RESURSELE NATURALEResursele idrosferei

Resursele - reprezinta mijloace oferite de natura care sunt utile societatii omenesti.

In functie de provenienta lor acestea se pot clasifica in mai multe categorii:

• resurse atmosferice si extraatmosferice( energia solara si energie eoliana)

• resurse ala hidrosferei ( energia apelor curgatoare, energia mareelor, energia curentilor oceanici)

• resurse ale litosferei(resurse energetice, minereuri feroase si neferoase, roci de constructie)

• resurse ale biosferei( in, canepa, lemn)

Resursele pot fi clasificate si dupa alte criterii:

1) Dupa durabilitate in timp sunt resurse epuizabile si inepuizabile (apa).

2) Dupa efectele produse : - resurse nepoluante (en solara)

- resurse poluante(carbunele,petrolul)

Dezvoltarea durabila reprezinta un concept nou care presupune utilizarea materiilor prime si industriilor nepoluante si regionabile.

Resursele Hidrosferei

Resursele de apă dulce ale continentelor. •Cea mai importantă componentă a hidrosferei este apa dulcecontinetală, ea fiind solicitată atât de către populaţie, cât şi de plantele de cultură, animalele domestice şi industrie. Formarear esurselor de apă dulce este datorată circuitului apei în natură,care, la rândul său, se bazează pe evaporaţia din Oceanul Planetar şi pe evapotranspiraţia continetală. •Diferenţa dintre precipitaţiile care cad pe uscat şi evapotranspiraţiacontinetală reprezintădisponibilul mediu anual de apă utilă, apreciat la aproximativ 46.400 kmc. Acesta, la rândul său, alimentează treisubcircuite:- scurgerea superficială (31.039 kmc); - subcircuitul subteran (13.000 kmc);- subcircuitul glaciar (2.360 kmc).•Teoretic, fiecare locuitor al planetei ar putea dispune de o cantitatearhisuficientă de apă dulce, de 7.900 mc anual, dacă ar firespectate patru condiţii: disponibilul de apă dulce să fie uniformrepartizat în timp, acelaşi disponibil să aibă o distribuţie echilibrată în spaţiu, populaţia să aibă şi ea o repartiţie omogenă iar apeledulci să nu fie supuse degradării.

 

Resursele de apă. Comparaţie anii 2000 şi2025.

Rezervoarele naturale de apă dulce 1)Apele subterane.

2) Rezervorul glaciar.

3) Lacurile dulci .

Apele Subterane Formează rezervorul cel mai important,format prin infiltrarea unei părţi din apa meteorică şi aunei părţi din scurgerea superficialăNumeroasele foraje efectuate în ultimii ani, multe dintre acestea destinate defapt descoperirii unor zăcăminte de hidrocarburi, au contribuit la evidenţierea unor mari resurse noi de apeSubterane îndeosebi în Asia Centrală –Kazahstan, deşertul Kara –Kum, deşertul Taklamakan etc. Ca umare a creşterii consumului de apă numeroase strate acvifere sunt supraexploatate, producându-se coborârea nivelului lor, fenomen însoţit de tasări. Deexemplu, în Arabia Saudită se extrage din apele subterane o cantitate de apă care depăşeşte de 10 oric apacitatea de reînnoire a rezervelor, apă ce este folosită la irigarea culturilor de orez, bumbac, spanac,curmal şi sfeclă de zahăr. Mai amintim, de asemenea, şi puternicele tasări de teren din zona capitalei Mexicului,Ciudad de Mexico, tasări ce au provocat chiar prăbuşirea unor clădiri 

Rezervorul Glaciar

Deţine un volum de apă mai mic, de aproximativ 25 milioane kmc. Încadrul rezervorului glaciar includem calota Antarcticii, calotaGroenlandei , calotele glaciare mai mici din insulele Arcticei şigheţarii montani. •Apa cantonată în acest tip de rezervor este mai puţin utilizabilădatorită distanţei faţă de regiunile mari consumatoare, însă un rolimportant îl au gheţarii montani, care asigură un debit apreciabil, înanotimpul cald, unor râuri şi fluvii cu izvoarele în munţii înalţi. Deexemplu, cazul fluviilor Amu-Daria şi Sâr -Daria, cu izvoarele înPodişul Pamirului şi ale căror ape sunt utilizate pentru irigaţii. •Una dintre problemele ce pun în pericol rezervorul glaciar este încălzirea globală. Se apreciază că topirea completă a calotelor glaciare şi a gheţarilor ar produce o creştere a nivelului oceanuluiplanetar cu cca. 69 de metri, provocând nu numai pierderea uneirezerve de apă dulce, ci şi inundarea celor mai fertile câmpii, undetrăieşte astăzi o bună parte a populaţiei globului. 

                                                                                                                                                                                                        

Deţine un volum de apă mai mic, de aproximativ 25 milioane kmc. Încadrul rezervorului glaciar includem calota Antarcticii, calotaGroenlandei , calotele glaciare mai mici din insulele Arcticei şigheţarii montani. •Apa cantonată în acest tip de rezervor este mai puţin utilizabilădatorită distanţei faţă de regiunile mari consumatoare, însă un rolimportant îl au gheţarii montani, care asigură un debit apreciabil, înanotimpul cald, unor râuri şi fluvii cu izvoarele în munţii înalţi. Deexemplu, cazul fluviilor Amu-Daria şi Sâr -Daria, cu izvoarele înPodişul Pamirului şi ale căror ape sunt utilizate pentru irigaţii. •Una dintre problemele ce pun în pericol rezervorul glaciar este încălzirea globală. Se apreciază că topirea completă a calotelor glaciare şi a gheţarilor ar produce o creştere a nivelului oceanuluiplanetar cu cca. 69 de metri, provocând nu numai pierderea uneirezerve de apă dulce, ci şi inundarea celor mai fertile câmpii, undetrăieşte astăzi o bună parte a populaţiei globului. 

                                                                                                                                                                                                        

Deţine un volum de apă mai mic, de aproximativ 25 milioane kmc. Încadrul rezervorului glaciar includem calota Antarcticii, calotaGroenlandei , calotele glaciare mai mici din insulele Arcticei şigheţarii montani.  Apa cantonată în acest tip de rezervor este mai puţin utilizabilă datorită distanţei faţă de regiunile mari consumatoare, însă un rol important îl au gheţarii montani, care asigură un debit apreciabil, înanotimpul cald, unor râuri şi fluvii cu izvoarele în munţii înalţi. De exemplu, cazul fluviilor Amu-Daria şi Sâr -Daria, cu izvoarele înPodişul Pamirului şi ale căror ape sunt utilizate pentru irigaţii.  Una dintre problemele ce pun în pericol rezervorul glaciar este încălzirea globală. Se apreciază că topirea completă a calotelor glaciare şi a gheţarilor ar produce o creştere a nivelului oceanuluiplanetar cu cca. 69 de metri, provocând nu numai pierderea uneirezerve de apă dulce, ci şi inundarea celor mai fertile câmpii, undetrăieşte astăzi o bună parte a populaţiei globului.

Lacurile Dulci

Lacurile dulci formează rezervorul natural cel mai mic, cu un volum apreciat la aproximativ 105.000 kmc (inclusiv apa din mlaştini). Au avantajul de a avea unritm rapid de reînnoire anuală, sunt intens utilizate dar, din păcate, şi cele mai grav afectate de poluare.  Pe Glob se disting, prin volumul mare al lacurilor cuapă dulce, trei zone:•  partea central-estică a Americii de Nord (Marele Lacal Urşilor, Marele Lac al Sclavilor, Athabasca,Winnipeg, Superior, Michigan, Huron, Erie, Ontario);•Africa de Est (Malawi, Tanganyika, Victoria, Turkana,Abaya);•Siberia de Sud ( Balhaş, Zaisan, Ala, Baikal etc.)

Previziune pentru 2025 a disponibilului de apă pe cap de locuitor

Hidrocentrale Apele curgatoare sunt valorificate prin intermediul hidrocentralelor. Cea mai mare hidrocentrala din lume este Itaipu de pe Fluviul Parana. O alta hidrocentrala cu o capacitate ridicata se afla pe Fluviul Colorado (SUA), numita Sistemul Grand Coolle. In Europa: Portile de Fier 1, 2 , deasemene hidrocentrale sau construit pe (Volga, Enise, Elba).

Energia mareelor – poate fi utilizata in centralele mareemotrice, prima centrala mareemotrica a fost construita in franta si poarta denumirea de La Rance. Aceasta energie poate fi valorificata pe tarmuri cu mare puternice: Tarmul Frantei, Marea Britanie (Tanisa), Canada (G. Fundye), America de Sud (Amazon).

Energia curentilor marini sau energia produsa de valori sau cea produsade diferente de temperature intre curentii oceanici pot fi valorificate in cazul in care exista o tehnologie adecvata.