Marţi, 23 ianuarie, la sediul Batalionului 30 Vânătoride Munte „Dragoslavele”, din Câmpulung a avut locce remonia de plecare în teatrul de operaţii Afganistan ami litarilor care încadrează Batalionul Protecţia Forţei„Vulturii Carpaţilor”.

Ceremonia militară ain clus intonarea Imnuluina ţional, oficierea servici-ului religios şi s-a încheiatcu defilarea BatalionuluiPro tecţia Forţei „VulturiiCarpaţilor” pe acordurilefan farei militare reprezen-tative a Academiei For ţe -lor Aeriene ...

Instrucţia schiului - Instrucţia schiului - o temă importantă de instruireo temă importantă de instruire

Exasperat de lipsa de eficienţă resimţită în realizărilesu bordonaţilor săi, ofiţerul german a lansat un discursmo bilizator în care arăta că: „Selbst helfen! - Trebuie să

ne ajutăm singuri! ÎnDo brogea nu curge mie -re şi lapte! Cu puţinemij loace trebuie să serea lizeze mult. Decimun că, pentru onoare.Prin organizare se va pu -tea face faţă şi lipsei debra ţe. ..

Curierul

ARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XX nr . 2 (464) l 31 ianuarie 2018 l 8 pagini l 1 leu

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

REPERE ÎN COTIDIAN

Militarii musceleni - Militarii musceleni - ceremonial de plecareceremonial de plecare

Instrucţia schiului este o temă importantă în progra-mul de instruire al unui vânător de munte. De aceea, mi -li tarii companiei comunicaţii şi informatică şi cei aicom paniei apărare CBRN din Brigada 2 V.M. şi-au per -

fec ţionat de prin de ri -le în in struc ţia schi -u lui, în ta bă ra dein s truc ţie la mun te,din zo na Bră det. Iaro com pa nie de vână-tori de mun te şiCom pania Spri jinLup tă ale ...

1916-1918 - 1916-1918 - Ocupaţia străină în DobrogeaOcupaţia străină în Dobrogea

KAKI 100%

La Statul Major al Forţelor Terestre s-a desfăşuratvineri, 26 ianuarie, şedinţa de autoevaluare a activităţiipe anul 2017, în prezenţa ministrului Apărării Naţionale,Mi hai Fifor, a secretarilor de stat Mircea Duşa şi FlorinVlă dică şi a şefului Statului Major al Apărării, generalulNi colae Ciucă.

De asemenea, laac tivitatea de bilanţ,au participat generalişi ofiţeri din comandaSta tului Major al For -ţe lor Terestre, precumşi comandanţii ma ri -lor unităţi...

Autoevaluarea Autoevaluarea act iv i tăţ i i SMFT act iv i tăţ i i SMFT

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Dioxidul de carbon poate fi transformat în plastic

C M Y K

Echipa de cercetători americani şi canadieni de laUni versitatea California, Berkeley, respectiv Universita -tea din Toronto şi Canadian Light Source (CLS) au ela -bo rat o metodă prin care pot converti eficient dioxidulde carbon în plastic. Savanţii susţin că studiul lor poateaju ta la oprireadio xidului de car-bon - o moleculăcare are o contri -bu ţie majoră înschim barea cli -ma tică - de a intraîn atmosfe ră,scrie The Inde-pendent...

De curând, la sediul Brigăzii 9 Mecanizată „Mărăşeşti” a avutloc o ceremonie militară în cadrul căreia, comandantul unităţii, ge -ne ral de brigadă Dorin Toma, a prezentat întregului efectiv, noulDra pel de Luptă al uni -tă ţii.

„Drapelul de luptă aluni tăţii este simbolulonoa rei, vitejiei şi glori -ei militare. El evocă tre-cutul de luptă al poporu-lui român pentru liberta -te naţională şi tradiţiileuni tăţii, amintind fie că -rui militar datoria sfântăde a servi cu credinţă patria, de a apăra cu orice preţ unitatea, su -ve ranitatea şi independenţa României.”

Până în prezent, Drapelului de Luptă al Brigăzii 9 Mecanizată„Mă răşeşti” i s-au conferit următoarele decoraţii: Emblema deOnoa re a Forţelor Terestre, Emblema de Onoare a Armatei Ro mâ -ni ei, Emblema de Onoare a Statului Major General şi Ordinul Vir-tutea Militară în grad de cavaler, cu însemn de pace.

***Ca urmare a adoptării Legii nr. 146/2016, Stema României şi

si gi li ul de stat au fost modificate prin readucerea Coroanei de Oţela Regilor României pe capul acvilei din stemă.

Locotenent Mirela GHEORGHEFoto: plt.adj.pr. Gheorghe GABARĂ

Instrucţia schiului este o temă importantă în programulde instruire al unui vânător de munte.

De aceea, militarii companiei comunicaţii şi informa ti -că şi cei ai companiei apărare CBRN din Brigada 2 Vână-tori de Munte şi-au perfecţionat deprinderile în instrucţiaschiului, în tabăra de in struc ţie la munte, din zona Brădet.Iar o companie de vânători de munte şi Compania SprijinLuptă ale Batalionul 33 Vâ nători de Munte „Posada” s-auinstruit în zona Vâlsan.

Militarii unei bateriei de obuziere din cadrul Batalionu-lui 206 Artilerie „General Mihail Lăcătuşu”, s-au instruit,de ase menea, la Cabana Renţea. Scopul taberei a fost acelade a îmbunătăţi performanţele schiorilor de nivel mediu şiavan sat. Totodată, militarii nou-veniţi şi-au format de prin -de rile de bază pentru instrucţia schiului, ajutaţi de instruc-torii şi comandanţii lor. În această perioadă, militarii auexe cutat şi marşuri pe schiuri şi pe jos pe distanţe medii şi

lungi. Instrucţia tactică în mediul montan realizează creşterea

re zis tenţei militarilor la efort, îmbunătăţirea deprinderilorde a acţiona într-un mediu ostil, precum şi coeziunea gru -pului.

În prima parte a lunii ianuarie şi militari din Batalionul21 Vânători de Munte „General Leonard Mociulschi” s-auaflat în tabără de instrucţie la munte, în masivul Bucegi.

În cadrul procesului de instrucţie, aceştia şi-au perfec -ţio nat deprinderile în modul de ducere a acţiunilor militareîn teren muntos împădurit, în condiţii extreme de climă,prin executarea de marşuri pe schiuri pe distanţe medii şilungi cu diferenţă de nivel de aproximativ 1000 m.

Printre temele abordate pe timpul taberelor, pe lângăin s truc ţia schiului, s-a aflat şi orientarea în teren muntos zi -ua şi noaptea, precum şi traiul în condiţii de izolare. Acti -vi tă ţi le de pregătire s-au încheiat, de fiecare dată, cu unexer ciţiu tactic de nivel pluton. n

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 2 (464) din 31 ianuarie 2018Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

(tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenþã - expediþie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt.maj. Paul IoniþãCap; Chiriță NarcisCap. Crețu Ionuţ

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1002/ 249

Secretar de redacþie

int. 1002/ 249

Redactori

Cristina Fratu

Daniela Þãruºi

int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51618C 42/ 2018

lLONDRA - Un nou radar va fi operaţional în curând înin sulele Shetland pentru apărarea împotriva ameninţăriiru se. Un nou radar al Royal Air Force (RAF), situat în in su -le le Shetland şi destinat să protejeze spaţiul aerian britanic deo ameninţare rusă „reală şi gravă”, va fi operaţional în cu -rând, a anunţat Ministerul britanic al Apărării, transmite AFP.Noul radar „va întări capacitatea Marii Britanii de a urmăriae ro navele militare sau civile neidentificate”, a subliniat şe -ful RAF, într-un comunicat. El s-a deplasat la locul unde estein stalat acest radar, care a costat 10 milioane de lire sterline(11,4 milioane de euro), în arhipelagul Shetland din Sco ţia,în nordul Regatului Unit. Shetland îşi va regăsi „rolul pe carel-a jucat în anii 1960-1970, atunci când locaţia a fost utiliza-tă ca radar de alertă avansat pe flancul nordic al NATO”, asu bliniat ministerul britanic. „Ne vom proteja întotdeaunace rul de o agresiune rusă. Acest radar este un element vital însis temul de apărare britanic, într-un context în care reac ţi o -năm faţă de intensificarea ameninţărilor globale şi ne întărimca pacitatea de a răspunde la acestea”, a declarat ministrulApă rării, Gavin Williamson, citat în comunicat. Şeful Statu-lui Major britanic a declarat că Rusia reprezintă „provocareade securitate cea mai complexă şi reală pe care o avem de în -frun tat după Războiul Rece”. El a solicitat fonduri suplimen -t a re pentru ca forţele armate să poată face faţă acestei pro vo -cări. lANKARA - Turcia cheamă SUA să-şi retragă„ime diat” militarii din Minbej. Ministrul turc de externe,Me vlüt Cavusoglu a chemat Statele Unite ale Americii să-şire tra gă „imediat” militarii desfăşuraţi la Minbej, oraş dinnor dul Siriei controlat de miliţia kurdă YPG, împotriva căreiaar mata turcă a lansat o ofensivă, transmite AFP. „Trebuie ca(SUA) să se retragă imediat din Minbej”, a declarat MevlütCa vusoglu în faţa presei, după ce preşedintele Recep TayyipEr dogan a ameninţat că va extinde până la acest oraş, iar apoişi mai spre est, până la graniţa cu Irak, ofensiva pe care An -ka ra o întreprinde în nord-vestul Siriei împotriva miliţieikur de YPG. Câteva sute de militari americani sunt desfăşu-raţi la Min bej, oraş controlat de YPG, miliţie considerată „te -ro ristă” de Ankara, dar aliată a Washingtonului în lupta îm -po triva gru pării jihadiste Stat Islamic. Potrivit ministruluiCa vuso glu, „trebuie ca Statele Unite să rupă total cu YPG, săre cupe re ze armele” pe care le-au furnizat acestei miliţii pen-tru a lup ta contra jihadiştilor şi despre care Ankara afirmă căsunt uti lizate acum împotriva forţelor turce. Conform preşe -din ţiei tur ce, consilierul pentru securitate naţională al CaseiAlbe, H.R. McMaster i-a reiterat purtătorului de cuvânt al luiEr dogan, Ibrahim Kalin, într-o convorbire telefonică, că Wa -shing to nul nu va mai furniza arme YPG. lWASHINGTON -Tru pele SUA din zona Manbij, Siria, nu vor fi retrase.Au torităţile mi litare de la Washington nu „iau în conside ra -re” posibilita tea retragerii trupelor americane din zona oraşu-lui sirian Man bij, în pofida avertismentelor Turciei, care in -ten ţionează să lanseze o ofensivă împotriva forţelor kurde cecon trolează lo calitatea, a declarat un general SUA. Re tra ge -rea trupelor americane din Manbij „nu este ceva ce luăm încon siderare”, a declarat generalul Joseph Votel, şefulComan damentului Central al Statelor Unite, citat de postulde televiziune CNN. Pe data de 19 ianuarie, armata turcă ade clanşat o ofensivă în nordul Siriei, lansând atacuri aerieneşi terestre în provincia Afrin. Obiectivul ofensivei este înlă-turarea grupării insurgente kurde Unităţile Populare de Pro-tecţie (YPG), despre care Ankara afirmă că este aliată cumiş carea separatistă Partidul Muncitorilor din Kurdistan(PKK). Preşedintele american Donald Trump i-a cerut omo-logului său turc, Recep Tayyip Erdogan, să limiteze operaţiu -ni le militare în nordul Siriei şi l-a avertizat să nu provoace ocon fruntare între forţele turce şi cele americane. Unii analiştisunt de părere că o altercaţie între doi aliaţi NATO este posi-bilă. Statele Unite au susţinut Forţele Democratice Siriene(SDF), o alianţă de miliţii arabe şi kurde, inclusiv YPG, înlup tele împotriva militanţilor organizaţiei teroriste Stat Is la -mic. lBEIJING - China neagă că ar intenţiona să con s -tru iască o bază militară în Afganistan. Ministerul Apărăriidin China a negat că intenţionează să construiască o bază mi -li tară în Afganistan, afirmând că informaţiile vehiculate sunt„ne întemeiate”, relatează Reuters. Agenţia de ştiri rusă Fer-ghana News a informat că Beijingul va construi o bază mili-tară în nordul Afganistanului. Purtătorul de cuvânt al Minis-terului Apărării chinez, Wu Qian a declarat că între cele douăţări există o cooperare nor mală în domeniul securităţii şi că,la fel ca alte ţări, China spri jină Afganistanul în domeniulapă rării şi în lupta împotriva terorismului. „Informaţia po tri -vit căreia China construieş te o bază militară în Afganistaneste neîntemeiată”, a spus Wu Qian. De asemenea, ministerula respins informaţiile apă rute anterior că vehicule militarechi neze patrulează în Af ganistan. China a deschis anul trecutîn Djibouti, în Cornul Africii, prima sa bază militară în străi -nă tate. Beijingul a ne gat anterior că intenţionează să cons tru -ias că alte baze în afara ţării, însă Statele Unite se aşteaptă caau torităţile chineze să construiască şi altele, Pakistanul fiindun posibil loc. n

aCtualitatea

Pe SCuRt

Prezentarea Prezentarea Drapelului de LuptăDrapelului de Luptă

Militarii Detaşamentuluide Apărare Antiaeriană „Li -lie cii Negri” au participat laexer ciţiul de testare a capabi-lităţilor de răspuns în situaţiide criză al Grupului de Luptădin Polonia, alături de parte-nerii polonezi, americani, bri-tanici şi croaţi.

Exerciţiul a durat 48 deore, timp în care s-au antrenatpe baza mai multor scenarii.

Foto: Bogdan ANDRIEŞ

Polonia

Exerciţiul de testare a capacităţii de răspuns în situaţii de criză al Grupului de Luptă

Instrucţia schiului - Instrucţia schiului - o temă importantă în programul de instruire o temă importantă în programul de instruire

Plutonierul adju-tant principal IonCris tinel Cazacu apri mit această re cu -noaş tere sub formaune ia dintre cele maiim portante distincţiiale Armatei StatelorUni te ale Americii,„The MeritoriousSer vice Medal”. Mi -li tarul român a parti -ci pat, în cadrul misi-unii „Resolute Sup-port”, în teatrul deope raţiuni Afga nis -tan, cu Batalionul341 Infanterie „Pro-tecţia Forţei”.

Atunci când pro-fesionalismul, determinarea şi cu rajul îşi spuncuvântul în îndeplinirea misiunilor în teatrele deoperaţiuni, recunoaşterea meritelor con tribuie lacreşterea dorinţei de a continua lu cru rile spre atin-gerea altor rezultate extraordinare.

Locotenent Mirela GHEORGHE

Militar românMilitar romândecorat decorat

de americanide americani

La Statul Major al Forţelor Terestre s-a desfăşurat vi -neri, 26 ianuarie, şedinţa de autoevaluare a activităţii peanul 2017, în prezenţa ministrului Apărării Naţionale, Mi -hai Fifor, a secretarilor de stat Mircea Duşa şi Florin Vlă -di că şi a şefului Statului Major al Apărării, generalul Ni -co lae Ciucă.

De asemenea, la activitatea de bilanţ, au participat ge -ne rali şi ofiţeri din comanda Statului Major al Forţelor Te -res tre, precum şi comandanţii marilor unităţi şi unităţi dinsu bordinea categoriei de forţe.

Şeful Statului Major al Forţelor Terestre, generalul-ma ior Ovidiu-Liviu Uifăleanu a prezentat modul de în de -pli nire a misiunilor acestei categorii de forţe, problemelecu rente, dar şi priorităţile pentru anul 2018. „Continuareapro cesului de transformare, modernizare şi restabilire aca pacităţii de luptă, operaţionalizarea elementelor de co -man dă şi control din structura de forţe a NATO, pregătireafor ţelor pentru misiunile Alianţei Nord-Atlantice, ale Uni-unii Europene şi de tip coaliţie, instruirea structurilor pusela dispoziţia NATO şi a celor din pachetul prioritar, conti -nua rea procesului de achiziţie pentru înzestrarea structu ri -lor cu echipamente noi, cât şi intensificarea instruirii per-sonalului s-au înscris printre obiectivele prioritare aleanu lui 2017”, a apreciat şeful SMFT.

La finalul prezentării, ministrul apărării naţionale şi-aex pri mat aprecierea pentru activitatea Forţelor Terestre înanul trecut. „A fost un an plin de provocări, căruia i-aţi fă -cut faţă cu succes. Aţi asigurat cea mai mare parte a efec-tivelor armatei noastre la cele două mari activităţi de in -stru ire, exerciţiile Noble Jump şi Saber Guardian. Cel maiim portant exerciţiu NATO de anul trecut, Noble Jump, şicel mai mare şi mai complex exerciţiu desfăşurat de for -ţe le aliate şi partenere, Saber Guardian, cu o participarenu meroasă, de peste 20.000 de militari, au pus Româniape harta militară a lumii. Cele două mari evenimente nuau avut doar rol de instruire şi de coordonare a diferitelor

struc turi din ţările aliate şi partenere ci, înpri mul rând, au arătat întregii lumi unitateaAlian ţei Nord Atlantice şi determinarea li de -ri lor ţărilor membre ale NATO de a asiguraîm preună apărarea frontierelor aliate şi na ţio -na le”, a spus ministrul Fifor.

Ministerul Apărării Naţionale are asiguratşi în anul 2018 un buget de două procente dinPIB. „Sunt premise suficiente să fim opti -mişti că, după ce am reuşit, la finele anuluitre cut, să demarăm achiziţia transportoarelorblin date 8x8 Piranha V, vom începe în 2018şi alte programe necesare forţelor terestre,cum ar fi componenta de înzestrare cu trans-portorul blindat ce va fi produs la Moreni, încooperare cu com pania germană Rheinmetall, programulde înzestrare cu rachetele sol-sol de tip HIMARS sauautovehicule 4x4 blin date şi neblindate”, a declarat min-istrul Fifor.

Una dintre priorităţile bugetare ale anului 2018 estecreş terea nivelului condiţiilor de viaţă şi instruire ale mi -li tarilor. „Aveţi ca repere comandamentele de Divizie şicel al integrării forţelor NATO, care sunt finalizate, iaracum lucraţi la infrastructura comandamentului de bri ga -dă de la Craiova. Îmi doresc ca, în timp, să începem sămo dernizăm, pe rând, cazărmile pentru a face viaţa mili-tarilor mai confortabilă”.

Asigurând activul de comandă al Forţelor Terestre Ro -mâ ne de întregul sprijin al conducerii MApN, ministrulFi for a apreciat prestaţia excelentă a militarilor forţelor te -res tre în misiunile din teatrele de operaţii care „se mani-festă ca ambasadori eficienţi ai României în lume”, şi amul ţumit, de asemenea, pentru participarea personaluluiaces tei categorii de forţe în sprijinul populaţiei aflată în si -tua ţii de urgenţă.

* * *Din punct de vedere geografic, România se situează

atât în regiunea extinsă a Mării Negre, cât şi zona de sud-est a Europei. La nivelul Alianţei s-a înţeles profilul stra -te gic al Mării Negre şi importanţa regiunii pentru securi-tatea Euro-Atlantică. România beneficiază astăzi de celemai mari măsuri de reasigurare menite să întărească pos-tura de descurajare şi apărare. Unul dintre obiectivele ma -jo re ale Ministerului Apărării Naţionale a fost şi este con-solidarea profilului României, de pilon regional de securi -ta te şi stabilitate în NATO şi UE.

În contextul procesului de reconfigurare a posturii mi -li tar-strategice de descurajare şi apărare a Alianţei, Arma-ta României are nevoie de capabilităţi militare credibile,cu o înzestrare adecvată şi militari bine pregătiţi. Re dre -sa rea bugetului Apărării şi înscrierea acestuia pe o ten din -ţă ascendentă este o prioritate majoră a ţării noastre încon textul de securitate actual, atât de complex. Româniară mâne angajată ferm în direcţia atingerii acestui nivel alfi nanţării de două procente din PIB în anul 2018 şi men -ţi nerea lui în deceniul următor. n

Cine a trecut vreodată pragul cazărmii01357, este imposibil să nu-l fi remarcatpe domnul Feraru Nicolae sau Nea Nicu,aşa cum îi spun toţi cei pe care i-a cunos -cut mai îndeaproape. Mic la stat, mare lasfat, un personaj cu vocea puternică, întot-deauna plin de viaţă, cu un sfat pentru ori-cine pare mai abătut, Nea Nicu se face plă-cut de toţi cei care îl întâlnesc. Născut în1953, în comuna Laloşu, judeţul Vâlcea,ol tean cum îi place să susţină, coleg deban că în şcoala primară cu generalul (rz.)Pâl şoiu Ioan, Nea Nicu a ajuns în Bucu-reşti încă de la vârsta de 14 ani pentru a ur -ma cursurile Şcolii de Frizeri, terminând altrei lea din 38 de cursanţi.

Iată că, azi, 23.01.2018, Nea Nicu în -che ie activitatea depusă în folosul armateiro mâne şi trece în rândul pensionarilor „În1971, m-am angajat ca frizer la Igiena, mi-am întemeiat o familie, iar Dumnezeu m-afe ricit cu patru copii. Am fost obligat prac-tic să mă recalific şi am urmat o şcoală demai ş tri în lăcătuşerie, reuşind să îmbincele două meserii. În 1994, m-am angajatla U.M. 01337, pe o funcţie de frizer. Ampar ticipat cu militarii acestei unităţi lafoar te multe tabere de instrucţie şi aplica -ţii. În 2005, funcţia de frizer a dispărut dinstat, odată cu renunţarea la serviciul mili-tar obligatoriu, astfel fiind nevoit să urmezun curs de fochist, pentru a fi încadrat peuna din aceste funcţii, la U.M. 02475. Cutoate acestea, nu am renunţat niciodată lame seria de frizer, reuşind, practic, să merg

cu cele două înpa ralel. De alt-fel, aşa mă cu -nosc toţi co -man danţii subcare am activat- Nea Nicu,fri ze rul. Măbu cur că acum,după atâţia ani

de muncă, a venit timpul sămă odihnesc, să mă bucur depen sia pe deplin meritată,cred eu, însă îmi pare foarterău că plec dintr-un colectiv atât de bun.Am iubit armata şi o iubesc. Mi-a plăcutor dinea, disciplina şi curăţenia. Am dat do -va dă de camaraderie şi mi-a plăcut sămun cesc, să pun osul la treabă. Aş vreadacă se poate să continui munca de frizer,spi ritul îmi este încă tânăr, iar mâinile ştiucă nu mă vor trăda niciodată”.

Dovadă a faptului că Nea Nicu este unom deosebit şi un camarad de excepţie, co -legii s-au gândit să îi organizeze o ceremo-nie de retragere din activitate, ocazie de aîi aduce mulţumiri pentru întreaga carieră.La ceremonie au participat toţi cei pe careNea Nicu i-a ajutat în întreaga sa activita-te, dacă nu, cu o tunsoare chic, măcar cuun sfat atunci când aceştia aveau nevoie,cu o glumă pentru a le descreţi frunţile.Co mandantul unităţii, general de brigadăMa rian Botea, într-un cadru relaxat, l-a fe -li citat şi îmbrăţişat pe Nea Nicu, mulţu-mindu-i pentru tot ceea ce a făcut de-a lun-gul carierei: „Nea Nicu, inevitabilul s-a în -tâm plat. Toţi o să trecem prin asta. Dă-mivo ie mai întâi să îţi ofer respectul meu şitot odată să rostesc câteva cuvinte cu acestpri lej. Sunt oameni care trec prin poziţiiim portante, fie prin armată, fie prin socie-tate care nu reuşesc să lase neapărat o im -pre sie bună, sau să realizeze lucruri mari.Dar, sunt şi oameni cum este Nea Nicu,care nu a avut o poziţie socială formidabi -lă, dar prin modul lui de comportare a avutun impact pozitiv asupra noas tră, încâteste imposibil să îl uiţi. Nu îl voi uita nici -oda tă pe Nea Nicu, atmosfera pozitivă pecare a reuşit să o creeze în toate împrejură-rile în care era el prezent. Să îţi dea Dum-nezeu sănătate, bucurie, să ai grijă de soţie,co pii şi nepoţi şi oricând găseşti în noinişte prieteni care să îţi stea alături! Pensieîn delungată îţi urăm tot colectivul pe careai ştiut să ţi-l apropii!”

Din partea colegilor a primit bine cu no -scu tul baston şi excentrica pălărie, dar şiun aparat de tuns, în semn de preţuire amă iestriei meşteşugarului îndrăgit. Cu la -

cri mi în ochi, Nea Nicu a ţinut să le adre -se ze câteva cuvinte tuturor: „Domnule co -man dant, distinşi colegi, am deosebitaonoa re de a mă afla astăzi în faţa dumnea-voastră, cu prilejul unui moment deosebit,cel al pensionării mele. Am considerat în -tot deauna armata, ca fiind a doua familie,iar unitatea militară, ca fiind locul unde măsim ţeam ca acasă. Pe parcursul anilor pe -tre cuţi în serviciul armatei, am acumulatex perienţă şi nu am evitat niciodată depu-nerea tuturor eforturilor necesare pentruîn deplinirea sarcinilor încredinţate, am

acu mulat amintirifru moase şi am avutpar te de şefi şi colegide osebiţi. Mereu m-am străduit să las our mă frumoasă învia ţa oamenilor pecare i-am întâlnit. Nuştiu dacă am reuşitîn totdeauna, dar spercă într-o zi, cinevaîşi va amin ti cu dragde mine. A fost oonoa re pentru mi ne

să lucrez alături de dum neavoastră. Vămul ţumesc pentru tot sprijinul acordat şivă doresc tuturor să aveţi parte de realiză-ri în plan profesional şi personal. AMONOA REA SĂ VĂ SALUT!”

Şi noi, redacţia ziarului „CurierulArmatei” îţi urăm viaţă lungă, pensie feri-cită şi „să ai parte de tot ce e frumos în no -ua postură în care viaţa, cu siguranţă, nedu ce pe toţi. Să ne trăieşti Nea Nicu, celmai bun frizer al Armatei României!

Plutonier Cristian ALDESCU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 2 (464) din 31 ianuarie 2018

Pagina 3

Cei doi ofiţeri cadeţi de la Şcoala Mi -li tară Interarme Saint Syr, Coetquidan dinFran ţa, au executat un stagiu de pregătireşi la Batalionul 21 Vânători de Munte,,Ge ne ral Leornard Mociulschi” din Pre-deal.

Aceştia s-au integrat în programul dein struire al militarilor din batalion, parti-cipând activ la instrucţia alpină şi in struc -ţia schiului.

De asemenea, ofiţerii cadeţi au luat

parte şi la un exerciţiu decău tare-salvare îm preunăcu echipa de cău tare-sal -va re a batalionului. Acti-vităţile desfăşurate în ca -drul acestui exerciţiu aufost: căutarea victimelorprin inspectarea terenului,son dare şi evacuarea ră ni -ţi lor.

Miercuri 24 ianuarie,cei doi cadeţi din Franţaau participat la ceremo-nialul militar-religios, or -ga nizat în Piaţa Gării Pre -deal, cu prilejul Zilei Uni -rii Principatelor Ro mâ ne.

În urma discuţiilor avute cu cei doi ca -deţi francezi, aceştia au ţinut să precizezecă, săptămâna petrecută la Batalionul 21Vâ nători de Munte ,,General LeornardMo ciulschi” a fost pentru ei o experienţăine dită, învăţând tehnici şi procedee noi,au fost impresionaţi de primirea călduroa-să, de colaborarea cu echipa de comandăşi au apreciat profesionalismul militarilorală turi de care s-au antrenat.

Silvia VOINESCU

Autoevaluarea activităţii SMFT

Stagiu de pregăt i reStagiu de pregăt i rela la „Vipere le Negre”„Vipere le Negre”

Un om... o poveste

În perioada 15 - 18.01.2018, în ca -drul exerciţiului româno-american „CI -MIC VICTORY”, în garnizoanele Ti -mi şoara şi Arad s-au desfăşurat acti vi -tăţi specifice de cooperare civili-mili-tari, de către o echipă de militari de laBa talionul 1 CIMIC (cooperare civili -mi litari) al Statului Major al ForţelorTe restre, împreună cu o echipă de mili-tari SUA, specialişti în Afaceri Civile(US Civil Affairs).

Militarii ro -mâni şi ameri-cani au exersatuna dintre func -ţii le-cheie aleCIMIC - legăturacu mediul civil,func ţie care pre-supune re la ţio na -rea cu instituţiici vile. Acti vi tă ţi -le CIMIC desfă -şu rate au avut fo -cus educaţionalşi au avut loc înin stituţii de în vă -ţă mânt şi la sediile altor instituţii ci vi le.

În garnizoana Timişoara, în data de15 ianuarie, militarii români şi ameri-cani au interacţionat cu cadre didacticeşi elevi de la Liceul Pedagogic „Car-men Sylva” din Timişoara. În ziua de 16ianuarie, echipa mixtă româno - ameri-cană a fost primită la sediul Universi tă -ţii de Vest din TIMIŞOARA şi la ŞcoalaGim nazială nr. 7 „Sfânta Maria”.

În garnizoana Arad, activităţileCIMIC ale echipei de specialişti CIMIC(RO) şi Civil Affairs (SUA) au debutatîn data de 17 ianuarie cu o activitateam plă, organizată la sediul CentruluiRe creativ Orăşenesc din localitatea Li -po va. Aici s-au reunit un număr de 270elevi, de gimnaziu şi liceu de la ŞcoalaGim nazială „Alexandru Mocioni” dinBir chiş, Şcoala Gimnazială „PatrichiePopescu” din Bata, respectiv de la Li -ce ul „Atanasie Marienescu” din Lipo-va şi de la Liceul Teoretic din Săvârşin.Ală turi de cadre didactice, elevi şi mili-

tari au fost prezenţi reprezentanţi ai In -s pec toratului Şcolar Judeţean şi ai Cen-trului Militar Judeţean Arad. În aceeaşizi, militarii români şi americani, alăturide reprezentanţii Inspectoratului ŞcolarJu deţean au desfăşurat activităţi la se -diul primăriei Lipova şi la InspectoratulŞco lar Judeţean Arad.

În data de 18.01, la sediul Liceului„Sa va Brancovici” din Ineu, militariişi reprezentanţii Inspectoratului Şcolar

Ju deţean Arad s-au întâlnit cu un numărde 200 de elevi, de gimnaziu şi liceu dela Şcoala Gimnazială Buteni, Liceul„Sa va Brancovici” Ineu, Colegiul „Mi -hai Viteazul” Ineu, respectiv LiceulTeo retic Sebiş.

În aceeaşi zi, la sediul ColegiuluiNa ţional „Moise Nicoară” Arad, echi -pa de specialişti CIMIC (RO) şi CivilAffa irs (SUA) împreună cu reprezen-tanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean şiai Centrului Militar Judeţean, s-au întâl-nit cu un grup de elevi de gimnaziu şi li -ceu de la Colegiul Naţional „Moise Ni -coa ră”, Colegiul Naţional „Preparan-dia-Dimitrie Ţichindeal” şi ColegiulNa ţional „Elena Ghiba Birta” dinArad.

Activităţile CIMIC executate în celedouă garnizoane au vizat promovareain stituţiei militare în mediul şcolar şiuni versitar şi a parteneriatului strategicRo mânia - SUA.

Radu IFRIM

Curierul ARMATEINr. 2 (464) din 31 ianuarie 2018Pagina 4 REPERE  ÎN   COTIDIAN

Activităţi româno-americaneActivităţi româno-americanede cooperare civili-militaride cooperare civili-militari

(CIMIC)(CIMIC)

C M Y K

Marţi, 23 ianuarie, la sediul Batalionului 30 Vânătoride Munte „Dragoslavele”, din Câmpulung a avut loc ce -re monia de plecare în teatrul de operaţii Afganistan a mi -li tarilor care încadrează Batalionul Protecţia Forţei „Vul-turii Carpaţilor”.

Ceremonia militară a inclus intonarea Imnului naţio -nal, oficierea serviciului religios şi s-a încheiat cu defila -rea Batalionului Protecţia Forţei „Vulturii Carpaţilor” peacor durile fanfarei militare reprezentative a AcademieiFor ţelor Aeriene „Henri Coandă”din Braşov.

La activitate a participat ministrul apărării naţionale,Mi hai Fifor, care a transmis militarilor: „Este un momentim portant pentru orice militar al Armatei României, cândtot ceea ce aţi învăţat, toate antrenamentele făcute vor fiapli cate în condiţii reale de luptă.

Aveţi toată aprecierea mea pentru curajul dumnea -voas tră şi tot sprijinul pentru îndeplinirea cu succes a mi -siu nii în condiţii cât mai sigure şi cât mai bune.

Rezultatele deosebite obţinute în perioada de pregătire

vă dau dreptul deplin de a privi cu optimismaceastă misiune de protecţie a Bazei Militare Ae -rie ne din Kandahar, precum şi aceea de instruireşi consiliere a militarilor Armatei Naţionale Af -ga ne.

După oficierea serviciului religios, coman-dantul Batalionului Protecţia Forţei „VulturiiCarpaţilor”, locotenent-colonel Ionuţ Ilinca aafir mat faptul că după 4 luni de pregătire intensă,sun tem la momentul în care ne exprimăm con -

vin gerea că vom depune tot efortulpentru a ne îndeplini misiunea încre -din ţată.

Pentru batalion, participarea laaceas tă misiune reprezintă a 3-a reva -li dare a pregătirii şi profesionalismu-lui militarilor într-un teatru de operaţiiex tern şi a locului pe care batalionul îlocu pă în galeria unităţilor de elită dinFor ţele Terestre ale Armatei Ro mâ ni -ei.

Totodată, a mulţumit subordo -naţilor care, prin dăruire, profesiona -lism, dedicaţie şi disciplină, muncă şiper severenţă şi-au ridicat permanentni velul de pregătire astfel încât să dez-volte deprinderile necesare executăriisar cinilor ce le vor reveni în conformi-tate cu cerinţele mediului operaţional.

La finalul alocuţiunii, comandan-tul batalionului şi-a exprimat dorinţaca la întoarcerea din teatru de operaţii să ra por -

te ze Misiune îndeplinită!, ca o reuşită a tuturor, o încunu -na re cu succes a unei perioade de efort susţinut, a uneimunci de echipă şi a unui sprijin continuu şi necondiţio -nat din partea familiilor.

La festivitate au mai participat şeful Statului Major alApă rării, general Nicolae-Ionel Ciucă, şeful Statului Ma -jor al Forţelor Terestre, general-maior Ovidiu Uifăleanu,co mandantul Comandamentului Forţelor Întrunite, gene -ral de brigadă Dorin Ioniţă, comandantul Diviziei 2 Infan-

terie „Getica”, general de brigadă Gheorghiţă Vlad, co -man dantul Brigăzii 2 Vânători de Munte „Sarmizege-tusa”, colonel Cristian Teglaş, precum şi oficialităţi lo ca -le.

În cadrul ceremoniei, un moment deosebit l-a constitu -it citirea extrasului ordinului de misiune de către coman-dantul Comandamentului Forţelor Întrunite, general debri gadă Dorin Ioniţă.

Locotenent Crinu ŞINCARIFoto: M.m.p. Iulian CADULENCU

Mil i tar i i musceleni - ceremonia l de p lecareMi l i tar i i musceleni - ceremonia l de p lecare

România a sărbătorit 159 de ani de laUni rea Principatelor Române. Mii de româniau participat la evenimentele dedicate UniriiPrin cipatelor.

Unirea Principatelor Române a fost săr-bătorită pe 24 ianuarie în ora -şe le simbol ale acestui eveni-ment istoric. Bucureştiul amar cat Unirea Mică la PalatulPa triarhiei, locul în care Adu -na rea Electivă îl alegea peAle xandru Ioan Cuza Domnşi al Ţării Româneşti.

Preşedintele Klaus Io ha -nnis, premierul interimar Mi -hai Fifor şi Patriarhul Danielau depus coroane de flori lasta tuia celui care a înfăptuitUni rea. Şeful statului a parti -ci pat şi la slujba de „Te De -um” de la Patriarhie, dar şi lao sesiune de convorbiri ştiinţi-fice organizată în parteneriat cu AcademiaRo mână.

„Atât în 1859, cât şi în 1918, hotărâtoarea fost conştiinţa unităţii naţionale, împletităcu acţiunea vizionară a elitelor”, a spus pre -şe din tele României, Klaus Iohannis în cu -vân tul său. Patriarhul Daniel a precizat că„Uni rea Principatelor Române a fost unireade bază pentru organizarea statului românmo dern, precum şi o temelie solidă, pentruMa rea Unire din 1918”.

La Iaşi, piaţa unde se află şi statuia luiAle xandru Ioan Cuza a fost aproape ne în că -pă toare pentru oamenii prinşi în horă. Au ve -nit şi aproximativ 300 de basarabeni pentrua participa la festivităţi şi au adus cu ei untri color de peste 100 de metri lungime. Ast-fel au fost marcaţi şi cei 10 ani de la în fră ţi -rea oraşelor Iaşi şi Chişinău, iar, la Focşani,ora şul străbătut de graniţa dintre cele două

prin cipate, au fost organizate o paradă mili-tară, spectacole artistice, iar, spre seară, sol-

daţii s-au retras cu torţe.Cu prilejul sărbătoririi Zilei

Uni rii Principatelor Române,Mu zeul Militar Naţional „RegeleFerdinand I” a organizat, mier-curi, 24 ianuarie 2018, între orele10:00 - 14:00, o manifestare isto -ri co-militară cu participarea unoraso ciaţii de reconstituire, care aure creat prin uniforme, prezentăride armament şi demonstraţii dein strucţie de front, epoca domni-torului Alexandru Ioan Cuza. n

159 de ani de la 159 de ani de la Unirea Principatelor Române Unirea Principatelor Române

În perioada 18.01 - 26.01.2018, structurile de informa -ţii şi subunităţile de cercetare ale Brigăzii 1 Mecanizate„Ar gedava” s-au deplasat din cazărmile de dislocare lapa ce în raionul cabanei militare Diham din masivul Bu -cegi, pentru a desfăşura tabăra de instrucţie la munte iar -na. Şi, cum îi şade bine cercetaşului, data de 18.01.2018 aco in cis cu o ninsoare puternică în zona masivului amintit,fapt ce nu a putut decât să-i bucure pe organizatori şi, maiales, pe cei ce au conlucrat la planificarea acestui exerci -ţiu. Militarii puteau să îşi testeze în sfârşit capabilităţile dein struire în condiţii vitrege, de iarnă autentică. O impor-tantă parte a pregătirii în cadrul acestei tabere se axa pein struirea pe schiuri şi, probabil, cea mai de preţ resursăîn acest caz, era zăpada. Zăpadă de care militarii brigăziiau avut parte cu prisosinţă în această perioadă. Cum dealt fel era de aşteptat, capriciile vremii au întârziat puţindes cinderea în cabana Diham, noaptea de 18 spre 19 ia -nua rie fiind petrecută în cazarma Batalionului 21 Vânătoride Munte. Dimineaţa celei de-a doua zi a fost rezervatăde plasării la cabana Diham, militarii angajându-se practic

într-un marş forţat spre obiectiv, pe jos, pe un traseuaproa pe impracticabil. Camioanele cu materiale, două lanu măr, au început şi ele deplasarea în aceeaşi dimineaţă,dar, din cauza căderilor mari de zăpadă, au întâmpinat ne -nu mărate probleme. Nu pot să nu îi menţionez pe pluto -nie rul Ghilimei Alexandru şi sergentul Costea Sabin dinca drul Batalionului 2 Infanterie şi, de asemenea, pe capo-ralul Voicu Valentin, şofer în cadrul Batalionului 117Sprijin Logistic, care au reuşit după o lungă şi istovitoaretru dă să ducă lades tinaţie cele do -uă vehicule. Înafa ră de condiţiiledeo sebit de grelede pe timpul de -pla sării, din cauzavre mii nefavorabi -le, unul dintre ca -mi oane s-a de fec -tat, iar cei trei aufost nevoiţi să exe-cute lucrări de de -pa nare în con diţiide vizibi li tate re -du să, ba chiar oparte dintre aceast-ea efectuându-sepe timp de noap te.Dar, totul e binecând se termină cubine, deşi acest „termină” reprezenta pentru militarii încau ză „începutul”. Începutul taberei de instrucţie propriu-zise.

Deprinderi noi într-un peisaj imaculatÎn dimineaţa zilei de 20 ianuarie, pe catargul cabanei a

fost arborat drapelul tricolor, moment în care a avut loc omi că festivitate de deschidere a taberei de instruire petimp de iarnă. Activitatea a fost desfăşurată împreună cumi litarii Regimentului 528 ISR, structură prezentă, dease menea, în această perioadă la o tabără de instruire petimp de iarnă. După acest ceremonial s-a tre-cut efectiv la partea de instruire, insistându-sebine înţeles pe partea de schi. Programul dein struire a fost structurat pe timpul a 10 orede antrenamente. De dimineaţă şi până la ma -sa de prânz, s-a schiat intens, ulterior punân-du-se accent pe temele de instrucţie tactică şide specialitate. Materialele necesare desfă şu -ră rii instrucţiei pe schiuri au fost puse la dis-poziţie, în parte, de către compartimentul lo -gis tic al Batalionului 21 V.M. şi al Regimen-tului 528 ISR, deşi mulţi dintre militari, iu bi -tori ai sporturilor de iarnă, au adus de acasăpro priul echipament. Pentru că nivelul depre gătire în ceea ce priveşte instrucţia schiu-lui se diferenţiază în primul rând în funcţie deore le efective, petrecute pe schiuri, militariisu bunităţilor de cercetare ale brigăzii au fostîm părţiţi în două grupe. Prima grupă, cea amil itarilor cu experienţă, care sunt deja consi -de raţi schiori experimentaţi, a fost condusă

de către locotenentVlad Gean dră, de la su -bu nitatea de cercetare aco mandamentului bri -gă zii, iar cea de-a douagru pă, constituită dinmi litari cu mai puţinăex perienţă în ale schi a -tu lui, unii fiind chiar lapri ma încercare deacest gen, a fost condu -să de plutonier adjutantFlorin Şain, subofiţerde stat major al coman-damentului brigăzii şiin structor de schi.„Simt că am purtat oma re responsabilitatepe timpul desfăşurăriişe dinţelor de schi” ne-a

de clarat pluto -nie rul adjutantŞain. „Am avutîn grupa de începători câţiva militari ce încă nupur taseră schiuri până acum. Eu i-am acomodatcu zăpada, ca să zic aşa. Întâi de toate, au învăţatsă cadă, să se ridice şi iar să cadă, să alunece maiîn cet şi necontrolat la început, dar, pe măsură cese aco modau cu schiurile, să capete din ce în cemai multă încredere. Deşi au fost condiţii grele,vi zibilitate redusă din cauza condiţiilor meteo,mi litarii s-au comportat foarte bine. Cel mai multmă bucur că nu am avut accidentaţi, schiul fiind oca tegorie de instrucţie care produce foarte desacci dentări. Contuziilesunt inerente debutului înar ta schiatului, dar nu amîn registrat nimic grav.

Mi litarii s-au motivat reciproc şiau reuşit spre finalul taberei sămă uimească cu repeziciunea cucare au reuşit să înveţe să stă pâ -neas că schiurile. Dorim să men ţi -nem ideea de instrucţie la munte,cu accent pe schi şi pe temele cese pot face doar la munte.”

În ultima zi de instrucţie a fost

pla nificat un marş tac-tic cu utilizarea schiu -ri lor pentru deplasareîn cadrul unui STX, unmarş lung în condiţiigrele de deplasare cuvizibilitate scăzută şicu depuneri mari dezăpadă, dar cu atin-gerea obiectivelor sta-bilite şi in condiţii detimp foarte bune. Itine -rariul de deplasare ca -

ba na militară Diham, Valea Glăjeriei, Valea Mălăieşti şiretur. Ritmul de deplasare a fost unul foarte alert, dar toto-dată ngreunat de anumite zone cu risc de avalanşă ce autrebuit a fi evitate. Programul militarilor a fost încărcat şis-a derulat cu repeziciune, datorită diversităţii temelor deinstruire. Despre toate acestea am stat de vorbă cu maiorulCătălin Smeureanu, ofiţer în statul major al Batalionului 2Infanterie şi comandant al taberei. „Activităţile desfăşu-rate în această perioadă re pre zintă o etapă importantă înprocesul de instruire a cer ce taşilor, prin ele realizându-secoeziunea, un dezide rat va labil pentru orice echipă, şi

totodată, perfecţionarea de prin de rilor de a acţiona într-unmediu operaţional deo se bit. Ca or ganizare, pentru asigu-rarea caracterului dinamic al acţiunilor, am stabilit plat-forma de instrucţie pe două gru pe, ambele fiind condusede militari pe a căror experienţă ne bazăm. Toate acesteaau permis folosirea în co mun a terenului, a bazei materi-ale şi a cunoştinţelor in struc torilor. În afară de orele deinstrucţie pe schiuri executate de dimineaţa şi până laprânz, avem şi ore de in struc ţie specifică, dedicate mili-tarilor din această speciali ta te: traiul în condiţii de izolare,elemente de supravieţuire etc. Totodată, marşul executat

în ultima zi a fost foarte so li citant. Din punctul meu devedere, principalul beneficiu al taberei este că militariireuşesc să se cunoască mai bine şi, într-un fel, să-şi armo-nizeze acţiunile pe timpul te me lor de instrucţie execu-tate.” Vineri, 26 ianuarie, a avut loc bi lanţul întregii activ-ităţi, urmat de pregătirea materialelor pentru transport,predarea spaţiilor de cazare de la cabană şi, în cele dinurmă, cu mulţumirea încă a unei tabere la mun te executatecu succes, deplasarea militarilor spre gar nizoanele de dis-locare la pace.

Terenul - o resursă infinităCred că, pentru a fi unul dintre cei mai buni cercetaşi,

este obligatoriu să ajungi să iubeşti această meserie, iarschi atul este cel mai rapid mod de deplasare individualăîn condiţii de iarnă. Spectacolul oferit de o grupă de cer -ce tare, în deplasare pe schiuri, cu adoptarea anumitor po -zi ţii de tragere din mişcare sau felul în care aceştia se facne văzuţi într-o linişte desăvârşită după executarea uneimi siuni, te fac parcă să îţi doreşti să fii unul dintre ei. Esteuna dintre ocaziile în care cercetaşii îşi pot perfecţiona de -prin derile în condiţii speciale, total diferite de cele întâlni -te în propria cazarmă sau chiar în poligoanele de in struc -ţie. Pe timpul deplasării, între două creste mun toa se sau la

adă postul întunecoaselor păduri de co nifere,poţi pune uşor în aplicare noţiunile teo reticeale am bus cadei în teren muntos împădurit iar - na. Ale ge rea locului, amenajarea şi mas careade către ele mentul de cercetare a postului deob ser vare, a locului de rămânere, a ba zei gru -pu lui şi a lo cu lui de odihnă în condiţii de te -ren mun tos îm pă durit - iarna, perfecţionareade prin de ri lor în des coperirea elementelor dedis pozitiv şi ale pre zenţei inamicului în zonamon tană după di fe ri te indicii specifice, an tre -na rea subuni tă ţi lor în con struirea de adăpos-turi im provizate fo lo sind materiale specificedin zo na montană, precum şi perfecţionareaabi li tă ţi lor în mascarea lor sunt, de asemenea,câ teva te me din programul de instruire al cer -ce taşului ce pot fi exersate în vârf de muntesau în ne nu mă ra tele crevase din ofertanta zo -nă a cabanei Di ham.

Plutonier Cristian ALDESCU

C M Y K

REPERE  ÎN   COTIDIANCurierul ARMATEINr. 2 (464) din 31 ianuarie 2018 Pagina 5

Cercet aş i i , în luptă cu v i t reg i i le natur i i

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 2 (464) din 31 ianuarie 2018Pagina 6

(urmare din nr. trecut)Exasperat de lipsa de eficienţă resimţită în rea li ză -

ri le subordonaţilor săi, ofiţerul german a lansat un dis-curs mobilizator în care arăta că: „Selbst helfen! - Tre-buie să ne ajutăm singuri! În Dobrogea nu curge miereşi lapte! Cu puţine mijloace trebuie să se realizezemult. Deci, muncă, pentru onoare. Prin organizare seva putea face faţă şi lipsei de braţe. Nu cereţi maşini şicoa se în ultimul timp! Prevedere în toate! Lemnele deiar nă să fie adunate de cu primăvară; arăturile detoam nă trebuiesc puse la cale de cu vară!. Soldaţiin-au venit aici pentru desfătare (...) Fiecărui soldat săi se dea câte o însărcinare. Cei care se disting să capeterăs plată. Să se tocmească tabele grafice ale muncii...”.

Chestiunea alimentării cu produse de larg consuma trupelor şi populaţiei a fost prezentată de ofiţerul dein tendenţă Presting. Aprovizionarea se făcea pe Du nă -re, navele erau descărcate la Cernavodă, iar de aicimăr furile erau transportate pe calea ferată la Cons tan -ţa. Din cauza greutăţilor de transport se aplica „princi -piul suprem” de a procura produsele necesare din Do -bro gea. El a constatat că din cauza modului defectuosde a se păstra făina, în special în zona Constanţei, „nuse va putea trimite făină şi fasole în Germania”. Existaînsă o abundenţă de fructe (zarzăre, prune, mere, pe -re), astfel că, în Constanţa s-a deschis o fabrică demar meladă. „Populaţiei însă i se va da numai făină depo rumb” pentru hrană, iar brânza ar putea s-o obţinăcon tra cost de la o firmă contractată de germani, cu2,70 lei kg.”

Situaţia secţiunii tehnice, a capacităţilor industria -le a fost prezentată de cpt. Alisch, şeful secţiunii, cares-a plâns de dezastrul existent: instalaţiile industriale„sunt, sau complet inutilizabile, sau parţial distruse”,„lip sesc specialiştii şi uneltele”, dar s-a reuşit reame-najarea unor ateliere mecanice şi a unei turnătoriiunde se făceau reparaţiile.

Evaluarea stocurilor de „uleiuri” minerale (ben zi -nă, petrol, păcură) a fost făcută de sublocotenentulBra bant, şeful secţiei materiale industriale. El a rapor-tat existenţa iniţială a 232.000 tone de astfel de produ -se din care s-au pierdut 20.000 tone în urma bombar-damentului flotei ruseşti, la 4 noiembrie 1916. Dinîntrea ga cantitate, 70.000 de tone intrau în folosinţaîn treprinderilor germane, restul se distribuiau aliaţilor,con form înţelegerilor stipulate în Tratatul de la Sofiadin 2 decembrie 1916. După acest referat, lt.col.vanden Bergh a comunicat că în România funcţionau laacea dată, iunie 1917, 99 de sonde şi 15 puţuri de mâ -nă, cu un total de 30.000 tone zilnic, considerate ca su -fi ciente pentru satisfacerea nevoilor aliaţilor.

Cu procurarea materiilor prime, se ocupa cpt. Wer -ner, acestea erau furnizate în special de intermediarici vili, mai ales prin „firma Michel”, cu un tarif de obi-cei fix. S-au stabilit măsuri pentru achiziţionarea deolea ginoase, turte uleioase, blănuri şi piei de animale,lâ nă etc., rechiziţia de clopote, fără compensaţiimateria le.

De starea administraţiei, finanţelor şi a şcolilor seocu pa cpt. de cavalerie Cuntze, care, în raportul său, apre cizat că, înainte de invazia trupelor Puterilor Cen-trale, toţi funcţionarii de stat, în special primarii cuper sonalul acestora au fugit, luând cu aceştia şi ştam -pi lele şi actele de valoare. În urma acestui vid admi -nis trativ, se constata o grabă a autorităţilor bulgare de

a înlocui pe predecesorii săi români. Această adminis-traţie bulgară a fost înlăturată parţial la 5 ianuarie1917, dar raportul lui Cuntze îi aprecia pe cei rămaşica „element supărător în provincie”, ce le îngreunamun ca administrativă prin „agitaţiile şi activitatea lorse cretă”. În viziunea sa, o reinstalare a administraţieiro mâneşti era imposibilă, prin lipsa fizică a slujbaşilorro mâni, dar şi pentru că „funcţionarul român, după ce -rin ţele şi concepţiile noastre, este cel mai rău şi mor a -li ceşte cel mai inferior din câţi se poate închipui”.

În privinţa finanţelor, a sistemului de taxare s-a ob -ser vat că acesta era ineficient şi dezorganizat. Lipsafunc ţionarilor şi a serviciului de cadastru a dus la o în -târ ziere şi lentoare a procesului. S-a stabilit ca dărilesă se plătească pe localităţi, la intervale de trei luni,„du pă capacitatea financiară a fiecăruia”. Cheltuieliletre buiau acoperite din veniturile provinciei, sub nici ofor mă din finanţele statelor aliate.

Raportul privind activitatea şcolară a scos în evi-denţă existenţa anterioară a şcolilor şi grădiniţei în lo -ca lităţile rurale dobrogene, comunităţile de turci, tătarişi ruşi beneficiind de şcoli subvenţionate de statul ro -mân. Prin măsurile adoptate, se dorea reluarea proce-sului de învăţământ, astfel în satele cu populaţie ma jo -ri tar românească, se puteau redeschide, fără a fi obli -ga toriu, „grădinile” utilizaţi de autorităţile germane lamunci obligatorii, în timp ce redeschiderea şcolilorger mane era apreciată ca o necesitate politică în „înăl -ţa rea şi sprijinirea germanismului”. S-a subliniat încon tinuare că autorităţile bulgare au înfiinţat şcoli întoate localităţile unde exista populaţie bulgară, adu -când învăţători din armată, după ce i-au demobilizat.În privinţa şcolilor româneşti, turceşti, tătăreşti, ru -seşti, se recomandau comandanţilor de subetape să nuse grăbească cu deschiderea lor, pentru a se avea în ve -de re utilizarea copiilor la muncile obligatorii. Pe tim-pul secerişului şi al treieratului, şcolile trebuiau în chi -se.

A urmat raportul arhitectului Sopparth, şeful căilorde transport şi construcţiilor care a criticat cei 512 kmde drumuri de pe raza Etapei, făcuţi după modelul ro -mâ nesc. Se recomanda înlăturarea noroiului şi uscareadru murilor, evitarea calcarului în construcţii, folosireafe meilor la spargerea pietrelor din carierele de pe mar-ginea drumurilor, necesitatea reparării a 200 km dedru muri pentru care erau necesare „6 luni de lucru cu2.000 lucrători şi 700 de căruţe”.

Un alt subiect important, prezentat de cpt. Cuntzea fost reglementarea circulaţiei în cuprinsul zonelorco mandaturilor. Permisele de deplasare se acordau peter men de şase luni doar lucrătorilor agricoli în timp cene gustorii primeau aprobări doar dacă specificau măr-furile. Pentru că suspectau populaţia că „iubeşte puţinmun ca, în schimb iubeşte mult drumurile”, autorităţileger mane aveau reticenţe în a acorda libertate de circu-laţie.

Deşi publicate parţial şi la intervale mari de timp,1919, respectiv 2011, aceste documente întocmite deau torităţile germane din Dobrogea reprezintă un va lo -ros aport ştiinţific şi testimonial la redarea unor as - pecte importante din istoria românească, de naturăeco nomică, administrativă şi socială. Acesta umplepra ctic un vid documentar al perioadei 1916-1918, decare cercetătorii aveau imperios nevoie.

Din Revista de Istorie Militară nr. 3-4/2017

1916-1918 - Ocupaţia străină în Dobrogea 1916-1918 - Ocupaţia străină în Dobrogea

Lec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

CarteCartePrivighetoarea, Kristin HannahFranţa, 1939, în liniştitul orăşel Ca rri -

ve au, Vianne Mauriac îşi ia rămas bun de laso ţul ei, Antoine, întrucât acesta pleacă pefront. Ea nu crede că naziştii vor invadaFran ţa... şi totuşi, soldaţii îşi fac apariţia,măr şă lu ind în număr mare, în convoaie deca mioane şi tancuri. Când un căpitan neamţîşi stabi leş te cartierul general în casa luiVia nne, ea şi fiica sa au două opţiuni: fie sălo cuiască sub acelaşi acoperiş cu duşma -nul, fie să piardă totul. Fără hrană şi bani,dez nă dăj duită în timp ce pericolul pândeştedupă fi ecare colţ, tot mai ameninţător, Via nne e si l it ă să facă ale geriimposibil de îndurat pentru a-şi ţine fa milia în viaţă.

„Mi-a plăcut nespus Privighetoarea de Kristin Hannah, oscrii toare americană deosebit de talentată; personaje bine contu -ra te, intrigă excepţională, emoţii extraordinare, cine îşi poatedori mai mult de la un roman?”(Isabel Allende)

www.polirom.ro

ConcertSevdaliza, 9 februarie, ora 21:00, Club Control, BucureştiSevdaliza, pe numele său complet Sevda Alizadeh, este o cân -

tă reaţă, compozitoare şi producătoare iraniană, stabilită în Olan-da. Muzica artistei a avut un im pact plă cut asupra publicului da -

to rită vo cii melancolice îm - binată cu diferite ge nuri mu - zicale, precum electronic,punk, triphop, gri me. Univer-sul mu zi cal al Sevda li zei estecom pletat de efec te vi zu a le ceîn tregesc mesajele pie selor.

Versurile melodiilor au unca rac ter filosofic, iar subiectepre cum procesele deînţelegere a emo ţiilor sau con -

ceptele de „ma sculin” şi „feminin” îşi fac simţită pre zenţa.Primul său single „Clear Air” a apă rut în 2014, iar în 2017,

Sev daliza a lansat primul său album de studio, „ISON”.www.infomusic.ro

FilmPacific Rim:UprisingPlaneta este din nou asediată

de Kai ju, o rasă de extratereştriico lo sali care ies dintr-un portalin ter di men sional, cu sco pul de adis truge ra sa umană. Con fruntaţicu această nouă ameninţare pen-tru care oa me nii nu sunt pregătiţi,Ja e gers, gi ganţii ro boţi de război,pi lo taţi de doi oameni pentru aface faţă în căr că turii imen se neu - ro nale implicate în manipula realor, nu mai sunt la cu rent cuaceas tă sar cină. În aceste con di -ţii, supra vie ţui to rii primei in va - zii, vor tre bui să in venteze o mo -da litate de a sur prin de inamiculuri aş, mizând pe noi le stra tegii şiata curi de fen sive.

www.cinemagia.ro

R EPER E CULTURALE

Evanghelistul Luca relatează în capitolul 15 al Evan -ghe liei sale trei parabole: „Oaia cea pierdută”, „Drahmacea pierdută” şi „Fiul risipitor” în care sunt ilustrate mi -la, iubirea, iertarea şi bucuria lui Dumnezeu faţă de ceipier duţi, care se întorc, care părăsesc păcatul şi îşi înno -iesc viaţa.

Parabola Fiului risipitor, din Duminica a 34-a dupăRu salii este cea mai lungă pildă rostitiă de MântuitorulHris tos. De fapt, personajul principal nu este fiul risipitor,ci tatăl, care este nevoit să rezolve drama celor doi fii aisăi, unul risipind în dorinţa-i de a fi liber şi independent şial tul risipind în ascultare, înţelepciunea ascultării, trans-formând-o într-un nejustificat reproş faţă de tatăl, pentrucă nu a primit nici măcar un ied să se înveselească cu prie -te nii. Aşadar, atitudinea tatălui faţă de cei doi fii ai săi,răz vrătiţi, unul plictisit de bine, iar celălalt obosit de as -cul tare, este cheia sau punctul central al întregii naraţiuni.

Acţiunea pildei ar putea fi împărţită în cinci scene, fie -ca re având un titlu sugestiv.

Prima are în prim-plan pe fiul plic tisit de bine, care do -reş te libertate şi independenţă. Un ta tă avea doi fii. Într-una din zile, fiul cel mai mic se pre zin tă în faţa lui şi-ispu ne: „Tată, dă-mi partea de avere ce mi se cuvine!” Nu-i dă tatălui nici o explicaţie legată de ce rerea sa. În modnor mal, orice tată ar fi întrebat: de ce vrei averea? Dar elnu întreabă nimic. I-a respectat copilului său dorinţa şi li -ber tatea de a acţiona cum vrea.

Următoarea scenă ne expune drama înstrăinării. Fiulcel mai mic îşi ia partea de avere şi pleacă într-o ţară înde-

părtată. „Ţara îndepărtată” este, desigur, o ţară păgână.Nu ştim unde. Doar că locul era departe de casa părinteas -că. Mântuitorul ne spune că, ajuns acolo, a început să-şichel tuiască averea cu desfrânatele, trăind în desfătări. Câtdes pre motivul plecării? Nici pe acesta nu-l cunoaştem.Con textul întreg însă ne ajută să-l înţelegem.

Dorinţa de emancipare, dincolo de autoritatea şi pre -zen ţa tatălui. Un simplu dor de ducă îl face să plece deaca să. Dar, banii i se termină repede şi curând ajunge lip-sit. Gol, flămând, părăsit de toţi, se alipeşte de locuitoriiace lui ţinut. Acum urmează suprema stare de umilinţă: pă -zi rea porcilor, lucru degradant pentru evrei.

Scena a treia o reprezintă întoarcerea acasă. Drama în -stră inării, a lipsei şi a umilinţei ajunge repede la culme.Şi,î ntr-o clipă, chinuit de toate aceste suferinţe ale în stră i nă -rii de sine şi de casă, „şi-a venit în sine”, adică în parteacea cuvântătoare a fiinţei sale şi şi-a zis : „Sculându-mă,mă voi duce la tatăl meu”. Şi îi voi spune doar atât: „Tată,am greşit la cer şi înaintea ta; nu mai sunt vrednic să mănu mesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argaţii tăi. Aşadar,aflân du-se pe sine, într-un terifiant proces de conştiinţă, seri dică şi se întoarce acasă.

Când Fiul risipitor ajunge acasă, atitudinea tatălui nesur prinde din nou: nu-i reproşează nimic. Nu-l umileştede loc, ci îl iartă, redându-i demnitatea de fiu. Ba chiar po -run ceşte să se pregătească un ospăţ mare pentru ca să sebu cure de regăsirea fiului.

Ultimul tablou se încheie tot cu o scenă dramatică, încare tatăl suferă din nou. Fiul cel mare era corect, nu i-a

gre şit tatălui niciodată, nu i-a ieşit din porunci, nu l-a su - pă r at cu nimic, nu i-a risipit averea. Dar, cu toate acestea,nu este un personaj pozitiv al parabolei. Şi, parcă nici no -uă nu ne place. Unde a greşit el? A greşit pentru că s-a ra -por tat la fratele lui doar cu logica, şi nu cu iubirea şi cu în -ţe lepciunea faţă de un păcătos care s-a regăsit.

Invidia pentru „puţinul”altuia nu-l lăsa să se bucure de„mul tul” pe care îl avea el. „Toate ale mele sunt ale tale”,i-a spus tatăl. Numai că el nu le vedea pentru că nu le pri -vea. Neluându-i-se nimic, nici nu era păgubit de nimic.De altfel, parabola nici nu ne spune că fiul reîntors ar fipri mit din nou bunuri ceea ce l-ar fi făcut egal cu fratelemai mare, ci doar bucuria şi iertarea tatălui. Fiul cel maregre şeşte însă faţă de tatăl său. Îi reproşează dur, şi e posi-bil să se fi întâmplat acest lucru în faţa slugilor.

Prin urmare, avem o pildă care începe cu o scenă du -ioa să şi se termină cu una la fel de emoţionantă, având încen tru o dublă suferinţă a tatălui: una pentru fiul care ri si -peş te, fără să fi strâns ceva, şi alta pentru fiul care strânge,dar nu adună nimic. Tatăl din această scenă este PărinteleCe resc. El îl aşteaptă pe cel păcătos, nu din clipa în careaces ta s-a hotărât să se întoarcă, ci din clipa în care s-ades părţit de El prin păcat.

Iubirea lui Dumnezeu, oricât de mare este, şi în oricâteda ruri s-ar revărsa faţă de cel păcătos, nu este o risipă. Deaceea, titlul dat acestei pilde, „ne-risipa” iubirii Tatăluipentru doi fii risipitori, devine mai mult decât un titlu. De -vi ne o mărturisire.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

Despre “Ne-Ris ipa Iub i r i iDespre “Ne-Ris ipa Iub i r i i

MOZAICCurierul ARMATEINr. 2 (464) din 31 ianuarie 2018

Pagina 7

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

MARE

SUSÞINUTÃ

COADÃLA POEZIE

RESPIRAÞIE

LUCRAREDE CONTROL

PRODUSLACTAT

A SÃRIÎNAPOI

BÃTUTE LATABLE

ÎNTINªI

A ÎNDESA

BIFURCAT

BOLNAVI

CUVÂNTÎNAINTE

FEMEIELA LIFT

GEANTÃCU SCULE ACHITARE

LIMBAJ

ÎN SALT!

MINÃ

BAT LABILIARD JERATIC

SCULE!

GARAJCENTRAL!

DESCUSUTÃ

AUD?!

DINTR-UNªIRAG!

LIMBUÞIE

OÞETIT

Dioxidul de carbon poate fi transformat în plastic

Echipa de cercetători americani şi canadieni de laUni versitatea California, Berkeley, respectiv Universi-tatea din Toronto şi Canadian Light Source (CLS) auela borat o metodă prin care pot converti eficient dio xi -dul de carbon în plastic.

Savanţii susţin că studiul lor poate ajuta la oprireadio xidului de carbon - o moleculă care are o contri bu -ţie ma joră în schimbarea climatică - de a intra în at -mos feră, scrie The Independent. De asemenea, se poa -te reduce şi dependenţa de combustibilii fosili, ne mai -fiind ne vo ie de petrol pentru a crea plastic.

Astfel, oamenii de ştiinţă au reuşit să transforme cusuc ces dioxidul de carbon în etenă. Această substanţă

(C2H4) estefo losită pen-tru creareapo lietilenei,cel mai desuti lizat plas-tic din lume.Experimen-tul a presu-pus o reacţiede reducţie a

di o xidului de carbon, care poate fi folosită pentru atrans forma gazul într-o varietate de alte substanţe.

În acest tip de reacţie pot fi folosite diferite metale,dar cercetătorii au ales cuprul, deoarece poate duce lapro ducerea etenei. „Cuprul este un fel de metal magic,pentru că poate produce diverse chimicale, precumme tanul, etena sau etanolul, dar ce produce poate figreu de controlat”, a precizat autorul studiului, Phil DeLu na.

Cercetătorii au putut identifica acele condiţii carema ximizează producţia etenei în timpul reacţiei şi caremi nimizează producţia de metan şi monoxid de carbonşi au creat un catalizator pe baza acestora.

„Cred că viitorul va consta în tehnologii care va lo -ri fică deşeurile noastre. Este uimitor pentru că lucrămspre dezvoltarea unor noi moduri sustenabile de a aco -pe ri cererea de energie în viitor”, a afirmat De Luna.

În ceea ce priveşte plasticul, membrii CLS men ţio -nea ză că „alături de tehnologia de captare a CO2, aces-ta poate duce la un mecanism ecologic de producţie apla s ticului, în timp ce captează gazele dăunătoare cuefect de seră”.

Vitamina C poate fi obţinută din pătrunjelO echipă de cercetători de la un institut din Cluj-Na po -ca a iniţiat un proiect de extracţie a vitaminei C din pă -trun jel, plantă care conţine de patru ori mai multă vi ta -mi nă decât portocala.

Loredana Soran, directorul de proiect din cadrul In -s ti tutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentruTeh nologii Izotopice şi Moleculare a declarat:„Cercetările noastre au urmărit plantele aromate, caresunt utilizate în bucătăria românească - pătrunjel, mă -rar, ţelină, cimbru privind conţinutul de compuşi bioac tivi prezenţi. Făcând măsurători, am constatat că pă -trun jelul se remarcă printr-un conţinut ridicat de vita-mina C. Comparând cantitatea de vitamina C din pă -trun jel cu cea din portocale, am constatat că pătrujelulcon ţine de patru ori mai multă vitamina C decât porto-calele. Ca urmare, am îmbunătăţit metoda de extracţiea vitaminei C din pătrunjel şi am continuat analizaacestei plante dorind să ştim câtă vitamina C ne-ar pu -tea conferi. Pătrunjelul este utilizat pentru supe, pentrucon dimentarea mâncărurilor, dar o altă aplicaţie a sapoa te fi în sucuri. Un kilogram de pătrunjel este echi -va lentul a patru kilograme de portocale din punct deve dere al conţinutului de vitamina C, astfel încâtaceastă plantă este o alternativă mai ieftină la citricepentru creşterea imunităţii în sezonul rece”, a spus So -ran. „Cea mai bună metodă găsită de noi în vedereaex tracţiei vitaminei C din pătrunjel este prin folosireaul tra sunetelor”, a subliniat Soran.

Ocsana Opriş, cercetător în cadrul echipei, a expli-cat că procedura de extracţie a vitaminei C cuprindemă runţirea pă -trun jelului, mo ja -ra rea, ultraso na -rea, centrifugareaiar, în final, so lu -ţia rezultată seana lizează la uncro matograf de li -chi de de înal tăper formanţă.

Pe lângă con -ţi nu tul de patruori mai mare devi ta mi na C decâtpor tocala, pătrun-jelul con ţine maimul te pro teine de cât două ouă la un loc şi o can ti ta teîn semnată de fier, asimilată bi ne de or ganism da torităpre zenţei vitaminei C.

www.descopera.ro

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

El şi ea la zoo. Elzi ce:

- Vezi, acolo, dupăgra tii, hipopotamulace la? Şi, uite ce gură

ma re are...- Da, da, văd!, spune ea, admirativ.- Şi vezi, totuşi tace...

J

O blondă se adresează unei bru ne -te:

- Cine spune că sunt incultă, face oma re eroare! De curând, am fost anga-jată la un Centru de reactivi izopro pa -nici nucleari cuantificaţi şi trifazaţipentru crestomaţie purulentă semanti -că.

- Şi ce faci acolo?- Păzesc reactivii izopropanici

cuan tificaţi, pentru că se fură ca-n hi -per glomeraţiile clorofiliene an gios -per mice perene, cărora voi, brunetele,le spuneţi „codru”.

J

Doi studenţi la Conservator.- Ce mă fac? Luni am examen la

com poziţie şi n-am scris nici măcar

por tativul...- Ştii ce? Ia o lucrare de-a profului

şi scrie-o de la coadă la cap. N-o să seprin dă!

- Am încercat să fac asta cu maimul te piese d-ale lui. De fiecare datăie se Brahms!

J

- Ce-i cu vânătaia aia la ochi, Ghe -or ghe?

- Ce să fie, m-am îmbătat ieri tarede tot...

- Şi ai căzut?-Nu, nu, a venit nevastă-mea după

mi ne...-Aşa, şi ce legătură are asta cu vâ -

nă taia?-Păi, are, că i-am cerut numărul de

te lefon!J

Cioc, cioc.- Cine-i?- Sunt eu, iubito, dragostea vieţii

ta le.Neeeeee, ciocolata nu vorbeşte!

J

- Iubito, plec la sală, ai vrea să vii

cu mine?- Îţi par grasă?- Dacă nu vrei să mergi, nu mergi.- Acum sunt şi leneşă?- Calmează-te, dragă, nu am insi -

nu at nimic.- Acum sunt şi isterică, nu?- Nu am spus asta!- Ok... sunt mincinoasă.- Ok. Nu mergi!!!- Stai puţin. Dar, de ce vrei să te

duci singur?J

- Ai auzit de Gică?- Ce-i cu el? Ce i s-a întâmplat?- Şi-a găsit o slujbă.- Pentru bani, ăsta e în stare de ori -

ce!J

Discuţie între soţi:- Dacă nu e mâncarea gata în câte-

va minute, mă îmbrac şi mă duc lare s tau rant.

- Mai aşteaptă, te rog, zece minute.- De ce? E mâncarea gata?- Nu, mă îmbrac şi vin cu tine.

www. bancuri.ro

Smartphone cu ecran pliabil de la LG

După telefoanele cu ecran curbat şiva riantele îmbunătăţite ale acestoraba zate pe designul Full Screen, se parecă anul viitor va fi cel al dispozitivelesmart phone cu ecran pliabil.

În timp ce Samsung lucrează la over siune modernă a designului Clam -shell, în care locul tastaturii T9 estelu at de un ecran pliabil, LG pare căţin teşte dublarea spaţiului de afişarepe orizontală.

Conceptul întâlnit deja la modelulZTE Axon M este descris în brevetulde ţinut de LG cu un singur ecran detip flexibil, acomodat într-o carcasăpre văzută în zona mediană cu un me -ca nism de tip balama.

Brevetul înregistrat la World Inte -lle ctual Property Organization pre ve -de două variante de design. Primulmo del este un smartphone care poateafi şa mesaje de notificare şi alte infor-maţii pe o zonă semitransparentă acar casei, chiar şi atunci când este pli -at.

A doua variantă de design prevedeca spatele carcasei să gliseze pestecor pul telefonului, expunând o zonătrans parentă prin care pot fi întrezărite

in formaţiile afişate pe ecranul pliat lain terior.

Ambele variante de design prevădca meră foto la partea din spate.

Din păcate, brevetul nu lasă nici unin diciu despre un eventual calendar delan sări, însă având în vedere pro vo că -ri le de ordin tehnic ce au fost confir-mate şi de către alţi producători, estepu ţin probabil ca un produs comercialsă vadă lumina zilei mai devreme deanul viitor.

Primul telefon cu display hologra fic

Primul smartphone echipat cu pri -mul display „holografic” de pe piaţă afost realizat de către compania RED.

RED Hydrogen One va debuta înva ra acestui an. La capitolul hardware,te lefonul va beneficia de un display de5,7’’ cu rezoluţie QHD, cu panou ho -

lo grafic, care poate tranziţiona dintr-un mod în altul. Modul normal va afi -şa imagini mai luminoase, în timp cemo dul holografic (numit de RED„4V”) va afişa imagini 3D care pot fivă zute fără ochelari, însă acest mod vaavea o luminozitate scăzută. Alte ca -rac teristici interesante sunt acumula-torul de 4.500 mAh, chipsetu-ul Snap-dragon 835 (se pare că nu va beneficiade noul 845, care se lansează în cu -

rând), un jack pentru căşti, suport pen-tru două cartele SIM şi un slot mi -croSD.

Designo MZ 27 AQ de la ASUS

Asus MZ 27 AQ inaugurează o no -uă serie de modele ultrasubţiri, cu ra -mă îngustă. Monitorul cu diagonală27’’ dispune de un panou IPS cu re zo -lu ţie WQHD (2560x1440), care aco -

pe ră 100% din spectrul de culoareRGB. Ecranul măsoară doar 7 mm încel mai subţire punct şi integrează unsis tem audio Asus SonicMaster 2.1,dez voltat în cooperare cu HarmanKar don. Acesta dispune de două difu-zoare stereo de 6W şi un subwooferex tern de 5W.

Ecranul WQHD al monitoruluiDe signo MY27AQ afişează cu 77%mai mulţi pixeli decât un monitorFullHD. Panoul IPS recomandă mo -ni torul, atât pentru editare media, câtşi pentru divertisment.

Designo MZ27AQ integrează AsusEye Care cu Flicker-Free şi UltraLOw Blue Light, tehnologii createpentru a proteja împotriva efectuluiobo sitor al luminii albastre. Opţiunilepentru conectare includ DisplayPort1.2, două intrări HDMI 1.4 şi o ieşirepentru căşti.

www.go4it

Cuvintele drăguţe pot fi scurte şi uşor despus, dar ecourile lor sunt cu adevărat nelimita -te.

Cea mai mare nefericire nu e probabil să fiisin gur, ci să nu mai crezi în nimic.

Jos pălăria pentru femeia care nu trebuie săse dezbrace pentru a ieşi în evidenţă.

Unicul scop al viermilor este să le mănânceari pile celor care pot să zboare.

Lucrurile nu se spun, se fac. Pentru că a tuncicând se fac, vorbesc de la sine.

Pacea este virtutea civilizaţiei, războiul estecri ma sa.

Ceea ce are războiul, este că el face maimulţi oameni răi, decât seceră.

E mai bună şi mai prudentă o pace sigură de -cât o victorie separată.

Ideea de luptă a omului împotriva omului afost şi va rămâne o mare, dureroasă şi ruşinoasăab surditate.

Viaţa e frumoasă, dacă îi dai voie să fie. Col. (rtr.) Ştefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Militarii Batalionului Protecţia Forţei „Vulturii Car -paţilor” au început noul an aşa cum l-au terminat, prin in -stru ire. Astfel, în perioada 08-20 ianuarie, Centrul Naţio -nal de Instruire Întrunită „Getica” al Forţelor Terestre ade venit gazda pentru Exerciţiul de Repetare a Misiunii(Mi ssion Rehearseal Exercise/MRE) având ca scop an tre -na rea şi evaluarea militarilor batalionului în condiţii câtmai apropiate de mediul operaţional.

Prezent la deschiderea exerciţiului, comandantul Di vi -zi ei 2 Infanterie „Getica”, generalul de brigadă Gheor -ghi ţă Vlad le-a transmis militarilor Batalionului ProtecţiaFor ţei „Vulturii Carpaţilor” faptul că are deplină în cre de -re în capacitatea lor de a îndeplini misiunea încredinţatăîn foarte bune condiţii, bazându-se pe spiritul de corp şica maraderia de care au dat dovadă permanent vânătorii demun te în executarea misiunilor încredinţate.

În calitate de conducător al exerciţiului, colonelulCris tian Teglaş, comandantul Brigăzii 2 Vânători deMunte ,,Sarmizegetusa” a urmărit ca Batalionul ProtecţiaFor ţei „Vulturii Carpaţilor” să-şi îndeplinească în totali-tate obiectivele de instruire prin aplicarea în permanenţă apro cedurilor specifice pe o replică a zonei de responsabi -li tate a batalionului realizată la o scară apropiată celei dintea trul de operaţii.

La acest exerciţiu, Batalionul Protecţia Forţei a fostcon siliat şi sprijinit în aplicarea procedurilor de către oechi pă de militari aparţinând Batalionul 151 Infanterie„Lupii Negri” din Iaşi, batalion recent întors din misiuneaRe solute Support din Afganistan.

Finalizarea exerciţiului a constat în validarea pregătiriimi litarilor batalionului şi confirmarea că aceştia sunt in -stru iţi pentru executarea misiunilor încredinţate.

Urmărindu-se această finalitate, indiferent de funcţiaîn cadrată, fiecare militar a fost atent monitorizat de către„ochiul critic” al membrilor echipei de observatori con -tro lori ai CNIÎ şi ai lupilor de la Iaşi, însă acest aspect ade terminat vulturii să fie din ce în ce mai ageri, mai buni,mai instruiţi, deoarece în cadrul acestui exerciţiu eventua -le le deficienţe pot fi rezolvate, astfel încât acestea să nu sere pete în Afganistan.

În cadrul acestei activităţi au fost executate exerciţii înte ren de către subunităţi, cu accent pe antrenarea reacţieila contact, perfecţionarea deprinderilor militarilor în exe-cutarea patrulelor pe jos sau îmbarcat pe tehnica de luptă

cu ameninţări de tip C-IED (Counter-Improvised Explosi -ve Device), modul de acordare a primului ajutor, modulde transmitere a solicitărilor de sprijin EOD (ExplosiveOr d nance Device)/MEDEVAC (Medical Evacuation),con comitent cu desfăşurarea unui exerciţiu asistat de cal -cu lator (Computer Assisted Exercise/CAX).

În ultima etapă a exerciţiului, toate activităţile sus -men ţionate s-au desfăşurat cursiv, batalionul acţionând in -te gral în cadrul unui exerciţiu tactic cu trupe în te ren (Fi -eld Training Exer cise/FTX).

Prezent la desfă şu rarea exerciţiului, co mandantul Co -man damentuluiFor ţe lor În tru ni -te, ge ne ra lul debri gadă Do rinIoniţă a apre ciatcă mili tarii suntga ta pentru mi -si une, do ve dindcă au parcurstoa te etapelepre mergătoareaces teia, cu pre -gă tire indivi du -a lă, pregătire în -tru nită, de lasim plu la com-plex, iar pe par -cur sul acestordo uă săptămâni,într-un scenariuiden tic cu celdin teatrul deope raţii Afga -nis tan, s-au im -

ple mentat ulti mele lecţii învăţate, toţi militarii dovedindcă îşi cu nosc atribuţiunile şi aplicarea standar de lor în celemai complexe situaţii ale teatrului de ope raţii Afganistan.

„Le transmit militarilor să fie în per ma nen ţă tenace,res ponsabili, activi şi foarte con - cen traţi pe misiunea lor, cât şi săfie si guri că noi toţi cei din ţarăvom fi fo cu saţi pe ceea ce în seam -nă în de pli ni rea man da tului, cât şipe ceea ce în seam nă spri jin realapă rut în plus fa ţă de ceea ce amor ganizat şi am pre gă tit până laacest moment”.

De asemenea, colonelul OvidiuCondu ru ţă, şeful echipei de eva lu -a re din partea Co man damentuluiFor ţe lor În trunite, a apreciat că:„Atât pe tim pul eva luării statice cea avut loc la Câm pu lung, cât şi ace lei acţionale des fă şu ra tă pe par -cur sul acestui exer ciţiu la Cin cu,Batalionul Protec ţia Forţei „Vul tu -rii Car paţilor” este un batalion în -che gat, a răs puns cu fer mitate şi cu

res pectarea procedu ri lor acţionale exis tente la toatereacţiile «injectate» cu oca zia evenimentelor de instruiredin ca drul exerciţiului şi pot afirma că acest batalion esteunul bine pregătit şi sunt con vins că îşi va îndeplini cusucces misiunea în tea trul de ope raţii din Afganistan,aspect care mă face să fiu mân dru că am făcut parte de-alungul carierei din aceste structuri de vânători de munte.

Comandantul Batalionului Protecţia Forţei „VulturiiCar paţilor”, locotenent-colonelul Ionuţ-Raul Ilinca atrans mis că: „Aceste săptămâni reprezintă un momentper fect pentru apărătorii crestelor carpatine, reprezentaţi

de cei care încadrăm Batalionul ProtecţieiForţei în care pu tem să demonstrăm căsuntem o unitate de eli tă, care a parcurstoate etapele de in stru ire pentru misiune.Suntem pregătiţi pentru a ne în deplini mis-iunea încredinţată şi vom re pre zen taArmata României şi Ro mâ nia cu cins te.De asemenea, vom de mon stra că titulaturade cei mai buni am ba sadori ai ţării noas-tre peste hotare, nu sunt simple vorbe, cicons tituie o realita te”.

La finalul evaluării acţionale, dupăpatru luni de pregătire asiduă, în care mili -ta rii ba ta lionului s-au instruit în po li goa -ne le şi te re nu rile de instrucţie din masivulLeaota şi terminând cu Poligonul de In -stru ire Întrunită din Cincu, militarii Batali -o nului Protecţia For ţei „Vulturii Car pa -ţilor” vă adresează cu mân drie salutul ca -ma raderesc „Ascend to Vic tory!” şi ros-tesc cu tărie „Gata pentru misiune!”

Locotenent Crinu ŞINCARIFoto: M.m.p. Iulian CADULENCU

Analiza stadiului absorbţiei Fondurilor Structurale şi deCoe ziune la nivelul Programului Operaţional Sectorial Me -diu (POSM) în anii 2011-2015 ne arată că nivelul ab sorb ţi eia cunoscut o etapă de accelerare între 2014 şi 2015, însă ra -por tat la toată perioada analizată, acesta a fost unul foartescă zut, fiind absorbite doar 46,71 % din totalul fondurilorpu se la dispoziţie.

Prin Programul Operaţional Sectorial Asistenţă Tehnicăpentru perioada 2007-2013, s-a urmărit sprijinirea procesuluide coordonare în vederea asigurării absorbţiei eficiente şitrans parente a instrumentelor structurale.

Astfel s-a acţionat pe două direcţii specifice. Pe de-o par -te, s-a urmărit implementarea eficientă a instrumentelorstruc turale pentru perioada de implementare 2007-2013 şipre gătirea în vederea derulării finanţărilor pentru următoareape rioadă de implementare (2014-2020), iar pe de altă partes-a vizat diseminarea la nivel naţional a mesajelor generalecu privire la Instrumentele Structurale şi implementarea Pla-nului de Acţiuni al ACIS pentru comunicare conform Strate-giei Naţionale de Comunicare pentru Instrumentele Structu-rale.

Analiza stadiului absorbţiei Fondurilor Structurale şi deCoe ziune la nivelul Programului Operaţional Asistenţă Teh-nică (POAT) în perioada 2011-2015 ne arată că nivelul ab -sor b ţiei a cunoscut un nivel ridicat în perioada 2014-2015,fiind absorbite 62,24% din totalul fondurilor puse la dispozi -ţie.

Elaborat în conformitate cu principiul european al subsi-diarităţii, urmărind strategiile de dezvoltare regionale, Pro-gramul Operaţional Regional s-a adresat regiunilor de nivelNUTS II, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun aluni tăţilor teritoriale de statistică (NUTS)1, care corespundcelor 8 Regiuni de dezvoltare ale României.

Analiza stadiului absorbţiei Fondurilor Structurale şi deCoe ziune la nivelul Programului Operaţional Regional

(POR) în perioada 2011-2015 ne arată că nivelul absorbţiei acu noscut o perioadă de creştere constantă, fiind absorbite62,99% din totalul fondurilor puse la dispoziţie.

Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Adminis -tra tive (PODCA) s-a constituit ca un program de maximăim portanţă prin faptul că a pus la dispoziţia României instru-mentele şi logistica prin care să gestioneze eficient, atât Pro-gramele Operaţionale de finanţare nerambursabilă proveniteprin fonduri UE, cât şi o administraţie publică eficientă, cuun grad deosebit de profesionalism.

În conformitate cu protocoalele încheiate, prin PODCAfi nanţarea Comunitară s-a concentrat spre reforma şi mana-gementul cunoaşterii şi folosirea tehnologiilor inovative înad ministraţie, studii şi cercetări, urmând exemple de reformăale administraţiei locale din alte state membre.

Analiza stadiului absorbţiei Fondurilor Structurale şi deCoe ziune la nivelul Programului Operaţional DezvoltareaCa pacităţii Administrative (PODCA) în perioada 2011-2015re liefează faptul că nivelul absorbţiei a cunoscut o perioadade creştere constantă, Raportat la toată perioada analizată,aces ta a fost de 81,02% din totalul fondurilor puse la dispozi -ţie.

Analiza stadiului absorbţiei Fondurilor Structurale şi deCoe ziune la nivelul României în perioada 2011-2015 pune înevi denţă următoarele aspecte definitorii:

- gradul absorbţiei fondurilor structurale a fost unul scă-zut, în medie situându-se la 61,06% din nivelul alocărilor;pro centual în ordine descrescătoare, situaţia absorbţiei pepro grame operaţionale se prezintă în următoarea ordine: Pro-gramul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative(PODCA) cu 81% din totalul fondurilor puse la dispoziţie,Programului Operaţional Regional (POR) cu 62,99%, Pro-gramului Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) cu 62,24%,Pro gramul Operaţional Sectorial Creşterea CompetitivităţiiEco nomice (POSCCE) cu 68,16%, Programul OperaţionalSec torial Transport (POST) cu 58,79%, Programul Operaţio-nal Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) cu

46,55% şi Programul Operaţional Sectorial Mediu (POSM)cu 46,71%;

- totalul sumelor alocate pentru toate programele opera -ţio nale finanţate în perioada 2007-2013 au însumat 94.434mi lioane de lei; situaţia plăţilor cumulate la data de31.12.2015 că tre beneficiari a fost de 62.977 milioane de lei,ceea ce reprezintă 67 % din sumele alocate;

- din punct de vedere al sumelor alocate pentru perioada2007-2013, pe primele locuri se află Programul OperaţionalRe gional (POR), Programul Operaţional Sectorial Mediu(POSM) şi POS Transport, urmat fiind de Programul Opera -ţio nal Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)şi Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivi tă -ţii Economice (POSCCE) cu o medie a alocărilor de 13.438milioane de lei;

- pentru Programul Operaţional Dezvoltarea CapacităţiiAd ministrative (PODCA) şi Programul Operaţional Asis ten -ţă Tehnică (POAT), nivelul alocărilor financiare a fost cumult mai puţin însemnat, situându-se în jurul sumei de 841mi lioane de lei, sumă ce reprezintă 6% din media celor 6pro grame operaţionale menţionate anterior;

- gradul de absorbţie mai mare al fondurilor alocate pen-tru POSDRU şi POSM indică faptul că societatea româneas -că nu a fost capabilă să întocmească proiecte de anvergură,care să necesite un nivel ridicat al finanţării;

- paşii pe care trebuie să îi urmeze proiectele de la identi -fi carea nevoii până la etapa de implementare şi post imple-mentare, atât în ceea ce priveşte beneficiarul, cât şi multitu-dinea de activităţi pe care trebuie să le execute autoritateacare gestionează fondurile nerambursabile care analizeazăce rerea de finanţare, probează circuitul birocratic, care demulte ori a acţionat ca o frână pentru absorbţia fondurilor eu -ro pene.

Locotenent-colonel drd. Felix FILIMONNote:

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 21.06.2003

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 2 (464) din 31 ianuarie 2018Pagina 8

„Vulturii Carpaţilor” în faţa examenului final„Vulturii Carpaţilor” în faţa examenului final

Proiecte finanţate din fonduri europene, Proiecte finanţate din fonduri europene, în exerciţiul financiar 2007-2013 şi 2014-2020în exerciţiul financiar 2007-2013 şi 2014-2020