ROBYNYOUNGRENEGATUL

Traducere din limba englezi qi noteLauna CtosANU

NEMIRA

PARTEA I

1299 -1301

oA stat un timp la indoialn dacl si conti-

nue sau nu rizboiul, dar in cele din urml a

hottrrAt sI se intoarctr la coribiile lui, cit timp

cei mai mulf dintre cei ceJ urmaseri erau

teferi gi deocamdattr victoriogi, 9i sI plece in

clutarea insulei despre care z-eiTaii povestise."

knria regiJor Briuniei, Gnorrxsv or Moxuotm-l

CAPITOLUL 1

ARMAGH,IRLANDA,t2ss (164 DEANr MAr TARZTU)

Lumina slabe a unei singure lumAnari dansa pe peretii criptei,

aruncAnd umbre monstruoase pe laturile stAlpilor octogonali gi

pe grinzile tavanului boltit. Purtdtorul luminii tgi incetini paqii,

ocrodnd cu palma fTacdracare ameninga si se stingd. in jurul lui,vocile celorlalgi erau $oapte in intuneric.

- Grdbegte-te!

- Aici, frate Murtough! Cufirul.

- L-am vdzut. Donnell, adi lumina!

Donnell se apropie de cei ce gugoteau gi lumina sacdzvasupra

unei grimezi de cufere qilezi stivuite pe podea. Pe toati lungi-

mea de qizecide picioare a criptei existau multe altele asemenea

lor: coguri cu pinzeturi, saci cu grAne gi butoaie cu pastrami.

Catedrala gi oraqul pe carc il domina aceasta avuseserd parte de

multi violenpd de-a lungul secolelor, de la raidurile distrugitoare

ale cipeteniilor irlandeze din vecinitate gi ale nordicilor pugi pe

jaI pine la expansiunea englezilor, hoterAti gi necrugltaare ca

mareea. Cu treizeci de ani in urmi, cAnd arhiepiscopulO'scanlon ceruse se se construiasci un edificiu mdrel in locul

18 ROBYN YOUNG

cledirii iniliale acoperite de cicatrice, camera subterani consti-

tuise temelia noii strane a corului, oferind catedralei, dar gi lo-

cuitorilor Armagh-ului un depozit sigur pentru comorile lor.Donnell se opri aldturi de cei patru insolitori ai sii, cu felele

poleite de lumina lumAnarii. Cuferele lAngi care se aflau erau fru-

mos sculptate qi pictate cu scene biblice. Era limpede ci apa4ineau

catedralei 9i fnrl tndoiale ca in ele se afla adunati bogilia ei: potireqi tipsii, vegminte, bijuterii 9i bani. Cufirul pe care il descoperiseri

Murtough gi tovarigii sii era mai mare decAt celelalte. Incrustat cu

o inscriplie in latini ce abia se distingea sub stratul de praf, era

singurul care ar fi putut adeposti lucrul pe care'l ciutau.

Murtough se indreptl spre el. Umbrele scoteau in evidenltr

cicatricea care -ibrinAa obrazulstAng, stribltAndu-i br,va desus, incontrast cu pielea palidi gi curati care o inconjura. incerci si ridice

capacul. Cind cufarul refuzdsi se deschidi, berbatul se incrunti.Linigtea fu tulburati de un vaiet straniu, care pluti cdtre ei

ca printr-un tunel, tnilgAndu-se gi stingAndu-se.

Unul dintre barbali igi facu cruce.

- Doamne, ai mila de noi!Exclamalia lui risunl in spagiul boltit.Murtough ficu o strAmbiturd care-i tncreli cicatricea.

- E utrenia, fralilor! Preolii cAnti utrenia!

Birbatul mai tintu rdsufli ugurat, dar f.rica nu-i pieri dinpriviri.

Murtough se ridicl gi scruti intunericul pAne cAnd didu cu

ochii de doui sfegnice solide din argint. Se apropie de ele 9i ridiciunul, cAntirindul in mAna.

- O str ne aude, zise unul dintre insolitorii lui, apucAnduJ de

bral pe Murtough care revenise printre ei cu sfegnicul. Ochii omu-

lui se abiturd cdtre tavan, unde cAntarea indepirtati continua.

- Uite colo, murmurd Donnell, gi cuvintele ficuri flacdraI A - .. - IIumanaru sa canseze.

RENEGATUL 19

Ardta cdtre un cog acoperit cu o pSnzd'.

inleleglnd ce voia sd spund, Murtough se apropie. tnfaqurn

baza sfegnicului in pinzd,facAnd praful si se involbureze in aer.

Reveni lingn cufar gi lovi zdravdnincuietoarea. Risunl un buf-

net inibugit, ca de toba. Cuferul se zgudui, dar, degi lemnul se

strAmbase sub impact, incuietoarea rczistd. Murtough se prolepi

mai bine pe picioare gi incercd din nou, ciulind totodatd ure-

chile, ca sd prindr orice schimbare a cAntecului care venea din-

spre corul catedralei. Dupi atreia lovituri, incuietoarea cede.

Murtough sllti capacul, trimigAnd agchii de lemn cAt colo.

tneuntru se vedea o coleclie ordonati de breviare 9i Biblii.

DAnd cu ochii de conlinutul lezii, ceilalli incepuri sd guqo-

teascl precipitat:

,Nu putem str controlim fiecare cufdr."

,$i-aga am stat prea mult."

- Ferd el nu plec, le replicd Murtough posomorAt. Ni s-a spus

cl vin dupi el, feri nicio indoiali. N-o sdJ las sa cadi in mAinile lor.

- Dar daci ne prind...?

Donnell inainti prin tncipere, cu ochii alintili asupra unei

scAnteieri aflate undeva inaintea lui. O zdrise mai devreme, dar

crezuse cd. era lumina lumAnirii sale, reflectAndu-se tntr-unul

dintre numeroasele butoaie gi sipete. Acum, obignuindu-se cu

penumbra, i;i daduse seama cd lumina adepostita de palma luietapreaslabe ca si bati atit de departe. Orice o fi fost, obiectul

avea propria lui lumini.AjungAnd mai aproape,vdzv un soclu de piatrd, ca un altar,

acoperit cu brocart. Simpi o aromi de fum de tdmAie. Aici cAn-

tarea preolilor rlsuna mai tare, psalmii slujbei de dimineald

revlrsAndu-se asupralui. Pe soclu se odihnea o cifepreoleasci

suple, incrustati cu nestemate.

- Slavn Jie!

20 ROBYN YOUNG

Ridicindu-;i privirea, Donnell zdri o deschizituri tiiati tntavanul criptei, strabatAnd stAnca pAna in podeaua stranei coru-

lui. Dincolo de zibreleie unui gritar de fier desluqi stAlpii corului

intinzAndu-se citre tavanul indeplrtat, scaldat in lumina lumA-

nirilor. Toiagul lui Iisus era ascuns in inima catedralei, vizibilnumai pentru preolii care se rugau deasupra.

Scriptele ministirii lor spuneau ci trecuseri o sutl gaizeci qi

patru de ani de cAnd SfAntul Malachy smulsese toiagul din mAi-

nile lui Niall mac Edan. De atunci se odihnise pe acest deal sa-

cru, in timp ce catedrala, oragul gi insdgi Irlanda se schimbau injurul lui. Dacd ar fi fost tnzestrat cu con$tiinlI, toiagul ar fisimlit cutremurul indepirtat al rlzboiului cu englezii, venili mai

intAi ca aventurieri gi apoi sub comanda regilor lor. Ar fi miro-

sit focurile distrugerii gi ar fi auzit margul triumfal al cucerito-

rilor, in timp ce ace$tia ocupau coa$a de esL de la \Texford pAne

la Dublin gi Antrim. Ar fi simlit loviturile de ciocan cu care

deschideau cariere de piatrl tn pimAnt, pentnr a construi noi

orage gi castele care si domine jaraaflatdacum in stipAnirea lor.

Malachy, binecuvAntatul lor intemeietor, x mai fi recunoscut

oare lumea de dincolo de aceste ziduri? Donnell se intoarse cu

ochii scAnteind in lumina lumAnnrii 9i-qi ziri fragii iegind din

beznain care ii lasase.

Murtough trecu pe lAngn el, incetinind cAnd se apropie de soclu

9i plimbAndu-9i privirea de la toiag la grilajul de fier de deasupra.

Precaut, dar nerdbditor, inainti gi il apucd. Un altul fnu deschis

un sac in care sd vlre relicva. Cu toiagul pus bine gi cu Donnell

luminAndu-le drumul, oamenii strebltura zoriii cripta, lasAnd

psalmii corului catedralei sI se stingi in urma lor.

O siluetl ii agtepta lingd o ugi din zidul dinspre risdrit.Lumina lumAndrii care se apropia ii cdzu pe chipul palid.

- L-a1i luat?

RENEGATUL 21

Murtough incuviinli, cu ochii la silueta pribuqiti a portaru-lui, lAngd care ingenunchea tovarigul siu. Pe fruntea barbatului

se vedea o dArr de sAnge. Spada ii era incd in teaca de la gold.

Nu se a$teptase la un atac. De ce sd se fi a$teptat la aga ceva dinpartea unor oameni care purtau hainele sfAntului ordin?

- A dat semne cd s-ar trezil

- Nu, frate. Mi tem ci rinile sunt grave.

- O si ne ruglm pentru el gi vom face penitenld pentru pi-catele comise in aceasti noapte, zise Murtough cu voce rigugiti.Dupi ce toiagul va fi in siguranli.

ii fa".r semn lui Donnell gi acesta stinse lumAnarea cu degetele

in timp ce u$a se deschidea citre intunericul ricoros al unor zoride primlvard.

Ldsind trupul in cripti, cei gase bErbali traversari cimitirulpe furig, cllcAnd ticuli printre crucile de lemn gi monumentele

sfinlilor, cu vegmintele negre fecAndu-i una cu umbra imensi a

Catedralei St Patrick.

ANTRIM,IRLANDA,1300

Calul se avAntdprin pddure scotand aburi pe niri 9i bulgnri

de pimAnt ii zburard de sub copite. De jur imprejur, copacii

goneau pe alituri, scuturAndu-gi picdturile de ploaie din frunziq.

Prin impletitura de frunze cafenii gi sfarAmicioase strrfulgerau

cAnd qi cAnd crAmpeie de cer alburiu. Furia lunii noiembrie dez-

golise ramurile gi solul viii era acoperit cu un giulgiu fognitor.Robert se apleci inainte, una cu goafla calului, cu oblAncul

geii infigAndu-i-se in stomac in timp ce imboldea animalul prin-tre copaci. Iute de Picior, un gonaci pestril, eraatdt de sensibil

lazdtbaldt,tncAt cea mai ugoari smuciturl a cipdstrului tl ficea sisard peste trunchiurile cdzute sau peste pAraiele inguste. Calul

22 ROBYN YOUNG

era mai mic, dar mult mai iute decAt VAndtorul, armdsarul de

lupti pe care il lisase tn Scolia tn grija prietenului gi aliatuluisdu, James Stewart.

Gluga mantiei vertr alui Robert ii alunecase pe spate cu milein urmi 9i ploaia i se scurgea pe obraji. Vuietul vlntului 9i pro-pria lui rdsuflare precipitatd ii umpleau auzul. Simgea gustulmetalic al epuizlrii. O crenguli ii biciui obrazul, dar de-abia o

lun in seamd, concentrAndu-gi toati atenda asupra spinirilorcelor doisprezece ogari de vinetoare care igi schimbau direclia,urcAnd un mal abrupt cu ldtrdturi furioase. Robert igi infipsepintenii in coastele lui Iute de Picior, indemnAndu-l sd-i urmeze.

AjungAnd pe culme, igi duse cornul labrze qi sufla citevanote scurte, indicAndule schimbarea direcliei celorlalli vAnitori,pe care-i ltrsase in urmd. Printr-o spirturi intre copaci,intrezdriun promontoriu sterp tnel$ndu-se deasupra gurii viii impndu-rite. Dincolo de el, marea umplea orizontul, cenugie ca granitulsub un cer acoperit cu nori zdrenluili. De cealalttr parte a intin-derii de ape,vizibild, ca o linie vagd,frintd,, se afla Scolia. Lavederea patriei sale, Robert simli o durere in piept. tn cfipaurmitoare il imboldea pe Iute de Picior si inainteze.

4rrAIn faqa sa, prin incAlceala de frasini gi scorugi, intrezdri prada

pentru prima oard: strdfulgerarcaunei crupe deschise la culoare,

cu o dungtr mai intunecati stribtrtAndu-i coada. Ydzind ci ur-mlrirea nebuneasci promitea sn-i fie recompensattr, hotdrArea ise transformi in nerdbdare. Ogarii luaseri urma unui cerb lo-pitar de dimensiuni respectabile. Animalul igi schimba mereudireclia, tncercAnd sd scape de cAini, dar acegtia ii gtiau mirosulde-acum gi setea de sAnge ii mAna tnainte, in ciuda oboselii.Cerbul urma linia naturald a vdii, strebaruti de un rAu care se

vlrsa in mare. R.obert sufle din nou in corn. Chemiri de r{spunsrisunard din diferite colpri ale pddurii, unele in urmd, alteleinainte. Pe neagteptate, cerbul se rtrsuci gi se ridicd pe picioarele

RENEGATUL 23

din spate, lovind aerul cu copitele. Nu era pe misura marilorcerbi rogcali pe care ii vAnaseri pAni la terminarea sezonului,

dar coarnele lui tot puteau rini sau chiar ucide un ogar care se

apropia prea mult.Robert trase de friie, fecAndu-l pe Iute de Picior si se opreasci

brusc, gi le strigd comenzi ciinilor care dedeau tArcoale prdaii.

Uathach, cigeaua lui credincioase, se afla in fruntea haitei. Degi

nlscuse de curAnd nu mai pugin de gase pui, era neinfricatd gi

feroce, cu trupul ei musculos, ghemuit pe labele din fa1i, in timpce mArAia in direcgia cerbului, care tgi coborAse capul 9i igi repezea

coarnele incolo gi incoace, greblAnd solul. Auzind hirmelaia cAi-

nilor, Robert privi peste umlr gi vizu cd restul vAnitorilor se

apropiau. tn fruntea trup eiii zd,tipe fragii sli, Edward qi Thomas.

Cerbul se abitu in tufiguri, dar era prea tarziv. Hlitaqii, care

agteptaseri ceva mai in josul viii, eliberaserd din lesi mastifii"

Robert didu pinteni gonaciului, linAnd pasul cu cerbul ingoana lui cea de pe urmi, in timp ce dinspre stAnga nlvileau doicAini enormi, cu lepii zgdrzilor scAnteind ca nigte dinli de fier.

Cerbul igi continui fuga, in ciuda pericolului. Robert simli ad-

miraqie fagd,de atitatenacitate, apoi masdfii iegiri dintre copaci

gi se azvirliri asupra animalului, unul repezindu-se si-i sfAgie

beregata, celalalt infigindu-9i ghearele tn crupa lui. Mugetul cer-

bului se transformi intr-un lipit de durere gi acesta se pribugiln noroi, azvirlind din copite. Robert il opri pe Iute de Piciorgi siri jos din qa, strigAnd dupi hlitaqi. Acegtia se ivirl alergAnd

prin tufiguri, cu toiegele pregitite si puni pe fugi mastifii care

lineau locului cerbul, afundAndu-9i colgii in carnea lui. Animalulscoase un forniit adAnc ai se cutremurl. Robert inainti printrecAini, strecurind cornul betut cu cercuri de argint in cingitoarea

de mitase, ambele daruri din partea tatdlui sdu adoptiv. Cerbulzvicneadin picioare. Robert le flcu semn heitagilor, care loviri

24 ROBYN YOUNG

amenintetor in sol cu toiegele pAni cAnd cAinii renunlafi,laprada, lingAndu-gi felcile lnsAngerate.

Robert ingenunche lAngd cerb gi se vizu oglindit in ochii lui,cu ptrrul ud cizAndu-i in guvile intunecate in jurul fe1ei osoase

gi cu mantia verde atArnAndu-i pe umerii largi, tmbibatd de

ploaie. Cerbul fornii din nou, cu sAngele giroindu-i din ndri 9ipgnind din rana mortali de la gAt. Robert igi scoase o mAnuqd

gi atinse unul dintre coarne. tgi pti*Ue palma peste osul catifelat gi

gi-l aminti pe bunicul siu povestindu-i cum unii oameni credeau

ci animalul vAnat ii va ddrui celui care l-a prins calitelile sale.

Cuvinte de mult uitate ti cAntari in minte:

De la cerb puterea si noblepea,

De la gap iupeala si grapi,a,

De la lup oiclmia si suplepea,

De la iepure pldcereafugii.

TrdgAndu-;i spada, bine echilibrxd, de miciulia ei rotundi,se ridici in picioare 9i potrivi vArful lamei de patruzeci 9i doi de

incil in dreptul inimii palpitAnde a cerbului. Apnsn cu putere.

Restul vAnitorilor se adunari qi scutierii luari frAiele cailorin timp ce nobilii descdlecau strigAnduJ 9i felicitAndu-l.Yaaindci Nes sosise gi aveagrtld,de Iute de Picior, Robert sco.Ne o clrpddin pungula dela brAu 9i igi curili spada de sAnge. Pddurea se

umplu de letraturile innebunite ale ogarilor cdrora li se permi-

sese si sfAgie gi ei gAtul cerbului - ca un imbold pentru urmitoa-reavindtoare - inainte ca lacheii sd ii punl in lesl. Uathach se

afla printre ei, cu risuflarea transformAndu-se in aburi in aerul

,.... in timp ce haitagii inconjurau cerbul pregdtindu-se siJciopA4eascd, tatdl adoptiv al lui Robert se apropie.

1 Aproape un metru lungime (n. tr.).

rRENEGATUL 25

Lordul Donough igi puse mAna pe umdrul lui Robert, cu

increjituri ivindu-i-se la coljurile ochilor.

- Ce mai goand, fiule!Arunci o privire citre cerb, dAnd apreciativ din cap:

- O sI ne ofere un ospij pe cinste.

Robert zAmbi,incAntat de admiraliabatrAnului. in timp ce i9i

vAra cArpa murdare la centurS" Cormac, unul dintre fralii sni adoptivi, ii intinse un burduf de vin impodobit cu nestemate. Cu doi

ani mai tAnir decAt Robert, era,la cei doulzeci gi patru de ani ai

sri, oglinda fidela a lui Donough, mai puqin ridurile de la colprileochilor gi firele albe din pirul rogcat, p€ cxre il purta in maniera

cilin, cu bretonul lung cnzAndu-i in ochi 9i ceafa tunsi scuft.

Robert beu cu nesap, iar Cormac zirmbicu gura pAn5la urechi.

- Credeam c-o sr sari de pe Iute de Picior gi-o sI-1i vAri colliiin dosul animalului, aga de tare te grdbeu siJ prinzi.

Vocea lui Donough i-o tiie scurt:

- Jine-1i gura, biiete! Vorbegti cu unii mai buni ca tine, inani gi-n toate cele.

- in ani mdcar, murmurd Cormac in timp ce tatal siu pleca

si supravegheze ptr egdtirile hiitagilor.

- Suficient de matur ca si-qi lase barbi ca berbalii.Robert tntinse mina gi, inainte cafratele siu adoptiv sd reac-

jioneze,trase zdravdn de favorilii pe care Cormac incerca sd gi-i

lase, fecindul si se retragdprotestand. Robert il privi chicotindpe berbatul mai tAnir, care se indepirta frecAndu-9i barbia.

Cormac ii amintea de Edward. Privind cdtre flatele siu, care

discuta cu Christopher Seton, zAmbetul lui Robert se stinse.

Trimigi la Donough ca pupili in copilerie, dupi obiceiul ga-

lez, Robert gi Edward petrecuseri un an aleturi de lordul irlan-

dez 9i de fiii acestuia, invigind si cildreasci gi sd lupte, capaxte

a pregltirii pentru ziua cAnd aveau si devini cavderi. Dar tn vreme

ce Cormac igi pistrase nepisarea sa lipsite de griji, in timpul

26 R OBYN YOUNG

scurs de atunci, firea lui Edward devenise mai mohoritd. Robert

descoperise cI reintoarcerea pe proprietatea de la Antrim, duptr

cincisprezece ani, nu ficuse decAt si scoatl gi mai tare tn evidenl5

schimbarile pe care rlzboiul le inflptuise in firea sa gi a frateluisIu.

- Pentru ciopA4ire, domnule.

Robert se intoarse 9i unul dintre heitai fi intinse o punguti de

piele in care se aflau cinci cufite, fiecare cu altfel de lami, unul care

sd strlpungi oase gi tendoanele, unul pentru jupuit pielea gi altele

pentru tiieturi mai delicate. Fdcu semn cdtre tatil siu adoptiv:

- ti ht acea$a onoare stipAnului casei.

Donough rAse mullumit 9i-9i suflecd mAnecile cimigii.AlegAnd un culit, ingenunche greoi gi se apucd sd taie cerbul,

care fusese tntors pe spate, cu coarnele infipte in plmAnt ca si-l

lind nemigcat. CAinii se potolisern. $tiind cd risplata lor nu avea

sd intArzie, se uitard la singele $gnind din cea dintAi tdieturd

fecutdde lord.

Oamenii se adunari si priveascd ciopA4irea gi Robert igi

plimbE priyirea pe deasupra mullimii. Edward $Itea rezemat

de un copac cu bralele incrucigate. Christopher Seton urmireacu interes miqcirile precise ale lui Donough. tn apropiere, Niall,de nouisprezece ani, cel mai tAnir dintre fralii lui Robert, igi

rezemase cotul de umlrul lui Thomas, cu care semina atit de

putin, ci nu pi-ar fi venit si-i crezi de un sAnge. in timp ce Niallfusese binecuvlntat cu o fald oachegi gi chipege ca a mamei lorgi cu firea ei vesell, Thomas semd.na cu tatil lor, cu umeri masivi qi

sprAncene stufoase. Lacheii li localnicii care li se alituraseri sti-teau separat de nobili, privinduJ pe lordul lor la treabi.Chipurile tuturor erau imbujorate de incAntare gi togi erau mul-

1umi1i de vAnatoarea care se terminase cu bine, f*e cu sau cAini

rinili. Toli mai pulin el, desigur.