RESURSĂ EDUCAŢIONALĂ DESCHISĂ · şi maiştrilor care predau în domeniul Agricultură, nivelul...

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CEREALELOR

1

RESURSĂ EDUCAŢIONALĂ DESCHISĂ

Denumire: AUXILIAR CURRICULAR –


Autor: VASILOAICA EUGENIA

ANTON PETRA

RACHINA VERA GEORGETA

Unitatea de învăţământ: Col. Ec. ”P.S. Aurelian” SLATINA

Modulul: TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CEREALELOR

Domeniul:AGRICULTURA

Clasa: CLASA a-XI-a,

Scopul materialului propus1:

DIDACTIC, DE UTILIZAT LA CLASĂ CU ELEVII

1 Detalii în anexa 1 la PO nr. 113/15.11.2017 privind evaluarea și selecția Resurselor educaționale deschise


2

AUXILIAR CURRICULAR

MODULUL 2 :


NIVELUL 4

CLASA a XI-a

DOMENIUL: AGRICULTURĂ

CALIFICAREA: TEHNICIAN AGRONOM

AUTORI: VASILOAICA EUGENIA

ANTON PETRA

RACHINA VERA GEORGETA


3

CUPRINS

Nr.crt Capitole Pag.

1. INTRODUCERE 4

2. COMPETENŢE 6

3. OBIECTIVE 7

4. INFORMAŢII PENTRU PROFESORI 8

4.1. FIŞE DE DOCUMENTARE

FIŞA NR.1 9

FIŞA NR.2 13

FIŞA NR.3 14

FIŞA NR.4 15

FIŞA NR.5 19

FIŞA NR.6 23

FIŞA NR.7 30

FIŞA NR.8 34

FIŞA NR.9

40

FIŞA NR.10 45

FIŞA NR.11 48

4.2. FIŞE DE LUCRU REZOLVARE

FIŞA NR.1 16

FIŞA NR.2 21

FIŞA NR.3 22

FIŞA NR.4 24

FIŞA NR.5 25

FIŞA NR.6 26

FIŞA NR.7 32

FIŞA NR.8 33

FIŞA NR.9 35

FIŞA NR.10 36

FIŞA NR.11 43

FIŞA NR.12 44

FIŞA NR.13 61

4.3. TEST DE EVALUARE BAREM DE CORECTARE

TEST NR. 1 18

TEST NR. 2 29

TEST NR. 3 37

TEST NR. 4 64

5. INFORMAŢII PENTRU ELEVI 65

5.1. FIŞE DE LUCRU

FIŞA NR. 1 66

FIŞA NR. 2 69


4

FIŞA NR. 3 70

FIŞA NR. 4 71

FIŞA NR. 5 72

FIŞA NR. 6 73

FIŞA NR. 7 78

FIŞA NR. 8 79

FIŞA NR. 9 80

FIŞA NR. 10 81

FIŞA NR. 11 85

FIŞA NR. 12 86

FIŞA NR. 13 87

5.2. FIŞE DE EVALUARE FIŞA NR. 1 67

FIŞA NR. 2 75

FIŞA NR. 3 82

FIŞA NR. 4 88

6. GLOSAR DE TERMENI 90

7. BIBLIOGRAFIE 91


5

Introducere

Acest ghid este destinat elevilor, profesorilor de specialitate şi maiştrilor care predau în domeniul Agricultură, nivelul IV de calificare – tehnician agronom,

clasa a XI-a. Calificarea tehnician agronom oferă posibilitatea dobândirii de către elevi a cunoştinţelor tehnice de specialitate privind tehnologiile de cultivare a plantelor de câmp care asigură produsele alimentare şi materiile prime pentru industria bunurilor de larg consum, a competenţelor de deservire, exploatare şi întreţinere a agregatelor pentru mecanizarea proceselor de producţie din agricultură, a abilităţilor de organizare şi coordonare a producţiei şi a muncii, de coordonare a activităţilor de control a calităţii.

Modulul „Tehnologia de cultivare a cerealelor” este integrat în pregătirea din clasa a XI-a, alături de modulele: Elemente de agropedologie, Tehnologie de cultivare a leguminoaselor pentru boabe, Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultură, Marketingul produselor agricole, Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul agricultură, Tehnologia de cultivare a plantelor aromatice şi medicinale. Parcurgerea acestui modul asigură dobândirea de către elevi a competenţelor privind tehnologiile de cultivare a cerealelor prin cunoaşterea profundă a relaţiilor între plante şi mediu, soluţionând diferenţiat toate problemele privind amplasarea şi rotaţia culturilor, fertilizarea, lucrările solului, folosirea seminţelor valoroase şi semănatul diferenţiat,

lucrările corespunzătoare de întreţinere a culturilor de cereale şi recoltatul, stabilind măsuri de armonizare ale acestora în vederea obţinerii unor producţii mari şi de calitate superioară. Modulul „Tehnologia de cultivare a cerealelor” este constituit din unitatea de competenţă tehnică specializată cu aceeaşi denumire, iar numărul de ore alocat este de 132 ore/an, din care laborator tehnologic- 62 ore/ an şi instruire practică 33 ore/an. Prin calificările de la nivelul IIV din domeniul Agricultură, elevii trebuie să dobândească suficiente abilităţi şi cunoştinţe iniţiale care să le permită să-şi continue pregătirea în învăţământul superior, sau să îşi găsească un loc de muncă, lucrurile evoluând de la ţăran şi agricultura de subzistenţă la fermier şi agricultura eficientă care va deveni un factor de micşorare a şomajului industrial prin migraţia oraş- sat. Materialul constituie un îndrumar atât pentru elaborarea şi rezolvarea diferitelor exerciţii de evaluare, cât şi pentru pregătirea profesorului de specialitate în vederea desfăşurării unei activităţi didactice de calitate. În prima parte, veţi găsi enumerate criteriile de performanţă pe care trebuie să le atingeţi după parcurgerea programei prevăzute la unitatea de competenţă tratată. De asemenea, sunt incluse o serie de materiale, precum:


6

Competenţe vizate

Obiective urmărite

Informaţii pentru profesori

Fişa de rezumat

Cuvinte cheie / Glosar Partea a doua conţine Informaţii pentru elevi, activităţi de învăţare, soluţii ale activităţilor, bibliografie şi site–uri utile Sarcinile de lucru sunt propuse în ordine crescătoare de dificultate iar rezolvarea acestora se va face sub îndrumarea profesorului de specialitate, în funcţie de nivelul de cunoştinţe la care a ajuns fiecare elev. Trebuie să obţineţi informaţii din surse bibliografice de specialitate.

Metodele de predare-învăţare propuse pot fi adaptate astfel încât să răspundă şi nevoilor elevilor cu cerinţe educaţionale speciale. Vă propunem utilizarea unor metode active / interactive: studiul de caz, compilarea, dezbateri, eseuri, rezolvare de probleme, discuţii tip piramidă, reconstrucţie, autoevaluare, traducere, diagrame, utilizarea unei

grile,demonstraţia, problematizarea, conversaţia, întocmirea de portofolii, etc. Probele practice trebuie să demonstreze că elevul este capabil să utilizeze în practică informaţiile acumulate, conform criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de aplicabilitate. Accesul la principalele mijloace de producţie- pământul şi plantele- vor folosi elevilor pentru a obţine în ferma didactică în orele de laborator şi instruire practică un maxim posibil de produse vegetale. Nu uitaţi să demonstraţi elevilor cum se execută o identificare sau o sarcină, înainte să-i solicitaţi pe ei să lucreze efectiv.

Foarte important ! Înainte de a trece la rezolvarea exerciţiilor şi/sau a activităţilor propuse, citiţi cu atenţie sau

explicaţi elevilor sarcinile de lucru!

Trebuie să adaptăm practicile de predare şi evaluare la cerinţele educaţionale ale elevilor, la stilurile de învăţare ale fiecărui elev!

Asiguraţi-vă că practicile folosite ţin cont de nevoile speciale ale elevului la nivel individual!

Oferiţi sprijin elevilor ori de câte ori este nevoie, în rezolvarea sarcinilor!

Evaluarea trebuie să ofere fiecărui elev şansa de a reuşi!

Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor rezolvate de către elevi şi a activităţilor desfăşurate şi va evalua progresul realizat!

Toate aceste materiale vor ajuta în întocmirea unui portofoliu al elevului!


7

UNITATEA DE COMPETENŢĂ: TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CEREALELOR

OBIECTIVE:

1. Analizează corelaţia factorilor de vegetaţie

cu particularităţile morfologice şi biologice

ale cerealelor.

2. Organizează lucrările de înfiinţare a

culturilor de cereale pentru consum şi pentru

producerea de sămânţă.

3. Supraveghează lucrările de îngrijire a

culturilor de cereale pentru consum şi pentru


4. Organizează recoltarea şi depozitarea

producţiei principale şi secundare.


8

După parcurgerea acestei unităţi de competenţă veţi fi capabili să:

1. Diferenţiaţi speciile de cereale după particularităţile morfologice

2. Diferenţiaţi fazele de vegetaţie ale cerealelor

3. Aplicaţi cunoştinţele referitoare la amplasarea culturilor, fertilizare şi sisteme de lucrări ale

solului

4. Selectaţi utilajele şi materialele folosite la semănat

5. Organizaţi lucrarea de semănat la parametrii tehnologici

6. Selectaţi utilajele, materialele şi documentele necesare pentru lucrările de îngrijire a cerealelor

7. Selectaţi metodele şi utilajele folosite la recoltarea cerealelor

8. Organizaţi lucrarea de recoltat

Informaţiile din acest material completează informaţiile pentru elevi. Sunt incluse exemple

rezolvate de activităţi şi exerciţii ce pot fi folosite ca un ghid al realizărilor elevilor.

Sunt incluse o serie de materiale didactice, precum:

- teste de evaluare- barem de corectare

- fişe rezumat

- fişe de lucru- rezolvare

Aceste materiale pot fi folosite în predarea acestei unităţi de competenţă. O trăsătură a acestor

informaţii pentru profesori o constituie includerea listelor de verificare, care oferă elevului documente

pentru portofoliul său, iar centrului de evaluare mai multe seturi de dovezi.


9

C1. Analizează corelaţia factorilor de vegetaţie cu particularităţile morfologice şi biologice ale

cerealelor

O1.Diferenţiază speciile de cereale după particularităţile morfologice.

FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR.1

Cerealele se caracterizează prin particularităţi morfologice asemănătoare, întrucât aparţin

aceleiaşi familii botanice Gramineae.

Cerealele sunt:

grâul

secara

orzul

ovăzul

porumbul

sorgul

meiul

orezul

Particularităţi morfologice:

rădăcina

tulpina

frunza

inflorescenţa

floare

fruct


10

Rădăcina- embrionară şi adventivă

(fasciculată)

Tulpina- cilindrică, cu noduri şi internoduri

goale în interior- pai

Frunza- porneşte de la fiecare nod al tulpinii

şi are:

- nod foliar

- teacă

- limb

- ligulă

- urechiuşe

Inflorescenţa- spic

Florile- grupate în spiculeţe- sunt formate

din: două palei, una superioară internă şi

alta inferioară sau externă:androceul cu 3

stamine şi gineceul, compus dintr-o singură

carpelă, un ovul şi un stigmat bilobat şi

penat.

Într-o floare se mai găsesc şi 2 lodicule (ca

2 solzişori).

Fruct- bobul- este cariopsă


11

Este o plantă monosexuată monoică.

Rădăcina- embrionară şi adventivă

Tulpina ( coceni )- înaltă de 1-2 m şi plină de măduvă

Frunze- mari, liniare, late, aspre pe margini, cu teaca dezvoltată, ligula redusă şi păroasă


12

Inflorescenţă

- masculă- panicul în vârful tulpinii,

- femelă- spic modificat

Florile- femele sunt aşezate pe mai multe rânduri în lungul unui ax gros (coceanul), alcătuind

ştiuletele, protejat de mai multe pănuşe.

Fructul- bobul- cariopsă


13


cerealelor

O2.Diferenţiază fazele de vegetaţie ale cerealelor

FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR. 2

Creşterea şi dezvoltarea cerealelor se desfăşoară pe faze de vegetaţie.

Fazele de vegetaţie sunt:

Etapă vegetativă: Etapă generativă:

- germinaţie - formarea paiului/ tulpinii

- răsărire - apariţia inflorescenţei/ panicul

- înrădăcinare - înflorire- fecundare

- înfrăţire - formarea şi coacerea boabelor


14


- germinare şi răsărire

- frunza a III-a- înfrăţire

- criptovegetaţia

- începutul alungirii paiului

- alungirea paiului

- burduf- crăparea burdufului

- înspicarea (apariţia spicului)

- înflorirea

- formarea boabelor

- umplerea boabelor- coacerea în

lapte

- coacerea în pârgă şi deplină


15


Faza 0- germinare-răsărire

Faza 0,5- două frunze complet formate

Faza 1- patru frunze complet formate

Faza 1,5- şase frunze complet formate

Faza 2- opt frunze complet formate

Faza 2,5- zece frunze complet formate

Faza 3- douăsprezece frunze complet formate

Faza 3,5- paisprezece frunze complet formate

Faza 4- apariţia paniculului

Faza 5- apariţia stigmatelor şi polenizarea

Faza 6- începutul umplerii boabelor

Faza 7- coacerea în lapte

Faza 8- coacerea în lapte ceară

Faza 9- coacerea în pârgă- ceară

Faza 10- maturitatea fiziologică


16


cerealelor

O2.Diferenţiază fazele de vegetaţie ale cerealelor

FIŞĂ DE LUCRU NR. 1

REZOLVARE

Sarcină de lucru

Priviţi cu atenţie plantele din lotul fitotehnic- cereale şi completaţi anumite particularităţi

morfologice în tabelul de mai jos

Loc de desfăşurare - ferma didactică

Loc de lucru- pe grupe de elevi (2-4 elevi)

Cereale Rădăcina

Tulpina Frunza Inflorescenţa

Tipul

Fruct

Embrionare Adventive

(Sistemul

radicular)

Cilindrică

Internoduri

+

Noduri

Ligula Urechiuşele n. de boabe

în spic

(panicul)

Grâul 3-5 Fasciculat

120-200

cm

Pai

Fraţi

Potrivită Mijlocii

păroase

Spic 25-50

Ovăzul 3 Fasciculat

120-200

cm

Pai

Fraţi

Foarte

mare

Lipsesc Panicul 30-50

Secara 4 Fasciculat

120-200

cm

Pai

Fraţi

Potrivită Mici

glabre

Spic 20-40


17

Orzul 5-8 Fasciculat

120-200

cm

Pai

Fraţi

Mică Foarte

mare

Spic 25-60

(orz)

15-30

(orzoaică)

Porumb 1 Sistem

radicular

fasciculat

300-400

cm

+

Rădăcini

adventive

Copili Potrivită Lipsesc Inflorescenţă

masculă-

panicul

Inflorescenţă

femelă spic

modificat

8-24

rânduri a

20-50

boabe

Orezul 1 Rădăcini

adventive

cu canale

aerifere,

30-50 cm

Pai

Fraţi

Potrivită Lungi şi

subţiri

Panicul Până la

200

Sorgul 1 Sistem

radicular

fasciculat

300-400

cm

+

Rădăcini

adventive

Cocean

Copili

Potrivită Lipsesc Panicul 1500-

3000


18

TEST DE EVALUARE NR. 1- Barem de corectare

I. 1- b, 2- c, 3- b, 4- a

II.1- d, 2- a, 3- b, 4- d

III. 1-A, 2-F, 3-A, 4-F, 5-A, 6-A

C:2 Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor de cereale pentru consum şi pentru producerea de sămânţă O3: Aplicaţi cunoştinţele referitoare la amplasarea culturilor, fertilizare şi sisteme de lucrări ale solului.


A.Lucrările solului după plante premergătoare care se recoltează timpuriu:

Dezmiriştitul Grapa

cu discuri

Mărunţirea resturilor vegetale

Arătura de vară Lucrare de baza în pregatirea solului pentru semănatul

grâului.

Întreţinerea arăturii

Grapa cu discuri in

agregat cu grapa cu

colti reglabili si

lama nivelatoare

Nivelarea terenului, maruntirea

solului,distrugerea buruienilor.

Menţinerea apei in sol

Pregătirea patului germinativ

Combinator

Solul bine pregatit pe adancime de 15 -18 cm,aerat fara buruieni

Plug în agregat cu

grapa stelată la adâncimea de 29-31 cm


19

B. Lucrările solului după plante premergătoare care se recoltează târziu:

Eliberarea terenului Grapa cu discuri

Mărunţirea resturilor vegetale

Arătura de toamnă SAU

Discuire-lucrare superficială

Plug în agregat cu grapa stelată

la adâncime Sau

Grapa cu discuri grea la

adâncimea 18-20 cm

Lucrare de bază de pregătire a solului.

Încorporarea resturilor vegetale

SAU Mobilizarea solului pt evitarea insamantarii in aratura uscata si

bulgaroasa

Întreţinerea araturilor Lucrări premergatoare

realizării patului germinativ

Grapa cu discuri obisnuita

şi Grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colţi reglabili

Imediat dupa arat (la o zi sau

două) -mărunţirea

bulgarilor încă umezi

Pregătirea patului germinativ Combinator Mobilizarea si maruntirea solului pe

adâncimea de semănat

Inainte de semanat pentru asezare a solului favorabila inradacinarii

plantelor(o singura data)


20


FIŞA DE LUCRU NR. 2

REZOLVARE

SARCINA DE LUCRU:

Identifică utilajele folosite la lucrările solului în vederea pregătirii patului germinativ

Grapa cu discuri uşoară

Grapa cu discuri grea

Plug cu 3 brăzdare

Combinator

C:2 Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor de cereale pentru consum şi pentru producerea de sămânţă O4: Selectaţi utilajele şi materialele folosite la semănat.


21


REZOLVARE

Sarcina de lucru: Selectaţi utilajele folosite la semănat

Semănătoare pentru plante prăşitoare

Semănătoare pentru cereale păioase

C2: Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor de cereale pentru consum şi pentru producerea de

sămânţă.

O3. Aplicaţi cunoştinţele referitoare la amplasarea culturilor, fertilizare şi sisteme de lucrări ale solului


22



Rotaţia şi amplasarea culturii

Condiţiile pe care să le îndeplinească o bună

premergătoare

Clasificarea culturilor premergătoare ce intră în

rotaţia grâului

Să elibereze

terenul devreme

pentru a pregăti

patul germinativ

în timp optim

Să lase terenul

curat de buruieni

şi de resturi

vegetale

Să amelioreze

structura solului

Să

îmbunătăţească

fertilitatea solului

Să influenţeze

pozitiv starea

fitosanitară a

ecosistemului

agricol

Foarte bune

premergătoare:

-mazăre

-borceag

-rapiţă

-cartof timpuriu

Cultură repetată

-grâu cultivat pe

aceeaşi solă timp

de 2-3 ani

Bune

premergătoare:

-soia

-floarea soarelui

-porumb

-sfecla de zahăr

Premergătoare de

evitat:

-sorgul

-iarba de sudan

-meiul

-lucerna

Monocultura

-grâu cultivat pe

aceeaşi solă

(peste 4-5 ani)


23


REZOLVARE

Suprafaţa arabilă totală se împarte în 4 sole:

A. 100 ha,

B. 75Ha,

C. 100 ha,

D. 125 ha

Se trece la amplasarea culturilor pe 4 ani în structura proiectată:

- grâu- 160 ha

- porumb- 140 ha

- floarea soarelui- 60 ha

- soia- 40 ha

Asolamentul pe 4 ani în 4 sole într-o unitate de producţie cu 400 ha este:

Anul/ Sola A B C D

I Porumb= 100ha Grâu= 35 ha

Porumb= 40ha

Fl. soarelui-=60ha

Soia= 40ha

Grâu= 125ha

II Grâu= 60 ha

Porumb= 40ha

Porumb= 75ha Grâu= 100 ha

Porumb= 25ha

Fl. soarelui-=60ha

Soia= 40ha

III Fl. soarelui-=60ha

Soia= 40ha

Grâu= 75 ha

Porumb= 100ha Grâu= 85 ha

Porumb= 40ha

IV Grâu= 100 ha

Porumb= 15ha

Fl. soarelui-=60ha

Porumb= 60ha

Soia= 40ha

Grâu= 60 ha

Porumb= 65ha

C2: Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor de cereale pentru consum şi pentru producerea de

sămânţă.

O4:Selectaţi utilajele şi materialele folosite la semănat


24


Sarcină de lucru: Înfiinţarea unei culturi de cereale

C2:Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor de cereale pentru consum şi pentru producerea de

sămânţă.

O5: Organizaţi lucrarea de semănat la parametri tehnologici

Înfiinţarea culturilor

de cerealele

Cultura

Pregătirea patului

germinativ

Epoca de semănat

Utilajele folosite la înfiinţarea

culturii

Indicii de semănat

Proba semănătorii

Materiale necesare:

-sămânţa şi indicii de calitate

Norme de protecţia

muncii


25


REZOLVARE

Reglarea maşinii de semănat în rânduri pentru cerealele păioase

Scopul lucrării: Efectuarea reglajelor maşinii de semănat în rânduri SUP-29, în vederea realizării

unei lucrări de calitate.

Locul desfăşurării: Ferma didactică

Tipul activităţii: Lucrare practică

Timpul de lucru: 6 ore

Materiale necesare: semănătoarea SUP- 29, ruletă, riglă gradată, cale de lemn, cântar, materialul

de semănat

Desfăşurarea lucrării:

-organizarea clasei pe grupe cu sarcini precise pentru fiecare elev:

Gru

pa

nr.

Reglajele Modul de lucru Materiale necesare Condiţia care

trebuie îndeplinită

1 Reglarea

distanţei între

brăzdare

- Pentru cultura de grâu care se seamănă

în rânduri echidistante la 12,5 cm se

montează toate brăzdarele cu care este

prevăzută maşina, aranjându-se la distanţa

-riglă gradată

-ruletă

Aranjarea

brăzdarelor şi fixarea

lor pe bara suport să

asigure realizarea


26

de 12,5 cm unul de altul, conform

montajului iniţial

-poziţionarea brăzdarelor pe bara suport se

face de la centrul semănătorii spre

brăzdarele extreme

schemei de semănat

şi distanţa între

rânduri cerută

2 Adâncimea de

semănat

a.Reglarea cursei de coborâre a

brăzdarelor sub planul de sprijin al roţilor:

-se suspendă roţile maşinii pe cale de lemn

-se coboară brăzdarele până ce ating

platforma orizontală pe care se execută

reglajul (vezi cilindrul hidraulic propriu de

ridicare a brăzdarelor sau mecanismul cu

şurub )

b.Asigurarea pătrunderii în sol a

brăzdarelor la adâncimea reglată

-se reglează tensiunea arcului de la tija

fiecărui brăzdar

-cale de lemn

-chei fixe

Toate brăzdarelor să

realizeze adâncimea

de semănat cerută

pentru cultura de

grâu (3-6 cm)

3 Asigurarea

uniformităţii de

distribuţie între

brăzdare

-Se realizează prin poziţionarea clapetelor

şi a şuberelor de la casetele aparatelor de

distribuţie conform tabelului indicator în

funcţie de cultura ce se însămânţează

-În caz de dereglare trebuie să se aducă

clapetele la 0,5-1mm faţă de vârful

pintenilor distribuitorilor când maneta de

reglare se află fixată în prima crestătură a

sectorului dinţat

-tabelul indicator

-cultura care se

însămânţează

-cantitatea de

sămânţă la hectar

Toţi distribuitorii

trebuie să asigure o

alimentare uniformă

cu seminţe

4. Debitul aparatelor

de distribuţie

-Se modifică turaţia axului distribuitorilor cu

ajutorul cutiei de viteze fixând manetele în

poziţiile indicate în tabelul indicator

corespunzător culturii şi normei ce trebuie

asigurată

-Se face proba la staţionarea semănătorii,

fie cu manivela de probe, fie cu roata

motrică

-tabel indicator

-prelată de colectare

-jgheab de colectare

-cântar

-sămânţă de grâu

SUP- 29 trebuie să

distribuie o cantitate

de seminţe la hectar

cerută pentru cultura

respectivă.

5. Deschiderea

marcatoarelor de

urmă

-Se modifică lungimea braţului telescopic

(distanţa de la discul ce lasă urmă în sol la

primul brăzdar) la valori rezultate din calcul

-ruletă

- ecartamentul roţilor

din faţă

Agregatul să poată fi

condus la semănat

astfel încât intervalul


27

în funcţie de modul de conducere a

agregatului

-distanţa între

brăzdarele extreme

-distanţa între rânduri

de încheiere dintre

două treceri să fie

egal cu distanţa între

rânduri cerută la

semănat

1. Lucrarea se execută numai în prezenţa maistrului- instructor şi a profesorului de specialitate

2. Maşinile trebuie verificate cu atenţie din punct de vedere tehnic.

3. Maşinile să fie corect cuplate la tractor şi bolţurile asigurate.

4. Se lucrează ci apărători de protecţie.

5. Este interzis a se transporta persoane pe semănătoare.

6. În timpul deplasării la parcela de semănat se interzice transportul sacilor cu seminţe, cu

îngrăşăminte sau alte materiale pe semănătoare.

7. Este interzisă orice intervenţie la maşină înainte de a opri motorul tractorului.

8. la pornirea agregatului se avertizează personalul din jur prin claxonare.

9. Deplasarea agregatului de la o parcelă la alta se face cu brăzdarele ridicate şi cu marcatoarele

asigurate.

C2:Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor de cereale pentru consum şi pentru producerea de

sămânţă.

TEST DE EVALUARE NR. 2

REZOLVARE

I. II 1.- c, 2-a, 3-d, 4-a, 5-d, 6-c, 7-a 1- b, 2-a, 3-c III. Elementele tehnologice ale semănatului cerealelor din tabel sunt:

Cultura Epoca de semănat

Densitate plante/mp

Distanţă între

rânduri cm

Norma de sămânţă

kg/ha

Adâncimea de semănat

cm

Semănătoare folosită

Grâu 1- 20 X în Sud, 450- 550 12,5 180-220 3-6 SUP 21(29)


28

Sud-Vestul ţării 25 IX- 15-X în zonele colinare şi nordice

Porumb 1-20 IV- Sud 15-30IV- Nord

5-6- neirigat 6-6,5- irigat

70 15-25 5-8 SPC 68 SEMO 68

IV.A.Plantele foarte bune premergătoare pentru cerealele din tabelul de mai jos sunt:

Cereale Plante foarte bune premergătoare

Grâu Leguminoase pentru boabe şi furajere, cartof de vară, porumb pentru însilozare, rapiţă de toamnă

Orz Rapiţă de toamnă, in, leguminoase anuale şi perene

Porumb Cereale păioase, leguminoase, floarea soarelui, in, cartof

Secară Leguminoase anuale şi perene, inul de fibră, cartof timpuri, rapiţă, grâu de toamnă, secară (1-2 ani)

Ovăz Leguminoase pentru boabe şi prăşitoare îngrăşate abundent, plante care lasă solul bogat în azot

IV.B.Plantele rele premergătoare (necorespunzătoare) pentru cerealele din tabelul de mai jos sunt:

Cereale Plante rele premergătoare(necorespunzătoare)

Grâu Culturi recoltate târziu, cereale păioase mai mult de 2 ani

Orz Orz sau orzoaică de toamnă şi de primăvară, grâu, porumb-hibrizii tardivi, soia-soiuri tardive, sfecla de zahăr

Porumb Sorgul, iarbă Sudan, ricin, meiul, porumb mai mult de 3 ani

Secară Cereale păioase mai mult de 1 an (sau 2 ani), culturi recoltate târziu (epoca optimă este depăşită pentru însămânţare)

Ovăz Sfecla de zahăr, porumb tratat de erbicide triazinice, ovăz

C.3. Supraveghează lucrările de îngrijire a culturilor de cereale pentru consum şi pentru

producţia de sămânţă

O6.Selectează utilajele, materiale şi documentele necesare pentru lucrările de îngrijire a

cerealelor


29


De la înfiinţarea culturilor până la recoltare se execută

lucrările de îngrijire specifice pentru culturile din fiecare

grupă.

În timpul vegetaţiei culturii de grâu se vor aplica o serie

de lucrări care să asigure menţinerea densităţii, sănătatea şi

hrana necesare plantelor, astfel încât să se obţină producţii

maxime.


30

LUCRĂRILE DE ÎNGRIJIRE ÎN CULTURA DE GRÂU

Tăvălugirea

Controlul stării de

vegetaţie a culturii

Eliminarea excesului

de apă: rigole de

scurgere, puţuri

absorbante

Combaterea

buruienilor

Combatere boli şi

dăunători

Irigare

- înainte de semănat

- de răsărire

- de primăvară

Fertilizare suplimentară:

- cu azot

- îngrăşământ foliar

- cu substanţe nanizante

După semănat TI- 5,5

La desprimăvărare TN- 5,5

Metoda

monoliţilor

Erbicide:

- SDMA MET 1200

- Dicotexul MTSP 1200

- Icedin forte MSPU 300

- Puma S EEFL 600

- Acetadin

Pesticide:

-boli foliare:Metoben,Tillt,

Bumper, Alert,Impact,Tango

-dăunători:Decis,Fastac,Trebon,

Onefon ,Sinoratox,Lindatox

MET 1200

- MTSP 1200

- EEFL 600

- EEP- 600

Metode

agrotehnice

IAT- 300 aspersiune

IAP- 450 şi

IIAM- 400 brazde mici

MIA 3,5

MIA 6

Maşini de stropit

MTSP 1200


31


REZOLVARE

Tema: Verificarea stării de vegetaţie şi a viabilităţii plantelor pentru cultura de grâu Loc de desfăşurare: ferma didactică Mod de lucru: pe grupe de elevi (2-4) Materiale necesare: cazma, lopată, lădiţe pentru monoliţi Sarcina de lucru: Verificaţi starea culturii folosind metoda monoliţilor pentru verificarea rezistenţei plantelor la ger

Etape de lucru

Delimitarea monoliţilor în cultura care se verifică

Decuparea monoliţilor – probe 30/ 25/ 20 cm fără a deranja rădăcinile

când terenul este îngheţat (pentru a nu crăpa) şi aşezarea lor în lădiţe

Introducerea monoliţilor într-o cameră neîncălzită 8-10°C, 2-3 zile şi

stropirea cu apă

Introducerea monoliţilor într-o cameră cu temperatură mai ridicată (18-

20°C) şi luminoasă şi stropirea cu apă

Spălarea monoliţilor după 15 zile (plantele sănătoase regenerează,

cele care au suferit de pe urma gerului se usucă)

Numărarea plantelor vii şi moarte

Se determină desimea plantelor D la 1 m2

nD 075,0

1

0,075 m2- suprafaţă monolit 0,3 m x 0,25 m

n- numărul de plante vii din monolit

Desimea bună se păstrează cultura

Desimea mică- se desfiinţează cultura

Notă: Inventarierea biologică asupra grâului în câmp se face toamna (imediat după răsărire) şi primăvara (în perioada de regenerare) direct în câmp.


32


REZOLVARE

SARCINA DE LUCRU: Din erbicidele prezentate, selectaţi- le pe cele care se pot folosi în cultura de

grâu, în diferite faze de vegetaţie, completând şi dozele aferente.

Erbicide:

Icedin super, Glean, Grasp, Puma S, Dual 500 EC, Acetadin, Decis forte, Fastac CE, Eradicane 72,

SDMA Igran 50, Dicuran, Triallat

Categoria de buruieni

dominante

Denumire erbicid Doza de

erbicid

Epoca de aplicare

Dicotiledonate sensibile la 24 D

- lobodă - ştir - crucifere

SDMA STMA

1,5-2,5 l/ha 1,5-2,5 l/ha

- primăvara în intervalul înfrăţire- formare

primul interval la grâu - buruieni- fază de

rozetă Dicotiledonate

rezistente la 24 D - muşeţelul - turiţă - neghină - pălămidă - macul roşu

Icedin super Icedin forte Brominal plus Glean Starane

10 l/ha 2,0 l/ha 1,5 l/ ha 15 g/ ha 0,8 l/ha

Monocotiledonate Iarba vântului

Igran 50 Dicuran, Dosamin

3,0-4,0 kg/ ha 2,0- 3,0 kg/ ha

- toamna după semănat - primăvara devreme când buruienilor, n-au depăşit 1-3 frunze

Illoxan 2,0- 2,5 l/ ha Primăvara buruienilor au formate 2-4 frunze

odaosul Triallat 5,0-6,0 l/ha Înainte de semănat

Iarba vântului + odaosul

Grasp Puma S

2,0- 2,5 l/ha 0,8- 1,0 l/ha

Primăvara când grâul nu a format primul internod şi buruienile au 1-3 frunze


33

Lucrările de îngrijire în cultura porumbului


Au rolul de a distruge buruienile, de a menţine solul în stare afânată, de a combate dăunătorii şi de a

asigura fertilizarea suplimentară.

Prăşitul Manual pe

rând

Mecanic între

rânduri

CPU-8

CUPA-8,4

CL-4,5

CUPA-4,5

Măsuri

chimice

Grăpat după

semănat

(6GCR-1,7)

Lucrare cu

sapa

rotativă

SR-4,5

Erbicide

postemergente

SDMA, Iadin ,

Basagran, Tell, Mistral

Erbicide preemergente

Pitezin 75, Onezin 50 PU

Diizocab 70 EC

Eradicane(Alirox)

Mecloran, Dual 500

Fertilizare în timpul vegetaţiei

cu îngrăşăminte solide şi

lichide

Irigarea

brazde EUBA 150

aspersiune IAT 300, IIAM- 400

Combaterea bolilor şi dăunătorilor

Combatere

buruieni

Tratament sămânţă

-Furadan

-Heptaclor

-Sedox

-Tiradin

-Carbofuran

În perioada de vegetaţie

Prăfuiri

Stropiri

Lindatox 3 sau PEB

+

Lindan 5 + 3PP

Sinoratox 5G

Sinoratox 35 CE +

Decis 2,5+

Karate 2,5 EC


34

FIŞĂ DE LUCRU NR. 9 Sarcina de lucru: Indicaţi ordinea de executare a lucrărilor de îngrijire pentru combaterea buruienilor prin metode agrotehnice:

Tehnica de execuţie Unealta Observaţii

1.Grăpat, după 4-6 zile de la

semănat

6GCR 1,7 Dacă sunt buruieni în curs de

răsărire

2. Lucrare cu sapa rotativă SR- 4,5 Când plantele au 4-5 frunze

3. Prăşit mecanic I CPS- 6 În timpul vegetaţiei

4. Prăşit manual Cazma Pe rând

5. Prăşit mecanic II după 14 zile CPS- 6 În timpul vegetaţiei

6. Prăşit manual Cazma Pe rând

7. Prăşit mecanic III după 14

zile

CPS- 6 În timpul vegetaţiei

Notă: Să se respecte normele de protecţia muncii specifice lucrării


35


Sarcina de lucru: Selectaţi erbicidele existente în eşantioane care se pot folosi în cultura porumbului în diferite faze de vegetaţie. Mecloran, Icedin Super, Mistral, Onezin 50 PU, Butizin 40 SC, Furadan, Gesaprim 80 WP, SDMA, Decis.

Nr. crt. Erbicide Epoca de administrare a erbicidelor

Preemergent Postemergent

1. Icedin Super X

2. SDMA X

3. Mistral X

4. Mecloran X

5. Onezin X

6. Butizin X

7. Gesaprim X


36

TEST DE EVALUARE NR. 3 - Barem de corectare

I.1- b, 2- c, 3- a, 4- b, 5- b,

II.1- e, 2- d, 3- b, 4- a, 5- c

III.1- A, 2- F, 3- A

IV.1- paniculului, 2- boabelor

V.

VI.

Boli Organe afectate

Mod de trans-mitere

Mod de manifestare Măsuri de combatere integrată

1. Făinarea

frunze, tulpini

Prin sol -în perioada creşterii intense a plantelor (înfrăţire şi burduf pe limbul şi teaca frunzelor)

- Cultivare soiuri rezistente - Respectarea rotaţiei - Distrugerea samulastrei - Asigurarea densităţii normal a lanului - Fertilizare echilibrată - Tratamente în timpul vegetaţiei Sportak 45 1l/ha Tilt 0,5 l/ha Fademorf 2,0 l/ha Bayleton 0,5 kg/ha Bion 0,06 kh/ ha

2.Fuzarioza

Toate organele

Prin sol Prin sămânţă

Fuzarioza rădăcinilor, a coletului, a frunzelor, a spicului

- Soiuri tolerante - Sămânţă sănătoasă tratată înainte de semănat Tiraemtoc 3kg/t Bayleton 25 WP 2,0 kg/t Vitavax 2,5 kg/t Celest Star 1,0 l/t

Faza de

vegetaţie a

grâului

Boli care pot fi limitate Tratamente Doze

Faza de

înfrăţire

Făinarea

Ruginile

Bolile coletului

Bayleton

Fademorf

0,5 kg/ha

2,0 l/ha

Faza de

burduf

Atacul de făinare

Rugină

Septorioză

Sportak 45

Tilt 250 EC

1,0 l/ha

0,5 l/ha

Apariţia

spicului

Fuzarioza spicelor

Înnegrirea

Alto

Alert

Impact

Mirage

0,2 l/ha

1kg/ ha


37

- Fertlizarea echilibrată - Respectarea rotaţiei - Tratamente vegetale Idem făinare

3.Septorioza

Frunze Prin sămânţă, prin sol, de pe resturile vegetale

În perioada creşterii intense a plantelor(burduf)

- Distrugerea samulastrei - Distribuirea resturilor de plante - Respectarea rotaţiei - Aplicarea unor doze moderate de azot - Tratament la sămânţă cu Criptodin - Tratament în faza de înspicat idem Făinarea şi Dithane M-45-soluţie 0,2.

VII.

Măsurile preventive aplicate în scopul combaterii bolilor la cultura de porumb sunt:

- tratare sămânţă

- cultivare de hibrizi toleranţi

- rotaţia, asolamentul culturii (întreruperea rotaţiei grâu- porumb sau a monoculturii de porumb

în caz de infestare)

- epoca de semănat

- densitate

- fertilizare echilibrată

O.7. Selectaţi metodele şi utilajele folosite la recoltarea cerealelor

C4. Organizează recoltarea şi depozitarea

producţiei principale şi secundare


38

Reţineţi !!!

Finalizarea proceselor de producţie

din agricultură se realizează prin

operaţia de recoltare, de calitatea

acesteia depinzând în mare măsură

producţia obţinută


39


Procesul recoltării cerealelor păioase rezultă din succesiunea unor operaţii cum ar fi:

Concomitent cu recoltarea boabelor, se face şi strângerea paielor, astfel că procesul de muncă se

desfăşoară pe două linii paralele:

recoltarea şi transportul produsului principal- boabe

strângerea, transportul şi depozitarea produsului secundar- paie

Secerarea

plantelor

Treieratul

Separarea şi

sortarea

boabelor din

vraful rezultat

de la operaţia

de treierat

Colectarea,

transportul şi

depozitarea

produselor

rezultate (boabe,

pleavă, paie)

Balotarea sau

tocarea paielor


40

Metodele de recoltare impun folosirea unor maşini într-o succesiune determinată

Metode de recoltare

a cerealelor păioase

Divizată Recoltarea în

2 faze

Recoltarea în

3 faze

Seceratul

plantelor aflate în

stadiul de

coacere în pârgă

Treieratul

staţionar

Seceratul

plantelor aflate în

stadiul de

coacere în pârgă

Adunat, ridicat

şi transportat

plantele din

brazde

Treieratul direct

din brazdă

Directă

Treierat

(combină

autopropulsată)

Seceratul

plantelor ajunse

la coacerea

deplină (combină

autopropulsată)


41

Maşinile de recoltat cereale păioase se grupează după operaţiile pe care le execută:

Maşini

pentru

secerat

plante

Maşini pentru

treierat

Maşini

pentru

secerat şi

tocat plante Maşini

pentru

adunarea şi

balotarea

paielor

Maşini

pentru

transportat

paie Maşini

pentru

transportat

boabe

(remorci)

Combina

autopropulsată

pentru recoltat

cereale păioase


42



REZOLVARE

Sarcină de lucru

Completaţi utilajele necesare pentru recoltarea cerealelor păioase corelate cu metodele de recoltare,

bifând căsuţa corespunzătoare în tabelul de mai jos.

Utilaje/ metode Directă Divizată

Secerători X

Presa de adunat şi balotat X

Vindrovere X

Combină de siloz X

Remorci X X

Combină autopropulsată X




43


REZOLVARE

Sarcina de lucru:

Alegeţi indicatorii de calitate, bifând în căsuţa corespunzătoare DA pentru răspuns corect şi NU

pentru răspuns incorect

Nr. crt. Indicatori Afirmativ

DA

Negativ

NU

1. Să asigure tăierea plantelor la înălţimi ≥ 0,070 m X

2. Să asigure tăierea, spicele scuturându-se X

3. Pierderile de seminţe rămase în spice netreierate să fie

sub 1,5% din producţie

X

4. Pierderile de seminţe rămase în paie ≤ 0,5% X

5. Puritatea boabelor în buncăr> 98% X

6. Pierderile totale de seminţe < 2,5% din producţie X

7. Procentul de boabe sparte> 2% X

8. Umiditatea boabelor ajunge la 14-18% X

9. Maturitatea deplină a plantelor la recoltarea divizată X

10. Lanul să prezinte o coacere neuniformă şi să conţină

buruieni

X


44



RECOLTAREA PORUMBULUI

Metode de recoltare a porumbului:



Metode de recoltare a

porumbului

Sub formă de boabe

Mecanizat

Sub formă de ştiuleţi

Manual Mecanizat


45

Recoltarea porumbului

Recoltarea porumbului, fie ştiuleţi, fie boabe, rezultă din efectuarea succesivă a următoarelor

operaţii:

Tăierea

plantelor

Detaşarea

ştiuleţilor

Depănuşare

ştiuleţi

Treierat

ştiuleţi

Colectare

boabe

Tocare

tulpini

Împrăştiere pe

teren şi

încorporare în

sol prin arătură

Încărcarea în

remorcă a

tulpinilor tocate

Balotarea

tulpinilor din

brazdă

Transportul

baloţilor

Colectare

ştiuleţi


46

Ordinea şi realizarea în totalitate sau numai parţial a acestor operaţii depind de maşina

folosită şi metoda de recoltare aplicată.

Recoltat sub

formă de ştiuleţi Recoltat sub

formă de boabe

Combina de recoltat

porumb sub formă de

boabe

C-12+ R1+ ET+

Echipament pentru

tocat şi încărcat

tocătura în mijloacele

de transport

C-12+ Echipament

pentru recoltare

integrală R1

Combina de recoltat

porumb sub formă de

ştiuleţi depănuşaţi

Combina de recoltat

cereale păioase

+

Culegător de ştiuleţi

(CS-4M)

+

Echipament pentru

depănuşare ştiuleţi

(EDM, EDMR)

Combina de recoltat

cereale păioase (C-12)

+

CS-4M

+

Echipament pentru

treierat ştiuleţi (ET)

Remorcă pentru

treierat ştiuleţi

Remorcă pentru

treierat ştiuleţi

Tăierea şi

tocarea

concomitentă a

tulpinilor


47

C4. Organizează recoltarea şi depozitarea producţiei principale şi secundare

O9.Organizaţi lucrarea de recoltat


Pentru o bună recoltare este necesar să se ţină cont de:

1. momentul optim de recoltare

2. metode de recoltare

3. cerinţele privind recoltarea mecanizată a culturilor

4. producţii obţinute

5. posibilităţi de uscare şi păstrare a boabelor recoltate

Pregătirea recoltării presupune următoarele operaţiuni:

1. Evaluarea producţiei care urmează a se recolta

2. Recrutarea şi instruirea (pregătirea) personalului necesar

3. Stabilirea necesarul de mijloace de recoltare şi de transport, repararea şi igienizarea acestora.

Stabilirea necesarului de materiale consumabile.

4. Stabilirea necesarului de spaţiu de depozitare a recoltei, repararea şi igienizarea acestuia


48


O8.Organizaţi lucrarea de recoltat

FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR.11.1

1. Evaluarea producţiei= determinarea cantităţii de produse care se va obţine pe unitatea de

suprafaţă.

Evaluarea

producţiei

Determinarea

cantităţii de

produse

kg/ha

Metode şi

tehnici pentru

fiecare

cultură


49

A.Evaluarea producţiei la grâu

Stabilirea a 3-5 puncte de

lucru pentru fiecare parcelă

Determinarea nr. de spice la 1m2 în

fiecare punct de lucru (N)

Determinarea nr. mediu de boabe în

spic [nb] pentru fiecare punct de lucru

Rama

metrică Pe

diagona

la

parcelei

Determinarea producţiei de boabe la

1ha din fiecare punct de lucru

Q1-n [kg/ha]

Determinarea producţiei medii ponderate

Qm [kg/ha]

Determinarea producţiei de pe

toată suprafaţa cu ajutorul lui Qm


50

4321

4321 3525159

nnnn

nnnnnb

NOTĂ

n1= 8-10 boabe

n2= 11-20 boabe

n2= 21-30 boabe

n4= > 30 boabe

1001

MMBnNQ b

n

n

QQQQ n

m

...21

n- puncte de lucru


51

B. Evaluarea producţiei la porumb boabe

Stabilirea a 3-5 puncte de lucru

Delimitarea suprafeţei de 100 m2 în

fiecare punct de .lucru

14,28 m x 10 x 0,7 m=100 m2

14,28- lungime pe fiecare rând

10- 10 rânduri alăturate

0,7m- distanţa între rânduri

Recoltarea ştiuleţilor de pe suprafaţa de 100m2 şi cântărirea lor/

pentru fiecare punct de lucru

q st1, qst2,………[kg]

Calculul producţiei de ştiuleţi la 100 m2, [qst] kg

Calculul producţiei de ştiuleţi la 1 ha

Qst [kg/ha]

3

321 ststst qqqqst

Media aritmetică a

produselor din fiecare

punct de lucru

100 qQst

Calcularea producţiei medii ponderată a

parcelei respective Qm[kg/ha ştiuleţi]

Calcularea producţiei medii de boabe la

hectar Qb[kg/ha boabe]

Determinarea randamentului de boabe al ştiuleţilor

η%- cantitatea de boabe găsită pentru fiecare100kg ştiuleţi

Determinarea producţiei de pe toată suprafaţa cu ajutorul Qm sau/ ab

n

QQQQ n

m

...21

Qb=Qst·η


52

FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR. 11.2.

2. Recrutarea şi instruirea personalului necesar

Cantitatea de producţie evaluată înainte de începerea

recoltării

Necesar de personal recrutat

Instruit cu măsurile care trebuie

respectate pentru recoltarea în

interval optim

Instruit cu regulile de securitate şi

sănătate în muncă şi PSI


53

FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR. 11.3

3. Stabilirea necesarului de mijloace de recoltare şi de transport, repararea şi igienizarea

acestora. Stabilirea necesarului de materiale consumabile

În ţara noastră, în ultimul deceniu, grâul se cultivă pe cca 2,008 mil. ha, iar producţia totală

obţinută este 7,77 mil tone (producţia medie la ha de 3870 kg)

În procesul de recoltare se include şi transportul recoltei la unităţile specializate, eliberarea

terenului de paie pentru a se trece imediat la efectuarea arăturii de vară:

Maşini de recoltat

Mărimea producţiei

Viteza zilnică de recoltare a

fiecărei maşini

Cantitatea de produse

recoltată în fiecare zi

Capacitatea de transport a

mijloacelor folosite

Distanţa de transport până la

punctul de depozitare sau

valorificare a produsului

recoltat

Mijloace de

transport

- reparate

- etanşate

- curăţate

de impurităţi,

resturi de plante

sau substanţe

toxice


54

Prin structura actuală a parcului de combine, se asigură o viteză zilnică de recoltare de cca 175 mii

ha, ceea ce înseamnă că întreaga suprafaţă cultivată cu grâu (2,008 mil ha) se poate recolta în 10-12

zile.

Formaţii

combine pentru

recoltare

Recoltarea

cerealelor

păioase ,,Flux

continuu”

Formaţii de utilaje

şi remorci pentru

transport boabe şi

eliberarea terenului

de paie

Punct de

alimentare

cu

materiale

consumabil

e

Atelier

mobil

Punct de

pauză

contra

incendiilor

Formaţii pentru

executarea lucrărilor

necesare realizării

culturii a doua


55

Formaţiile de lucru au o structură modulară, reprezentând un ansamblu de agregate ca în

tabelul de mai jos.

Denumirea agregatelor Parametrii de exploatare Numărul

de

agregate

din

modul

Capacitatea de lucru Consumul de

combustibil

1/sch ha/sch 1/t 1/ha

Combine de cereale C-12 31 8 2,5 8,8 4

Autocamion 5(7)t + remorcă 35 - - - 4

Tractoare U-650 + 2RM-2 90 - 0,47 - 1

Încărcător TIH 180 - 0,14 - 1

Tractoare U-650-PPf+colector de baloturi

sau tractorul U-650 + MAC-3

23 8 2,3 8,1 4

2 9 3,2 10 3

Capacitatea de lucru a modulului

- 32 - - -


56

FIŞĂ DE DOCUMENTARE 11.4.

4.Stabiliţi necesarul de spaţiu de depozitare a recoltei, repararea şi igienizarea lor

Depozitarea- este operaţia de păstrare a :

- materiilor prime

- semifabricatelor

- produselor finite

Capacitatea de depozitare se stabileşte din timp pe baza evaluării producţiei recepţionate ce

urmează a se depozita.

Păstrarea în condiţii optime se realizează în depozite şi impune:

Păstrarea

produselor

Depozite

Parametrii aerului:

- umiditate

- temperatură

- ventilaţie

Modul de aşezare:

- vrac

- ambalată

- containere

Compatibilitatea produselor

la depozitare:

- pe specii

- umiditate

- puritate

- masă hectolitrică

- stare fitosanitară

- destinaţie


57

Tipuri de depozite

Tipuri de

depozite

Deschise

Închise

Semiînchise

Platformă

betonată

- magazii

- buncăre

- încăperi

- camere

- hale

- depozite

- silozuri

- rampă acoperită

- platformă

acoperită

- şoproane

- pătule


58

Se pregătesc spaţiile de depozitare din punct de vedere tehnic şi igienic pentru depozitarea şi

conservarea în bune condiţii a produselor agricole, în vederea prevenirii pierderilor de produse.

Pregătirea spaţiilor

de depozitare

Mijloace pentru

transportul produselor

Revizuirea şi repararea

drumurilor de acces,

rampe, utilităţi

Tehnic

Igienic

Reparaţii curente la

spaţiile de depozitare şi la

instalaţiile şi utilajele care

deservesc spaţiile de

depozitare

Curăţirea mecanică Dezinsectizarea

depozitelor

- măturarea

- perierea

- răzuirea

- aspirarea sau

refularea

prafului şi a

altor

impurităţi

Dezinsecţia Deratizarea Dezinfectare

Uscate Aerisite


59

Atenţie!!!

Pragul de umiditate de la care apare apa liberă (care serveşte la intensificarea proceselor

biochimice) se numeşte UMIDITATE CRITICĂ

Umiditate Specii - grâu

Critică - secară

- orz 14,5-15,5%

- ovăz

- porumb- 11,5- 12,5%

În vederea unei bune păstrări, imediat după recoltare, seminţele trebuie condiţionate şi apoi uscate în

vederea depozitării.

C.4.Organizează recoltarea şi depozitarea produselor principale şi secundare

Condiţionare

Curăţirea

seminţelor Site

Curenţi de aer

Trioare

Gravitatorul

Tarar

Sortarea

Uscare

Naturală Artificială

Solarizare

(uscare

raţională la

soare)

Sub acţiunea

aerului

atmosferic

rece din

timpul iernii

Prin aerare

activă cu aer

rece

Prin aerare

activă cu aer

cald


60

O.8. Organizaţi lucrarea de recoltat


REZOLVARE

Tema: Pregătirea spaţiilor de depozitare din ferma didactică

Material didactic: Materiale specifice, soluţii, magazii

Mod de lucru: pe grupe de 2-4 elevi

Sarcină de lucru: Executaţi operaţiile necesare pentru pregătirea spaţiilor de depozitare a producţiei

de grâu obţinută în ferma didactică, precum şi normele de SSM precizate în fişa de lucru.

Etape

Materiale necesare

Operaţii ce se execută

1.Curăţire mecanică

Raz, perii de scândură, lopată, furcă, roabă, mături, furtunuri, apă, cârpe, cârlige metalice, şpaclu

- se curăţă tavanul magaziei cu perii de scândură - se înlătură păianjenii - se continuă curăţarea pereţilor, stâlpilor, geamurilor - se curăţă podelele cu cârligele metalice de resturi de

cereale, praf, gunoaie, gozuri, încărcându-le în roabă

- se curăţă exteriorul magaziei şi terenul aferent de ierburi

- solul trebuie răzuit cca 2 cm şi bătătorit, pe o porţiune de 3 m de la pereţii magaziei

- se curăţă mijloacele care servesc la transportul produselor, condiţionare, cântărire

- se spală dacă necesită acest lucru

2.Repararea magaziilor

- scânduri - mortar - geamuri - sită - plăci de

azbest - şipci - bitum

- se verifică rezistenţa spaţiului - se verifică hidroizolaţia - se repară acoperişul - se verifică geamurile să fie bine ermetizate, se

completează cu sticlă şi sită pentru a nu pătrunde păsări

- crăpăturile din zid se astupă cu mortar - se repară podelele cu scânduri PFL, şipci sau bitum

3.Dezinfectare- văruirea

- găleţi - var - bidinele - apă - pompă de

văruit

- se prepară varul stins în găleţi - se înmoaie bidineaua în soluţia de var - începe văruitul pereţilor de sus în jos - revine cu văruitul în zonele mai murdare - alimentează pompa cu soluţie de var (stropitori) - pulverizează varul cât mai uniform pe suprafeţele


61

adăpostului

4.Dezinsecţie - insecticide - fungicide - vermorel - echipament de

protecţie a muncii complet (mască, şapcă, salopetă, mănuşi, cizme de cauciuc, ochelari de protecţie)

- se efectuează la 10 zile de la operaţia de văruire (varul neutralizează efectul emulsiei)

- se prepară emulsia insecticidă care se foloseşte în ziua respectivă într-un butoi curat

- se încarcă aparatul cu emulsie (agitând permanent) - temperatura atmosferică să fie de minim 15°C - se pulverizează (în 2 reprize) - în prima repriză se pulverizează jumătate din

cantitate pe suprafeţe supuse dezinsecţiei începând de sus în jos, în interior şi după aceea în exterior şi porţiunea de teren de 1,5 m lăţime în jurul acestora

- după 30 minute se pulverizează a doua repriză din restul cantităţii

- emulsia se prepară din 100 l apă curată şi 3750 g Detox sau Lindatox, rezultă 100 l soluţie care dezinfectează 600 m2

- se dezinsectizează şi utilajele, materialele, ambalajele

- se impune elevilor să respecte normele de SSM în timpul lucrului

- se ţin închise uşile şi ferestrele mai multe zile, apoi se deschid pentru aerisire

- se pun anunţuri pentru avertizare asupra pericolului de intoxicare

5.Deratizare - curse şi capcane

- momeli din alimentele preferate de rozătoare

- substanţe raticide

- fosfura de Zn, Antu

- stricnina - fosfura de Al

- se efectuează înainte sau după celelalte operaţiuni - se aşează cursele nearmate 2-3 zile pentru că

rozătoarele sunt foarte precaute - rozătoarele consumă hrana din curse - cursele se armează şi şoarecii şi şobolanii sunt

prinşi şi omorâţi - se opăreşte cursa pentru a dispare mirosul

animalului prins, care constituie un avertisment pentru celelalte rozătoare

- se pot prepara momeli cu substanţe chimice raticide, unde după ingerare se produce moartea la câteva ore

- se pot gaza galeriile în care se adăpostesc rozătoarele

- se ţine evidenţa momelilor distribuite, iar cele neconsumate se ard

- se efectuează seara când se intensifică circulaţia rozătoarelor

- această operaţiune se repetă la 20 de zile

6.Asigurarea microclimatului

- guri de aerisire (ferestre, uşi)

- - se depistează abaterile de la microclimatul optim cu ajutorul organelor de simţ


62

- Se deschid gurile de aerisire - Se trece la depozitare

Nome de SSM specifice lucrării

- să poarte obligatoriu echipamentul de protecţie a muncii conform normativului

- magaziile să aibă marcată înălţimea admisibilă a depozitării

- lucrul la înălţime se va efectua cu centurile de siguranţă

- să nu se joace cu uneltele de lucru

- să nu se stropească cu soluţii, emulsii

- să nu bea soluţii

- să nu trântească pompele

- să nu execute lucrări în apropierea conductorilor sau aparatelor sub tensiune

- este interzis să se fumeze, să se bea sau să se mănânce în timpul lucrului

- substanţele toxice se manevrează de către maistrul autorizat

- substanţele toxice se păstrează în ambalaje originale, fără defecţiuni

- la sfârşitul lucrului se spală pe mâini şi faţă cu apă caldă şi săpun


63



Barem de corectare

I.b.

II.b

III.1-d, 2-a, 3- b, 4- c

IV. 1-F, 2- A, 3- A

V.

1. Evaluarea producţiei

10. Recrutarea şi pregătirea forţei de muncă

11. Stabilirea formaţiilor de lucru şi a necesarului de materiale consumabile

12. Stabilirea necesarului de spaţiu de depozitare, repararea şi igienizarea lui


64

Aceste informaţii vă vor ajuta să parcurgeţi conţi

nuturile tematice necesare pentru Calificarea

Profesională Naţională de nivel 3 ,,Tehnician agronom”

Materialul conţine:

- competenţe

- obiective

- fişe de lucru

- teste de verificare sau evaluare a competenţelor

pe care le-aţi atins

Obiectivele vă arată ceea ce veţi fi capabili să faceţi după încheierea unei competenţe.

Fişele de lucru constă în căutarea de informaţii din diverse materiale.

Testele constă în exerciţii şi aplicaţii care vă vor ajuta să vă evaluaţi singuri nivelul de

cunoştinţe şi de atingere a competenţelor parcurse.


65

C1. Analizează corelaţia factorilor de vegetaţie cu particularităţile morfologice şi biologice

ale cerealelor

O1.Diferenţiază speciile de cereale după particularităţile morfologice.


Sarcină de lucru: Priviţi cu atenţie plantele din lotul fitotehnic şi completaţi anumite

particularităţi morfologice în tabelul de mai jos

Loc de desfăşurare- ferma didactică

Loc de lucru- pe grupe de elevi (2-4 elevi)

Cereale Rădăcina

Tulpina Frunza Inflorescenţa

Tipul

Fruct

Embrionare Adventive

(Sistemul

radicular)

Cilindrică

Internoduri

+

Noduri

Ligula Urechiuşele n. de

boabe în

spic

(panicul)

Grâul

Ovăzul

Secara

Orzul

Porumb

Orezul

Sorgul


66

C1. Analizează corelaţia factorilor de vegetaţie cu particularităţile morfologice şi biologice

ale cerealelor


I.Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

1.Germinarea este marcată de:

a. momentul apariţiei inflorescenţei

b. momentul încolţitului şi răsăririi

c. momentul alungirii paiului

d. momentul formării boabelor

2.Criptovegetaţia reprezintă aparenta stagnare a vegetaţiei plantelor de grâu care se manifestă:

a. odată cu dezgheţul solului

b. odată cu parcurgerea perioadei de repaus seminal

c. pe timpul iernii

d. apariţia spicului din teaca ultimei zile

3.Pentru a ajunge la maturitate, grâul necesită o sumă a temperaturilor de:

a. 2°C

b. 2000°C

c. 200°C

d. 20°C


67

4.Consumul de apă ridicat, 68-74% din totalul necesar pentru întreaga vegetaţie, se

înregistrează la porumb în faza:

a. Înaintea apariţiei paniculelor până la maturitatea în lapte

b. Germinare- răsărire

c. Maturitate fiziologică

d. Formarea rădăcinii adventive aeriene

II. Stabiliţi corespondenţa între noţiunile din cele 2 coloane.

A B

1. călire a. apariţia inflorescenţei

2. etapa reproductivă b. înfrăţire

3. etapă vegetală c. oprirea unor lăstari

4. vernalizare d. adaptare pentru a rezista gerurilor

III.Apreciaţi afirmaţiile de mai jos cu A dacă răspunsul este adevărat şi F dacă răspunsul

este fals.

A.F. 1. Din momentul în care începe alungirea paiului, înfrăţirea plantelor de grâu încetează.

A.F. 2. Frunzele de grâu au capacitate scăzută de absorbţie a diferitelor substanţe administrate

sub formă de soluţie

A.F. 3. Grâul este plantă autogamă.

A.F. 4. Stadiul ,,spicul la 1 cm” marchează trecerea grâului în etapa de fecundare

A.F. 5. Creşterea stigmatelor (mătasea porumbului) se opreşte la 24 ore după polenizare

A.F.. 6. Porumbul este o plantă unisexuat- monoică.



68

C:2 Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor de cereale pentru consum şi pentru

producerea de sămânţă

O3: Aplicaţi cunoştinţele referitoare la amplasarea culturilor, fertilizare şi sisteme de lucrări ale

solului.

SARCINA DE LUCRU:

Identifică utilajele folosite la lucrările solului în

vederea pregătirii patului germinativ


69


C:2 Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor de cereale pentru consum şi pentru


O4: Selectaţi utilajele şi materialele folosite la semănat

Sarcina de lucru: Selectaţi utilajele folosite la semănat

C2: Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor de cereale pentru consum şi pentru



70

O3. Aplicaţi cunoştinţele referitoare la amplasarea culturilor, fertilizare şi sisteme de lucrări

ale solului


Sarcina de lucru:

Întocmiţi un asolament pe patru ani pe o suprafaţă arabilă de 400 ha, având următoarea

structură şi pondere a culturilor:

- grâu- 40%

- porumb- 35%

- floarea soarelui- 15%

- soia- 10%

Datele obţinute se vor trece în următorul tabel:

Anul/ sola A B C D

I

II

III

IV

C2: Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor de cereale pentru consum şi pentru


O4:Selectaţi utilajele şi materialele folosite la semănat


71


Sarcină de lucru: Înfiinţarea unei culturi de cerealele

Completaţi în diagramă activităţile care lipsesc pentru ca lucrarea de înfiinţare a culturii de

grâu de toamnă să fie reuşită:

Înfiinţarea culturilor

de cerealele

Pregătirea patului

germinativ

Utilajele folosite la înfiinţarea

culturii

Proba semănătorii

Norme de protecţia

muncii


72

C2:Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor de cereale pentru consum şi pentru


O5: Organizaţi lucrarea de semănat la parametri tehnologici


Reglarea maşinii de semănat în rânduri pentru cerealele păioase

Sarcina de lucru: Efectuarea reglajelor maşinii de semănat în rânduri SUP-29, în vederea

realizării unei lucrări de calitate.

Locul desfăşurării: Ferma didactică

Tipul activităţii: Lucrare practică

Timpul de lucru: 6 ore

Materiale necesare: semănătoarea SUP- 29, ruletă, riglă gradată, cale de lemn, cântar,

materialul de semănat

Desfăşurarea lucrării:


73

-organizarea clasei pe grupe cu sarcini precise pentru fiecare elev:

Gru

pa

nr.

Reglajele Modul de lucru Materiale necesare Condiţia care

trebuie îndeplinită

1 Reglarea

distanţei între

brăzdare

2 Adâncimea de

semănat

3 Asigurarea

uniformităţii de

distribuţie între

brăzdare

4. Debitul

aparatelor de

distribuţie

5. Deschiderea

marcatoarelor

de urmă

-

-

-

-


74

C2:Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor de cereale pentru consum şi pentru



I. Încercuiţi răspunsul corect

1.Organele de lucru ale grapelor sunt:

a. cadrul

b. roţile

c. stele cu colţi

d. triunghiuri de tracţiune

2.Arătura normală se efectuează la adâncimea de:

a. 18-20 cm

b. 15-18 cm

c. 31- 40

d. 40-60 cm

3.Organele active de tip săgeată se găsesc la:

a. freza

b. plug

c. plug

d. cultivator

4.Cantitatea de sămânţă necesară pentru înfiinţarea unui hectar de orz de toamnă este:

b. 180-220 kg

c. 280-350 kg

d. 350-400 kg

e. 80-140 kg

5.Pentru semănatul culturilor neprăşitoare se folosesc:

a. SUP 29, MIC 1

b. SUP 21, MA 3,5

c. 4 Sa BP 62,5

d. SUP 48, SUP 29

6.Semănatul cerealelor păioase se realizează prin următoarele metode:

a. în rânduri încrucişate

b. în cuiburi

c. în rânduri obişnuite

e. în şanţuri


75

7.Calitatea lucrării de grăpat se determină prin:

a.gradul de mărunţire a solului

b.calculul umidităţii

c. proba semănători

d. calculul MMB

II.În coloana A sunt enumerate agregate agricole şi în coloana B sunt enumerate lucrările

efectuate. Scrieţi pe foaia de concurs asocierea dintre cifrele şi literele celor două

coloane.

A B

1.tractor+SPC-6(8) a.grăpare

2.tractor+GDU-3,4 M b. semănat

3.tractor +freză c.mărunţirea solului

d.erbicidat

III.Precizaţi elementele tehnologice ale semănatului cerealelor din tabelul de mai jos.

Cultura Epoca de

semănat

Densitate

plante/mp

Distanţă

între

rânduri cm

Norma de

sămânţă

kg/ha

Adâncimea

de semănat

cm

Semănătoare

folosită

Grâu

Porumb

IV.A. Precizaţi plantele foarte bune premergătoare pentru cerealele din tabelul de mai

jos.

Cereale Plante foarte bune premergătoare

Grâu

Orz

Porumb

Secară

Ovăz

IV.B. Precizaţi plantele rele premergătoare pentru cerealele din tabelul de mai jos.

Cereale Plante rele (necorespunzătoare) premergătoare

Grâu

Orz

Porumb

Secară

Ovăz


76

C2: Supraveghează lucrările de îngrijire a culturilor de cereale pentru consum şi pentru


O6: Selectaţi utilajele, materialele şi documentele necesare pentru lucrările de îngrijire a

cerealelor


Tema: Verificarea stării de vegetaţie şi a viabilităţii plantelor pentru cultura de grâu

Loc de desfăşurare: ferma didactică

Mod de lucru: pe grupe de elevi (2-4)

Materiale necesare: cazma, lopată, lădiţe pentru monoliţi

Sarcina de lucru: Verificaţi starea culturii folosind metoda monoliţilor pentru verificarea

rezistenţei plantelor al ger

Etape de lucru

Notă: Inventarierea biologică asupra grâului în câmp se face toamna (imediat după răsărire) şi primăvara (în perioada de regenerare) direct în câmp.


77




cerealelor


SARCINA DE LUCRU

Din erbicidele prezentate, selectaţi- le pe cele care se pot folosi în cultura de grâu, în diferite

faze de vegetaţie, completând şi dozele aferente.

Erbicide:

Icedin super, Glean, Grasp, Puma S, Dual 500 EC, Acetadin, Decis forte, fastac CE, Eradicane

72, SDMA Igran 50, Dicuran, Triallat Categoria de buruieni

dominante

Denumire erbicid Doza de

erbicid

Epoca de aplicare

Dicotiledonate sensibile la 24 D

- lobodă - ştir - crucifere

Dicotiledonate rezistente la 24 D

- muşeţelul - turiţă - neghină - pălămidă - macul roşu

Monocotiledonate Iarba

vântului

odaosul

Iarba

vântului + odaosul


78




cerealelor


Sarcina de lucru:

Indicaţi ordinea de executare a lucrărilor de îngrijire în cultura porumbului pentru combaterea

buruienilor prin metode agrotehnice:

Tehnica de execuţie Unealta Observaţii

Notă:

Să se respecte normele de protecţia muncii specifice lucrării


79




cerealelor


Sarcina de lucru: Selectaţi erbicidele existente în eşantioanele din laboratorul de fitotehnie

care se pot folosi în cultura porumbului în diferite faze de vegetaţie.

Mecloran, Icedin Super, Mistral, Onezin 50 PU, Butizin 40 SC, Furadan, Gesaprim 80 WP,

SDMA, Decis.

Nr.

crt.

Erbicide Epoca de administrare a erbicidelor

Preemergent Postemergent

1. Icedin Super

2. SDMA

3. Mistral

4. Mecloran

5. Onezin

6. Butizin

7. Gesaprim


80

C3. Supraveghează lucrările de îngrijire a culturilor de cereale pentru consum şi pentru



I.Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect.

1.Metodele agrotehnice de combatere a buruienilor sunt:

a. tratarea cu fungicide

b. tratarea cu erbicide

c. efectuarea la timp şi în condiţii corespunzătoare a lucrărilor solului

d. fertilizarea suplimentară

2.Primul tratament împotriva bolilor în faza de vegetaţie a grâului se face:

a. în faza de burduf

b. la apariţia spicului

c. în faza de înfrăţire

d. prin tratarea seminţelor înainte de semănat

3.Lucrările de îngrijire se pot înlătura în cea mai mare parte sau chiar total dacă:

a. se pregăteşte patul germinativ în cele mai bune condiţii

b. se aplică o fertilizare dezechilibrată

c. se seamănă în afara perioadei optime

d. adâncimea de semănat nu concordă cu soiul

4.Prăşitul mecanic la porumb se realizează cu:

a. MIG 5

b. CPU-8, CPS- 6

c. 2SR-4,5

d. MET 2500

5.Atacul de răţişoara porumbului se previne prin tratarea seminţelor cu:

a. Diizocab

b. Furadan 10G

c. Gesaprim

d. Mistral


81

II.Stabiliţi corespondenţa între noţiunile din cele două coloane:

A B

1.tăvălugit a. MA-3,5

2.combatere buruieni b. aspersoare

3.irigare c. metoda monoliţilor

4.fertilizare suplimentară d. MTSP 1200

5.verificarea stării culturii e. tăvălugul neted

III.Apreciaţi afirmaţiile de mai jos cu adevărat sau fals.

A.F. 1.Grâul atacat de ploşniţe îşi pierde valoarea de panificaţie

A.F. 2.Dezrădăcinarea produce căderea plantelor de grâu

A.F. 3.Metoda de udare folosită la grâu în ţara noastră este aspersiunea

IV.Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:

Perioada critică pentru apă a porumbului începe cu 10 zile înainte de apariţia……….1…………..şi

durează pe toată perioada formarii şi umplerii…………2………

V.Completaţi spaţiile libere din tabelul de mai jos:

Faza de

vegetaţie a

grâului

Boli care pot fi limitate Tratamente Doze

Făinarea

Ruginile

Bolile coletului

Atacul de făinare

Rugină

Septorioză

Fuzarioza spicelor

Înnegrirea


82

VI:Completaţi spaţiile libere din tabelul de mai jos:

Boli Organe

afectate

Mod de

transmitere

Mod de manifestare Măsuri de combatere integrată

1. Făinarea

2.Fuzarioza

3.Septorioza

VII. Enumeraţi măsuri preventive aplicate în scopul combaterii bolilor la cultura porumbului.


83



Rezolvaţi fişele de lucru utilizând fişele de documentare şi materialele didactice. Fişele de

lucru pot fi folosite individual sau pe echipe.

Sarcina de lucru

Completaţi utilajele necesare pentru recoltarea cerealelor păioase corelate cu metodele de

recoltare, bifând căsuţa corespunzătoare în tabelul de mai jos.

Utilaje/ metode Directă Divizată

Secerători

Presa de adunat şi balotat

Vindrovere

Combină de siloz

Remorci

Combină autopropulsată




84



Sarcina de lucru:

Alegeţi indicatorii de calitate, bifând în căsuţa corespunzătoare DA pentru răspuns corect şi NU

pentru răspuns incorect

Nr.

crt.

Indicatori Afirmativ

DA

Negativ

NU

1. Să asigure tăierea plantelor la înălţimi ≥ 0,070 m

2. Să asigure tăierea, spicele scuturându-se

3. Pierderile de seminţe rămase în spice netreierate să

fie sub 1,5% din producţie

4. Pierderile de seminţe rămase în paie ≤ 0,5%

5. Puritatea boabelor în buncăr> 98%

6. Pierderile totale de seminţe < 2,5% din producţie

7. Procentul de boabe sparte> 2%

8. Umiditatea boabelor ajunge la 14-18%

9. Maturitatea deplină a plantelor la recoltarea divizată

10. Lanul să prezinte o coacere neuniformă şi să conţină

buruieni




85


O.8. Organizaţi lucrarea de recoltat


Tema: Pregătirea spaţiilor de depozitare din ferma didactică

Material didactic: Materiale specifice, soluţii, magazii

Mod de lucru: pe grupe de 2-4 elevi

Sarcină de lucru: Executaţi operaţiile necesare pentru pregătirea spaţiilor de depozitare a

producţiei de grâu obţinută în ferma didactică, precum şi normele de SSM precizate în fişa de

lucru.

Etape

Materiale

necesare

Operaţii ce se execută

1.Curăţire

mecanică

2.Repararea

magaziilor

3.Dezinfectare-

văruirea

4.Dezinsecţie

5.Deratizare

6.Asigurarea

microclimatului

Nome de SSM specifice lucrării


86



I.Recoltarea divizată a grâului se execută când avem:

a. lan cu coacere uniformă

b. culturi îmburuienate

c. zone secetoase

d. lan necăzut

II.Umiditatea seminţelor la recoltare variază în funcţie de:

a. structura parcului de maşini

b. parametrii aerului

c. metodele de recoltare

d. lungimea traseului de transport

III.Stabiliţi corespondenţa între noţiunile din cele două coloane:

A B

1. Posibilităţi de uscare a. MMB

2. Element de productivitate b.Temperatură

3. Parametrii aerului c. Formaţii de lucru

4. Structură modulară d. Salarizare


87

IV.Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă.

A.F. 1. Recoltatul porumbului în ştiuleţi depănuşaţi se face cu C-12 + R I (echipament pentru

recoltare integrală)

A.F. 2. Spicele nu sunt complet treierate când turaţia bătătorului este mică.

A.F. 3. Pe loturile semincere, recoltarea se face când umiditatea boabelor scade la 14%.

V.Enumeraţi operaţiile care concură la pregătirea recoltării.


88

GLOSAR DE TERMENI

Cereale Plante cultivate pentru boabe, grâul, secara,

orzul, ovăzul, porumbul, sorgul, meiul, din familia

Gramineae

Germinaţie Trecerea de la viaţa latentă la viaţa activă

Înfrăţire Formarea de noi lăstari din nodurile subterane

ale tulpinii

Fraţi Lăstari la cerealele păioase

Copili Lăstari la porumb

Pârgă Fază de coacere când plantele sunt galbene în

afară de nodurile superioare, boabe tari

Căderea cerealelor Tulpina cerealelor se îndoaie şi se culcă la

pământ

Cariopsă Fruct uscat indehiscent cu pericarpul lipit de

sămânţă

Pericarpul Învelişul fructului

Rotaţie Ordinea (succesiunea) în care se vor cultiva

speciile de plante pe aceeaşi solă, pe o perioadă

de timp, de obicei de 3-5 ani.

Asolament Rotaţia culturilor în timp şi în spaţiu

Plantă premergătoare Specia de plante care a fost cultivată în anul

anterior pe o solă.

Dezmiriştire Lucrarea solului executată printr-o trecere cu

grapa cu discuri pe mirişti.

Buruieni Plante din flora spontană sau chiar plante

cultivate, care au efecte nefavorabile asupra

cantităţii şi calităţii producţiei obţinute.


89

BIBLIOGRAFIE

1. GHEORGHE BÎLTEANU- ,,FITOTEHNIE”, ED. CERES, BUCUREŞTI, 2003

2. MARIA POPESCU, VASILE POPESCU- ,,FITOTEHNICE”, ED. TEHNICĂ AGRICOLĂ,

BUCUREŞTI, 1992

3. COSTEL SCRIOŞTEANU, GHERGHINA UNTĂRESCU- ,,AGROPEDOLOGIE”, ED.

GIMNASIUM, TÂRGOVIŞTE, 2001

4. TOMA DRAGOŞ- ,,MAŞINI ŞI INSTALAŢII AGRICOLE”- ED. DIDACTICĂ ŞI

PEDAGOGICĂ, 1975

5. TOMA DRAGOŞ, SIN GHEORGHE- ,,CALITATEA LUCRĂRILOR AGRICOLE

EXECUTATE MECANIZAT PENTRU CULTURILE DE CÂMP”- ED. CERES, BUCUREŞTI, 1987

Date post:	01-Nov-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	14 times
Download:	0 times

RESURSĂ EDUCAŢIONALĂ DESCHISĂ · şi maiştrilor care predau în domeniul Agricultură, nivelul...

Documents