REPREZENT ĂRI SPECIALE PE CERAMICA DE TIP COTOFENI. ASPECTE ALE CULTULUI URANO-SOLAR ÎN PREISTORIE

Cercetările privind geneza, evoluţia şi semnificaţiile simbolisticii prezente pe arterfacte ale culturii materiale preistorice au cunoscut o amploare considerabilă În ultimele decenii, concretizate prin publicarea a numeroase studii de specialitate sau monografii.

Nu acelaşi lucru Îl putem spune Însă şi despre analiza elementelor de suprastructură de care este legată simbolistica prezentă În cadrul descoperirilor de tip Coţofeni, cultură reprezentativă pentru perioada de tranziţie spre epoca bronzului din România. Spre exemplu, în monografii le dedicate acestei culturi, cu descoperiri de pe

teritoriul României, problemele amintite sunt tratate sumar şi la modul generali, nereflectând suficient, În opinia noastră, manifestări a căror importanţă pentru o

cunoaştere unitară şi de ansamblu a unei epoci cheie se impune a fi subliniată. Subiectul lucrării de faţă nu Îşi propune o analiză a acestor manifestări În

integralitatea lor, ci ne vom opri doar asupra unor reprezentări plastice prezente pe ceramica acestei culturi, cu referiri, atunci când considerăm că este cazul, la probleme

tangenţiale temei noastre. Este vorba, În fapt, de reprezentări pe c�ramică pe care cercetătorul P. Roman,

cel care publică pentru prima dată aceste aplicaţii plastice, le defineşte ca fiind "reprezentări specia1e, poate stilizări maxime ale feţei umane", incluzându-Ie Între descoperirile de excepţie din cadrul culturii Coţofeni2.

Datorită faptului că numărul acestor descoperiri a crescut În ultimii ani - pe baza cărora se pot trage anumite concluzii -, considerăm că supoziţia enunţată de cercetătorul mai sus amintit necesită, În prezent, o mai clară nuanţare. Aceasta cu atât mai mult cu cât descoperiri ulterioare au reliefat câteva tipuri de reprezentări bine definite tipologie,

impresie destul de puţin evidentă În momentul realizării primei repertorieri. Unul din fragmentele ceramice incluse de P. Roman În această categorie îl vom trata separat ceva mai jos, deoarece Îl considerăm exponentul altei serii de reprezentărP, oprindu­ne, pentru Început, asupra celor mai bine documentate aplicaţii plastice.

P ână În momentul de faţă au fost publicate cinci reprezentări "speciale" de acest tip: patru provenite din descoperiri Coţofeni înregistrate la Cozia (jud. Hunedoarat

I Vezi Roman 1 976, passim; Ciugudean 2000, passim. 2 Roman 1 976, p. 20, Pl. 47/20; 68/ 1 7. :< Este vorba de fragmentul ceramic proveni t de l a Nandru-Peştera Curată (j ud . Hunedoara);

vez i Roman 1976, PI. 68/ 1 7. 4 Roman 1 976, Pl . 47/20.

1 14 C. 1. Popa

(PI. II5), Almaş Sălişte-În Săcări Uud. Hunedoara)5 (PI. II3), Zlatna-Ca lţul lui

Blaj Uud. Alba)6 (PI. 1/1) şi Cugir-Ţara Vânturi l or-Dea lu cu A lunu Uud. Albar (PI. 1/2), cea de-a cincea, atribuită culturii Baden. provenind din peştera Igriţa Uud. Bihor)8 (PI. IV/8a). La cele amintite pot fi adăugate alte câteva reprezentări inedite, descoperite În aşezări le Coţofeni de la Deva-Dea lul Cetăţii (PI. 11/8), Deva­loc necunoscut Uud. Hunedoara) (PI. 1II4), Sebeş-Papuc9 Uud. Alba) (PI. II4),

Răchita- Vâ,:,ful Zăpozii Uud. Alba) (trei exemplare) (PI. 11/5-7), Turdaş (jud. Hunedoara) (PI. 1/6) Miercurea Sibiului-Gard Uud. Sibiu) (două exemplare) (PI. 11/2-3) şi Bretea Mureşeană

·(jud. Hunedoara) (Pl. 11/1 ) .

Elementul de bază al reprezentări 101.10 din ceea ce vom numi tipul principal este în toate cazurile un buton circular aplatizat, ce nu depăşeşte în diametru 3-4 cm, continuat de o prelungire care porneşte radial din acesta. În cazul reprezentărilor de la Cozia, Almaş Sălişte", Igriţa, Sebeş şi pe două din fragmentele de la Răchita (PI. 11/5, 7) se observă că înspre marginile sale butonul aplatizat este decorat cu incizii dispuse radial'2. Cât priveşte celelalte situaţii, inciziile lipsesc de pe buton, ele regăsindu-se, în schiinb, în jurul acestuia; pe cel de la Zlatna-Ca l{ui lui Blaj avem aceeaşi dispunere radială, iar pe fragmentul ceramic de la Cugir-Ţara Vânt uri/ar-Dealu cu Alunu ornamentul realizat în tehnica Furchenstich (foarte rău păstrat) are o dispunere oblică faţă de buton, şirurile paralele de incizii sugerând Însă aceeaşi idee.

În privinţa interpretărilor aduse reprezentărilor pe care le tratăm în prezenta lucrare, pe lângă punctul de vedere prezentat deja al cercetătorului P. Roman, teză preluată cu unele reţineri şi de către 1. Emodi13, mai adăugăm opinia exprimată de 1. T. Lipovan, care conchide că ornamentul găsit la Zlatna-Colţul lui B laj "pare să

5 Andriţo i u 1 979. p. 1 5. PI . 11/6 . r, L ipovan 1 983. p. 3 5, PI. 11/6 .

7 Popa 1 995, p. 3 8 . PI. 1 11 / 1 . x Embdi 1 984, p . 408. Fig. 4/1 O. '! l'vlaterialul ne-a fost pus ladispoziţie. cu generozitate, de dr. 1. AI. A I dea: Îi mulţumim şi cu acest prilej. 10 În baza de date introduse pe calculator. cu ornamente întâlnite pe cerami ca de t ip Coţofeni .

întocmită de Zoia Kalmar-Maxill1, aceste reprezentări speciale ( i l u st rate de fragmentu l de la Cozia) se ană la indicele YT:. el". Kalmar-Maxim 1 993. Fig. 3 .

II Precizăm c ă în cazul descoper ir i lor de la Cozi a ş i Alll1aş Săli şte, fl'agmentele cerall1 ice au JOSl redesenate ele noi. evidenţi indu-se cu acest pri lej noi detal i i. neobservate În ll10mentu l publ icări i lor iniţ iale.

12 În caZLlI unu i fi'agment de la Răch ita (PI. I1/5) dl!Pă desprinderea apl i caţiei de pe vas, partea c i rcu lară a fost rcfolos ită. prin şlefui rea margin i lor p iesei .

1) Ell10di 1 984. p. 4 0 8 . nota 1 0 . Analogia c i tată d e 1 . Emodi, care s e opreşte asupra fragmentului cerami c d e la PI . 68/ 1 7 din lucrarca l u i Roman 1 97 6. nu este, În opinia noastră. cea mai concl ucientă, prin torma sa circulară continuată de o prelungire reprezentarea putând fi asociată. mai curând, cu cea de la PI . 47120 din aceeaşi lucrare.

Aspecte ale c u ltu l u i u rano-solar în preistorie 1 1 5

fie o reprezentare antropomorfă sti l izată" ' 4 . Avem de-a face, dec i , cu două puncte de vedere: unu l (susţinut de P. Roman şi 1. Emodi ) în care t ipu l de reprezentare este interpretat ca fi ind, probabil, o sti l izare maximă a feţei umane, i ar cel de-al doi lea (susţinut de 1. T. Lipovan) în care este interpretat drept o reprezentare antropomorfă sti l izată. .

În ceea ce ne priveşte, vom încerca să ne argumentăm punctul de vedere, beneficiind în primu l rând de sprij inul oferit de s imbol istică, atât ca modalitate de înţelegere, i nterpretare şi definire a s imbol urilor, cât şi de reliefare a rol u lui jucat de acestea în cadrul unor comunităţi date. Faptul că ne-am oprit asupra acestui mod de abordare poate fi expl icat prin eficacitatea dovedită în lămurirea unor prob leme ridicate de situaţ i i în care metodele de investigare propri i arheologiei se văd depăşite.

Valoarea s imbolu l)lor a fost de mul t t imp re levată. M ircea E l i ade susţinea că s imbolur i le menţin "desch ise" cu l tur i le , i ar negl ijarea lor impl ică reducerea filosofiei cu ltur i i la un s implu stud iu morfo logic şi istor ic ' S, s imbo lu l fiind cel care a lătură reprezentări i , i magin i i , acea parte din inv iz ib i l ce se află în spate le l u i'6 şi a l cărui exponent este. Considerăm indispensabi l efoliu l de cunoaştere a produsu l u i final al " impactu lu i " om-div initate, adică urmele mater ia le păstrate până la no i , dar nu trebu ie negl ijată n ic i cunoaşterea ace lu i mecanism mental care a angrenat ş i a generat aceste produse, a căror înţelegere ne va fi greu de perceput pornind de la convingeri care excl ud din start tocmai aceste contr i buţi i . Vis-a-v is de pertinenţa conc luz i i l or enunţate în astfe l de cazuri , există de mu lte or i rezerve, noua interpretare filnd, desigur, un r isc conştient ce ş i -I asumă fiecare autor în parte. La p unctel e de vedere a le cercetător i lor amint i ţ i vom încerca, dec i , să adăugăm şi supoliu l conferit prin interpretăr i le aduse de uni i specia l i şt i din ţară sau străinătate diferite lor s imbolur i care, sti l i st ic, se const itu ie în v irtuale puncte de reper pentru stab i l irea unor analogi i pel1inente.

Pre l im inar i i l e apariţ ie i acestor reprezentări p last i ce, necunoscute anterior în mediu l autohton, sunt strâns legate de încetarea unor manifestări cu lturale propr i i eneol it icu l u i final ş i afirmarea unora noi, ce marchează debutu l perioadei de tranziţ ie spre epoca bronzu l u i . Acum au loc impol1ante m i şcări de popu l aţ i i ' 7, în cadru l

14 L ipovan 1 98 3 , p . 3 5 . 15 El iade 1 994, p . 2 1 3 -2 1 5 . 1(. Cheva l i er, Gheerbrant 1 994. p. 34. 17 Pentru unele referiri l a aceste transformări vezi , spre exemplu: Berci u O. , Berciu 1 . 1 945,

p. 64: Roman 1 976, p. 77-78; Petrescu-Oamboviţa 1 978. p. 70-75; Pau l 1 980, p. 23 ; Comşa 1 980, p. 29-3 3 ; Oumitrescu. Vulpe 1 988, p. 5 1 -52; Gimbutas 1989. p. 68-70, 1 89- 1 90, 1 97-22 1 , 23 7-257. O părere diferită are Alexandru Vulpe ( Vulpe 1 995, p. 1 7-231. care consideră că putem vorb i despre o evoluţ ie locală spre forme speci fice epoci i bronzu l u i , cu un i mp act al indoeuropenilor de proporţi i negl ij abile. fără să 1Ie vorba. deci , de modificări de ordin structural .

116 C. 1. Popa

unui amplu proces de indoeuropen izare, care vor conduce, În cele din urmă, l a dislocarea sau dispar i ţ ia unor cu ltur i autohtone. Va avea loc o s imbioză cu l tura lă ş i spirituală originală, grefată. pe vech i u l fond local, l a care se adaugă importante influenţe ale e lemente lor alogene. Printre cele ma i profunde r icoşeuri res imţ ite În această vreme se manifestă, odată cu pătrunderea În med iu l autohton a unor, se pare, destu l de puternice credinţe urano-solare, ce vor avea ca efect de durată conturarea unei evidente etape de tranziţ ie de la vech i l e cu lte autohtone la alte le no i , În cazu l celor d in urmă i mpuse relat iv târzi u, doar odată cu constitu irea depl ină a popu laţ i i lor bronzu l u i trac ic!8 . Ca urmare a acestor restructurări etno-cu l tura le asistăm la interesante manifestări de suprastructură reflectate, În une le cazuri , coerent În cu ltura mater ia lă.

S imbo l ismu l so lar, ca palie integrantă În cadrul acestor manifestări , este expresia noi lor concepţi i urano-solare menţionate. Deşi prezenţa unor simbolur i so lare În epoca neol it ică pare a fi o real itate de necontestat, ponderea deţinută de acestea, În comparaţie cu ce le la l te s imbo luri chtoniene se pare că a fost infimă. În opinia noastră, simbol ismu l solar ce se va dezvolta odată cu stabi l irea triburi lor i ndoeuropene În zona carpato-dunăreană va benefic ia şi de apoliul vech i lor forme de man ifestare so lare, rev igorate ş i redimensionate, ş i care vor conduce, a lături de alţ i factori , l a sesizarea unor aspecte de suprastructură regionale ş i originale În manifestare.

Odată cu pătrunderea În Europa a acestu i nou s imbol ism so lar, adus de popu laţ i i cu o economie, organizare socia lă şi credinţe re l igioase diferite de ce le autohtone, e de presupus ş i o tendinţă de impunere sau, or icum, o preponderenţă a cu I te lor solare, care a imp l i cat ş i o anum ită "un iform izare" a concepţii lor despre lume şi v iaţă, prin imp lantarea unu i suprastrat rel igios aparţinând fondu l u i comun indoeuropean. Numai astfe l s-a reuşit observarea unui Întreg ansamblu de simbol uri păstrate fie pe arme, podoabe sau ceramică, fie pe p iatră (ste le, oliostate), ansamblu ce emană o puternică notă unitară, cuprinzând, geografic, o bună parte a Europe i . Maria G i mbutas remarcă faptu l că aceste s imbo l ur i descoperite În zona de vest a Europei au ace leaşi caracterist ic i de bază ca ş i ce le din zonele estice de provenienţă - Usatovo - Crimeea - Caucazu l de Nord!9. Cu ocaz ia prefacer i lor de acum Îşi fac apariţ ia reprezentări În p i atră a le unu i nou s imbol: "semnul soare l u i iradiant", cum ÎI defineşte cercetătoarea l ituaniană20. Aceeaşi autoare vede În aceste reprezentări

" Dumitrescu. Vulpe 1 988, p. 64: Andriţoiu 19<)2. p. 96, 110ta 727. Pentru reflectarea relevantă a acestor transformări spn:; forme de manifestare urano-solmă in epoca u lterioară. pe ceramică. In intreg spaţ i u l carpato-dunărean, vezi: Florescu 1 964. p. 1 1 0- 1 1 1 , nota 58: Vulpe 1 975. p. 69-76; Mărgh i tan 1 996, p. 300-30 1 . Referiri d i recte, mai recente, la zona trans i lvăneană. I a Andriţoill 1 992. p. 95.

1') Gimbutas 1 989, p. 2 1 2. 2" Gimblltas 1 989. p. 2 1 2.

Aspecte ale cultu l u i urano-solar În preistorie 1 17

div in i tăţi mascu l ine ş i , în primu l rând, pe zeu l cerul u i Însorit2!. Avem, a ltfe l spus, de-a face cu o epifanie uraniană, În care soare le n i se înfăţişează ca o manifestare a div in ităţ i lor celeste22. Noua situaţ i e creată nu a fost posib i l ă decât odată cu consacrarea unui nou erou ş i anume bărbatu l -vânător, cel asupra căru i a erau transferate valori le solare2}.

Analogi i le c i tate de M aria G im butas pentru d iv in ităţi în a căror reprezentare capul uman a fost Înl ocu it cu discu l so lar i radiant sunt zei i M ithras, Drewas, Tiwas, romanul Dius F i ldus sau zeu l irlandez Lug24. Pe cel din urmă, autoarea î l desemnează ca fi ind zeu l cu "faţa-soare"25, iar J. Cheval ier şi AI . Gheerbrant Îl traduc prin "ce l l uminos", numindu- l grianainech, adică "ch i p a l soare l u i"26. Spre ideea apariţ ie i s i l uete lor mascu l ine care în loc de cap au reprezentate un soare i radi ind v ine să conducă ş i teoria expusă de Le Roux ş i C. Guyonvarc'h, care consideră că, datorită formei sale sferice, capu l uman a insp irat şi a condus spre un simbol ism al soarel u i27•

Soarele, ca s imbol arhet ipa l , const itu ie o componentă esenţia lă a m itur i l or so l are, e l fi ind întâln it frecvent ca d iv in i tate princ ipa lă a panteollu l u i unor numeroase popoare antice2s. Prin el se va trece la adorarea ceru lu i , a l um in i i, a călduri i, a focu l u i29 ş i , nu în u l t imu l rând, a bărbatu l u i ca expresie a raţiona l u l u i30, cu ltul său'! având deseori o existenţă para le lă cu credinţele chtoniene. Cerc u l, cercu l cu punct central , discu l , semne le de t ip radial , capu l uman înconjurat de raze solare sunt întotdeauna asociate soarelu i32. Linia curbă Închisă este considerată, În perioada arhaică de existenţă a cu ltu l u i sol ar, un simbol al regeneră.ri i perpetue33. După J. Cheva l i er şi AI . Gheerbrant, În astro logie soare le este s imbolu l v i eţ i î, a l căldur i i , al l um in i i ş i autorităţ i i , a l sexu l u i mascu l in ş i , în general, a tot ceea ce rad iază34. S-a remarcat însă, pe de altă parte, ş i am b ivalenţa s imbo lu l u i solar, l u cru

2 1 Gimbutas 1 989, p. 229. 2 2 Benoist 1995, p. 70. 23 Prut 1 99 1 , p. 70. 24Gimbutas 1 989, p. 2 1 2. 2, G i mbutas 1 989, p. 2 1 2. 2(, Chevalier, Gheerbrant 1 995, p. 240. 27 Le Roux-Guyonvarc ' h , Dictionnaire des symboles, voI . I V, Paris, 1 975. p. 287-288 (apud

Sanie 1 98 1 , p. 83); esenţa acestei ide i o lntâlnim şi la Cheval ier, Gheerbrant 1 994, p. 244. 2. Evseev 1 994, p. 1 79; Kernbach 1 995, p. 5 81. "l Vu lcănescu 1 985, p. 367 ; Prut 1 99 1 , p. 69; [\seev 1 994, p. 1 70 . 3<1 Vu l cănescu 1 985, p. 1 03 : Prut 1 99 1 . p . 69: [vsecv 1 994, p. 170.

" Despre soare şi cultel e solare vezi El iae le 1 995, p. 1 1 0- 1 29 . J 2 Vu l cănescu 1 985, p. 374; Prut 1 99 1 , p. 70: Evseev 1 994, p. 36-37,53, 1 70 : Benoist 1 995,

p. 60; Chevalier, Gheerbrant 1995, p. 1 47 . 3 3 Vasi leseu, p . 1 63 . J4 Chevalier. Gheerbrant 1 995, p. 240.

11 8 C. 1. Popa

valab i l şi În cazul a l tor s imboluri , aceasta putând să dezvă l u ie ş i o latură funebră a astru l u i , aşadar exact contrari u l a ceea ce predom inant reprezintă35.

Oricum am interpreta apariţ i a şi semnificaţia s imbol ismu l u i solar În spaţ i u l ce-I tratăm, ş i nu numai , trebu ie să n u u ităm faptu l c ă î n spate le obiectu lu i găsit se află întotdeauna omu l , cu toate handicapuri le sale provocate de condiţi i le de v i aţă precare în care trăia, un om dom inat de cred inţele magico-rel ig ioase, un om În căutarea unu i refug i u spiritua l . Redăm a ic i ş i interpretarea b ib l ică care porneşte de la considerentul că, odată înstră inat de D umnezeu, omu l ş i -a căutat ajutoru l În cele mai impresionante l ucruri v iz ib i le, În general În corpuri le cereşti ş i În spec ia l În soare ş i lună. Cum i ndică ş i Cartea lui Iov din Vech i u l Testament (31; 26), Înch inarea În faţa soare l u i şi a l un i i era un fenomen curent Întâln i t la popoarel e ce l ocu iau În Orientu l Apropiat.

Am făcut acest, credem noi , necesar excurs pentru a putea Înţe lege mai b ine premise le ce au condus l a apariţ ia În zona intracarpatică ş i de vest a Român ie i a unu i nou s imbo l ism. Cum s-a putut observa ş i d in exempl ifi cări l e făcute, am ales d i ntre numeroasel e exponente solare ce le care se pretează, cel mai b ine, ide i i c lare de s imbo l so l ar ş i care, cumu late, Însumează e lemente le const itutive de bază a le reprezentări lor de faţă. În această ordine de ide i , atât butonu l aplat izat (s imbol: cercul, discul), cât ş i inc iz i i l e radiale de pe buton sau din j u ru l acestu i a (si mbol: semn de tip radial) converg către aceeaş i concepţie În care se exprimă p lasti c imaginea discu l u i so l ar i radi ind căldura, energ ia, evocând deci , î n v iz iunea noastră, o s imbol istică solară. Anal iza pe care ne-am propus-o va încerca să ţ ină cont de puncte le maj ore comune fiecărei pos ib i l e interpretări ce s-ar putea aduce şi să le un ifice Într-o cât mai p lauzi b i lă defin i re a semnificaţ ie i originale.

Astfel , op in ia noastră, ce se fundamentează pe observaţ i i le de mai sus, este că În cazul t ipu lu i ornamental abordat avem de-a face cu o sti l i zare maximă nu a feţei umane, aşa cum era de părere P. Roman36, faţă umană care este în locu ită cu d isc u l solar i radiant, c i cu o sti l izare max imă a corpu l u i personaj u l u i solar reprezentat. Această schematizare, fără detal i i anatomice, nu vine decât să pună În prim p lan elementu l de bază (mereu ace laş i ) , butonu l ap lat izat, respectiv soare le i radiant. Este vorba, a ltfe l spus, de reprezentări so le iforme antropomorfizate care, aşa cum vom vedea mai jos, au o largă răspândire În cadru l s imbol istic i i preistorice europene. Soarele u manizat, redat plastic, este un zeu solar "cu faţa soare", având atr ibute foarte probab i l apropiate cu ale zeu l u i Lug al ce l ţ i lor, despre ale căru i reprezentări am ami ntit deja.

]5 Privitor la ambivalenta simboluri lor, vezi Eliade 1 994, p. 2 1 9; Benoist 1 995. p. 49-54; Eliade 1 99 5 , p. 1 24- 1 26 .

J(, Roman 1 976. p. 20.

Aspecte ale cultul u i urano-solar în prei storie 1 19

Faptu l că reprezentări l e ce fac obiectu l stud iu l u i nostru apar pe ceramica din spaţiu l temporal ş i geografic adus În atenţie nu trebuie să surprindă]7. Apari ţ ia acestor reprezentări p last i ce se consti tu ie ca o reflectare a credinţe lor veh icu late de populaţi i l e nou venite. Cât pri veşte Întârzierea cu care În zona ţăr i i noastre are loc antropomorfizarea soare lu i . aceasta este pusă de Constantin Prut pe seama suprav ieţu iri i unor putern ice trad iţ i i neo l i t ice'S, l ucru j u st ificabi 1 , de a l tfel , pe un tărâm dom inat m i len i i la rând de cu ltu l Zeiţe i Mamă.

Reprezentări sim i l are se regăsesc pe ceramică sau În piatră, pe o vastă arie a continentulu i european39. Analogi i le stilistice de reprezentări solare antropomorfizate, cu detal i i anatomice, sunt destul de numeroase, rezumându-ne a aminti pe cele de l a C l eargh (Marea Britanie)40, Capcir (PI. II1/1) ş i Vivara is (Span i a)4 1 , Nenki rch (Franţa)42 sau Monte Bego (Ital ia)4) (PI. 11112). Reprezentări fără detal i i anatomice. în mediu l cărora avem cele mai exacte analogi i , provin tot din aria de răspândire a aşa-ziselor culturi "megal it ice" europene. Cercuri s i mple sau concentrice continuate de o prelungire radială s unt apariţ i i frecvente pe petrogl i fele din Scoţia44 (PI. 111/8).

Pe un dolmen de l a l l kley (Marea Britan ie )45 sunt gravate numeroase s imbol uri de ace laş i gen, Între care unu l prezintă o formă i denti că cu seria de reprezentări soleiforme de pe vasu l găsit la I griţa. atât doar că incizi i l e radia le întâlnite la 19riţa sunt Înlocuite cu un punct central , semnificând, În fond, aceeaşi i dee solară (PI. 1111

6). Acelaşi s imbol îl regăsi m şi În reprezentări le din Scandinavia, unde apare în asociere cu diferite ambarcaţiuni46 (PI. 111/3-4), ştiut fiind faptul că În zona am intită cultul solar este strâns legat de cultul ambarcaţ iuni lor47. Mai aproape de zona noastră amint im picturi l e rupestre din peştera Măgura (Bulgaria)48 (PI. 111111), constând din cercuri cu o prel ungire veliicală în jos49, l a une le observându-se ş i tendinţe spre redarea unor deta l i i anatomice50, foarte asemănătoare celor de la Clearagh.

)7 Intr-un recent articol privitor la arta epoc i i bronzului din România, Radu Florescu evidenţia foarte b ine faptul că. începând cu perioada de tranziţie spre epoca bronzului, "ordonanţele decorative devin evident radiare", ele dezvoltându-se În acest sens În epoci le ulterioare: cI'. FIOI'escu 1 995, p. 3 1-36.

]X Prut 1 99 1 . p. 70. ) � Ml"Iler-Karpe 1 974. p. 73 0-73 1 . 40 Apud Cârciumaru, Nedopaca 1 988, Fig. 2 1 /2. 41 Grosso 1 968, Fig. 1 1 /2-3. 42 Grosso 1 968, Fig. 12/2. 4) Grosso 1 968, Fig. 1 2/3. 44 Apud Cârciulllaru, Nedopaca 1 988, Fig. 1 7 . 4, Apud Cârciulllaru. Nedopaca 1 988, Fig. 23. 46 Allllgren 1 987, Fig. 1 23 - 1 24. 1 3 3 - 1 3 6; Gilllbutas 1 99 1 . Fig. 3 8 6/4-5 . 47 Cârciulllaru 1 987, p . 1 64 . 4 X Gerassil llova-Tolllova, Stoj tschev 1 994, p . 1 03 - 1 1 1 (?). 4" Gerassimova-TOlllova. Stojtschev 1 994, Fig. 5 . ,II Gerassilllova-TOlllova. Stojtschev 1 994, Fig. 1. 4 .

120 C. 1. Popa

În ceea ce priveşte datarea reprezentăr i l or amint i te mai sus, analog i i le sti l istice c itate d i n areal u l "megal it i c" european sunt foarte re lat ive d i n punct de vedere cronologic . Reţi nem Însă datarea propusă pentru câteva d i ntre ele . Cea mai t impur ie analogie se pare că este cea a reprezentări lor rupestre d in peştera Măgura (Bu lgaria) Încadrată. În eneol i t ic51, reprezentări le solare uman izate de a ic i fi ind În c lară asociere cu personaje femin i ne52. Analogia sti l istică cea mai târzie am Întâln it­o pe o urnă antropomorfă (sec. VI a. Chr.) d in regi unea Gdansk (nordu l Polon ie i ) , ce redă forma unei păsări (vu ltur, bufn iţă 7) (PL IIJ/12), considerată de Maria G imbutas ca ze itate a morţi i şi a renaşteri i53.

D intre descoperir i le "megal it ice" d in Român ia ne interesează, În mod special , apar i ţ ia de la G ura Hait i i (jud. Suceava). U n u l d i n p ic ioare le de susţ inere a do lmen u l u i găsit a ic i are inc izate d iferite gravuri (PI. III/IO). Ocupând o poziţ ie relat iv centra l ă, reţ ine atenţ ia o mică gravură54 care, pr i n e lementele sale de bază, se const i tu ie Într-o bună analogie sti I i st ică cu reprezentări le de pe ceram iea de t i p Coţofen i anal izate. Valoarea sa de i do l so le iform e susţ i nută ş i de autori i ce au pub l icat descoperirea". Gravuri asemănătoare s-au mai găsit În zona Brad u l u i , l a Bulzeşt i i de Jos (jud . Hunedoara), incizate pe pereţi i Peşterii Cizmei56• Este frapantă repetarea ace loraşi s imbo l ur i , asoc iate : cercuri concentrice marcate sau nu de un punct centra l ş i de o reprezentare so lară antropomorfizată57. Patru l i n i i ce se intersectează perpendicu lar cu pre l uhgirea rad ială ce porneşte d i n cercu l cu punct central sugerează. În cazul reprezentăr i i din Peştera Cizmei, ş i o Încercare t imidă de redare a unor detal i i anatom i ce. P icturi rupestre cu reprezentări so lare, Între care, Într-un caz, d i n nou, un soare uman izat a fost pus În ev idenţă şi În peştera Pârdilabu (Baia de F ier, j u d. GOlj)58 (PI. 111/5).

Pentru gravur i l e d i n Peştera Cizmei. prec izăm că M. Cârc iumaru ş i M. Nedopaca cred că vârsta rea lă a acestora se poate stab i l i doar pri n rea l izarea unor săpătur i În i nterioru l peşteri i59. Or, sondaje ale căror rezu ltate au fost pub l i cate Încă d i n 197960 au fost de natură să scoată la l umină materia le arheologice de t i p

;1 Gerassimova-Tomova. St o j t schev l 994. p. 1 03- 1 06 . ; 2 Gerassimova-Tomova, Stojtschev 1 994. Fig. 1 . ;, G imbutas 1 99 1 . p. 245. Fig. 3S3/2. / ;4 Naum şi colab. 1 988 a. p. 1 49: Naum şi c o l ab. 1 988 b. Fig. 1 . Cercu l in care sunt in scrise

trei semicercuri. d intre care unul inchide un cerc cu punct centra l . este continuat de două l i nii verticale. rezul tând o clară reprezentare solară antropolllorfizată. fără detalii anatomice.

;; Naum şi colab. 1 988 a, p. 1 49- 1 50: Naum şi colab. 1 988. p. 28. ;,. Cârc i u maru. Nedopaca 1988, p. 1 8 1 - 1 95 . ;7 Cârciumaru. Nedopaca 1 988. F i g. 1 317. ;x Nicolăescu-Pl opşor 1 925. p. 4 1 -46. Fig. 1 2 . ;'1 Ciirciumaru. Nedopaca 1 988. p. 195 . (.11 Sondaje efectuate de 1 . Andr i ţoiu (vezi Anclriţoiu 1 979) .

Aspecte a le cultu l u i urano-solar În preistorie 121

Coţofeni , alături de altele aparţinând evului medi u t impuri u!> l . Înălţimea de cca 0,50-1 m la care au apărut majoritatea gravurilor de a ic i , faţă de sedimentu1 din peşteră6:!, sugerează o eventuală execuţie a lor într-o epocă în care ni velul de călcare era se.nsibil inferior celui prezent, deci , foarte probabi l în t impul locu i ri i (?) Coţofenib'.

Un soare umanizat pi ctat, alături de alte simboluri solare, ne este cunoscut, cum am inteam, şi din peşteraPârcălabu (com. Baia de Fier, jud. Gorj), fiind publicat de C. S. N icoIăescu-Plopşor64. Acelaşi autor lega picturile rupestre din această peşteră de ceramica neo-eneolit ică găsită acolo!>s. Credem că nu este l ips i t de importanţă a remarca faptul că din peşteră prov in şi fragmente ceramice de t ip Coţofeni66, poate ceea ce N i colăescu-Plopşor numeşte În ani i '30 ceramică "eneolit ică".

Suntem, dec i , de părere că analogi i l e pentru reprezentări l e de pe ceramica de t ip Coţofeni se pot opr i ş i asupra p icturi lor or i gravur i lor În p iatră sau monlmilch dintre cele tratate mai sus, şi care credem că. pot fi asociate, cu destu lă probab i l itate, epoc i i aflate În discuţie.

În cele ce urmează, ne vom opri asupra unu i alt aspect al problemei analizate de no i .

Dacă reprezentări le de pe ceramica d� t ip Coţofeni, aşa cum le-am considerat no i sunt expres i i redate p l astic a le unei d iv in ităţi solare, de t ipu l zeulu i Lug cu "faţa-soare" , atunci vasele din care provin fragmentele, cât ş i vasul de la I gri ţa, ar putea fi i nterpretate, fără mare r isc, drept vase de cult ş i categoris ite În cadrul ceram ic i i ocazionale67. Vasele din această categorie puteauj uca un rol b ine prec izat în ofi c ierea unor rituri legate de adorarea d i vinităţi i so lare şi în organizarea v ieţ i i

(,[ Se pare că rezultatele acestui sondaj nu au fost cunoscute de M. Cârciumaru ş i M. Nedopaca in momentul publicării gravur i lor. Mai amintim a ic i faptul că 1. Andr iţoiu corelează gravur i le cu materia le l e med ievalc til11purii; c1'. i\ndriţoiu 1 979, p. 20.

,., Ciirciul11aru, Nedopaca 1988. p . 1 82. Fig. II. (.] Dacă ar fi fost executată de la nivelul de - 0. 1 0 111. adâncime la care se găseşte vatra ce

apart ine probabi l epocii l11ed ievale. reprezentarea solară amropomortizată. pr in poziţia sa "ascunsă"

şi totodată "in ferioară" celui ce o pri vca, Îşi pierdea semnificaţia sa de divini tate dominantă. Amin tim că sub vatra medievală, insă nu şt im până la ce adâncime. au apărut, sporad ic. ş ilj'agmente ceramice de tip COlofen i ; cf. Andr i ţo iu 1 979. p. 20. De materialele Coţofcni leagă gravuri le şi C. Rişcula.

punându- k În conexiune. de asemenea. cu lin cult al soarelui; vezi RişclIţa 1996 a, p. 2 89. (., Nicolăesell-Plopşor 1 928. Fig. 12. (.5 Nicolăescll-Plopşor 1928. Jl. 46: Nieolăcseu-Plopşor 1 929. p. 93-94: A se vedea ş i părerea

lui P. Diaconll. care consideră o bună parte a repraentăril or din peşteri le carpatice ca aparţ inând evului med i u. inclusiv multe dintre simbolur i le solare. Diaconu 1 994. p. 1 69. 186, 190.

(,{ . NieoIăescu-Plop�or şi colab . 195 7. p. 20: Roman 1 976, p. 47, 49. P I . 4 1 /3. ,.7 A. Niţu şi A. Utszl6 opineazăeă vasele ce Înfălişeal�l fe ţe umane. d i n epoca neolit i cfl. pot

li considerate atât vase ritllale cat şi vase uz.uale. ekci cu rol ut il itar-casnic ; c1'. Lasz l6 1970. p . 60. Aceeaş i opt ică o întc1.1nim şi la M. Eliade. carc� era de părere că. pentru gand i rea arhaică. o separare

netă intre "sp ir i tual" şi "material" era fără sens. p lcdând. deci. pentru compl�men taritatea c.:lol· două planuri: cf. El i ade 1 994, p. 2 1 9-220.

1 22 C. I. Popa

cot id iene, îndeosebi în perioada solstiţ i i l or şi a echinocţi i lor, când poziţia soarelu i pe cer era, probabi l ş i în acea perioadă, un important punct de reper în derularea activ ităţi i v i i toare a comunităţ i i . 01', pentru descoperi rea de l a Igriţa, unde dispunem de date suficiente privitoare la contextu l În care a apărut recip ientu l , acesta era vasul principal al unui mormânt de înhumaţie, având în acest context un cert caracter cultic6s•

Cât priveşte folos irea peşter i lor ca loc de oficiere a unor practic i legate de cultul so lar, notăm că C. S. N icolăescu-Plopşor considera, încă d in ani i '30, că acest l ucru poate fi l uat în calcu l În cazul peşteri i Pârcălabul69• De ace leaşi practici menţionate considerăm că putem l ega ş i gravuri le am intite d in Peştera Ci::mei.

Mai mult, ideea de loc de cult pare a fi susţinută ş i de o altă descoperire d in această u l t imă peşteră şi care a reţinut mai puţin atenţi a spec ia l i şt i lor. Este vorba despre semnalarea În n ive l u l inferior a l peşteri i a unu i sche let uman aşezat în poziţ ie chircită70 ş i care la momentul găsir i i sale era Înconjurat, se pare, de un ş i r de bolovani d in ca lcar ce contura o formă relat iv c i rcu lară7! . Scheletu l , neacoperit, era l i psit de inventar, în sch imb fi ind menţionată În j uru l său p rezenţa unor fragmente de cărbune72 care pot fi considerate ca rămăşiţe ale unei ceremon i i de Înhumare73, În desfăşurarea căre ia ar fi putut intra ş i aprinderea unor focuri pur i ficatoare.

Descoperiri cu caracter cult ic aparţinând perioadei de tranziţ ie de la eneol it ic spre epoca bronzu l u i au mai fost consemnate ş i în peştera Izbândiş (j ud . B ihor)74. Însă cea mai relevantă d intre descoperiri l e ce atestă practic i ş i ritual ur i comp lexe desfăşurate în peşteri de către comunităţi le perioade i de tranziţ ie spre epoca bronzu lu i d in Rom ânia a fost Întâlnită în peştera Igriţa. Notăm aici interesante le observaţ i i făcute de 1. Emod i în t impu l investigaţ i i lor d in peşteră. Această grotă, cercetată exhaustiv, adăpostea o adevărată necropo lă care conţinea peste 50.de ind iv iz i reînhumaţi ş i d in ale căror schelete s-au mai păstrat, aduse d in afara peşteri i , doar puţine restur i75• Cele două morminte de Înhumaţie princ ipa le (A ş i B) sunt însoţite de numeroase p iese de inventar. Atenţ ia ne-o vom îndrepta însă spre 1110rm ântu l A, p l asat într-o a lveo lare natura lă a peşteri i şi care aparţinea unu i cop i l

(,H Emodi 1 984, p. 406 fi" Ni colăescu-Plopşor 1 928, p. 45-46; cf. şi Cârciumaru 1 987, p. 68 . 7 0 A ndriţoi u 1 979, p. 20; Cârciumaru, Nedopaca 1 988., p. 1 8 L vezi ş i Burnaz 1 994, p. 1 32,

u nde autoarea consemnează schektul ca apar(.inând. probabil, epocii neolitice. 7\ Cârciumaru, Nedopaca 1 988. p. 1 8 1 , Fig. 2, cu topografia peşter i i şi plasarea descoperirilor. 72 Andriţo i u 1 979, p. 20. 13 însăşi dispunerea oarecum circulară a bolovanilor în j urul sheletului sugerează tot o practică

ce poate fi asociată u n u i cult solar, amint ind de acele ringuri de piatră Î ntâln ite În cazul unor tU1l1uli . Siste1l1ul practicat Î n Peştera Cizmei poate fi o variantă a transpunerii ide i i d e simbol solar, specifică înmol'll1ântărilor În peşteri.

74 Emodi 1 984, p. 407. 7' Emodi 1 984, p. 409.

Aspecte ale cultu l u i urano-so l ar ln pre istorie 1 23

de 7-7,5 ani. Din scheletul său au fost găs ite doar oasele craniene, amestecate cu cele cca 200 de fragmente ceram i ce ale vasulu i cu reprezentăr i solare antropomorfizate. Fragmentele ceramice ale vasului spart în afara peşteri i poartă urme de ardere secundară. Aceste descoperir i , alături de alte ob iecte de inventar, între care şi o amuletă de p iatră şlefuită, au fost acoperite cu un strat cont inuu de cca 3 cm gros ime de cenuşă ce conţinea şi fragmente de cărbune, strat suprapus la rândul său de un altul de cca 1-2 cm gros ime de ocru roşu în care s-au găs it şi mici mărgele, confecţionate din acelaşi materi al (Pl. IV/8). Totul s-a acoperit cu un strat de argilă cenuşie gros de câţiva centimetri. În preajma mormântului s-au mai descoperit ş i trei puţuri r ituale de mici dimensiuni, dintre care două erau umplute cu cenuşă şi cărbuni, al treilea conţinând o pietricică de cuarţit şi fragmente dintr-o ceaşcă de t ip Coţofeni76• 1. Emodi găseşte analogi i pentru aceste puţuri În descoperir i neol it ice făcute În munţi i BUkk (Ungaria)77. Autorul art icolului leagă practicile de Înmormântare din această peşteră de un cult al moliului78. Noi considerăm, bazându­ne pe prezenţa acelor urme de cenuşă şi cărbune ce atestă aprinderea unor focuri r i tuale ş i , nu În ult i mul rând, pe prezenţa vasulu i cu reprezentăr i solare antropomorfizate, că putem vorbi ş i în acest caz de pract ic i legate de un cult solar. Despre existenţa �nei asocieri Între cultul strămoşilor şi cultul solar, la care se adaugă societăţi secrete de in i ţ iere care să garanteze o soaltă bună omului după moarte, vorbeşte Mi rcea Eliade, considerându-Ie parte componentă a h ierofani i lor solare arhaice79• Această asociere Între cele două culte poate fi privită şi prin prisma prezenţei în această peşteră a unor materiale ce dovedesc o Întrepătrundere Baden­Coţofeni , d in care a rezultat o complexă formă de manifestare a credi nţelor religioase. Dacă, pentru acel cult al mortu lui atestat prin depunerea crani i lor separat de restul corpulu i , analog i i le cond uc spre med i u I Baden, pentru ce I solar reprezentările de pe vasul principal al mormântului A, cât şi ceaşca găsită Într-unul din cele trei puţuri r ituale din vecinătatea mormântului ne îndreaptă atenţ ia spre manifestări de t ip Coţofeni. P oate fi rediscutată chiar chestiunea apaJienenţei vasului principal al mormântului A mediului Baden. Ne just if icăm demersul prin faptul că, În pofida celor susţinute de 1. Emodi, nu avem un indic

'iu clar de atr ibuire a

mormântului A cultur i i Baden. Dimpotrivă, cele mai apropiate corespondenţe pot fi făcute cu manifestări de t ip COţofeni, dacă ar fi să luăm în calcul inventarul ceramic aferent scheletulu i şi cel descoperi t în vecinătatea acestuia. În primul rând, aplicaţ i ile plastice de pe corpul vasului aparţinând mormântului Îşi găsesc analogi i doar În mani festări de t ip Coţofeni , neÎntâlnindu-se după cunoştinţa noastră

7,. Emiidi 1 984, p. 406. 77 Elllodi 1 984, p. 409. 7X Elllodi 1 984, p. 409. 7" Eliade 1 995, p. 1 1 9.

1 24 C. 1. Popa

exemplare asemănătoare în med i u l Baden�n. În al doi lea rând. forma rec i p ientu l u i poate fi asociată mu lt m a i b ine cu produse prezente î n faza a I I I-a a cu ltur i i Coţofen i 8 1 • Cât priveşte ceaşca de t i p Coţofen i găs ită În i l11ed iata apropiere a monnântu l u i A, aceasta poate fi p lasată cu siguranţă În faza a J I I -a Coţofen i . Astfe l . În v i rtutea observaţ i i lor tocmai expuse, op inăm pentru atrib u i rea descoperi r i i funerare d iscutate u ltimei faze a cu ltu ri i Coţofen i 82 •

P lecând de la aceste constatări priv ind descoperi r i l e d in peşteri , credem că se poate r id ica problema ex istenţei unor "sanctuare" sau locuri sacre a l căror cadru î l putea oferi peştera pr in adăpostu l ş i totodată m isteru l e i . C. S. Nico lăescu-Plopşor ! .. . , m a r e d f, p tu 1 câ , b C d " " 1 ? c ., '. " ri i Pârcălahu. nu putem vorbi de o locu i re propri u­zisă în interioru l aceste ia, cond iţ i i l e fi ind impropri i . Ren umitu l cercetător era de părere că, În momente le d ific i l e d i n v iaţa lor. oamen i i d i n zonă se retrăgeau în această peşteră pentru a adora În pace ş i profunzime soare le8" cel pe care l-au şi reprezentat pe pereţ i i acestu i mic "sanctuar". Observaţ ia considerăm că poate fi extinsă şi asupra Peşterii 19riţa sau Peşterii Cbnei. Ar rezu lta astfe l că, cel puţ in În această epocă, putem vorb i despre peşteri ce funcţionau ca "sanctuare", deci ca locuri de rugăc iune şi de ofic iere a unor ceremon i i c u caracter magica-re l ig ios .

Rel uând problema reprezentări lor p lastice de pe ceramica de t ip Coţofeni anal izate, remarcăm faptul că acestea sunt Întâlnite doar În u ltima fază a culturi i Coţofen i .

La Început, menţionam că vom trata separat fragmentu 1 ceram ic i lustrat de P. Roman la categoria reprezentări lor spec ia le84. După cum se poate c lar observa, inc luderea fragmentu l u i ceramic de la Nandru (PI. 11/9) În rându l categoriei de p iese ana l i zate mai sus nu mai poate fi astăzi susţ inută, noi fi ind de părere că este exponenta unu i a l t gen de reprezentăr i . Presupunerea este Întărită de existenţa unei a lte apl i caţi i de ace laşi gen pe un fragment ceramic de la Deva-Dealul Cerâtii, aflat Împreună cu material de t i p Coţofen i I I I (PI. II/8)85 şi de fragmentu l apărut la Răch ita- Vârjzd Zăpozii, databi l , asemeni, în Coţofen i I I I (PI. 1I/6).

'It Doar de la P i şcolt-Nisipărie avem cunoştinţă despre un vas de provizii pe care se găsesc o serie de apl icaţi i p lastice de formă circulară ce se repetă de mai multe ori sub un brâu alveolat. Descoperi rea datează d i n faza târzie a culturi i Baden: vezi Roman. N emeti 1 97R. p. 3 1 . 44-45. P I . 29/4.

XI Vezi descoperirile de la Româneşti (i ud. Timiş) . de unde provin două vase cu forme identice celui de la Igriţa. av�lnd Însă umărul mai proeminent. Materialele de la Româneşti aparţin fazei I I I a cultur i i Coţofeni. atlată aici sub semnul putern ic al in ll uenţelor Kostolac: cf. Roman 1 976. P I . I 08/ 1 -2 .

'2 1 . Emodi atribuie mormântul A din Sa/a Coloanei fazei [ ) a culturi i Saelen, iar materialele d e t i p Coţofeni l a " sfârş itul fazei 1 1 , până Î n pragul sau Îllceputul fazei 1 1 1 a acestei cu l turi", all1 intindu-se .. de asemenea, şi materi ale pe care le consideră ca aparţinând fazei I Coţofen i (vezi Emodi 1 984. p. 408).

"' N ico lăescu-Plopşor 1 928. p. 45-46: idee Î mpărtăşită ş i de D. Serc i u: vezi Berc i u 1 939. p . 1 9. Despre pos i b i l i tatea Întrebuintăr i i unor peşteri c a locuri d e c u l t În preistorie. d e data aceasta Î n spat i u l crişan, vezi Emiidi 1 985, p . 1 43 . nota 3 8 .

" Vezi supra. nota 4 . x.' Materia le păstrate Î n colecţia Muzcu lu i C i v i l izat ie i Dacice şi R O l11ane-Dcva.

Aspecte ale cultu l u i urano-so l ar În preistorie 1 25

De a l tfeL în favoarea ex i stenţe i ma i m u l tor ti pur i de reprezentări ce semn ificau, În fond, se pare aceeaşi idee, v in să confirme ş i o serie de alte descoperiri i ned i te . Vom prezenta, mai întâ i , tre i fragmente ceram ice de la M iercurea S i b i u l u i­Garâ8b (PI. II/2-3) , Bretea M ureşană-MăgurâR7 (PI. 11/ 1 ) ş i Deva- loc necunoscut epl. 11/4)88 pe care au fost apl icate reprezentări spec ia le . În toate cele trei situaţ i i "personaju l " st i l izat a fost rea l izat printr-un "brâu" vertical ce prezintă l a paltea superioară o aplatizare executată cu degetu l , rezu l tând o term inaţ ie de formă c ircu lară, a lveolată pe m ij loc . Partea a lungită este decorată, fără excepţie, cu crestături orizonta le regulate. Pe exemplaru l de la Deva se află rea l izat, de ambe le părţi ale reprezentări i , un decor executat În tehn ica Furchenstich c las ică, fapt ce as igură datarea acestu ia în faza Coţofen i I I I . Un alt exemplar de la M iercurea S i b i u l u i-Garâ (PI. 11/3) face tranzi ţ ia de la t ipu l de bază (a se vedea asemănarea cu descoperirea de la Z latna) la cel derivat, cu variante le de la Deva, Bretea M ureşană şi M iercurea S i b i u l u i .

Un a l t t i p este documentat pri ntr-un exemplar proven it de l a Turdaş (j ud . H unedoara)89 . Reprezentarea p lastică, păstrată ş i În acest caz doar parţ ia l , se compune d i ntr-un buton m are aplatizat, cu d iametru l de 5 cm având pe marg in i l e sale i nc iz i i d i spuse rad ial , d in partea inferioară a butonu lu i porn ind patru pre l ungiri , fără urme de decor. Lângă apl icaţie se observă un ornament real i zat în tehn ica Furchenslich c lasică, element de datare ce perm ite p lasarea fragmentu l u i ceram ic ş i imp l ic it a reprezentări i în faza Coţofen i I I I (PI. 1/6).

În momentu l de faţă, cea mai t impurie formă de exprimare a unuia d in t ipur i le de reprezentări spec ia le de pe ceram ica de t ip Coţofen i datează d i n faza a I I -a a cu lturi i , menţionând aic i apariţ ia s ingu lară de la Nandru, restu I descoperiri lor putând fi atribu ite, cu destu lă s iguranţă, faze i Coţofen i I I I . Este greu să ne pronunţăm asupra med i u l u i de insp iraţie .a acestor reprezentări, dacă e le au apărut şi s-au dezvoltat În med i u l local Coţofen i sau re levă mărturi i a le unor infl uenţe exerc itate d i n paItea unor med i i cu lturale contemporane. Merită a fi menţionat faptu l că s imboluri apropiate d in punct de vedere sti l i st ic cu ale noastre, constând d in s imple cercur i având inc iz i i d i spuse rad ia l ş i cu un punct centra l (e le nefi ind În n ic i unu l d i ntre cazuri în rel ief), fără acea pre l ung ire pornită d i n buton, sunt prezente pe

K1. Lotul de mnteriale arheologice se păstrează in Colecţ i i l e Muzeulu i Mun icipal " lon Rai ea"­Sebeş lÎ ud. A l ba) .

" 7 Material p ăstrat in colecţia Muze u l u i C i v i l izaţ ie i Dacice ş i Romane-Dcva; nr. i nv. 99840. "" Fragmentul ( 111". i nv. 2:\ (2) face partt' d i n colecţ i a veche a Muzeul u i C i v i l i zaţ ie i Dac ice şi

Romane-Deva. in registrele de i nventar neprec iz,îndu-se locu l exact al descoperiri i . În afara nU1l1cl ui local ităţi i .

X'J Descoperire păstrată in colecţia "ech.; a Muze u l u i C i v i l izaţi e i Dac i ce ş i Romane- Deva. I a n I'. i nv. P 3 7 3 .

1 26 C. I. Popa

ceram ica eneol iti că d i n Român ia, mai precis În repeltoriu l motivistic i i ornamentale a culturi i Gumeln iţa şi ale aspectulu i Stoican i-Aldeni90. În mediu l gumelniţean cunoaştem şi o altă pos ib i lă analogie pentru reprezentări le spec ia le Coţofen i . Ne referim la o descoper i re d i n n ive l u l 8 1 a l aşezări i epon ime u nde, pe un vas, apar două reprezentări antropomorfe apl i cate. Ne interesează În mod spec ia l a ic i partea superioară, respectiv capu l şi gâtu i acestora, ce prin modelarea sub forma unei ap l i caţi i cu aspect c i rcu lar, cont inuată cu un segment vert ical alveo lat, am intesc destu l de b ine de descoperirea Coţofeni de la Cugir. D iferă însă, în mod ev ident, restul reprezentări i , mult mai real i ste în cazul apl icaţ�i lor gumeln iţene, dar subl in iem prezenţa braţe lor În poziţie de orantă, asemănătoare statuetelor de tip Coţofen i<l ' . O fi l iaţie genet ică a reprezentări lor Coţofen i d i n cele neo-eneol it ice autohtone este de presupus, Însă doar dacă l uăm În calcu l o eventua lă transmitere pri ntr-o fi l ieră cu ltu rală ce ne scapă În prezent92.

În med i u l Coţofen i, reprezentăr i le solare antropomorfizate le Întâln im pe depl i n cristal izate odată cu subfaza Coţofen i [ I I a93, excepţie făcând doar exemp lam I de l a N andru, mai t impuri u . În ceea ce priveşte l im ita superioară a durate i lor, se poate spune deocamdată doar că presupuneri le au, ş i În acest caz, câşt ig de cauză În faţa certitud i n i i . Aceasta deoarece credem că este b ine de amint it faptu l că n ivelur i le cu lturi i Coţofen i de la A lmaş Săl i şte-În Săcări şi Z latna-Colţul lui Blaj sunt suprapuse de un n ive l aparţ inând bronzu l u i t impur iu , raportur i l e d i ntre aceste două med i i cu l turale fi ind destu l de nesigure . 1. Andriţo i u remarca, priv itor l a aşezări le de t ip Coţofen i suprapuse de ce le de t ip Şpimuş, că nu există Între ce le două locuir i n ic i o cezură94, lucru dec i valabi l ş i pentru aşezarea de la A lmaş Săl işte­În Săcări, În cazul aşezări i de l a Z latna-Colţul lui Blaj s ituaţia fi i nd, se pare, mai compl icată95. Aceleaşi i ncel1 itud i n i le avem ş i În legătură cu restu l descoperiri lor supuse atenţiei noastre; pe un tărâm mai s igur aflându-ne doar În cazu l exemplaru l u i de l a Bretea M ureşană, care poate fi datat, a lături de materia l u l publ i cat dej a d in

" " S imion 1 986, F ig. 7. 91 Ionescu 1 974, F ig . I I I ; autoru l consideră aceste apari ţ i i ca având un ro l mag ico-rel ig ios . "2 D. 8erciu publ i ca în an i i '40 un fragment ccram i c de t ip Coţofen i el in aşezarea epon i l11ă a

cu l tur i i , pc care considera că era apl i cat un brat omenesc. ipoteză in sprij i nu l căre ia i n voca trad i j i i c e s e Întâlnesc În med i u l V i nca-Turdaş: cf. 8erciu 1 93 9, p . 8 1 , Fig. 9"2/7. Însă. Illai mu lt d.:cât probab i l . respect ivu l fi'agment prov ine de la un rec i p ient decorat cu potcoavă în re l i ef

'13 Popa 1 995, p. :18. Nediscutarea materialelor de la Cozia Într-un contexl mai târz iu al fazei Coţofeni I I I lasă de Înţeles că ele pot fi atribuite etapei de debut Cotofeni I I I : vezi Roman 1 976. p. 4:;-47.

"4 Andr i ţo i u 1 992, p. 20. 9; Lipovan 1 983. p. 29-48: rezerve asupra incadrări i cronologice a materi a lu l u i de aici Îşi

e;.;primă ş i P. Roman: cf. R oman 1 986, p . 4 1 . Discuţ ia, e;.;t insă cu rez�ultate le sondaj u l u i rea l i zat dc H . Ciugudean, la C iugudean 1 996, p . 75.

Aspecte ale cultul u i urano-solar În prei storie 1 27

acest loc, În subfaza Coţofen i I I I c%. Problema rămâne în cont i nuare desch isă, descoperir i v i i toare putând documenta ma i b ine or ig i nea şi evo lu ţ i a acestor reprezentări p lastice care, cu excepţia celor de la Igr iţa. apar concentrate doar în zona sud ică şi sud-vest trans i lvăneană (PI. V/A). Faptu l este Însă expl icab i l dacă î l anal izăm prin pr i sma regional i zări i treptate a man i festări lor de ti p C oţofen i , sesizate dej a odată cu debutu l faze i a I I I-a Coţofen i07•

D in punct de vedere art i st ic, reprezentăr i l e solare antropomorfizate nu dovedesc, c u m greş i t s - a r c rede, o stângăc i e În rea l izare, îndeoseb i p r i n schematizarea exces ivă a corpu l u i d iv in ităţi i . E le reJlectă, ma i degrabă, o ideee b ine conturată, aceea pe care numai un s i mbol o poate avea, m u lt mai importantă decât cea a unei execuţ i i art i st ice de excepţie, şi anume a une i concepţ i i despre l ume ş i v iaţă b ine defi n ite ş i un itare în man ifestare.

Pot fi d i st inse. În momentu l de faţă, două ti puri pr inc ipale de reprezentări spec ia le :

TIP 1. Reprezentarea constă d i ntr-un buton c i rcu lar ap l at i zat având un d iametru cupr ins între 2,5-4 cm, d in care porneşte o pre lungire rad ială. În majoritatea situaţi i lor se pare că această pre l ungire avea o pozi ţ ie vert icală, fapt confi rmat cert de exemplarul de la Cozia. Excepţ ia este celiificată prin vasu l de la Igriţa, unde reprezentări le au pre lungirea orientată obi ic, în sus . Pe marginea butonu l u i apar, la patru exemp lare, inc iz i i d i spuse rad ia l , În alte două cazuri inc iz i i l e fi ind real i zate în j ur u l butonu l u i . În toate s ituaţi i le, pre l ungirea rad ia lă este decorată cu inc iz i i ori alveo le (PI. 1/1 -5).

În cadru l t ipu l u i 1 mai pot fi d i st inse două variante: Varianta 1. Reprezentarea este de mai m ic i d i mens iun i decât cea d i n t ipu l de

bază, având în sch imb aceeaş i morfo logie, cu două componente pr inc ipa le : un buton c i rcu lar ap lat izat, cu un d i ametru mu l t mai m i c ( 1 ,5-2 cm) cont inuat de o pre lungire rad ia lă orientată vert ica l , În j os. În acest caz Însă nu întâ ln im ace le inc iz i i radia l e de pe buton ori d in j urul său (PI. 11/1-4).

Va rianta Il. Această variantă este documentată până În prezent pri ntr-un s i ngur exemplar, ce l de la Turdaş. Pe lângă apropieri l e ev idente cu reprezentări le inc luse de noi În t ipu l de bază, exemp laru l de faţă se deosebeşte însă fundamental

'Ilo Rotea 1 98 1 , p. 24. Priv i tor la staţi unea de pe Măgura Sârbilor. trebuie spec i ficat că n i ve lu l I I (k aic i conţ ine nu doar ceramică de t ip Coţofeni . a�a cum susţine autoru l pub l i cări i s i tu lu i respecti v ( vezi Rotea 1 98 1 . p . 2 4 : Rotea 1 993, p . 6G). c i ş i produse ceralll ice aparţ inând bronzul u i t impur iu . cum ar fi l a Rotea 1 98 1 . PI . V I I I I . 3 . 6-7 . A lte li'agmente, de accla�i t ip. i ned ite, se atlă In depo/ i tu l m uzeu l u i devean (vezi pentru această prohkmr\ ş i Andr i ţo i u 1 992. p . 1 20) . Aspectu l ne in teresează pr in prisma demersu l u i de faţă. Însă nu credem eă exi stă mot i ve de a pune la Îndo ia lă atrihu i rea cu l turală a reprezentării de la Bretea Mureşană.

" 7 Roman 1 976. p. 43-47,

1 28 C. 1. Popa

de acestea, prin faptu l că d i n butonu l ap lat izat (cu un d i ametru de 5 cm) pornesc patru pre l ungiri orientate În jos (PI. 1/6).

Probabi l în t ipu l 1 pot fi inc l use şi două reprezentări de l a Răch i ta (PI. 11/5, 7),

dintre care una, după despr inderea de pe vas, a fost refo los ită, pr in netez i rea marg in i lor sale (PI. II/5).

TIP Il. Reprezentări le constau d i ntr-o ap l i caţ ie p l ast ică având o formă tri ungh iu l ară, cu colţuri l e rotunj ite ş i unul d intre ungh i uri a lungit putern ic, orientat În jos . Pe marg in i le ap l icaţ iei au fost executate inc iz i i asemănătoare celor Întâl n ite pe reprezentări le de la t ipu I 1 (PI. I I/6, 8-9).

Refer i tor l a ca l i tă ţ i l e teh n i ce a l e rec i p i ente l or pe care s-au ap l i cat reprezentăr i l e spec i ale, trebuie precizat că, în maj oritatea s i tuaţ i i lor, avem de-a face cu exemplare aparţinând spec ie i semifi ne . Doar două cazuri, cele de l a Z latna98 şi Sebeş, sunt l ucrate pe cerami că fină. În priv in ţa descoperir i lor de l a Cug i r ş i Turdaş, reprezentăr i le aparţ in cerami c i i grosiere99. Ma i trebuie remarcat faptu l că acest gen de apl icaţ i i p l astice făceau patie d i n vase de capacitate mare, confecţionate probabi l spec ia l pentru a l i se conferi o dest inaţie aparte. Asocierea reprezentări lor, în c inc i cazuri , cu decoru l constând d in benzi inc izate haşurate obl i c, respectând o anumită mot iv ist ică, probabi l nu e Întâmplătoare, ea impl icând pos ib i le semnificaţ i i care încă ne scapăl oo .

Credem că n u este Întâmplătoare constatarea că reprezentăr i l e p l astice ana l izate sunt aproape exc lus iv documentate În faza a I I I-a a cu ltur i i Coţofen i , când, pe lângă ami nt itu l proces de regiona l izare, se constată ş i conturarea tot mai c lară a une i s imbo l i st ic i solare. Este o perioadă În care, deşi nu de expres iv itatea atiistică a statuetelor fem in ine, reprezentări le speciale de pe ceram ica de t ip Coţofen i sunt rezu ltat u l transpuneri i Într-o formă inc ipi entă a cred in ţe le urano-solare.

În urma unu i întreg "război sp i ri tual" ce a cu lm inat cu scăderea bruscă a n umăru l u i statuetelor antropomorfe, atât de numeroase în epoca neo-eneo l it ică, are loc ş i o decadenţă în reprezentare. "Alia" figurată devine extrem de rar întâ ln i tă, as i stând tot mai pregnant la o "sup l imentare" exprimată prin apariţ ia către sfârş i tu l perioadei de trecere spre epoca bronzu l u i a u nor apl icaţ i i specia le pe ceram i că, a l căror rol nu era u n u l primord i al decorativ. S i ncret ismul rel i gios a condus l a naşterea unor reprezentări stran i i . Astfe l , modelarea capu l u i statuete lor sub forma unu i d i sc

'JX Lipovan 1 983. p. 35. ,)') Preferinţa pentru redarea plastică a unor repn::zentări antropomorfe pe ceramica grosierfl

este întâlnită în diverse medii cul turale. ca tiind. spre exemplu. caracteristică culturii C:ucuteni . unde se apreciază că acest detaliu avea un rol important în pract ic i le magico-religioas<:; vezi M an(u 1 992, Cli al te trimiteri bibl iografice.

I fIfI Reprezentările speciale au fost aplicate. cel puţin In unele situaţii. după I'calizarea decorului incizat. MăI1uric În acest sens ne stă descoperirea de la Cozia, unde se poate bine observa că. pe () porţ iune In care apl icaţia s-a desprins (le pe peretele vasului. Înainte se executase. ca şi gru lld. decorul incizat.

Aspecte a le cultu lu i urano-solar În pre i storie 1 29

p lat, man ieră caracter ist ică cu ltur i i Coţofen i l o l , ar putea fi pusă tocma i pe seama acelor i nfl uenţe urano-so lare de care vorbeam, creându-se o reprezentare h i br idă În care vechea zeitate neol it ică, Zeiţa M amă, ne apare având capu l mode lat după concepţi i ş i canoane de insp iraţie solară. Este exact ceea ce î ncercam să arătăm când precizam trad iţ ia solară a indoeuropen i lor de În locu i re a capu l u i unor d iv in ităţi cu d iscu l so lar. O s ituaţie identică de as i m i lare a une i d iv i n ităţi autohtone În panteonu l indoeuropean este Întâ ln ită, spre' exemp lu , şi în cazul cunoscutei zei ţe greceşti Atena, rezu ltând, în acest caz, o stran ie figură femin ină ÎnarmatăI 02.

Astăzi , d i n cele 1 9 statuete antropomorfe certe d i n aria Coţofen i , cunoscute pr in descoperiri l e de l a Agrişteu (j ud . M ureş) (două exen1p lare) l °3 (PI. IV/3; V/4), 80arta (j ud . S i bi u ) (două exemplare) l °4 (Pl. IV/5; V/3), Câ ln ic (j ud . A l ba) (două exemplare) I05 (PI. IV/6; V/12), Lopadea Veche (j ud . A lba) I 06 (PI. V/6), Lel iceni (j ud. Harghita) (trei exemp lare) l °7 (PI. V/l-2, 8), Modoia (j ud. Vâlcea) l °8 (PI. V/IO), Pianu de Jos (j ud . A lbayo9 (PI. VI7), Poiana Ampo i u l u i (j ud . A l baY l o, Straja (j ud . Alba)! I I (PI. V/9), Turdaş (jud . Hunedoara) (două exemplare)! 1 2, (PI. N/2; VIU), Unirea

' " ' [)ulllitrescu 1 974. p. 262-263 ; Roman 1 976. p. 3 0-3 1 ; C iugudean 1 983. p. 49: DUlllitrescu, Vulpe 1 988. p. 5 8 . Recenta afirmaţie potri v i t căre ia idol i i d i n med i u l COlofen i ar aparţ ine t ipu lu i În formă de v ioară. ( Vialinidale) (Luca, l ercoşan 1 997, nota 1 6) este, Î n op in ia noastră, neaven ită. Aceşt i din urmă i d o l i , În c iuda unor aselllănări, reprezintă un t i p aparte. răspând i t Î n zona adriatică­ion ică, egeică şi În vestul Asie i M ic i , Î n general la un orizont cronologic u l terior man i festări lor de tip Coţofeni ( vezi, pentru aria de d i fuziune a i d o l i lor În formă de v i oară, M aran 1 997, p. 1 73 . F ig. 31 4. Exemplare s i m i lare apar ş i În epoci anterioare. Pentru a exprima sugest i v modul În care au fost in terpretate până În prezent aceste statuete. redăm aici aprecierea l u i R . FIOI·eseu. care le cataloghează drept " figurine cu braţele În cruce şi cu păl ări i d iscoidale" ( 1 ) ( F l orescu 1 980, p. 63).

'"2 G imbutas 1 989, p. 1 48 . Despre "preistoria" atrihutelor şi reprezentările zeitei Atena, vezi Otto 1 995, p. 46-6S.

'". Lazăr 1 979, p . 28, P I . X V I I l a-h: R i şcuta 1 996 h. p. 70, PI. I 112, 8; C iugudean 2000. p. 3 9. P I . 1 1 8IS-6.

'"4 Dumi traşcu, Togan 1 9 7 1 , p. 427. 434. PI . V I/ I -2; Roman 1 976, p . 30-3 1 , P I . 5 1 /9, 1 1 ; Lazăr 1 979, p . .l I , PI . X V I/4,6; Rişcuţa 1 996 b, p. 70. P I . 1 /4 ; 11/:'\ ; Ciugudean 2000, p. 39, P I . 1 1 81 1 -2.

'"; Roth 1 943, PI . VII ; Lazăr 1 979, p. 35. P I . XVII3 . 5; Rişcuţa 1 996 b, p. 70, PI. 1 1/4: Ciugudean 2000. p. 39, P I . 1 1 8/4, 8.

"". Pau l 1 969: Roman 1 9 76; Paul 1 995, P I . V 12: R i şcuţa 1 996 b, p. 70, P I . 1 1/3; Ci ugudcan 2000, p. 39. P I . 1 1 7/5 .

"'7 Roman 1 976. p. 3 0-3 1 . 3 8, P I . .5 1 15-7: R i şcuţa 1 996 h, p. 70, P I . 1 / 1 -3; C i ugudean 2000. p. 39, PI. 1 1 7/6: 1 1 813-4.

I I IX Petre-Govora 1 995, p. 20-2 1 , Fig. 4/6-7. Reconstituirea piesei, În formă de orantă. ne apaI1ine. '"" Pau l 1 969, p. 72, PI. XVI I ; Roman 1 976, p. 3 0-3 1 , 46. P I . S I / 1 2 : Paul 1 980, PI . V I I :.

Pau l 1 995, P I . VI I ; R i şcuţa 1 996 b , p . 70, P I . 1 1 1 / 1 ; C i ugmkan 2000, p . 39, P I . 1 1 7/ 1 . 1 I f1 Ci ugudean 2000. p. 39 . " ' C i ugudean 2000. p . 3 9, P I . 1 1 7/9. '" Prima p iesă de la Turdaş, publ i cată i n i ţ ial de M. Roska ( Roska 1 94 1 , p. 3 02. P I . CXX I X !

2 0 ) , a fost i nterpretată de N . Vlassa ca idol troian ( V l assa 1 966, p. 1 5 , P I . C/ 1 3 ). i ar Z o i a M ax i m o inc l ude În cad rul descoperi r i lor de t i p Turdaş ( Kalmal'-M axim 1 99 1 , p. 20S) . O. H ăckman va ti cel care va reconst i tu i ido lu l cu braţele î n orantă, subl i n i indu- i parale le cu p l astica bronzu l u i t impuriu egeean ( Heickman 1 968, p. 64, nr . 963) . păreri i autorul u i c i tat a Iăt urându-i-se, cu unele rezerve, ş i H . Ci ugudean ( C i ugudean 1 983, p. 50: C i ugudean 2000. p . 3 9 ) . Pentru statueta găsită În săpături le recente ale lui S. A . Luca, vezi Luca 200 1 , p . 92, F ig. 3 1 1 .

1 3 0 C. I. Popa

(j ud . A lba) (două exemplare) (PI. VIS, 1 1 )1 1 :; şi Vâlce l e (j ud . 01t) l ' 4 (Pl. IVIl), în toate cazur i le c i tate În care s-a păstrat patiea superioară, p iese le au capu l d i scoidal . mai puţ in exemplaru l de formă uşor sferoidală de la C icău (jud . A lba) (Pl. IVI 4) 1 1 5 . La aceste apariţ i i pot fi adaugate alte statuete, mai puţin s igure, cons iderate ca aparţinând cu lturi i Coţofeni , descoperite la Răchita (jud . A lba) l ' 6, la Sâncrăien i " 7, Lopadea Veche" 8, Cu ied (j ud . Arad) l ' 9 şi B raneţl 20, a lătur i de descoperir i le de la Ş incai (j ud . Mureş), a l căror tip nu este prec izat ' 2 1 • În cazu l p ieselor de la Agrişteu, Lopadea Veche, Câ ln ic ş i Straja, două impres iun i ori inc iz i i d ispuse obl ic sugerează reprezentarea schemat ică a och i lor. Marea maj oritate a figurine lor se datează în faza Coţofen i I I I . Excepţie fac cele două exemplare de l a Un i rea, găs ite într-un complex' 22 ş i ce le de la Turdaş ' 2" databi le în faza a I I-a, ca ş i p iese le de la Le l icen i, datate în Coţofen i 1 1 24• P iesa de la Modoia-Vârfid Cuculici, proven i nd din cercetări de suprafaţă, a fost încadrată de Gh. Petre-Govora În faza Coţofeni V 0) 1 25. Nedorind să comentăm a ic i despre oportun itatea d i scutări i unor faze evol uate ale cu ltur i i Coţofen i , u l terioare faze i a I I I -a, considerăm că statueta a r putea fi atribu ită fazei Coţofen i I I I , nefi ind exc l usă chiar ş i o datare mai t impurie .

1 1 3 C iugudean 1 983. p . 49-52. Fig . t-2; RepArhA lba 1 995, p . 1 99. PI . 3/3-4; R işcuţa 1 996 b. p . 7 0 . P 1 . 1 I5; I 1 I 1 ; Crişan 1 998. PI . V!7-8 ; CiuguQean :WOO. p . 39. P I . 1 1 7/2-3.

1 14 Roman 1 976. p. 30. PI. 5 1 / 1 O: Rişcula 1 996 b. p. 70. PI. 1 1 /6 . Exemplarul de la Vâlcel e este s ingurul ce se detaşează t ipologico-sti l ist ic de restul p lasti c i i antropomorfe COlofen i . Faptul poate fi pus Însă pe seama locul u i de provenienţă. s i tuat la d i stanţă mare de zona t rans i l văncan� În care se concetrează celel alte p iese cunoscute. excepţ ie făcând doar statueta descoperită la Modo ia.

1 15 C iugudean 2000. p. 39. P I . 1 1 717. " ,. Ci ugudean 2000. p . 39. Dacă se t�lce rderire la statueta anlropomorfă p[lstrată În !'v1LJ7C U !

d in Sebeş. atunc i credem c ă am adus sutic iente argumente pcntru dmarea ei În vremea cu ltu r i i Petreşti ( vezi Popa lOO 1 . p. 60-68. Fig . 1 / 1 ) .

1 1 7 M axim 1 996. p . 5 2 . P iesa n u face parte Îns[l d in categoria statuetelor antropoillorle cunoscute ş i prezentate de no i . statuete care. În cazul celor ce au păstrată partea i n ferioară. aceasta se p rezintă sub forma unu i d isc p lat. amint ind de acei Sheibenidols de tip egcean. Nu este neveros imi l ca pic iorul de la Sâncrăieni să facă parte d intr-o statuetă antropomorfă mascul i nă. de: l in t i p ;lecUnOSClIl. ori, ceea ce nu este exc lus. d in tr-un vas antropomorL caz Însă mai greu de luat În ca lcu l .

1 " Lazăr 1 977. p . 620, P I . V/40. P iesa. c e a r reprezenta a doua statlletă Coţo il?n i de l a Lopadea Veche. a fost găsită. potri v it ce lor atirmate de autor. Î n ruptura unei teras.: a M ureşu l u i . împreună cu material de t ip Coţofen i . Tipologic Însă. exemplarul poate fi asociat. s e parc. Illai degrabă epoci i eneol i t ice (cu l tura Petreşti 7).

I I ') Dudaş 1 976. p. 24. PI. 1 I /7 . 1211 U l an ic i 1 976, p. 48. Fig. 9/3 . Fragmentul i l ustrat de A. U l an ic i este puţ in prohahi l :iă

aparţ i nă unu i ido l . 1 2 1 Lazăr 1 998, p. 44. 122 Ciugudean 1 983. p. 49. 1 23 P iesele. pe baze t ipolog ico-st i l ist ice. se pot data Î}l t�lza Coţofeni I I , Cli toate că. greşit. S .

A. Luca înc l ină să si tueze locu irea CoţotCn i de a ic i Î n faza Coţofen i 1 ( Luca :2 00 1 . p . 92). 1 24 Roman 1 976, p. 3 8 . 1 2 5 Petre-Govora 1 995. p. 20.

Aspecte ale cultu lu i urano-solar În preistorie 1 3 1

Pozi ţ ia braţe lor Întâ ln ită l a statuete le de t i p Coţofeni , ş i anume cea de orantă, rec lamă atingerea problemat ic ii ce decurge d in acest aspect. In i ţ iat iva o motivăm prin faptu l că p lastica antropomorfă coţofen iană a fost considerată, cum notam şi noi În rânduri l e de mai sus, ca reprezentând-o pe Marea Zei ţă / Zeiţa M amă. Or, această i postază este oarecum nefi rească pentru o d iv i n itate ce se aprec iază că ocupa rol u l pr inc i pa l În panteonu l acelor t impur i . O problemă asemănătoare a fost r id icată, de altfe l , pentru epoca neo l itică, de către E. Comşa, care consideră statuetele fem in ine În poziţ ie orantă drept expres i a unor personaj e intermed iare Între oamen i ş i d iv in itate ':'6 . Ch i ar dacă n u ne putem ra l ia În Întregime op i n ie i autoru l u i c itat, date fi ind d iferenţele esenţ ia le Între epoca neol it ică ş i cea imed iat următoare, suntem de părere că Marea Zeiţă era "subordonată" sau era perechea une i a lte d i v in ităţ i . Care era această d iv i n itate pr inc ipală, nu putem şti cu s iguranţă. Doar se poate presupune, În cond i ţ i i le perioadei de tranz i ţ ie spre epoca bronzu l u i , că este vorba despre o d i v i n i tate c e l estă, pos i b i l u n a so l ară. Să ne aflăm oare În caz u l reperezentări lor so lare antropomorfizate de pe ceramica de t i p Coţofen i . tocmai În faţa acele i d iv in ităţi a le căre i forme de expr imare p lastică ne l i psesc ?

Înrud irea despre care se vorbeşte În mod frecvent d intre p lastica antropomorfă a cu l tur i i Coţofen i ş i cea de t ip Baden ' :'i n u este, În op in ia noastră, sugest ivă. Dovadă şi faptu l că În med i u l Baden l i psesc deocamdată descoperi ri de statuete cu cap d iscoidal , asemănătoare celor Coţofen i . Derivarea acestu i mod de reprezentare a capu l u i d i n buton i i d i scoidal i , des Întâ ln i ţ i , În cadrul ceram i c i i de t ip Baden ' 2s, r id ică Întrebarea de ce această i nfluenţă n u s-a repercutat cum era norma l , asupra p l ast i c i i antropomorfe badenoide. unde avem documentate spec ifice le statuete cu "cap mob i l " , asemănătoare celor din med i u l Cernavodă I I I 1 :''' . N i c i în pr iv inţa e lementelor de decor Întâ ln i te pe p last ica antropomorfă a ce lor două cu lturi n u sunt teme iur i pentru apropieri tranşante, aşa c u m au sugerat ins i stent un i i autori 1 30.

"6 Comşa 1 9%, p. 1 97. 127 Roman 1 976, p. 74; C iugud('an 1 9)\ " . p. 50: Rişcuţa 1 9% b. p. 74-75: Cri �an 1 ()CJ8. p . /l :

C i uguckan 2000. p. 40. Aprop ier i ar putea fi făcute. cum de.i a s-a precizat. cu urnele antropo!T1ort"e din c imit iru l Baden de l a Center. care au brate l e În p07.i t ie de orantă ( C i u gudean 1 9X :� . p. 50 : C i ugudean 2000. p. 40: vezi ş i Cr işan 1 998. p. 6 ) . dar În n i c i un c a z cu p l astica antropolllorlă.

1 2X Roman 1 976. p. 74: C i ugudean 2000. p. 40. ,".) Banner 1 956. p. 1 70. P I . LV 1 1 1 1 1 2: LX V I I I I 1 -2: Ncmc,i cova-PaVlJKOV,i 1 971. p. :106. Fig.

6/ 1 ; Roman. N�lllcti 1 978. p. 3 8. 52, P I . 44/:1 - 5 ; Tnsie 1 995. P I . X I X/4-7: Ciaras3.l1 i n 1 997. p. 437. Fig . 8 ; N�l11et i 1 997. p. 6 5 . F i g . 1 /2; Crişan 1 998. p . 6, 1' 1 . IV /8-9.

,,< , Roman 1 976, p. 74. Inc�pând cu I I . C iugud�an. s-au făcut repetate tril11iteri pentru deCllrui slatuetei de la Pianu de Jos la o piesă descoperită la Qzcl ( Ungaria). pe care N. Kal icz o atr ibu ia . În anul 1 970. culturi i l3aden ( vezi C i ugudean 1 98 :1 . p. 50; Rişcu!a 1 9% b. p . 74-75: O'işan 1 <)<)8. p. 6: C' iugudean 2000. p. 40) . Însă p iesa Îşi are o perll.:et5 corespondenţi!. aU it ca forl11ă oit ş i ca dccor. int l'-lill idol h a l l sta t t ian de la Krivce ( Bu lgal' ia ) (vczi Bom J"iLI 1 <)')4. F i g. 1 /4 ) � i . p r i n urmare. ca poate li atrihu i tă. mai degrabă. i do l i lor de t i p f..:rivce- 7deoc datali in epoca hal lstatt i ană ( Boroi'lka 1 994. p. 76; Liszlo 1 ')<)5. p. 85-(7). în baza acestor observaţi i . parale le i <: Între p lastica de tip Coţofcn i . prin genera l i zare. ş i descoperirea d e l a ()zd considerăm c ă trebui e exc l use.

I � Î ..l _ C. 1 . Popa

De altfe l , P. Roman, enumerând d iferenţe le esenţ ia le ce pot ti sesizate Între cu ltura materi ală de tip Coţofen i ş i cea de tip Baden, i nc lude Între acestea ş i p lasticaJ 3 1 • Acelaşi autor remarca faptu l că s i ngura analogie aprop iată d e ido l i c u cap d i sco idal prov ine de l a Brăi l i ţa din med i u l gumeln i ţean J 32 • F igurine cu cap d i scoidal Întâ ln im ş i În cadru l descoper ir i lor de t ip Usatovo, datând d intr-o perioadă aprop iatăIn . Dorim Însă să aducem în atenţ ie ş i o p iesă de p l astică antropomorfă pub l icată recent, care r id ică unele semne de Întrebare. Este vorba despre descoperirea Într­un comp lex de cu l t turdăşean de l a Orăşt ie-Dealul Pemilor a une i statuete mascu l i ne J 34 ce prez intă frapante asemănăr i cu p iesa Coţofen i de la Pianu de Jos. Neces ită a ti subl i n i ate În acest sens s im i l itud i n i l e Între capete le d i sco i dale cu crestături pe marg in i a le ambelor p iese, podoabe le pu rtate l a gât J ]) ş i pe p iept constând d in col i ere franj urate (două pe p iesa de l a P ianu de Jos ş i tre i pe cea de l a Orăştie) ş i , nu În u lt imu l rând, centu ra ce cuprinde brâu l , de asemenea Întâln ită l a ambele p iese. Exi stă ş i deoseb i r i , Între care am intim redarea trăsătur i lor feţei sau braţe le având pozi ţ i i d i ferite şi, deoseb i re esenţ i ală, sexu l. Totuş i , până în prezent, statueta de la Orăştie este cea mai grăitoare ana logie existentă pentru p lastica antropomorfă a c u lturi i Coţofen i în med iu l neol i t ic autohton . Rămâne de rezolvat d iscrepanţa de ord i n cronologic d intre cele două p iese, greu de expl icat doar apelând la rezo lvarea, destu l de s imp l i stă, a moşten i r i i turdăşene 1 36. Este de l uat totuş i În considerare puternicu l fond neo l it ic trans i lvănean la geneza şi evo luţ ia statuete lor de t ip Coţofen i .

Reprezentări l e solare antropomortizate de pe ceram ica prezentată de no i nu sunt Însă s ingurele ind ic i i a le une i s imbol i st ic i solare. D in etape le târz i i a le cu ltur i i Coţofen i ( I I I b ş i I I I c ) avem documentată prezenţa ş i a ltor s imbo lur i d e insp i raţie urano-solară. Astfe l , de l a Bretea M ureşană (j ud . H unedoara) ne este cunoscut un fragment d i ntr-o p iesă l ucrată În p iatră, ce are i nc izate pe ambele feţe mici l in i i . Pe una d intre faţete, aceste l i n i i sunt d ispuse rad ia l porn ind d in preajma unor inc iz i i

1 ) 1 Roman, Nemeti 1 978, p. 5 1 . 1)2 H arţuch i , Dragomir 1 957., p. 1 J 6, F ig. 7. Autor i i leagă existenţa d iscu l u i de pe capul

statuetei de lumea cretană; Roman 1 976, p. 74. Aici dor im să ream intim că şi singura noastră analogie pentru motivu l cercur i lor cu i nc izi i rad i ale. din med iu l autohton neo-eneol i t ic, ce ar putea ti l uată În calcu l la geneza t i pu l u i de reprezentări ce le d i scutăm in prezt:nta lucrare este tot el i n med i u l gume ln i ţean. Ia care se adaugă cel de t ip Stoican i-Aldeni .

m Vezi Getselevich Zbenovich 1 973, p. 5 1 8. F ig. 1 / 1 9 . 1)4 Luca 1 994, p. 363 -3 65., F ig. 1 ; Luca 1 997, p. 65, Fig. XV / 1 . 1 ); Din complexu l ami ntit de la Orăştie mai provine şi un cap d intr-o statuetă fem in i nă ( ? )

având redate pe gât podoabe de acelaşi gen (vezi Luca 1 996, F ig. 2/2; Luca 1 997. PI . X V 1 1 ) . 1 )1. Complexul am intit de la Orăştie. Împreullă cu n i ve l u l cu ltural din care porneşte. este

considerat ca reprezentând cea Illa i târzi e man i festare Turdaş cunoscută până în prezent În zona de suei-vest a Trans i lvanie i , la un orizont contemporan cu Vinca C; vezi Luca 1 994. p. :1 66-3 67.

Aspecte a le cultu l u i urano-solar În prei storie 1 " " J J

ce par a înch ide în zona centra lă un cerc în al căru i i nterior sunt scrije l ate, fără a sugera o ord ine prestab i l ită, alte m ic i l i n i i . Datorită forme i sa le d i scoidale, p iesa e cons iderată ca aparţ i nând, probabi l , părţ i i superioare a capu l u i une i statuete antropomorfe l )7 . Descoperirea provine d i ntr-o locu inţă ce aparţine unu i orizont Coţofen i I I I C 1 38 .

La această apariţ ie pot fi adăugate motivele constând d i n cercuri concentrice şi sp ira le Întâ ln ite pe ceramica de t ip Coţofen i În u l t imele subetape ale faze i a I I I­a . Aceste ornamente sunt puse pe seama unor infl uenţe exerc itate d i n med i u l vucedol ian l 39, unde motivele solare sunt, de a ltfe l , frecvent Întâ l n ite l 40. As im i larea În ceramica de t ip Coţ�fen i a unor astfe l de ornamente, alătur i de reprezentări le solare antropomorfizate, re levă, În op in ia noastră, un aspect important legat de esenţa cu l tura lă a man ifestări lor de tip Coţofen i , din u l t ima sa fază de evo luţ ie . Pr in prisma acestor observaţ i i , faza a I I I-a Coţofen i ne apare, ce l puţin pentru spaţ i u l central şi sud-vest trans l i vănean, ca o perioadă În care, sub unele aspecte, d i ntre care cel mai important este cel al cred i nţe lor şi practic i lor magico-re l ig ioase, forme le de man ifestare au e lemente comune cu l tur i l or epoc i i bronzu l u i propri u­z ise din spaţ iu l carpato-danubian .

Ce frapează este Însă l ipsa de pe ceram ica bronzu l u i t impuri u trans i l vănean a unor apl icaţ i i p lastice spec i ale, asemănătoare celor de tip Coţofen i . S i tuaţ ia, ce poate reflecta un stad i u a l cercetări lor, ar putea fi exp l icată Însă ş i pri ntr-o nouă mod ificare În formele de exprimare a concepţi i l or ş i cred inţe lor comun ităţi lor aflate În pragu l epoc i i t impuri i a bronzu lu i , mom,entu l corespunzând cu apariţ ia primelor man ifestări cu lturale de t ip L ivezi l e l 4 1 . I n sch imb, reprezentări antropomorfe, sti l izate după canoanele celor Întâ ln ite În med i u l Coţofen i , cunoaştem Într-o perioadă ceva mai târzie şi Într-un alt spaţiu , pe ceram ica Monteoru t impur ie, Începând cu faza J C2 1 4" (PI. 111/9).

1)7 Rot<!a 1 98 1 , p. 2 1 , P I . 1 1 1 / 1 ; Rotea 1 993. P I . V 1I 1 4; Ciugudean 2000, p . 3 9, P I . 1 1 7/ 1 O. În priv inţa acestor opi n i i, ne păstrăm rezerva, dată ti ind starea ti'agmentară de conservare a p i esei ..

I)X Rotea 1 98 1 , p. 2 1 . 2 3-24. 1] " Horedt 1 949, p. 55, nota 1 6 : Horedt 1 960, p. 1 3 5 , nota 9 1 : V l assa 1 974. p . 4 1 1 , F ig. 7/7-

8: Roman 1 976, p . 28. 55, PI. 43/8- 1 0:. Lazăr 1 978, p. 50. 52: L i ptlVan 1 982. p. 28, PI. I I Iti 1 : Andri lo i ll 1 985, p . 1 3 : Andriţo i ll 1 992, p . 1 8 : Rişcu!a 1 996 b. p . 2 89, P I . I V /4: Ciută, G l igor 2003. p. 24. F ig. 2 7 / 1 2. În med iu l L ivezi le un mot iv s imi lar este de presupus În aşezarea <!pon imă (C i llgud<!an 1 997. Fig. 3 / 1 4; Ciugudean 2000. P I . 1 1 0/ 1 4 )

" " Vczi D i l11 i tr ijevic 1 956, 1' 1 . 1 15 . 7 : 1 1 /9- 1 0, 1 4- 1 5 : 1 1 1 11 8 ; I V /26-2 7; V I I /] 9-40, 44: X 1 /7 1 : X I I /74: X I I 1 /8:\ Tasi c 1 995, P I . X X V l l /2, 4: X X V I I I / L 4; X X X I /4 ; X X X I I /:1 .

Dintre descoperiri l e Vllcedol de pe teritor iu l Roman ie i . a se ved<!a În Illod special capacul cu Illot iv solar ele la Moavăţ ( Boroneanţ 1 968. p. 3 54. Fig . . i l.

1'1 Pentru descoperiri l e de tip L ivezi le. Ia geneza cărora part ic ipă şi o ·i mportantă componentă Co(ofen i tarzie. a se vedea C iugudean 1 996, p. 78-96. 1 39- 1 43 : C iugudean 2000. p. 60-6 1 .

142 FloresclI, Constant inescu 1 967. p. 2 96, Fig. 7/5 ; FIOI'escu 1 979, p. 1 00. F ig. 1 9. 2 1 /4 . Importantă esle constatarea că reprezentări le respect i ve apar, spre exemplu , la Cândeşti. pe vase uti l i zate ca urnă a unor mormi nte ele inc i nerat ie ; vel.i FloreSClI M. 1 978, F ig. 5 /4 .

1 3 4 C . l . Popa

Nu putem încheia aceste rânduri fără a subl in ia, d in nou, faptul că arealu l cu ltural­spiritua I Coţofeni se integra unui spaţi u f03lte vast, ce se Întinde până în insulele britan ice. a cărui unitate credem că poate fi invocată, prin prisma ex istenţei unui simbo l i sm rel igios extrem de un iform ş i coerent În toate aspectele sale. Acest s imbo l i sm. generat de credinţele urano-solare ale comunităţi lor ce populau diferitele zone ale continentu l u i european Î n perioada anistorică, va sta la baza reprezentări lor de mai târziu ale ace lor d iv in ităţi urano-solare din perioada documente lor scrise. Iar în ceea ce priveşte str ict esenţa lucrări i de faţă, putem afirma cu destulă convi ngere că s imbol ismul enunţat de noi face, Încă o dată, dovada conexiun i lor indoeuropene a populaţi i lor coţofen icnc, Într-o perioadă în care se vorbeşte încă cu destu lă reţinere despre aceste legătur i . Problemele ridicate de reprezentări le speciale întâln ite pe ceramica de t ip Coţofen i sunt după cum s-a văzut mu ltiple ş i deseori complexe. Dezideratu l nostru, acela de (1 le scoate d in anon imat şi a le supune unei anal ize deta l iate, credem că, cel puţin în palte, a fost atins. Nu ne rămâne decât să sperăm ca şi interpretarea dată de noi acestor interesante ap l icaţ i i plastice să primească acceptui l ulll i i şti inţifice.

CR ISTIAN 1 . POPA

SPECIA L IMA G E RV ON T H E COŢOFEN I-TVPE C E RA M ICS

ABSTRACT

This study i s based on the ana lys i s of SlJme sp.:c ia l i ll1agery to b e fou n d on the C o ! o f'e n i ­

type ceramics and wc sha l l dwell on the prohlems poseel b y t h i s fact. Secn o:: i ther as extreme sty l i sation

of human tigures ( P. Roman. ! . Emiid i ) 01' as styl i sated a n l hropomorph ical i mages ( 1. T. L i pm ăn ) . the images her'cby analysed arc know fI'om th.: s i tes o f A l rnaş Săl i şt c. Bret ca Mureşan[l. Co/.ia. Cugir. Deva, Igrita. M iercurea S i b i u l u i . Nandl'll. Sebcş. Turelaş anei Z l atna. In his approach . t !le au th or. i n order to sub stan t i vate h is po int o f v icw. \V i i i n: ler not on l)' to ,:xpC':1 op in i lll1s. but also 1.0 the interpretet ion ofsymbols and the role t hcrcofw i th i n a co mmun ity. more specifically. a COllrii:ni­typ�s one .

One can d istinguish two main types of sp.:ciaJ imagery on ceramics:

Type 1 . The image cons i st o f a c i rcu lar tl attened hullon with a d i amct.:r of bctlv�c:n 2.5 <ind

4 cm, from wich stars a rad i a l p ro l ongat ion S':':I11S 10 hal e had vertica l pos it i on . wich has ocen recen tly certiticd by the Cozia samp k. The exception is suppl i .:d by the I griţa vessel. Ilhere t h c image envice an ob l i q ue . upward pro l ongat ion. On t h e edge of b utton . 4 samp le ( /\ Imaş SfI i i ;:tc. Scbeş. Cozia, I griţa. Răch i ta) have i n c is ion. p l aced radia l l)'. i n (lther 2 cases (C lIg ir and Zlatna ) . t ile i n c i s ions center around the bullon. 111 a i i s i luat ions. th.: rad ia l prolongation is decorated with inc is io l 1s .

Variolll 1 . The i mages is smal kr in a s ize th an the l11a i n type. having hOlVcver the sOllle

l1lorpho logy with 2 main componen ts : a c ircu lar tlattened hutton. Illuch smal ler i n eliam lC t· ( 1 . 5-2 cm) anei vertical rad ial pro l ongat ion . but downlVard unl ike t h c pr.:v i ous typc. one does n ' t enco i n l.:r

hac an)' rad i al inc is ions on and around the hulton.

I ·ariolll ] . Thi s types so far i l l u stratcel hy one oniy. ihc Turdaş one. could b.: cons i d.: rcd as

a variant ofmain type, given som.: s i m i l arit i.:s, in lllallcrs o f :orm anei ornamen tat i on. It is . ho\Vcv.:r.

Aspecte ale c u lt u l u i urano-so lar În preistorie 1 3 5

hasically d i fTerent from t h e ma i n type rqm:sent at i o n s, i n that rrom the fl attcneel hulton ( 0 1' 5 cm i n d i a mcter) t here are .:l down l\ ard p ro f ongat ion, .

Type I I . The i m ages cons i st ofa tr i angu l ar pr in t Iv i th rounded eorner, and one ol' t h e angks stron g ly e l ongated downwards. 1 11 the adges o r 1 h c pr i nt.. i ll c i s i o n s s i l11 i l ar ta thc those 0 1 1 typc 1 .

The a1 l 1hor t h i n ks that t h i s print cnnta i ns ant h ropOlllor p h i c so lar i l11ages. st rongly st ) l i sated . i n Il i c h the deity', h eael is rep l aced by t h c s o l a r d i sk whereas t h e heael is a mere rad i a l prolollgat i o n . Such i mages arc k n owll. hoth 0 1 1 ceramics and stone 0 11 vast arca o f Europe ( C leargh. Cap c i r. Vivarais . I l ke). Măgura alld i n Scan di navia}. p l aces Il h ere lhose i mages are a lso sa id 10 n:present an ant h ropomorph ic so l ar d e i ty, h ere are an a l ogu e i m ages n n some cngravi n gs in Roul11 a n i a i n 1he Peş/ertl Ci::l1lr!i ( count)" H unedoara) as II' e l l as o n a dolmen Icg a r ( j ura H a i 1 i i (c <lunty Suceava) .

.l\ n inkrcs1 i n g aspect in pl'o v i eled hy the I gr i ţa vcssel Il ich served as mai l1 vessel o f' the " .1\" i n hul11ali o n gra\ e . Thc fin d ing. altr ihuled 1 . El11ii d i 10 thc " D" phasc o f Haden eu l lu rc. can ralher he

_ . in O U l' o p i n i o n - aseri bed to t h e 3 ''' Cojnfen i p h ase. The facl that lh i s vesse l \V i th solar i l11ages \Vas i nten t i ona l ly hroken outs ide the cave. thcn deposed i n the cave as f'uncral objec t . a longsidc lhe p l"Csence. arounel and on thc ske klon o f SO IllC t rares 0 1' (( la i and ushes. suggesls l i lc perforl11 i n g of sOl11e so lar r i tual, . wi lh the k i n d l in g of rilu<l lin:, .

.l\s ltll" l h e da1 i n g o f th c spec ia l i l11agery on Ihe C Olo f\: n i cxeept 1 h e "N anelru ( the 2 "" Co(o kn i phase) for lype I I . apart one. Wich is of a panicu l a r type. t h e rest o f lhc lin d i n g helong 10 the COloiCn i 3 It)!"!ll . Onc can see a cOllcentrat ion of il11agcry occurrenccs at Igr i la ( C ri şana) s i luar io ll one l11u s l ascrihc to the process o fgradual reg i on a l iz i ng ofthc COto f"cn i fcat urcs i n lhe l ast cvolut ion phase o f t h i s c u l lure.

I n lhe presen1 slud)'. th e Huthor a l so resumes lhe lopic o f al1lhropolllorph i c Coţol'en i p l ast i c s. He d we l l s upon the Illo cle l l i ng of ' t h c knw l e statue's hcad as a d i s k w i c h . m:cord i ng to l h e author. should be ascri bed 10 the U rano-solar b e l i e l's Iv ich afTcet<::d 1 hese sall1pks as \Vcl l .

The prayer poslure o f Coţofeni type stalues cons iclcrcd 1 0 reprcscill the Goddcss Mother. i s in terpretecl t o bc a prol1' that the Goddess Mother lIas subordinatcd to 3nother dc i ty. presul11ably an U rano-solar one. [t canllot he ruled out that thc 3nthropol11orphic so l ar i l 11ages on the COlo feni-typc ecrarnics considerecl in thc present sludy do in f�lct rcprescnt that part i c u lar dc i ty. Aiso concern ing thc anthropomorph ic Coţofeni . th.: author c1en i cs an)' re lat iollsh i p to 1 he 11ae!cn-type ceralll ics advocalce! hy certain se ien t ist. cons iclering the resemblanccs to local ne(\ l i t h i c p Jaqic 10 he more relevant.

It is i nterest ing to note the absence of i l11 ages 0 1' ih is kind in the early Transsylvanian [3ronze .l\ge. Thcy appeare! sOlllewhat later and in another arca. on the early Monteoru eera l l l ics . One can final ly say 1hat th.: Coţofcni cu lturc area I\"as i ntegrated into a ver: bl"llac! space. whose u n i t)' can he stake! . bascd upon the existence of 3 eoherent and UII i lmy sYll1bo l isll1. T h i s S) mbol i SIl1. gencrated by the l irano- . solar he l i c f"s of thc coll1l11 u n i t ies \\" i ch inh3hi ll�c1 d i fferent regions o i" } : u l"llpe. i n the pre-H istoric perioel w i l l prov idc a basis for the l ater images o I' U rano-solar cle i t ies rrol1l i l"l c II r it !cn doclI l11t:nt"s pcriod. One can speak. at the SOllle t ime. 1 he <lu ihor asscrts. ahDut some I ndo- !< u i"iipean con nect ions of t he Coţofen i cOllllllun i t ics. \Vich is uncler l ined hy the very cssence of1he pI"CSl'n! P'lPc'i".

A b revieri b ib l iografice

;\ l lllgrcll - 13. Al lllgrcll. " D i c Dalierung brollzczci t l i cher Fels/.e i ch nungcn in Westsehll'cden". in A c/a .\fusei /l nTiqui/all/ll/ Sr!!1lell/riollalilll1l. Regim! ( :l1i\'('/"si/aris ( ,j)saliellsis. V I . U p sala, 1 987 .

.l\nati 1 972 - E. i\n at i . "La stele d i Ossi lllo" . În Rollelil/o del Cel/// "() ('{{Il/lll10 Ji Studi Prl!is/orici. V I I I . 1 972. p. 8 1 - 1 1 9 .

.l\ ndr iqcscu 1 9 1 2 - 1 . .l\ndr icşescu. Con/ribu{ie 10 !)acia ÎnainTe de: /"Ul!iani. I aş i . 1 9 / 2 . Andr i ţo iu 1 979 - 1. i\n dr i ţo iu , " Contri b uţ i i la repert or i u l arheo l og i c <li j u deţu l u i I l u llcd oara". in

.)"w:rzelia. X I V. 1 979. p . 1 5- 3 .:1 .

1 3 6 C. 1 . Popa

Andriţoiu 1 985 - 1. Andriţoiu, "Pre l iminari le epocii bronzu lu i În sud-vestul Transi lvaniei" , în Apulum. X X I I , 1 985, p. 9- 1 5 .

Andri to iu 1 992 - 1 . Andriţoiu, Civilizaţia tracilor din sud-vestul Transilvaniei in epoca bron::ului .. Bib l iotheca Thraco logica. I I , Bucureşt i . 1 992.

Banner 1 956 - J . Banner, Die PE;celer Kultur, Archaeologia H ungarica. X X X V, B udapest. 1 956. Benoist 1 995 - L . Beno i st, Semne , s imholuri şi mituri, B ucureşti, 1 995 . Berc iu 1 93 9 - D. Berc iu , Arheologia preis toricii a Olteniei. Craiova. 1 939 . Berciu D. , Bcrciu 1 . 1 945 - D. Berc iu , 1 . Berciu, " Cercdări ş i săpături arheologice În j udeţe le Turda

şi A lba", în Apu/lIIn. I I . 1 943 - 1 945, p. 1 -79. Boroftka 1 994 - N . 13oro l1ka, "Ein neuer hal l stattze i t l iches Idol aus Tel eac", În Aplllum . X X X I .

1 994, p .75-78. Boroneanţ 1 968 - V. Boroneanţ. "Descoperiri aparţ inând cu l turi i Vucedol În zona Porţi lor de F ier".

în Revista Muzee/oI'. V, 1 968, 4, p. 3 5 2-3 5 5 . Burnaz 1 994 - S. Burnaz, "Des considerat ions concernant la protection des Gorges de R ib icioara e l

des Gorges des U i băreşti ( l e dcpertament de Hunedoara)". î n Sargetia. Series Scientia Natural::. X V I , 1 994, p . 1 29- 1 3 8 .

Cârc iumaru 1 987 - M . Cârciu ll1aru . . �fiirtu,.ii ale artei mpestre preistorice in România . Rucurqti, 1 987.

Cârciul11aru. Nedopaca 1 988 - M. Cârciumaru. M. Nedopaca. " Gravuri le rupestre din Peştera Cizmei " . În Thraco-Dacica. I X . 1 -2 , 1 988. p. 1 8 / - 1 96 .

Cheval ier. Gheerbrant 1 994 - J . Cheval ier. A . Gheerbrant, Dic!ionar de simboluri, vo I . 1 , Bucureşti , 1 994.

Cheval ier. Gheerbrant 1 995 - 1 . Chel al ier. A.Gheerbrant. Dicţionar de simholuri. voI. I I I , Bucureşti. 1 995 .

Ci ugudean 1 983 - H. C iugudean. " No i piese de plastică antropomorfă aparţinând cultur i i Coţofen i· ' . în Apulllll1. X X I , 1 983 . p. 49-52.

Ciuguclean 1 996 - 1-1. Ciugudean. Perioada timpurie a hmn:mlui În centrul şi sud-vestul nal/silvaniei. B ib l iotheca Thracologica. X I I I . Bucureşt i . 1 996.

Ciugudean 1 997 - H. C iugudean. Cercetâri privind epoca hronzului şi prima vârstâ a ji'erului in Transilvania. BMA. V I I . 1 997.

Ciugudean 2000 - 1-1. Ciugudean. Eneoliticul final În 7l'({nsilvania şi Banat: cultura C% reni. Tim işoara. 2000.

C iută, G l igor 2003 - M. C iută. A . Gl igor. " Descoperiri arheologice În situl de la Şeuşa-" Gorgane" ( COI11. C iugud. j ud . Alba) . 1", În Apulum, X L, 2003 , p. 1 -3 7 .

Comşa 1 980 - E. Comşa, "'Contribution it l a connaissance du processus ci ' « indoeurop�ni sat io l1» des n5gions carpato-danubiennes". în itctes du II' Congres International d!' Thracologie. voI . 1 , Bucureşti , 1 980.

COl11şa 1 98(, - E. COI11Şa, " Despre statuia-ll1enhir de la Hal11angia·'. În SCW4. 3 7. 4, 1 986. p. 285-295. Comşa 1 99 5 - E. COl11şa, FiguriI/ele C/ntmpomOlle din epoca neo/iticii pe leritoriul ROll/ciniei.

Bucureşt i . 1 995. Comşa 1 996 - E. COl11şa. "Gesturi redate de figurinelc neo l i ti ce din sudul Român iei", în ActaM\.

3 3 /1. 1 996, p . 1 9 1 -208. Crişan 1 998 - S. Crişan. " Câteva observaj i i priv ind pr9cesele de interferenţă Între cu lturi le Baden �i

COlofcni în vestu l Român iei " , În Ziridovu, X X I. 1 998, p. 3 - 1 3 . Diaconu 1 994 - P. D iaconu. " Recenz i i şi d iscuţ i i arheologice, ' ' ' , În Culture et Civilisations au Bas

Danuhe, X I I . CăIăraşi, 1 994. Dim itrijevic 1 956 - S . D im itrijevic. "Prilog daljcm upoznavanj u Vucedol ske kulturc ( Ein Beitrag

zur weiteren Kenntn is der Vucedoler Ku ltur)" , În Opuscula Archaeologica. 1. 1 956. p. 5-56.

Aspecte a le cu ltu l u i urano-solar În preistorie 1 3 7

Dudaş 1 976 - FI . Duclaş, "Descoperiri eneol it icc pe valea Crişu lu i Alb" , În ('risia, VI . 1 976, p. 2 1 -34. lJumitrcscu 1 974 - VI . Dumitrescu, A rIa preistorică În Româllia. Bucureşt i . 1 974. Dumi trescu, Vulpe 1 988 - VI. Dumitrescu, Al. Vu lpe, Dacia Înainle de Dromihete, Rucureşti. 1 988. E l i ade 1 994 - M. E l iade. Imagini şi simho/uri. Bucureşt i , 1 994. E l i ade 1 99 5 - M. E l iaele, Tratat de istorie a religiilor, eel. 1 1 . B ucureşti, 1 99 5 . Emcieli 1 984 - 1 . Emiidi, "Descoperiri a le cultur i l or COlofen i şi Baelen în peşter i l e 19rila şi I zbâneliş".

în ActaMN, XXIV. 1 984. p. 405-432. Evseev 1 994 - 1 . r:vseev, Dictionar de simholuri şi arhetipuri culturale, Timişoara, 1 994. F lorescu A . C . 1 964 - A. C. F lorescu, " Contr i buti i l a cunoaşt.erea culturi i Noua", În A rheologia

lvloldovei, 2-3, 1 964, p . 1 43 -203 . FlOI'escu M . 1 978 - Marine la F lorescu, " Cîteva observaţ i i referi toare l a r i tu l şi r itualuri le practicate

ele purtători i culturi i Monteoru În l um ina săpături lor ele la Câneleşti (j u el . Vrancea)". în Carpica, X, 1 978, p. 97- 1 36 .

Florescu M . 1 979 - M arinela F lorescu. "Contr ibuţ i i la cunoaşterea concepţ i i lor elespre lume ş i v iaţă a comunităţ i lor tribale monteorene", în Carpica. I I , 1 979, p . 5 7 - 1 3 4 .

F lorescu R. 1 980 - R. FIOl'escu, (voce), În Dicţionar enciclopedic de artă veche a României. Rucurcşti. 1 980.

F lorescu R . 1 99 5 - R. Florescu, "Arta epoc i i bronzul u i În Român i a" , În Comori ale epocii hron::1I11li din România, Bucureşt i , 1 995, p. 3 1 -3 6 .

FIO I'escu, Constantinescu 1 967 - Marine la Florescu. Gh. Constantinescu, "Cercetări arheologice În aşezarea d i n epoca bronzu l u i ( cu ltura Monteoru) de la Tercheşti ( 1'. Focşan i . reg. Galaţi)", În scrv, 1 8, 2, 1 967. p. 285-305 .

Garasan in 1 997 - Draga Garasanin, "Die spătkupferzeit i i che S iecllung likodra in Westserbien", În Tlie Thracian World al the Crossroads of Civilisatiolls. 1. Bucureşti. 1 997, p. 435-446.

Gerassimova-Tomova, Stojtschev 1 994 - W. Gerassimova-Tomova, T. Stojtschev. Die Gtitterdre ihei t i n der prăh istorischen e infarbigen Malerai von d..:r H iih le M ăgura", În Actes du x/v' Symposium National de Thracologie. Relatiolls Thraco-illyro-17elleniques, Băile Herculane (14- 1 9 sept. 1 992) , Bucureşti, 1 994, p. 1 0:1- 1 1 2 .

Getselevich Zbenovi ch 1 973 - V I . Getselevich Zbcnovich. "Chronology and Cultural Relations of Usatovo Group in the USSR", în S)/fnposium Z:iber die entstehung und chronologie der Badener Kultur, Brat is lava, 1 97 3 , p. 5 1 3 -524.

Gi lllbutas 1 989 - Maria Gimbutas, Civilizaţie şi cultură, Bib l ioteca de artă, 49 1 . Bucureşt i . 1 989. Gimbutas 1 99 1 - M ar ia G illlbutas, The language oflhe Goddes, San Francisco. 1 99 1 . Grosso 1 968 - R . Grosso, "Un asp..:ct du culte solaire dans I 'art schelllatiq ue noord-mediterraneen",

În Travaux de I 'Institut d Ari Prehistorique. X. 1 968. p. 1 04- 1 3 5 . Guerassimova. Stoytchev 1 992 - V. G uerassilllova, T. Stoytchev, "Triade d iv ine elans l a pei nture

monochrollle de la grotte M agoura. Bulgarie". în Syrnposia Thracologica. 9. 1 992. p . 78-80.

H arţuch i . Dragomi r 1 95 7 - N. H arţuch i , 1 . T. Dragomir, "Săpătur i le arheo logice de la Bră i l i ţa ( reg. Galaţ i , r. Bră i l a)", În it/CA, I I I . 1 957, p. 1 2- 1 47 .

I-Ioredt 1 949 - K. Horedt, "Săpături privitoare la epoca neo- şi eneolitică" , în Apulum, I I I , 1 949, p . 44-69. Htickman 1 968 - O. I--](ickman, Die menschengestaltiege Figurplastik der sZ:idoestellropâischen

Jungsteinzeit und Steinkup(i!r::eit, H i ldesheilll, 1 968. I onescu 1 974 - 1 . Ionescu. "Obiecte de cult descoperite la Gumeln i ţa". În SCI V4 , 2 1 . 1 . 1 974, p.

1 1 5 - 1 1 8 . Kalicz 1 970 - N . Kal i cz. Clay Gods. Budapesta, 1 970. Kalmar-Max im 1 99 1 - Zoia Kalmar-Maxim, (voce). în ('ultu/'{[ l 'i/1('a Î/1 România. Timişoara, 1 99 1 .

p. 205.

1 3 8 C . l . Popa

K al lllar-M a.\i lll 1 993 - Zoia K a l m ar-M a.x lm. · · Pr.: l u cr area date lor arheo logice de la P i atra l I i�OI' i i cu a j utoru l c a l c u l atoru l u i" . Î n "/iridOl"({. X V I I I . 1 993. p . 1 1 -20.

K e rn b ach 1 99 5 - V. Kcrnbaeh. Dictiol/ar de lII ilOlopic gel/eroici. B u c u reşti . 1 99 :'1 .

Laszl(\ 1 995 - A . Lis/Il). " Statuckle antmpomol' !"c a le cu l tu r i i Gava-Hoi i hrady'·. În .\lem. lntiq. X X . 1 905. p . 85-97.

Ulszl (\ 1 <)70 - A . Ulszl(). "Vase !leo l i t i ee cu !'e!C u lliane descoper i te Î n Romani a". Î n .Hem. l lllill. I L

1 970. p . 3 9-74. Lazăr 1 9 7 7 - V. Lazăr. " Descoper i l'i arheo l ogice în IOna M ur eş u l u i mij l ociu". în . lplilulII. X v.

1 977. p. 6 1 3-629.

Laziir 1 978 - V. l . azăr. " I\�C/,m:a COl o lCn i de l a � i n cai (judct u l M u reş) ( I I )" . i n . \ Iorisill. V I I I .

1 978. p. 1 7-56 .

I .aziir 1 979 - V. Lazăr. "A�':Lări de înă l ţ i llle cu terase Co!olcn i In Trans i lvania". in .\ Iarisia. I X .

1 970. p . 27-38. Lazilr 1 <)RO - V. l ,a7.f\r. " Aşoări de Î n ă l ţ i llle c u terasc C o ! o lc n i Î n Tran s i l v an i a ( I I I L Î n .\ I({risia. X .

1 980. p . 1 1 -3 0 .

Lazăr 1 998 - V. I .aziir. . ·Jmichilii(i alc judelullti Mure.). T,îl·gu- Mmq. 1 998 . L ipolan I C)fQ - 1 . T. L i po van. "Aşt:7ii r i l e pu rtfltori l or e u l t m i i Co!o!Cni d i n baz i n u l Ampo i u l u i ( 1 )" .

i n .-lpuIUIIL X X. 1 982. p . 9-3 2 .

L ipovan 1 983 - 1 . T. L i po v an . " Aşezăr i l c p urtători l or cu l tu ri i Coţoleni d i n b azinul A mpo i u lu i ( I I )". In Apu l u lll. X X . 1 9fU. p. 2 9-58 ,

Luca 1 994 - S. A . Luca. "Com pk.\ u l r i tua l de l a ()rrl� t ic-Dea l u l Pcmi l or. punct X2 (i ud. I i u n edoara)". În SCl I A . 45. 4 . 1 994. p, 3 6 3 - ] 6 7

L u c a 200 1 - S . A Lu ca. ilşe::âri lIeo/ilic" IN 1 1/1('0 ,\Iureşului III!. :Voi cercetiiri arheologice 10 Turdaş-IA/I1câ. f. Campaniile ollilor 1 99]- 1 995. 8:\·{· / . X V I I . /\ l oa I u l ia. 200 1 .

Luca, l ercoşan 1 997 - S. A. Luca, N . I e rcoşan. "Contr ibuţ i i l a cunoaşterea neo l i t i cu l u i d i n nord­

vestul Român ie i ( I I I ) . Matcr ia l e l e ckscoperi t e la Săc u Î e n i - H o d o (i u d . l3 i hor) i n a n u l 1 9%". Î n StCo/11Suru l /o/'e. X I V. 1 997. p . 1 1 -2 2 ,

Mantu 1 992 - C. M antu. " Repn:zentări antropol11orlC p e cer,lm i c a aşezări i Cucutcn i /\] de la Sdnleia (i u d . I aş i )". I n SCJr>i . 43. 3. 1 992, p. 307-3 1 5 .

Maran 1 99 7 - .1 . M arnn. "Neue /\nsătze m I' d i e Beucrtei l ung der Balkanisch-iigăisch.:n Beziehungen

i m 3 . .Iahrtausend v. C h r.· · . În l he lhracian IFo/'ld al rhe crossroads o/civi/i::al ions.

1. B ucureşt i . 1 997. p. 1 7 1 - 1 92 . M a x i m 1 996 - Zoia M axi ll1. " P rotot raci i î n Carpat i i riisări teni". î n /I ngusl ia. 1 . 1 996. p. 5 1 -66.

M U l ler-Karpe 1 974 - H . M U l l er-Karpe. Hundbuch der Inrgesichic/zte. KupjCr::eit. B an d 1 1 1 / 1 Text. M Unchen. 1 9 74.

Naulll şi col ab. 1 988 a - T. N aum. M. Cârciu m aru, Eugen ia N i (o i . " M ega l i tu l gravat ele la C J U I'<l I l a i t i i . COIn. Şaru DOI'nci . j u d . Suceava" . În SC! I : / . 39. 2. 1 988. p. 1 43 - 1 5 7 .

N aull1 ş i co l a b . 1 988 b - T. N au ll1 . M . Cârc i u ll18ru. Lu gcn ia N i ( o i . " M ega l i t u l d c l a C ur a H a i t i i ( com. �aru Dornei . j u d . Suceava)". Î n f)ocllmel7t(' recent descoperite şi ill/imna r ii

arheologice. 1 988. p. 2 1 -34.

N Clllei cova-Pavll kova 1 973 - V. Ncm.:j co"a.-PavuJ,; o \ a. "Zu U rsprung u n d C h ronologic der Bolcraz­Gruppe·'. În S1'Illposiu/11 iif,!'r el1!slehul1;; /lild chronologie der Bodel1er ,,"ultur.

8rati s lava. 1 97 3 . p. 297-3 1 6 .

N Cll1 di 1 997 - 1 . Ncrnt:t i . " C,lteva cons ideraţ i i asupra co! cc! i i lm ,,"ovâcs". în S't('O/llSalll .Hare.

X l V. 1 997. p. 63-74.

N i co l ăescu-Plopşor 1 928 - C. S. N icoIăescu-Plopşor. "l ranm'( sur les pe i ntures rupcstrcs d ' O l lcn i e,

în Arhivele Oltel1iei. 7. 1 928. p. 3 7-46.

Aspecte a le cultu lu i u rano-solar În p re i storie 1 3 9

Nicol ăescu-Plopşor 1 929 - C. S. NicoIăescu-Plopşor. în A rhivele Olteniei, 8. 1 929. p. 93-94. Nico l ăescu-Plopşor şi colab. 1 95 7 - C. S . N i colăescu-Plopşor ş i colaboratorii , "Şantierul arheologic

Baia de Fier" , î n MCA . [ [ 1 . 1 957, p . [ 3-27. Otto 1 995 - W. F. Otto, Zeii Greciei. Imaginea divinitZitii În spiritualitatea greacZi, Bucureşti. 1 99 5 . P a u l [ 969 - l . Pau l , "Aşezarea n eo-eneo l i t i că d e l a Pian u l d e J o s ( Podei) , j u d . Al ba" . î n

SrComBrukental, 1 4. 1 969, p . 3 3 -88. Paul 1 980 - 1 . Paul , "Cu pr ivi re la contribuţ ia substratu l u i neo-eneolitic la formarea c ivi l izaţiei

bronzul u i tracic pe teritori u l românesc", În Revista Afzceelor, 2. 1 980, p. 1 7- 2 3 . Petre-Govora 1 995 - Gh. Petre-Govora, O preistorie a nord-estului Oltellil?i, Rflmnicu-V,îl cea, 1 995. P.etrescu-Dâmboviţa [ 97 8 - M. Petrescu-Dâmboviţa. ScurtZi istorie a Daciei prerolllone. [ a�i. 1 978. Popa 1 995 - C . l . Popa, "Contr ibuţ i i la cunoaşterea perioadei de tranziţ ie de la enelll i t ic la epoca

bronzu l u i pe valea Cugi ru l u i Ci ud . A l ba)". In ApululI/. X X X I ! . 1 995. p. 33-58 . Popa 200 1 - C . 1 . Popa, "Discussion au s u j et d ' une statuette i n edite de Ri\chita" . În Corviniallo. V I .

200 1 , p . 60-68. •

Prut 1 99 1 - C. Prut. Colea rZitZici/ii. O privire asupra artei populare româneşli. Bucureşti. 1 99 1 . R i şcuţa 1 996 a - C. R işcuţa. "Repertor i u l arheol ogic al depresi u n i i B rad". Î n Sargelia. X X V II I .

1 995- 1 996, p . 265-3 1 7 . R işcuţa 1 996 b - C. R işcuţa. " P lastica anroj)omorm a culturii COţofeni", În BCŞS, I I , 1 996. p. 69-

76. Roman 1 976 - P. 1 . R oman. Cultura Coţofcni. Bib lioteca de arheologie, X X V I . Bucureşti, 1 976. Roman 1 986 - P. 1 . Roman, "Perioada timpurie a epocii bronzului pe teri tori u l Român iei", In sefl :1 ,

3 7, 1 . 1 986, p. 29-5 5 . Roman, Nemeti 1 978 - P. 1 . Roman, ! . Ncmeti. Cultura Baden În România, Bucureşti, 1 978. Roska 1 94 1 - M. Roska, A TOr/na Zs6jia-G)jlemany, Cluj . 1 94 1 . Rotea 1 98 1 - M . Rotea. "Cercetări arheologice la Bretea M ureşană (j udeţul Hunedoara)", În SOIxetia,

X V, 1 98 1 , p. 1 9-34. Rotea 1 993 - M . Rotea, "Contributi i pţ;i\ci nd bronzul timpuriu In centrul Tran si l vaniei", In Thraco­

Dac/ca, X lV, 1 -2, 1 993 . p. 65-86. Roth 1 943 - Fr. Roth, "Absch lu0 der Ausgrabungen i m llordischen Steinzeitdorr von Kel l i ng·'. In

Deutsche Forschung in Siidoslen. 2 . 1 94 3 . p . 440-459. San i e 1 98 1 - S. San i e, " P l ast ica ş i unele aspecte ale cultelor şi cred i nţelor geto-dace". In Studii

dacice, C l uj -Napoca. 1 98 1 , p. 1 74- 1 95 . Sim ion 1 986 - M . Si mion, "Unele probleme a l e aspect u l u i cul tural Stoi can i-Aldeni" , Î n SClI I , 3 7,

1 986, p. 5-28. Tasic 1 995 - N. Tasic. Eneolithic cultures o/Central and IFcst Bolkans, Belgrad. 1 995 . Tatu ş i colab. 1 99 1 - H . Tatu, O . Popa. Zoia Kal mar. " Contr ibuţi i la repertoriu l arheologic a l Tării

Haţegului (j udeţul Hunedoara) ". În SOIgetia, X X I - X X I V, 1 988- 1 99 1 . p. 93 - 1 1 9 . U lanici 1 976 - A. LJ lanici. " Noi cercetări arheologice la Braneţ". În Cercetiiri a/'heologice, I I . 1 976.

p . 33-72. Vas i l escu - V, Vasi l escu, Semnele cerului, Chi ş inău. f. a. Vlassa 1 974 - N. V lassa. " A supra unor prob leme ale neoliticului şi ale Inceputu l u i epoci i bronzului

În Transi l van ia", In IMeD, Cluj. 1 974. p. 409-4 1 9 .

Vulcănescu 1 98 5 - R . Vulcănescu, Aiitologie română. Bucureşti. 1 98 5 .

Vulpe 1 995 - A. Vulpe, " Epoca bron zulu i I n spaţ i u l carpato-dunărean . Pri vire generală", În Comori ale epocii bronzului din România. Bucureşti , 1 99 5 , p. 1 7-23 .

1 40

, .. , " ,' . _ - _ .. � , . , • I

, 3

C. 1 . Popa

o

1'1. 1. - Reprezentări solare antropoll1orfizate de pe ceraillica de lip COlofcll i : Zlatna-Calţlll lui Blaj ( 1 ) ( d upi) LipoV31l 1 983): Cugir-Ţara Vânturi/or-Dea/II CII A/unu (2) ( după Popa 1 995): Ahnaş Sălişte-În Săcări ( 3 )

( după Andriloiu 1 (79): Seheş-Papuc ( 4 ) ( d upă 1 . A I . Aldea): Cozia-Piatra Co=i"i ( 5 ): Turdaş (i ud H u nedoara) ( 6 ) ,

Aspecte ale cultului urano-solar În preistorie

- - - - - - - - - L- ) - I , . , ."" ... ",!: " ,' ; "-'-'=�:·:I· ! 1

6

1 4 1

4

o ;l C m

PI. I I . - Reprezentări solare antropomorfizate de p� ceraillica de t ip Coţofeni : Bretea Mureşană-Măgură ( 1 ) :

M iercurea S ib iu lu i -Gară ( 2-:i): Răchi ta- Vârlid Zăpo:ii ( 5 -7): Deva-loc necunoscut (4 ) : Deva-Deallli Ce/ă/li (8): Nandru-Peş/era Cura/ă (9) ( 9 - după Roman 1 976).

1 42

5 "" 1 " t U , 2. )

C. 1 . Popa

� 5 '/ \\���,m " 1

6

Q <t> ' � 8 � II 9

1' :("

?

1'1. I I I . - Reprezentări solare antropomorfizatc Capcir (Span ia ) ( 1 ) : Monte Bego ( I ta l ia) ( 2 ) ( 1 -2 după

Grosso 1 968 ) ; Scandinavia (3-4 ) (după Gimbutas 1 99 1 ) : Peştera Pârcălabul (i ud . GOI:i ) ( :i l (după N icolăescu-Plopşor 1 92 8 ): I Ikey (Marea Britanie) ( 6 ): Peştera Cizmei (iud . H unedoara) (7) : Scotia (8) ( 6-8

după C,îrci umaru, Nedopaca 1 98 8 ) ; cu l tum Monteoru (9) ( după Florescu 1 979) : Gura Hai t i i (jud. Suceava) ( 1 0) ( după Naum ş i colab. 1 988) : Peştera Magma ( Bu l garia) ( 1 1 ) ( d upă Gcrassimova-Tomova. Stoj tsc l1cv

1 994): Udansk ( Polon ia ) ( 1 2 ) (după G i mhlltas 1 99 1 ) .

Aspecte a le cu ltu l u i urano-solar în prei storie

� 6

��

�" W. , ' " d \ "

.a

� 6 i 1/�1 , � o I n

@ � 0 f

§ - @ S §---e " § @ i EfG j

4

Q l ' , , . . . .

t; t

1 43

8

PI. I V. - Stntuete nntropomorfe aparţinând cultur i i Coţofen i : Vâl cele ( 1 ), Turdnş (2), Agrişteu (3) , Cicău (4)_

Boarta (:i)_ Câlnic (6) , obiect din p iatră găsit la Bretea Mureşană (7), inventarul mormântului A d in peştera

Igriţa . ( 8 ) ( 1 - după Roman 1 976; 2 - după Luca 200 1 ; 3, 5-6 - d up ă Lazăr 1 979; 4 - după Ciugudcan 2000:

7 - după Rotea 1 98 1 : 8 - după Emodi 1 984)

1 44

O··· � · · · · · - ·-�· ' . . �

• • • . 9

C. 1 . Popa

I l

P I . V. - Statuete antropomorfe aparţinând cu ltur i i Co!ofen i : Leliceni ( 1 -2. 8). Soana (\ ). Agri�teu (4). Unirea (5 . I I ). Lopadea Veche (6): Pianu de Jos (7): Clinic ( 1 2 ). Straja (9). Modoia ( 1 0 ). Turdaş ( 1 3 ) ( 1 -3 .

8 după Roman 1 976: 4 . 1 2 după Lazăr 1 ')79; 6-7. d u p ă Paul 1 969: 5 .. 1 1 după Ciugudean 981; 9 după Ciugudean 2000; 13 - reconstituire după piesa publ icată de Vlassa 1 966: 1 0 - reconst i tuire după piesa

publ icată de Petrc-Go\'nra 1 (95).

Aspecte a le cultu l u i u rano-solar În preistorie 1 45

PI. VI . - A Hartă cu răspăndirea reprezentărilor speciale de pe ceral11ica de t ip Coţofe n i : I - A l maş Sălişte:

2 - Bretea M ureşană: 3 - Cozia: 4 - Cugir: :'i - Deva: 6 - I gri!a; 7 - M iercurea Sibiu lu i : 8 - Nandru: 9 -

Răchita 1 0 - Sebeş: I I - Turdaş: 1 2 - Zlatna. B. Haită cu răspăndirea statuetelor antropomorfe Coţofen i : 1

- Agrişteu; 2 - Boarta; � - Călnie: 4 - C i căli: :'i - Leliccni: 6 - Lopadea Veche: 7 - Modoia: 8 - Pianu de Jos: 9 - Straja: 1 0 - TlIrdaş; I I - Unirea; 1 2 - Vâlcele.