8/10/2019 Restaurarile Directe Cu Aur

1/14

Restaurarile directe cu aur (RDA)

Aurul este unul din cele mai vechi materiale restauratoare folosite in stomatologie

avind in vedere faptul ca el prezinta ,in forma sa pura,o serie de proprietati care il recomanda inacest sens.

Aurul este folosit in diverse forme ca material restaurator in tratamentul de carie

simpla, in asa numitele restaurari directe cu aur ,acestea bazindu-se pe o proprietate particulara aaurului pur si anume coeziunea ,prin care parti de metal maleabil puse in contact strins si

comprimate unele in altele vor adera intim ,formind o masa unica si dind nastere la legaturi

metalice. Restaurarile directe cu aur,cunoscute si sub denumirea de aurificatii,se executa direct in

cavitatea bucala prin compactare,folosindu-se aur coeziv la temperatura camerei.Exista in acest

scop mai multe tipuri de aur coeziv dar cele mai multe contin aur pur de 24 carate si difera prinstructura lor metalurgica,

Avantajele aurului ca material de restaurare

biocompatibilitate foarte buna in mediul bucal !

adaptare marginala foarte buna ,permitind o inchidere etansa foarte buna !

durata in timp foarte mare ,uneori toata viata ! rezistenta deosebita la coeziune !

uzura similara cu cea a structurilor dure dentare.

"ezavantaje

sunt nefizionomice !

au o tehnica de lucru lenta , cerind timp mai lung pentru realizare #sunt cronofage$ !

cer manualitate deosebita a medicului."in punct de vedere didactic este o tehnica

ce formeaza practicieni abili,cu putere mare de concentrare !

energia folosita pentru condensare se distribue si la tesutul pulpar putind produce

leziuni pulpare ireversibile,de aceea se folosesc in procese carioase in care stratul

de dentina are grosime mai mare de 2mm.,pe dinti fara suferinta pulpara sau parodontala !

pretul de cost este mare.

%orme de prezentare.

&n restaurarile directe din aur se utilizeaza 2 categorii de aur

aur precipitat !

folie de aur

.

Aurul precipitat.Aurul precipitat se obtine printr-un proces de - atomizare !

- electroprecipitare.

Aurul precipitat se obtine printr-un proces de topire si pulverizare la rece,intr-o cameraspeciala, in atmosfera inerta,in compartimente speciale.'or rezulta particule sferice a caror

diametru este intre (-)( microni ce vor fi trecute prin site cu gauri de dimensiuni diferite ,cele mai

mari sus,cele mai mici jos.

*rin metoda electrolitica aurul e precipitat la catod ,intr-un mediu electrolitic, cu unanod corespunzator .*rin metoda electrolitica rezulta particule de aur precipitat cu o forma mai

putin regulata decit cele rezultate prin atomizare ,cu un diametru asemanator.

Aurul precipitate se prezinta sub + forme Aur pulbere #oldent,Eas old$

8/10/2019 Restaurarile Directe Cu Aur

2/14

*articulele de aur precipitat ,cu particule de ( microni ,impachetate in folie de aur

coeziv vor da niste pachetele sferice ,asemeni unor mingiute ,cu diametrul de -4 microni.Raportul

dintre aurul precipitat si aurul coeziv de impachetat sub forma de folie este de /0.

*articulele de aur precipitat pot fi impachetate si in ceara ,taiate si transformate in folii. Aur mat,nelustruit.

1e obtine prin electroprecipitare si are forma de benzi sau cilindrii #batoane$si se obtin

din particule comprimate si supuse unui proces de sinterizare #sinterizareadifuziune atomica desuprafata$ intre 2 folii de aur coeziv obtinindu-se o coeziune minima intre particule.3enzile sau

bastonasele de aur precipitat pot fi invelite in folie de aur coeziv obtinindu-se astfel folia de aur

mat.1ub aceasta forma aurul este mai usor de manipulat si se previne pierderea de material intimpul inserarii sale in cavitate.

Aurul mat,amalgamat cu calciu.#Electrollo$

Este un produs modern care contine aur si calciu ,-,(5 din greutate.Amalgamareaaurului cu calciu are loc inaintea atomizarii si particulele sunt sinterizate pentru a se obtine ulterior

forme de benzi sau bastonase.Are proprietati mecanice superioare.

%olia de aur. Este cea mai veche forma de prezentare a aurului folosit pentru restaurari directe si

cea mai durabila.

%olia se obtine prin laminarea lingourilor de aur la rece si are o grosime finala de,-,) mm.Exista mai multe forme de livrare pentru aurul sub forma de folie

%olia simpla,plata.

Este rezultata prin laminare .6folie este fixat intre 2 foi de pergament , foliiformind un pachet asemeni unei carti.Aurul foliei este coeziv si se ambaleaza imediat fara tratare

impotriva contaminarii,

%olia ondulata.

1e obtine prin interpunerea unei foi de hirtie subtire intre 2 foi de aur si sunt supusearderii intr-un recipient inchis.*rin ardere,hirtia se increteste si folia va lua un aspect ondulat.Este

mai coeziva decit forma simpla,plata."in infasurarea foliei in jurul unui mandrin vor rezulta

cilindrii. %olia de aur platinata.

Este un tip mai vechi de prezentare,format prin interpozitia unei folii de platina intre 2

folii de aur ,tip sand7ich.Are o rezistenta mecanica mai mare si este utilizata in zonele supuseunor forte masticatorii mai mari.

%olia de aur laminata.

1e obtine din lingouri diferite de aur."in fiecare lingou se obtine o folie care este

rezistenta intr-o anumita directie apoi se combina mai multe asemenea folii ceea ce face ca in finalfolia laminata obtinuta sa aiba o rezistenta mai mare decit a fiecarei folii in parte,in directii

diferite.

8oate formele de prezentare ale aurului utilizat in aurificarile directe pot fi livrate in 2forme - coeziva !

- necoeziva. Aurul coeziv este protejat dupa fabricare prin aplicarea pe suprafata sa a unui gaz

amoniacal sau clorinat care face ca temporar acest aur sa fie necoeziv.*rin incalzire inaintea

inserarii sale in cavitate el devine din nou coeziv.

&n unele proceduri este necesar aur necoeziv care se va obtine prin tratarea lui cu gazefosforice sau sulfuroase ,astfel acesta va deveni necoeziv permanent.

2

8/10/2019 Restaurarile Directe Cu Aur

3/14

"econtaminarea aurului.

9a introducerea aurului in interiorul preparatiei se urmaresc citeva obiective

- sa adere cit mai bine la peretii preparatiei !

- sa se faca lipirea aurului de aur ! - sa se indeparteze golurile de aer din masa restauratiei.

Aceste obiective ,pentru a fi atinse necesita un aur pur,cu suprafata curata,coeziunea

facindu-se prin legaturi mecanice."aca suprafata aurului prezinta impuritati,datorita faptului caaurul atrage gaze ,suprafata sa va deveni necoeziva.&n acest caz se va recurge la eliminarea gazelor

printr-un proces de degazare sau decontaminare.

"econtaminare se realizeaza prin incalzire ,eliminindu-se astfel impuritatile .*entrudegazare se folosesc

- flacara de lampa de spirt ,fiecare bucata de aur tinindu-se +-( minute in zona medie,albastra

a flacarii pina la inrosire sa ,cu o pensa sau cu ajutorul unei tavite !- decalitor electric ,folosindu-se o placuta de mica pe care se pun fragmentele de aur!

- flacara de etanol pur la care se incalzeste aurul tot pe o placuta de mica ,pina devine rosu.

Aurul incalzit insuficient va determina aparitia unor particule de pulbere care vor fi

greu de condensat."upa decontaminare aurul trebuie sa fie plastic asemeni amalgamului .

:ondensarea aurului,tehnica,principii.

:ondensarea aurului in preparatie se poate face in mai multe moduri

condensare manuala 1e folosesc instrumente de mina ,fuloare,cu care se aplica presiuni pe materialul

restaurator ,dar presiunea manuala ca atare nu este suficienta .1e poate utiliza in faza initiala de

aplicare a aurului dupa care,cu un ciocanas de lemn se aplica forte manuale sub forma de lovituriritmice peste condensator care,pentru a nu permite alunecarea particulelor de aur ,va avea pe capul

partii active santuri,striuri,zimti.%orta de lovire cu ciocanul nu poate fi bine controlata de

practician. condensare pneumatica

Aceast metoda utilizeaza fuloare atasate la o piesa de mina si foloseste energiavibratorie a aerului comprimat dar dozarea fortei de condensare e greu de controlat.

condensarea cu ajutorul motorului electric al unitului dentar:ondensatoarele se ataseaza la piesa de mina sub forma de ciocanas care transforma

miscarea de rotatie a motorului in miscari axiale, imprimate extremitatii instrumentului.;etoda

cere o tehnica foarte buna. condensare electronica

Este cea mai eficienta si mai controlabila metoda.

:ondensatoarele .

:ondensatoarele utilizate in aurificari difera dupa tehnica de condensare utilizata si

dimensiunea partii active dar toate au o trasatura comuna si anume,suprafetele active auconfiguratie piramidala ceea ce asigura + functii- maresc suprafata de condensare !

- actioneaza creind forte laterale pentru o condensare uniforma !

- determina in materialul condensat identitati triunghiulare ce permit adaugarea a noi cantitatide material.

:ondensatoarele folosite la piesa de mina a unitului dentar #Electro-mallet $sau

pneumatic sunt alcatuite dintr-un virf sau parte activa si un git scurt de aproximativ 2,( cm.,care sepotriveste la piesa de mina.

+

8/10/2019 Restaurarile Directe Cu Aur

4/14

:ondensatoarele folosite cu ciocanel manual sunt mai lungi #( cm,$si au o terminatie

plata pentru a primi loviturile usoare ale ciocanelului manual.

*artea activa a condensatoarelor are forme diferite si marimi diferite .8oate au

configuratii piramidale si santuri sau striuri pentru a preveni alunecarea lor pe aur.Exista mai multetipuri de condensatoare

- condensator cu fata terminala rotunda ,de ,4-,( mm. diametru,utilizat la inceputul

condensarii ,foarte bun pentru folia de aur sau precipitat !- condensator in forma de picior,cu o fata in forma de paralelogram ,de aproximativ ,(-2

mm.

- condensator rectangular #numai pentru ciocan manual $,cu o fata de aproximativ ,(- mm. itul condensatoarelor poate fi

- drept !

- monoangulat ! - biangulat !

- in baioneta.

*artea activa a condensatorului poate fi perpendiculara pe axul lung al minerului sau

perpendiculara pe partea finala a gitului .:u cit e mai mica fata partii active cu atit creste greutateaaplicata pe cm.2,la o forta constanta.

*rincipii de condensare.forta de condensare se aplica ritmic,sub un unghi de 4(< fata de peretii

laterali ai cavitatii si podea , directie identica cu bisectoarea !

forta de condensare aplicata pe o suprafata de aur deja inserat se face pe o

directie perpendiculara ,in unghi de /< !

condensarea se incepe pe o parte a cavitatii si se continua in linie dreapta

pina in partea opusa apoi se revine pe partea initiala continuindu-se la fel si astfel se asigura o condensare pe toata suprafata de aur inserata.%iecare pas

al condensatorului se suprapune peste = din urma lasata anterior si se misca

astfel pas cu pas ,spre periferie !intensitatea fortei de condensare creste progresiv,cu fiecare strat de material

adaugat ,intensitatea putind fi crescuta prin amplitudinea de condensare sau

utilizind condensatoare cu suprafata activa mai mica !condensarea se realizeaza fie de la o margine a cavitatii spre cealalta sau de

la centru la periferie ,a doua varianta fiind mai buna ,condensarea mai

omogena # folosita mai ales cind se foloseste aur precipitat ,prezentat in

forma de mingiute $condensarea formelor de aur precipitat trebuie sa inceapa manual,de la

centru la periferie ,pina se obtine un strat uniform de material apoi se trece

la condensarea mecanica..

:onsideratii mecanice.

:ele mai rezistente aurificatii sunt cele din folie de aur .Ele sunt cele mai omogene

si mai dure deoarece au coeziunea maxima ! ;aterialele cu dimensiunea cea mai mica a particulelor au rezistenta maxima !

:u cit rezistenta la condensare e mai mare cu atit condensarea va fi mai eficienta !

:u cit condensatorul e mai mic cu atit proprietatile mecanice ale restaurarii vor fimai bune !

4

8/10/2019 Restaurarile Directe Cu Aur

5/14

:ombinarea diferitelor tipuri de aur vor da cumularea calitatilor acestora.

#ex.nucleul restaurarii este din aur precipitat dupa care se foloseste folia de aur coeziv $.

&ndicatiile restaurarilor directe din aur. ca alternativa la amalgam in zonele laterale ale arcadelor dentare !

la restaurarea cariilor mici ,din santuri si fosete ,pe dintii laterali si pe fata orala a

dintilor anteriori #cavitati cls.&-a $ ! la restaurarea leziunilor carioase cervicale mici sau a unor leziuni de eroziune

,defecte cuneiforme situate in 0+ cervicala a tuturor dintilor #cavitati cls.a '-a$ ! leziuni mici proximale,care nu distrug fata vestibulara a dintilor frontali #cavitati

de cls.a &&&-a $ !

leziuni proximale mici,acolo unde creasta marginala nu este supusa la presiuni

ocluzale mari #cavitati cls.a &&-a $ ! la nivelul marginilor incizale sau a virfurilor cuspidiene #cavitati de cls.a '&-a $ !

pe dinti ce vor beneficia de un tratament protetic

pentru repararea unor restaurari turnate din aur care nu mai sunt adaptate corect

marginal #incrustatii $ !

pentru inchiderea orificiilor de prepanare a unor restaurari protetice incafunctionala #doar la aliaje cu continut mare de aur $ !

pe dinti vitali ,cu parodontiul marginal sanatos ,care sa suporte compactarea si

fara suferinte pulpare !

pe dinti fara fisuri in smalt !

la pacienti cu igiena orala corespunzatoare,cu indice de carie scazut !

la pacienti ce nu prezinta curenti galvanici datorati prezentei unor restaurari

metalice diferite.

:ontraindicatii.

la dinti cu camera pulpara voluminoasa !

pe dinti cu parodontiul marginal slabit,cu prognostic discutabil !

pe dinti cu defecte ocluzale mari,cu risc de fractura a cuspizilor !

la pacienti lipsiti de rabdare ,durata operatiei fiind mare !

dinti tratati endodontic ,datorita rezistentei lor slabite !

la cavitati mai profunde, la care stratul de dentina e mai subtire de mm.!

atunci cind nu este posibila creerea unui cimp operator perfect uscat !

la pacienti cu venituri reduse ,pretul de cost fiind foarte mare !

in cazurile in care lipseste motivatia si cooperarea pacientului.

*rincipii de realizare a preparatiilor.

*repararea dintilor pentru restaurari directe din aur se face cu foarte mare atentie,tinind seamam de detalii iar cavitatea trebuie sa fie retentiva ,cu posibilitati de ancoraj bine

precizate.&n prepararea cavitatilor se vor respecta regulile lui 3lac> pentru prepararea restaurarilordin amalgam.

:avitatile de clasa &-a.

%orma de contur a cavitatii depinde de procesul carios.Ea se intinde pentru a cuprindesanturile si fosetele de smalt afectate.

(

8/10/2019 Restaurarile Directe Cu Aur

6/14

Atunci cind procesul carios este localizat intr-o foseta ,conturul cavitatii va fi circular

sau triunghiular ,daca se extinde si in santuri el poate devenialungit sau chiar extins,cuprinzind

aceste santuri.

marginile vestibulare si orale ale cavitatii se plaseaza inafara adincimii santurilor si

fosetelor,pe pantele cuspidiene dar latimea maxima a cavitatii sa nu depaseasca 0( din distanta

intercuspidiana.;ezial si distal marginile sa fie cit mai aproape de foseta meziala si distala ,cu

consevarea nmaxima a crestei marginale aferente ! se indeparteaza in totalitate smaltul nesustinut de dentina sanatoasa si toate

defectele de structura !

accesul la cavitate este minim,atit cit sa permita introducerea instrumentarului si

manipularea lui !

peretii laterali ai cavitatii trebuie sa fie paraleli intre ei iar acolo unde preparatia se

extinde mezial si distal ,acesti pereti pot fi usor divergenti spre ocluzal ! peretele pulpar are o adincime uniforma si e plan ,paralel cu suprafata ocluzala a

dintelui si se gaseste la ,( mm, fata de ?A" ,in dentina.El se intilneste cu peretii laterali in

unghiuri bine exprimate ! atunci cind retentia cavitatii nu e suficienta ,se pot realiza santuri paralele vestibular

si oral la dintii laterali si incizal si gingival la dintii frontali.Acestea nu trebuie sa subminezecrestele marginale !

marginile cavitatii se bizoteaza in unghi de +-4< pentru a indeparta smaltul

rugos ,bizoul sa nu depaseasca in latime ,2 mm.

6bturarea cavitatii.

1e aplica protectie pulpara in raport cu profunzimea cavitatiidupa care se va aplica

prima cantitate de aur mat taiata putin mai mare decit cavitatea.Aurul este decontaminat ,racit si

presat cu condensator mic,cu baza sferica de ,( mm.*entru o cavitate mai mare se folosestecondensator paralelogram pentru condensarea initiala.

1e aplica condensatorul pe toata suprafata de 2 ori.

1 e adauga aur mat si se repeta pina se umple cavitatea pe = dupa care se condenseazafolie de aur dupa decontaminare ,cu presiuni manuale apoi cu ciocanelul.1e repeta de cite ori e

necesar.

1e trece condensatorul de 2 ori peste toata suprafata restaurarii si fundul cavitatii si peperetii laterali,in unghi de 4( grade.

:ind cavitatea este plina ,suprafata restauratiei nu trebuie sa fie bombata la mijloc ci sa

aiba o suprafata concava ,realizarea acesteia permitind indepartarea bulelor de aer in exces.1econtinua aplicarea pina cind marginile exterioare ale cavitatii sunt acoperite cu folie de aur ,dupa

care se umple cavitatea la nivelul dorit ,respectind anatomia dintelui,cu un mic exces necesar

finisarii.

%inisarea. 9a inceput se foloseste un instrument de lustruit in forma de coada de castor cu care se

face presarea suprafetei de aur,brunisarea,dupa care se continua cu un cioplitor clioid-discoid.*artea clioida se directioneaza astfel inci muchia activa sa fie pe smaltul adiacent

restauratiei si se trage de pe restaurare pe dinte pentru a netezi suprafata.

"aca este un exces mare de aur se foloseste o piatra verde cu atentie ,pentru a nu lezasmaltul.

*entru finisare se poate folosi o freza sferica mica,de finisat dupa care se actioneaza cu

piatra ponce cu fluor si gume cu oxid de zinc,cupe de cauciuc.

@

8/10/2019 Restaurarile Directe Cu Aur

7/14

:avitatea de clasa a &&-a.

3eneficiaza mai rar de restaurari directe cu aur ,totusi,leziuniel mici aproximale ,la

care creasta marginala nu e supusa fortelor masticatorii puternice cum ar fi de exemplu fata mezialesi distala a primului premolar inferior si fata meziala a unor premolari superiori.

:avitatea are un desen conventional asemanator cavitatilor preparate pentru amalgam.

cavitatea orizontala nu trebuie sa aiba neaparat forma de coada de rindunica,latimea sa trebuie sa fie mai mica sau egala cu 0( din distanta intercuspidiana.cavitatea verticala va fi tronconica ,extinsa spre lingual la dintii superiori si spre

vestibular la dintii inferiori ! extensia se face in raport cu cuspizii functional

peretele gingival sa fie sub punctul de contact !

contactul cu dintii vecini transversal se desfiinteaza putin,nu e necesar sa treaca

sonda intre dinti ca la preparatiile pentru amalgam !

unghiurile interne vor fi bine exprimate!

se vor bizota marginile cavitatii in unghi de +-4!

istmul se teseste !

peretele axial #parapulpar$ va fi convex iar peretele vestibular si oral in unghiascutit cu peretele parapulpar.

&nserarea aurului in cavitate se face dupa aplicarea matricei conturate ,festonata si

adaptata proximal si cu ajutorul unei pene .1e incepe cu condensarea la nivelul pragului gingivalsise continua spre ocluzal pina la umplerea completa a cavitatii.

:avitatea de clasa a '-a. *entru prepararea corecta a acestei cavitati se utilizeaza adesea un retractor gingival.

%orma de contur a cavitatii este trapezoidala ea oferind o retentivitate buna,un aspect

mai estetic si o forma de convenienta buna in timpul lucrului. marginea gingivala este mai mica decit cea ocluzala0incizala,ele sunt paralele intre

ele si cu planul ocluzal al dintelui.

intre peretele gingival si cel parapulpar exista unghi bine exprimat

,ascutit.;arginea gingivala poate fi in smslt si atunci se bizoteaza usor sau in cement si atunci nu sebizoteaza.

marginile meziale si distale sunt paralele cu suprafata proximala corespunzatoare si

pot fi acoperite partial de gingie.

peretele axial #parapulpar$ este la mm. adincime in dentina in = ocluzala0incizala

a cavitatii si al ,)( mm. in = gingivala a cavitatii,paralel cu fata vestibulara a dintelui ,usor curbat

mezio-distal si pastrind peste tot aceiasi adincime. El intilneste peretele ocluzal al cavitatii & unghidrept iar peretele mezial si distal in unghi obtuz ,bine exprimat si peretele gingival in unghi ascutit.

peretele gingival este cheia retentiei ,el intilneste peretii mezial si distal in unghiuri

bine exprimate ,este inclinat spre peretele axial dind un unghi ascutit si converge cu pereteleocluzal.

pe dintii anteriori ,pentru aspectul estetic ,marginea incizala poate fi curba ,urmind

conturul gingiei. extinderea mezio-distala a cavitatii este in raport cu extinderea procesului carios.

:ondensare se face dupa aplicarea unui liner,baze .Aurul mat se condenseaza de la

centru spre periferie cu un condensator cu cap in paralelograminclinat in unghi de 4( de grade spreperetele lateral.

)

8/10/2019 Restaurarile Directe Cu Aur

8/14

1e umple = din cavitate cu aur mat dupa care se aplica folie de aur pina se umple

cavitatea cu un usor exces .1e reface forma convexa a dintelui.

1e indeparteaza excesul cu instrument clioid-discoid si se finiseaza cu un llustruitor ,cu

disc vaselinat. %inisarea finala se face cu piatra ponce cu pulbere de fluor si oxid de zinc si gume.

:avitatea de clasa a &&&-a.

Exista mai multe situatii- cavitati cu acces dinspre lingual care se obtureaza cu pulbere de aur !

- cavitati cu acces dinspre vestibular si care se obtureaza cu folie de aur.

%orma de contur a cavitatii va avea marginea vestibulara

- in 40( inferioare,spre colet ,paralela cu conturul dintelui !

- in 0( spre incizal aceasta e usor curbata pentru a se uni cu fata orala !

- intilneste marginea gingivala in unghi usor obtuz sau rotunjit ,pentru a mari aspectulestetic !

peretele gingival este cel mai important pentru retentie .*entru aspectul estetic este

mai bine sa fie plasat subgingival.Acest perete este drept in sens vestibulo-lingual si in unghi drept

cu axul lung al dintelui.El intilneste peretele vestibular in unghi usor obtuz iar peretele lingual in

unghi ascutit. marginea linguala e dreapta in cle 0+ gingivale si se curbeaza spre incizal.E

paralela cu axul lung al dintelui sau usor divergenta cu conturul proximal al dintelui.1e intilneste cu

marginea gingivala in unghi ascutit.

marginea incizala se fixeaza deasupra punctului de contact ,e curba pentru a se

intilni cu peretele vestibular si oral. peretele pulpar e drept vestibulo-lingual si incizo-gingival se e la adincimea de ,(

mm.in dentina.&ntilneste peretele lingual si cel vestibular in unghi obtuz.*eretele gingival si cel

axial se intilnesc in unghi ascutit. peretii vestibular si lingual sunt divergenti !

la nivelul unghiului incizal se poate face un sant plasat in dentina pentru a mari

retentia. finisarea peretilor de smalt si bizotarea peretelui vestibular si lingual se efectueaza

cu instrumentar de mina.

:aninul superior.

%orma de convenienta ,datorita conturului foarte convex al fetei proximale ,va aveadinspre vestibular aspect de felie de pepene ce asigura distanta dintre creasta meziala a

premolarului si canin si asigura accesul instrumentelor pentru compactarea aurului.

&ncisivii inferiori. Au suprafete mai mici ,de aceea preparatia e putin diferita.*entru accesul

instrumentelor se foloseste separator.

*eretele lingual se realizeaza intr-un singur plan ,extensia spre lingual si incizal e

limitata si intilneste peretele pulpar in unghi drept sau usor obtuz. &ncizal extensia e limitata pentru ca punctul de contact interdentar e sus situat ,spre

unghiul incizal si spre lingual .Bnghiul incizal pentru dintii mandibulari este mai putin sprevestibular fata de cei superiori pentru o conservare a grosimii structurii dentare unde apare

abraziunea la dintii amndibulari.

&nstrumentar - freza sferica!

- dalta Ced7lstaedt pentru peretele lingual si pentru bizotare! - toporisca de dentina pentru plasarea peretelui pulpar si

vestibular !

D

8/10/2019 Restaurarile Directe Cu Aur

9/14

- dalta dublu bizotata ,pentru unghiul incizal.

:ondensarea .

&ncepe in unghiul linguo-axio-gingival cu un condensator mic de ,4 mm. folosind

pastile de aur.%orta se aplica dinspre fata vestibulara a dintilor vecini spre acest unghi gingival. 1e continua cu peretele gingivalspre unghiul vestibulo-gingival cu un condensator

monoangulat de ,( mm.din pozitie linguo-incizala.1e utilizeaza apoi pastile dinspre vestibular si

rar lingual .radat se ajunge incizal unde se compacteaza pastile de aur cu un condensator cuunghi drept, la inceput incizo-lingual apoi spre incizal pina toata suprafata incizala e acoperita de

aur..

1 e lustruieste cu un bisturiu pentru aur ,se indeparteaza excesul la punctul de contactpina intra banda abraziva si se indeparteaza excesul.1tripsul nu se atinge de punctul de contact.

"e la margine excesul se indeparteaza cu un instrument clioid-discoid.

"upa terminare se indeparteaza separatorl.6suprafata prea bine lustruita reflectalumina si da un efect mai putin estetic

ocivitatea restaurarilor directe din aur pentru pulpa dentara.

Energia de condensare care nu e preluata de metal va fi dirijata spre dentina si poate

produce deformari ale acesteia putin ddetermina iritarea pulpei dentare.:ele mai nocive forte decondensare sunt cele aplicate perpendicular pe peretele pulpar de aceea fortele de condensare vor

fi dirijate in unghi de 4( .

Energia termica in exces ramasa dupa degazarea aurului ,dupa finisare,lustruire,curentii galvanici datorati altor metale sunt tot atitea elemente ce pot produce leziuni

pulpare.

Aceste situatii depind de distanta fata de pulpa -la +-+,( mm.distanta fata de pulpa apr reactii pulpare reparatorii. u este necesara

protectia pulpara.

-la 2-+ mm. distanta de tesutul pulpar se va recurge la aplicare de lacuri,adezivedentinare!

-la -2 mm. reactia pulpara de aparare este deficitara ,se va aplica hidroxid de calciusau :&1,F6E!

-sub mm. nu sunt indicate aurificarile directe. ;odificarile pulpare sunt reversibile dupa 24h.pina la 2 saptamini.,sub protectie

pulpara adecvata.

/

8/10/2019 Restaurarile Directe Cu Aur

10/14

Cavitatea clasa I-a

8/10/2019 Restaurarile Directe Cu Aur

11/14

8/10/2019 Restaurarile Directe Cu Aur

12/14

2

8/10/2019 Restaurarile Directe Cu Aur

13/14

8/10/2019 Restaurarile Directe Cu Aur

14/14

Cavitatea de cls.a V-a

4