Repere ale acțiuniidiplomatice în 2015

Ministerul Afacerilor Externe

MANDATULMINISTRULUI AFACERILOR EXTERNEBOGDAN AURESCU

,,Fiecare zi pe care am petrecut-o lucrând în Ministerul AfacerilorExterne în ultimii 19 ani, ca diplomat de carieră – iar în ultimulan ca ministru al afacerilor externe - a fost şi este un prilej deresponsabilitate suplimentară, de preocupare şi muncăasiduă pentru politica externă a României.”

(24 noiembrie 2014 – 17 noiembrie 2015)

,,În 2015, diplomaţia română a avut rolulnu numai de a reacţiona, ci de fi proactivă şi dinamică,astfel încât să protejeze mai bine interesele României.

Am lucrat la construirea unei centuri de securitate în jurul nostru,care să contracareze şi să înlocuiască centura de instabilitate existentă.”

Din punctul de vedere al politicii externe, perioada 2014-2015 a adus foarte multe provocări geostrategice în vecinătatea extinsă a României - mai ales în Est, în regiu-nea Mării Negre, dar şi în Sud. În jurul celor două organizaţii din care România face parte – UE şi NATO - există un veritabil coridor de instabilitate, cu multe puncte fierbinţi - de la agresiunea Federaţiei Ruse în Ucraina şi modificarea echilibrului de securitate în regiunea Mării Negre prin ocuparea ilegală şi militarizarea Crimeei, în Est, până la ascensiunea fenomenului terorist, provocarea în creştere a migraţiei ilegale, crizele diverse şi instabilitatea statală, în Sud.

2014 – 2015: O SITUAȚIE DE SECURITATE COMPLEXĂ

România – aflată la punctul de inflexiune dintre vecinătatea estică şi cea sudică, prin regiunea extinsă a Mării Negre – are datoria şi responsabilitatea de a contri-bui substanţial la efortul de a proiecta stabilitate, democraţie, prosperitate, nu doar pentru cetăţenii săi, dar şi pentru co-munitatea de valori din care facem parte.

VIZIUNE PE TERMEN LUNG

Exercitarea mandatului de ministru al afacerilor externe în ultimul an a vizat realizarea intere-sului naţional al României, ridicarea şi consoli-darea profilului internaţional al ţării şi atingerea eficientă a obiectivului de asigurare a securităţii statului român, în sens larg– nu doar militar, dar şi economic, energetic, social, cultural.

,,Politica externă este, în primul rând, un efort de construcţie,cu migală, viziune şi efort constant, de zi cu zi.Rezultatele durabile, în termeni de politică externă,nu pot veni imediat, ci reclamă o abordare atentă,pas cu pas, concept cu concept,demers cu demers.Diplomaţia cere eforturi de luni şi uneori ani de zile în urmărirea concretizăriiunui proiect sau unui plan de anvergură,care odată dus la capăt aducebeneficii durabile pentru ţară.”

PROMOVAREA INTERESELOR

DE POLITICĂ EXTERNĂ

ALE ROMÂNIEI

Toate eforturile diplomatice din acest an s-au constituit într-o „reţea” de iniţiative şi propuneri convergente pentru a face România mai sigură, într-o perioadă complexă, într-un mediu internaţional complicat, mai ales în vecinătatea noastră.

UNIUNEA

EUROPEANĂ

Printre cele mai importante iniţiative ale României din 2015 au fost cele legate de re-vizuirea Strategiei de Securitate a UE şi a Politicii Europene de Vecinătate (PEV). Pentru primul instrument România a venit cu propuneri concrete privind concentrarea echilibrată asupra vecinătăţilor estice şi sudice ale UE; angajarea mai eficientă în misiunile Politicii de Securitate şi Apărare Comună (PSAC); o mai bună coordonare UE-NATO şi concentrarea pe aspectele care ţin de securitatea energetică şi cibernetică. Pentru al doilea instrument am propus, printre altele, ideea creării unor platforme de dialog pe teme de securitate în sens larg, dedicate statelor partenere, pe care le-am denumit Security Trusts. Aceste formate au ca obiectiv redobândirea încrederii şi stimularea cooperării cu statele vecine şi „vecinii vecinilor”, dar şi implicarea altor actori interesaţi în stabilitatea regiunilor în cauză. Security Trusts nu includ o dimensiune militară, ci reprezintă formate multidimensionale de discuţie între actorii amintiţi, pentru creşterea înţelegerii

reciproce, stimularea dialogului, care să ducă la construirea încrederii şi, ca efect, la soluţionarea conflictelor din vecinătăţile Uniunii. Actorii implicaţi în platforme vor putea conveni proiecte concrete de îmbunătăţire a situaţiei la nivel regional în domenii ca transporturi, infrastructură, comerţ, energie, asistenţă pentru dezvoltare, cooperare transfrontalieră – cu multiplicarea surselor de finanţare a acestor proiecte. România a propus trei astfel de platforme: pentru regiunea Mării Negre şi Caucaz; zona Golfului şi a Orientului Mijlociu şi Africa Sub-sahariană. Ca dimensiune importantă a PEV, am pledat cu prilejul Summit-ului de la Riga pentru un Parteneriat Estic revizuit şi mai vizionar şi, în acest scop, România a propus, în septembrie 2015, alături de Polonia, crearea unui grup de lucru la nivelul UE pentru eficientizarea şi injectarea cu viziune, respectiv dotarea cu noi instrumente a Parteneriatului Estic.

UNIUNEA

EUROPEANĂ

Regiunea Dunării, Strategia de Securitate Maritimă şi Strategia UE pentru Asia Centrală, oferind UE posibilitatea să joace un rol mai important în această regiune. Această viziune a fost promovată de România şi pe durata Preşedinţiei-în-Exerciţiu a Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN), care a fost preluată din iulie 2015, pe o durată de 6 luni. Prin contribuţia sa specifică în domeniul economic, OCEMN poate avea rolul său în normalizarea situaţiei regionale, fiind posibilă articularea mai bună a cooperării economice inter-guvernamentale, astfel încât să se realizeze atmosfera necesară pentru ca statele să îşi reglementeze problemele pe căi politice, în conformitate cu principiile dreptului internaţional.

România a propus, în 2015, într-o iniţiativă comună cu Germania şi Bulgaria, revizuirea Sinergiei Mării Negre – pe care ţara noastră a promovat-o activ în această perioadă şi pe care doreşte să o revitalizeze. Este o formă de concretizare în regiunea Mării Ne-gre a conceptului Security Trusts, Sinergia oferind avantajul deschiderii spre ansam-blul riveranilor la Marea Neagră şi include state membre UE, ţări candidate, state membre PaE, „vecini ai vecinilor”. Siner-gia poate astfel contribui la dezvoltarea şi creşterea eficienţei cooperării în regiunea Mării Negre şi între aceasta şi UE. România încurajează o abordare implicând toate platformele relevante legate, într-un fel sau altul, de regiunea Mării Negre prin construirea unor conexiuni între Sinergie, Parteneriatul Estic, Strategia UE pentru

Pentru România, principalul obiectiv este continuarea dezvoltării cooperării regionale în cadrul OCEMN, cu accent pe aprofundarea cooperării sectoriale, mai ales în domeniul transporturilor, energiei, protecţiei mediului, asistenţei pentru situaţii de urgenţă, combaterii criminalităţii transfrontaliere şi a evaziunii fiscale, dar şi a dialogului cu societatea civilă. România a avut, de asemenea, o implicare activă în elaborarea conceptului Uniunii Energetice a UE. Am urmărit mai ales promovarea proiectelor care reprezintă adecvat interesele României – fie că vor-bim despre interconectorul BRUA (Bul-garia-România-Ungaria-Austria), Cori-dorul Vertical (România-Bulgaria-Grecia)

sau AGRI (al cărui studiu de fezabilitate este pozitiv), despre interconectările ener-getice (este de făcut o menţiune specială privind interconectorul România-R. Moldo-va, pentru că siguranţa energetică este un instrument ce nu poate fi neglijat în avan-sul procesului de integrare europeană a R. Moldova) sau despre punerea în valoare a resurselor din platoul continental al Mării Negre.

ALIANŢA

NORD

ATLANTICĂ

La nivel NATO, România a sprijinit concret, prin acţiune diplomatică, implementarea deciziilor Summit-ului din Marea Britanie din 2014, în privinţa măsurilor de reasigurare şi a celor de adaptare, prevăzute în Planul de Acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale a NATO – cu efecte concrete prin crearea pe teritoriul României a celor două structuri de comandă şi control ale NATO.

Ministrul Bogdan Aurescu a propus la reuniunea miniştrilor de externe NATO din mai 2015, din Antalya – şi două reorientări conceptuale majore ale Alianţei: în primul rând necesitatea unei reflecţii strategice a NATO asupra securităţii în regiunea Mării Negre şi, în al doilea rând, nevoia elaborării unei strategii integrate a NATO „cu două braţe”, pentru partenerii din vecinătatea sudică şi estică. Ambele sunt în curs de operaţionalizare în cadrul NATO.

REORIENTĂRI CONCEPTUALE MAJORE

ALIANŢA

NORD

ATLANTICĂ

România s-a implicat activ în susţinerea Muntenegrului şi a Georgiei pe calea aderării la NATO: la iniţiativa ministrului Bogdan Aurescu a fost organizată, în iulie, o vizită comună cu omologii din Polonia, Croaţia şi Ungaria în Muntenegru şi a fost demarată organizarea de vizite de documentare pe teme NATO ale experţilor georgieni la Bucureşti.

SANCŢIONAREA TERORISMULUI

PREVENIREA ŞI

CURTEA INTERNAŢIONALĂ ÎMPOTRIVA TERORISMULUI

adecvate pentru limitarea acestui fenomen, indiferent de formele sale de manifestare. Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a propus spre reflecţie, în cadrul Consiliului Afaceri Externe din 9 februarie 2015, ideea înfiinţării unei Curţi Internaţionale împotriva Terorismului, un organism de drept internaţional penal care să aibă drept scop descurajarea actelor de terorism şi pedepsirea persoanelor care comit astfel de acte, oriunde ar fi săvârşite acestea. Spania s-a alăturat în calitate de co-iniţiator al acestei iniţiative. De asemenea, Olanda a oferit sprijin prin implicarea la nivel de expert în stabilirea principalelor coordonate ale arhitecturii juridice a viitoarei Curţi.

O iniţiativă a diplomaţiei române, lansată în 2015 – cu descărcare pe termen mediu şi lung – este crearea unei Curţi Internaţionale împotriva Terorismului, destinată prevenirii şi sancţionării acestui fenomen în amplificare, prin folosirea eficientă a instrumentelor dreptului internaţional penal.

Pe fondul multiplicării numărului atacurilor teroriste, creşterii amplorii acestora şi diversificării metodelor de atac, este necesară identificarea unor răspunsuri

,,Alături de căile operative de combatere a terorismului, avem nevoie de crearea unei instanţe penale internaţionale, cu rol preventiv, disuasiv şi de suplinire, dacă este cazul, a rolului autorităţilor naţionale, atunci când acestea nu au capacitatea sau nu vor sa cerceteze sau sa judece fapte teroriste. Ceea ce urmărim este să folosim inteligent instrumentele dreptului internaţional pentru a descuraja şi combate actele teroriste. Iniţiativa este una deosebit de complexă şi vizează un efort pe termen mediu şi lung. În prezent, România şi Spania îşi coordonează eforturile diplomatice pentru promovarea iniţiativei în plan bilateral, dar şi multilateral, în relaţia cu statele ONU, în special cu cele care au calitatea de membru în Consiliul de Securitate, în vederea obţinerii sprijinului statelor din toate regiunile geografice.”

DINAMICA DIALOGULUI

POLITICO – DIPLOMATIC

Politica externă a României a avut o dinamică aparte, prin intensificarea dialogului politico-diplomatic, dovadă fiind multitudinea de consultări la nivel de miniştri ai afacerilor externe - 15 vizite în alte capitale şi 17 vizite la Bucureşti, peste 35 de întâlniri cu omologi în cadru multilateral. A fost pus accentul pe consolidarea relaţiilor şi parteneriatelor strategice cu Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Polonia, Turcia, Olanda, prin contacte bilaterale frecvente. Ministrul Bogdan Aurescu a primit 17 vizite la Bucureşti (omologii din Malta, Qatar, Luxemburg, Olanda (de două ori), Iordania, Norvegia, Polonia, Slovacia, Italia, Turcia, Germania, Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria (2 două ori, la Craiova şi Bucureşti) şi Marea Britanie) şi a întreprins 15 vizite în capitalele partenerilor din Spania, Israel, Palestina, Turkmenistan, Iordania, Muntenegru, Ungaria, Polonia, Norvegia, Marea Britanie, Republica Moldova (de două ori), Georgia, Slovacia şi Franţa. Aceste vizite ilustrează importanţa acestor relaţii pentru ambele părţi şi locul relevant pe care România îl are în priorităţile acestor state, inclusiv în domeniile economic, de securitate şi al afacerilor europene.

UN AN DE MANDAT

DIALOG STRATEGIC

Ministerul Afacerilor Externe a urmărit consolidarea formatelor de consultare bilaterale şi trilaterale şi identificarea de noi formule care eficientizează poziţionările României în plan regional.România a demarat mecanisme de dialog strategic cu Germania şi Franţa (propuse şi agre-ate în discuţiile ministrului Bogdan Aurescu cu omologii săi în decembrie 2014) şi a ridicat la nivel de ministru de externe şi al apărării mecanismul de dialog strategic dintre România şi Polonia şi formatul de dialog strategic trilateral România-Polonia-Turcia. Un alt format avut în vedere la nivel de ministru de externe este România-Polonia-Ucraina-R. Moldova.

O altă direcţie importantă a fost dezvoltarea relaţiilor cu statele vecine cu care România are o relaţie strategică – cu Bulgaria - şi de Parteneriat Strategic – cu Ungaria. Vizita ministrului bulgar de externe, Daniel Mitov, la Bucureşti, din februarie, şi întâlnirea din cadrul celei de-a treia şedinţe comune de guvern, la Craiova, în aprilie, au conturat o agendă foarte bogată.

BULGARIA

În ceea ce priveşte Ungaria, vizita ministrului Bogdan Aurescu din mai la Budapesta a fost un mesaj de deschidere către partea ungară – am propus mai multe soluţii diverselor dosare complicate pe care le avem pe agendă. Sunt progrese certe pe dimensiunea economică, de la nivelul schimburilor de peste 7,3 miliarde euro, la inaugurarea autostrăzii A1-M43 sau interconectarea reţelei de fibre optice transfrontaliere. România a acţionat permanent şi fără sincope în baza angajamentului nostru politic pentru consolidarea relaţiei bilaterale în parametrii definiţi clar de fundamentele politico-juridice ale acestei relaţii – Tratatul politic de bază din 1996 şi Declaraţia de Parteneriat Strategic din 2002. În acelaşi timp, am sancţionat fără rezerve, atunci când a fost cazul, orice derapaje de ati-tudine ale părţii ungare, când fundamentele relaţiei bilaterale au fost încălcate.

UNGARIA

REPUBLICA MOLDOVA

Relaţia cu Republica Moldova a continuat să fie în 2015 - anul în care aniversăm 5 ani de Parteneriat Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova - o prioritate majoră, în virtutea vectorului principal de asigurare a spaţiului de securitate, stabilitate şi prosperitate în est. În ciuda situaţiei politice complexe de la Chişinău, România a continuat să sprijine necondiţionat procesul de reformă şi apropiere de UE. Ministrul Bogdan Aurescu a organizat în martie, împreună cu omologul francez, a X-a reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a R. Moldova, cu cel mai mare număr (22) de miniştri europeni participanţi. Demersul iniţiat de ministrul Bogdan Aurescu – de intrare în R. Moldovaa cetăţenilor români fără paşaport – a avut succes şi ca urmare a acestei reuşite a diplomaţiei române, toţi cetăţenii europeni pot trece Prutul doar pe baza cărţii de identitate.

În relaţia cu Ucraina, am urmărit revenirea la o relaţie funcţională, de parteneriat veritabil. România a fost – şi este – un susţinător sincer al integrităţii teritoriale a statului vecin şi al apropierii sale – prin eforturi consistente de reformă – de UE şi NATO. România a fost primul stat care a ratificat Acordul de Asociere şi este naţiune-lider pentru Fondul NATO pentru se-curitatea cibernetică a Ucrainei. Vizita din februarie a ministrului Klimkin la Bucureşti a fost foarte importantă, iar cei doi miniştri au păstrat un contact direct şi frecvent pe teme precum Comisia mixtă privind minorităţile naţionale, Acordul de mic trafic de frontieră (care a intrat în vigoare în 14 mai, iar în septembrie au fost înmânate primele permise de mic trafic), dosarul Bîstroe.

UCRAINA

În ceea ce priveşte Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, am continuat să aprofundăm şi să dezvoltăm Parteneriatul Strategic– două întâlniri cu secretarul de stat Kerry, în decembrie 2014, la reuniunile ministeriale NATO şi OSCE, cu asistentul adjunct al secretarului de stat Nuland, în ianuarie şi septembrie, cu asistentul secretarului de stat al SUA Frank Rose, în martie şi octombrie. Mai ales în contextul aniversării în acest an a 135 de ani de relaţii diplomatice, am continuat să susţinem eforturile de operaţionalizare a Facilităţii antirachetă de la Deveselu până la finele anului, să lucrăm inclusiv în grupul de lucru de specialitate din cadrul Task Force-ului bilateral pentru aplicarea Declaraţiei de Parteneriat Strategic pentru secolul XXI pentru a progresa în atingerea obiectivului de intrare în programul Visa Waiver, am continuat să lucrăm la aprofundarea dimensiunii economice şi la dezvoltarea dimensiunilor educaţie, cercetare, inovare.

STATELE UNITE ALE AMERICII

Pentru România, Orientul Mijlociu şi bazinul mediteranean, în ansamblu, constituie un spaţiu de proximitate care a generat şi generează o interacţiune intensă pe o diversitate de paliere: economic, cultural, al contactelor inter-umane şi, fireşte, în planul mai larg al securităţii regionale şi globale. Contactele în cadru multilateral (cu omologi din Emiratele Arabe Unite, Oman, Egipt, Kuweit, Irak, Iran) au dovedit utilitatea dezvoltării relaţiilor bilaterale pe baze pragmatice, axate pe proiecte concrete, care se cuantifică în mai multă bunăstare pentru cetăţeni. Totodată, vizita ministrului Bogdan Aurescu în Statul Israel şi în Palestina, din luna octombrie 2015, a relevat dinamica pozitivă pe care dialogul politico-diplomatic bilateral l-a cunoscut în ultimii ani. A fost consolidată şi relaţia cu Regatul Haşemit al Iordaniei, prin consultări, în cursul acestui an, la Amann şi la Bucureşti, ministrul iordanian de externe Nasser Judeh fiind unul dintre invitaţii speciali ai Reuniunii Anuale a Diplomaţiei din septembrie 2015. În plus, vizita în România a ministrului de externe din Qatar, în luna octombrie, a reconfirmat dinamica ascendentă a acestei relaţii, urmând unor momente importante din agenda bilaterală, respectiv vizita primului ministru român la Doha şi întâlnirea celor doi miniştri de externe în marja Consiliului ministerial UE - Consiliul de Cooperare al Golfului (mai 2015).

ORIENTUL MIJLOCIUŞI BAZINUL MEDITERANEAN

Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române din 2015, cu tema “România şi provocările de securitate la limitele spaţiului european şi euro-atlantic. Riscuri, oportunităţi şi acţiune diplomatică”, a reprezentant un moment deosebit de important din punctul de vedere al evaluării de etapă, la nivelul MAE, şi a stabilirii liniilor prioritare de acţiune. Sesiunile plenare principale ale reuniunii au beneficiat – în premieră pentru o reuniune a Diplomaţiei Române – de participarea prestigioasă a patru miniştri de externe – ministrul slovac de externe Miroslav Lajcak, la sesiunea dedicată Problematicii Europene şi provocărilor actuale ale Agendei UE, ministrul polonez de externe, Grzegorz

Schetyna, la sesiunea dedicată Revizuirii Politicii Europene de Vecinătate şi rolului esenţial al Parteneriatului Estic, ministrul norvegian de externe, Borge Brende, la sesiunea dedicată Problematicii de securitate şi adaptării apărării colective în cadrul NATO în contextul regional actual de securitate şi, nu în ultimul rând, ministrul iordanian de externe, Nasser Judeh, la sesiunea dedicată Provocărilor şi oportunităţilor din Vecinătatea Sudică. Prezenţa înalţilor oficiali la acest eveniment anual al Diplomaţiei Române a arătat elocvent importanţa pe care o acordă şi pe care o recunosc diplomaţiei române, în acest moment, pe plan internaţional.

REUNIUNEA ANUALĂA DIPLOMAŢIEI ROMÂNE 2015

,,Am folosit termenul de limită în titulatura acestei reuniuni a Diplomaţiei Române. Este un termen provocator din mai multe perspective. El reflectă în primul rând o realitate geopolitică – suntem, în regiunea strategică extinsă a Mării Negre, frontiera externă a NATO şi a UE. Este – o repet – o regiune cu multiple provocări, unde România are interese strategice incontestabile – de securitate, economice, inter-umane prin românii care se află aici. Este pentru prima oară în istoria noastră de „graniţă” când ne aflăm în interiorul comunităţii de valori căreia întotdeauna i-am aparţinut cultural şi axiologic, suntem de partea cea bună, sigură a limesului. Avem o vocaţie excepţională de „punte” către această lume, care ne e familiară, pe care o înţelegem şi care ne priveşte cu simpatie şi prietenie. Avem, prin urmare, datoria şi responsabilitatea, pentru noi, ca ţară, şi pentru comunitatea de valori din care facem parte, să folosim această vocaţie de limes-„punte” pentru a proiecta stabilitate, democraţie, prosperitate. Trebuie să depăşim limesul – limita; şi trebuie să ne depăşim limitele.,,

#RADR2015

60 DE ANI

DE CÂND ROMÂNIA ESTE

MEMBRU AL NAŢIUNILOR UNITE

În 2015 România marchează 60 de ani de când a devenit membru al ONU. Acesta a constituit pentru MAE un moment de reflecţie substanţială asupra rolului României în ONU, fapt care a fost vizibil şi în cadrul segmentului la nivel înalt al celei de-a 70-a sesiuni a Adunării Generale ONU, în cadrul căreia delegaţia României a fost condusă de Preşedintele Klaus Iohannis. La rândul său, ONU a marcat în acest an 70 de ani de existenţă. Reperul principal al AG ONU l-a constituit Summit-ul ONU privind adoptarea Agendei de dezvoltare post-2015, care stabileşte noul cadru de dezvoltare la nivel global, având ca orizont de timp anul 2030.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a găzduit în septembrie 2015, la New York, în marja segmentului la nivel înalt a Adunării Generale a ONU, Reuniunea Consiliului Miniştrilor Afacerilor Externe din Statele Membre ale Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), în calitate de Preşedinte – în - Exerciţiu al Organizaţiei.Totodată a găzduit, împreună cu omologul spaniol, un eveniment dedicat iniţiativei de creare a unei Curţi Internaţionale împotriva Terorismului şi a participat, de asemenea, la reuniunea miniştrilor de externe din statele membre UE, la întâlnirea ministerială a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei şi la Conferinţa dedicată facilitării intrării în vigoare a Tratatului privind Interzicerea Totală a Testelor Nucleare (CTBT). Ministrul Bogdan Aurescu a avut în marja AG ONU întrevederi bilaterale cu omologii din Egipt, Irak, Iran, Kuweit, Indonezia, Vietnam şi Andorra, cu Victoria Nuland, asistentul pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice al secretarului de stat al SUA, cu Lassina Zerbo, secretar executiv al Organizaţiei Tratatului privind Interzicerea Totală a Testelor Nucleare (CTBTO), precum şi cu reprezentanţii organizaţiilor evreieşti din Statele Unite, în contextul în care România va deţine în 2016 preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA).

ADUNAREA GENERALĂA ONU 2015

INTERACȚIUNEACU SOCIETATEA CIVILĂ

Ministrul Bogdan Aurescu a demarat, de asemenea, un proiect complex de promovare pe plan internaţional a modelului intercultural dezvoltat cu succes de ţara noastră şi recunoscut ca atare la nivel european în ceea ce priveşte relaţiile inter-etnice, în contextul aniversării în 2015 a 20 de ani de la adoptarea şi ratificarea de către România a Convenţiei-cadru pentru protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale a Consiliului Europei. România a reuşit în aceşti 20 de ani să genereze un veritabil model în ceea ce priveşte relaţiile inter-etnice. Un model ce presupune

implicarea activă la toate nivelurile, naţional şi local, a reprezentanţilor minorităţilor naţionale, în luarea deciziei cu privire nu doar la minoritatea în cauză, ci cu privire la societate în ansamblul său. El presupune nu doar simpla coexistenţă a minorităţilor cu majoritatea, adică un model multicultural, ci şi interacţiunea culturilor minoritare şi majoritară, adică un proiect superior, intercultural.

20 de ani de la adoptareaConvenţiei - cadru pentru protecţia minorităţilor

Ministrul Bogdan Aurescu a iniţiat în acest an şi un nou program de diplomaţie publică - Dialoguri@MAE. Aceste evenimente interactive sunt dedicate societăţii civile şi destinate stimulării dezbaterilor de substanţă pe teme de actualitate de politică externă. În cadrul Dialoguri@MAE au fost prezentate propuneri, acţiuni şi abordări conceptuale ale MAE, pe teme precum:

SECURITY TRUSTS

SCUTUL ANTIRACHETĂ

UNIUNEA ENERGETICĂ

STRATEGIA DE SECURITATE A UE

OCEMN

STRATEGIA DE SECURITATE A UE

POTENŢIALUL ŞI ENERGIA

TINERILOR

ROMÂNI

În continuarea eforturilor de deschiere faţă de societatea civilă, ministrul Bogdan Aurescu a vizat utilizarea în activitatea diplomatică a potenţialului şi energiei tinerilor români de prestigiu din străinătate. MAE a încheiat, în februarie, un cadru formal de cooperare cu Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) şi Fundaţia CAESAR (Centrul pentru Acces la Expertiza Studenţilor şi Absolvenţilor Români), vizând cooperarea în proiecte dedicate priorităţilor de politică externă.

REFORMA INTERNĂ A MAE

Ministrul Bogdan Aurescu a declanşat, totodată, modernizarea MAE printr-un management al resurselor umane eficient şi transparent, corect faţă de angajaţi. În premieră, a existat o procedură transparentă, cu consultarea în mai multe etape a întregului personal, care a dus la adoptarea:Æunei metodologii revizuite privind trim-iterea la post a personalului diplomatic şi consular;Æunei metodologii revizuite privind avan-sarea în grad diplomatic;Æpentru prima oară în MAE, o metodologie de încadrare în Centrala MAE la întoarcerea de la post a personalului.

Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a declanşat procedura ierarhizării pe clase a misiunilor diplomatice, proiect esenţial pentru calibrarea adecvată a resurselor de personal şi financiare alocate misiunilor şi va avea, de asemenea, efecte şi în planul managementului carierei personalului.

Eforturile de reformă internă trebuie să continue astfel încât MAE să fie mai efi-cient în serviciul cetăţenilor.

EFICIENTIZAREASERVICIILOR CONSULARE

Eficientizarea serviciilor consulare pentru cetăţenii români a constituit o prioritate în acest an. A fost inaugurat Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate, care din ianuarie a gestionat peste 850.000 de solicitări din partea cetăţenilor (apeluri telefonice şi e-mailuri).

problemelor cu care cetăţenii se confruntă. Tot pentru a răspunde mai eficient necesităţilor românilor din străinătate a fost iniţiată deschiderea de noi oficii consulare, având în vedere, prioritar, semnalările comunităţilor româneşti:Æconsulatul de la Solotvino (absolut necesar pentru aplicarea adecvată a Acordului de mic trafic cu Ucraina);Æconsulate generale de la Bari, Manches-ter şi Stuttgart.MAE va continua anul viitor cu înfiinţarea de oficii consulare în Spania şi în SUA.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a lansat proiectul „Dialog consular cu Diaspora”. Au avut loc opt reuniuni ale conducerii Departamentului Consular cu reprezentanţii comunităţii româneşti şi mass-media de limbă română din state europene (în februarie: Italia şi Spania; în aprilie: Franţa şi Germania; în mai: Marea Britanie şi Austria; în iulie: Belgia şi Grecia). A fost prima oară când s-au întâlnit direct: Centrala MAE, misiunile diplomatice şi consulare şi românii din străinătate, pentru un dialog direct şi deschis despre eforturile de îmbunătăţire a serviciilor consulare şi pentru preluarea nemijlocită a tuturor

Majoritatea crizelor care au loc în vecinătatea sudică, în special, au determinat şi o regândire a procedeelor şi liniilor de acţiune ale MAE pe linie consulară. De la momentul apariţiei Centrului Consular de Crize, cunoscut ca „Celula de criză a MAE”, această structură şi-a dovedit, cu prisosinţă, necesitatea. Numai în ultimul an au fost activate, din dispoziţia ministrului afacerilor externe, 9 celule de criză ale MAE. Sunt de menţionat operaţiunile de evacuare a cetăţenilor români din: Yemen – 64 persoane; Libia – 7 persoane; Siria – 24 persoane şi repatrierea a 155 de cetăţeni români din Egipt. Pe lângă aceste situaţii de criză au mai existat cazuri consulare cu dificultate deosebită. În 2015 au fost gestionate, în perioada ianuarie-noiembrie, peste 64 de cazuri dificile din totalul de peste 5020 cazuri consulare.De asemenea, în contextul înmulţirii situaţiilor de criză, este de menţionat Celula de Criză Interinstituţională, în care acţionează Ministerul de externe, dar şi alte instituţii (SIE, SRI, MApN, MAI), care acţionează permanent atun-ci când este cazul. A soluţionat în ianuarie situaţia celor 2 cetăţeni români răpiţi de o grupare infracţională în Nigeria, iar în prezent gestionează cazul cetăţeanului român răpit în Burkina Faso.MAE va continua procesul de eficientizare a activităţii con-sulare ca linie prioritară în sprijinul şi beneficiul direct al cetăţenilor români.

Concept grafic:

Alina-Mihaela SCURTU MITRAN2015

–– www.mae.ro ––