Anul I • Nr. 15 • Apare `n fiecare vineri • 29 iunie - 5 iulie 2012 [email protected] • Telefon 0721.01.83.93 www.reporterul.ro Ai ceva de v=ndut, vrei s\ cumperi, te-ai hot\r=t s\-]i schimbi ma[ina? Ai o singur\ solu]ie. Trimite anun]ul la [email protected]. E GRATUIT! Valabil doar pentru persoanele fizice. }=n]arii ne aduc meningit\! CMYK De la 1 iulie, “d\rile” la s\n\tate se pl\tesc la Fisc Averile parlamentarilor din Boto[ani, la final de mandat Cu Parcul de agrement Corni[a “mergem `nainte” pagina 2 pagina 3 pagina 4 Meningita ne ame- nin]\ acum [i prin ]=n]ari. {i nu numai. Medicii ne aten]ioneaz\ c\ virusul West Nile, care poate duce la `mboln\virea de meningit\, poate fi transmis [i prin alte insecte, prin mu[c\tur\ de c\- pu[\ sau chiar de p\ianjen. C=teva suspiciuni sunt de- ja `n aten]ia medi- cilor la Sec]ia de Boli Infec]ioase. Bolnavilor li s-a f\cut punc]ie [i au fost trimise probe- le la singurul labo- rator din ]ar\ care le poate analiza, din Bucure[ti. pagina 5
Transcript
Anul I • Nr. 15 • Apare `n fiecare vineri • 29 iunie - 5 iulie 2012
[email protected] • Telefon 0721.01.83.93 www.reporterul.roAi ceva de v=ndut, vrei s\ cumperi, te-ai hot\r=t s\-]i schimbi ma[ina? Ai o singur\solu]ie. Trimite anun]ul la [email protected].
E GRATUIT!Valabil doar pentru persoanele fizice.
}=n]arii neaduc meningit\!
CMYK
De la 1 iulie,“d\rile” las\n\tate sepl\tesc la Fisc
Averileparlamentarilordin Boto[ani, lafinal de mandat
Cu Parcul deagrementCorni[a“mergem`nainte”
pagina 2 pagina 3 pagina 4
Meningita ne ame- nin]\ acum [i prin]=n]ari. {i nunumai. Medicii neaten]io neaz\ c\virusul West Nile,care poa te duce la`mboln\ vi rea demeningit\, poate fitransmis [i prinalte insecte, prinmu[c\tur\ de c\ -pu[\ sau chiar dep\ianjen. C=tevasuspiciuni sunt de -ja `n aten]ia medi-cilor la Sec]ia deBoli In fec]ioase.Bolnavilor li s-af\ cut punc]ie [i aufost trimise probe-le la singurul la bo -rator din ]ar\ carele poate analiza,din Bucure[ti.pagina 5
2 29 iunie - 5 iulie 2012local
Sinuciga[ f\r\ simbrie
Cu siguran]\, dac\ ar mai fi tr\it marele dramaturgEugen Ionescu ar fi scris o replic\ la piesa „Uciga[f\r\ simbrie” a c\rei personaj principal ar avea `n -f\ ]i[area [i caracterul lui Adrian N\stase, marelenos tru sinuciga[ na]ional din aceste zile. E trist,jenant [i `n acela[i timp comp\timitor ceea ce i s-a`nt=mplat fostului premier Adrian N\stase, s-a ajunsca morbul politic s\ loveasc\ omul mai r\u dec=toricare alt\ maladie. De-o s\pt\m=n\ rom=nul con-sum\ zilnic pe micile ecrane gogo[i r=ncede cu ten-tativa de suicid a fostului premier. Virusul puteriiprinde r\d\cini indiferent de sistemul imunitar al or -ganismului, de obicei se localizeaz\ `n min]ile atin-se de orgoliu. Cei care l-au urm\rit cu aten]ie pe„ma rele urs politic”, Adrian N\stase, au putut sesizac\ individul e atins de un orgoliu boln\vicios, de-oarogan]\ nem\surat\. Sunt convins c\ nici `n somnnu-[i odihne[te masca infatu\rii. ~n perioada c=t afost premier [i-a exhibi]ionat-o zilnic `n fa]a noastr\,p=n\ c=nd [i p\rintele s\u spiritual, Ion Iliescu, ajun-sese s\-i repro[eze acest lucru iar c=nd i s-a dat pu -terea `n m=n\ a devenit o adev\rat\ fiar\, mintea i s-a `nce]o[at definitiv, a trecut la jefuit ]ara `n lung [ilat, f\r\ a-l mai interesa c\ tr\ie[te `n democra]ie [inu `n jungl\. N-a f\cut-o de unul singur, ci `n hait\,al\turi de c=]iva prieteni de n\dejde [i de so]ie.Doamna Dana N\stase ajunsese s\ se laude `n fa]apresei, f\r\ a avea nici cea mai mic\ jen\, c\ maiare nevoie de foarte pu]in bani p=n\ c=nd avereafamiliei va atinge un miliard de euro. La prima con-fruntare electoral\ de anvergur\ la care a luat parte,asta se `nt=mpla `n 2004, ne`nfricatul Adrian a fost`nvins la musta]\ de Traian. Din urma acestei b\t\liirom=nul s-a ales doar cu celebra fraz\ a lui B\sescuadresat\ adversarului s\u politic: „Adriane nici nu[tii, c=t de mic `ncepi s\ fii!”. Din acel moment au`nceput probleme pentru familia N\stase: procuroriiau trecut s\-i caute p\duchi `n blan\, iar judec\toriis\-i taie din gheare, cu fiecare zi s-a tot `mpu]inat.
Ceea ce s-a `nt=mplat `n seara c=nd a primit sen-tin]a de condamnare la 2 ani cu executare v\ estecunoscut, abia `n acel moment l-am avut `n carne [ioase pe adev\ratul Adrian N\stase: un om la[, lipsitde personalitate, un politician de mucava care arefuzat p=n\ `n ultima clip\ s\ accepte realitatea.Ultimul rol l-a jucat `n genunchi [i cu o mic\ gaur\`n g=t, institu]iile statul au fost surprinse de puerilita-tea scenariului c\z=nd `n perplexitate, replica de`nceput a „victimei” a fost una amatoriceasc\ [i `n -c\r cat\ de penibil: „M-am ciuruit, tovar\[i!”. Aplau -dacii din partid, b\bu]ele lacrimogene [i c=]iva cre-duli au trecut de `ndat\ s\-i pl=ng\ de mil\. „An te -nele” lui Dan Voiculescu [i „Realitatea” i-au stat pedunga patului din rezerva Spitalului Floreasca, pus\la dispozi]ie de c\tre doctorul Br\ni[teanu, genero-sul chirurg de serviciu al PSD-ului, cel care a `ncer-cat s\-l resusciteze [i pe penalul pre[edintele al CJArge[, Constantin Nicolescu. Totu[i, cel mai impor-tant vizitator a fost premierul Victor Ponta, care avenit s\-i aduc\ `nalta sa recuno[tin]\ pentru faptulc\ l-a perfec]ionat `n arta plagiatului.
Cred c\ `n ultimele s\pt\m=ni useli[tii [i-au dat m\ -sura capacit\]ii lor politice [i administrative, suntem ̀ nfa]a celui mai guraliv [i mai anemic guvern postde-cembrist. Victor Ponta se vrea un mic dictator dar `nrealitate nu-i dec=t un penibil „dottore” plagia tor.
Mai sunt c=teva luni p=n\ la alegerile generale,timp suficient pentru ca rom=nii s\-[i c=nt\reasc\op ]iunile politice, sper s\ nu se mai lase impresio-na]i de vorbele goale ale unor indivizi avizi dup\pu tere. (Lucian Alecsa)
DOAR O VORB|...
Teatrul pentru Copii [i Tineret „Vasilache” v\ in vit\ `naceast\ duminic\ la un nou spectacol „Povestea pe[ ti [o -rului de aur”, dramatizare [i adaptare scenic\ de MariusRo gojinschi, regia artistic\ este semnat\ de Marius Ro -gojinschi, scenografia [i costumele Mihai Pastramagiu.
Din distribu]ie fac parte actorii: Marius Rusu, Mi haela{tempel, Claudiu G\l\]eanu, Dana Po pa.
Un pescar tr\ia `mpreun\ cu so]ia sa la marginea unuilac. Sinceri sa fim pescarul nu prea avea noroc la pescuit,iar din cauza asta [i a s\ r\ ciei `n care tr\iau, nevasta luiera mereu ne mul ]umit\ [i-i f\cea via]a un chin. Bietulpescar era disperat. Dar `ntr-o zi `i veni [i lui norocul:prin de un pe[te fermecat care `i putea `ndeplini treidorin]e, oricare ar fi fost ele. Asta dac\ `i d\ dru mul`napoi `n ap\. Era pe[ti[orul de aur. Mi los, pescarul `l eli-bereaz\. Drept recuno[tin]\ pe[ ti[orul `i promite c\-i va`ndeplini trei do rin ]e.
C=nd afl\ so]ia pescarului ce noroc a dat peste capulso]ului s\u, l-a pus pe acesta s\ cear\ pe[ ti[orului de aurs\-i `ndeplineasc\, doar pentru ea, cele trei dorin]e. {ia[a a ajuns ea s\ tr\iasc\ `ntr-un palat, fiind regin\, iar pebietul pescar `l alung\ `n lumea larg\, singur [i `ntristat.
Cum vor `ndrepta pe[ti[orul de aur [i pescarul toatenedrept\]ile afurisitei de so]ii ve]i afla urm\rind `n pre-mier\ spectacolul „Povestea pe[ ti [orului de aur” deAleksandr Sergheevici Pu[ kin, duminic\, 1 iulie 2012, dela orele 11 [i 12,30.
Pute]i face rezerv\ri la telefon: 0756.084.651/0231.514.353.
Pre]ul unui bilet de intrare este 10 lei.Totodat\, conducerea Teatrului pentru Copii [i Tineret
„Vasilache” anun]\ c\ acest spectacol va `ncheia stagiu-nea 2011-2012.
Ultimul spectacol `n stagiunea2011-2012 la Teatrul Vasilache
~ncep=nd cu 1 iulie, persoanelefizice vor declara [i pl\]ile la con-tribu]ia la s\n\tate la Direc]ia Ge -ne ral\ a Finan]elor Publice(DGFP) Boto[ani. Modificarea afost operat\ `n legisla]ia fiscal\ lasf=r[itul anului trecut, prin Or do -nan]a de Urgen]\ 125/2011.
„Va fi o aplica]ie informatic\uni tar\ pe care o vom primi [i noi.Toat\ baza de date ajunge laFinan]e. Selectiv, vom lua c=te undosar care va fi analizat [i va primiun punctaj [i, apoi, vor putea ficalculate debitele certe. Se vorcalcula `n mod diferit asigur\rilede s\n\tate obligatorii fa]\ de celefacultative”, a declarat Radu }ur -canu (foto), directorul executiv alDi rec ]iei Generale a Finan]elorPublice (DGFP) Boto[ani.
Ca urmare, doar p=n\ la 30 iu -nie se mai poate declara [i pl\ticon tribu]ia de asigur\ri sociale des\n\tate la Casa Jude]ean\ de Asi -gur\ri de S\n\tate (CJAS) Boto -[ani, prin modalit\]ile cunoscute:direct la casieria de la sediul insti-tu]iei, prin mandat po[tal sau prinordin de plat\ `n contul CJAS Bo -to[ani. DGFP va prelua [i platacon tribu]iei la s\n\tate anterioar\datei de 1 iulie. Mai exact, la Fi -nan ]e vor merge, dup\ 1 iulie, bo -to [\nenii care au datorii la CJAS [iau primit soma]ii de plat\.
„Duminic\ prelu\m toat\ bazade date, iar de luni, 2 iulie, oame-nii pot veni s\ fac\ toate pl\]ile
pentru fondurile sociale [i des\n\tate obligatorii. Doar acele li ti -gii, titlurile executorii, inadverten -]ele se vor prelua ̀ n mod gradual [ise vor rezolva de la caz la caz”, amai precizat Radu }urcanu.
Contribu]ia de asigur\ri socialede s\n\tate se va achita la unit\]ilede trezorerie din cadrul organelorfiscale `n raza c\rora sunt lua]i `nad ministrare contribuabilii, ̀ n con- turile de venituri bugetare distinc-te, codificate cu codul de iden tifi-care fiscal\ al contribuabililor.
~n schimb toate aceste modi-fic\ri nu vor aduce [i suplimenta-rea personalului din cadrul Di rec -]iei de Finan]e, inspectorii fiscali
prelu=nd [i aceast\ activitate `nplus. „Toat\ aceast\ treab\ se vaface cu aceia[i oameni. Nu se vorface angaj\ri. ~n condi]iile `n careanul trecut s-au `nchis trei admi-nistra]ii financiare, la Tru[e[ti, Fl\ -m=nzi [i Suli]a. Atunci au plecat25 de oa meni, iar activitatea lor afost preluat\ de angaja]ii de aicidin Bo to[ani. ~n eventualitatea c\se va face regionalizarea, se ia `ncal cul ca s\ se fac\ o redimensio-nare de personal. Vom c\uta so lu -]ii `n a[a fel `nc=t ca oamenii carevin s\ nu stea foarte mult la r=nd [ica treaba s\ fie c=t mai bine orga-nizat\”, a `ncheiat directorul exe-cutiv Radu }urcanu. (A.D.)
De la 1 iulie,„d\rile” la s\n\tatese pl\tesc la Fisc
329 iunie - 5 iulie 2012 politic\
Recent, parlamentarii[i-au actualizat decla -ra ]iile de avere [i inte -res. Majorita tea decla-ra]iilor de avere [i deinterese nu difer\ fa ]\de anul trecut. Totu[isunt parlamentari ca re`n ultimul an [i-auachi zi] i o nat un teren,o ma[in\ ori au des-chis depozite la b\nci.
Deputatul social-democrat An -drei Doli neaschi de]ine, `mpreun\cu so]ia, un apartament `n Bu cu -re[ti, `n suprafa]\ de 65 de metrip\tra]i, cump\rat `n anul 2005.Do li neaschi este proprietarul adou\ autoturisme marca Opel,ambele cump\rate. ~n de cla ra]iade avere de anul acesta apare [iautoturismul marca MitsubishiLancer, al c\ rui leasing l-a preluatde la prim-ministrul Victor Ponta.Andrei Dolineaschi mai are uncredit la BCR, `n valoare de35.000 de eu ro, contractat `n anul2005 [i scadent `n 2015, iar de lapersoane fizice a contractat `n2012 suma de 30.000 de euro,f\r\ a men]iona data scadent\. ~nanul 2011, venitul `ncasat dinindemniza]ia de deputat a fost de50.784 de lei, iar al so]iei, consi-lier la Casa Na]ional\ de Asigur\ride S\n\tate, a fost de 29.627 delei. Dolineaschi este vi cepre[edin-te al Funda]iei Mileniul III Do ro -hoi [i secretar executiv al PSD.
Deputatul PSD Costic\ Ma ca -le]i, de]ine dou\ terenuri agricole`n localitatea Vl\ deni, unul `n su -prafa]\ de 6,65 hectare, do b=ndit`n anul 1995, prin mo[tenire, [iunul `n suprafa]\ de 2,43 hectare,dob=ndit `n anul 2002, prin cum -p\rare. Macale]i a mo[ tenit `nanul 2005 un apartament `n su -pra fa]\ de 110 metri p\tra]i, `nVl\ deni, [i este pro prietarul unuiapartament `n Boto[ani, `n supra-fa]\ de 100 de metri p\tra]i, cum -p\rat `n 1991. Acesta de]ine unautoturism WV Passat, cump\rat.Macale]i are un depozit bancar laBCR, deschis `n 2003, al c\ruisold la zi este de 39.050 euro. ~n2011, Cos tic\ Macale]i a `ncasatdin indemniza]ia de deputat sumade 50.784 de lei, iar so]ia sa, cadirector comercial la Serconf, a`ncasat 55.577 de lei.
Chiar dac\ a renun]at la func]iade deputat, dup\ ce a devenit pre -[edintele Consi liu lui Jude]ean Bo -to[ani, Florin }urcanu [i-a actuali-zat totu[i declara]ia de avere.Astfel, acesta de]ine un teren agri-col `n comuna Suli]a, dob=ndit `n2000-2011, prin cump\ ra re, `nsuprafa]\ de 12,3 hectare. Tot `nco muna Suli]a acesta de]ine unteren intravilan, dob=ndit prindona]ie, `n 2000-2011, [i care areo suprafa]\ de 1.000 de metri p\ -tra]i. Florin }urcanu de]ine `n Su -li]a [i o ca s\ de locuit [i dou\ ane -xe, `n suprafa]\ de 350 de metrip\tra]i, dob=ndite `n 1991-2011,prin construc]ie-dona]ie. El maiare bi juterii [i metale pre]ioase `nvaloare de 15.000 de euro, do -b=ndite `n perioada 1991-2007.
Florin }urcanu are un credit `n va -loare de 35.000 de euro la SporulSuli]a, contractat `n noiembrie2008 [i scadent `n noiembrie2012. Mai este men]ionat c\ a ces-ta a `ncheiat nou\ contracte dearend\, a rend=nd un teren agricol,`n suprafa]\ de 12,3 hectare, aren-da fiind de 100 de lei/hec tar pen-tru fiecare contract. ~n declara ]iade interese Florin }urcanu figurea -z\ ca pre[edinte al PNL Boto [ani.~n declara]ia de interese figureaz\[i un contract de concesiune pecare Florin }urcanu l-a `ncheiat cuPri m\ria Suli]a, din anul 2007, peo pe ri oa d\ de 25 de ani, valoareacontractului fiind de 9.255 de leipe an.
Deputatul democrat-liberal Ste -lic\ Iacob Strugaru nu [i-a actua-lizat declara]ia de ave re, ultimadat=nd de pe 31 mai 2011. Po trivitacesteia, deputatul PDL, Stelic\Ia cob Strugaru de]ine un terenintravilan, `n suprafa]\ de 644 demetri p\tra]i, cump\rat `n 1990, `nDarabani. Mai de]ine o cas\ de lo -cuit, `n suprafa]\ de 440 de metrip\tra]i, dob=ndit\ `n 1990, `nDarabani, [i un apartament `n su -prafa]\ de 62 de metri p\tra]i,cump\rat `n Ia[i, `n anul 2003.Strugaru are un credit `n valoarede 76.093 de lei, la BCR Dorohoi,contractat `n 2009 [i scadent `n2019. ~n 2010, din indemniza]iade de pu tat a `ncasat 51.622 de lei,iar so]ia sa, an gajata la SC IacobsCom SRL, a avut un salariu brut de6.600 de lei. Potrivit declara]iei deinterese, Stelic\ Iacob Strugarueste ac ]ionar la SC Iacobs ComSRL, unde de]ine 100% din ac -]iuni, cu o valoare de 500.000 delei, [i este ac]ionar la Doina ImpexSRL, unde de asemenea de]ine100% din ac]iuni, cu o valoare de600.000 de lei. Strugaru es te vice-pre[edinte `n Biroul Politic Jude -]ean al PDL Boto[ani.
Deputatul democrat-liberal Ne -culai Re ben ciuc de]ine un terenintravilan `n ora[ul Fl\m=nzi, `nsu prafa]\ de 2.000 de metri p\ -
tra]i, dob=ndit `n anul 1999, princontract de v=nzare-cump\rare, [iun apartament `n Ia[i, `n suprafa]\de 72 de metri p\tra]i, cum p\rat`n anul 2005. Neculai Rebenciuceste [i proprietarul unui tractorJohndeere, an de fabrica]ie 2006,pe care l-a dob=ndit prin cum -p\rare. `n 2011, Rebenciuc a des-chis un depozit bancar la BCR, alc\rui sold la zi este `n valoare de10.000 de euro. ~n 2011, deputa-tul PDL a `ncasat un venit anual,din indemniza]ia de la CameraDe pu ta]ilor, `n valoare de 60.456de lei, iar so ]ia sa, economist laSpitalul Jude]ean, a avut un venitde 16.200 de lei. Din activit\]iagricole, Rebenciuc a `ncasat anultrecut 25.000 de lei. NeculaiRebenciuc este asociat la SCCarsico-COM SRL, unde de]ine250 de ac]iuni `n valoare de 2.500(nu este precizat\ moneda).Acesta este vi ce pre [e dinte al PDLBoto[ani [i pre[edinte pe Co le giul1 Boto[ani.
Deputatul PDL C\t\lin ObufBuh\ianu [i-a actualizat ultimadat\ declara]ia de avere pe datade 09.06. 2011, `n care a trecut unautoturism Mercedes 200, cum -p\rat de so ]ie. La capitolul plasa-mente, investi]ii directe [i `mpru-muturi acordate figureaz\ dou\so ciet\]i la care deputatul de]inep\r]i so cia le. Este vorba de SCEtichet SRL Bo to [ani, cu 19 titluri,`n valoare de 190 de lei [i la SCTotal Sport SRL, cu 8.520 de tit-luri, `n valoare de 85.200 de lei.C\t\lin Buh\ianu a contractat dela BRD, `n 2007, un credit de50.000 de euro, scadent `n 2032.~n 2010, din indemniza]ia de par-lamentar a `ncasat un venit de51.622 lei. So]ia acestuia a `ncasatde la SC Total Sport un venit net de951 de lei, iar de la Asocia]ia Mol -dova 2006 a `ncasat un venit netde 1.052 de lei. De asemenea, dela SC Etichet Botosani a `n ca sat unvenit net de 18 lei. Buh\ianu estemem bru al Clubului Pro-Volei Bo -to[ani [i al Aso cia]iei Jude]ene de
Volei Boto[ani, [i de asemenea estevicepre[edinte al PDL Bo to [a ni.
Senatorul democrat-liberal Da -niel Au gus tin Humelnicu de]ine`m preun\ cu so]ia un teren intravi-lan `n suprafa]\ de 535,44 mp, `nCurte[ti, dob=ndit `n anul 2005,prin contract de v=nzare-cump\ -rare. ~n comuna Mihai Eminescude]ine un teren forestier, `n supra-fa]\ de 10.000 de mp, dob=ndit `n2007 prin contract de v=nzare-cum p\rare. Tot `mpreun\ cu so]ia,Daniel Humelnicu de ]ine un apar-tament `n municipiul Bo to [ani, `nsuprafa]\ de 80,65 mp dob=ndit `n2002, prin contract de v=nzare-cump\rare. ~n declara]ia de averemai figureaz\ un apartament `nBoto[ani dob=ndit prin v=nzare-cump\rare `n anul 2008, `n supra-fa]\ de 72,93 metri p\tra]i, titularHu mel nicu Ilinca. ~n Agafton, fa -milia Humelnicu de]ine o cas\ devacan]\, `n suprafa]\ de 180 demetri p\tra]i, dob=ndit\ `n 2006prin contract de v=nzare-cump\ -ra re, iar `n Bo to [ani un spa]iu co -mercial dob=ndit de asemeneaprin contract de v=nzare-cum p\ -rare `n anul 2008, `n suprafa]\ de74 metri p\ tra]i. ~n 2005, senato-rul a deschis un depozit la BRD,sold la zi `n valoare de 4.000 delei, dar are [i datorii la b\nci, res-pectiv dou\ credite la BRD, con-tractate `n 2008 [i 2010, de100.000 de euro, respectiv 46.000de lei, scadente `n 2033 [i 2013.De asemenea, are carduri la BRD[i Garanti Bank, aproximativ15.000 de euro. ~n 2011, din in -demniza]ia de parlamentar a `nca-sat un ve nit anual de 50.784 de lei,iar so]ia sa, care este notar, a `nca-sat venituri de 369.962 lei. DanielHumelnicu este asociat la SCDHM Consulting, unde detine50% p\r]i sociale, `n valoare de100 de lei, [i membru `n Asocia]iaGrigore Antipa. Este con silier `nConsiliul Baroului Boto[ani [i pre -[edintele organiza]iei municipale aPDL Bo to[ani.
Senatorul PSD Gheorghe Marcude]ine un teren agricol la Leb\da,`n suprafa]\ de 4,5 hectare, cum -p\rat `mpreun\ cu so]ia `n anul1997. De asemenea, mai de]ineun te ren agricol `n suprafa]\ de 1hectar, cum p\rat `n 2004 `n loca-litatea Vl\deni, un te ren intravi-lan, `n aceea[i localitate, `n su pra-fa]\ de un hectar, cump\rat `n2004, [i un teren agricol, de unhectar, cump\rat `n 2008. Maide]ine un teren intravilan `n Bo -to[ani, `n suprafa]\ de 345 demetri p\tra]i, cump\rat `n anul2007. ~n 2012 a cump\rat la Vl\ -deni un teren agricol `n suprafa]\de un hectar. ~n Boto[ani are ocas\ de locuit, construit\ `n anul1993, `n suprafa]\ de 250 de metrip\tra]i, un apartament `n Ia[i, `nsuprafa]\ de 70 de metri p\tra]i,cump\rat `n 2007, dou\ spa]iicomerciale `n Boto [ani, unul `nsuprafa]\ de 184 de metri p\ tra]i,dob=ndit `n 2005, [i altul, do b=n -dit un an mai t=rziu, `n suprafa]\de 152 de metri p\tra]i. Marcumai are [i un apartament `n Bu cu -re[ti, cump\rat `n 2010, `n supra-fa]\ de 104 metri p\tra]i, proprie-tar fiind George Octavian Marcu.Senatorul PSD [i-a deschis `n 2011un depozit bancar la BRD, al c\ruisold, la zi, este de 10.000 de euro.
~n 2012 a deschis la aceea[i banc\un depozit bancar, al c\rui soldeste de 25.000 de euro. Marcude]ine p\r]i sociale la SC GDO 84SRL, unde de]ine 890 de titluri, ac\ror valoare este de 8.900 (nueste men]ionat\ moneda). Mai de -]ine 225 de titluri la SC Nord GLGSRL Boto[ani, cu o valoare de2.250 (nu este men]ionat\ mone-da). Din indemniza]ia de senator,Marcu a c=[tigat su ma de 55.018de lei, iar so]ia lui, Lu mi ni ]a Doi -na Marcu, consilier la Con siliul Ju -de]ean, a `ncasat un venit de26.715 de lei. Familia Marcu amai c=[tigat anul trecut, din `nchi-rierea spa]iilor comerciale, sumade 180.212 lei. De asemenea,Gheorghe Mar cu a ̀ ncasat dividen -te de la SIF Mol do va `n valoare de20.800 lei de lei, iar so]ia `n valoa-re de 5.000 de lei. `n luna mai2012, so]ii Marcu au v=ndutac]iunile de ]i nute la SIF Moldova,venitul total `ncasat fiind de212.759 lei. Gheorghe Marcu estepre [edinte al Organiza]iei Ju de ]e nea PSD Bo to[ani [i membru `n Co -mitetul executiv na]ional al PSD.
~n declara]ia senatorului UNPRLiviu C=m panu este trecut\ so]ialui, Minodora C=m panu, ca pro-prietar\ a unui teren extravilan `nBucium, Ia[i, `n suprafa]\ de 571de metri p\tra]i, dob=ndit `n anul2005, prin contract de v=nzare-cump\rare. Prin credit ipotecar,Liviu C=mpanu [i-a construit `nanul 2003 o cas\ de locuit `n Da -rabani, `n suprafa]\ de 150 demetri p\tra]i. Din 2006 de]ine pesocietatea SC Medas SRL, undees te asociat `mpreun\ cu so]ia, unspa]iu co mercial, `n suprafa]\ de331,76 metri p\ tra]i plus 70 demetri p\tra]i terenul aferent, situat`n Darabani, dob=ndit prin con-tract de v=nzare-cump\rare. Princredit ipotecar, a dob=ndit `n anul2008 o cas\ de locuit `n cartierulAlfa Land, `n suprafa]\ de 196 demetri p\tra]i plus 568,75 de metrip\tra]i te renul aferent, proprietatepe care o de]ine `m preun\ cu so -]ia. Are un autoturism Hyun dai,luat `n leasing, bijuterii `n valoarede 80.000 de lei, mo[tenite `nanul 2005. Liviu [i MinodoraC=m panu figureaz\ ca ac]io nari laSC Medas SRL [i SC Startex MediaGold Boto[ani, unde MinodoraC=mpanu de]ine 50% din ac]iuni.Liviu C=mpanu are un credit laBCR, `n valoare de 200.000 deeuro, contractat `n 2008 [i scadent`n 2038, [i un card de credit, laaceea[i banc\, `n va loare de5.000 de euro, contractat `n 2008,scadent `n 2010, pe care l-a pre-lungit p=n\ `n 2012. Din indemni-za]ia de senator a `n ca sat un venitde 50.784 lei, al]i 1.676 i-a `nca-sat de la SC Medas SRL, pentruprest\ri servicii medicale, iar so]iasa a avut un venit de 12.528 delei, `n calitate de administrator laSC Medas SRL. Din februarie2011, Liviu C=mpanu este ac]io -nar majoritar, cu 55% din ac]iuni,la SC Medas SRL Da ra bani. Deasemenea, este membru `n Fun da -]ia „Start 2001”, membru alColegiului Me di cilor Boto[ani [ipre[edinte al Asocia]iei Patronalea Medicilor de Familie Boto[anip=n\ la 1 iunie 2011. C=mpanueste vicepre [edinte `n BiroulPolitic Na]ional al UNPR. (A.D.)
Averile parlamentarilor dinBoto[ani, la final de mandat
CMYK
4 29 iunie - 5 iulie 2012news magazin
Legeamalpraxisului,mai aspr\
Vasile Cepoi, ministrul S\ -n\ t\]ii, inten]ioneaz\ s\ `n\s -preasc\ sanc]iunile aplicatede legea malpraxisului medi-cal. Ministrul a declarat c\una dintre priorit\]ile manda-tului sau `n func]ia actual\ oreprezint\ modificarea legiimalpraxisului, la care institu -]ia pe care o conduce lu crea -z\ deja. De asemenea, o adoua prioritate la fel de im -portant\ a ministrului S\n\ t\ -]ii o reprezint\ deblocareapos turilor din sistemul rom= -nesc sanitar, `n condi]iile `ncare acest sector se confrunt\`n prezent cu o criz\ de per-sonal `n numeroase domenii.~n urma modific\rii legii mal-praxisului, medicii [i celelaltecategorii de personal medicalar putea suferi sanc]iuni maimari ̀ n cazul ̀ n care sunt a cu -za]i de mapraxis. (A.Petru]\)
Cine bea cafeatr\ie[te mai mult
Persoanele care consum\frecvent cafea prezint\ unrisc mai sc\zut de deces,comparativ cu persoanele ca -re nu au un astfel de obicei,potrivit unui studiu. Conformoamenilor de [tiin]\, persoa-nele cu v=rste `ntre 50 [i 71de ani care beau o cea[c\ decafea zilnic `nregistreaz\ oreducere cu circa 10% a ris-cului de deces, `n raport cupersoanele care nu consum\aceast\ b\utur\. Concluziilecercet\torilor provin dinurma unui studiu realizat peaproximativ 400.000 de per-soane in Statele Unite. ~nurma analizei datelor privindconsumul de cafea `n aceast\]ar\, cercet\torii au ajuns laconcluzia ca un consum me -diu de cafea este asociat cureducerea riscului apari]ieiunor boli precum cele cardio-vasculare [i respiratorii, acci-dentele vasculare cerebrale [ichiar diabetul. (Ana Petru]\)
Un medic veterinar franceza reu[it s\ creeze un dispozi-tiv care permite scoaterea `nsiguran]\ a c\pu[elor dinpiele, reduc=nd semnificativriscul ca o parte din c\pu[\s\ r\m=n\ ata[at\ de organis-mul-gazd\. Noul dispozitiv,denumit OTom/Tick Twister, afost brevetat recent dup\ cir -ca un an de teste [i ar putea fiutilizat `n peste 30 de ]\riprintre care se num\r\ Franta,SUA, Marea Britanie, Ger ma -nia, Olanda [i Belgia, at=t `ncazul oamenilor, c=t [i pentruanimale. Dispozitivul nu las\capul c\pu[ei sub piele, nu ocomprim\ [i e adaptat pentruc\pu[e de orice dimensiune.De asemenea, el nu necesit\utilizarea altor substan]e pen-tru `ndep\rtarea parazitului,aparatul fiind reutilizabil.(Ana Petru]\)
SMS
Nu se renun]\ la activitatea deridicat ma[inile parcate neregu-lamentar. Noul primar al muni-cipiului Boto[ani nu mai vrea`ns\ contract cu firma HSR,inten]ia sa fiind s\ rezilieze con-tractul [i s\ treac\ aceast\ activi-tate `n sarcina Societ\]ii Eltrans,care se ocup\ cu circula]ia tram-vaielor. Societatea Eltrans fiind`n subordinea Consiliului Local,primarul Ovidiu Portariuc [i-af\cut socoteala c\ Prim\ria aravea doar de c=[tigat. Contractultrebuie reziliat, spune edilul, cuat=t mai mult cu c=t Curtea deConturi ar fi g\sit numeroasenereguli.
„Contractul cu firma HSR este`n analiz\. Societatea este men -]io nat\ `n raportul Cur]ii de Con -turi, iar Prim\ria trebuie s\ recu-pereze o parte din prejudiciu.Mai sunt [i alte nereguli acolo.~n m\sura `n care sunt dispu[i s\`ndrepte neregulile, mai dis-cut\m de o perioad\ tampon p= -n\ reu[im s\ realiz\m serviciulla Eltrans. Dac\ nu, vom proce-da la rezilierea contractului”,
anun ]a, Ovidiu Portariuc, cu c= -teva zile `n urm\. Acesta recu-noa[te c\ rezilierea contractuluiar obliga Prim\ria la plata unor
dau ne c\tre firm\, `ns\ are so -lu]ia: punerea la plat\ a consilie-rilor locali care au votat pentru`ncheierea contractului. „Cine a
gre[it trebuie s\ pl\teasc\”, aspus, hot\r=t, Portariuc.
De partea cealalt\, fostul pri-mar afirm\: „`ncheierea contrac-tului a fost votat\ de to]i consi-lierii locali, a fost unanimitate.To]i au votat, [i de la PSD, [i dela PNL”.
~n timp ce primarului Portariuc ise pare a fi treab\ u[oar\ organi-zarea unui serviciu de ridicatma[ini la Eltrans, nu de aceea[ip\rere este [i fostul primar.Actualul edil [i-a f\cut socotelilec\ are utilaje, are muncitori. „Nue chiar a[a de simplu. Muncaunui angajat al societ\]ii este maibine pl\tit\ ca al unui angajat dela HSR, cred eu, pentru c\ laEltrans este un contract colectivde munc\ pe care trebuie s\ ̀ l res-pec]i. Iar `n privin]a utilajelor, dince [tiu eu au macara, dar una...turn”, a men]ionat C\t\lin Flutur.
Cum `ns\ contractul cu HSReste `n analiz\, probabil va maidura, cel pu]in o lun\ p=n\ se valua o decizie legat\ de cine varidica ma[inile boto[\nenilorindisciplina]i. (A.D.)
Cine va ridica ma[inileparcate neregulamentar
A[a s-a hot\r=t primarul, cutoat\ teama care l-a `ncercat `nfa]a unui proiect at=t de amplu. Odiscu]ie cu reprezentan]ii Agen]ieide Dezvoltare Nord-Est de laPiatra Neam] l-a convins s\ nuabandoneze un proiect pentrucare boto[\nenii ar fi putut mait=rziu, s\ `l condamne.
Portariuc are ̀ ns\ ̀ n plan o cola-borare cu Suceava pentru unpachet turistic. „Principala noastr\re]inere a fost legat\ de gradul de`ndatorare a municipiului [i deimposibilitatea de a pl\ti rateleaferente acestui proiect”, a decla-rat primarul. Acesta a ad\ugat ̀ ns\„o s\ g=ndim o strategie prin careBoto[aniul [i Suceava s\ fie pro-movate ca [i pachet turistic, pen-tru c\ noi nu avem alt\ [ans\dec=t dac\ ne alipim ̀ ntr-un parte-neriat cu zona Sucevei”.
C=nd vine vorba de administra-rea Parcului Corni[a, edilul are `n
plan un parteneriat public-privat.Mai exact, s\-i dea pe m=n\ unuiagent economic administrareaparcului [i ̀ n schimb s\ primeasc\de la acesta, anual, o redeven]\ labugetul local.
Prim\ria municipiului a f\cut osolicitare pentru am=narea lici-ta]iei privind execu]ia proiectuluiCorni[a cu o lun\ de zile. Agen]ieconomici interesa]i s\ se angaje-ze `n lucr\rile de construc]ii la vii-torul parc de agrement sunt deja.(A.D.)
Prefectul i-a pus pe jar pe ins -pectorii de munc\. Primul repre-zentant al Guvernului `n teritoriu,Adrian Constantinescu, vrea cainspectorii s\ calce mai des pe lasociet\]ile cu numero[i angaja]i.Acesta are suspiciunea c\ inspec-torii de munc\ ar cam `nchideochii la neregulile din societ\]ilemari, pentru acestea fiind „mu -m\”, iar pentru firmele mici,„cium\”.
„Avem sesiz\ri c\ acolo (la Ins -pectoratul de Munc\), [i am con-statat [i noi, programul de control
se face oarecum selectiv. La `nce-putul lunii iunie, au avut un con-trol `n construc]ii [i i-am rugat s\fac\ alegerea firmelor cu seriozi-tate [i s\ mearg\ la to]i agen]iieco nomici. Dup\ dou\ s\pt\ -m=ni i-am chemat s\ `mi spun\ce agen]i economici au verificat[i mi-au prezentat circa 20 deagen]i economici, firme cu doi-trei angaja]i, ori, cred eu c\ nu laaceste firme se `nt=mpl\ cea maimult\ munc\ la negru `n jude]ulBoto[ani”, a spus prefectul Cons -tan tinescu. (A.D.)
Florin }urcanu, instalat pre[e -dinte la Consiliul Jude]ean, numai vrea s\ vad\ oamenii din afa -ra institu]iei, `nv=rtindu-se pe lau[ile birourilor. La intrarea `n cl\ -dire va fi o persoan\ care `l va `n -treba pe om ce dore[te [i, `n m\ -sura posibilit\]ilor, va `ncerca s\`i rezolve problema sau s\ `i dear\spunsul care s\-l l\mureasc\.}ur canu nu mai vrea un du-tevino pe holuri. Mai ales c\ a puss\ se spele covoarele [i a dat dru-mul planurilor de m\rire a birou-lui, pe care `l consider\, neadec-
vat pentru un pre[edinte de CJ. Aob]inut [i aviz de la Inspec]ia `nConstruc]ii ca s\ `[i l\rgeasc\biroul, din dou\ `nc\peri s\ fac\una, chiar dac\ asta `nseamn\ s\se sparg\ ni[te pere]i `n PalatulAdministrativ. E bine m\car c\predecesorii s\i nu au fost at=t depreten]io[i, c\ altfel nu ar mai fir\mas niciun perete `ntreg `nPalatul Administrativ. }urcanuare `ns\ explica]ia. „Eu sunt gos-podar”, spune acesta pentru ajustifica schimb\rile pe care leface `n CJ `n aceste zile. (A.D.)
Inspectorii de munc\,aten]iona]i s\ nu `nchide ochiila neregulile unor patroni
Primarul, consiliat de dou\ tinere
Primarul `[i formeaz\, `ncet, `ncet, cabinetul. Are deja doi consi-lieri, mai exact dou\ tinere, una func]ionar\ din cadrul Prim\riei,Diana Iacob, cealalt\ absolvent\ de jurnalism, Andreea Federovici.Ultima are doar 23 de ani, dar Portariuc are `ncredere c\ `i va fi unbun consilier, t=n\ra av=nd trecut `n CV [i o perioad\ de lucru la unpost de televiziune ie[ean. ~n privin]a numelui, care duce cu g=ndulla vicepre[edintele CJ Doina Federovici, coleg\ de partid cu prima-rul, Andreea jur\ c\ nu-i dec=t o simpl\ coinciden]\, c\ nu ar fi nicivorb\ de rudenie `ntre ele. Primarul mai are drept la dou\ persoane`n cabinetul s\u, `ns\ nu pare gr\bit. „~ncerc\m s\ g\sim oamenicompeten]i”, a subliniat edilul. (A.D.)
Cu Parcul de agrementCorni[a „mergem `nainte”
CMYK
529 iunie - 5 iulie 2012 newsmagazin
Meningita ne ame-nin]\ acum [i prin]=n]ari. {i nu numai.Medicii ne aten]io -neaz\ c\ virusulWest Nile, care poa -te duce la `mboln\ -vi rea de meningit\,poate fi transmis [iprin alte insecte,prin mu[c\tur\ dec\pu[\ sau chiar dep\ianjen. C=tevasuspiciuni sunt deja`n aten]ia medicilorla Sec]ia de Boli In -fec]ioase. Bolnavilorli s-a f\cut punc]ie [iau fost trimise pro-bele la singurul la -bo rator din ]ar\ carele poate analiza, dinBucure[ti.
Sec]ia de boli infec]ioase aSpi talului Jude]ean „Mavromati”este plin\. Sunt interna]i at=tcopii, c=t [i adul]i. Cei mai mul]isunt copii cu v=rsta p=n\ `n 15ani. 29 de cazuri de meningit\acu t\ viral\ au fost `nregistratep=n\ acum la copii. Dar, de do -u\ zile, au `nceput s\ fie inter-
na]i [i adul]i. Dac\ la copii s-avorbit de meningit\ produs\ deenterovirus, prin m=ini murdare,la adul]i suspiciunea este de me -ningit\ al c\rei vector sunt ]=n -]arii sau alte insecte.
Joi la amiaz\, epidemiologulEca terina Chihaia, [efa Compar -ti mentului de Epidemiologie alDirec]iei de S\n\tate Public\(DSP) anun]a c\ `n ultimele 24de ore i se raportaser\ [apte in -ter n\ri, dintre care trei copii [ipatru adul]i. „Nu avem niciuncaz confirmat, doar suspiciuni la
meningita West Nile. S\pt\m=naviitoare vom avea rezultateleprobelor trimise la Bucure[ti. Nupare s\ fie nicio leg\tur\ `ntreadul]ii interna]i la noi. Din ce amdiscutat noi cu ei p=n\ acum,sunt persoane care au circulat [i`n afara grani]elor, dar sunt carenu au p\r\sit localitatea dedomiciliu. Mai mul]i sunt dinBoto[ani, de pe Calea Na ]ional\,Parcul Tineretului, Aleea Nou\,dar [i din jude], din Corni, Ma -noleasa [i Frumu[ica”, a declaratmedicul Ecaterina Chi haia.
„Dac\ va fi nevoie,ne vom organiza”
Cadrele medicale spuneau ieric\ nu mai aveau niciun pat neo -cupat `n sec]ie, dar c\ exist\ po si -bilitatea s\ extind\ sec]ia, prinmai multe paturi `n saloane, da c\situa]ia o va impune. „Dac\ va fivreo problem\ ne vom or ga niza.Acum avem sec]ia plin\ [i pentruc\ mai avem cazuri de rubeol\,rujeol\, dizenterie, iar toa te aces-te cazuri nu pot fi amestecate `nsec]ie, trebuie izolate unele de
altele”, a mai spus medicul epide-miolog. Reprezen tan]ii DSP afir-mau c\ `n situa]ia `n care labora-torul va confirma diag nosticul, seva solicita administra]iei localerealizarea dezinsec]iei.
Ce putem facepentru a evitainfec]ia cu West Nile
Pentru a preveni infectarea cuvirus West Nile, trebuie s\ ]inemcont de urm\toarele m\suri deprecau]ie: evitarea expunerii la]=n]ari, purt=nd `mbr\c\minte cum=neci lungi [i pantaloni lungi;utilizarea de substan]e chimicerepelente de ]=n]ari (care alung\]=n]arii); `mpiedicarea p\trunde-rii ]=n]arilor `n cas\ prin instala-rea de plase la geamuri; deseca-rea b\ltirilor de ap\ din jurul gos-pod\riilor [i `nde p\rtarea reci-pientelor de ap\ st\tut\.
Simptome caretrebuie s\ ne pun\„`n gard\”
~n primul r=nd febra mare,peste 39 de grade, care nu ce dea -z\, este un simptom care poa teanun]a meningita. Dar me diciispun c\ uneori febra poate fi [imai mic\, au fost [i pa cien]i sub-febrili Durerile de cap, astenia,v\rs\turile, tulbu r\rile de memo-rie [i durerile articulare, durerile`n g=t sunt, iar\[i, simptome ce se`nt=lnesc `n meningita cu virusWest Nile. ~n niun caz pacientulnu trebuie s\ recurg\ la autome-dica]ie [i trebuie s\ se prezinteurgent la medic. (Ana Petru]\)
Primarul Portariuc parecople[it de multitudinea deprobleme pe care le ridic\administrarea unui munici-piu. La scurt timp de la ins -talare s-a speriat bine de totc=nd a aflat c\ se `nchidegroapa de gunoi a munici-piului [i nu va avea ce facecu tonele de gunoi pe carele ridic\ zilnic Urban Serv.
„Noi am `ncercat s\ vedem ce putemface dar `nc\ nu am g\sit nicio solu]ie.Problema este destul de grav\. De pe datade 16 iulie, municipiul Boto[ani nu maiare unde s\ depoziteze gunoiul. Sunt pre-siuni de la Uniunea European\ [i trebuierespectate ordinele”, declara noul primarpe un ton grav.
Dep\[it de situa]ie, edilul a [i `nceput s\caute vinova]ii. „Vrem s\ vedem cine tre-buia s\ se ocupe de chestia asta. Urban
Serv trebuia s\ ia m\suri, s\ anticipeze”,a continuat Portariuc.
E clar c\ primarul nu era `n tem\ cuacest subiect care a fost destul de multdis cutat `n ultimul an. Un r\spuns la fr\ -m=nt\rile sale legate de `nchiderea gropiide gunoi a fost dat cu pu]in `nainte destar tul campaniei electorale, c=nd candi-da]ii `[i preg\teau atacurile pentru adver-sari. Astfel, `n luna mai, pre[edintele deatunci al Consiliului Jude]ean, Mihai }= -buleac, declara c\ termenul pentru `nchi-derea gropii de gunoi a municipiului Bo -to [ani nu va putea fi respectat din cauzaprocedurilor privind achizi]iile publice [ia contesta]iilor, care au necesitat o pe ri -oa d\ mai `ndelungat\ de timp. „Graficullucr\rilor a fost decalat fa]\ de calculeleini]iale, datorit\ faptului c\ procedurilede achizi]ie s-au `ntins `n timp, au fostcontesta]ii, a fost timp de a[teptare pentrure zolvarea acestor contesta]ii. Dar, Pri -m\ria municipiului Boto[ani a solicitatdeja o decalare a acestui termen”, decla-ra atunci Mihai }=buleac.
{i directorul de la Urban Serv, cu careOvidiu Portariuc nu vorbise `nc\, a preci-zat c\ „cererea depus\ de noi pentru de -
pozitul temporar este aprobat\, avemtoate avizele, inclusiv de la Garda de Me -diu, depozitul temporar fiind l=ng\ groa-pa de gunoi care se `nchide”. Repre zen -tan]ii Urban Serv b\nuiau c\ edilul ar fifost informat gre[it.
„{i dac\ `i spuneam eu,nu mai candida?”
Fostul primar, C\t\lin Flutur, spre carepar s\ se `ndrepte aluziile lui Portariuc cuclasica „greaua mo[tenire”, este nedume-rit c\ cel ce i-a urmat la Prim\rie nu cu -no[tea problema cu groapa de gunoi. „Dece nu [tia problemele municipiului? Ascris toat\ lumea c\ `n iulie se `nchidegroapa de gunoi. Solu]ie exist\, un depo-zit complementar. Doar nu trebuia s\ `ispun eu `n campania electoral\. {i dac\ `ispuneam, nu mai candida?”, a fost r\s -pun sul fostului edil al municipiului.
Noul depozit ecologic se construie[te laSt\uceni, dar nu va fi finalizat p=n\ lasf=r [itul anului, astfel c\ aprobarea pentrude pozitul temporar este pentru un an dezile. (A.D.)
Procedeul de a scoate unt dinsm=nt=n\ este cunoscut deacum 5.000 de ani. Prin bate-rea laptelui, particulele de gr\ -si me se sparg [i se unesc `ntreele, ob]in=ndu-se un amestecsolid, din care, prin fr\m=n ta -re/centrifugare, se scoate apa.Pentru a prepara, `n felul aces-ta, un kilogram de unt, sunt ne -ce sari aproximativ 20 de litride lapte, care trebuie l\sa]i s\fer menteze u[or. Sumerienii fo -loseau un asemenea procedeu(extr\g=ndu-l din lapte de oaiesau de capr\), untul fiind unali ment important, `n timp cero manii `l utilizau mai multpentru `ntre]inerea tenului. A -d\u garea s\rii `n unt a ap\rutdin necesitatea de a-l conservapentru mai mult timp. ~n nor-dul Europei, p=n\ prin secolulal XVIII-lea, untul se conservaani la r=ndul, `ngropat `n p\ -m=nt, `n butoia[e de lemn,dup\ ce era aromatizat (`n spe-cial, cu usturoi). Consisten]a,cu loarea [i gustul untului de -pind, `n mare m\sur\, de teri-toriul [i de calitatea paji[tilorunde sunt hr\nite vacile. ~nsecolul al XIX-lea, cel mai bununt era ob]inut `n Flandra (Bel -gia), din laptele vacilor carep\[teau `n zonele cu vegeta]iebogat\, cu flori de c=mp. Untulde iarn\, c=nd animalele erauhr\nite cu f=n, era galben pal [imai dur.
~n ceea ce prive[te r\spunsulla `ntrebarea care aliment estemai s\n\tos, untul sau margari-na, este `nc\ foarte disputat.Mul]i nutri]ioni[ti consider\ c\untul este mai natural [i de a -ceea mai potrivit pentru a ficon sumat (desigur, cu modera -]ie), margarina con]in=nd o se -rie de coloran]i [i aditivi meni]i
s\ `i schimbe culoarea cenu[ie,`n produsul finit, g\lbui, pe ca -re `l g\sim `n magazin. ~n modnormal, [i untul [i margarinaau cam acela[i procent de gr\ -sime (`n jur de 80%) [i aproxi-mativ 700 de calorii, la suta degrame. La vremea c=nd a fostdescoperit\ de un chimist fran-cez (ca alternativa la unt, careera un produs prea scump,pen tru categoriile defavoriza-te), pe la jum\tatea secolului alXIX-lea, margarina se preparadin lapte sm=nt=nit [i din seude bou. ~n prezent, se folosesculeiuri vegetale, ap\, zer, aro -me, coloran]i, `n combina]ii cudiverse gr\simi animale sau depe[te, astfel `nc=t con]inutulca loric, la unele variet\]i, estemai sc\zut dec=t `n cazul untu-lui. Produc\torii de margarin\sunt obliga]i, de asemenea, s\adauge vitaminele A [i D (care,`n unt, se g\sesc `n mod natu-ral). Uleiurile vegetale sunt so -li dificate prin hidrogenare, pro-ces care schimb\, `ntr-o oare-
ca re m\sur\, compozi]ia chi-mi c\ a acizilor gra[i nesatura]i(transform=ndu-i `n acizi gra[i),ceea ce influen]eaz\ negativva lorile colesterolului din orga-nism. Pentru `nt\rirea margari-nei se utilizeaz\ cadmiu [i ni -chel, metale periculoase pen-tru organism, responsabile deapari]ia hipertensiunii arteriale[i a arteriosclerozei.
Compozi]ia „discutabil\” amargarinei este confirmat\ [i defaptul, de exemplu, c\ furnicilesau alte viet\]i nu sunt niciodat\tentate s\ se hr\ neasc\ cu acestprodus. Dac\ se pun al\turi obucat\ de unt [i una de marga-rin\, furnicile se vor duce, inva-riabil, numai pe unt. Furnicilenu se ating de margarin\.
Cea mai s\n\toas\ margarin\este cea moale, pe ambalajulc\reia scrie „bogat\ `n poline-satura]i”/margarina light (non-hidrogenat\) [i care este `m bo -g\]it\ [i cu vitamina E. De obi-cei, aceasta este ob]inut\ dinulei de m\sline, p\str=nd, oare-
cum, calit\]ile produsului li -chid. Nu trebuie `ns\ exageratconsumul, deoarece poateap\ rea riscul unor tulbur\ri in -flamatorii. Exista [i margarinacu `nlocuitori dietetici (cu 40%gr\sime [i `n jur de 300-400ca lorii, la suta de grame), cu uncon]inut mare de ap\ (din zer),ceea ce o face nepotrivit\ pen-tru g\tit, uneori av=nd `n com-pozi]ie [i gelatin\, fapt ce o ex -clude din dieta vegetarienilor.
~n ultima vreme, tot mai mul]ispeciali[ti consider\, totu[i, c\untul este preferabil margarinei(excesiv de prelucrate), fiind unprodus natural, mai gustos [imai s\n\tos. Trebuie [tiut c\un tul crud este mai bun [i sedi g er\ mai u[or dec=t untulfolosit pentru g\tit. La tempera-turi mai mari de 130 de gradeCelsius, untul devine toxic.Consumat `n exces, m\re[te,peste limitele normale, coleste-rolul [i, implicit, este responsa-bil de unele boli cardio-vascu-lare. ~n stare crud\, untul estebogat `n vitamina A, vitaminaD, K [i E. Un antioxidant im -portant con]inut de unt este se -leniul, cu efecte semnificativeantiimb\tr=nire. (Ana Petru]\)
6 29 iunie - 5 iulie 2012magazin
• V=nd urgent teren, 5.000 mp,la [osea, `n apropiere de satIpote[ti-Boto[ani. Telefon0748.752.569. Pre] negociabil.
• S-a deschis un nou cabinetmedical individual de medicin\de familie. Dr. B|L|U C|TATIANA MIHAELA, medic spe-cialist medicin\ de familie. Str.Octav Onicescu nr. 51. Rela]ii[i program\ri la tel.
0728.027.847 sau0753.517.138.
• V=nd apartament 3 camere,70 mp, etaj 3, decomandat, 2balcoane, izolat interior [i exte-rior, gaz separat, 2 pe nivel,geamuri termopan. AleeaGrivi]a, nr. 3 zona mall. Pre] lafa]a locului. Telefon:0747.641.680.
• Profesioni[ti, execut\m sono-riz\ri pentru nun]i, cum\trii [ialte ocazii! Aparatur\ audioprofesional\, ma[in\ de baloa-
ne, scanner lumini, discografiede peste 10.000 titluri (toategenurile)! Ne pute]i contacta lanr. de telefon: 0752.173.176.
Trimite anun]urile la [email protected] sau prin SMS la num\rul de telefon 0721.01.83.93.Valabil pentru persoanele fizice.
Maria A.: S\pt\m=na viitoareplec\m `n concediu la mare [i seprognozeaz\ o vreme canicula -r\. ~n acest caz, cum ne putem a -p\ra de insola�ie, �in=nd cont c\avem [i doi copii de 5 [i 7 ani?
Ce este insola]ia?Insola]ia se produce `n con di -
]iile deregl\rii sistemului de ter-moreglare a organismului, pier-derii de s\ruri [i a deshidrat\rii,c=nd temperatura mediului estefoarte ridicat\, iar umiditateacres cut\. Insola]ia reprezint\ our gen]\ medical\, care poatepune via]a `n pericol! Dac\ nuse intervine la timp, pot apareunele complica]ii foarte grave,cele mai frecvente fiind leziunilecerebrale, manifestate prin con-fuzie, convulsii sau delir.
Cum recunoa[teminsola]ia?
Apari]ia unor dureri de capbru[te, `nso]ite de ame]eal\,som nolen]\, frisoane, vom\, pulsaccelerat, transpira]ie diminuat\sau absent\, pielea uscat\, ro[ie,fierbinte, urina mai `nchis\ laculoare [i o respira]ie superfici a -l\, atunci c=nd temperatura cor- pului cre[te peste 38,9 grade Creprezint\ tabloul unei insola]ii.
Primul ajutor `n insola]ie
Persoana cu insola]ie trebuiemu tat\ `ntr-un spa]iu r\coros, fe ritde razele soarelui. I se `n de p\r tea -z\ hainele, pentru ca o suprafa ]\c=t mai mare din corpul uman s\intre `n contact cu aerul. Se va
`ncerca sc\derea tem peratu rii cor-pului prin pulveriza rea apei nufoarte reci pe corp, sau tampona-rea acestuia cu un burete ori pro-soape ume de. Nu se adminis-treaz\ aspirin\ sau paracetamolpentru sc\ derea temperaturii!Dac\ pacientul poate s\ `nghit\, ise administreaz\ ̀ ntre 1 [i 2 litri delichide `n primele do u\ ore de laproducerea insola]iei. Se aplic\pungi cu ghea]\ `n axile [i pe ab -domen, pentru a intra `n contactcu vasele mari de s=nge ale or ga -nismului, [i a realiza o r\ ci re mairapid\ a temperaturii cor pului.
Cum preveniminsola]ia?
Pentru a preveni acest feno-men nepl\cut cauzat de razelesoarelui, trebuie s\ asigur\m ohidratare corespunz\toare a cor-pului nostru, mai ales atuncic=nd este foarte cald. Copiii tre-buie s\ consume lichide, chiardac\ nu le este neap\rat sete.Tre buie evitate sucurile carecon]in cofein\ (ex: cola), pentruc\ vor accelera deshidratareaco pilului. Nu sta]i la plaj\ `n
intervalul orar 10:30-16:30!Con suma]i multe legume, fructe,supe, [i mai pu]in alimente cuun con]inut ridicat de gr\simi.Folosi]i haine deschise la culoa-re [i proteja]i `ntotdeauna capulde razele solare. Aplica]i pe corpcu 15-30 de minute `nainte deex punerea la soare o crem\ deprotec]ie solar\, iar `n cazul co -
piilor folosi]i o lo]iune cu un fac-tor de protec]ie crescut (50, p=n\la 3 ani sau cei cu pielea foartealb\, [i 30 pentru ceilal]i copii),nu un ulei de plaj\, care accen-tueaz\ efectul razelor solare.
Pentru mai multe sfaturi dinpartea dr. Tatiana B\l\uc\ pute]isuna la tel. 0753.517.138 sau la0728.027.847.
Voi `ntreba]i, medicul Tatiana B\l\uc\ v\ r\spunde
Insola]ia,du[manul verii
Unt sau margarin\? Consumul de spanacreduce risculde cancer de colon
Consumul de spanac previ-ne cancerul de col uterin, po -trivit unui studiu realizat deoamenii de [tiin]\ de la Uni -versitatea Oregon din SUA.Oamenii de [tiin]\ au consta-tat c\ frunzele de spanaccon ]in substan]e care reducefectele d\un\toare ale sub-stan]elor canceroase care sereg\sesc `n m=ncarea g\tit\.~n urma unui studiu efectuatpe animale, s-a constatat c\un consum regulat de spanacreduce par]ial efectele aces-tor substan]e, ceea ce scadeinciden]a tumorilor pe colonaproape la jum\tate. Spana -cul are capacitatea de a redu-ce modific\rile de ARN [iAND prezente la nivel celu-lar, sc\z=nd semnificativ ris-cul apari]iei cancerului decolon. (Ana Petru]\)
729 iunie - 5 iulie 2012 cocktail
Berbec}inte[te cu [i mai mare eficien]\ ceea ce este important cu
adev\rat pentru tine [i pentru mediul t\u, pentru realitatea ta. Caexprimare, ai toate [ansele s\ te faci foarte bine `n]eles. ~n oricecaz, ca o precau]ie, sfatul este acela de a nu acorda credit oricui,`n special persoanelor pe care le consideri a fi apropiate ]ie,aleg=nd s\ nu `]i `mp\rt\[e[ti sentimentele [i nici s\ vorbe[ti foar-te mult despre tine [i despre planurile tale, cu acestea.
TaurLumea `]i va da de `n]eles c\ meri]i de la via]\ mai mult dec=t
ai tu impresia. Totu[i, nu l\sa speran]ele de[arte s\ te for]eze s\accep]i proiecte sau `ndatoriri pe care nu le po]i duce la bunsf=r[it. ~ncet, `ncet, lucrurile se vor schimba la locul t\u demunc\, `ncep=nd cu prima parte a acestei s\pt\m=ni. Cheia esteacceptarea de a lucra `n echip\ [i a responsabilit\]ilor pe acestgen de ac]iune le implic\.
GemeniG=ndirea ta trebuie s\ fie foarte clar\ [i „iluminat\”. Acest
lucru, `ns\, nu te scute[te de necesitatea demonstr\rii faptului c\e[ti matur sau c\ ai destul\ r\bdare - se pare c\ ai de-a face cuoameni din ce `n ce mai „ciuda]i” [i cu circumstan]e din ce `n cemai pu]in rezonabile. ~n ceea ce prive[te sentimentele, ai toate[ansele s\ sim]i nevoia de a acapara putere [i control `n rela]ia pecare o ai (evident, `n cazul `n care aceasta exist\).
RacEste o s\pt\m=n\ foarte bun\ pentru a cerceta [i pentru a g\si
bre [ele [i punctele slabe pe care le ai. ~n acela[i timp, chiar [i celemai bune planuri deja stabilite te pot conduce c\tre surprize de-adreptul [ocante. Aceste aspecte foarte tensionate te pot im plica `nsitua]ii de nest\p=nit, radiind suspiciuni `n ceea ce te prive[te.
LeuLa prima vedere, recomandarea s\pt\m=nii este aceea de a
evita orice c\l\torie pe t\r=m `ndep\rtat de locul na[terii tale.Riscul unor accidente minore este prezent. ~n plan secundar, seanun]\ o nevoie urgent\ de a termina treburile `ncepute deja [i`nc\ nefinalizate. Este important s\ `]i p\strezi calmul [i r\bdarea,dar [i perseveren]a. Revine `n prim plan o necesitate, anumeaceea de a profita de orice moment de lini[te.
FecioaraSuportul colegilor de breasl\ este de bun augur [i de dorit, pen-
tru tine, `n aceast\ perioad\. Acord\-]i o vreme pentru a c=[tiga`ncrederea oamenilor din jurul t\u, discut=nd [i interac]ion=ndcu ace[tia, dar av=nd r\bdare, a[a cum e[ti obi[nuit. ~mp\r t\ [in -du-]i p\rerile [i ceea ce deja ai experimentat pot fi alte dou\ mo -dalit\]i de a reu[i s\ cre[ti `n acest sector al vie]ii tale cotidiene.
Balan]\Posibilitatea apari]iilor unor complica]ii `n ceea ce prive[te
modul t\u de comunicare `nc\ exist\, deci f\ tot posibilul s\p\strezi totul clar [i simplu, implicit transparen]a ac]iunilor [ideciziilor tale. Nu este exclus\ posibilitatea de a relua leg\turacu cineva din trecut, o persoan\ drag\, ori de a `nt=lni un men-tor. ~n acela[i timp, `n ceea ce prive[te profesia ta, fii creativ,g\se[te noi forme de exprimare [i de expresie.
ScorpionDe data aceasta, cel privilegiat de influentele astrale e[ti tu.
Ceea ce pentru ceilal]i poate `nsemna o bomb\ nuclear\, pentrutine poate reprezenta doar un puternic impuls de a ac]iona,ridic=ndu-te deasupra tuturor. Ai tendin]a de a juca [i de a te jucape teren necartografiat. Acum este momentul s\ iei o decizie `nceea ce prive[te valorile comune.
climatul astral, `n ceea ce te prive[te. Cu toate acestea, `ns\, nulas\ niciun detaliu ar vreunui armisti]iu ori asocieri la mila desti-nului. Verific\ totul, cel pu]in de dou\ ori, `nainte de a decide ceac]iune urmeaz\ s\ aib\ loc. Nevoia de lini[te [i de reg\sire asinelui s-a accentuat, impun=ndu-se de la sine o vacan]\ `n zone`ndep\rtate, preferabil `n vecin\tatea unei surse naturale de ap\.
CapricornEste acea s\pt\m=n\ `n care dezvoltarea alian]elor nu este tocmai
o idee bun\ pentru tine. R\m=i rezervat - `]i cuno[ti foarte bine, at=tvaloarea c=t [i locul. R\bdarea trece marea, deci nu te gr\bi s\ teeviden]iezi, `nc\, la locul de munc\. ~n condi]iile `n care eventualeprobleme domestice `]i pot afecta starea de spirit, g=nde[te-te c\este mai bine s\ p\strezi distan]\ de problemele dificile, la locul demunc\, mai ales pentru c\ toat\ lumea se bazeaz\ pe tine.
V\rs\torAnumite parteneriate care c=ndva ]i-au cauzat probleme, pot
reveni `n aten]ia ta, acum. Pe de alt\ parte, este momentul s\ `]ipui imagina]ia la `ncercare. ~n special pentru c\ sectorul rezervatlocului de munc\ este activat acum, dar [i supus unor tensiunimajore. Folose[te-te de cel de-al [aselea sim] pe care `l ai, pentrua b\nui eventualele probleme `nainte c\ acestea s\ se manifeste`n plan fizic sau s\ devin\ evidente.
vacan]\. Sufletul t\u mult `ncercat `n ultima perioad\ `[i g\se[telini[tea terestr\, `n sf=r[it. Toate undele de incertitudine pot fifoarte u[or comb\tute, dac\ te la[i inspirat de for]a creatoare decare ai parte `nc\ de la `nceputul acestei s\pt\m=ni. Savureaz\aceast\ dispozi]ie, deoarece, la jum\tatea s\pt\m=nii, aspecteletensionate ale Soarelui te „ajut\” s\ vezi cruda realitate f\r\ preamult efort.
horoscop
Grila jocului este unp\trat de nou\ pe no -u\ c\su]e, subdivizat`n tot at=tea p\ trateidentice, numite re -giuni. Regula joculuieste simpl\: fiecarer=nd, coloan\ sau re -giune nu trebuie s\con]in\ dec=t o dat\cifrele de la unu lanou\. Formulat altfel,fiecare ansamblu tre-buie s\ con]in\ cifrelede la unu la nou\ osin gur\ dat\.
7 9 5 2 4
4 3
4 6 9 8 7
5 3 1
6 1 4 2 5
5 8 3 4 2
2 6
3 1 7 9 8
Editat de: D.A.P.F.A.
Director: Adrian DIMITRIURedactor [ef: Ana PETRU}|Redactori: Andrei MUSTEA}|,Emanuela Dumitru
{tia]i c\......furnicile sunt cele mai numeroase animale
de pe Terra [i, `n acela[i timp, creierul lor con]i -ne peste 250.000 de celule? Un veritabil record`n lumea insectelor!
...inima femeii bate mai repede dec=t cea ab\r batului?
...Aleksandr Sergheevici Pu[kin, celebrul scrii-tor romantic rus, avea, pe linie matern\, un str\ -mo[ african, paj la curtea lui Petru cel Mare?Pu[ kin `nsu[i avea p\rul negru, extrem de des [ide cre], ceea ce `i demonstra originile de pe con-tinentul negru.
...spectaculosul Colosseum avea 50.000 de lo -curi, aproape cam c=t Arena Na]ional\ din Bu -cure[ti? Pentru c\ avea o capacitate de g\zduireuria[\, sistemele de intrare [i de evacuare eraumoderne, prin c=teva zeci de puncte de acces.
Fiecare roman care intra la spectacol primea untichet pe care erau trecute zona, r=ndul [i loculunde trebuia s\ se a[eze. Dovezile istorice arat\c\, atunci c=nd vremea era canicular\, Co los -seum-ul era acoperit cu o prelat\, lucru pe care`l f\cea o echip\ de aproximativ 1.000 de oa -meni. Prelata purta numele de velarium.
...Neil Amstrong a p\[it pe Luna cu piciorulst=ng?
...c\r]i de joc: regele de inim\ rosie este singu-rul rege f\r\ musta]\?
...sexul este cel mai bun calmant din lume, dezece ori este mai eficient dec=t valiumul?
...ora[ele ocup\ doar 2% din suprafa]a P\m=n -tu lui, dar consuma 75% din resurse?
...o persoan\ r=de `n medie, de circa 15 ori pezi?
...`n medie, omul produce aproximativ 30.000de litri de saliv\ `n timpul vie]ii?
...o singur\ persoan\ din dou\ miliarde tr\ie[te116 ani sau mai mult?
CMYK
8 29 iunie - 5 iulie 2012funny
NOT|: Aceast\ rubric\ este un pamflet [i trebuie tratat\ ca atare. Imaginile reprezint\ trucaje.
Hitul veriiEu vara m-omorDar nicidecum cu somnifere{i cum nu iau pastilePonto d\-mi trei revolvereTrag `n cinstea lu’ B\sescu c\
mi-a fost dor de el{i el trage-n cinstea mea fiindc\
m-ar arde la felAm hibernat ca ursu-n opozi]ieMut\m [edin]a la p=rnaie sau `n
arestu’ de la mili]ieDiminea]\ operare g=tu’ `nc\
doare tareC\ un weekend la r\coare e c=t
un sezon la mareFra]ii meiDin toate partideleCare-a]i furat p=n\ v-a]i ridicat vileleM=inile sus nowA[a m-au prins `n dormitorNu de altceva dar eu vara,
Eu vara m-omor, `mi dau somn,poli]aii m\ prind cu pistolu’ ]intindpentru c\ vara m-omor.
Eu vara m-omor{i nu am nici o vin\C\ vara manevrele toate ies la
lumin\.Manevre v\d pe na[u pun pariu
c\ se combin\Domnu’ procuror, ia d-aci de-o
savarin\, ahC\ merg direct la r\coare, cu
fularu’ pe g=t [i cu papucii `npicioare
~n bagaj am trei romane l=ng\banii de-nmorm=ntare
N-am nevoie de busol\ c\ pisto-lu’ trage tare
{i jur c\ nu m\ lua]i de-acas\Am l\sat [i un bilet pe mas\{i spune-mi cum iau condamnareC=nd am o gasc\-ntreag\-n
spate care strig\Fugi Adrianeee!
Eu vara m-omor, `mi dau somn,poli]aii m\ prind cu pistolu’ ]intindpentru c\ vara m-omor.
Melodia o pute]i ascultape www.reporterul.ro.
M\rturisireFire[te, v\ spun [i vou\C\ eu [tiu s\ num\r ou\{i mai [tiu banii s\-i mu[cDar nu [tiu s\ m\ `mpu[c
Armele din dotareAu fost ridicate mai multe arme
„letale” cu care N\stase ar fi vrut s\ sesinucid\:
- Un arc cu s\ge]i cu ventuz\ `n v=rf.- Un pistol cu gaze.- Un pistol cu ap\.- Mai multe cu]ite [i s\bii marca
„only for kids”, din plastic.- Mai multe truse LEGO, pentru a
preveni construirea ulterioar\ a altorarme periculoase.
Absent nemotivatConducerea `nchisorii Rahova a pri-
mit zilele trecute un bilet de la doam-na N\stase:
„Domnule director, v\ rog s\-l scu -za]i pe Adrian [i s\ nu-l pune]i absentnemotivat. El nu poate veni vreo douazile pentru c\ a f\cut ro[u-n g=t”.
Patriotism si solidaritateN\stase este poate cel mai patriot
rom=n `n acest moment.
Din solidaritate [i patriotism, a refu-zat s\ stea la „r\coare”, `n timp ce noiceilal]i ne topeam de c\ldur\!
Dosarul Zg=rieturaProcurorii DNA au deschis un nou
dosar pe numele fostului premier. Eisus ]in c\ N\stase nu poate justificapro venien]a zg=rieturii de la g=t.Aceast\ zg=rietur\ nu a fost men ]io -nat\ nici `n declara]iile de avere, [imai mult, N\stase a `ncercat s\ oascund\.
Gre[elile poli]i[tilorZece gre[eli ale poli]i[tilor care s-au
dus s\-l ridice pe N\stase• Au uitat s\ stropeasc\ cu s=nge
fularul de la g=tul lui Adrian N\stase• Poli]i[tii au uitat s\ fac\ poc-poc,
ca s\ par\ c\ arma s-a desc\rcat• Au ajuns `naintea celor de la An -
tena3. ~n mod evident, nimeni nu tre-buia s\ intre `n vila lui N\stase `nain-tea Danei Grecu
• Au `nt=rziat foarte mult [i l-au f\ -cut pe N\stase s\ a[tepte c=teva ore,p= n\ i-a pierit cheful de sinucidere
• L-au `nvelit cu o p\tur\ care nu eramarca Burberry
nul de terapie intensiv\ `n care esteinternat N\stase:
- L\sa]i-m\ s\ intru, l\sa]i-m\ s\intru, sunt Doctor!
Telenovela fularelorIe[it cu bine din telenovela „Greu de
sinucis”, N\stase trebuie s\ r\spund\unor noi provoc\ri:
- Adriane, mai ai fulare? C\ \[tia maiau dosare.
Permise pentru bibliotec\eliberate de Poli]ie
~n urma tentativei de sinucidere afostului premier Adrian N\stase moti -v=nd c\ se duce `n bibliotec\, Mi nis -terul de Interne a decis ca permisele
pen tru bibliotec\ s\ fie eliberate dec\tre sec]iile de poli]ie de care apar]inaceste centre adic\ vor avea acela[ire gim ca permisele de port-arm\.
Trebuie evitate astfel de incidentene fericite astfel c\ oricine aplic\ pen-tru un permis de bibliotec\ va trebuis\ se supun\ unor controale psihologi-ce am\nun]ite precum [i obligativita-tea prezent\rii cazierului judiciar, de -clar\ purt\torul de cuv=nt al Poli]ieiRom=ne, chestorul Tob\.
Mul]i motiveaz\ prezen]a `n biblio-tec\ pentru a se cultiva c=nd de faptin tr\ cu tot felul de g=nduri necuratemai ales dac\ vor s\ citeasc\ Ciorancare a zis c\ „O carte e o sinucideream=nat\”.
Cum a petrecut Adrian N\stase primanoapte de pu[c\rie?
V\ prezent\m mai multe variante:• A dansat macarena.• Nu s-a mai sim]it a[a de bine din
armat\.• L-a enervat colegul de celul\, c\ `i
tot oferea [p\gi.• A dormit pe burt\, c\ `l durea fun-
dul de la buzele intacti[tilor.• L-a b\tut pe un gardian c\ l-a ener-
vat cu gusturile lui proaste la art\.• A f\cut diareea de la somonul
fume servit pe por]elan ordinar.• A visat-o pe m\tu[a Tamara.• A num\rat ou\.
Glumele lui N\stase
Pe vremea comunismului, la o conferin]\ econo-mic\ interna]ional\, se `nt=lne[te un specialist rom=ncu un specialist american.
~ntreab\ americanul:- Voi ce exporta]i?R\spunde rom=nul:- Chirpici.- {i... cine-l cump\r\?!
- Bulgaria.- {i... ce primi]i `n schimb?!- Ou\.- Foarte frumos, ou\ pentru chirpici. [i ce face]i cu
ou\le, le m=nca]i?- Nu. Le trimitem `n Ungaria.- {i ce primi]i `n schimb?- G\ini.
- {i cu g\inile ce face]i?- Le trimitem `n Polonia.- {i ce primi]i `n schimb?- Curci.- {i cu curcile ce face]i?- Le trimitem `n Cehoslovacia.- {i ce primi]i `n schimb?- Vi]ei.- {i cu vi]eii ce face]i?- ~i trimitem `n Uniunea Sovietic\ [i primim `n
schimb b\legar, cu care facem chirpiciul, pe care `l tri-mitem `n Bulgaria.
