+ All Categories
Home > Documents > RELATIA FAMILIE SCOALA

RELATIA FAMILIE SCOALA

Date post: 19-Jul-2015
Category:
Upload: marchi-alexandra
View: 362 times
Download: 6 times
Share this document with a friend

of 13

Transcript

RELATIA FAMILIE RELATIA FAMILIE SCOALA SCOALACOORD. PROF. MONICA MIEL STUD: COANTA (TAPESCU) GABRIELA

Tendinta actuala a sistemului de invatamant de descentralizare pune accentul pe stabilirea unor parteneriate puternice intre scoala si comunitatea locala prin care se doreste optimizarea si cresterea calitatii procesului educativ. Una din premisele ce trebuie indeplinite pentru atingerea performantelor vizate este stabilirea de legaturi puternice intre profesori si parinti, ca parti active in cadrul procesului de formare a viitorilor adulti. Nu putem avea o scoala

"Nimeni si nimic nu e mai presus decat familia ta" Desi noi suntem diferiti ca fizic si ca mod de a gandi si simti, traim impreuna in comunitate si participam dupa fortele noastre la realizarea binelui public si a binelui personal. Pentru a trai liberi, in armonie si in pace, este necesar sa vrem sa respectam obiceiurile pamantului, legile scrise si pe cele nescrise ale neamului, sa ocrotim natura si sa nu ne suparam semenii. Convorbirile cu parintii au avantajul ca se abordeaza o mare varietate de probleme intr-un mod diferentiat. In cadrul convorbirilor nu trebuie ca

Cercetarile au confirmat in acest sens ca atunci cand parintii sunt implicati in activitati de parteneriat cu scoala, rezultatele obtinute de elevii sunt mai bune iar rata esecului scolar este mai scazuta. Una din problemele pe care profesorii o ridica in permanenta, an de an, este aceea a lipsei de interes si de implicare din partea parintilor pentru procesul educativ atat scolar cat si extrascolar. Se intampla ca parintele sa se intereseaza de activitatea copilului atunci cand sunt probleme foarte mari, cand dirigintele sau profesorul reuseste sa intre in contact cu acesta si ajunge la scoala pentru a constata un dezastru. Sedintele cu parintii sunt o

Profesorul este interesat sa stie mai multe despre situatia pe care elevul o are acasa, despre preocuparile si modul de viata al acestuia. Cateva ore pe zi la scoala nu sunt indeajuns pentru a descoperii talentele si abilitatile copilului in conditiile in care se lucreaza cu aproximativ 30 de elevii. De aceea informatiile pe care le ofera un parinte despre propriul copil sunt vitale si de un real folos, inlaturand multe bariere intre profesor si elev. Schimbul de informatii privind copilul trebuie sa aiba loc in

Este sarcina profesorilor sa informeze parintii cu privire la modul in care se pot implica activ in viata si modul de lucru al copiilor. Fara implicarea si ajutorul parintilor sistemul educativ nu isi gaseste singur caile prin care isi poate imbunatatii performanta si modul de lucru. Observarea sistematica acasa sau in mediul scolar a copiilor este de real folos in depistarea de timpuriu a problemelor de comportament sau de adaptare la sarcinile scolare. Cunoasterea acestora permite adoptarea unui program si a unor metode adecvate, fiind mai usor sa

Cand se intalnesc parintii cu profesorii? Intalnirea dintre cadrele didactice si parinti are loc atunci cand intervin probleme in comportamentul elevilor, sedintele cu parintii nefiind frecventate de catre toti parintii. De cele mai multe ori copiii si-ar dori ca dirigintii si profesorii lor sa evite tema "absentelor" sau cea a "notelor mici" in conversatia cu parintii lor. Dascalul nu se vrea a fi persoana care reclama toate greselile elevului, ci persoana echilibrata care stie sa puna in balanta calitatile de care da dovada acesta si greselile care ar putea fi corectate cu putin ajutor de acasa. In acelasi timp, aceasta conversatie are rolul de a cunoaste mai bine elevul, de a observa daca scoala ii ofera un loc de evadare, unde se manifesta dupa cum vrea el, sau, din contra, daca scoala este acel

participare a prinilorPrinii elevilor dintr-o clas formeaz rareori un grup omogen i nu dispun toi de aceleai mijloace pentru a se implica n mod activ n activitile colii. Cooperarea lor cu mediul colar trebuie, deci, s ia forme diverse pentru a rspunde nevoilor i disponibilitilor lor. Anumii prini sunt pregtii s consacre mai mult timp i energie pentru participarea la activiti. Unii dintre ei nu sunt disponibili dect n mod punctual i pot s participe la un eveniment special (de exemplu s nsoeasc grupul de elevi cu ocazia vizitrii unui muzeu). Alii dispun de suficient de mult timp liber, energie i cunotine pentru a putea aduce o contribuie mai important colii. Unii pot veni n clas pentru a susine o expunere pe o anumit tem (legat de locul lor de munc, tradiiile lor culturale, anumite experiene de via

Tipuri de programe de colaborare ntre coal i familieO serie de programe au ncercat s promoveze o participare mai activ a prinilor la activitile colii i au propus diferite forme de activiti de colaborare. Anumite practici au drept obiectiv ameliorarea relaiilor dintre familie i coal: n cadrul acestor programe, prinii contribuie la elaborarea i realizarea unor activiti care stimuleaz schimbul de informaii i care favorizeaz relaiile interpersonale armonioase. Aceste activiti pot lua diferite forme: vizite reciproce, un club al prinilor n coal, comunicare scris, prnzuri sau cine comunitare, adunri informative. n cadrul programelor viznd sprijinul colar, prinii sunt invitai s se implice n conceperea i susinerea unor proiecte colare. Poate fi vorba despre strngerea de fonduri, de asisten direct (zugrvire, donaie de haine, reparaii etc.), de nsoirea elevilor cu ocazia excursiilor, de conferine, despre predarea unei arte sau despre o activitate distractiv, despre organizarea de evenimente sociale sau culturale.

Programele care dau cele mai bune rezultate dureaz mai multe luni i implic o interaciune direct i personal cu prinii, crora li se propun sarcini structurate i concrete, ale cror obiective sunt clar definite n strns colaborare. n colile n care exist o puternic participare parental se poate observa c

reuita activitilor de colaborare ntre coal i familie

Profesionalismul cadrelor didactice in relatia cu parintii Cadrele didactice trebuie s formuleze ateptri realiste n raport cu nivelul de participare al prinilor i cu energia necesar favorizrii acestei participri. ntlnirile cu grupurile de prini nu trebuie s fie axate pe prezentarea de material sau transmisia de directive, prinii trebuie s fie implicai activ n procesul de nvmnt. Proiectele gestionate la nivel de clas sunt mai eficiente dect cele realizate exclusiv la nivel de coal. Cu toate acestea un proiect la nivel de clas nu-i gsete sensul dect n raport cu proiectul pedagogic al instituiei colare n ansamblul ei. Cel mai bun nivel de participare poate fi ns constatat n cazul colilor n care cadrele didactice au jucat un rol important n aplicarea unui program de colaborare referitor

STUDIU DE CAZElevul R. M., din clasa a III-a, era un copil foarte neastmprat la ore, zburdalnic n pauze i chiar cu manifestri de indisciplin. n discuia avut, prinii l prezentau ca pe un copil foarte linitit, chiar morocnos, care st toat ziua n cas i citete. Regimul mult prea sever de acas determina o destindere total la coal. n semestrul al II-lea am observat o scdere brusc a capacitii de munc a elevului i accentuate semne de oboseal. Mama copilului, n dorina ca el s fie bine pregtit , l obliga s citeasc mereu, fr a ine seama de necesitatea odihnei i a recrerii. n urma discuiilor avute, am organizat regimul zilnic al elevului, de comun acord cu familia, i rezultatele n-au ntrziat s se arate. Mihai i-a ocupat locul de elev frunta la nvtur, a manifestat o comportare corect n coal i a absolvit cu succes clasa a II-a. Regimul zilnic al elevului R.M., supravegheat i verificat de prini: deteptarea la ora 7,00;

CONCLUZIERealizarea tuturor sarcinilor instructiv-educative are loc pe fondul unor particularitati specifice ale familiei ca factor educativ al succesului scolar. Educatia pentru si intr-o Europa unita trebuie sa cultive valori precum toleranta, respectul reciproc, credinta in egalitatea sau complementaritatea culturala, univarsalizand eventualele diferente spirituale sau valori locale, in vederea unei bune comunicari sau convietuiri, insa asa cum afirma John Jacke: Oricate indrumari s-ar da copiilor si oricate lectii savante de bunacrestere li s-ar tine zilnic, nimic nu va avea mai mai influenta asupra conduitei lor ca societatea in care se afla si putarea celor din jur .

Copii ba chiar si oamenii mari invata din exemple.


Recommended