Relatii intergrupuri

8/20/2019 Relatii intergrupuri

1/41

Relatii intergrupuri: perspective clasice si contemporane

Introducere

in 1992, la Maastricht, Olanda, a luat nastere Comunitatea Europeana, o institutie cuprinzind

pina in prezent douasprezece state din Europa occidentala, caracterizate de o uniune

economica si monetara.

Cu toate acestea, stereotipurile existente pot constitui un ostacol in calea cooperarii lor.

!talienii, de exemplu, ii considera pe ritanici tirani, ostili si rasisti. in !talia, data pentru care

"usesera "ixate ultimele alegeri politice a provocat proteste inversunate din partea

comunitatii evreiesti si a alterat pe moment raporturile acesteia cu guvernul italian, deoarece

zilele in care urmau sa se des"asoare alegerile coincideau cu ultimele zile ale #astelui

iudaic, ceea ce ii impiedica pe evrei sa voteze. #rotestele au avut ca e"ect aminarea

termenului de votare, iar irourile de vot au "ost deschise la citeva ore dupa incheierea

saratorii evreiesti. Resentimentul legitim al evreilor a avut ratiuni oiective, dar si

psihologice. #entru evrei, "aptul ca legea lor nu era respectata semni"ica devaluarea

grupului lor si, in consecinta, a identitatii lor. $ceasta impresie de devaluare era

accentuata in !talia de popularitatea tot mai mare a unui partid de extrema dreapta, conti%

nuator al partidului "ascist si al ideologiei sale.

&%a vorit despre englezi, evrei, partide, adica grupuri. 'e"initiile grupului o"erite de

teoreticieni sint variate. (nii au de"init grupul ca pe un ansamlu de persoane care au un

destin comun, "ie de persecutie, "ie de valorizare )v. *e+in, 19-. in opinia altora )&heri" /

&heri", 1909, dimpotriva, trasatura distinctiva a grupurilor este caracterul lor structural:

grupurile sint structuri sociale, implicite sau "ormale, ceea ce inseamna ca relatiile dintre

persoanele care le compun sint organizate pe "unctii si pe ierarhii de putere si de statut.

amilia este un exemplude ast"el de grup. $lti teoreticieni, re"erindu%se la grupuri mici, le%

au de"init ca ansamlu de persoane care interactioneaza "ata in "ata )v. ales, 1934. 'intre

aceste de"initii, ultimele doua nu sint destul de cuprinzatoare "iindca nu includ


2/41

12

&5EREO5!#(R!, '!&CR!M!6$RE s! RE*$t!! !65ER7R(#(R!

categoriile sociale largi, cum ar "i cele etnice sau nationale. #entru indivizi, apartenenta la aceste

categorii este importanta si in"luenteaza comportamentul lor in aceeasi masura ca si apartenenta la grupuri

mici sau aparteneta la grupuri care "ac parte dintr%o anumita structura. 'e"initia cea mai cuprinzatoare a

grupului a "ost propusa de 5a8"el )19-1 si 5urner et al. )19-. Con"orm acesteia, un grup exista numai

atunci cind exista persoane constiente de "aptul ca sint memri lui. $st"el, prezenta persoanelor constiente

de apartenenta lor la un grup este singura conditie necesara si su"icienta pentru realitatea acelui grup.

'e"initia are meritul de a "i simpla si cuprinzatoare )ro+n, 19--: ea poate "i aplicata in

cazul oricarui tip de grup examinat de catre teoriile analizate in capitolul de "ata.

&%a vorit despre stereotipul englez, despre protestele evreilor. &tereotipurile, pre8udecata, discriminarea,

ias%ul in "avoarea in%group%ului, raporturile dintre grupuri a"late in armonie sau in con"lict, contestarea,

agresiunea sint "enomene concrete pe care teoriile analizate aici vor incerca sa le explice. 'intre

ele, pre8udecata este o atitudine negativa "ata de "iecare individ memru al unui grup, motivata "iind

doar de apartenenta lui la grup )$llport, 193. &tereotipul constituie componenta cognitiva a acestuia.

'iscriminarea nu este o atitudine, ci un act, un comportament negativ, determinat doar de apartenenta

categoriala a unui caz singular. ias%ul in "avoarea in%group%ului reprezinta tendinta de a "avoriza

memrii propriului grup pe planul evaluarii sau al comportamentului )ourhis / 7agnon, 199.

!nterpretarea acestor "enomene prezente in orice societate a "ost "acuta cu a8utorul unor concepte di"erite.

$ici am distins intre teoriile azate pe o per%spectiva individuala si cele azate pe o perspectiva

intergrupuri )v. *eens, ;zert / &chadron, 199. in primul caz, sint examinate procesele

generale puse in evidenta la nivel intra% sau interindividual< in cel de%al doilea, ideea de aza este ca


3/41

"enomenele de grup nu pot "i reduse la "enomene individuale si ca relatiile intergrupuri au o dinamica

proprie care necesita explicatii speci"ice.

1. #erspectiva individuala

!n"luentati de ehaviorism si psihanaliza, primii cercetatori din domeniul psihologiei sociale au adoptat

punctul de vedere intraindividual pentru a analiza relatiile intre grupuri )#epitone, 19-1, 'oise, 19-2.

Con"orm ace 313890" stui punct de vedere, pentru ca raporturile intergrupuri sa poata "i explicate, ele

treuie reduse la procese psihologice individuale. $st"el, ma8oritatea analizelor teoretice si empirice au

la aza studiul uni"ormitatilor individuale care opereaza independent de context si de interactiunile

sociale si "ara de care prolema complexa a raporturilor care stailesc legatura intre individ si grupul

sau de apartenenta nu ar "i aordata adecvat. Con"orm perspectivei individuale, persoanele constituie nu

doar ultima, ci si singura unitate de analiza psihologica< prin urmare, conceptul de grup este

considerat drept astract si nu doindeste semni"icatie decit in raport cu relatiile individuale.


4/41

RE*$t!! !65ER7R(#(R!: #EREC5!=E C*$&!CE s! CO65EM#OR$6E

1>

.?. $llport )192 a "ost primul care a orientat psihologia sociala a"lata in devenire in

acesta directie. in total dezacord cu unii precursori ai disciplinei )*e on, 1-93@190><

Mc'ougall, 1924 care sustinusera existenta unui Aspirit de grupA caracterizat de o

totalitate a trasaturilor mentale, independente si calitativ di"erite de cele ale "iecarui individ

in parte, $llport a a"irmat ca psihologia de grup poate "i redusa Ain mod esential si in

totalitateA la psihologia individuala. inopinia sa, Aindividul se comporta intr%o multime

exact asa cum ar "ace%o daca ar "i singur, doar putin mai accentuatA )$llport, 192, p. 293.

'e asemenea, comportamentul indivizilor in interiorul grupului treuie explicat in "unctie

deincidenta ma8ora in situatiile colective a "actorilor interpersonali. #erspectiva lui $llport

este, in esenta, reductionista, pentru ca neaga chiar conceptul de grup. El sustine ca

"enomenele sociale pot "i intotdeauna reduse la trasaturi individuale, iar actiunile colective

la actiunile unor indivizi determinati. 'esi, in timp, nuantata di"erit )$llport, 1902, aceasta

teza a stat la aza multor studii.

Abordarea psihodinamica

#rimele studii din domeniul comportamentului intergrupuri au "ost in"luentate, la rindul lor,

de teoria psihanalitica, adica de o scoala de gindire "oarte indepartata de cea a lui $llport,

dar care se ralia in aceeasi masura la conceptia individualista. in interpretarea relatiilor

sociale, teoria psihanalitica isi deriva conceptele "undamentale din mecanisme

psihodinamice individuale. 'e exemplu, reud interpreta ostilitatea "ata de out%group%uri ca

pe o consecinta a dinamicii emotionale care se dezvolta intre memri unui grup. $st"el,

ostilitatea a "ost considerata rezultatul coeziunii in%group%ului. in teoria "reudiana, pe linga


5/41

idei propuse de catre teoreticienii Aspiritului de grupA, se regaseste in special ideea

trans"ormarii activitatii psihice in sinul maselor. $ceasta trans"ormare consta in accentuarea

componentelor a"ective si in reducerea concomitenta a capacitatilor intelectuale. 5otusi, in

loc sa "ie explicata prin mecanisme de sugestie, imitatie sau instinctgrupal, trans"ormarea

este redusa la procesul de identi"icare cu liderul, care evoca, in istoria individuala,

identi"icarea in"antila cu tatal, si, in cazul istoriei umanitatii, identi"icarea hoardei primitive

cu conducatorul acesteia.

'upa reud, a carui opera "undamentala in acest domeniu este Psihologia multimilor si

analiza eu-lui )193>, in legaturile sociale este retraita amivalenta a"ectiva simtita in

nucleul primar. in cadrul grupului, "iecare se identi"ica culiderul care devine, datorita

calitatilor sale charismatice, personi"icarea idealurilor comune< aceasta identi"icareimpartasita determina identi"icarea reciproca intre memrii grupului. intregul proces se

azeaza pe experientele in"antile, in special pe identi"icarea cu tatal sau cu "ratii, ceea ce

permite lichidarea sentimentelor de amivalenta. in acest mod, aversiunea se ras"ringe spre

exterior, asupra out%%group%urilor, care devin cu usurinta tinta ostilitatii, deoarece sint

percepute dreptdi"erite. insa, con"orm teoriei lui reud, este oricind posiil ca, prin natura

sa


6/41

1


irationala si amivalenta, legatura a"ectiva sa se trans"orme in ura, doar la simpla idee ca liderul,

ca si grupul, inceteaza sa mai "ie loial idealurilor originare.

$naliza psihodinamica a constituit aza a numeroase teorii despre relatiile intergrupuri si

pre8udecata, printre care teoria personalitatii autoritare )$dorno et al., 1934 si cea a Atapului

ispasitorA )'ollard et al., 19>9. $ceste teorii preiau perspectiva reductionista a pozitiei "reudiene

care de"ineste comportamentele si perceptele intre grupuri cu a8utorul conceptelor intra% si

interindividuale.

Teoria personalit atii autoritare

*a s"irsitul celui de%al doilea razoi mondial, $dorno et al. )1934 au incercat sa identi"ice

structura personalitatii indivizilor cu tendinte de pre8udecata care, datorita indi"erentei lor "ata de

propaganda autoritara, reprezinta o amenintare pentru societatile democratice. #erspectiva

teoretica deschisa de $dorno este psihanalitica, iar metodele sale sint derivate din psihologia

clinica si sociala. in opinia lui, antisemitismul este expresia unei ideologii complexe, de"inita

drept etnocentrica si caracterizata de: 1 atitudini pozitive "ata de in%group< 2 atitudini negative

"ata de out%group%uri si > convingerea ca out%group%urile sint in general in"erioare )ourhis /

7agnon, 199. !deologia sau mentalitatea etnocentrica este speci"ica indivizilor cu o structura

autoritara a personalitatii. Experientele in"antile, caracterizate prin temeri si dorinte irationale,

primitive, determina intr%o mare masura comportamentul social: persoanele autoritare isi reprima

tendintele agresive "ata de parinti, a caror atitudine a "ost severa si amenintatoare, si le

proiecteaza asupra grupurilor minoritare sau asupra altor out%group%uri considerate indeziraile.


7/41

$cest proces, parte dintr%o tendinta generala de reprimare a impulsurilor AinacceptaileA, da

nastere unui ansamlu de convingeri irationale cu rolul de a prote8a individul impotriva

aspectelor inadmisiile ale sinelui si ale realitatii sociale. $st"el, agresivitatea, partile renegate

din propria personalitare sint proiectate spre exterior, ceea ce are drept consecinta "aptul ca

individul se supune de una voie autoritatii, mani"estind in acelasi timp ostilitate la adresa celor

pe care ii considera straini de in%group.

$dorno et al. )1934 si%au con"irmat ipotezele printr%o vasta cercetare reunind metode

psihometrice, proiective si clinice. 'esi aceasta cercetare a provocat oiectii de natura teoretica

si metodologica, ele nu au reusit sa in"irme validitatea generala a oservatiilor )in acest sens, v.

ro+n, 1903. #rintre criticile aduse treuie mentionata aceea a suestimarii "actorilor

situationali si social%culturali. 5eoria lui $dorno et al. nu explica de ce, in anumite perioade dinistorie sau in medii sociale determinate, pre8udecata se propaga in mod uni"orm si instantaneu.

'in marea masa de lucrari pulicate dupa aparitia operei originale )a se vedea, de exemplu,

lucrarile lui Christie / Bahoda, 193 si ale lui err, alin / 5alor, 19, se remarca studiul lui

RoDeach )1904. in cercetarile sale, $dorno a analizat autoritarismul conservator de dreapta.

RoDeach propune, dimpotriva, sa se renunte la analiza speci"icului ideologiei autoritare si sa se

examineze stilul


8/41


13

cognitiv pe care il implica studiul autoritarismului. in opinia sa, diversele "orme de

autoritarism, inclusiv cele de stinga, se caracterizeaza printr%un mod de gindire schematic si

rigid care predispune la pre8udecata. $cest stil cognitiv este expresiaunei mentalitati

AdogmaticeA care izoleaza convingerile corelate in mod oiectiv, rezista la schimari de

opinie si "ace apel la autoritate ca principiu ultim de 8usti"icare a celorlalte principii

adoptate. RoDeach a"irma ca indivizii dogmatici isi organizeaza convingerile de%a lungul

unei dimensiuni de coerenta, ast"el incit ei ii stimeaza pe cei care le impartasesc parerile si

ii detesta pe cei care au opinii divergente.

Teoria " tapului ispasitor"

!poteza principala a teoriei Atapului ispasitorA )'ollard et al, 19>9 este ca "rustrarea

constituie o conditie necesara si su"icienta a agresivitatii. 'aca energia psihica moilizata

in scopul atingerii unui oiectiv este inhiata in orice "el, atunci se creeaza o stare de

tensiune, denumita Ainstigare la agresiuneA, care are ca scop suprimarea cauzei "rustrarii.

'aca incarcatura agresiva nu poate "i de"ulata asupra agentului "rustrant, atunci apare o

deplasare a agresiunii spre alte tinte care indeplinesc rolul de Atap ispasitorA.

in descrierea e"ectului cathartic al agresiunii si in de"inirea Atapului ispasitorA, 'ollard et

al. adopta teoria "reudiana: ei sustin ca, in general, devin tinte out%%group%urile, percepute

ca di"erite si mai vulneraile in raport cu in%group%ul.#re8udecata mani"estata "ata de aceste

grupuri se intensi"ica in timpul perioadelor de criza sociala si recesiune economica,

deoarece ele provoaca un sentiment de "rustrare in rindul unui mare numar de persoane.

$st"el, aparitia antisemitismului in 7ermania, dupa primul razoi mondial, poate "i


9/41

interpretata ca o deplasare, inspre grupul evreilor, a agresivitatii provocate de "rustrarile

economice rezultate in urma tratatului de la =ersailles.

5eoria Atapului ispasitorA a in"luentat numeroase analize in domeniul con"lictelor intre

grupuri. Cu toate acestea, dupa cum suliniaza illig )190, s%a dovedit incapaila sa

raspunda urmatoarelor doua proleme: 1 identi"icarea cauzelor care "ac ca, intr%o situatie

data, sa i se atriuie rolul de Atap ispasitorA unui anumit grup< 2 identi"icarea etapelor prin

care "rustrarile individuale se trans"orma in actiuni colective de discriminare. erDo+itz

)1902 a propus o re"ormulare a acestei teorii, aandonind tezele "reudiene si "ocalizindu%si

atentia asupra determinantilor comportamentului agresiv. 'upa opinia sa, "rustrarile

aparute in urma comparatiilor din interiorul in%group%ului provoaca minie si predispun la o

agresivitate care nu este exprimata deschis decit atunci cind exista o tinta externa, usor de

reperat, de8a oiect al ostilitatilor.

'upa cum remarca 5a8"el )19- a, 19-1, teoria lui erDo+itz ramine in esenta individualista

deoarece negli8eaza importanta consensului in interpretarea evenimentelor si in alegerea

modurilor de actiune. 'e exemplu, erDo+itz )192


10/41

10


analizeaza reeliunile provocate de negri in orasele &tatelor (nite la s"irsitul anilor 04 si revoltele

anti%sovietice din #raga )in 1909, "ara sa explice insa si trecerea de la "rustrarea individuala la

comportamentul colectiv sau caracterul selectiv al actelor violente.

invatarea sociala

&tereotipurile, pre8udecatile si "enomenele de discriminare nu sint raspindite uni"orm in cadrul

culturilor di"erite sau de%a lungul perioadelor istorice. (n exemplu al acestui "apt il constituie

comportamentele extrem de variate con"irmate in Europa relativ la victimele persecutiei antisemite

din timpul celui de%al doilea razoi mondial. in unele tari, evreii au "ost a8utati si prote8ati atit de

autoritati, cit si de populatia civila, in timp ce, in altele, soarta lor a "ost mai di"icila datoritaatitudinii ostile preexistente, la care s%au adaugat si comportamentele opresive "oarte raspindite

)$rendt, 190>. 'i"erentele se explica prin modele invatate in cursul socializarii in"antile. 'upa

cum suliniaza 7.F. $llport )193, multe dintre "enomenele discriminatorii deriva din in"luentele

"amiliale la care este supus copilul pe parcursul primilor lui ani de viata. 5reuie adaugat si rolul

important al educatiei scolare. 6umeroase studii par intr%adevar sa scoata in evidenta o corelatie

negativa intre nivelul de instruire si mani"estarea pre8udecatilor )de exemplu, &chonach et al.,

19-1< 7uimond, 19-2. Cu toate acestea, rezultatele mentionate treuie acceptate cu precautie. &e

pune intrearea daca persoanele educate au intr%adevar o atitudine mai pozitiva "ata de grupurile

minoritare sau doar o ailitate mai mare de a "urniza rapunsuri acceptaile din punct de vedere

social. in timpul adolescentei, peste in"luenta "amiliala si scolara se suprapune in"luenta

colegilor, care "ormeaza deseori grupul de re"erinta principal. (n alt canal in"luent de propagare a


11/41

pre8udecatilor il constituie mass%media care con"irma in mod "recvent imaginile stereotipe despre

indivizi sau grupuri.

'upa cum au aratat ClarD si ClarD )19 intr%un studiu inovator si dupa cum au con"irmat

lucrarile ulterioare )v. $oud, 19--< =olpato si =insonneau, 199>, atitudinile etnice si

pre8udecatile nu sint transmise in acelasi mod in cadrul tuturor grupurilor sociale. Copiii din

grupurile ma8oritare par intr%adevar sa se identi"ice "ara amivalenta cu in%group%ul lor, adoptind

de timpuriu atitudinile si convingerile acestuia. in schim, in cazul copiilor din grupurile

minoritare, identi"icarea cu in%group%ul se inregistreaza mai tirziu si este deseori insotita de

mani"estari de "avoritism "ata de grupul ma8oritar. $ceste asimetrii sint in strinsa legatura

cu pozitiile sociale ale grupurilor in discutie. =ariatiile in raporturile de statut si de putere

antreneaza modi"icari in procesele de identi"icare sociala )=aughan, 19-.

$titudinile si stereotipurile doindite in cursul evolutiei nu determina in mod necesar atitudinile

indivizilor a8unsi la virsta adulta. in aceasta privinta, 'evine )19-9< 'evine et al., 1991 "ace

distinctia intre cei care, pe parcursul vietii lor, ramin "ideli convingerilor doindite in copilarie si

cei care, dimpotriva, nutresc convingeri alternative. in cazul primilor, autorul voreste despre o

aderare


12/41


1

constanta la stereotip, scotind in evidenta coerenta permanenta existenta intre convingerile

personale si stereotipurile culturale. in celalalt caz, este oportun sa vorim despre simpla

cunoastere a stereotipurilor culturale. Cunoastere care, asimilata din mediul social la o virsta

precoce, este activata automat in "ata unor stimuli dati, cu conditia sa nu intervina un control

inhiitor constient. $st"el, in permanenta, exista un con"lict intre stereotipurile invatate si

convingerile personale.

Rezumat

5eoriile cuprinse in perspectiva individuala sint interpretari azate pe di"erente de

personalitate, pe concepte psihanalitice si de invatare. 5eoria personalitatii autoritareexplica de ce anumite persoane sint mai intolerante decit altele si de ce intoleranta lor se

extinde asupra multor out%group%uri. 5eoria Atapului ispasitorA explica de ce, in perioade de

"rustrare crescuta, sint mai "recvente si mai viziile episoadele caracterizate de pre8udecati si

discriminare. Cele doua teorii nu explica totusi "enomenul de omogenitate a evaluarilor si

comportamentelor "ata de un out%group. 5eoria personalitatii autoritare nu explica de ce, in

unele perioade istorice, in contexte sociale date, pre8udecatile se propaga sau dispar intr%un

mod uni"orm si instantaneu. 5eoria Atapului ispasitorA nu explica de ce, intr%un

anumit mediu social, un out%group este in mod constant pre"erat altuia ca tinta a agresiunii.

in ceea ce priveste teoria invatarii sociale, ea explica adoptarea si, in consecinta,

reproducerea stereotipurilor existente, insa nu arata nici de ce exista stereotipuri si nici

cauzele eventualei lor schimari.


13/41

#entru a explica omogenitatea, discriminarea "ata de un grup mai mult decit "ata de altul,

propagarea sau disparitia rapida a anumitor pre8udecati treuie adoptata o perspectiva

intergrupuri. Este necesar, in primul rind, sa se explice in"luenta reciproca dintre cei doi

poli ai dichotomiei grup%individ si in al doilea rind, sa se reconstituie uni"ormitatile

suiacente dinamicii relatiilor dintre grupurile sociale.

2. Perspectiva intergrupuri

incepind cu anii 4, unii cercetatori, in"luentati de teoria Gestalt-ului1, au dezvoltat o

perspectiva interactionista pentru a explica "enomenele de grup. !nteractionistii a"irma ca,

pentru a intelege comportamentul social, treuie analizate conduitele indivizilor in cadrul

grupului, la "el cum, pentru a intelege grupul, treuie analizate interactiunile dintre indivizi.Con"orm lui *e+in, $sch si &heri", grupurile se de"inesc prin caracteristici reale si distincte

si au proprietati speci"ice care deriva din interdependenta memrilor lor. $sch )1932 a

ilustrat acest concept prin intermediul unei meta"ore chimice. El a comparat "ormarea unui

grup cu cominarea unor molecule de

1.7estalt )germ.: .."ormaA, ..in"atisareA )n. trad..


14/41

1-


hidrogen si oxigen. #rodusele otinute )apa, gheata, vapori nu reprezinta doar o stare de

agregare a elementelor constituente, ci poseda si caracteristici proprii. in consecinta, este necesar

sa se elaoreze o Ainterpretare a proceselor de grup care pastreaza atit realitatea primara a

individului, cit si pe cea a grupului, deci a celor doi poli permanenti in toate procesele socialeA )p.

231. in cadrul grupului, perceptiile indivizilor se schima: indivizii creeaza realitatea grupurilor,

iar acestea in"luenteaza actiunile care apar ulterior actului creativ )$sch, 1932. $st"el, grupurile

sociale sint unitati "ondate pe interactiunile dintre indivizi care "ac parte din acelasi cimp

cognitiv< acesta include reprezentarea structurii grupului, cunoasterea valorilor, normelor si

oiectivelor comune.

Con"orm lui *e+in )1931, grupul inseamna ceva in plus sau, mai ine zis, ceva di"erit de suma

memrilor sai: el are structura sa proprie, scopuri speci"ice si relatii privilegiate cu alte grupuri.

Ceea ce constituie esenta sa nu este asema%narea sau di"erenta dintre memrii sai, ci

interdependenta lor. 7rupul poate "i de"init ca totalitate dinamica )pp. 13%10. Cu exceptia

volumului Resolving Social Conlicts )19-, *e+in, ca si $sch, s%a ocupat in special de

procesele intragrupuri si de raporturile de legatura dintre individ si grupul sau de apartenenta. in

schim, prolemele relatiilor intergrupuri au "ost aordate de catre &heri" intr%un program de

cercetare original atit din punct de vedere teoretic, cit si metodologic< oiectivul lui &heri" a "ost sa

identi"ice cauzele si modalitatile de rezolvare a con"lictelor sociale. &tudiile sale e"ectuate intre

anii 199 si 193, in climatul social al Arazoiului receA, au avut ca scop destinderea relatiilor

dintre capitalism )&($ si comunism )(R&&. 5eoria lui &heri" )1900 este prima

teorie intergrupuri autentica: oiectul ei este dinamica relatiilor intre grupurile sociale.


15/41

5eoria con"lictelor reale

!deea de aza a teoriei con"lictelor reale )5CR este ca, pentru a intelege comportamentul intergrupuri

)&heri", 1900, este necesar sa se examineze relatiile "unctionale care se stailesc intre grupuri. Cauzele

con"lictelor nu treuie cautate doar in raporturile interpersonale din interiorul grupului, asa cum sugerau

teoriile individualiste. Relatiile intre grupuri pot "i descrise drept competitive si de cooperare. in primul

caz, con"lictele sint provocate de motive realiste de concurenta pentru otinerea de resurse concrete )de

exemplu, unuri sau teritorii sau astracte )putere. in cel de%al doilea caz, cooperarea apare din aderarea

la un oiectiv comun )scop supra%ordonat, care nu poate "i otinut decit printr%un suport reciproc activ.

in opinia lui &heri", competitia si con"lictul se datoreaza unor motive oiective< ele declanseaza

pre8udecati si ias%uri in "avoarea in%%group%ului. Con"runtarile dintre reprezentantii muncitorilor si

cei ai patronilor in timpul negocierilor pentru reinnoirea contractelor, altercatiile dintre partidele politicein vederea unui mandat electoral, razoaiele declansate din cauze economice sau teritoriale sint citeva

exemple de con"licte azate pe ratiuni oiective.


16/41


19

5eoria con"lictelor reale a "ost veri"icata pe parcursul a trei experimente e"ectuate pe teren,

la care au participat aieti in virsta de 12 ani a"lati in taere de vara )&heri" / &heri", 193><

&heri", Fhite / ?arve, 1933< &heri" et al., 1901. O prezentare sistematica a cercetarilor

poate "i gasita in Group Conlict and Cooperation )&heri", 1900. #articipantii la experiment

au "ost selectionati cu cea mai mare atentie pentru a se evita inter"erentele datorate

caracteristicilor depersonalitate sau legaturilor interpersonale preexistente: suiectii nu s%au

cunoscut pina la experiment, proveneau din "amilii apartinind clasei sociale de

mi8loc, staile, de rasa ala, de religie protestanta si cu un echiliru psihologic un.

ara stirea lor, tinerii au devenit actorii unui scenariu experimental compus, cu citeva

di"erente de la un studiu la altul, din urmatoarele patru "aze:

1. ormarea legaturilor interpersonale de cunoastere si prietenie intre tineri. in

cursul acestei "aze, prezenta doar in primele doua experimente, aietii au interactionat

lier. &%au "ormat legaturi de simpatie si prietenie azate pe a"initati interpersonale.

2. Constituirea a doua grupuri cu activitati independente. 5inerii au "ost impartiti in doua

grupuri similare. in momentul constituirii acestora, experimentatorii au separat perechile

de prieteni "ormate in "aza precedenta. Cele doua grupuriau traversat o perioada de

independenta reciproca, interesate "iind mai curind de relatiile lor interne decit de

raporturile intergrupuri< totusi, in primele doua experimente, cind tinerii stiau deexistenta celuilalt grup, au aparut comparatii intergrupuri spontane, insotite de

mani"estari de pre"erinta "ata de in%group. !nitiativele si exercitiile des"asurate pe

parcursul etapei au dus la dezvoltarea unei structuri interne a celor doua grupuri

organizata ierarhic si reglata printr%o serie de norme comportamentale.


17/41

>. Con"lictul oiectiv de interese dintre grupuri. #e parcursul "azei, cele doua

grupuri au "ost invitate sa se intreaca intr%o serie de 8ocuri competitive, la s"irsitul carora

un grup cistiga, iar celalalt pierdea. $st"el, a inceput o perioada deinterdependenta negativa,

caracterizata prin "aptul ca victoria unui grup aducea in"ringerea celuilalt. $cest lucru a

antrenat o serie de comportamente ostile "ata de out%group, insotite de un "oarte

pronuntat bias in "avoarea in%group%ului, mani"estat in opinii, atitudini si optiuni

sociometrice. =iata interna a celor doua grupuri a su"erit, la rindul ei, modi"icari:

coeziunea grupului a crescut si s%au inregistrat schimari la nivel de conducere. $ceasta a

"ost incredintatacelor mai decisi si mai agresivi aieti.

. Cooperarea dintre grupuri in "ata unor proleme ce nu pot "i rezolvate decit printr%un

e"ort comun )scopuri supra%ordonate. #e parcursul acestei etape, experimentatorii au

incercat sa reduca dimensiunile con"lictului prin introducerea de scopuri supra%ordonate

si de oiective care nu puteau "i atinse decit prin colaorarea dintre toti suiectii.

7rupurile au "ost puse in situatii de di"icultate oiectiva pe care nu le puteau depasi cu

succes decit unindu%sie"orturile, de exemplu, depanarea unui camion care livra provizii

pentru taara sau identi"icarea cauzei unei proleme aparute in aprovizionarea cu apa.


18/41

24


Rezultatele au con"irmat ipotezele. Comportamentele si atitudinile au su"erit o serie de modi"icari

re"lectind interesele oiective aparute pe parcursul di"eritelor "aze: ele erau competitive si ostile

atunci cind oiectivele erau in con"lict )"aza atreia si au devenit de cooperare in cadrul celei de%a

patra "aze odata cu introducerea scopurilor supra%ordonate. in ultima "aza, s%a remarcat o

diminuare a agresivitatii "ata de out%group, si o scadere a bias-ului in "avoarea in%group%ului.

Comportamentele amicale din a"ara limitelor grupului au "ost reluate.

(n mare numar de lucrari au con"irmat concluziile lui &heri" si pe cele ale colaoratorilor sai.

&truch si &ch+artz )19-9, de exemplu, au demonstrat puterea de previziune a 5CR printr%o serie

de oservatii "acute asupra unor grupuri naturale din societatea izraelita. Ei au studiat intentiile

agresive ale suiectilor evrei care apartineau unor grupuri cu o inclinatie religioasa di"erita, "ata

de minoritatea ultra%ortodoxa. Rezultatele indica "aptul ca perceptia unui con"lict de interese

determina agresivitatea intre grupuri, la "el cum si perceptia arierelor rigide intergrupuri

determina dezumanizarea memrilor out%group%ului.

$lte lucrari au evidentiat conditiile de aplicailitate ale teoriei. 'e exemplu, succesul in sarcinile

de cooperare are un e"ect remarcail in diminuarea con"lictului si a conceptiilor negative dintre

grupuri. $tunci cind e"orturile comune nu au succes, are loc o depreciere a out%group%ului, caruia

i se reproseaza esecul )Forchel, $ndreoli / olger, 19< Forchel / 6orvell, 19-4. 'eschamps

si ro+n )19-> si ro+n si Fade )19- au pus accentul pe necesitatea de a speci"ica si de a

distinge clar rolul grupurilor in "aza de cooperare, ast"el incit "iecare sa%si pastreze propria

identitate, chiar cu riscul unei diminuari a dispozitiilor amicale "ata de out%group.


19/41

5CR poate "i aplicata in domenii diverse, cum ar "i: con"lictele din industrie si din politica

internationala )ranD, 190< ro+n / Filliams, 19-< ro+n et al., 19-0, diminuarea

pre8udecatilor etnice si contriutia la ipoteza contactului )$llport, 193< v. capitolul =!!. intr%

adevar, s%a demonstrat ca grupurile treuie sa coopereze in vederea unui oiectiv comun, ast"el

incit contactul intergrupuri sa genereze o diminuare a pre8udecatilor )v. studiul lui $ronson et

al. , 19-, pe tema desegregatiei in scolile din &tatele (nite.

5eoria con"lictelor reale a intimpinat si critici. (na din oiectiile principale priveste premiza,

neexplicita, dar suiacenta tuturor studiilor, potrivit careia con"lictul este intotdeauna negativ si

treuie evitat. $ceasta premiza se poate dovedi "alsa in situatii de inegalitate si in8ustitie, cum e

cazul societatilor in care exista di"erente de casta impermeaile, exploatarea sistematica a unei

parti a populatiei sau violarea drepturilor minoritatilor. in aceste situatii, con"lictul poate 8uca un rol propulsor, "acilitind schimarea si "avorizind instaurarea unor echilire noi. O a doua oiectie se

re"era la generalizarea rezultatelor otinute prin diminuarea con"lictului. Ma8oritatea studiilor au

"ost e"ectuate pe grupuri arti"iciale cu putere, statut si pondere numerica asemanatoare. $ici,

introducerea scopurilor supra%ordonate provoaca o apropiere pe parcursul careia grupurile isi pot

pierde in mod progresiv caracteristicile de idiosincrasie "ormind un nou in%group, de dimensiuni

mai mari. (n ast"el de proces este greu de conceput in multe situatii concrete, cind con"lictele

dintre grupurile rivale sint rezultatul unor antagonisme


20/41


21

"oarte vechi. in plus, pentru grupurile cu o lunga istorie, cum ar "i cele etnice, religioase sau

nationale, patrunderea intr%un in%group nou, mai cuprinzator, ar putea duce la aandonarea

caracteristicilor esentiale pentru de"inirea grupului originar si ar "i perceputa ca o amenintare la

adresa identitatii colective a memrilor sai.

Teoria identit atii sociale

in anii 4, cind cercetarile pe tema raporturilor intergrupuri erau inca rare si cind singura

interpretare non%individualista era cea a lui &heri" )1900, in Europa a "ost elaorata o teorie

care avea sa in"luenteze studiile ulterioare. Este voradespre teoria identitatii sociale )5a8"el

/ 5urner, 199, 19-0< 5a8"el, 19-1 care constituie in acelasi timp o expresie a unei teorii

generale a comportamentului social, dar si a metodologiei derivate din aceasta )?ogg /

$rams, 19--.

Opera lui 5a8"el s%a distins intotdeauna prin interesul viu mani"estat "ata de raporturile

intergrupuri. #rimele sale lucrari tratau prolema stereotipurilor )5a8"el, &heiDh / 7ardner,

190 precum si procesele cognitive si de valoare careproduceau stereotipurile )5a8"el, 1939<

5a8"el / FilDes, 190>. Elaorarea teoriei identitatii sociale este rezultatul 1 re"lectiilor

asupra importantei cercetarilor psihosociale, curente la s"irsitul anilor 04 si 2 al

experientelor e"ectuate in scopul identi"icarii conditiilor minimale care produc discriminarea

si pre8udecata.


21/41

Re"lectiile teoretice isi propuneau sa o"ere o explicatie pentru puterea euristica limitata a

teoriilor si cercetarii psihosociale. &olutia originala prousa de 5a8"el in capitolul

AExperiments in a vacuumA )192 se azeaza pe ideile urmatoare:

1. Cunoasterea uni"ormitatilor comportamentale non%relationale, de exemplu cea a

legilor de conditionare sau a "enomenelor cognitive, cum ar "i corelatia iluzorie

)Chapman, 190, este esentiala, dar insu"icienta pentru "urnizarea unei explicatii

adecvate a comportamentului social uman. Ea este esentiala deoarece permite sa se

identi"ice modul in care interactiunile umane altereaza procesele de aza, prezinta

caracteristici proprii ce nu pot "i reduse la motivatii si cognitii de aza si pe care acestea

din urma nu le%ar putea prevedea.

2. (ni"ormitatile care caracterizeaza comportamentul social la nivel intra% si

interindividual nu pot caracteriza comportamentul dictat de apartenenta la grup. $cest

lucru se produce pentru ca identitatea, sau imaginea pe care o are individul despre sine,

este, in cele doua cazuri, di"erita structural: la nivelul grupului, individul nu se

)autopercepe ca un caz singular, ci ca un exemplu dintr%o categorie. #erceptia

categoriala a sinelui are consecinte psihologice< ele privesc procesele care intervin in

tratamentul in"ormatiilor si caracterul discriminatoriu sau egalitar al comportamentului.

Cele mai multe explicatii psihosociale au o putere euristica limitata deoarece ele se

azeaza pe generalizarea gresita a uni"ormitatilor de la nivelul intra% sau interindividual

la nivelul comportamentului categorial. $ceasta transpozitie )transpunere este o

consecinta a ideologiei individualiste )$llport, 192 con"orm careia

22


"unctionarea psihologica nu di"era la individul care este in"luentat de apartenetele sale la grup

"ata de individul care nu su"era aceasta in"luenta. 5ranspunerea la nivel categorial a teoriilor

valaile la alte niveluri este gresita deoarece 1 uni"ormitatile comportamentale pot "i di"erite

la niveluri di"erite si 2 aceste teorii nu argumenteaza caracterul opus a perceptiilor si nici pe


22/41

cel omogen al comportamentelor colective. $cestea sint criticile pe care 5a8"el )192 le aduce

teoriei "rustrare%agresiune a lui 'ollard )'ollard et al., 19>9 si erDo+itz )1902, 192.

>. Comportamentul social este in"luentat in mod ineluctail de normele si valorile unui mediu

dat. $st"el, legile generale de comportament social nu pot "i identi"icate decit daca, in opozitie

cu traditia nord%americana, se iau in considerare in"luentele culturale. (ni"ormitati di"erite in

cadrul unor contexte di"erite pot sta la aza aceluiasi proces, camu"lat de speci"icitati

culturale.

!nsu"icienta recunoscuta a interpretarilor generale si individualiste ale raporturilor intergrupuri

va duce la includerea conceptelor de identitate sociala si de continuum interindividual%

intergrupuri in teoria identitatii sociale.

1. 5a8"el )19- c, 19-1< 5a8"el / 5urner, 199 a reconsiderat di"icila prolema teoretica a

raportului grup%individ si a o"erit o solutie noua, care s%a adaugat putinelor solutii propuse de

teoriile interactioniste. &tructura psihologica ce realizeaza legatura individ%grup si accepta

procese si comportamente categoriale este identitatea sociala: acea parte a conceptului despre

sine )AeulA lui Mead, 19> derivata din constiinta apartenentei la unul sau mai multe

grupuri sau categorii sociale )5a8"el, 19- c, 19-1. $cest concept depaseste

limitarile interpretarilor individualiste. intr%adevar, in primul rind, distinctia dintre perceptia

sinelui ca individ singular si perceptia sinelui ca exemplar al unei categorii poate explica

"unctionarea psihologica di"erita la nivel individual si de grup. *a nivel de grup, dar nu si la

nivel individual, interactiunile dintre persoane se pot des"asura, de exemplu, con"orm

principiilor de asimilare si di"erentiere proprii proceselor de categorizare )5a8"el / FilDes,

190>< 'oise / &inclair, 19>< Filder / $llen, 19-. in al doilea rind, teza potrivit careia

individul este de"init ca memru al unui grup, grupul ca "acind parte din AeuA si identitatea

sociala ca "iind impartasita poate explica omogenitatea ce caracterizeaza perceptiile si

comportamentele categoriale. &a remarcam "aptul ca teoria identitatii sociale a lui 5a8"el

)19-1 se re"era mai ales la categorii largi, cum ar "i pro"esiile, grupurile nationale, etnice saureligioase. in cazul grupurilor reale, identitatea impartasita reprezinta cunoasterea normelor si

valorilor impartasite, interpretarea impartasita a statutului in%group%ului si out%group%urilor si

perceptia impartasita a schimarilor sociale curente si a cauzelor lor. !dentitatea sociala

trans"orma individul in suiect istoric si "ace posiila existenta grupurilor.


23/41

Comportamentul social poate "i sau nu determinat de apartenentele categoriale. in amele cazuri, el

prezinta A"ormeA si uni"ormitati di"erite. $ceste teze sint incluse in cel de%al doilea concept

propus de 5a8"el )19- , 19-1.


24/41


2>

2. Continuumul interindividual%intergrup reproduce modalitatile di"erite de interactiune

umana. *a polul interindividual se situeaza interactiunile dintre doi sau mai multi

indivizi dictate in exclusivitate de caracteristicile lor personale. *a polul intergrup se

situeaza interactiunile in"luentate exclusiv de apartenentele categoriale: de exemplu,

interactiunea dintre doi ministri de nationalitati di"erite sau dintre doua grupuri de

ministri reprezentind doua natiuni di"erite din cadrul Consiliului de Ministri al

Comunitatii Europene. #unctele intermediare reprezinta interactiuni oisnuite, adaptate

atit la atriutele personale, cit si la cele categoriale : de exemplu, intilnirea dintre doi

prieteni de nationalitati di"erite.

$cest concept, pe care 5a8"el il deriva de la &heri" / &heri" )193>, ridica o prolema

importanta. Este vora despre speci"icarea determinantilor interactiunii dintre memrii celor

doua grupuri la nivel intercategorial sau interindividual< daca grupurile vor avea un statut

di"erit, va "i necesar sa de"inim ce determina individul sa opteze pentru solutii individuale

sau colective ca sa isi elimine in"erioritatea sau sa%si apare superioritatea. 5a8"el )19- ,

19-1 o"era un raspuns original la aceasta prolema.

'upa cum am aratat, elaorarea teoriei identitatii sociale a "ost in mare masura in"luentata

de cercetarile pe tema conditiilor minimale de discriminare inter%grupuri. intr%unul din

studiile e"ectuate in taerele de vara, &heri" insusi )1900 remarcase aparitia 8udecatilor

negative "ata de out%group, chiar inainte ca "aza de competitie sa "ie introdusa in experiment.

erguson si elle )190 constatasera ca, intr%o situatie de non%competitie, prezenta unui

out%group care e"ectua aceleasi sarcini era o conditie su"icienta pentru ca in%group%ul sa%si


25/41

supraestimeze propriile rezultate. $sadar, introducerea oiectivelor materiale antagoniste nu

este o conditie necesara a discriminarii si a ias%ului in "avoarea in%group%ului.

Comportamentele discriminatorii si pre8udecatile pot "i provocate de alte cauze decit cele

materiale, "apt care ridica prolema identi"icarii conditiilor minimale de discriminare

intercategoriala.

intr%unul din primele experimente pe aceasta tema, Raie si ?or+itz )1909 au descoperit

ca includerea suiectilor in categorii si destinul lor comun de grati"icare sau de privare

constituiau conditii su"iciente pentru supraestimarea in%group%ului. 5a8"el a studiat prolema

conditiilor intergrupuri minimale, susceptiile de a provoca discriminarea. in acest scop,

impreuna cu lament si alti colaoratori )5a8"el et al, 191, a construit un model original

cunoscut su numele de paradigma grupurilor minimale. Con"orm acestei paradigme, pe aza unei repartitii aritrare a suiectilor se constituie doua grupuri. &uiectii nu stiu care

sint memrii in%group%ului si care sint memrii out%group%ului< in plus, pentru a evita

aparitia incompatiilitatilor interindividuale sau intergrupuri, se elimina interactiunile

interpersonale. &uiectii aloca, la liera alegere, o suma de ani unuia dintre doi indivizi

anonimi, identi"icati doar printr%un numar: unul este memru al in%group%ului, celalalt al

out%group%ului. 'eoarece suiectii nu se recompenseaza niciodata pe ei insisi, este exclus ca

optiunea lor sa "ie in"luentata de pro"itul personal !v. capitolul =!!< ?ogg / $rams, 19--<

'iehl, 1994. in


26/41

2


consecinta, singura variaila independenta a experimentului este distinctia intre AnoiA si AeiA.

Modul in care ea opereaza, conduce spre o identitate sociala minimala< suiectii sint constienti ca

apartin unui grup chiar daca acesta este minim de"init sau deloc. 'e exemplu, un grup pre"era

pictorul lee, iar celalalt pe andinsDi )5a8"el et al., 191< un grup este de"init prin G,celalalt

prin F prin tragerea la sorti )illig / 5a8"el, 19>< &achdev / ourhis, 19-, 1991. #aradigma

incearca sa elimine cauzele cunoscute, materiale sau psihologice ale discriminarii.

in studiile azate pe acesta paradigma, suiectii recurg la alegeri discriminatorii: ei aloca mai

multi ani memrilor in%group%ului decit memrilor out%group%ului. in plus, ei pre"era ca in%

group%ul sa realizeze un pro"it net in"erior, daca ast"el pot cistiga mai mult decit out%group%ul.

#erceptia mediului social in "unctie de propria categorie si de o alta este deci o conditie necesara

si su"icienta a discriminarii in "avoarea in%group%ului. E"ectul discriminatoriu a "ost oservat

la "emei si arati de virste di"erite, apartinind unor culturi di"erite )=aughan, 5a8"el / Filliams,

19-1< Fetherell, 19-2< MessicD / MacDie, 19-9< ourhis, 199.

!nterpretarea e"ectului discriminatoriu s%a azat pe conceptele de categorizare, comparatie sociala

si identitate sociala )5urner, 193< 5a8"el / 5urner, 199< 5a8"el, 19- c, 19-1. Con"orm acestei

interpretari, indivizii organizeaza realitatea sociala incluzindu%se pe sine si pe ceilalti in categorii

semni"icative< ast"el, "ormarea identitatii sociale devine o consecinta a perceptiei categoriale de

sine, a constiintei apartenentei. 5a8"el )19- c "ormuleaza ipoteza ca indivizii aspira la

o identitate sociala pozitiva, adica isi doresc sa apartina unor grupuri valorizate din punct de

vedere social. Criteriul de valoare nu este asolut, ci relativ: in%group%ul are valoare daca este

perceput ca superior out%group%ului< deci valoarea in%%group%ului apare ca urmare a superioritatii

acestuia "ata de out%group. in a"ara unei "unctii motivationale, discriminarea are si o "unctie


27/41

cognitiva: ea di"erentiaza categoriile si, prin aceasta, ordoneaza si simpli"ica realitatea. 5otusi, o

interpretare a e"ectului discriminatoriu azata doar pe procesele de asimilare si de di"erentiere

)'oise, 190, 19-< 'eschamps, 19- este insu"icienta. $ceste doua procese cognitive nu

demonstreaza caracterul asimetric al di"erentierii, mereu "avoraile in%group%ului )van

nippenerg / FilDe, 199< Capozza / =olpato, 1994. 'iscriminarea poate avea deci si

determinanti psihologici cum ar "i nevoia de a"ilieri sociale pozitive si utilizarea strategiilor

comparative. Celelalte ipoteze cuprinse in teoria identitatii sociale se re"era la: 1 pertinenta com%

paratiilor speci"ice in de"inirea valorii in%group%ului< 2 utilizarea strategiilor individuale sau

colective vizind rezolvarea e"ectelor unei identitati sociale negative, daunatoare stimei de sine )v.

capitolul =!!.

in ceea ce priveste pertinenta comparatiei sociale, se presupune ca, pentru a de"ini si construivaloarea in%group%ului, indivizii aleg 1 out%group%uri percepute drept asemanatoare in%group%ului

din punctul de vedere al statutului, al competentei si al atitudinilor< 2 out%group%uri superioare

sau in"erioare in cazul in care di"erenta de statut este considerata ilegitima sau instaila )5a8"el,

19- c, 19-1. 'at "iind ca, intr%o comparatie, se cauta elementele propriei superioritati,


28/41


23

perceptia unui alt grup drept asemanator sau perceptia unei nepotriviri de statut drept

ilegitima sau instaila ar determina o discriminare si un bias in "avoarea in%group%ului.

$ceste ipoteze sint con"irmate de date otinute in urma studiilor e"ectuate asupra unor

grupuri reale. in timpul cercetarilor e"ectuate in !talia, s%a constatat ca medicii din spitale

considera in%group%ul superior out%group%ului din mai multe puncte de vedere atunci cind se

alege ca re"erent categoria medicilor universitari decit atunci cind re"erent este categoria

avocatilor. 'intre cele doua categorii, a medicilor universitari este considerata cea mai

asemanatoare.


29/41

igura # - Reprezentarea schematica a teoriei identitatii sociale )v. 5alor / Moghaddam, 19-.


30/41

20


Mai mult, medicii din spitale accentueaza valoarea propriilor atriute pozitive atunci cind se

compara cu cei din industrie. $ceasta accentuare dispare in cazul comparatiei cu in"irmierii,

deoarece medicii le atriuie celor din industrie un statut ilegitim superior, iar in"irmierilor, un

statut in"erior legitim si stail )Capozza / Manganelli, Rattazzi, 1992< pentru perceptia

similaritatii, v. ro+n / $rams, 19-0< 'iehl, 19--< Roccas / &ch+artz, 199>.

$partenenta la grupuri non%apreciate sau mai putin apreciate decit altele provoaca o indispozitie,

chiar o su"erinta. Oamenii aspira sa modi"ice situatia existenta si sa otina o imagine pozitiva

despre sine. $ceste oiective pot "i atinse prin intermediul strategiilor de actiune care privesc

individul in sine sau intreg grupul )5a8"el, 19-1.

!potezele re"eritoare la comportamentele determinate de nevoia de a%si doindi o identitate sociala

pozitiva, adica privitoare la dinamica relatiilor intergrupuri, sint reprezentate in diagrama din

"igura 1 )v. 5alor / Moghaddam, 19-, p. . 'e remarcat premizele ca valoarea in%group%ului

depinde de comparatia cu alte grupuri. !dentitatea sociala este nesatis"acatoare atunci cind in%

group%ul este considerat in"erior out%group%ului din puncte de vedere importante cum ar "i

puterea, unastarea si gradul de dezvoltare socio%economica. O identitate sociala

nesatis"acatoare, negativa sau mai putin pozitiva decit se doreste, determina indivizii sa recurga

la strategii de ameliorare a stimei de sine. $legerea strategiei depinde de perceptia de ansamlu a

situatiei, anume de intrevederea unor alternative la raportul intergrupuri existent.

'aca nu exista alternative, adica dezavanta8ul in%group%ului este considerat 8ust )legitim si

inalterail )stail, sint adoptate strategii de tip individual, cum ar "i moilitatea sociala: individul

incearca sa aandoneze in%group%ul dezavanta8at pentru a patrunde in out%group%ul valorizat. in

opinia lui 5a8"el )19-1, se recurge la aceasta strategie atunci cind "rontierele intercategoriale sint


31/41

percepute drept permeaile, adica atunci cind nu exista ostacole oiective in calea AtreceriiA la

out%group sau ostacole suiective in calea aandonarii in%group%ului. !ata un exemplu de

moilitate sociala: in !talia, grupurile regionale din 6ord si &ud prezinta atriute culturale

di"erite. in plus, societatea septentrionala a atins un stadiu de dezvoltare socio%economica mai

avansat decit societatea meridionala, di"erenta inca si mai accentuata in anii 34 si 04. in acei ani,

oamenii din &ud, care considerau dezavanta8ul in%group%ului legitim si stail, isi rezolvau prole%

mele materiale si psihologice emigrind in 6ord, singuri sau impreuna cu "amiliile lor, si incercind

sa se integreze in societatea septentrionala. 5entativa lor de a adopta dialectele locale demonstra

clar dorinta de a "i asimilati. in acelasi timp, cei din 6ord utilizau strategii care vizau conservarea

si chiar extinderea superioritatii lor socio%economice. 'upa cum a"irma 5a8"el )19-1, in general

grupurile superioare considera instaila superioritatea lor.

$ doua strategie individuala este comparatia interpersonala din interiorul grupului. $ceasta este

adoptata atunci cind "rontierele intercategoriale sint considerate impermeaile, adica atunci cind

memrii grupului dezavanta8at considera ca exista ostacole in calea ..treceriiA lor la out%group%ul

superior si a aandonarii


32/41


2

in%group%ului in"erior. &trategia are darul de a ameliora stima de sine prin cres%terea nu doar a

identitatii sociale, ci si a identitatii personale.

$tunci cind exista alternative la situatia data, adica in cazul in care dezavanta8ul in%group%ului este

considerat ilegitim sau instail, se adopta strategii de tip colectiv pentru cresterea identitatii sociale si

a stimei de sine. (na dintre acestea este creativitatea sociala: memrii grupului in"erior propun

dimensiuni noi de com%paratie cu a8utorul carora in%group%ul poate "i considerat superior in

raport cu out%group%ul. (n exemplu de creativitate sociala poate "i gasit intr%un studiu e"ectuat

in $nglia, pe muncitorii dintr%o uzina de motoare pentru avioane )ro+n, 19-. Memrii grupului

in"erior )sectorul #roductie considerau ilegitima si instaila in"erioritatea lor in raport cu

grupul superior imediat urmator in ierarhie )sectorul 'ezvoltare. Ei au propus o dimensiune noua

de comparatie % responsailitatea % sustinind "aptul ca motoarele construite in sectorul lor erau

instalate direct pe avioane, in timp ce motoarele construite in sectorul 'ezvoltare s"irseau pe anca

de proa )ro+n, 190, p. 10. $ceste a"irmatii au constituit premisapentru revendicarea unui

salariu egal sau mai mare si pentru modi"icarea raportului existent intre statuturi.

Celelalte strategii colective includ rede"inirea atriutelor si competitia sociala. in primul caz, grupul

dezavanta8at considera respectaile atriutele negative tradi%tionale. in al doilea caz, grupul isi a"irma

propria superioritate in "ata atriutelor traditionale ale out%group%ului.

Cele doua strategii au "ost utilizate in !talia, in anii 4. 'upa ce tinerii contestasera valorile

societatii industriale si ale crizei economice din 6ord, meridionalii au considerat in"erioritatea

lor in8usta si instaila. $u aparut ast"el conditiile de valorizare a propriului grup si a propriei

identitati. *ocuitorii &udului au propus ca ideal atriutul tipic al in%group%ului pina atunci negativ


33/41

si anume caracterul pasional, si si%au revendicat, negindu%le grupului nordic, trasaturile pozitive

ale acestui caracter: tenacitatea, stapinirea de sine, sirguinta. 6ordicii au reactionat exacerind

di"erentierea si ias%ul in "avoarea in%group%ului)Capozza, onaldo / 'i Maggio, 19-2.

Reactiile grupurilor superioare la strategiile adoptate de catre grupurile in"erioare pot cauza

competitie, con"lict si schimare sociala.

!potezele privitoare la dinamica relatiilor intergrupuri au "ost con"irmate de numeroase

experimente. 5urner si ro+n )19-, CaddicD )19-2, ro+n si Ross )19-2, Ellemers, van

nippenerg si FilDe )1994, ourhis )199 au demonstrat in"luenta perceptiilor de legitimitate si

stailitate asupra comportamentului discriminatoriu si asupra ias%ului in "avoarea in%group%ului )v.

si &achdev / ourhis, 19-, 1991< Mullen, ro+n / &mith, 1992. Ellemers si van

nippenerg )Ellemers et al., 19--< Ellemers si van nippenerg / FilDe, 1994<van nippenerg / Ellemers, 1994 au con"irmat ipoteza ca memrii grupurilor cu "rontiere

permeaile se identi"ica intr%o mai mica masura cu in%group%ul decit memrii grupurilor cu

"rontiere impermeaile. in raport cu acestia din urma, primii mani"esta o identi"icare mai

puternica cu grupurile cu statut mai elevat. $st"el se con"irma ipoteza con"orm careia perceptia

permeailitatii ar "i o conditie


34/41

2-


a moilitatii )v. si Ellemers, FilDe / van nippenerg, 199>. Conceptul de perceptie a

permeailitatii si ipoteza in"luentei sale asupra identi"icarii cu in%group%ul sint importante din

punct de vedere teoretic deoarece permit de"inirea conditiilor in care interactiunile se supun

uni"ormitatilor de comportament inter%individual, precum si conditiilor evocatoare ale

comportamentului intergrupuri.

5eoria identitatii sociale a intimpinat si critici. Cele mai importante se re"era la ipoteza stimei de

sine )?ogg / $rams, 1994, p. >>. ata in "ata se a"la doua ipoteze: 1 discriminarea

intergrupuri deriva din nevoia de a valoriza propria identitate sociala )deci discriminarea este o

variaila dependenta de procesul motivational< 2 discriminarea, variaila independenta,

valorizeaza identitatea si mareste stima de sine. $ doua dintre aceste ipoteze a "ost con"irmarea

de catre OaDes si 5urner )19-4 si &emre si &mith )19-3. in cadrul experimentului e"ectuat de

&emre si &mith, suiectilor li se cerea sa o"ere recompense "ie memrilor out%group%ului, "ie

memrilor amelor grupuri. in acest ultim caz, suiectii "ie erau oligati sa acorde sume egale sau

discriminatorii, "ie erau lasati sa aleaga intre o distriutie paritara si o distriutie discriminatorie.

&%a dovedit casuiectii care "avorizasera propriul grup, in mod lier sau prin constringere, se

caracterizau printr%o stima de sine superioara celei mani"estate de catre suiectii a"lati in celelalte

situatii. in plus, cu cit "usesera mai discriminanti suiectii, cu atit era mai mare stima lor de sine.

$st"el se veri"ica ipoteza con"orm careia discriminarea mareste stima de sine.

#entru a con"irma interpretarea motivationala a comportamentului discriminatoriu este necesar ca

discriminarea sa derive din nevoia de a valoriza identitatea sociala. Experimentele e"ectuate in

aceasta directie au dat rezultate amigue, unele "avoraile, altele opuse e"ectului stimei de sine


35/41

)?ogg / $rams, 1994< ?ogg / &underland, 1991. !nterpretarea motivationala a "ost declarata

insu"icienta )?ogg / $rams, 1994. 'e "apt, rezultatele studiilor de testare a e"ectului

determinant al stimei de sine nu sint atit amigue, cit inadecvate. #entru a veri"ica daca

discriminarea deriva din nevoia unei identitati pozitive, au "ost create mai multe niveluri ale

stimei de sine, azate pe prezumtia ca ele ar determina diverse grade de di"erentiere intre in%

group si out%group. $ceste niveluri ale stimei de sine au "ost construite pe aze minimale, "ara

vreo legatura cu succesul sau esecul personal )?ogg / &underland, 1991. 'e "apt,

testul ipotezei motivationale nu necesita manipularea stimei de sine ca atare, ci a stimei de sine

dependenta de apartenenta categoriala, adica stima de sine colectiva )CrocDer / *uhtanen,

1994. 5eoria identitatii sociale cuprinde postulatul ca indivizii aspira la o identitate sociala si

personala pozitiva, insa nu a"irma ca, atunci cind identitatea personala devine mai putin pozitiva,

discriminarea este strategia pre"erata pentru a recapata sau mari stima de sine.

Busti"icarea motivationala a e"ectului discriminatoriu a suscitat critici din partea lui Raie si a

colaoratorilor sai )Raie / ?or+itz, 19--< Raie, &chot / =isser, 19-9. intr%unul din

experimentele lor, Raie, &chot si =isser )19-9 au dat o interpretare di"erita e"ectului stimei de

sine. Con"orm acesteia, discriminarea ar avea determinanti oiectivi: individul da mai multi ani

memrilor


36/41


29

in%group%ului decit celor ai out%group%ului, asteptindu%se ca si ceilalti memrii ai in%group%ului sa

urmeze aceeasi strategie de "avoritism. Oiectivul "inal al individului ar "i cel de maximizare a

avanta8elor economice personale )pentru o opinie contrara, v. 7agnon / ourhis 1992.

5eoria identitatii sociale a dat nastere unor modele si teorii noi, cum ar "i teoria celor cinci

stadii a lui 5alor si Mcirnan )19-, v. paragra"ul urmator precum si modelul propus de

?inDle si ro+n )1994< ro+n et al., 1992. ?inDle si ro+n )1994 au "ormulat ipoteza con"orm

careia a recurge la comparatie pentru valorizarea propriei identitati sociale nu este o procedura

generala, ci una speci"ica grupurilor cu o ideologie comparativa si colectivista )5riandis et al.,

19--. Caracterul non%general al procesului de comparatie ar putea explica de ce, in anumite

cercetari, identi"icarea cu in%group%ul si di"erentierea in "avoarea sa nu sint corelate.

5o t din teoria identitatii sociale a luat nastere si interpretarea generala a comportamentului de

grup. Este vora despre teoria auto%categorizarii propusa de 5urner si colaoratorii sai )5urner,

19-3< 5urner et al., 19-. Ca teorie a raporturilor intergrupuri, ea contine ipoteze si concepte care

nu au "ost incluse in teoria identitatii sociale: 1 conditiile de constituire spontana a

dichotomiilor in%group % out%group< 2 conditiile care, intr%un context dat, "ac o apartenenta

de grup salienta, determinind ast"el tranzitia de la perceptia sinelui in termeni personali la

perceptia sinelui in termeni categoriali )conditiile de salienta sint: accesiilitatea categoriei si

caracterul reprezentativ al exemplarelor< v. OaDes, 19-< OaDes, 5urner / ?aslam, 1991. O

ipoteza implicita a teoriei identitatii sociale a"irma ca, atunci cind o categorizare in%group % out%

group devine salienta,coeziunea si cooperarea intragrup, precum si discriminarea si competitia

inter%grupuri se accentueaza.


37/41

5eoria identitatii sociale este o incercare originala de interpretare non%reductionista a raporturilor

intergrupuri. #otentialul sau euristic nu este limitat de "aptul ca multe dintre ipoteze nu au "ost

de"initiv con"irmate si ca unele relatii nu prezinta caracterul de generalitate presupus.

5eoria celor cinci stadii

5eoria celor cinci stadii, propusa de 5alor si Mcirnan )19-< v. si 5alor / Moghaddam,

19-, poate "i considerata o rami"icatie a teoriei identitatii sociale. #lecind de la teza ca raportul

intre doua grupuri este rareori unul de paritate, teoria isi propune, in esenta, sa de"ineasca

conditiile care determina memrii unui grup de"avorizat sa accepte sau sa respinga pozitia in%group%

ului. Originalitatea teoriei consta in perspectiva istorica ce presupune luarea in considerare a unui

numar mare de "actori, inclusiv procese macrosociale in des"asurare pe termen lung. Modelul

presupune ca toate raporturile intergrupuri traverseaza aceleasi stadii evolutive si ca memrii

grupurilor de"avorizate dispun de mai multe optiuni comportamentale, care merg de la a accepta

starea de in"erioritate si pina la a


38/41

>4


intreprinde actiuni individuale sau colective, supuse sau nu normelor prescrise de sistemul in

vigoare. Ca si in teoria identitatii sociale, accentul se pune mai mult pe perceptie decit pe

realitatea oiectiva a contextului intergrupuri< se acorda o atentie deoseita proceselor de

atriuire si de comparatie sociala.

#rimul stadiu se caracterizeaza prin relatii intergrupuri rigide. $ici, raporturile de putere intre

grupuri nu 8usti"ica decit comparatiile interpersonale din interiorul in%group%ului. Memrii grupului

de"avorizat au tendinta sa%si reproseze vina pentrudezavanta8ul lor social. #e parcursul celui de%al

doilea stadiu apare o ideologie de tip individualist con"orm careia capacitatile si e"orturile

individuale determina conditia sociala a "iecarui individ. rontierele dintre grupuri sint

considerate permeaile. $l treilea stadiu se caracterizeaza printr%o strategie de moilitate sociala

ascendenta, adoptata de catre indivizii cei mai inzestrati in scopul doin%dirii unei identitati

sociale satis"acatoare. in caz de esec, ei invoca explicatii de tip extern re"eritoare la apartenentele

categoriale, precum si ideea ca imunatatirea situatiei individuale este suordonata imunatatirii

situatiei in%group%ului. in cadrul celui de%al patrulea stadiu, memrii grupului de"avorizat adopta

strategiile de creativitate sociala de"inite de teoria identitatii sociale. $l cincilea si ultimul stadiu

presupune o competitie intre grupuri, pina cind unul dintre ele devine victorios. in aceasta "aza

intra in con"lict doua interpretari ale realitatii sociale. 7rupul superior nu considera legitime decit

comparatiile interindividuale< el sustine ca "rontierele intre grupuri sint permeaile si ca oricine

poseda calitatile necesare poate atinge cele mai inalte pozitii sociale. in schim, grupul

in"erior incura8eaza comparatiile intergrupuri si incearca sa demonstreze existenta categoriilor

rigide si a "rontierelor intergrupuri impermeaile.


39/41

$spectele "undamentale ale teoriei au "ost veri"icate de doua studii experimentale )5alor et

al, 19-< Fright, 5alor / Moghaddam, 1994. in po"ida putinelor dovezi empirice, teoria celor

cinci stadii apare ca o incercare interesanta de a studia raporturile intergrupuri. Ea tine cont de

evolutia istorica a proceselor micro% si macrosociale, "ara insa a renunta la veri"icarea

experimentala. Cu toate acestea, teoria da nastere unei intreari "undamentale, la care nu s%a

raspuns in lucrarile aparute pina in prezent: cum este posiil ca toate raporturile intergrupuri sa

evolueze urmind aceleasi stadii, intr%o ordine neschimataH &tudiile pe tema relatiilor intergrupuri

indica "aptul ca toate con"lictele intre grupuri sint eterogene si prezinta caracteristici di"erite in

"unctie de contextul social si de perioada istorica.

Concluzii

in studiul raporturilor intergrupuri, teoriile care adopta perspectiva individuala explica

mani"estarile individuale ale pre8udecatilor si discriminarii, precum si variailitatea lor inter% si

intrasuiectiva. 5eoria Atapului ispasitorA arata de ce stereotipurile se propaga rapid si de ce

mani"estarile de ostilitate "ata de out%group apar "recvent in perioade de "rustrare di"uza. 5otusi,

aceste teorii nu explica


40/41


>1


41/41

intr%o maniera adecvata "enomenele colective de pre8udecata si discriminare, si nici dinamica

relatiilor dintre grupurile sociale: de exemplu, tranzitia de la un raport de competitie la unul de

coordonare, trecerea de la acceptare la incercarea de a modi"ica ierarhia statutului.

5eoriile "ondate pe perspectiva intergrupuri explica la rindul lor "enomenele colective de

pre8udecata si discriminare, insa nu 8usti"ica nici variailitatea suiec%tiva, nici atitudinea constanta

de respingere a out%group%ului din partea unor persoane. 'intre teoriile incluse in perspectiva

intergrupuri, cele mai importante si complementare totodata sint cele ale lui 5a8"el si &heri". intr%

adevar, con"lictele intre grupuri au "ie determinanti reali, "ie psihologici. in plus, ele sint

consecinta unor incompatiilitati intre aspiratiile materiale, precum si a unor incompatiilitati intre

dorintele de valorizare a propriei identitati.

Cit despre stereotipuri, ele nu re"lecta doar con"licte materiale si nu apar numai in scopul de a

valoriza in%group%ul. Ele deriva si din procesele ce carac%terizeaza "unctia cognitiva umana.

Cognitia sociala a identi"icat procesele si ias%ul cognitiv care in"luenteaza "ormarea

stereotipurilor, in special cele legate de grupurile ma8oritare si minoritare )v. de exemplu MacDie

/ ?amilton, 199>< ?amilton / &herman, 19-9< MessicD / MacDie, 19-9. 'eci,

discriminarea unui grup poate depinde exclusiv de evaluari ce rezulta din procese

cognitive generale. in plus, unele studii recente au identi"icat anumite reguli sociale care permit

atriuirea stereotipului categorial unor exemplare singulare, deci discriminarea acestora )v. de

exemplu, *eens et al., 199< ;zert et al., 199. in analiza raporturilor intergrupuri, se a8unge la o

mai una intelegere a "enomenelor de pre8udecata si discriminare prin intermediul modelelor

cognitive reprezentate de teoriile studiate in acest capitol.

Date post:	07-Aug-2018
Category:	Documents
Upload:	paturna-ana-maria
View:	250 times
Download:	1 times

Relatii intergrupuri

Documents