Anul I • Nr. 10 • 25 - 31 mai 2012 [email protected]Tel. 0721.01.83.93 www.reporterul.ro ISSN 2284 – 886X ISSN-L # 2284 – 886X Ai ceva de v=ndut, vrei s\ cumperi, te-ai hot\r=t s\-]i schimbi ma[ina? Ai o singur\ solu]ie. Trimite anun]ul la [email protected]. E GRATUIT! Valabil doar pentru persoanele fizice. Spital modernizat cu bani europeni Guvernul Ponta va re`ntregi salariile „dac\ situa]ia bugetar\ va permite acest lucru” CMYK pagina 2 Se scumpe[te m=ncarea pagina 3 M=ncare mai bun\ dec=t `n alte spitale, medicamente asigu- rate de unitatea medical\, nu aduse cu plasa de acas\, o baz\ de tratament cu aparatur\ mo- dern\, sunt doar c=- teva dintre atuurile pe care le are Spi- talul de Recuperare “Sf. Gheorghe” Boto[ani `n fa]a altor unit\]i medicale din municipiu [i jude]. pagina 5
M=ncare mai bun\dec=t `n alte spitale,medicamente asigu-rate de unitateamedical\, nu adusecu pla sa de acas\, obaz\ de tratamentcu aparatu r\ mo -dern\, sunt doar c= -teva dintre atuurilepe care le are Spi -talul de Recuperare“Sf. Gheorghe”Boto[ani `n fa]a altorunit\]i medicale dinmunicipiu [i jude].
pagina 5
2 25 - 31 mai 2012local
De la “micul Titulescu”la “micul dictator”
~n perioada 2000-2004, premierul de atunci, Adrian N\stase `lnumea pe Victor Ponta „micul Titulescu”. N\stase motivaseatunci aceast\ sintagm\ prin modul cum vorbea „speran]a PSD”,cum [tia s\ negocieze [i chiar fizic exista o mic\ asem\nare. Dartimpul a trecut, „micul Titulescu” a devenit pre[edinte al unuiputernic partid de st=nga, Partidul Social Democrat.
{i, sprijinit [i de Partidul Na]ional Liberal, folosindu-se deg\selni]a USL (Uniunea Social Liberal\), a reu[it performan]a dea deveni premier.
~n acest moment `ns\, nimic din „micul Titulescu” nu au maiputut vedea rom=nii `n noul [ef al Guvernului. „Micul Titulescu”a devenit rapid „micul dictator”. Unii vor spune c\ e bine s\ fiecineva care s\ conduc\ cu „m=n\ de fier”. Dar... am mai avutconduc\tori „populari” care au considerat c\ doar impun=ndu-[i ideile, f\r\ a ]ine cont de ceilal]i, vor aduce traiul bun [ibun\starea `n Rom=nia. Au trecut anii [i nu mai vroiau s\ plecede la conducere.
Primele m\suri ale lui Victor Ponta au fost s\ modifice legeaelectoral\, care va avantaja foarte mult PSD `n alegerile dintoamn\. `n plus, vrea ca alegerile s\ fie organizate mai devreme,ca s\ nu mai fie constr=ns de promisiunile electorale [i s\ nu lemai dea oamenilor r\gaz s\ se l\mureasc\ ce-i cu adev\rata fa]\a actualului premier. {i toate acestea cu ajutorul PNL, partidcare, dup\ alegerile parlamentare, va fi „mazilit” de PSD. C\doar „dinozaurii” social-democra]i nu vor accepta s\ aib\ `ncoaste sula liberal\.
Deja premierul a anun]at c\ va modifica Legea `nv\]\m=ntu-lui [i Codul muncii. Se va reveni astfel la examenul de bacalau-reat cu bani, ca s\ treac\ to]i absolven]ii de testul de maturitate,f\r\ prea mare efort. Ca idee, e mai bine ca `n ]ar\ s\ fie mul]icu diplom\ dar f\r\ prea multe cuno[tin]e. Prostirea electoratu-lui este un capital imens pentru un partid dictatorial. Cei „s\racicu duhul” sunt mai u[or de condus.
Apoi, se va dori revenirea la un stat asistat social, fiindc\atunci `]i asiguri voturile la fiecare patru ani. De unde bani pen-tru asistare social\? De la cei care muncesc, bine`n]eles.
Tot cu „m=n\ forte”, premierul Ponta a luat banii de laprim\rii, bani care erau acorda]i pentru co-finan]area unor pro-iecte europene [i pentru plata unor arierate. El motivase atuncic\ ace[ti bani mai bine merg la plata pensiilor [i a salariilor.G=ndire „social-liberal\”. Dar Curtea Constitu]ional\ „i-a datpeste m=n\” [i i-a spus premierului Rom=niei c\ luarea acestorbani de la prim\rii este neconstitu]ional\. Nu degeaba, una din„m\surile democratice” ale premierului Ponta este de a modifi-ca regulamentul de func]ionare al Cur]ii Constitu]ionale.„Prietenii [tiu de ce”.
Toate aceste ac]iuni ale premierului Ponta au loc pe fondulunei nemul]umiri generale fa]\ de condi]iile de trai din ]ar\. Iaraceast\ stare `i d\ curaj lui Victor Ponta s\ ia m\suri nedemo-cratice. Chiar zilele trecute, Ponta repro[a reprezentan]ilor mass-media, pe care `n perioada opozi]iei `i considera prieteni, c\exagereaz\ cu titlurile legate de evolu]ia leului `n raport cu euro[i le recomand\ s\ g=ndeasc\ mult mai pozitiv. Cum s\ g=nde[tipozitiv, c=nd primele ac]iuni ale noului Guvern s-au repezit asu-pra buzunarelor rom=nilor. Lovirea leului ne va ustura pe noi labuzunare, prin cre[terea pre]urilor la servicii, utilit\]i [i m\rfuri,prin rate mai mari la credite. Cele 8 procente promise bugetari-lor `n plus la leaf\ sunt un bonus care nu va acoperi pierderilegenerate de pr\bu[irea monedei na]ionale. {i oric=t de autoritarpo]i fi, ca premier, nu po]i s\-l convingi pe om c\ negrul e alb.(Adrian Dimitriu)
S\pt\m=nalul reporterul v\ prezint\ pre]urile c=torva produse comercializate deprincipalii retaileri din municipiul Boto[ani, valabile joi, 24 mai 2012.
Guvernul a aprobat scri-soarea prin care `[ianun ]\ la FMI inten]ia dea finaliza `n acest anpro cesul de recuperaresalarial\ `n sectorul bu -getar, documentul pre v\ -z=nd o majorare a sa la- riilor cu 8% din lu na iu -nie [i “re`ntregirea de pli -n\” `n luna de cem brie.
Documentul a fost aprobat `n[edin]a de miercuri a Guvernului[i va fi transmis Fondului MonetarInterna]ional (FMI) spre avizare lanivelul board-ului, au declaratpentru Mediafax surse oficiale.
Ca [i formul\ de redactare, scri-soarea de inten]ie prevede c\ eta -pa de majorare salarial\ din lunadecembrie va fi aplicat\ „dac\ si -tua]ia bugetar\ va permite acest
lu cru”, Guvernul anun]=nd `ns\anterior c\ garanteaz\ pentrucre[ terea salariilor [i c\ va t\ia dinalte cheltuieli `n cazul `n caresitua]ia economic\ va fi dificil\ `npartea a doua a anului.
Scrisoarea FMI include [i anga-jamentul Guvernului de a restituitreptat pensionarilor cota din con-tribu]iile sociale de s\n\tate re]i -nute ilegal `ncep=nd cu 2011.(An drei Mustea]\)
Guvernul Ponta vare`ntregi salariile „dac\
situa]ia bugetar\ vapermite acest lucru”
Primarul municipiului Boto[ani, C\t\lin MugurelFlutur [i-a relansat site-ul oficial de campanie [i toto-dat\ a pus `n circula]ie pagina sa de facebook undele d\ `nt=lnire boto[\nenilor care petrec o parteimportant\ a zilei `n mediul virtual.
At=t site-ul, c=t [i pagina de facebook ofer\ infor-ma]ii tuturor celor care doresc s\ fie la curent cuactivitatea primarului C\t\lin Flutur [i a echipei saledin Mi[carea pentru Boto[ani, pe care edilul-[ef alurbei o recomand\ pentru Consiliul Local.
Cele dou\ platforme online sunt pentru boto [\ -neni [i un mijloc de contact cu primarul C\t\linFlutur, unde locuitorii ora[ului pot trimite sugestii [iidei referitoare la campania electoral\ [i la proiecte-le derulate `n municipiu. Site-ul primarului C\t\lin Mugurel Flutur poate fi accesat la adresawww.catalinflutur.ro, iar pagina de facebook lahttp://www.facebook.com/CatalinMugurelFlutur.(A.D.)
Primarul C\t\lin Flutur aresite [i cont pe Facebook
325 - 31 mai 2012 local
Un medic esteobligat s\
creasc\ un copilp=n\ la 25 de ani
Aceast\ „pedeaps\” a fostdat\ unui medic dup\ ce ae[uat `n urma unei opera]ii deavort. Un judec\tor din Pal -ma de Mallorca (Baleare) acondamnat un medic s\ pl\ -teasc\ `ntre]inere unui copiln\s cut dup\ practicarea unuiavort e[uat mamei acestuia.Magistratul a hot\r=t ca medi-cul s\ se ocupe de cheltuieli-le cu cre[terea [i educa]iacopilului, care deja are un an[i jum\tate, p=n\ la `mplini-rea a 25 de ani. Femeia aape lat la clinica respectiv\ pe20 aprilie 2010 pentru unavort [i, dup\ 15 zile de laopera]ie, la controlul medi-cal, medicul i-a confirmat c\avortul a reu[it. Totu[i, dup\trei luni de la acel moment,femeia a descoperit c\ era, `ncontinuare, `ns\rcinat\, scrieEl Mundo. (Paula Dumitru)
O femeie c=[tig\1,5 milioane de
euro pe or\Gina Rinehart (58 de ani),
din Australia, este cea maibo gat\ femeie din lume.Femeia de afaceri c=[tig\, peor\, nu mai pu]in de 1,5 mi -lioane de euro, conform cla-samentului celor mai boga]i200 de australieni. Conformclasamentului Forbes pe anul2011, publicat `n luna martie,Gina Rinehard ocupa cea de-a patra pozi]ie `n topul celormai bogate femei din lume.Acum, `ns\, ]in=nd cont c\averea ei cre[te cu 65% `nfie care an, ar putea ocupaprimul loc `n clasamentulcelor mai bogate femei dinlume, averea sa fiind estimat\la 22,6 miliarde de euro, rela-teaz\ news.com.au. Gina Ri -nehart este fiica magnatuluiminier Lang Hancock [i mo[ -tenitoarea imperiului Han -cock Prospecting, specializat`n minereuri de fier. Rineharteste, `n acela[i timp, principalac]ionar al grupului de pres\australian Fairfax, principalulconcurent al lui Robert Mur -doch. (Paula Dumitru)
Nu este admis s\se afle mai multde dou\ mu[te`ntr-o toalet\
Autorit\]ile din Beijing auluat m\suri aspre [i `n acela[itimp absurde pentru men]ine-rea cur\]eniei din toaletelepublice. Potrivit BBC News,autorit\]ile chineze au regulistricte pentru toaletele publi-ce [i cei care le de]in, caresunt aspru sanc]iona]i dac\nu respect\ noile prevederi.Dac\ e absolut normal s\cear\ ca instala]iile sanitares\ fie func]ionale, podelele s\fie curate [i mirosul pl\cut,metoda prin care vor „m\su -ra” c=t de bine `ntre]inut\ e otoalet\ e pu]in amuzant\.Printre cerin]ele obligatorii defunc]ionare a unei toaletedes tinat\ publicului e men -]ionat faptul c\ nu este admisca `ntr-o astfel de `nc\pere s\se afle, `n acela[i timp, maimult de dou\ mu[te. (PaulaDumitru)
SMS
Dou\ sunt motivelepen tru care produ c\ toriivor fi nevoi]i s\ m\ reas -c\ pre]urile la alimente:deprecierea leului fa]\de moneda euro [iscum pirea mo torinei. Cas\ men]in\ pre]urile lanivelul ac tual, majorita-tea produc\torilor folo-sesc ma terie prim\ deproas t\ calitate.
Scumpirea alimentelor esteiminent\, spun produc\torii, dinpricina cursului valutar [i apre]urilor la combustibili. Seestimeaz\ o cre[tere de pre]uride 5-8%. Ei spun c\ nu mai potrezista pe pia]\, de c=nd motori-na s-a scumpit de la `nceputulanului cu 3,6%, euro a urcat laaproape 4,45 lei, iar materiaprim\ are pre]uri cu 10% maimari. Unii au recunoscut, neofi-cial, c\ „au umblat” la re]ete,adic\ au folosit materii prime decalitate mai sc\zut\, pentru a nufi obliga]i s\ ridice pre]urile.
„Pre]ul c\rnii s-a majorat cu10% de la `nceputul anului [i aufost patru scumpiri la carburan]i.Mul]i produc\tori fac eforturi s\reziste pe pia]\. Sunt produc\ -tori care au `nceput s\ fac\ pro-duse pe care eu nu le-a[ m=ncanici b\tut pentru c\ nu respect\re]etele. Nu pot s\ estimez cu
c=t s-ar putea majora pre]urile [inici de c=nd. Dar este iminent s\se `nt=mple. Ar putea fi o mediede 5%, asta `nsemn=nd c\ uniivor scumpi mai mult, al]ii maipu]in”, a explicat Sorin Minea,pre[edintele Romaliment.
A[adar, produsele din carnevor fi tot mai scumpe, `n timp ce[i legumele au pre]uri uria[e, fa -]\ de veniturile rom=nilor. „~n ia -nuarie [i februarie, s-a produs orea[ezare a pre]urilor, dar iar nagrea a distrus serele. Pro duc ]iileacestora au `nt=rziat mai mult de
o lun\. Apreciez c\, cel mai t=r -ziu la 1 iulie, vor ap\rea masivle gume rom=ne[ti [i atunci spe -r\m c\ pre]urile vor co bor` la nor- mal”, ne-a spus Dra go[ Fru mo su,pre[edintele Sindal i men ta.
Motorina cea mai ieftin\ adep\[it pre]ul celei mai ieftinebenzine. Miercuri, 23 mai, Rom -petrol a majorat cu 5 bani pre]ulla motorina Diesel ALTO 55, la6,29 lei pe litru [i cu 4 bani, lacel mai ieftin sortiment de moto-rin\, EFIX Diesel, la 5,98 lei peli tru. {i la Petrom, motorina Stan -
dard cost\ 5,88 lei pe litru, iarbenzina Standard cost\ 5,86 lei.
Joi, 24 mai, Banca central\anun]a o nou\ depreciere isto-ric\ a monedei na]ionale - cursulBNR a ajuns la 4,4662 lei/euro,dobor=nd recordul stabilit `nurm\ cu o s\pt\m=n\.
Ultimele s\pt\m=ni s-au dove-dit cu totul nefaste pentru leulrom=nesc. De la c\dereaGuvernului Ungureanu, leul s-apr\bu[it `n raport cu euro, dar [i`n raport cu dolarul [i franculelve]ian. (Andrei Mustea]\)
Primarul C\t\lin Flutura primit, miercuri dimi-nea]\, vizita unei dele-ga]ii din Italia, prezen t\la Boto[ani, `n cadrulunui proiect derulat deInspectoratul [colar,{coala nr. 11 [i Bi blio -teca Jude]ean\ “MihaiEmi nescu” din Boto [ani.
Proiectul intitulat „Enrichmentof Teaching Methods of RomanicLanguages as the Mother TongueLanguage” are ca parteneri celetrei institu]ii amintite din Ro m= -nia, dar [i alte trei institu]ii dinlocalitatea Campania din Italia,respectiv Giunta Regionale dellaCampania, Instituto CompresivoStatale „P.A.G Martini” [i Bi -blioteca Comunale di CastelBaronia „P.S Mancini”.
Acesta `[i propune dezvoltareacompeten]elor de comunicare `nlimbile rom=n\ [i italian\ pentrua-i face pe elevi s\ con[tientize-ze importan]a limbilor materne`n Uniunea European\ [i sprijini-rea leg\turii dintre educa]ia for-mal\ din [coli [i educa]ia non-formal\ din afara [colii.
Din delega]ia italian\, pre-zent\ la Boto[ani, miercuri, care
l-a vizitat pe primarul C\t\linFlutur, au f\cut parte [i primarullocalit\]ii Campania, FamigliettiCarmine, directorul [colii dinaceea[i regiune, implicat\ `nproiect, Stanco Valentino [i poe-tul [i profesorul Salvadore Sal va -dore de la aceea[i [coal\.
Membrii delega]iei au stat devorb\ cu primarul C\t\lin Fluturcare le-a `mp\rt\[it acestora dinexperien]a sa privind accesareafondurilor europene pe proiecte,precum [i despre distinc]iile cucare a fost onorat municipiul Bo -to [ani de-a lungul timpului.
Italienii au fost `nc=nta]i s\constate interesul acordat de
mu nicipalitatea boto[\nean\pen tru cultura local\ fiind im -presiona]i de proiectul de restau-rare al Centrului Istoric.
Totodat\ ei [i-au manifestatbu curia s\ afle c\ Prim\ria Bo -to[ani este una din pu]inele dinRom=nia care sus]ine nu mai pu -]in de trei institu]ii de cultur\.
„Pot s\ v\ spun c\ suntemprintre pu]inele prim\rii din ]ar\care subven]ioneaz\ trei insti-tu]ii de cultur\, Filarmonica,Tea trul Vasilache [i Teatrul MihaiEminescu. Nu mai exist\, `nMoldova, dec=t la Ia[i, trei insti-tu]ii `n acela[i loc. La noi, cam20 la sut\ din bugetul anual mer -
ge spre institu]iile de cultur\.Sun tem un ora[ cultural, nedorim s\ promov\m un turismcul tural. De altfel, am reu[it prin -tr-un proiect cu bani europeni s\reabilit\m Centrul Is to ric”, a spusprimarul C\t\lin Flutur.
Mai mult, edilul-[ef al urbei le-a povestit partenerilor italieni `nproiectul derulat de Ins pec -toratul {colar [i {coala nr. 11,despre competi]ia Capitala Ver -de a Rom=niei, `n cadrul c\reiamunicipiul Boto[ani a c=[tigattrofeul de cel mai verde ora[.
Primarul regiunii Campania,Fa miglietti Carmine s-a ar\tat`nc=ntat de noi colabor\ri pe vii-tor cu municipiul Boto[ani [i i-aurat succes `n alegeri primaruluiC\t\lin Flutur, consider=nd c\are toate [ansele s\ fie reales,av=nd `n vedere ansamblul deproiecte derulat `n ora[.
„V\ doresc din suflet succes `nalegeri pentru c\ ave]i nevoie,dar cred c\ ave]i o mare [ans\de a fi reales. V\ felicit pentruac tivitate!”, a declarat primarulCarmine dup\ care i-a oferit edi-lului boto[\nean `nsemnele ora -[ului pe care `l reprezint\.
Primarul Flutur le-a oferit, lar=ndul lui, tuturor membrilor de -lega]iei italiene, c=te un albumdespre municipiul Boto[ani.(A.D.)
Delega]ie din Italia `n vizit\ la Boto[ani
Se scumpe[te m=ncarea
CMYK
4 25 - 31 mai 2012politic\
Pu]ine sunt ora[ele care se potbucura de-o istorie de peste 600de ani, cu o biseric\ [tefanian\„Sf=ntul Nicolae”, merit\ s\amintim c\ p=n\ la instaurarea re -gimului comunist ora[ul Do ro hoia fost capitala jude]ului cu a ce la[inume. Exist\ `n sufletele do roho-ienilor o m=ndrie local\ foar tepu ternic\, pe care nimeni, ni cio-dat\, nu a putut s\ o acopere.
Ca dorohoieni, nu putem s\ nuprivim cu nostalgie la ora[ulnos tru care, cu o istorie at=t deveche `n spate, ar fi putut fi multmai mult dec=t este! Genera]ii`ntregi de politicieni l-au l\sat `np\r\sire, o dat\ ajun[i la putereau fost interesa]i doar de pro p\ -[irea lor [i a familiilor lor. Nu aexistat nici un pic de interes saucompasiune fa]\ de oameniisimpli din Dorohoi care dorescs\ aib\ un trai decent!
Politicieni, care mai de caremai miero[i, `n campaniile elec-torale au promis [i promit c=te `nlun\ [i-n stele pentru a-i convin-ge pe oameni s\ le mai dea `nc\o dat\ votul. Auzim chiar [i `naceste zile promisiuni din parteaunor oameni care au avut ocaziatimp de 4 ani de zile s\ fac\ ce -va pentru Dorohoi, `ns\ nu aufost `n stare dec=t s\ `[i constru-iasc\ ei vile [i s\ `[i dubleze sauchiar tripleze averile!
F\r\ a ar\ta cu degetul [i anumi vinova]i, este suficient s\ne uit\m la bulevardul Victorieipentru a `n]elege de ce merit\mmai mult! Avem un bulevardprincipal decent, f\cut cu bani`mprumuta]i din b\nci. Dar oareeste suficient? Ne putem mul]u -mi doar cu un bulevard de pecare dac\ ai cobor=t nimere[ti `nacelea[i str\zi g\urite? Ne ajun-ge doar un bulevard c=nd avemcartiere `ntregi f\r\ ap\, f\r\ ca -nalizare, f\r\ gaz? Cred c\ me -rit\m mai mult...
C=nd ai avut 4 ani de mandat[i nu ai reu[it s\ aduci investitori[i s\ creezi locuri de munc\, s\rezolvi problemele unui ora[ lo -vit n\prasnic de inunda]ii, c=ndnu [tii ce ai de f\cut, e mai bines\ pleci acas\ [i s\ la[i pe altul!
C=nd vorbim de func]ia de pri-mar ne g=ndim la un om respon-sabil, gospodar, care, `nainte dea ne cere votul are cu ce veni `nfa]a noastr\ [i s\ ne arate ce af\cut. Primarul reprezint\ omulcare are grij\ de ora[, omul careare grij\ de oameni, nu cel care-[i urm\re[te doar propriile luiinterese!
Am `nt=lnit mul]i oameni careau calit\]ile necesare de a ocupaaceast\ func]ie. Intelectuali, oa -meni rafina]i, buni gospodari,ma nageri de succes, pe scurtoameni care ar putea s\ dezvol-te Dorohoiul a[a cum merit\!Aproape niciunul, `n schimb, nua vrut s\ se implice. Spun aproa-pe nici unul, pentru c\ mediculchirurg Valerian Andrie[ este unastfel de om care se implic\,vrea s\ schimbe Dorohoiul [i,cel mai important, [tie si cum!
Medicul-manager Valerian An -drie[ este hot\r=t s\ fie primarulDorohoiului!
Toat\ lumea `l cunoa[te pedoc torul Valerian Andrie[ at=t caun foarte bun profesionist careopereaz\ [i salveaz\ vie]i, dar [ica un foarte bun manager. Stu -diile postuniversitare de mana-gement din cadrul Facult\]iiEconomice Bucure[ti `i confer\baza [tiin]ific\ pentru a condu-ce. Nu este nevoie, `ns\, de foar-te multe explica]ii, este suficients\ mergi la Spitalul Dorohoi [i s\
vezi cum a reu[it managerulValerian Andrie[ s\ aduc\ peste50 de miliarde de lei pentru atransforma un spital oarecare`ntr-un centru medical modern [icivilizat ce rivalizeaz\ cu celemai renumite spitale municipaledin ]ar\!
Medicul chirurg Valerian An -drie[ este `nainte de toate un om.At=t prin natura nobilei me seriipe care o practic\ salv=nd sute devie]i, dar [i prin educa]ia rafina t\primit\ din familie. Un om `ngri-jit, care vorbe[te civilizat poate
da alt\ str\lucire ora [ului, o des-chidere cu adev\rat european\!
So] [i tat\ a doi copii, ValerianAndrie[ [tie ce `nseamn\ grijapentru cei dragi [i [tie c\ familiasa merit\ mai mult. Iar ora[ulDorohoi ar putea s\ ofere multmai mult locuitorilor s\i. De cenu ofer\ municipiul mult maimult locuitorilor s\i? R\spunsul`l are domnul Alexandrescu...
Mai am un ultim aspect desubliniat vizavi de devotamentulmedicului Valerian Andrie[ fa]\de ora[ de concitadinii s\i. Au -
zim aproape zilnic de medicirom=ni care pleac\ `n str\in\tatepentru c=[tiguri materiale dezeci de ori mai consistente dec=t`n Rom=nia. Chirurgul ValerianAndrie[ a ales s\ r\m=n\, `ns\, `nRom=nia. Ba mai mult, a ales s\locuiasc\, s\ munceasc\ [i s\-[icreasc\ cei doi copii `n Do rohoi!Asta spune foarte multe desprecalit\]ile lui de om sufletist care]ine la ora[ [i la dorohoieni.
Domnul doctor este decis s\schimbe radical fa]a ora[ului,deja sunt investitori ce inten]io -nea z\ s\ investeasc\ `ntr-o fa -bric\ pentru `mbuteliere de su -curi [i ap\ mineral\, al]ii `n do -meniul prelucr\rii cheresteleipentru mobil\, astfel dorohoieniiar beneficia de peste 1.500 delo curi de munc\.
Eu, unul, [tiu exact ce fel deom `mi doresc s\ lucreze `n frun-tea ora[ului Dorohoi. ValerianAndrie[ va fi un om care [tie c\ora[ul Dorohoi merit\ mai mult!
De multe ori `n politic\ perfi-dia `mbrac\ fa]\ uman\, pe totparcursul acestei campanii Do -rin Alexandrescu, primarul `nfunc]ie, recunoa[te c\ doctorulValerian Andrie[ este un chirurgfoarte bun [i un manager de ace -la[i calibru, insinu=nd c\ doro-hoienii ar avea mai mult\ ne voiede un chirurg de excep]ie dec=tde Valerian Andrie[ ca primar. Eibine, tot el spune c\ dac\ va lua[i urm\torul mandat primul lu -cru pe care-l va face va fi s\-lalunge pe doctor din Spital. Stau[i-l `ntreb pe acest om care-iade v\rata lui fa]\ [i cum poate fiat=t de perfid fa]\ de oameniic\rora le cere votul. Ru[ine!(An drei Mustea]\)
Ora[ul Dorohoi merit\ mai mult!
CMYK
525 - 31 mai 2012 administra]ie
M=ncare mai bun\dec=t `n alte spitale,medicamente asigura-te de unitatea medi-cal\, nu aduse cu pla -sa de acas\, o baz\ detratament cu aparatu -r\ modern\, sunt doarc=teva dintre atuurilepe care le are Spitalulde Recuperare “Sf.Gheorghe” Boto[ani`n fa]a altor unit\]imedicale din munici-piu [i jude].
Cine a trecut prin acest spital`n ultimul an [tie c\ este cumvaaltfel fa]\ de celelalte spitale dinjude]. Ceva mai bine. Nu se poa -te spune c\ nu ar fi loc [i de maibine, dar progresul f\cut `n ulti-mii ani este vizibil. Asta pentruc\ unitatea medical\ a avut [an -sa s\ foloseasc\ banii europenipentru a se moderniza, pentru a-[i repara u[i, ferestre, fa]ad\ [i a-[i cump\ra aparatur\ modern\pentru ambulator, pentru dez-voltarea bazei de tratament. Re -a bilitarea ambulatorului unit\]iia fost posibil\ datorit\ unui pro-iect accesat de Prim\ria Boto -[ani, `n administrarea c\reia seafl\ spitalul. ~n timp ce celelalteunit\]i medicale, care nu auapar ]inut de Prim\rie, au `nfrun-tat mult mai greu criza, pentruSpitalul de Recuperare [ansa afost evident\. Cu bani europeniob]inu]i prin proiectul depus dePrim\rie, [i-a schimbat total fa]a.
Miliarde de lei vechi atrase de la
Uniunea European\pentru un spital
boto[\neanProiectul, finalizat spre sf=r[i -
tul anului 2010 a adus investi]iide 4.212.038,41 de lei.
23 de luni a durat implementa-rea proiectului. S-a modernizatparterul spitalului, care cuprindecabinetele medicale [i labora-toa rele, birourile, sala de a[tep-tare, grupurile sanitare, dar [idiverse anexe. Lucr\rile de rea-bilitare au `nsemnat recomparti-ment\ri interioare, finisaje inte-rioare, `nlocuirea t=mpl\riei dinlemn cu t=mpl\rie din lemn stra-ti ficat de culoare brun, dar [i re -facerea trotuarelor, a instala]iilorsanitare [i electrice [i separareainstala]iilor termice ale ambula-toriului de instala]iile comuneale spitalului.
Din venituri proprii[i sprijin financiar
de la Prim\rie,investi]iile continu\
„Acum `ncepem s\ facem rea-bilitarea termic\ [i la etajele I [iII, prin veniturile proprii pe carele ob]inem din baza de trata-
ment. Am `nceput reabilitarea `nregie proprie, facem saloanele.Din centrul de `ntre]inere [i ba -za de tratament scoatem venituriproprii de 300-400 de milioanede lei de lei vechi pe lun\ [i pl\ -tim tichetele angaja]ilor, iar cene mai r\m=ne punem la lu cr\ -rile pe care le mai facem `n spi-tal. Cu ce primim de la Prim\rie[i cu ce mai avem noi, vom reu[is\ punem la punct [i saloanele”,a declarat Gabriela Varzari, ma -na gerul Spitalului de Recupe ra re.
Spitalul c=[tig\ destul de binedin centrul de `ntre]inere, dinba za de tratament, la care ape-leaz\ zilnic zeci de boto[\neni.`n centrul de `ntre]inere, masa-jul, fitnessul, `notul aduc banifru mo[i spitalului. {i asta pentruc\, pe l=ng\ pacien]i, vin [i per-
soane la [edin]e pentru men]ine-rea condi]iei fizice [i pentru tra-tamente de `nfrumuse]are. Nu -mai `n centrul de `ntre]inere, lasala de fitness, la b\ile de plante[i bazinul de `not, `n medieajung zilnic 20-30 de persoane.Boto[\nenii fac r=nd la [edin]ede masaj anticelulitic, la saun\.
Bolnavi sc\pa]i de drumuri `n alte
jude]eBolnavii de osteoporoz\ au
doar la aceast\ unitate medical\din jude] posibilitatea s\ `[i fac\investiga]ii performante pentru aafla densitatea calciului din oa -se, aparatul cump\rat de spitalfiind singurul de acest fel la nive-lul jude]ului. P=n\ la dotarea cu
acest aparat a ambulatorului,bol navii plecau s\ `[i fac\ `n altejude]e aceast\ investiga]ie.
{i alte aparate de o `nalt\ per-forman]\ au `nlocuit aparaturame dical\ uzat\ sau au aduscom plet\ri care i-au scutit dedru muri `n alte jude]e pe bolna-vii cronici. S-au achizi]ionat:apa rat chirurgical de radiofrec-ven]\, audiometru, impendance-metru, electrocauter, combin\oftalmologic\, tonometru, trus\de lentile oftalmologice, aparatde aerosoli. Cabinetul de ex plo -r\ri func]ionale a fost dotat cuuni tate Holter, doppler vascular,eco graf, electroencefalograf,elec trocardiograf. Au fost achi -zi]ionate 71 de echipamente deuz medical.
Intern\ri cuprogramare, tot
anulNum\rul bolnavilor cronici
fiind destul de mare `n jude],uni tatea medical\ este tot timpulaglomerat\. ~n spital, pentru ointernare se st\ pe liste de a[tep-tare. „Acum avem planificate in -tern\ri p=n\ spre sf=r[itul luniiiunie-`nceputul lunii iulie. Nuputem interna mai mult de 180-200 de persoane pe lun\, pentruc\ avem doar 195 de paturi. Darfiind vorba de bolnavi cronici,nu de urgen]e, se poate recurgef\ r\ probleme la program\ri, laliste de a[teptare”, a men]ionatmanagerul spitalului. (AndreiMustea]\)
Spital modernizat cu bani europeni
Schimb\ri majore ale serviciilor pe carele ofer\ Spitalul de Recuperare din muni-cipiu s-au sim]it dup\ finalizarea proiec-tului «Modernizare Ambulatoriu Inte -grat», finan]at prin Programul Ope ra tio -nal Regional 2007-2013, Axa Prioritara 3:~mbun\t\]irea infrastructurii sociale, Do -meniul Major de Interven]ie: 3.1.
La finalizarea proiectului, primarul C\ -t\ lin Flutur sublinia importan]a aduceriiacestor bani europeni `n Boto[ani, pentruca locuitorii municipiului s\ simt\ o `m -bu n\t\]ire a serviciilor medicale, `n timp.
„Am mai spus-o, proiectele depuse dePrim\ria Boto[ani pentru bani europeniau fost adaptate nevoilor ora[ului. Ne-amdorit s\ extindem domeniile de activitate`n care s\ venim cu investi]ii. Spitalul de
Recuperare „Sf=ntul Gheorghe” este sin-gura unitate spitaliceasc\ pe care o avem`n subordine [i banii pe care i-am primitpentru acest proiect au fost o man\cereasc\ pentru c\, din bugetul local, eaproape imposibil s\ faci lucr\ri de o ase-menea complexitate. Este o investi]ieimportant\, printre primele pe care le-amdemarat `n ora[, care ne-a dat, dac\ vre]i,curaj s\ continu\m pe acest drum al bani-lor europeni. Nu pot dec=t s\ m\ bucur c\am reu[it prin acest proiect, s\ cre\mcondi]ii normale `n spital. E o satisfac]iemare s\ [tii c\ oamenii care vin acum laspital au parte de servicii de calitate, a[acum e normal s\ se `nt=mple”, a declaratprimarul C\t\lin Flutur.
C\t\lin Flutur: “Proiectele depuse dePrim\ria Boto[ani pentru fonduri europene
au fost adaptate nevoilor ora[ului”
6 25 - 31 mai 2012magazin
• V=nd urgent teren,5.000 mp, la [osea, `napropiere de sat Ipote[ti-Boto[ani. Telefon0748.752.569. Pre] nego-ciabil.
Ana Dreav\: Ieri am fost mu[ -cat\ de un c=ine pe strad\. Ampansat eu rana, consider=nd c\ nueste o problem\ deosebit\. Loculmu[c\turii s-a umflat pu]in. Artrebui s\ m\ `ngrijoreze acestlucru?
Mu[c\tura de c=ine este pericu-loas\ deoarece provoac\ nu doarleziuni traumatice, ci [i psihologi-ce. Ulterior, poate apare [oculpost traumatic, depresia sau fricapersoanei care a fost mu[cat\.Cur\]area r\nii dup\ mu[c\tur\este absolut necesar\ pentru apreveni apari]ia unor infec]ii,deoarece leziunile respective suntpredispuse la infectarea cu diversebacterii. Exist\ [i riscul de conta-minare cu virusul rabic, de aceeatrebuie consultat de urgen]\ unmedic. Rabia, cunoscut\ [i subnumele de turbare, este o boal\foarte grav\, care afecteaz\ siste-mul nervos central provoc=ndencefalopatie, iar netratat\ poatefi fatal\. Simptomatologia turb\riieste nespecific\, cu stare de r\ugeneral `nso]it\ de febr\, dureri decap (ca `ntr-o r\ceal\), iar `n lipsaadministr\rii vaccinului simpto-mele se agraveaz\ [i pot duce lahalucina]ii, dificult\]i la `nghi]ire,hipersaliva]ie, hidrofobie (frica deap\), culmin=nd cu moarteapacientului `n c=teva zile.
Plaga mu[cat\ trebuie sp\lat\ [i
dezinfectat\, apoi se panseaz\leziunea, iar ulterior se face profi-laxia tetanosului prin administra-rea de vaccin VTA de c\tre medi-cal dumneavoastr\. Leziunea tre-buie sp\lat\ cel pu]in cu s\pun [imult\ ap\, pentru a `ndep\rta sali-va animalului. ~n cazurile maigrave, plaga trebuie cusut\ saueste nevoie chiar de interven]iechirurgical\. Consulta]i de urgen]\medicul [i farmacistul dumnea-voastr\! De asemenea, animalultrebuie pus sub supraveghere.
Ce trebuie s\ faciimediat dup\ ce
ai fost mu[cat dec=ine
Las\ rana `n]epat\ s\ s=ngerezec=teva momente (bine`n]eles dac\hemoragia nu este masiv\), pentruca bacteriile transmise prinmu[c\tur\ s\ fie eliminate.
Spal\ rana cu un s\pun anti-bacterial [i las\ apa s\ curg\ pestemu[c\tur\ `n jur de 5 minute, pen-tru a sp\la bine leziunea [i a pre-veni infectarea r\nii.
Panseaz\ zona afectat\ cu unbandaj de tifon steril. Daca nu aila `ndem=n\ un tifon steril, folo-se[te un [erve]el de h=rtie deunic\ folosin]\. Evit\ sa folose[tiun prosop sau o batist\ din mate-
rial textil, deoarece prin interme-diul acestora se pot transmite [ialte bacterii.
Pentru plaga `n]epat\ se folo-se[te un unguent cu antibiotic, iarpentru plaga sf=[iat\ se aplic\local ap\ oxigenat\ [i rivanol,dup\ care se acoper\ leziunea cuun bandaj steril pentru a compre-sa rana s=nger=nd\, pacientul pre-zent=ndu-se de urgen]\ la un ser-viciu medical de specialitate.
Medicul dumneavoastr\ este celcare va stabili necesitatea admi-nistr\rii vaccinului antirabic.Dac\ acesta nu se impune, celmai probabil vi se vor administraantiinflamatoare pentru combate-rea durerii [i antibiotice (ex.Oxacilina) pentru profilaxia/trata-rea infec]iei.
Voi `ntreba]i, medicul Tatiana B\l\uc\ v\ r\spunde
Cum proced\mdup\ o mu[c\tur\
de c=ine
Artistul a f\cut aceste acadele din vinsfin]it `nghe]at pe o cruce de lemn pe care
e gravat Iisus r\stignit. Ca s\ se ajung\ lagravur\, trebuie s\ se sug\ acadeaua.
Sebastian Errazuriz [i-a [i botezat „edi]ia limitat\” de100 de acadele: se cheam\ „Christian Popsicles” -„Acadele Cre[tine”, iar acestea sunt ̀ mp\r]ite pe post der\coritoare la S\pt\m=na Design-ului de la New York.
Artistul Sebastian Errazuriz, un chilian care s-a mutat`n America, spune c\, `nainte de a-[i expune acadele-le, le-a dus la biseric\, s\ le „citeasc\” un preot.
Ce-a vrut, totu[i, s\ spun\ artistul cu acadelele dinvin sfin]it cu Iisus pe cruce? Un reprezentant al uneigalerii de art\ spune c\ aceste lucr\ri vor s\ atrag\aten]ia asupra fanatismului religios [i a s=ngelui v\r -sat `n numele credin]ei de-a lungul istoriei. Contes ta -ta rii spun, pe de alt\ parte, c\ e doar `ncercarea de aatrage aten]ia a unui om f\r\ Dumnezeu.
Cafeaua b\ut\ dup\-amiaza`]i face mintea brici
Dup\ orele pr=nzului, majoritatea persoanelor `ncep s\ resimt\ obo-seala acumulat\ [i au dificult\]i de concentrare asupra activit\]ilor pecare le au de `ndeplinit. Speciali[tii au demonstrat c\ un consum mode-rat [i regulat de cafea dup\-amiaza contribuie la stimularea sistemuluimental. Astfel, persoanele care beau o cafea dup\ amiaza se simt multmai bine [i se pot concentra mai u[or asupra activit\]ilor. `n a doua partea zilei, nu mai avem acela[i ritm dinamic din timpul dimine]ii, fiindrecomandat un stimulent, precum o can\ de cafea solubil\ pentru a fidin nou `ntr-o form\ bun\. Cercet\torii recunosc faptul c\ mai au delucru p=n\ c=nd vor reu[i s\ `n]eleag\ pe deplin mecanismele care staula baza acestor efecte benefice ale cafelei. `n orice caz, cel pu]in unlucru este dovedit [tiin]ific: polifenolii din componen]a cafelei suntabsorbi]i rapid de corpul uman [i protejeaz\ celulele.
Totu[i, autorii studiului nu uit\ s\ sublinieze importan]a consumuluimoderat (maximum 3-4 c\ni de cafea pe zi) [i a prepar\rii corecte (1,8g de cafea solubil\ la 70 ml de ap\).
Au ap\rut “Acadele Cre[tine”
725 - 31 mai 2012 cocktail
BerbecC=t de cur=nd va `ncepe un nou ciclu de aproximativ 13 luni,
perioada `n care norocul se pare c\ `]i este aliat de `ncredere. Esteindicat, totu[i, s\ nu te bazezi numai pe influen]ele benefice aleacestuia, ra]iunea trebuind s\ `[i p\streze locul de onoare `n ceeace prive[te deciziile pe care le iei.
TaurEste important de [tiut faptul c\ ceea ce decizi a face `n aceast\
s\pt\m=n\, poate avea consecin]e [i efecte amplificate (mai multdec=t te a[tep]i) `n lunile care vor urma. Acest „cocktail” cosmic`]i dezleag\ limba [i `]i elibereaz\ tensiunile interioare acumula-te p=n\ acum.
GemeniPu]in\ lini[te nu ]i-ar prinde r\u, mai ales c\ este o s\pt\m=n\
`n care trebuie s\ `]i clarifici at=t dorin]ele c=t [i ce presupunnevoile tale emo]ionale. Este o perioad\ care te va ajuta `n modmiraculos s\ la[i trecutul `n urm\, dezvolt=ndu-te.
RacEste un moment foarte bun pentru a renun]a la ideile `nvechite
`n favoarea introspec]iei [i a abord\rii noilor c\i de ac]iune. Nuvei disp\rea din peisajul social, vei str\luci `n continuare, `ns\ veifi mult mai centrat asupra ta. Probabil c\ [i oportunit\]ile careapar `n drumul t\u `]i vor atrage aten]ia, f\c=ndu-te s\ te con-centrezi mai mult asupra posibilit\]ilor de dezvoltare care `]i suntoferite.
LeuTrebuie s\ observi care dintre rela]ii ]i-a d\unat [i care ]i-a fost
de folos (`n trecut), continu=nd ulterior cu un nou fond rela]ional.Chiar [i `n materie de „romantism”, poate este momentul s\materializezi, cumva, sentimentele tale, aduc=nd `n prim plannoi rela]ii care s\ reflecte starea ta actual\ [i personalitatea taevoluat\.
FecioaraDac\ te g=nde[ti s\ `]i schimbi locul de munc\, va trebui s\ iei
`n calcul faptul c\ poate nu aceasta este rezolvarea ideal\ a pro-blemelor. Lipsa de etic\ a celorlal]i nu `]i va fi str\in\ `n aceast\perioad\. Apare o schimbare a modului de abordare a proble-melor `n sistemul propriu de g=ndire, dar dac\ vei fi precaut [i veianaliza cu grij\ toate detaliile situa]iilor `n care e[ti expus, [anse-le de a comite erori sunt mult mai mici.
Balan]aLipsa de motiva]ie pe care ai remarcat-o p=n\ acum se pare c\
`[i g\se[te sf=r[itul, `ncet [i sigur. Ar fi bine s\ te concentrezi peceea ce `]i poate aduce viitorul, chiar dac\ dorin]ele tale ausubiecte ancorate `n trecut. Speran]a `ntr-un viitor rela]ional pro-pice este accentuat de eclipsa de s\pt\m=na trecut\.
ScorpionDe[i cam greu pentru semnul t\u fix [i probabil de nedorit, este
s\ fii flexibil. Dac\ vei reu[i, `ns\, `n aceast\ s\pt\m=n\, conflic-tele personale cu ceilal]i vor fi rezolvate facil. Mai ales dac\ „cei-lal]i” sunt de fapt partenerul t\u de via]\... Dac\ p=n\ acum i-aisupraestimat rolul pe care `l are `n via]a ta, acum este momentuls\ `i `n]elegi rolul real.
S\get\torToat\ luna mai entuziasmul nu te-a p\r\sit, mai ales [tiut fiind
faptul c\ cineva special a fost invitat s\ intre `n via]a ta `n aceast\perioad\. O alt\ posibilitate este aceea ca o persoan\ foartedrag\ ]ie, din trecut, s\ se re`ntoarc\ `n via]a ta. Ceea ce te „sal-veaz\” [i de aceast\ dat\ este bunul sim] [i aten]ia cu care teimplici `n orice noua rela]ie (fie ea sentimental\ sau de afaceri),cresc=nd [ansele de a ob]ine satisfac]ii, mai ales dac\ a[tept\riletale r\m=n realiste.
CapricornEste momentul s\ mai renun]i la at=t de mult lucru [i s\ te rela-
xezi, mai ales pentru c\ alian]ele de la locul de munc\ devin dince `n ce mai stabile [i mai complexe. Chiar [i a[a, nu e[ti scutitde b=rfe [i nici de figuri „acre” la locul de munc\, aten]ia fiindu-]i distras\ de la treburile cu adev\rat importante.
V\rs\torDe[i e[ti o persoan\ cu picioarele pe p\m=nt, de[i [tii `n ce
direc]ie te `ndrep]i, f\ un pas `napoi, totu[i, [i reorganizeaz\-te.Ai avut destul timp `n aceast\ lun\ pentru a observa toate deta-liile ascunse privirii tale, `n mod normal, detalii care `]i afectauat=t rela]iile sociale c=t [i progresul `n comunitatea din care faciparte.
Pe[tiSchimb\ri de situa]ie, obstacole de dep\[it, datorii vechi - pro-
babil uitate - ie[ite la suprafa]\, toate acestea [i multe alte micinepl\ceri ]i-au marcat luna mai. Multe `nt=rzieri au intervenit [idatorit\ celorlal]i. Desp\r]irile fie s-au accentuat, fie au avut loc(`n special s\pt\m=na trecut\), toate acestea av=nd rolul de a-]i`ntinde la maxim limitele [i de a te obliga s\ cau]i noi r\spunsuri.
horoscop
Grila jocului este unp\trat de nou\ pe no -u\ c\su]e, subdivizat`n tot at=tea p\ trateidentice, numite re -giuni. Regula joculuieste simpl\: fiecarer=nd, coloan\ sau re -giune nu trebuie s\con]in\ dec=t o dat\cifrele de la unu lanou\. Formulat altfel,fiecare ansamblu tre-buie s\ con]in\ cifrelede la unu la nou\ osin gur\ dat\.
1 7 5 2 6
6 3 1 4
2 7 3
7 9 5 4 8
2 3
6 4 7 9 2
6 7 4
9 1 8 7
9 4 8 3 5
Editat de: D.A.P.F.A.
Director: Adrian DIMITRIURedactor [ef: Ana PETRU}|Redactori: Andrei MUSTEA}|,Emanuela PANAITE, PaulaDUMITRU
F\cui f\l\ s\ vleau o constataleLa gl\dini]\ ieli, c=nd am picat,(Cu toate c\-s de-un an `n glupa male)S\ mol dac\ glumesc, pe omoplat!
Ne-a esplicat doamna educatoaleAm\nun]it, chial ne-a [i desenat,Cum am ajuns s\ ezigst\m sub soale,Cum fiecale a fost plocleat.
Elam ochi [i ulechi de culiosS\ aflu cum pe lume am venit,{i chipe[ [i istet, da’ [i flumos,Da’ nu te mint, mai mult m-a plictisit.
C-al fi o balz\, cale-n nopti]ic\,Ne-adu]e-n pliscu’ ei, `mpacheta]i,C=nd scap\ [i m\mica de bultic\F\cut\ de la ou\ [i c=lna]i.
Cum zboal\ balza asta-n]et, agale,Vleo nou\ luni, s\ ias\ luclu bun{ cum agiungem `n p\tu] [i-n ]oalePe co[ul casei, ca [i Mo[ Cl\ciun...
S\ vezi mai flate, ]e educatoale (!)F\l\ mi[to, chial m-a l\sat pelplex,La v=lsta ei, (]e ]=]e, ce pi]ioale !)S\ nu [tie nimica desple secs???
Am `ngropat-o pe soacra-meaUn tip intr\ `ntr-un bar tot zg=riat pe fa]\,
pe m=ini, pe picioare [i cu hainele sf=[iate.V\z=ndu-l astfel, prietenii `l `ntreab\ ce i s-
a `nt=mplat.- Tocmai am `ngropat-o pe soacr\-mea.- {i ce leg\tur\ are asta cu zg=rieturile ale?- Nu vroia...
CMYK
8 25 - 31 mai 2012magazin
NOT|: Aceast\ rubric\ esteun pamflet [i trebuie
tratat\ ca atare.Imaginile reprezint\
trucaje.
WWIIKKII LLUUCCKKYY
Tot, totmai sus...Mare efort cu campania asta
electoral\ pentru [eful PNL-i[tilor boto[\neni. Pentru c\vrea s\ conduc\ CJ-ul, Florin}urcanu mai trebuie s\ ]in\ [idiscursuri [i aici se `mpiedic\tare `n limba rom=n\. I-au r\ -mas celebre mai multe expresiifolosite f\r\ s\ se oboseasc\prea tare cu `n]elesul lor,cuvinte st=lcite sau puse `ncontext „la fix” c=t s\ st=r nea-sc\ hohote de r=s de fiecaredat\ c=nd ne amintim „fazele”.Cum ar fi: „marea cu darea”,„vot de blan\”, „fascilit\]i”,„Bo to[ani a primit 0 lei, Su -ceava de 50 de ori mai mult”,„C=nd voi con duce ju de]ul, `lvoi adu ce pe primul loc `ntopul s\r\ciei” [i cel mai ta recu v=nt „masturbare” `n loc de„masterat”. A[a c\ din c=nd `nc=nd mai trimite c= te un comu-nicat pe care-l „condimentea -z\” cu citate ale diferitelor per-sonalit\]i cul turale. Ca s\ deabine. S\ zic\ lumea c\ „ca tind-atul” cu pricina mai [i ci te[te.De a ceas t\ dat\, a ape lat laajutorul lui Con stantin Br=n -cu[i: „Trebuie s\ urm\ re[tinecontenit s\ urci foarte susdac\ vrei s\ vezi foarte de par -te”. Ei, ce zice]i nu e tare?
Ei,ci z=ci? I ghini cum stau? Ieste c`
am o poz=]ie de intilectual?
CIA caut\ s\ angajeze un agent-asasin. Dup\multe interviuri, teste dure, r\m=n trei finali[tipentru post: doi b\rba]i [i o femeie.
Pentru testul final, primul b\rbat este dusl=ng\ o u[\ de metal, i se d\ un pistol [i i sespune:
- Trebuie s\ [tim dac\ po]i `ndeplini oricemisiune, indiferent de circumstan]e. Dincolo deaceast\ u[\ se afl\ so]ia ta, a[ezat\ pe un scaun.Execut-o!
B\rbatul spune:- Glumi]i! Nu mi-a[ putea ucide nevasta!- Atunci nu e[ti potrivit pentru post, la revedere!
Al doilea b\rbat prime[te instruc]iunile, ia pis-tolul, intr\ `n camer\ [i dup\ cinci minute delini[te, iese afar\ cu ochii `n lacrimi [i spune:
- Am `ncercat, dar mi-e imposibil s\-mi ucidnevasta, `mi pare r\u...
Vine r=ndul femeii. I se spune c\ trebuie s\-[iucid\ b\rbatul. Ia pistolul, intr\ `n camer\ [iimediat se aud mai multe `mpu[c\turi, apoistrig\te, lovituri `n pere]i. Dup\ c=teva minute,se face lini[te, iar femeia iese pe u[\, [terg=ndu-se de transpira]ie:
- Pistolul pe care mi l-a]i dat era ̀ nc\rcat cu gloan -]e oarbe, a[a c\ a trebuit s\-l omor cu scaunul!
