Date post: | 06-Jul-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | pascu-mihai |
View: | 264 times |
Download: | 0 times |
of 62
8/17/2019 renasterea 2003
1/62
8/17/2019 renasterea 2003
2/62
CE ESTE RENASTEREA?
Rena terea a fost o mi care culturală care s-a întins peș ș perioada secolelor XIV-XVII. A debutat în Italia, în
perioada Evului Mediu Tr!iu i ulterior, s-a răspndit înșrestul Europei.
8/17/2019 renasterea 2003
3/62
"a o mi care culturală, a cuprins înflorirea inovatoare aș
literaturii latine i auto#tone, începnd din secolul al XIV-leaș
cnd erau cercetate sursele literare din antic#itatea clasicăcăreia i-a fost creditată lui $rancesco %etrarca. Treptat, a dusla o reforma educa ională.ț
$rancesco %etrarca
8/17/2019 renasterea 2003
4/62
&n politică, Rena terea a contribuit la de!voltarea conven iilorș țdiplomatice precum i în tiin ă.ș ș ț
Istorii sus in că Rena terea a fost perioada de tran!i ie dintreț ș țEvul Mediu i Istoria Modernă.ș
8/17/2019 renasterea 2003
5/62
Rena terea a început în $loren a, Italia, în secolul al XIV-lea.ș ț $actorii care au pus ba!ele Renasterii, sunt' structura politică
a $lorentei( patrona)ul familiei Medicii( mi*rarea savan ilorț*reci în Italia după căderea "onstantinopolului în minileturcilor( societatea feudală a Evului Mediu.
8/17/2019 renasterea 2003
6/62
+o iunea de Rena tere a fost folosită pentru prima dată laț șînceputul secolului al XIX-lea în lucrarea "ulturăRena terii în Italiaș .
A definit Rena terea drept perioada cuprinsă între pictoriișiotto i Mic#elan*elo. &n acest timp, omul recăpătașcon tiin a de sine că individ, după o lun*ă perioada deș țani#ilare filo!ofică a personalită iiț .
Giotto di Bondone Michelangelo Buonarroti
8/17/2019 renasterea 2003
7/62
Influen a sa a fost resim ită în literatură, filosofie, artă,ț țmu!ică, politică, tiin ă, reli*ie, precum i în alte domenii deș ț șcercetare. /avan ii renascenti ti au adoptat metodă umanistă înț șstudiu i s-au a0at pe realism i emo ia umană în artă.ș ș ț
8/17/2019 renasterea 2003
8/62
Rena terea presupune i o încercare a intelectualilor de aș șstudia i îmbunătă i lumea seculară, prin revi*orarea ideilorș țdin antic#itate i adoptarea unor noi metode de *ndireș .
8/17/2019 renasterea 2003
9/62
$actorul declan ator al Rena terii a fostș ș e0isten a la acelțmoment a unei civili!a ii urbane suficient de comple0e,țca i înfiin area universită ilor cu aproape două secoleș ț țînainte.
8/17/2019 renasterea 2003
10/62
RENASTEREA CAROLINGIANA
Rena terea carolin*iană, după numele luiș "arol celMare, a repre!entat tre!irea la via ă a antic#ită ii i, înț ț ș
parte, a culturii bi!antine în cultura i arta imperiuluiș
franc, în încercarea împăratului "arol cel Mare de acontinua i înnoi tradi iileș ț Imperiului Roman.
8/17/2019 renasterea 2003
11/62
1upă ce a ec#ilibrat condi ia precară a călu*ărilor i preo ilorț ș ț
cu cea a episcopilor i aba ilor, i după ce a reinstalat disciplinaș ț ș
în cadrul clericilor, "arol cel Mare a spri)init desc#iderea decoli episcopale i mnăstire ti iș ș ș ș a adus litera i ori*inari dinț
re*iunile unde se men inuseră importante focare de culturățlatină.
8/17/2019 renasterea 2003
12/62
DESCOPERIRILE GEOGRAFICE
1escoperirile *eo*rafice au sc#imbat radical concep iilețasupra lumii.In 2345, "ristofor "olumb debarcăîn ar#ipela*ul insulelor 6a#amas i descoperă,ș
astfel, America.
8/17/2019 renasterea 2003
13/62
&n acela i an, laș 5 ianuarie, prin cucerirea ranadei de către
re*ii "astiliei, dispare - după 788 de ani de domina ie -țultimul bastion al pre!en ei arabe înț %eninsula Iberică.
La Rendicion de Granada - tablou de Francisco Padilla.
8/17/2019 renasterea 2003
14/62
&n 2349 Vasco de ama descoperă drumul spre India. %rin e0pedi ia întreprinsă deț Ma*ellan între 2:24-2:55 dispar
i ultimele îndoieli asupra formei sferice aș %ămntului.
Ferdinand Magellan
Vasco de ama
8/17/2019 renasterea 2003
15/62
PROGRESE IN STIINTA SI TEHNICA
&n cursul secolului al XVI-lea au fost traduse unele din celemai importante lucrări *rece ti în domeniulș matematicii i s-aș*ăsit solu iaț ecuațiilor de *radul trei.
8/17/2019 renasterea 2003
16/62
"uno tin ele ob inute înș ț ț astronomie prin descoperirea le*ilormi căriiș planetelor, depă esc vi!iuneaș *eocentrică alui %tolemeu, conducnd la
repre!entarea #eliocentrică a sistemului solar.
8/17/2019 renasterea 2003
17/62
SCHIMBARI POLITICE SIRELIGIOASE
&n această perioadă începe de!voltarea unor state teritoriale,începnd cu statele-orașe italiene i continund înș ermania,$ranța si /pania.
8/17/2019 renasterea 2003
18/62
&nvă a ii umani ti se ocupă de problemele teolo*ice iț ț ș șadaptea!ă cuno tin eleș ț filolo*ice iș istorice noi la studiul iș
interpretarea scrierilor reli*ioase.
8/17/2019 renasterea 2003
19/62
RENASTEREA ITALIANA
%rimele manifestări ale Rena terii au avut loc înș Italia. A fost favori!ată înflorirea artei i literaturii, încura)atăș iș
sus inută financiar de bo*atele i influentele familiiț ș Medici din $lorența iș de papalitatea romană.
8/17/2019 renasterea 2003
20/62
IN LITERATURA S-AU REMARCAT:
La Divina Commedia, monumentala crea ie a luiț1ante Ali*#ieri(
/onetele i scrisorile lui $rancesco %etrarca(ș
+uvelele lui iovanni 6occaccio( vec#ile *enuri literare din antic#itate
- epopeea, satira,epi*rama, bio*rafia( +iccol; Mac#iavelli' Il Principe La Mandràgola
“
8/17/2019 renasterea 2003
21/62
ARTE PLASTICE: $ilippo 6runellesc#i, cel mai însemnat constructor al
Rena terii, descoperă perspectiva liniarăș i reali!ea!ă cupolaș1omului din $loren aț .
Mic#elan*elo %or ile %aradisului.ț
8/17/2019 renasterea 2003
22/62
8/17/2019 renasterea 2003
23/62
%rintre cele mai importante opere ale sale este statuia de bron! a lui David , prima sculptură care, ca în timpurile
antic#ită ii, pre!intă din nou corpul omenesc *olț .
8/17/2019 renasterea 2003
24/62
PICTURA:
Masaccio, cu motivele sale naturaliste i aplicarea perspectiveișîn desen, este socotit desc#i!ătorul de drum în pictura din
perioada timpurie a Rena terii.ș
Masaccio: Adoraţia magilor, detaliu din Polipticul din Pisa
8/17/2019 renasterea 2003
25/62
&n anul 2:88,
8/17/2019 renasterea 2003
26/62
&
8/17/2019 renasterea 2003
27/62
&n "Capela Sixtină“, Michelangelo pictează plafonul șifundalul ("Judecata de Apoi").
Rafael /an!io decorea!ă camerele din palatul Vaticanului - printre
alte motive, celebra " coală din Atena" Ș , în care sunt fi*ura ițdiver i filo!ofi ai antic#ită ii.ș ț
8/17/2019 renasterea 2003
28/62
ARHITECTURA:
= primă tendin ă este caracteri!ată prințfolosirea formelor de e0presie aleantic#ită iiț .
Se reali!ea!ă prin construcțiile clare
și armonice ale lui DonatoBramante. /e folosesc ca elemente de construc ieț
coloanele, pila trii, capitelurile, frontonulș
triun*#iular, arcadele, preluate din tratatulde ar#itectură al lui Vitruviu,la care seadau*ă cupolele
8/17/2019 renasterea 2003
29/62
A doua tendin ă, proprie mai ales ărilor nordice, îmbinăț ț
elementele antice cu tradi iile stilului medieval, în careț predomină liniile verticale combinate cu o*ivele *otice.
8/17/2019 renasterea 2003
30/62
FRANTA:
/piritul Rena terii italiene a pătruns în $ran a datorită unorș ț personalită i ca
8/17/2019 renasterea 2003
31/62
“OM AL RENASTERII”
Noile ori!onturi spirituale i liberali!area moralei au creat unșanumit tip de =m al Rena terii >ș "Homo universalisrenascentista" ?, caracteri!at prin în ele*ere ascu ită, desc#isăț țoricărei idei, sim deosebit al frumosului, dorin ă de afirmare iț ț ș
renume, individualism cu posibilită i de de!voltarețmultilaterală, adversar al do*melor i ideilor preconcepute. &nșaspira ia sa spre universalitate, înlătură orice barieră care-i stățîn cale, se arată cura)os în proiectele sale i plin de for ă înș ț
ac iune.ț
8/17/2019 renasterea 2003
32/62
DECLINUL RENASTERII:
1ecăderea politică i economică a Italiș ei, începnd de)aîn prima )umătate a secolului al XVI-lea, bntuită deră!boaie nesfr ite, ce au culminat cu )efuirea Romei deș
către trupele de mercenari. Aceasta a dus la slăbirea puterii i presti*iului papalită ii, la decăderea ora elor-ș ț șstate, ca $loren a iț ș Milano.
8/17/2019 renasterea 2003
33/62
"a reac ie la Reforma reli*ioasă ini iată în ermania de Martinț ț
8/17/2019 renasterea 2003
34/62
CE ESTE UMANISMUL?
O mi care socială i culturală apărută în apusul Europeiș șîn sec. XIV, ca e0presie a luptei împotriva feudalismului i așînvă ăturii tscolasice, care a promovat ideea încrederii în valoareațomului i a perfec ionării sale, a militat pentru de!voltarea liberăș ți multilaterală a personalită ii umane, pentru o cultură laică >înș ț
spiritul vec#ii culturi clasice?
8/17/2019 renasterea 2003
35/62
Umanismul are ca preocupare omul si problematica saconsiderand o fiinta umana perfecta, care este armonios fizicsi intelectual, pasionat de toate formele de cunoastere, cu o
cultura vasta, stapan pe limbile clasice, muzica, filozofie sistiinte. Prototipul omului universal fiind reprezentat prinexcelenta de Leonardo da Vinci.
8/17/2019 renasterea 2003
36/62
Printre trasaturile umanismului european senumara urmatoarele:- se pune accent pe faptul ca omul este o fiinta
rationala, libera, inzestrata cu demnitate si liberarbitru, capabil sa decida ceea ce este bine si rau,avand un caracter perfectibil.
8/17/2019 renasterea 2003
37/62
-Invamanatul se orienteaza si el catre disciplinileumaniste: studierea limbilor vechi, a poeticii, a istoriei, a
filozofiei, a moralei, dar si a educatiei fizice si a igienii,punandu-se accent si pe sanatate fizica.
8/17/2019 renasterea 2003
38/62
UMANISMUL ROMANESC
S-a manifestat mai tarziu decat cel european, maiprecis in secolele XVI-XVIII, fiind considerat perioada
de maxima efervescenta a acestui curent literar inTarile Romane.
8/17/2019 renasterea 2003
39/62
ÎNCEPUTURILE UMANISMULUI ÎNLITERATURA ROMÂNĂ
@manismul, sub formă renascentistă, a apărut mai înti înTransilvania, datorită condiiilor social-economice din această
parte a ării, dar Bi datorită relaiilor culturale avute cu Italia.
8/17/2019 renasterea 2003
40/62
%rimul umanist romn este +. =la#us, care în calitate dere*ent, a reor*ani!at învăămntul după principiileumanismului.
=pera sa fundamentală este Hungaria, scrisă la 6ru0elles între
2:CD 2:C9 Bi în care afirmă pentru prima oară despre ori*inearomană comună a tuturor romnilor din Transilvania, MoldovaBi Fara Romnească, despre latinitatea limbii noastre.
8/17/2019 renasterea 2003
41/62
Ideile umaniste au trecut din Transilvania în Moldova pevremea lui 1espot-vodă care înfiinea!ă o Bcoală latină la"otnari, iar în Fara Romnească, pe vremea lui %etre "ercel,care scria versuri în limba italiană.
8/17/2019 renasterea 2003
42/62
/e poate vorbi de o RenaBtere romnească în perioada marilor prelai Bi cronicaridin secolele al XVII-lea Bi al VIII-lea. Este vorba de mitropolitul Varlaam,contemporan cu @rec#e, de mitropolitul 1osoftei, contemporan cu Miron "ostin,de învăatul boier, spătarul +icolae Milescu, de +eculce Bi de cel mai de seamărepre!entant al umanismului, 1imitrie "antemir, toi din Moldova, de mitropolitul
Antim Ivireanul, contemporan cu stolnicul "onstantin "antacu!ino, de cronicariiRadu %opescu Bi Radu receanu, toi din Fara Romnească, de mitropolitul/imion Gtefan, din Transilvania.
Miron "ostin mitropolitul Varlaam Ion Neculce
8/17/2019 renasterea 2003
43/62
Marii cronicari au fost boieri cărturari cu dra*oste de ară careBi-au însuBit ideile umaniste la Bcolile latine din %olonia'ri*ore @rec#e Bi Miron "ostin, la Academia *recească din"onstantinopol, 1. "antemir, la Bcolile din Italia, "-tin
"antacu!ino
Dimitrie Cantemir "-tin "antacu!ino
8/17/2019 renasterea 2003
44/62
COORDONATELE UMANISMULUIMARILOR CRONICARI
= primă coordonată se referă la faptul că toi marii cronicarisublinia!ă, pe ln*ă rolul instructiv, Bi valoarea educativă aistoriei.
&n acest sens, ri*ore @rec#e în Predoslovie preci!ea!ă că ascris faptele istorice Hsă rămie feciorilor Bi nepoilor să le fiede învăătură, despre cele rele să se ferească, iar despre cele
bune, să urme!e Bi să învee.
8/17/2019 renasterea 2003
45/62
I
Această idee va fi reluată Bi de Miron "ostin careîn Predoslovie la cronică mărturiseBte' H$ost-au în *ndul meu,iubite cetitorule, să fac letopiseul Fării Moldovei dindăscălecatul ei cel dinti, carele au fostu de la Traian
împăratul, dar Hsosiră aceste vremi de acmu, de nu stăm descrisoare, ci de *ri)i Bi suspinuri.
8/17/2019 renasterea 2003
46/62
&n plus, Miron "ostin vorbeBte de răspunderea pe care o arecronicarul în faa contemporanilor Bi a urmaBilor pentru că înH%redoslovie la De neamul moldovenilor arată' Heu voi dasamă de ale mele cte scriu. Această operă a scris-o cu un
dublu scop' pe de o parte, să dovedească cu ar*umenteistorice, filolo*ice, ar#eolo*ice, etno*rafice, romanitateanoastră.
8/17/2019 renasterea 2003
47/62
Ion +eculce în Predoslovie după ce preci!ea!ă că varelata întmplări ce au fost scrise în inima sa, îndeamnă
pe cititori să citească acest letopise pentru Ha vă feri de
prime)dii Bi vei fi Bi mai învăai.
8/17/2019 renasterea 2003
48/62
II
A doua coordonată se referă la rolul personalităilor istoriceîn determinarea evenimentelor istorice, idee caracteristicăepocii RenaBterii.
@rec#e se referă la Gtefan cel Mare pe care îl compară cu
A#ile din Iliada, vă!nd în acest domn un simbol al luptei poporului nostru pentru independenă.
8/17/2019 renasterea 2003
49/62
Miron "ostin re!ervă un spaiu mai lar* în cronică, domnieilui Vasile
8/17/2019 renasterea 2003
50/62
Ion +eculce în O samă de cuvinte, reproduce nouă le*endedespre Gtefan cel Mare, iar în cuprinsul cronicii, o Besime
este re!ervată lui 1imitrie "antemir, în vremea căruia afost mare #atman Bi în plus, "antemir a făcut primul tratatde aliană, pe picior de e*alitate, cu %etru cel Mare.
8/17/2019 renasterea 2003
51/62
III
A treia coordonată este despre etno*ene!a romnească, adicădespre romanitatea Bi continuitatea poporului romn în 1acia.
@rec#e este primul mare cronicar după =la#us, care afirmă căHde la Rm ne tra*em Bi în spri)inul acestei idei pre!intă o
serie de cuvinte din limba romnă care atestă latinitatea limbii'*alina, mulier, femina B.a.
8/17/2019 renasterea 2003
52/62
Miron "ostin în lucrarea Despre neamul moldovernilor , înspri)inul romanităii aduce o serie de ar*umente din domeniullin*vistic' Hsan*uis, Hmens, Hpanis, Hterra, ar*umente dindomeniul ar#eolo*ic, precum podul lui Traian, ar*umente
etno*rafice, ca portul opincilor, tunsoarea la spate, saufolclorice, precum însoirea mortului la *roapă cu bocet.
8/17/2019 renasterea 2003
53/62
1imitrie "antemir în Hronicul vecimii moldo!vlailor ,vorbeBte despre puritatea noastră romană, despre rolulcivili!ator al romanilor, despre continuitatea noastră în1acia.
8/17/2019 renasterea 2003
54/62
&n Fara Romnească, stolnicul "onstantin "antacu!inoîn Istoria ării #om$ne%ti combate basna lui /imion
1ascălu Bi e primul cronicar care dovedeBte continuitatea poporului Bi după 592, prin ar*umente valabile Bi astă!i'
8/17/2019 renasterea 2003
55/62
romanii nu puteau retra*e în sudul 1unării o populaiestatornică în 1acia de sute de ani(
niciun crmuitor al statului întemeiat în 1acia n-ar fiadmis să plece cu această populaie în alte locuri cu climă
mai aspră( nu e0istă nicăieri urme de-ale romanilor care au fost în
1acia Bi care să fi fost mutai în sudul 1unării.
8/17/2019 renasterea 2003
56/62
IV
%e ideea luptei pentru apărarea independenei noastre se*refea!ă patriotismul marilor cronicari, ca altă
coordonată esenială. Marii cronicari denună nu numai pe domnii care nu
iubeau ara, dar Bi lăcomia turcilor pe care Miron "ostino consideră ca un Hpntec fără fund.
8/17/2019 renasterea 2003
57/62
Ion +eculce denună pe 1umitraBcu "atacu!ino care aduce
pe tătari să ierne!e în ară' H= = = săracă ară aMoldovei, ce nenorocire de stăpni c-aseBtia ai avut "easori de viaă -au căd!ut
8/17/2019 renasterea 2003
58/62
1imitrie "antemir în celebra lucrare Cre%terea %i
descre%terea Cur&ii Otomane preci!ea!ă cele trei cau!e careau dus la căderea turcilor' lăcomia, corupia Bi tirania.
8/17/2019 renasterea 2003
59/62
1ra*ostea de ară o identificăm Bi în răspunsul dat deMiron "ostin vi!irului turc' Hsuntem noi moldovenii
bucuroBi să se lăească în toate pările ct de mult, iar peste
ara noastră nu ne pare bine să se lăească.
8/17/2019 renasterea 2003
60/62
V
A cincea coordonată a umanismului romnesc priveBte rostulomului în această lume.
Miron "ostin cu poemul filosofic 'ia&a lumii care de!voltătema Hforuna labilis, recomandă omului să ilustre!e viaa luicare este Hprecum aa, cu fapte bune.
8/17/2019 renasterea 2003
61/62
%reocuparea pentru condiia umană o *ăsim în eseulfilosofic Divanul sau ($lceava )n&eleptului cu lumea sau *ude&ul su+letului cu trupul de 1imitrie "antemir.
8/17/2019 renasterea 2003
62/62
1espre destinul omului în această lume se ocupă 1imitrie"antemir Bi în lucrarea ale*orică Istoria ierogli+ică, unde
descrie lupta dintre Inoro* Bi "orb, lucrare care are caracterde pamflet politic Bi social.