Destinul nostru, al militarilor, este ştiut; me nireanoas tră... o redescoperim cu fie ca re misiune executată;me nirea noastră ne leagă de eternitate, ne aduce maiaproape prin inten si ta -tea, pasiunea, devota -men tul şi credinţa noas -tră. Parcă totul este altfelde când Mădălin Stoica aple cat; e parcă mai multăli nişte, mai multă sim pli -ta te, sau poa te mă înşeleu… Misiunile s-au în -mul ţit în aria de res pon -sa bilitate a...

Începe producţia Începe producţia de vehicule blindate Piranha 5de vehicule blindate Piranha 5

Atunci când se vorbește despre localitatea Sar mi ze -ge tusa, de obicei gândul ne poartă la marele oraș de lanord de Dunăre: în urmă cu aproape 2000 de ani, aces te

lo curi, situate la confluențadin tre Ardeal, Ba nat și ȚaraRo mânească, au cunoscutapo geul dezvol tă rii politice,economice şi culturale. Dinpă cate, de că derea și ru ra li -za rea Sarmizegetusei, dupăre tra ge rea aureliană, au con-dus la distrugerea treptată...

CurierulARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XIX nr . 19 (458) l 16 octombrie 2017 l 8 pagini l 70 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

REPERE ÎN COTIDIAN

Viaţa nu este mereuViaţa nu este mereuprecum fotografiileprecum fotografiile

Producţia primelor vehicule blindate Piranha 5, laUzi na Mecanică Bucureşti, ar putea începe cel mai pro -ba bil la sfârşitul anului viitor, a anunţat ministrul Apă ră -rii, Mihai Fifor, deoarece a fost semnat memorandumul

de înţelegere şi acordul deco laborare între Mi nis terulEco nomiei şi „Rom arm”prin Uzina Me ca nică Bu -cu reşti şi compania ameri-cană General Dy na mics,care deţine uzina pro du că -to rului elveţian de tran s -por toare blindate ...

Amfiteatrul roman alAmfiteatrul roman alColoniei Dacica SarmizegetusaColoniei Dacica Sarmizegetusa

KAKI 100%

Batalionul 45 Comunicaţii şi Informatică „CăpitanGri gore Giosanu” este o unitate de sprijin ce asigură su -por tul tehnic de comunicaţii şi informatică necesar du -ce rii ac ţiunilor de luptă de către Divizia Multinaţionalăde S-E, fiind o structurăcu o evoluţie bazată pepro gresul tehnicii din do -me niu, transformată şiadap tată permanent larea li tă ţile moderne delup tă. Evoluţia constantpo zitivă a acestei unităţia dus la formarea unuiper sonal...

Pe frecvenţele performanţeiPe frecvenţele performanţei

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Compania Kalashnikov prezintăCompania Kalashnikov prezintăo o maşină zburătoaremaşină zburătoare

C M Y K

Kalashnikov Concern, compania care produce ce le -bre le carabine de asalt AK-47, a prezentat un proto tip deve hicul pe care îl numeşte „maşină zburătoare”. Nueste, de fapt, o maşină, ci o platformă - un hibrid dro nă-hover bike - care se menţine în aer cu ajutorul unor elice.Aparatul de zbor fo lo -seş te 16 elice, propul -sa te de opt motoareelec trice. Pilotul îlcon trolează prin inter -me diul unor joystick-uri. Armata l-ar puteafo losi pen tru re cu -noaş te re şi comuni ca - ţii. În Rusia, mai...

Spitalul Militar Central va avea în viitorul imediat ceamai nouă şi performantă dotare a unui spital public pe di -men siunea explorărilor imagistice din România. În cadrulSUUMC, se va inaugura primul centru public, într-un spi-tal, de sistem integrat de medicină nucleară, a declarat co -man dantul unităţii medicale, generalul de brigadă, Floren -ti na Ioniţă Radu.

„Vom instala un PET CT şi un SPECT CT care vor lucraîm preună. Sunt echipamente ce lucrează pe bază de izotopi

ra dioactivi care au menirea de a detecta afecţiuni oncolo gi -ce, dar mai nou şi afecţiuni cardiovasculare.

(...) Deja echipamentele se instalează, problema mai di -fi cilă este cu avizele pe care trebuie să le obţinem de la au -to ritatea în domeniu pentru tot ce înseamnă echipamentera diologice şi de medicină nucleară. Trebuie întrunite o se -rie de criterii. (...) Acest PET CT este un echipament careîn seamnă o stadializare a cancerului. În momentul în careun pacient este diagnosticat cu un neoplasm, acesta trebuiesta dializat, dacă există metastaze, cât de mult este întinsăfor maţiunea respectivă (...). SUUMC are medicii necesaricare ştiu să folosească aparatura nouă.”, a explicat coman -dan tul spitalului, la cea de-a VII-a ediţie a Conferinţei Zi -le le Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr.Ca rol Davila”.

Centrul de Stroke în care vor fi tratate urgenţele neuro-va s culare va fi funcţional în curând. „S-a cumpărat apa ra -tu ra pentru neurochirurgie. Suntem în curs de achi zi ţio na -re, în ultima fază, a unui angiograf destinat investigaţiilorra dio logice”, a mai precizat Florentina Ioniţă Radu. Ea asu bli niat că ultimii ani au reprezentat „o mare provocare” ama na gementului organizaţional, care s-a axat, în principal,pe demersurile protejării valorilor resursei umane an gre na -te în activitatea specifică, sens în care statul de funcţii afost suplimentat cu 369 de posturi, dintre care 91% înstruc turile medicale, îndeplinind astfel, pentru prima oară,nor mativele de personal în vigoare, stabilite de M.S. n

Pe data de 13 octombrie a fost publicat în Monitorul Ofi-cial al României numărul 810, Ordinul ministrului ApărăriiNa ţionale nr. M 124, din 4 octombrie, privind aprobarea In -struc ţiunilor privind chemarea/rechemarea în activitate, încor pul ofiţerilor, al maiştrilor militari sau al subofiţerilor, înve derea încadrării unor funcţii de execuţie din structurileMi nisterului Apărării Naţionale.

Actul normativ este semnat de ministrul Apărării,Mihai-Viorel Fifor. n

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 19 (458) din 16 octombrie 2017Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1,40 lei, iarbanii se vor depune în contul U.M.01295 Bucureºti RO34 TREZ 4215005XXX002300, cod fiscal 4304592,Trezoreria Ilfov, cu specificaþia „Abonamente la publi-caþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã cu rapidi-tate (ºi, implicit, pentru expedierea ope rativã a pu bli caþiei),dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtre ºefulU.M. 01295 „V", în care se va specifica numãrul de abona-mente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. La aceas-ta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 01295 “V” Bucureºti, Fax: 021/456.72.98, telefon: 021/332.13.86; 021/332.13.71 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

(tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenþã - expediþie)

int. 1132/ 126

Tipografia U.M. 01295

Plt.maj. Paul IoniþãCap. Mirel Grigore

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1132/ 126

Secretar de redacþie

int. 1132/ 126

Redactori

Cristina Fratu

Daniela Þãruºi

int. 1132/ 126

ISSN 1582-1269

B 43517C 26 / 2017

lWASHINGTON-Două bombardiere americane ausurvolat Peninsula Coreeană, într-un exerciţiu denoapte cu avi oane japoneze şi sud-coreene. Şase avioanemi litare, între care două bombardiere grele ale StatelorUni te, au survolat Peninsula Coreeană, efectuând o simula -re de tragere, în cel mai recent exerciţiu de forţă faţă de Co -reea de Nord, transmite EFE. Forţele Aeriene din Paci ficale SUA (PACAF) au precizat că două bombardiere strate-gice B-1B au zburat deasupra apelor din largul coastei deest a peninsu lei. Acestora li s-au alăturat două avioane delup tă F-15K ale Coreei de Sud şi alte două avioane F-15ale Japoniei. „A zbura şi a ne antrena pe timp de noapte cuali a ţii noştri, de o manieră sigură şi eficientă, reprezintă oim portantă capacitate comună a SUA, Japoniei şi Coreeide Sud, îmbunătăţind abilitatea tactică a aviatorilor fie că -rei naţiuni”, a spus Patrick Applegate, de la Centrul deOpe raţiuni Aeriene 613 al SUA. „Aceasta este o demons -tra ţie clară a capacităţii noastre de a realiza operaţiunifără întrerupere cu toţi aliaţii noştri, în orice moment şi înorice loc”, a adăugat acesta. Misiunea a fost efectuată săp-tămâna trecută. Phenianul a marcat 72 de ani de la fondareaPar tidului Muncitorilor din Republica Populară Democra-tă Coreeană (Coreea de Nord) şi nu a răspuns la exerciţiilemi litare. lTEHERAN-Rusia şi Iranul vor desfăşura unexer ciţiu militar în Marea Caspică. Rusia şi Iranul vordes făşură în viitorul apropiat un exerciţiu militar în MareaCas pică, cu scopul de a îmbunătăţi cooperarea maritimă şise curitatea din regiune, re latează site-ul agenţiei Xinhua.Ami ralul Habibollah Sayyari, comandantul flotei iraniene,a precizat, că flota navală care va participa la exerciţiu estecom pusă din distrugătorul Da mavand şi o rachetă Peykan.Acestea vor ajunge în oraşul rusesc Makhachkala, situat pema lul vestic al Mării Caspice. Sayyari a afirmat că flota vasta ţiona două zile în portul ru sesc pentru a transmite unme saj de pace şi prietenie din par tea Iranului, adăugând căvor exista exerciţii comune cu sco pul intensificării coope -ră rii maritime şi a consolidării securi tă ţii din Marea Cas pi -că. „Astfel de relaţii demonstrează faptul că RepublicaIslamică Iran, ca putere navală regională pu ter nică, joacăun rol principal în asigurarea securităţii”, a adău gat Say-yari.lSEUL-Coreea de Nord pregăteşte o nouă lansarede rachete. Coreea de Nord se pregăteşte de o nouă lansarede rachete înainte de manevrele navale comune ale Coreeide Sud şi SUA ce urmează să înceapă săptămâna viitoare,po trivit cotidianului sud-coreean Donga Ilbo, care citeazăo sursă guvernamentală, informează AFP. Un portavioname rican se va afla în fruntea manevrelor, o demonstraţiede forţă faţă de Coreea de Nord, în condiţiile în care tensiu -ni le escaladează pe marginea programului de înarmare alacestei ţări. La rândul său, Phenianul consideră aceste ma -ne vre o provocare şi ar putea de data aceasta să se pre gă -teas că să riposteze altfel decât prin declaraţii. Fotografiiprin satelit au arătat zilele acestea transportarea, din han ga -re le de la Phenian în regiune, a unor rachete balistice mon-tate pe lansatoare, potrivit unei surse guvernamentale, c i ta -tă de cotidianul Donga Ilbo. Washingtonul şi Seulul sus-pectează Coreea de Nord că aceasta s-ar pregăti să lansezera chete capabile să atingă teritoriul american, adaugă co ti -dia nul. Ar putea fi vorba de o rachetă balistică interconti-nentală Hwasong-14, a cărei rază de acţiune ar permiteatin gerea teritoriului Alaska sau de Hwasong-12, pe carePhe nianul a ameninţat că o va lansa spre teritoriul ameri-can Guam, în Pacific. Coreea de Nord ar putea, de aseme-nea, să se pregătească să testeze o nouă rachetă Hwasong-13, o altă rachetă intercontinentală a cărei rază de acţiunear putea eventual permite atingerea coastei de vest a SUA.Ma nevrele se vor derula în perioada 16-26 octombrie înMarea Japoniei şi în Marea Galbenă (Marea de Vest).lWASHINGTON-Nave NATO au efectuat exerciţii deapă rare antirachetă în apropiere de Scoţia. Departa-mentul Apărării din SUA a anunţat că nave din opt ţărimem bre NATO au luat parte la exerciţii de apărare antira-chetă în apropiere de Scoţia. Nave din Canada, Franţa,Ger mania, Italia, Olanda, Spania, Marea Britanie şi StateleUnite au participat la exerciţiile care au constat în do bo râ -rea unei rachete cu rază medie de acţiune şi a trei racheteanti navă. Distrugătorul american USS Donald Cook a in -ter ceptat racheta cu rază medie de acţiune folosind o ra che -tă ghidată de tip Standard Missile-3 Block IB, a precizatPen tagonul. Trei rachete antinavă au fost lansate împotrivana velor olandeze şi spaniole. Departamentul Apărării dinSUA a comunicat că a fost pentru prima dată când NATOa demonstrat conceptul „apărării inteligente” prin careunele nave oferă protecţie altor nave ce vizează rachete ba - lis tice. Exerciţiile „Formidable Shield”, care se desfăşoarăîn poligonul Hebrides Range din nord-vestul Scoţiei, auînceput pe data de 24 septembrie şi urmează să se încheiepe data de 18 octombrie. n

ACTUALITATEAPE SCURT

Vor fi rechemaţi Vor fi rechemaţi în activitate ofiţeri,în activitate ofiţeri,

maiştri militari maiştri militari şi subofiţerişi subofiţeri

Producţia primelor vehicule blindate Piranha 5,la Uzina Mecanică Bucureşti, ar putea începe celmai probabil la sfârşitul anului viitor, a anunţat mi -nis trul Apărării, Mihai Fifor, deoarece a fost semnatme morandumul de înţelegere şi acordul de colabo-rare între Ministerul Economiei şi „Romarm” prinUzi na Mecanică Bucureşti şi compania americanăGe neral Dynamics, care deţine uzina producătoru-lui elveţian de transportoare blindate Mowag. Acor-dul vizează cele 227 de transportatoare cuprinse înprogramul de înzestrare a Armatei Române.

„Prin negocierile pe care le-am avut, atât la Mi -nisterul Apărării, cât şi la Ministerul Economiei, darşi la Guvern în prezenţa primului-ministru, s-a con-venit că se va discuta un pachet care să cuprindătoată comanda, respectiv cele 227 de transportoare,eşalonat, pe parcursul mai multor ani.

Vă reamintesc că programul de înzestrare apro-bat de Consiliul Superior de Apărare a Ţării şi deParlamentul României se întinde pe o durată de 10 aniîncepând cu transportorul cu numărul 31, acestea vor fiproduse în Uzina Mecanică Bucureşti, ceea ce ne-am doritîn permanenţă.

În prima fază, se trimit oameni de la Uzina MecanicăBu cureşti, pentru pregătire. Din câte am înţeles eu, suntselectaţi. Vor fi trimişi la uzinele Mowag, în Elveţia, pen-tru şcolarizare. Practic, primele 30 de transportoare care serea lizează acolo sunt destinate tocmai pregătirii personalu-lui care urmează să preia producţia la Uzina MecanicăBucureşti. În toată această perioadă, discutăm de 12 luniconform celor prezentate de cei de la General Dynamics, sein stalează linia de producţie de la Uzina MecanicăBucureşti şi, practic, undeva începând cu finele anuluiurmător s-ar putea începe producţia de transportoare 8X8

Piranha 5 în Uzina Mecanică Bucureşti. Mentenanţa seface tot în România.

Exact acesta a fost conceptul de la care am pornit. Înmo mentul de faţă, există deja constituită asocierea RyanMe tal cu Uzina Mecanică de la Moreni pentru realizareaunui prototip 8X8, care va fi gata la începutul lui 2019, ur -mând ca odată cu recepţionarea acestui prototip să intre înpro ducţie la Moreni şi transportoarele blindate pe care le varea liza acest invencer Ryan Metal - Uzina MecanicăMoreni.

Vom avea în paralel şi Piranha şi acest 8X8 Ryan Metal.Sperăm ca în perioada imediat următoare să putem să con-tinuăm astfel de colaborări care să poată să readucă în in -dus tria românească echipamente de ultimă generaţie, şiasta, de ce nu, în parteneriat cu companii mari din industriade apărare. n

Începe producţia Începe producţia de vehicule blindate Piranha 5de vehicule blindate Piranha 5

Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”

Va avea cea mai nouă şi performantă dotareVa avea cea mai nouă şi performantă dotare

Ministerul Apărării Naţionale organizează, în premieră,în perioadele 12-14 şi 27-28 octombrie, în contextul săr bă -to ririi Zilei Armatei României, seria de acţiuni ,,Cadet pen-tru o zi” în colegiile militare liceale din Alba Iulia, Breaza,Câm pulung Moldovenesc şi Craiova, dar şi la AcademiaNa vală „Mircea cel Bătrân” din Constanţa.

În cadrul acestui eveniment, elevi selecţionaţi pe bazăde voluntariat din instituţii civile de învăţământ sunt invita -ţii elevilor şi studenţilor militari pentru a se familiariza cuac ti vităţile desfăşurate într-o instituţie militară de în vă ţă -mânt. Programul zilelor de curs va fi comun - ore la clasă,ac ti vităţi extracurriculare, dar şi rapoartele de dimineaţă şide seară.

Pentru 25 de elevi de la Şcoala gimnazială „Matei Ba -sa rab”, din Târgovişte, a început aventura. Cei mici, în so -ţiţi de trei profesori, au participat, timp de două zile, la ac -

ti vi tă ţile Colegiului Naţional Militar „Dimitrie Can-temir” din Brea za.

Alţi 20 de elevi de clasa a VIII-a, de la ŞcoalaGim nazială „Mihai Eminescu”, din Municipiul Alba-Iulia,au luat parte, pentru o zi, la orele de curs din instituţie,s-au familiarizat cu noţinile de bază ale instrucţiei de front,au parcurs traseul aplicativ-militar pentru proba sportivădin cadrul admiterii în clasa a IX-a.

Academia Navală „Mircea cel Bătrân” din Constanţa,a fost gazdă, între 12 şi 14 octombrie, pentru 20 de elevidin cla sele a X-a şi a XI-a, împreună cu doi profesori, de laLi ce ul Teoretic „Nicolae Iorga” din Brăila.

„Cadet pentru o zi” îşi propune să realizeze schimburide experienţă între instituţii militare şi civile de în vă ţă -mânt, contribuind la extinderea celor mai bune modele şiprac tici didactice, la valorificarea valenţelor formativ-edu -ca tive ale interacţiunii elevilor din diferite instituţii de în -vă ţământ, în sprijinul conturării opţiunilor profesionale aleaces tora. n

„Cadet pentru o zi”

Miercuri, 27 septembrie a.c, la sediul Ba talionului 912 Tan curi „Scy -thia Minor” a avut loc ce re mo nia lul militar or ganizat cu prilejul pre dării-pri mirii funcţiei de co mandant de bata lion.

Noul comandant al acestei structuri, lo co te nent-colonelul Vio relBucşu, a preluat co manda şi Dra pe lul de Luptă de la co man dantul Bri gă -zii 9 Me canizată „Mă ră şeşti”, colonel Dorin Toma.

Activitatea a debutat cu primirea raportului de către comandantul Bri -gă zii 9 Me ca nizată „Mărășești”, trecerea în revistă a formaţiei, urmată dein tonarea Imnului Na ţional.

Ceremonia militară s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare, constitu -i tă din mi li tarii Batalioanelor 912 Tancuri „Scythia Minor” şi 348 Apă ra -re Antiaeriană „Do bro gea”.

Locotenent Mirela GHEORGHEFoto: plt.adj.pr. Nicolae ANGHEL

Batalionul 912 Tancuri Batalionul 912 Tancuri „„Scythia Minor”, Scythia Minor”, Murfatlar Murfatlar

Un nou comandantUn nou comandant

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 19 (458) din 16 octombrie 2017 Pagina 3

În perioada 19-21 septembrie a.c,s-a des făşurat la se -diul Brigăzii 15Me canizată „PoduÎnalt”, din gar ni -zoa na Iaşi, con -voca rea privind ac -ti vitatea personalu-lui specializat înca-drat în structurilede cunoaştere şi a -sis tenţă psihologică(şi socială) din ma -rile uni tăţi şi uni -tăţile subordonatene mijlocit Sta tuluiMa jor al For ţelorTe restre.

Scopul aces teiac ti vităţi a fost depre gătire metodicăa personalului spe -ci a lizat în dome-niul asis tenţei psi -ho logice pentru aplicarea pre ve derilor or di nelorîn vigoare pri vind activitatea de asistenţă psiho-logică în Armata Ro mâniei şi ale Dis poziţiilorşefului Direcţiei Management Re surse Umane.

Activitatea a fost deschisă de colonelul Dra-goş Iacob, comandantul Brigăzii 15 Mecanizatăşi coordonată de colonelul Geor geta Ţîrlea, şefBi rou Asistenta Psihologica şi Socială la SMFT.

La această convocare au participat şi repre -zen tanţii Centrului de investigaţii so cio com por -ta mentale, colonel Vasile Ma ri nea nu şi colonel

Adrian Prisăcaru, precum şi re prezentanţii celor -lal te categorii de forţe: SMFA - colonel Cons tan -tin Roan ghesi, SMFN - co mandor Ciprian Han -ciuc şi CLI - maior Eftemie De conescu.

Elementul de nou tate a constat în evaluareapsi ho logică prin pris ma Platformei computeriza-te de evaluare psi hologică CAS++ prin achi zi ţi o -na rea în anul 2018 a soft-ului respectiv, precumşi a calculatoarelor necesare.

Colonel Georgeta TÎRLEA

Convocare pe linie Convocare pe linie de asistenţă psihologică de asistenţă psihologică

Batalionul 45 Comunicaţii şi Informatică „CăpitanGri gore Giosanu” este o unitate de sprijin ce asigură su -por tul tehnic de comunicaţii şi informatică necesar du ceriiac ţiunilor de luptă de către Divizia Multinaţională de S-E,fi ind o structură cu o evoluţie bazată pe progresul tehniciidin domeniu, transformată şi adaptată permanent la rea li -tă ţile moderne de luptă.

Evoluţia constant pozitivă a acestei unităţi a dus la for -ma rea unui personal specializat, capabil să asigure cu pro -fe sionalism şi responsabilitate funcţionarea la înalţi pa ra -me tri de stabilitate şi siguranţă a sistemului de comunica -ţii şi informatică.

Este vorba despre militarii care au pus şi pun în conti -nu a re suflet, nu doar cunoştinţe în slujba armei comunica -ţii şi informatică.

Am avut ocazia să îi cunosc pe câţiva dintre ei, iar dia -lo gul purtat cu aceştia nu a făcut decât să îmi confirmeceea ce spune o veche vorbă românească şi anu me că:„Omul sfinţeşte locul!”.

Am stat de vorbă cu nişte tineri dedicaţi întru totulpro fesiei, care trăiesc prezentul, fiind tot timpul cu un pasîn viitor, întrucât specialitatea pe care şi-au ales-o, le im -pu ne să fie în permanenţă conectaţi la nou. Acest lucru îi

ţi ne mereu înpriză şi nu lepermite să seplafoneze.

A c e a s t aeste şi opiniasub lo co te nen -tu lui SimonaMa tei, co man - dant Pluton A -si gurare Ser vi - cii In for ma ti cedin ca drul Ba t -a li o nu lui 45Co mu ni ca ţii şiIn for ma t i că ,unde a ve nitdi rect din pro -mo ţie. Chiarda că i-a fostpu ţin mai gr eu,a reuşit să se

adap teze des tul de uşor în ceputului de ca rieră. „Când amter minat cursurile academiei militare, ştiam că lu crul în -tr-o uni tate va fi di fe rit de ceea ce am fă cut în şco ală.Ade văratul test se dă atunci când iei contact cu per so na -lul din cadrul structurii în care ai fost repartizată”. A fosto încercare pe care a trecut-o cu bine pentru că ai ci, la ba -ta lion, a întâlnit un colectiv mi nunat care a primit-o cubra ţe le deschise:„Sunt convinsă de faptul că ori că rui tâ -

năr care în tâlneşte un astfel de co lec tiv îi este mult maiuşor să se adap teze la noul loc de mun că.” După cumavea să cons ta te după o perioadă de timp pe tre cută în uni -ta te, aici a avut şan sa să întâlnească adevăraţi pro fe si o niş -ti de la care are tot timpul ceva de învăţat.

Este conştientă de faptul că şi aşteptările legate de easunt foarte mari, însă tânăra sublocotenentă nu vrea să îşide zamăgească colegii care au pri mit-o atât de frumos. Şi,se pare că nu o va face. Chiar dacă se află la în ce put dedrum, în vo cabularul ei există deja cu vân tul respon sa bi li -ta te. După cum mi-a spus, noul statut profesional, de ca -dru militar a adus cu sine şi ideea de responsabilitate. Esteim presionant şi îmbucurător, totodată, că acest principiu îigu ver nează munca. Iar, după cum îmi vorbeşte despre ac -ti vitatea pe care o desfăşoară, despre munca cu oameniipe care îi are în subordine, se observă faptul că pune unmare accent pe acest lucru. Planurile ei de viitor le gate depro fesie merg pe ideea de cunoaştere, de perfec ţi onare,as pecte obligatorii pentru specialitatea pe care a ales-o, şiîn care tot timpul trebuie să fii în pas cu nou tă ţi le.

Aceeaşi pasiune şi dedicare pentru munca depusă amîn tâlnit-o şi la locotenentul Marius Laurenţiu Trîncă, altco man dant de Pluton Asigurare Servicii Informatice, dinca drul Companiei CIS. Dumnelui asigură prin cumul şifun cţia de comandant de companie, dar şi pe cea de şefAusic. Este un volum foarte mare de muncă, căruia îi facefa ţă printr-o puternică motivaţie intrinsecă, mai exactspus, satisfacţie profesională, dar şi graţie colegilor care îlaju tă: „Suntem o echi pă de lucru destul de tânără a căreime die de vârstă nu depăşeşte treizeci de ani. Ne sus ţinem

re ciproc, ne impulsionămunii pe alţii şi mer gem înain -te.” Mo tivul este unul pedeplin întemeiat şi me rităorice efort şi anume faptulcă: „Româ ni a şi-a asumatnişte interese pe care trebuiesă şi le în de pli nească”, îmispune cu con vingere tânărullocotenent. Şi, pentru că mo -ti vaţia este şi de naturăextrinsecă, îl în treb şi despreaceasta. Aflu că ea de fapt nuprea există, pen tru că sa -lariile sunt la fel ca celelalte.Nu sunt puşi pe o treaptă maimare de sa la ri za re.

Însă, deocamdată, estesu ficientă satisfacţia pe carei-o oferă profesia. Face totulcu multă implicare, motivpen tru care şi-a câştigat res -pec tul şi încrederea tuturor,

chiar şi pe cea a subordona ţi lor. În faţa celor din urmă s-aim pus prin exemplul propriu, care s-a dovedit a fi foarteim portant şi care i-a uşurat foarte mult munca. La rândulsău, poate fi un adevărat model pentru tinerii care vin înuni ta te şi care au foarte multe lucruri de învăţat de la el.Cur su ri le aflate în număr mare în agenda de lucru, făcute,atât în mediul civil, cât şi în cel militar denotă faptul căpu ne un mare accent pe pregătirea profesională. De fapt,aceasta reprezintă o condiţie esenţială pentru domeniul încare lucrează şi în care există tot timpul ceva de învăţat.

Maistrul militar cls. a III-a Ovidiu Baba este în unitatedin anul 2004. Batalionul a reprezentat o adevărată şcoa -lă, pentru că aici a avut şansa să întâlnească adevăraţi pro -fe sionişti care „mi-au deschis apetitul spre cunoaştere şiau trezit în tânărul de 21 de ani, câţi aveam atunci, do rin -ţa de perfecţionare.”

Timpul nu a estompat această dorinţă şi nici schimbă -ri le petrecute în batalion în ultimii şase ani, ba dimpotrivă.Acum se pune un accent mai mare pe partea tehnică, iaracest lucru l-a bucurat foarte mult şi a reprezentat unuldintre motivele care l-au făcut să rămână în această struc-tură. Unitatea a fost dotată cu echipamente de lucru deultimă generaţie ceea ce este un mare câştig pentru toţi.Chiar şi aşa, este convins de faptul că vor exista tot tim-pul nemulţumiri, pentru că în informatică „utilizatoruleste inamicul meu”. Nu dezarmează însă şi încearcă săîm pace pe toată lumea. În ceea ce priveşte planurile deviitor, acestea sunt legate tot de cariera militară pe care ocon tinuă cu aceeaşi implicare ca şi până acum.

Daniela ŢĂRUŞI

P e f r e c v e n ţ e l e p e r f o r m a n ţ e i P e f r e c v e n ţ e l e p e r f o r m a n ţ e i

„Nu este în lumea aceasta totul deşertăciune,ră mâne ceva statornic; rămân faptele mari,care sunt nepieritoare.” (Mihail Kogălniceanu)

D estinul nostru, al militarilor, este ştiut;me nirea noastră... o redescoperim cu fie -ca re misiune executată; menirea noastră

ne leagă de eternitate, ne aduce mai aproape prin inten -si tatea, pasiunea, devotamentul şi credinţa noastră.

Parcă totul este altfel de când Mădălin Stoica a ple-cat; e parcă mai multă linişte, mai multă simplitate, saupoa te mă înşel eu… Misiunile s-au înmulţit în aria deres ponsabilitate a batalionului; aplicăm în continuarenoi strategii, noi proceduri, totul pentru un control mairi guros în zonă.

În dimineaţa aceasta, cafeaua parcă miroase a toam -nă af gană, iar aroma ei provoacă dependenţă. Este ora05:15, afară sunt 19 grade şi începe să se simtă răcoa-rea lui octombrie. Ne adunăm la locul de plecare în mi -si u ne, între vechile T-walluri, care, dacă ar avea glas, arpo vesti cât pentru cinci generaţii.

Astăzi vom merge cu Plutonul 3 din Compania 1„Dra gon Wolves”.

Cu noi, o să meargă şi comandantul de batalion, lo -co tenent-colonel Cristinel Colibaba. Nu este pentru pri -ma dată când participă la misiuni în afara bazei, iaracest fapt le dă încredere şi mai mare militarilor dinsub ordinea sa. Întâlnirea de azi este focusată pe tema

se curităţii din zonă şi pe problemele cu care se confrun -tă, discuţiile urmând să aibă loc între liderii comunităţiidin zona de responsabilitate, Forţele de Coaliţie şi For -ţe le de Securitate şi Apărare afgane. Misiunea în sine senu meşte Security Shura.

Verificăm staţiile, armamentul, echipamentul, truse-le medicale, semnăm fişele, ne punem căştile şi oche -la rii tactici.

Ne upgradăm informaţiile, iar comandantul de pa -tru lă ne dă ultimele indicaţii.

Se încheie pregătirea şi, fără nici o comandă, nedes coperim şi rostim în cor „Tatăl nostru”. Preotul nebi necuvântează pe fiecare în parte, un ritual respectatcu sfinţenie înainte de plecarea în fiecare misiune. Înmin tea mea, imaginativ,îmi răsună cuvintele „TheShow Must Go On”…

Acum totul este pregă-tit! Împăcaţi sufleteşte, în -ce pem misiunea.

Ne urcăm în autovehi -cu lele MRAP MAX PRO,ne punem centurile de si -gu ranţă, iar top cover-ulîşi ia locul. Ne punem înmişcare şi rulăm uşor cătreie şirea din bază. Încep co -mu nicările cu punctul deco mandă al companiei, cuce lelalte autovehicule dinco loană. Vom fi suprave-gheaţi, atât aerian, cât şira dio. Comandantul se în -toar ce uşor privind lamem brii echipajului; suntoamenii lui pe care i-a pre -gă tit; sunt oamenii lui cuca re a mai fost şi în 2012,

tot aici, în Afganis -tan; sunt oameniicu ca re îşi doreştesă se întoarcă aca -să… şi mai ştie căaceş tia au o cre din -ţă în suflet şi căsunt pregătiţi să în -frunte neprevăzu-tul… sunt oameniilui, sunt oameni!

Încerc cu privi-rea să străpungpra ful ridicat şivăd pâlcuri de ver-deaţă. Verdele crudîmi aduce amintede acasă, de gazo-nul din curtea ca -sei, care acum estene tăiat. Mă dez me -ti cesc repede, tre -când printr-o zonăari dă, aşezată par -că acolo dinadinspen tru a mă readu-ce în realitate. Suntem în Afganistan. La câteva sute deme tri depărtare, se zăreşte un sat...

Există, în cazul tuturor misiunilor executate în ariade responsabilitate, o secvenţăca re se repetă ca o bătaie de pen-dul. Sunt ei, copiii localnicilor,ca re apar asemenea orei exacte,chiar din mo mentul în care in -trăm în zonă. Ne însoţesc coloanade vehicule până la locul de întâl -ni re. Sunt primii care iau contact

cu noi şi, gălăgi -oşi, întind mânacă tre noi. Nu poţisă nu-i observi, nupoţi să-i ignori, nupoţi să nu le oferice va. Acum parcăsunt foarte mulţi.

Ne privesc cuaten ţie, foar te cu ri oşi, atât pe noi, cât şi vehiculele deluptă.

Debarcăm şi totul se transformă într-un dispozitivde siguranţă, cu elemente bine definite; devenim şi maiatenţi, iar copiii ni se alătură, vorbind în limba lor. Fără

să pierdem din vedere dispozitivul, le dăm copiilor apăşi dulciuri. Comandantul de batalion, împreună cu co -man dantul de com panie şi cu cel al patrulei, însoţiţi de„Guardian Angels”, înaintează către guvernatorul pro -vin ciei Dand.

„SALAM ALEIKUM!” - rosteşte comandantul, iarfa ţa guvernatorului Haji Abdullah se destinde şi nezâm beşte. „ALEIKUM SALAM!” răspunde acesta şi nein vită în casă. Ne descoperim şi intrăm. În încăpere, nusuntem singuri, ci mai găsim doi reprezentanţi ai Forţe-lor de Securitate afgane.

Se serveşte ceaiul şi încep dis cu -ţii le. Ceaiul de aici este un elementde cultură; nu te poţi aştepta ca unaf gan să te respecte 100% fără săbei un ceai cu el.

După aproximativ o oră şi ju mă -ta te, discuţiile au intrat într-unpunct mort. Noi încercăm o relaxa-re a dialogului şi începem să vorbimdes pre România, despre obiceiurilenoas tre, iar conversaţia curge cucalm. La un moment dat, guver na -to rul ne spune că discuţiile s-au în -che iat. Ne pofteşte politicos să luămma sa cu el şi cu invitaţii lui, într-oîn căpere alăturată. Ne ridicăm şi neîn dreptăm către masă, dar nu înain-te de a schimba câteva priviri întrenoi pentru a ne asigura că totul e ok.

Comandantul cu interpretul şi li -de rul afgan merg împreună, schim -bând cuvinte de amabilitate. Ne aşe -zăm pe jos şi, într-o fracţiune de se -cun dă, îmi repet câteva dintre nor -me le de conduită afgană: ne aşe zămcu picioarele sub noi, pentru că nici -odată nu se stă cu tălpile îndrep ta tespre un afgan; nu există furculiţă

sau cuţit, ci se mănâncă cu mâna; luăm mâncarea şibău tura numai cu mâna dreaptă, întrucât mâna stângăeste considerată de rău augur; nu refuzăm niciodată ceni se oferă (ne vedem obligaţi să gustăm din toate celecare au fost puse pe masă). Mâncăm în linişte, fiecaregân dindu-se la ale lui.

Terminăm relativ repede şi ieşim la oamenii noştri,în soţiţi de liderii afgani. Ne luăm rămas bun de la ei,asi gurându-i de toată cooperarea noastră. Strângem dis -po zitivul şi ne îmbarcăm cu destinaţia Baza aerianăKan dahar. Copiii ne urmăresc din nou, la fel de gălă-gioşi, până la ieşirea din sat. Lăsăm în spate un nor grosde praf şi intrăm pe autostradă.

Afganistanul este un pământ parcă desprins din le -gen dă, un tărâm de basm să spunem... atât de misterios,de spiritual şi, uneori, feeric... Peisajul este contempla-tiv, cu accente de meditaţie, dar şi distant, care parcăsus pină... înfricoşător. Afga nis tanul transformă vibraţiain vizibilului în ceva palpabil. Cine „l-a vizitat” vreo -da tă, cine a luat la pas aceste locuri, înţelege perfectsen ti men tul indus de triumful răsăritului de soare princea ţa vie, parcă rău tăcioasă, ce împodobeşte stâncilese meţe şi orgoli oase, sau apusul, ca un act final al zilei,care lasă în urmă lui un surâs violet, plin de înţelesuri,sfidător şi insinuant în acelaşi timp, spunând: „aveţigri jă în noap tea asta...”

Şi, aşa cum v-am obişnuit deja - Misiunile continuăla fel ca şi povestea noastră, a Inimilor Neînfricate…

Locotenent-colonel Toni ENE

Curierul ARMATEINr. 19 (458) din 16 octombrie 2017Pagina 4 REPERE ÎN COTIDIAN

Viaţa nu este mereu precum fotografiileViaţa nu este mereu precum fotografiile

C M Y K

La început de octombrie, între 2 şi 13 ale lunii, am re -ve nit la Craiova, mai exact în poligonul din Botoşeşti-Paia, unde se afla în plină desfăşurare exerciţiul multina -ţio nal „Scorpions Fury 17”, în care au fost implicaţi apro -xi mativ 700 de militari şi 150 de mijloace tehnice din ca -drul comandamentului Brigăzii Multinaţionale Sud-Est şial subunităților subordonate, Batalionului 20 Infanterie„Dolj”, Batalionului 22 Infanterie „Romanați”, Batalio -nu lui 116 Sprijin Logistic „Iancu Jianu”, Batalionului325 Artilerie „Alutus” şi din contingentul militar polonezafi liat Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab”, însco pul demonstrării capabilităților operaționale. SF-17este structurat pe trei etape, ce constau în exerciții de co -man dament în teren (CPX-Command Post Exercise),exer ciții tac tice de tip STX/ FTX (Situational and FieldTraining Exercise), finalizându-se cu proba de foc - exer -ci țiile tactice cu trageri de luptă (LFX-Live Fire Exercise).Este prima activitate cu caracter multina țio nal planificată,organizată şi condusă de marea unitate cra io veană, de laac tivarea comandamentului NATO, din lu na iunie a aces -tui an.

Într-o zi obişnuită, poligonul pare cumva încremenit întimp, cu un decor idilic, unde nu prea te aştepţi să se în -tâm ple ceva. Este locul propice unei linişti totale, în tre -rup te din când în când doar de... Furia Scorpionilor! Înta băra militarilor olteni, se simte pa rfumul multinaţional,ca re învăluie, în comenzi scurte şi precizări de ultimă orăde rularea exerciţiului. Gesturile şi gândurile sunt sincro -ni zate perfect şi fac parte dintr-un cod pe care doar milita -rii îl ştiu. Îi cunosc de multă vreme şi i-am văzut ac ţio -nând. Mecanismul lor exact nu are cum să dea greş, ase -

me nea unui ceas elveţian în faţa căruia însuşi timpul se la -să măsurat. Am încercat câteva frame-uri, un fel de stop-ca dru în acţiunea efervescentă ce a animat pentru câtevazi le scena avută la dispoziţie.

zÎn cadrul exerciţiului multinaţional, Batalionul 325

Ar tilerie din ca drul Brigăzii Multinaţionale Sud-Est a des -fă şurat cu ba te ria tunuri antitanc, executarea interven ţieianti blindate, cu bateria asigurare date, ocuparea, ame na ja -rea şi masca rea posturilor de observare, iar în cadrul in -struc ţiei colec ti ve de comandament, o cam pa nie to po gra -fi că cu specialiştii în artilerie.

„După doi ani ne reîntoarcem în poligonul nostru...”ne-a declarat comandantul Batalionului 325 Artilerie, lo -co tenent-colonel Constantin Ileana-Niţă, explicând că, întoa tă această perioadă, exerciţiile în special cele cu trageride luptă s-au desfăşurat în Cincu. „Scorpions Fury 17” ade butat pentru unitatea caracaleană cu dislocarea în terena detaşamentului precursor şi, ulterior, a forţelor principa -le, moment organizat şi desfăşurat în condiţii excelente.Timpul înregistrat a fost unul foartebun şi nu au fost nici probleme teh -ni ce sau de altă natură. „Este cel de-al doilea mare exerciţiu de anulaces ta în care au fost implicate co -man damentul batalionului, bateriaan titanc, bateria asigurare date şi ba -te ria sprijin. După această etapă deîn ceput - dislocarea forţelor în po li -gon - a urmat cea de-a doua, un exer -ci ţiu cu comunicaţii în teren, coman -da mentul batalionului reprezentândce lulă de răspuns pentru brigadamultinaţională; ulterior, sub unităţileau desfăşurat instrucţia co lectivăpen tru pregătirea exerciţii lor de an -tre nament în teren, iar, as tăzi (n.r. - 5oc tombrie), am executat ul tima eta -pă - exerciţiile tactice cu tra geri delup tă cu bateria antitanc.

Suntem bucuroşi că avem printrenoi, din toamna anului trecut, ofiţeriti neri veniţi din academie, pe caream reuşit să-i integrăm destul deuşor în structurile batalionului şi cu

ca re desfăşurăm, în acest moment, pri -me le lor exerciţii tactice de antrenamentşi cu trageri de luptă.în poligon.

Obiectivul general la SF-17 a fostace la de a verifica capacitatea acţionalăa ba ta lionului pentru desfăşurarea acţiu -ni lor de fensive în cadrul brigăzii mul ti -na ţio nale. Pentru comandament, însă,sco pul nos tru a gravitat în jurul reali ză -rii prac ti ce a lucrului în echipă, în cadrulexe r ci ţiului de comandament cu comu -ni caţii rea le în teren, iar în ceea ce pri -veş te for ţe le, ne-am concentrat pe veri -fi carea coe ziunii acţionale a subuni tă ţi -lor, pe tim pul sprijinului prin foc astruc turilor de ma nevră ale brigăzii, înope ra ţia de apă ra re.

SF-17 reprezintă pentru noi o activi -ta te de foc, una de prim rang, prin care,prac tic, ne confirmăm nivelul de instrui -re a subunităţilor de luptă şi a celor despr i jin de luptă şi sprijin logistic.”

Despre adaptarea oamenilor tineri ai unităţii... Au ve -nit din instituţiile de învăţământ, s-au integrat în colectiv,iar acum lucrează la capitolul experienţă. Imaginea realăa câm pului tactic pe care ţi-o oferă un astfel de exerciţiuse con stituie pentru cei mai mulţi dintre ei într-o provoca -re, în tr-un scenariu în care pot apărea situaţii noi, neprevă -zu te, pentru rezolvarea cărora trebui să ia cele mai bunede ci zii, într-un timp foarte scurt şi acţionând foarte re pe -de. Sub locotenentul Ana Maria Tudosie este comandant al

sec ţiei 1 din cadrul bateriei tunuri antitanc a Ba ta -lio nului 325. Este prima ei aplicaţie în cadrulaces tei unităţi: „Sunt promoţie 2016 a AcademieiFor ţelor Terestre şi am venit la Caracal în lu namar tie a acestui an. Încercăm să ne acomodăm şisă facem totul aşa cum trebuie, astfel încât să neîn deplinim misiunile cu succes. În poligonul Bo -to şeşti-Paia, am executat activităţile de pregătireşi cele de recunoaştere, iar, acum, urmează tr a ge -rea. Va fi botezul focului pentru mine, în funcţiade comandant de secţie, pentru că, în şcoală, ammai executat trageri”.

Pe de altă parte, militarii cu experienţă îi con -si deră pe cei nou-veniţi un fel de discipoli cu unex traordinar potenţial, care se reflectă mai ales înati tudinea comandanţilor direcţi, deşi sunt şi aceş-tia aproape la fel de tineri: „Sunt locotenent Lau -ren ţia Grigore, comandant al bateriei antitanc. Re -par tiţia de la terminare şcolii de aplicaţie, dinmar tie 2015, m-a trimis la batalionul de artileriedin Caracal. Am învăţat foarte multe lucruri noide când am ajuns aici şi mi-a plăcut în mod deo -se bit să descopăr mai multe taine ale artileriei.

Spre deo se bire de ceea ce se întâmpla în şcoală, cel maiim pactant as pect a fost lucrul cu militarii din subordine,aco lo nea vând subordonaţi decât pe timpul cât am fostgra daţi. Oa me ni înseamnă responsabilitate şi a fost destulde greu pen tru început. În ceea ce priveşte tragerile, amex perien ţa celor de anul trecut din poligonul Cincu. Acestpar curs, deşi nu foarte lung, a fost pentru mine surprinză-tor şi emo ţionant în acelaşi timp, iar pregătirea celor dinju rul meu m-a ajutat foarte mult în îndeplinirea misiunilorpri mi te”.

zzSF-17 a reprezentat cea de-a doua activitate importan-

tă din acest an şi pentru Batalionul 20 Infanterie, după ceaexe cutată pe timpul exerciţiului „Noble Jump 17” de laCin cu. Comandantul unităţii, locotenent-colonel ClaudiuTa maş, ne vorbeşte despre „Scorpions Fury 17” în ter-meni de moment oportun pentru definitivarea procesuluide in stru cţie din acest an: „La exerciţiu, Batalionul 20 In -fan te rie participă, în trei etape diferite: într-o primă fază,sta tul ma jor este celulă de răspuns pentru exerciţiul de co -

man da ment în teren pentru brigada multinaţională, întimp ce sub unităţile desfăşoară STX-uri. A doua etapăeste re pre zen tată de exerciţiul de nivel batalion în teren cu2 compa nii de infanterie de la noi din unitate şi cu o com -pa nie po lo neză, pe durata a trei zile; compania polonezăes te ne sub ordonată pentru acest exerciţiu, în care vomexe rsa, în spe cial, acţiunea ofensivă a batalionului de in -fan terie pe tim pul executării contraatacului de nivel bri ga -dă. Pentru a ne asigura succesul, cele două companii aleunităţii, pe timpul STX-urilor, au executat procedee şiteh nici specifi ce acestor tipuri de acţiuni. În ultima sec -ven ţă, sunt plani fi cate 2 zile dedicate tragerilor de luptă înpo ligon, prima da tă cu mitralierele de pe transportoare petimp de noapte, şi apoi cu compania de infanterie.

Sunt foarte mulţumit de ceea ce am constatat până laacest mo ment. Sunt numit la comanda batalionului de laîn ce pu tul lunii aprilie şi nu am avut foarte mult timp ladis po zi ţie pentru a-mi da seama care este nivelul de in -struire al uni tăţii, dar renumele câştigat în timp este dejare cunoscut. Este vorba despre un batalion cu o evoluţiedeo sebită, ca re a participat la misiuni în teatre de operaţii,iar eu voi în cerca să păstrez nivelul de experienţă acumu-lată în timp. De asemenea, unul dintre obiectivele meleeste ace la de a antrena comandanţii de plutoane, pen tru căunii din tre ei abia au venit din promoţie, şi este foar te im -por tant ca aceştia să fie integraţi în cadrul subunităţilordin ca re fac parte. Un al doilea obiectiv pe care mi l-ampro pus este să încheg statul major al batalionului, pentrua ac ţio na împreună conform procedurilor standard de ope -ra re şi îndeplinirea misiunile ordonate.

Însă, în prim-planul intenţiilor mele se află menţinereani velului de instruire atins, aşa cum am afirmat anterior,deşi cred că voi forţa un pic lucrurile în anul următor şivoi încerca să duc instruirea peste limita actuală. Îmi do -resc să obţin totul de la oameni, pentru ca unitatea noas-tră să fie certificată NATO.”

zzzAnul acesta a fost plin, cu numeroase activităţi în poli -

goa ne, atât în garnizoana Caracal, în Redea şi Botoşeşti-Paia, cât şi în Cincu, unde au fost împreună cu celelaltefor ţe de manevră ale brigăzii multinaţionale. Este vorbades pre militarii Batalionului 22 Infanterie, care, la SF-17,des făşoară activităţi specifice de instrucţie, în care sub u -ni tăţile de comandament au fost celulă de răspuns în ca -drul exerciţiului organizat de brigadă. Comandantul uni tă -ţii, lo cotenent-colonel Decebal Niculescu, ne vorbeştedes pre performanţă: „Activitatea din Bo to şeşti-Pa ia a de -bu tat rapid, ridicându-ne la un standard de per for man ţăînalt, în aşa fel încât am intrat imediat în situ a ţie, am in -sta lat punctele de comandă, am trecut la re zol varea si tua -ţii lor tactice, iar informaţiile au curs pe fluxuri le spe ci ficeexact cum au fost proiectate conform proce du rilor. Prin ci -pa lul obiectiv a fost verificarea SOP-ului ba talionului, în -tru cât schimbările care au apărut în unitate au concurat lamo dificarea şi actualizarea acestuia conform noilor cerin -ţe specifice standardelor NATO. Ca ur ma re, SOP-ula fostpus în prac tică, verificat şi validat în cadrul acestui exerci -ţiu.

În luna noiembrie, urmează să executăm LFX-uri şiFTX-uri cu companiile de infanterie, în context multina -ţio nal şi întrunit împreună cu elemente ale aviaţiei ame ri -ca ne, în poligonul Redea. Atunci ne vom certifica şi subu -ni tăţile şi tot atunci vom pune în practică procedurile decoo perare cu aviaţia pentru sprijin aerian apropiat. Vomface tot ceea ce ne stă în putinţă pentru a ne ridica stan-dardele de performanţă în ceea ce priveşte instrucţia.”

La nivel individual, chiar şi lucrurile simple întreprin -se în mod constant, cu viziune şi integritate, te transformădintr-un om obişnuit într-unul extraordinar. Aceasta esteper severenţa, o calitate de fier în drumul spre succes, oca litate înscrisă în codul militarilor olteni, ce denotă o ma -re încredere în sine şi în tot ceea ce este posibil.

Locotenent-colonel Vasile FUGACIUCristina FRATU

Foto: Cătălin Dinu, Sergiu Stancu

C M Y K

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 19 (458) din 16 octombrie 2017 Pagina 5

Scorpions Fury 17Scorpions Fury 17 , viziune şi integritate, viziune şi integritate

Atunci când se vorbește despre localitatea Sar mi -ze getusa, de obicei gândul ne poartă la marele oraș dela nord de Dunăre: în urmă cu aproape 2000 de ani,aces te locuri, situate la confluența dintre Ardeal, Ba -nat și Țara Românească, au cunoscut apogeul dezvol -tă rii politice, economice şi culturale. Din păcate, de -că derea și ruralizarea Sarmizegetusei, după re tra ge -rea aureliană, au condus la distrugerea treptată și ire -ver sibilă a orașului roman.

Oricât ar părea de ciudat, marile distrugeri nu da -te a ză din epoci foarte îndepărtate sau de mare insta -bi litate. Planuri și mărturii ale unor cărturari me die -vali, ale unor ofițeri austriecisau ale unor oameni de știin -ță, cum a fost și TheodorMom msen, indică faptul că ode molare sistematică s-a pro-dus abia din secolul XIX șiîn ceputul secolului XX, cândpia tra de la Sarmize ge tu s a sevin dea la prețuri mo di ce pepia ța Hațegului, iar var nițelese pare că au func țio nat pânăîn anii ’70 ai se co lului trecut.

Incursiune în istorieOrice trecător care bate cu

pi ciorul ruinele amfiteatruluisau ale forului Coloniei Daci-ca Sarmizegetusa va primi date despre trecutul antical zonei. Așezarea a avut inițial forma unui drep-tunghi mai mic, cu laturile de 530x430 de metri, dupăca re, la un moment dat, s-a mărit, ajungând ca la tu ril ede nord și sud să atingă aproximativ 620 de metri, iarcele de est și vest, 520 de metri. Cu aproximativ 34de hectare între ziduri și alte 60-80 de hectare în afa -ra acestora, Colonia Ulpia Traiana Augusta DacicaSar mizegetusa se înscrie între orașele de dimen siu neme die la scara Imperiului roman. Pe această su pra fa -ță, lo cuia o populație de aproximativ 15-20.000 deoa meni. Astăzi, comuna, cu toate satele ce-i aparțin,nu mai are nici măcar 1.500 de locuitori.

Zona din afara zidurilor era dominată de construc -ția gigantică, de 88x69 de metri, a amfiteatrului, de -di cat atât de îndrăgitelor lupte cu gladiatori, specta -co le de dramă, mimă, evenimente sportive etc. Toateaces tea se desfășurau în harena (arena), astăzi acope -ri tă cu iarbă, la acea vreme având nisip sau ru me gușpentru a absorbi sângele.

Cei aproximativ 5-6.000 de spectatori își ocupaulo curile în arenă într-o ordine socială foarte strictă. Înpri mele rânduri, pe bănci din piatră, unele rezervateprin inscripțiile ce se mai pot vedea pe spătare, stă -teau cei din ordo decurionum, aristocrația orașului.Apoi urmau câteva rânduri pe care le ocupau oameniidin pătura de mijloc, iar în ultimele rânduri, stăteaufe meile și, eventual, copiii.

La sfârșitul luptelor, suprafața se curăța cu apă,ca re era apoi drenată prin marele canal ce tăia arenadins pre vest spre est. În partea sa centrală, canalul seîn trepătrundea cu o cameră ce adăpostea, probabil, o

ma șinărie pentru realizarea de efecte speciale în tim-pul spectacolelor, pegma. O inscripție din Muzeul deAr heologie Sarmizegetusa ne vorbește despre un C.V a lerius Maximus care a fost pegmarius, unul dintrema nipulanții mașinăriei.

Urmele sistemului de canalizare Din fotografii mai vechi se pot observa câteva

blo curi de piatră patrulatere, aliniate de-a lungul sis -te mului de canalizare. Cinci piese de acest gen erauam plasate pe marginea canalului, dând impresia căau fost descoperite în interiorul structurilor subtera -

ne. Unul dintreblo curi se spriji -nea pe peretele devest al camerei,dar nu este sigurdacă a fost sur-prins in situ.

Blocurile suntdin andezit, cu la -tu ra de 50cm și ogro sime de 20cm.În zona centrală,pre zintă un orifi-ciu cu diametrulde 8-9cm. Deasu -pra sau dedesubtulorificiului se afla o

in scripție, p(edes), ur mată de o cifră. Dacă s-a antici -pat co rect locul de des coperire a blocurilor de piatră,pa re plauzibilă ipo teza unor blocuri de racord pentruo conductă din plumb, care să aprovizioneze bazinuldin camera cen trală, cu atât mai mult cu cât unul din-tre blocuri a fost descoperit în această cameră.

Sistemul de canalizare, blocurile din piatră, tu bu -ri le ceramice și conductele din plumb ne îndreptățescsă înscriem metropola Daciei alături de marile orașeale Imperiului Roman, care au însemnat etaloane șistan darde de urbanism și civilizație la cel mai înaltni vel.

Muzeul de Arheologie Sarmizegetusa Din anul 1924, la inițiativa lui Constantin Dai co -

vi ciu, Sarmizegetusa beneficiază și de un muzeu încare au fost aduse laolaltă cel mai multe dintre piese-le descoperite în timpul săpăturilor. No ua expozițiede bază se dorește o îmbinare între vechi și nou, întretre cut și prezent: pe lângă piesele ori ginale scoase lalu mină în timpul cercetărilor, muzeul în cearcă să ofe -re vizitatorilor şi o imagine a cum trebu ie să fi arătataces tea în urmă cu aproximativ 2.000 de ani.

În muzeu, se regăsește și o machetă la scară, carere prezintă de fapt o propunere de reconstituire a am -fi teatrului de la Sarmizegetusa. În prezent, am fi tea -trul se mai păs trea ză doar până la nivelul cel mai dejos al zidurilor pre zentate în machetă. Dar, cele douăpor ți principale au fost în mare măsură distruse, iarin trările pentru spec tatori sau lojele oficiale în marepar te nu mai exis tă.

www.historia.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 19 (458) din 16 octombrie 2017Pagina 6

Amfiteatrul roman alAmfiteatrul roman alColoniei Dacica SarmizegetusaColoniei Dacica Sarmizegetusa

CarteCarteÎmpărăteasa, Liliana NechitaÎmpărăteasa este o poveste care

ilus trează în detaliu o lume rurală mo -der nă, de secol XX, în care oamenii nuse mai confruntă cu timpul ce nu maiare răbdare, ci cu un duşman nevăzut,în depărtat - Italia, acea „gaură neagrăcare-i înghiţea pe toţi”. Satul româ-nesc din zilele noastre ni se dezvăluiecu bune şi cu rele, aspecte surprinseprin ochii naratoarei, în a cărei povestero lul central îl ocupă Olga - cea „mân-dră ca pe-un tron împărătesc, cu capo-tul cel bun şi şorţ pe deasupra” -, o femeie puternică, care se în -gri jeşte de gospodărie, munceşte pământul şi înfruntă viaţa deuna singură, cu capul sus şi cu orgoliul omului care a obţinut totulprin propriile forţe.

www.humanitas.roConcertConcertSmiley, 26 octombrie, ora 21:30, Hard Rock Cafe, Bucureşti Smiley a cucerit inimile publicului cu trupa Simplu, alături de

care a lansat cinci albume premiate cu Discul de Aur, după carear tistul s-a îndreptat către o carieră solo. Până în prezent, a lansat

trei albume solo: „În lipsa mea”(2008), „Plec pe Marte” (2010) şi„Aca să” (2013), în care a investitpa siunea sa pentru muzică şi a jon -glat, ca un adevărat acrobat, cu di fe -ri te stiluri muzicale: de la pop, soul,funk, la R’N’B şi hip-hop. Rezulta -te le s-au văzut în aprecierea primitădin partea publicului, din milioanelede vizualizări ale videoclipurilor şidin hit-urile care au atins poziţiifrun tașe în topurile muzicale.

Cel mai recent super-hit, „Deun de vii la ora asta”, l-a propulsatpe Smiley în vârful topurilor de spe -

cia li tate și i-a adus un show sold out, pe 1 iunie, la Arenele Ro -ma ne, pen tru al treilea an consecutiv.

www.infomusic.roFilmFilmCum să faci ca s-o desfaci?E o comedie romantică modernă, cu Reese Witherspoon, des -

pre iubire şi prietenie, cu un mesaj foarte im por tant: să o iei de laîn ceput nu e trea bă de începător.Witherspoon este Alice Kinney.Re cent separată de soțul ei, ea de ci -de să o ia de la început mutându-seîna poi în orașul ei natal, Los An ge -les, împreună cu cele două fetițe alesale. Dar, în seara aniversării celor40 de ani, Alice cunoaște trei tinerias piranți în cinematografie, care seîn tâmplă să aibă nevoie de un locun de să stea. Alice e de acord să-ila s e pe cei trei să locuiască tempo-rar în casa ei de oaspeți, dar acestaran jament va avea niște urmări ne -pre văzute de nimeni, mai ales deea... Această nouă familie a luiAlice, precum și noua ei relație amoroasă, vor da de un hop majorcând ea se va trezi deodată la ușă cu fostul soț, gata să se reîntoar -că în viața ei. www.cinemagia.ro

REPERE CULTURALELec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Arhi tectur i le lăuntr iceArhi tectur i le lăuntr iceDuminica a 21-a după Rusalii ne propune spre adâncă

me ditaţie, dar mai ales spre urmare în viaţa noastră de zicu zi, un fragment evanghelic de o frumuseţe şi de o pro -fun zime spirituală speciale, dar totodată de maximă actua -li tate, având în centrul său Pilda Semănătorului. Cuvin -te le Evangheliei Duminicii a 21-a după Rusalii caută săres taureze cuvântul uman, ca mijloc de comunicare şi co -mu niune, cale a convertirii şi schimbării lăuntrice, a mân -tui rii şi desăvârşirii creştine, legându-l şi ancorându-l încu vântul cel dumnezeiesc.

Mântuitorul Iisus Hristos face o introducere scurtă cu -vin telor Sale: „Ieşit-a semănătorul să semene sămânţa”,con tinuând cu descrirea a patru feluri de pământ sau deso luri pe care a căzut aceasta, în care identificăm de faptpa tru tipologii sau caractere creştine, patru moduri de are ac ţiona la cuvântul lui Dumnezeu şi, în esenţă, la totceea ce este spiritual în lumea şi în viaţa noastră.

„Cine are urechi de auzit să audă” (Luca 8,8). Şi „se -mă nând el, una a căzut lângă drum şi a fost călcată în pi -cioa re şi păsările cerului au mâncat-o. Şi alta a căzut în -tre spini şi spinii, crescând cu ea, au înăbuşit-o. Şi alta acă zut pe pământul cel bun şi, crescând, a făcut rod însu-tit”.

La rugămintea Apostolilor Săi, Domnul Hristos le tâl -cu ieşte pilda astfel: „Sămânţa este cuvântul lui Dumne -zeu” (Luca 8,11). Prima sămânţă a căzut lângă drum, nupen t ru că a fost semănată greşit. Dumnezeu nu face nimicinu til. A căzut lângă drum, în sensul că omul cu o astfel dear hitectură trăieşte departe de viaţa cea adevărată, este de -

par te de drumul sau de calea mântuirii şi străin vieţii du -hov niceşti.

A doua categorie de oameni este identificată cu să -mân ţa care a căzut pe piatră şi, spune Mântuitorul, aceştia„sunt cei care, auzind cuvântul, îl primesc cu bucurie, daraceştia nu au rădăcină; ei cred până la o vreme, iar lavre me de încercare se leapădă”.

Sufletele reci, suflete împietrite, lipsite de sensibilitatefa ţă de oameni, ba chiar şi faţă de ei, suflete moarte,„cadavre vii”, ei trăiesc doar la nivel biologic şi instinc-tiv, departe de adevărata cale şi departe de viaţa autentică.

Privind la societatea românească actuală, am puteacon stata că, în majoritatea ei alcătuire, se aseamănă aces-tei a doua categorii de seminţe şi de suflete. Statistic, pes -te 82% dintre români s-au declarat recent a fi persoane re -li gioase. Însă, acest număr are acoperire doar declarativ,pen tru că procentul celor practicanţi se decimează, iar alcelor care primesc sincer cuvintele credinţei şi le îm pli -nesc autentic este, în mod cert, şi mai redus.

O altă sămânţă a căzut între spini. Aceştia sunt „ceicare aud cuvântul, dar, umblând cu grijile şi cu bogăţia şicu plăcerile vieţii, se înăbuşă şi nu rodesc”. Neavând tă -rie morală, astfel de suflete sunt slabe şi debusolate, nesta -tor nice şi neputincioase în a înfrunta încercările vieţii, că -zând pradă grijilor excesive şi deznădejdii.

Iar cea de a patra sămânţă a căzut pe „pamânt bun” şia făcut rod însutit. Este uşor de înţeles că această catego -rie de suflete este constituită din „adevăraţii creştini”, cupu ternice convingeri şi comportamente statornice în lu -

cra rea virtuţilor creştine. Viaţa lor este o permanentă lup -tă împotriva „spinilor”, păcatelor şi a „neghinelor”, pa -timilor, în vederea lucrării virtuţilor creştine, considera tede Sfinţii Părinţi căi sau cărări spre fericirea veşnică. Înast fel de suflete, sămânţa credinţei aduce rod însutit, ast-fel încât, prin existenţa şi modelul lor, se înmulţesc şi ro -desc binele şi bunătatea.

Sfânta Evanghelie din Duminica a 21-a după Rusaliies te o chemare adresată celor care proclamă cuvântul, înpri mul rând ca slujitori ai Bisericii, care transmit cuvântre levant, dar şi tuturor celor care transmit cuvântul uman:edu catori, profesori, formatori, de a face acest lucru cures ponsabilitate şi cu o finalitate formativă. Mai mult de -cât de impresii şi opinii, lumea are nevoie de convingerişi comportamente, iar acestea se dobândesc şi se educă.

Pe de altă parte, Sfânta Evanghelie citită în această du -minică ne chemă pe toţi să ne desţelenim şi să ne deschi-dem sufletele, spre primirea cuvântului mântuitor al cre -din ţei. Tot astfel, vorbirea noastră să fie formatoare şi zi -di toare, îndemnând şi conducând spre fapte bune şi sprevir tuţile creştine.

Să măsurăm şi să drămuim „zicerea” noastră, fiindpre ocupaţi de zidirea morală, odată ce cuvântul uman estepia tră de hotar în viaţa cuiva, căci printr-un cuvânt bun,ros tit cu dragoste şi blândeţe, într-un moment dificil sau o„si tuaţie-limită” din viaţa cuiva, îl putem întoarce de pecă rările pierzaniei şi din ghearele morţii fizice sau spiri -tua le.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

Copilăria este cadoul pe care ni-l dă viaţa. -Ho raţiu Mălăele

Copiii găsesc totul în nimic, oamenii găsescni mic în tot. - Giacomo Leopardi

Copiii sunt mâinile cu care ne prindem derai. - Henry Ward Beecher

Dacă păstrezi coplilăria mereu cu tine, nuvei îmbătrâni niciodată. - Tom Stoppard

Maturizarea omului înseamnă să-şi recâştigese riozitatea pe care avut-o la joacă, atunci cânda fost copil. - Friedrich Nietzsche

Nu este niciodată prea târziu pentru a avea oco pilărie fericită. - Tom Robbins

Obiectele din casa copilăriei se prefac cutim pul în icoane. - Paul Louis Lampert

Dacă nu ar fi zburdălnicia copilăriei, nu arexis ta înţelepciunea maturităţii. - Betty Marco -vici

Din cauza lui Cronos, copilul din noi începesă pară copil din flori. - N. Petrescu-Redi

Copilăria e somnul raţiunii. - J.J. Rousseau

Aseară, am ieșit înoraș cu o tipă. Așa demult l-a pomenit pefos tul, încât și mie mis-a făcut dor de el,

și-am zis:- Hai să-l sunăm împreună!

☺- Fiule, ți-am cumpărat manualele

pen tru școală, au fost scumpe, așacă… ai grijă de ele!

- Bine, mamă, nici nu mă ating deele!

☺Chelnerul către o doamnă:- Aţi observat că soţul dum nea -

voas tră tocmai a căzut sub masă?- Te înşeli, soţul meu tocmai a in -

trat pe uşă!☺

- Mamă, de ce e aragazul aşa mur-dar?

- Taică-tău şi-a făcut omletă.- Fără tigaie?

☺Un tip necăjit vorbeşte cu gineco -

lo gul soţiei lui:

- Doctore, sunt căsătorit de trei ani.În primul an, nevastă-mea a născut unbă iat, în al doilea an, a născut gemeni,în al treilea an, tripleţi... Ce mă fac?

- Staţi liniştit, mai mult de şasedeo dată nu se poate!

☺- Nu vă supăraţi, cum ajung la ga -

ră?- Ţineţi drumu' ăsta, treceţi de ulti-

ma casă, apoi traversaţi păduricea şipes te un kilometru aţi ajuns.

- Da' de ce-aţi pus-o aşa departe desat?

- Păi, ne-am gândit s-o punem maiapro a pe de calea ferată.

☺- Salut, vecine! Nu am mai văzut-o

de mult pe soţia ta, v-aţi despărţit?- Nu, parchează...

☺Azi, când am ajuns acasă, nu mi-a

ve nit să cred ce am auzit de la nevastă-mea şi anume că fiul meu de cinci aninu e de fapt al meu! Am fost distrus!Ea mi-a spus că, altădată, să fiu maiatent pe cine iau de la şcoală!

☺- Alo, ce faci?- Ard calorii!- Adică faci gimnastică?- Nu, îmi prăjesc nişte carne...

☺Femeia are două scopuri în viaţă:

să se căsătorească şi să arate necăsăto -rită.

☺Au apărut primele claxoane 2 în 1:

cla xonează şi înjură în acelaşi timp!☺

- Dansaţi?- Da!- Slavă Domnului! Credeam că

v-aţi electrocutat...☺

Soţul intră în cameră şi-i spune so -ţiei:

- Mă duc la bar, ia-ţi geaca pe tine!Soţia, nespus de fericită că e bă ga -

tă în seamă:- Asta înseamnă că mă iei cu tine,

iu bitule?- Nu. Opresc căldura!

www.bancuri.ro

Compania Kalaşnikov a prezentat o „maşină zburătoare”

Kalashnikov Concern, compania care produce ce -le brele carabine de asalt AK-47, a prezentat un proto -tip de vehicul pe care îl numeşte „maşină zburătoare”.Nu este, de fapt, o maşină, ci o platformă - un hibriddro nă-hoverbike - care se menţine în aer cu ajutorulunor elice.

Aparatul de zbor foloseşte 16 elice, propulsate deopt motoare electrice. Pilotul îl controlează prin inter -

me diul unor joystick-uri. Armata l-ar puteafo losi pen tru re cu -noaş te re şi comuni -ca ţii. În Rusia, maimul te com pa nii şi-auma nifestat un real in -te res pentru astfel depro iecte. Mai de vre -me, chiar la începutul

aces tui an, Hover surf a prezentat un prototip numitScor pion-3, care este un hoverbike cu un singur loc.

Şi peste ocean există un interes crescut pentruaceas tă zo nă de proiecte. In ventatorul Colin Furze apre zentat un prototip ce a atras atenţia Departamentu-lui Apărării din Statele Unite, care a anun ţat un par te -ne riat cu firma brita ni că Malloy Aero nau tics pentrudez voltarea unei versiuni pentru armată.

Londra testează iluzii optice pentru...reducerea vitezei

Londra a venit cu o soluţie ingenioasă pentru pro -ble mele ridicate de şoferii care merg cu viteză preama re prin oraş. Este vorba de „magie”. Pentru a-i facepe conducătorii auto să apese pedala de frână, au to ri -tă ţ ile se folosesc de iluzii optice. Acestea fac partedintr-un program pilot. Desenele le dau senzaţia şo fe -ri lor că, în faţă, seaflă limitatoare devi teză. Ideea esteuna isteaţă. Nu suntfo losite alte resursede cât vop sea ua pen-tru realizarea acestor„li mitatoare”, iarpo luarea este redusă.Se ştie că maşiniledie sel emit cu 40%mai multe noxe atunci când trec peste limitatoa re lestan dard.

Londra nu este sin gurul oraş care apli că idei ne con -ven ţionale pentru a îm bunătăţi traficul. Anul trecut, unoraş din India a realizat tre ceri de pieteni ca re, de ladis tanţă, ară tau ca nişte obs ta co le.

„Tesla mărilor” va fi lansată anul viitorPrima navă comercială din lume fără echipaj va fi

lan sată anul viitor, iar până în 2020, după ce vor fiefec tuate o serie de teste, va naviga singură pe mărileşi oceanele lumii. Construită în Norvegia de companii -le Yara International (agricultură) şi Kongsberg Grup-pen (tehnologie), Yara Birkeland va folosi tehnologiipre cum GPS, radar, camere şi senzori pentru a navigape mare şi a manevra în porturile aglomerate.

Nava, capabilă să transporte 100 de containere,cos tă 25 de mili oa -ne de dolari, de treiori mai mult de câtuna de aceleaşi di -men siuni, cu echi -paj. Yara Birkelandva folosi doar pa -nouri solare pentrua genera elec tri ci ta -te. Astfel, po tri vitin vestitorilor, cost u -

ri le anuale de operare vor fi cu 90% mai reduse de câtîn cazul unei na ve diesel obişnuite, cu echipaj.

Numită şi „Tes la mărilor”, nava îşi va căpăta au to -no mia în mai multe eta pe, după ce dezvoltatorii vor fisi guri că va putea na viga singură în siguranţă. YaraBirke land va face pri mele transporturi de fertilizatorila sfâr şitul anului vii tor, pe o distanţă de 60 de kilo-metri.

Inima ca metodă biometrică de autentificareDeşi recunoaşterea facială pare tehnologia viitoru-

lui apropiat, cercetătorii au venit cu încă o propunere:au tentificarea cu ajutorul inimii. O echipă de cercetă-tori de la Universitatea din Buffalo a pus la punct onouă metodă biometrică de autentificare, care se ba -zea ză pe dimensiunile inimii unei persoane pentru a oiden tifica.

Sistemul foloseşte un radar Doppler, care sca neazăper manent dimensiunile inimii utilizatorului. Teh no lo -gia poate debloca automat un computer atunci cânduti lizatorul se apropie de el. Potrivit cercetătorilor, dis -tan ţ a maximă de la care sistemul poate re cu noaş te oini mă este de 30 de metri.

www.realitatea.net

MOZAICCurierul ARMATEINr. 19 (458) din 16 octombrie 2017 Pagina 7

Doogee Mix 2, cu display edge-to-edge

Lansat în luna iunie, Doogee Mix aatras atenţia cu designul său îndrăzneţşi preţul sub 200 dedo lari, succesul ob - ţi nut motivând pre -gă tirea unui noupro dus cu do tăriteh nice supe rioa re.

Doogee Mix 2se prezintă cu unde sign complet di -ferit, centrat în ju -rul unui ecran cu ora tă de aspect 18:9,cur bat pe am bele la turi. Livrat de con -cer nul Sam sung, ecranul cu teh no lo -gie AMOLED redă ima gini cu o re zo -luţ ie de 2160x1080 pi x eli.

În loc să elimine complet rama su -pe rioară, Doogee Mix 2 optează pen-tru un design simetric care permiteaco modarea unui număr de senzoridea supra ecranului, cât şi a unui sis-tem dual camera optimizat pentru fo -tografii de grup. Acesta include unsen zor de 8MP cu lentile standard(des chi de re 88°) şi o a doua cameră culentile wide (deschidere 130°).

Doogee laudă şi capabilităţile pen-tru recunoaştere facială ale nouluismart phone, mergând până la a de cla -ra despre Doogee Mix 2 că este primulte lefon Android care „foloseşte re cu -noaş terea facială pentru a debloca în -tre gul ecran”. La interior, configura -ţia bazată pe chipsetul MediaTek He -lio P25 nu se poate ridica la pretenţiileunui Galaxy S8, însă cantitatea de6GB memorie RAM ar trebui să ofereo experienţă în utilizare cât se poate delină.

Ne cesarul de energie pentru ecra -

nul de 5.99” este asigurat cu un acu -mu lator de 4060mAh, asistat cu func -ţie de încărcare rapidă şi conectorUSB-C. Fără ieşire dedicată pentru

căşti, Doogee Mix 2va fi livrat cu unadap tor USB-C lajack 3,5mm, inclusîn pachetul cu acce -so rii.

Doogee Mix 2 arpu tea fi dezvăluitofi cial chiar înaceas tă lună, însăda t a exactă de lan sa -re nu este cu nos cu -

tă, deocamdată.

Sony lansează trei noi modelede căşti wireless

Sony oferă noi modele de căştiwireless din seria 1000X, prevăzute cuteh nologie de anulare a zgomotului defun dal şi funcţie Adaptive Sound Con-trol, pentru a jus -ta rea au to ma t ă ase tă ri lor în funcţiede ac tivitatea des -fă şu ra tă. În plus,acestea dispun şide func ţie pentruOptimizarea Pre-siunii At mos fericecare analizeazăpre siunea din me -diul în ca re se află uti li zatorul şi op ti -mi zează per for manţa căş ti lor.

Vârful de ga mă sunt căş tile SonyWF-1000X, care nu au nici un cablu şiin clud tehnologia de anulare a zgo mo - tul ui. Căştile WI-1000X pot fi purtateîn spatele gâtului, fiind conceputepen tru utilizatorii care fac naveta şică rora le place să asculte muzică în

timp ce călătoresc spre destinaţie.Sony WH-1000XM2 sunt noile căştipre mium pen tru cap, cu tehnologie deanu lare a zg o motului care oferă o du -ra tă mare de utilizare a bateriei şi opţi-uni supli men tare de reglare a sunetu-lui la me diul înconjurător.

Folosind aplicaţia Sony Head-phones Connect cu seria de căşti1000X, utilizatorii obţin mai multăfle xibilitate în reglarea sunetelor pecare doresc să le audă. Prin funcţiaAdaptive Sound Control, se pot perso -na li za setările de anulare a zgomotuluişi de sunet ambiental, schimbând au -to mat preferinţele din aplicaţie.

Disponibilă pentru căştile WH-1000XM2 şi WI-1000X funcţia deOp timizare a Presiunii Atmosferice,de tectează prin intermediul unor sen-zori presiunea aerului din mediul înc a re se află utilizatorul şi optimizeazăfunc ţia de anulare a zgomotului. Înplus, un egalizator permite reglarea

adi ţională a sunetu-lui în funcţie depre ferinţe.

Prevăzute cu undriver de 6mm, căş -tile WF-1000X potfi încărcate în su - por tul special, ofe -rind până la 9 orede uti lizare. SonyWH-1000XM2 au

o du rată de utilizare a ba te riei de pânăla 40 de ore cu un cablu audio sau depâ nă la 30 de ore în modul wireless.

Căştile Sony WF-1000X sunt dis -po nibile la preţul de aproximativ 220de euro. Modelul WI-1000X are unpreţ de 330 euro, iar varianta WH-1000XM2 poate fi achiziţionată cu380 euro. www.go4it.ro

N o u t ã þ i î n l u m e a I T ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...ZGÂRCIT

PÃRTINIRE

A ÎNCADRA

BêTINAªI

SOAREEGIPTEAN

POSACI

DROJDIE

PERJE!

AGRESIV

BÃRBIERIÞI

NIMB

MINERI

SAU

MONEDÃIRANIANÃ

LOCUIEªTEÎN CIZMÃ

CAMPIONI

PERIOADE DETIMP

SCUND

DIZOLVAŢI

PANÃ DELEMN

REIAT LAMIJLOC !

GRAFIC

ÎNªFÃCARE

ÎN CETE !

RÃSUNETE

GRAS

UDREA ION

ATÂRNAT

ZIUA ÎNCURS

EXTREME

ACUM !

Pe 25 octombrie 1944, oraşul Carei eraeli berat. Ţara noastră a pierdut 300.000 demi litari în Campaniile de Est şi de Vest alecelui de-Al Doilea Război Mondial, ală turide alţi 100.000 de civili.

„Ştafeta Veteranilor” (15-25 octom-brie 2017) este un eveniment organizat încon textul Anului Veteranilor de Război şisăr bătoririi, la 25 octombrie, a Zilei Arma-tei României.

Evenimentul este organizat AsociaţiaVoluntarilor „Invictus Romania” împreunacu de Ministerul Apărării Naţionale şiMinisterul Afacerilor Interne, în colabora-re cu Asociaţia Naţională a Veteranilor deRăzboi, Asociaţia Naţională a CadrelorMilitare în Rezervă şi în Retragere, Aso-ciaţia Naţională Cultul Eroilor „ReginaMaria” şi Asociaţia de Caritate din ArmataRomaniei „Camarazii”.

„Ştafeta Veteranilor” propune trei tra-see care unesc Iasiul, Bucurestiul si Craio-va cu orasul Carei.

Vineri, 4 septembrie, ora09:00, la Mo nu mentul Eroilor dinAl Doilea Război Mon dial, de laUniversitatea Naţională de Apăra-re „Carol I”, „Ştafeta Veterani-lor”, cons tituită din militari orga-nizaţi voluntar în grupul „InvictusRomânia”, au luat startul pe pri-mul traseu de alergare, Bucureşti-Ploieşti-Predeal-Sfântul Gheor-

ghe.Ştafeta, constând în Drapelul

Tricolor, va fi purtată de membriigrupului „Invictus România”,peste o mie de kilometri, pe patrudin principalele trasee de eliberareparcurse, în anul 1944, de ArmataRomâniei, pentru eliberarea terito-riului naţional.

În fiecare dintre localităţile depe traseele unde au avut loc bă tălii,pur tătorii ştafetei vor înmâna Dra-pelul Tricolor veteranilor de răz boi

par ticipanţi la bătăliiledes făşurate în cel de-AlDoi lea Război Mondial,ur mând ca acesta să fiepre dat au torităţilor lo -ca le şi arborat pe unedi ficiu reprezentativpentru co munitate.

Purtătorii şta feteiveteranilor vor ajungela Carei, pe 25 oc tom -brie, în tim pul ceremo -ni ei care va avea loc laAn sam blul Monumen-tal „Glorie Os taşuluiRo mân”.

Grupul de vo luntari „Invictus Româ-nia” lansează tu tu ror românilor invitaţia dea li se alătura la startul sau pe traseele Şta -fe tei Veteranilor, provocându-i să facă ungest de recunoştinţă şi să alerge în memo-ria eroilor lor, a bunicilor, străbunicilor, ru -de lor care s-au jert fit pentru libertatea şiin dependenţa noas tră, şi să continue, alătu-ri de ei, pro iec tul demarat de Ziua Drape -lu lui Naţional, „Pentru Eroul Meu”.

Traseul Iaşi, Piatra Neamţ, Vatra Dor-nei, Bistriţa, Târgu Mureş, Oarba de Mu -reş, Cluj Napoca, Satu Mare, Carei (apro -xi mativ 744 km).

Momentele comemorative:- garnizoana Zalău, vineri, 23.10.2015,

începând cu ora 12:30, în piața din faţaPri măriei Zalău;

- Satu Mare, sâmbătă, 24.10.2015, în -ce pând cu ora16:00, la Monumentul Os ta -şu lui Român;

- Carei, duminică, 25.10.2015, în ce -pând cu ora 12:30, la Ansamblul Monu-mental „Glorie Ostaşului Român”.

Cei care doresc să aducă un omagiu oa -me nilor care au dat sacrificiul suprem pen-tru ca astăzi, noi, să putem să trăim într-osocie tate liberă, pot să se alăture voluntari-lor pe întregul traseu. De asemenea, ar ge -şenii sunt invitaţi să participe la ceremoniade vineri, ce va avea loc la monumentuldin faţa Casei Ar matei. n

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 19 (458) din 16 octombrie 2017Pagina 8

Şt afet a Veteran i lo r

Joi, 28 septembrie, la Centrul de Cercetare Ştiințificăpen tru Apărare CBRN și Ecologie al Agenției de Cerceta -re pentru Tehnică și Tehnologii Militare din cadrul Minis -te rului Apărării Naţionale, a avut loc prezentarea auto -spe cialei destinate transportului materialelor periculoase.Rea lizat de MApN în colaborare cu industria civilă pe oplat formă Dacia DUSTER Pick-up 4x4, cu motorizare1.5 dCi, vehiculul este capabil să transporte, în condiții desi guranță, muniții experimentale și materiale exploziv-in -cen diare, atât pe drumurile publice, cât și în condiții dete ren accidentat.

Autospeciala are prevăzute din proiect doar două lo -curi, iar în spaţiul rămas li ber a fost constituită o „celulăpen tru transportarea materia le lor explozive, care confe -ră siguranţa necesară, protecţia la solicitări mecano-cli -ma tice de natura vibraţiilor, şocu ri lor, temperaturilordeo sebite, radiaţiilor solare şi ume ze lii. Această celulăest e realizată dintr-un material compozit pro tec tor, ceare, de asemenea, caracteristici de etanşeizare şi protec -ţie la şocuri şi vibraţii. Mai mult, autospeciala este do ta -tă cu diverse îmbunătăţiri care se referă la capacitatea deac ces în teren accidentat. Ca urmare, suspensiile au fostri gidi za te şi platforma ridicată cu 40 de milimetri. Dease menea, este prevăzut şi un troliu de remorcare, des ti -nat recuperării în cazul blocării, în condiţii de teren alu -ne cos, iar partea de platformă este echipată cu scu turi depro tecţie pentru motor, cutie de viteze, diferenţial şi re -zer vor”, a declarat locotenentul Ovidiu Iorga, specialistîn cadrul Centrului de cercetare.

„După cum am afirmat anterior, autospeciala a apă-rut datorită nevoii de a transporta, către poligoanele deîn c ercare, muniții experimentale și alte produse aflate înfa ză de cercetare, demonstratoare, modele experimentaleetc. Așa cum știți, condițiile din teren, adică din poligoa -ne, nu sunt tocmai cele potrivite pentru autovehiculele deuz normal. Ana lizând și elaborând o specificație tehnicăcu privire la cerințele tehnico-funcționale ale acestui ve -

hi cul, am ajuns la soluțiapro pusă de noi, o soluţie cere pre zintă de fapt o adapta-re a unui autovehicul cudes tina ție civilă într-o auto -spe cială cu anumite carac -te ristici strict legate de sco-pul operațional”, a comple-tat lo cotenentul Ovidiu Ior -ga. Totodată, a precizataces ta, au tospeciala este do -ta tă cu „un dispozitiv depro tecție la răsturnare detip roll cage, destinat, atâtpro tec ției pasagerilor, cât șia ma te rialului transportat”.

Acest tip de autospecialăse pretează cel mai bine ne -voi lor specifice în proiecte-le de cercetare și dezvolaredes fășurate în cadrul Cen -tru l ui: „În cele mai multeca zuri, vorbim despre trans -por tul unor cantități redusede loturi experimentale,can tități reduse de muniție ex pe ri mentală sau dispozitiveaflate în diverse faze ale cerce tăr ii. Noi, cu această au to -spe cială, transportăm mu niții de calibre diferite pâ nă la122 de milimetri, ma terial ex plo ziv primar, exploziv se -cun dar, capse, fo coa se și alte art icole ce ţin de resortulmu nițiilor și sub stan țelor ex plo zive. Autospeciala are osar cină utilă de 450 de kilo gra me și un volum de 5,5 me -tri cubi”.

Vehiculul a intrat deja în dotarea Centrului de Cer ce -ta re Ştiințifică pentru Apărare CBRN și Ecologie: „Seaflă deja la cea de-a doua misiune. A intrat în utilizare laju mătatea lunii septembrie, înlocuind astfel vechea plat -

for mă, după un serviciu de 40 de ani în acest scop”. „Este un produs unicat, dar este omologat, atât cu

pri vire la normele Registrului Auto Român, cât și la nor -me le de transport rutier materiale periculoase, motivpen tru care este calificată la nivel european să intre îndo tarea oricăror instituții, nu numai în zona de Apărare,ci și în folosinţa altor instituții interesate de astfel detrans porturi”.

Elaborarea și finalizarea proiectului autospecialei adu rat patru luni de zile, de la stadiul incipient de spe ci fi -ca ții până la recepția autovehiculului, iar costurile s-au ri -di cat la aproximativ 40.000 de euro. n

Dacia DUSTER Pick-up 4x4,Dacia DUSTER Pick-up 4x4,noi caracteristici în scop operaţionalnoi caracteristici în scop operaţional

Marţi, 17 octombrie 2017, ora 20:30, laSa la de Spectacole „Eusebiu Ștefănescu” afost pre zentat spectacolul de teatru „A.A.A.-Atrac ţieAdmiraţieAtenţie”, o lecţie de gra ma -ti că a iubirii, text inspirat din „Studii des preiu bire” de Jose Ortega Y Gasset. Regia şi tex-

tul: Chris Simion-Mercurian. Invitatspe cial: Iri na Mar-gareta Nistor.

Expoziţie laSala Foaier. Expo-ziţia de pic tură „În -şe lătorii vizuale” aartis tei Cornelia Că -run tu, deschisă înpe rioada 9 - 22 oc -tom brie 2017.

Expoziţie la Sa -la Rondă. Expoziția

de pictură, fo to gra fie şi gra fi că „Jocul cu flu -turi” a ar tis tei plastice Ca melia Pav len co, des -chi să în pe ri oa da 9 - 22 oc tombrie 2017.

Expoziţiile sunt des chi se zilnic, în tre orele11:00-19:00. Intrarea este li be ră.

Informaţii: www.cmn.ro, www.facebook.com/cmn.ro

Repere cu l tura leRepere cu l tura le

Cercul Militar NaţionalCercul Militar Naţional

CIADO România are deosebita plăcere săin vite personalul M.Ap.N., familiile şi priete-nii acestora la evenimentele culturale ale luniino iembrie ce fac parte din programul naţionalcul tural „No Drugs Revolution”:

11 noiembrie, ora 19:30: piesa de teatru„Hagi Tudose” (ce îi are în distribuţie pe Vir-gil Ogăşanu şi Adela Mărculescu);

18 noiembrie, ora 19:30: piesa de teatru„Totul e relativ” (în care îţi dau replica actoriiConstantin Cotimanis şi Catrinel Dumitrescu).

Cele două piese de teatru propuse fac partedin categoria evenimentelor cu epuizare ime-diată, fapt pentru care e necesar să faceţi re -

zer vă rile din timp, neexistând posibilitateasuplimentării numărului de locuri.

Cele două comedii sunt printre cele maiapre ciate în spaţiul cultural teatral, fiind juca-te cu casa închisă.

Accesul se va face pe bază de donaţie cuva loare unică de 40 de lei.

La începutul fiecărui eveniment, va fiorganizat un cocktail inclus în valoareadonaţiei, având menirea de a facilita socializa-rea dintre spec tatori.

De reţinut! Rezervările se fac până pe datade 30 octombrie 2017, ora 16:00 (Star 1011-833). n

Invitaţie la teatruInvitaţie la teatru