Date post: | 07-Jul-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | gligor-mircea |
View: | 237 times |
Download: | 0 times |
of 74
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
1/74
Consiliul Jude ean Albaþ
Reglementãri urbanistice
i l u s t r a t e p e n t r u z o n a
Valea Sebeºului
comunele: Sãsciori, Pianu, ªugag
jude ul. Albaþ
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
2/74
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
3/74
pagina 01
Reglementãri urbanistice
i l u s t r a t e p e n t r u z o n a
Valea Sebeºului jude ul. Albaþ
comunele: Sãsciori, Pianu, ªugag
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
4/74
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
02 pagina
Peisajul este un element esenþial al bunãstãrii umane, constituind unul dinelemente definitorii ale existenþei la nivelul individului, dar ºi al societãþii.
Aceasta este, în câteva cuvinte, reflec?ia ce a stat în spatele ac?iunilordemarate de Consiliul Jude?ean Alba pentru protec?ia peisajului. Dupã elaborarea
unor documenta?ii complexe, destinate administra?iilor locale (precum Studiul
privind aria caracteristicã pentru peisaj cultural în zona Ceru Bãcãin?i, Studiul
privind aria caracteristicã pentru peisaj cultural în zona Râpa Ro?ie, sau Ghidul de
construire pentru pãstrarea specificului local) a urmat primul ghid ilustrat dedicat
Reglementãrilor urbanistice ilustrate în zona ruralã cu influen?e sãse?ti, iar acumave?i în mânã ghidul ilustrat cuprinzând Reglementãrile urbanistice din zona Vãii
Sebe?ului, respectiv comunele Sãsciori, Pianu, ?ugag.
Dincolo de pãstrarea nealteratã a acestor zone ?i a patrimoniului cultural
specific lor, dincolo de integrarea armonioasã în peisaj a interven?iei umane, cred
cu tãrie cã datoria noastrã - ?i piatra noastrã de încercare – o constituie implicarea
tinerilor în aceastã problematicã. Doar a?a vom putea sã asigurãm cu adevãrat
dezvoltarea de duratã a acestor zone ?i un echilibru între om ?i naturã.
Ion Dumitrel,Preºedintele Consiliului Judeþean Alba
ISBN 978-973-117-295-8
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
5/74
pagina 03
cuprinsPARTEA I |
PARTEA II |
PARTEA III |
PARTEA IV|
zone turistice nou create - regulament
Valea Sebesului - Prezentare general
Satele compacte din zonele de vale,sate de influenþã sãseascã
â
Satele risipite din zona de fâneþe:gospodãrii cu ocol întarit ºiconstrucþii sezoniere
Propuneri de amenajare a dotãrilorturistice integrate în zonele studiate
05
11
12
16
20
26
29
37
41
42
44
49
53
55
59
61
6264
64
ã
ªugag, Pianu de Sus, Pianu de Jos, Sãsciori,Laz, Cãp lna, Sebeºel, Dumbrava, Rãchita
peisajul intravilanului | structura gospodãriei | compoziþie volumetricã | compoziþie arhitecturalã | faþada la stradã | construc ii noi - regulament |
Loman, Purcãreþi, Pleºi, Tonea, Arþi, Tãu-Bistriþa, Tonea, Plaiuri, Bârsana, Jidoºtina
structura gospodãriei | compoziþie volumetricã | compoziþie arhitecturalã | troiþe de drum ºimonumente funerare | construcþii sezoniere | construcþii noi - regulament |
dotãri turistice în zonele de vale | dotãri turistice în zonele de fâneþe |
|
þ
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
6/74
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
04 pagina
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
7/74
Prezentare generalã
PARTEA I
pagina 05
Valea Sebeºului
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
8/74
Localizare
Valea Sebeºului , în înþelesul acestuistudiu, formeazã o microzonã situatã înpartea sudicã a judeþului Alba, avândcaracterist ici dist incte economice,tradiþionale ºi spirituale, ºi care secircumscrie unitãþilor administrativeSãsciori, Pianu ºi ªugag. Acoperã o
suprafaþã de 7,78% din suprafaþa judeþuluiºi un procent de 3,23% din popualþie.Dispunând de variate activitãþi economice,cu numeroase bogãþii naturale, în specialterenuri agricole ºi pãºuni, dar ºi ape cu
înalt potenþial energetic, cu pãduri bogate în resurse cinegetice ºi lemn pentruconstrucþii, acest þinut a constituit din cele
mai vechi timpuri o unitate economico-socialã care se poate urmãri din cele maivechi timpuri ºi pânã în perioada feudalã,când apare sub numele de „Terra Sebus”, ºide atunci pânã în vremurile moderne ºicontemporane.
Cadru antropogeografic
Valea râului Sebeº, începând de laizvoarele sale, de sub vârful Cindrel (2.244),pânã la vãrsare în Mureº, ca de altfel ºiValea Pianului, strãbat patru forme de reliefdistincte: munþi, dealuri piemontane,culoare depresionare mãrginite de terase ºicâmpia largã a Mureºului din sectorul Alba
– Vinþu de Jos.
Din punct de vedere geologic, teritoriul
administrativ al comuneor amintite se încadreazã în lanþul orografic al CarpaþilorMeridionali, prin nodul orohidrografic alMunþilor Sebeºului. Construcþia geologico-tectonicã a Munþilor Sureanu contribuie lacrearea unor peisaje complexe, atractive sispectaculoase.
Cea mai mare suprafaþã din
teritoriul administrativ al comunelorSãsciori, Pianu ºi ªugag, este preponderentmuntoasã, încadrându-se în componentanordicã a masivului Parâng, formatã dinMunþii Sebeºului ºi Cindrel.
Zonele situate la altitudinea de1300-1650m, cuprind suprafeþe importante
în Munþii Sureanu ºi Cindrel, sub forma
unor platouri largi, netede, cu înclinãriconstante spre nord, astãzi acoperite înmare parte de pajisti. Este zona cea maipopulatã cu stânile oierilor din zonã.
În continuare relieful coboarãtreptat spre marginea munþilor ªureanu siCindrel, sub forma unor interfluvii largi sivãlurite. În aceastã zonã, cuprinsã între 900
si 1.200 m, defrisatã în cea mai mare parte,sunt situate cãtunele ºi satele Arþi, Bârsana, Jidostina si Mãrtinie, Tãu-Bistra (ªugag),Tonea, ºi Pleºi (Sãsciori).
Podurile ºi spinãrile domoale, ca ºiversanþii cu orientare sudicã, mai puternic
însorite ale culmilor din zonã, fragmentatede vãi, au fost despãdurite în timp, locul
pãdurilor luându-l peisajul antropogen alfâneþelor ºi culturilor de altitudine.
Valea Sebeºului prezentare generalã
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
06 pagina
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
9/74
Strãbãtând munþi, vãile Sebeºului ºi
Pianului ºi-au creat o serie de bazineteintramontane cu o întindere diferitã, cealterneazã cu zone înguste de defileu darcare dau o notã specificã zonei.
În zona de contact dintre terasele înalte ale Mureºului ºi ale Sebeºului cupiemontul, pe cursul vãilor Sebeº ºi Pianusunt situate satele Sãsciori, Sebeºel, Pianu
de Jos ºi Pianu de Sus, aºezãri cu o istoriemai îndelungatã.
Reþeaua hidrograficã
În cea mai mare parte, reþeauahidrograficã a zonei este tributarã vãiiSebeºului (L - 88 km, S - 1.280 kmp), alãturi
de valea Pianului ºi parþial a Râului Mare –Cugir.Un loc aparte în peisagistica zonei îl
au lacurile de acumulare (Oaºa, Tãu,Cãpâlna), construite pentru valorificarea apotenþialului energetic de care dispuneValea Sebesului. Alãturi de acestea, unfarmec deosebit este lacul „IezerulSureanu”
.
Scurt istoric
Descoperiri le arheologice ºimãrturiile istorice dau o imagine generalãdespre procesul de umanizare al acestuiteritoriu începând din zorii istoriei. Acestedescoperiri devin foarte concludente
începând cu perioada neoliticã – prin
culturile Criº, Turdaº ºi Petreºti , de la
Tãrtãria, Pianu de Jos, Petreºti, aflate lalumita exterioarã a zonei studiate, ºi prinurme de locuire din epoca bronzului,aparþinând culturilor Coþofeni ºi Wietenbergde la Pianu, Rãchita, ªugag.
Pentru perioada dacicã cel mai des e a m ã „ m o n u m e n t ” a r h e o l o g i c ,emblematic pentru intensa activitate
economicã ºi politicã a dacilor din þinutulSebeºului la începutul primului mileniu alerei noastre îl reprezintã fãrã îndoialãcetatea de la Cãpâlna, cea mai esticãfortificaþie din sistemul de apãrare acapitalei Daciei, Sarmisegetuza Regia,
începând de la Burebista ºi pânã la Decebal. Sediul unei importante cãpetenii dacice,
cetatea era totodatã ºi centrul uneiimportante zone economice (dupã cummãrturisesc uneltele agricole ºi cerealelecarbonizate descoperite în sãpãturi), care îºi
întindea fãrã îndoialã stãpânirea ºi îºiexercita autoritatea asupra întregii vãi aSebeºului ºi poate mai departe, asupracâmpiei, pânã la Mureº. Nu trebuie uitatfaptul cã în arealul controlat de aceasta segãseau comunitãþi a cãror ocupaþie eraextragerea aurului aluvionar din nisipurilevãii Pianu ºi Rãchita. Aceastã vale a fostcunoscutã în Evul Mediu, în special, pentruspãlãtoriile de aur atestate documentar încãdin 1435. Aurul de aici a constituit serioasedisensiuni dintre comunitãþile locale ºipatriciatul sãsesc de la Sebeº, interesat sã
acapareze veniturile aduse de acesteresurse.
Valea Sebeºului prezentare generalã
pagina 07
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
10/74
În primul mileniu al erei noastre, þinutul
Sebeºului a constituit un areal important deformare ºi continuitate a poporului român.Lipsa izvoarelor scrise este suplinitã dedescoperirile arheologice care reflectã acestproces, dar mai ales de toponimia localã,care indicã fãrã îndoialã o funcþie pastoralãstrãveche. Prezenþa toponimicului„Purcãreþi”, trebuie pusã în legãturã cu
pãdurile de stejari ºi fagi, care asiguraualtãdatã hrana turmelor de porci. Altetoponime precum „Arþi” ºi „Curãta”amintesc procedeul de defriºare apãdurilor, pentru umanizarea spaþiului dinzona premontanã. Celelalte cãtune aleªugagului - Bârsana, Mãrtinie ºi Bistra reprezintã tot atâtea etape în cucerirea
zonei premontane.Totodatã prezenþa unor fortificaþiifeudale timpurii la Sãsciori, Laz ºi Cãpâlnailustreazã existenþa unor structuriteritoriale închegate, capabile sã seorganizeze ºi sã îºi asigure apãrarea.
Analizând unele aspecte legate deistoria zonei ºi evoluþia acestor localitãþi, se
constatã cã apariþia primelor aºezãri stabileeste menþionatã documentar în zonele decontact dintre zona depresionarã ºidealurile piemontane, pe firul vãilor, înimediata apropiere a acestei limite sau peplatformele mai joase a dealurilor de lalimita nordicã a piemontului: Sãsciori(1309), Dumbrava (1309), Laz (1357),
Sebeºel (1382), Pianu de Jos (1309), Pianu deSus ºi Strungari (1488).
Treptat, odatã cu creºterea contradicþiilor
dintre crescãtorii de animale ºi plugari, seintensificã procesul de lãzuire, de cucerireaunui nou spaþiu economic, ºi de apariþie aunor aºezãri noi , axate în principal pecreºterea animalelor: Rãchita (1574), Loman(1733), ªugag (1750).
Mutaþii importante în economiazonei au loc începând din sec. XVIII. Dacã
pânã atunci exploatãrile forestiere de perâul Sebeº se fãceau liber, în 1763 împãrãteasa Maria Tereza doneazã acestepãduri administraþiei miniere de laP e t r o º a n i , p e n t r u c a , o d a t ã c utransformarea zonei într-una de graniþã ºi
înfiinþarea regimentului I grãniceresc de laOrlat, o parte din aceste pãduri sã fie date în
folosinþa unei companii din acest regiment.Începãnd din 1870 statul maghiar preiaaceste pãduri ºi începe exploatarea lor pescarã largã. Din motive financiare, statul vaarenda unor societãþi private dreptul deexploatare al acestor pãduri. Între 1877-1907 are loc o exploatare masivã a meseilemnoase din zonã care va fi transportatã lafabrica de cherestea de la Sebeº cu ajutorulplutãritului. iPlutaºi erau locuitori ai satelorLaz, Cãpâlna, Sebeºel ºi ªugag, avãnd olungã tradiþie în aceste îndeletniciri. Acestprocedeu de exploatare continuã cu diferiteintensitãþi pânã în 1965, când locul plutelor
îl iau camioanele înzestrate cu trolii. .Exploatarea lemnului produce mutaþiisemnificative ºi în sistemul ocupaþional al
localnicilor. Mulþi bãrbaþi din satele situate în vale renunþã la pãstorit, ºi se fac plutaºi.
Valea Sebeºului prezentare generalã
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
08 pagina
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
11/74
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
12/74
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
10 pagina
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
13/74
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
14/74
În mediul rural, la sat, amenajãrile au
fost întotdeauna fãcute într-un mod simplufolosindu-se materiale locale. La ora actualãse observã diverse amenajãri de tip urban(pavele de beton colorat, asfalt etc.) caredenatureazã ambianþa/identitatea satului.
Satele româneºti de influenþãsãseascã sunt sate de vale aºezate pe cursulunui râu, dar relaþia cu acesta este neglijatã.Aceste râuri ºi pârâuri care traverseazãsatele trebuie puse în evidenþã ºivalorificate din punct de vedere peisager ºifuncþional.
1. Se va pãstra „fluiditatea” în amenajãri(limite naturale între materialele folosite),
se va folosi vegetaþia locala (evitareaamenajãrilor verzi prin plantarea de tuia), precum ºi materialele ºi cunoºtinþele meºteºugãreºti locale pentru realizareaelementelor de mobilier (bãncuþe, coºuride gunoi).
2. Se vor valoriza elementele depatrimoniu , troiþe, fântâni , prinamenajãri corespunzãtoare: bãnci, masive
arbustiere, arbori.3. Se va utiliza pietriºul ca materialpentru trotuare, fiind un material folosittradiþional ºi care dreneazã apa ce sescurge pe lângã case, astfel nu se pãstreazaumezeala care altfel ar putea pãtrunde înpereþi ºi fundaþie.
trotuar - vegetaþie înaltã - rigolã - stradã -rigolã - vegetaþie înaltã - trotuar
vegetaþie - trotuar - vegeta ie - rigol - strad -vegetaþie - rigolã - trotuar - vegetaþie
þ ã ã
trotuar amplu cu rigolã pe mijloc - -trotuar - albia pârâului - vegetaþie
stradã
trotuar cu rigolã - vegetaþie pitic - strad -vegetaþie piticã - trotuar cu rigolã
ã ã
trotuar - vegetaþie înalt - - rigola median -
stradã - vegeta ie nalt - trotuarã ã
þ îstradã
ã
peisajul intravilanului
profilul strãzilor ºialbiile pârâurilor
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
12 pagina
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
15/74
peisajul intravilanului
profilul strãzilor ºialbiile pârâurilor
pagina 13
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
16/74
Spaþiul verde plantat joacã un rol
important în conturarea peisajului satelorde influenþa sãseascã , marcând profilulstradal º i delimitând succesiuneaelementelor stradale. Spaþiul verde dã aºezãrii aspectul de rural ºi o dinamizeazã.
La fel de importante sunt ºi lucrãrilede amenajare de la interiorul curþilor princare se pot preveni anumite degradãri de la
nivelul structural al casei, în special în cazulcelor determinate de umezeala excesivã ºiascensiunea capilarã a apei în pereþi.Lainteiorul curþilor se recomandã plantareade pomi fructiferi, flori, viþa-de-vie, pentruambianþa specificã fiecãrei curþi.
De asemenea, amenajarea zonei dinfaþa casei joacã un rol impotant în creareaambianþei generale a satului. În spaþiulverde din faþa casei se pot planta flori, iarbã ,copaci de înãlþimi mici ºi medii, pomifructiferi.
Zone importante de vegetaþie suntconstituite de fâºiile de pe margineapâraielor, a rigolelor stradale ºi a canalelorde preluare a apelor de la nivelul strãzilorsatelor.Aceste fâºii verzi trebuiesc
menþinute ºi întreþinute cu mare grijã , eleoferind un element de specificitate lanivelul fiecãrei aºezãri.
Limitele, marginile pâraielortrebuie întreþinute ºi curãþate, pentru a nudãuna imaginii de ansamblu a localitãþii, ºitrebuie amenajate ca zone de recreere ºiagrement de mare calitate.
NU se vor utilizaîn amenajãri
arbori ºi arbuºtinespecifici
zonei! (exemplu - tuia)
peisajul intravilanului
vegetaþia la nivelul aºezãrilorde pe Valea Sebeºului
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
14 pagina
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
17/74
NU se vor utiliza înamenajãrile de la
nivelul trotuarelor
spre stradã dale deciment sau alte
tipuri de pavele care
sã vinã în contactdirect cu pereþii
casei!
peisajul intravilanului
vegetaþia la nivelul aºezãrilorde pe Valea Sebeºului
pagina 15
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
18/74
casa
anexe gospodãreºtispaþiul curþiigrãdina
1 2 3 4 5
Gospodãriile din zonele de vale, cele
care urmaresc valea Sebeºului, suntinfluenþate de arhitectura satelor sãseºti.Drept urmare majoritatea se încadreazã întipologia gospodãriei închise cu ocolîntãrit , având o împrejmuire înaltã ºi plinã.Aceasta caracteristicã se poate pãstra prinmodul de poziþionare a casei pe parcelã,p r i n d i s p u n e r e a p e r i m e t r a l ã aconstrucþiilor ºi prin închiderea frontului
la stradã.
1. Se va amplasa casa cu latura scurtã lastradã, iar latura lungã (faþada principalã)spre curte. Forma de ocupare a parceleieste în L sau U. (fig. 1, 2, 5)
2. Se va amplasa casa pe limita deproprietate în L, determinând restul
construcþiilor a se dispune în lungullaturii lungi a parcelei. Forma de ocupare aparcelei este în U sau o ocupare totalperimetralã a parcelei (în cazul în carelãþimea acesteia o permite). (fig.3, 4)
3. Se va amplasa casa pe parcelã cu laturalungã paralelã cu strada. Forma de ocuparea parcelei este în U sau o ocupare total
perimetralã a parcelei (în cazul în carelãþimea acesteia o permite).(fig.4)
În cazul tuturor situaþiilor ilustrategrafic se recomandã amplasarea casei pe olimitã lateralã de proprietate, favorizândocuparea perimetralã a parcelei de restulconstrucþiilor gospodaresti (anexe, ºuri
etc). În acest fel se pãstreazã imaginea desat compact dezvoltat în lungul vãii.
structura gospodãriei
aºezarea casei pe terenlimite ºi condiþionãri
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
16 pagina
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
19/74
NU se va amplasa casa retrasã faþã
de ambele limite laterale de proprietate!(fig.1,4)
NU se va organiza gopodãria însistem pavilionar !(fig.2,4)
NU se va amplasa casa la odistanþã mai mare de 3 m faþã de frontulstrãzii! (fig.2,3,4)
GREªIT !
Este greºitã ºi nerecomandatã amplasarea aleatoriea casei pe teren!
(nu este specific)
(întrerupefrontul continuu specific acestor aºezãri)
(nu este specific)
3
1 2
4
structura gospodãriei
aºezarea casei pe terenlimite ºi condiþionãri
pagina 17
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
20/74
În cadrul satelor cu influenþe sãseºti
de pe Valea Sebeºului s-au sesizat o serie desituaþii în care casele sunt retrase de laaliniament. Alãturi de aceste situaþii se maievidenþiazã unele în care retragerile suntadmise. Exceptând aceste situaþii de laregulã , construcþiile se aliniazã la frontulcontinuu existent la stradã.
Retrageri admise |
1. Porþile sunt retrase maxim 1m faþã dealiniamentul casei, cu condiþia de a serealiza o împrejmuire înaltã, opacã, ziditã pentru a se pãstra aspectul de frontcontinuu la stradã.(fig.2, 4)
2. Situaþie în care casa este construitã în
curbã ºi atunci se realizeazã o retragere dela aliniament, farã a afecta frontulcontinuu la stradã.
3. Situaþie în care existã construcþia dejaretrasã de la stradã, reprezentând mãrturiea unei excepþii. (fig.1)
4. In cazul în care toate casele sunt retrase
de la stradã, atunci construcþia serecomandã a se alinia la frontul existent.Retragerea maxim admisã este de 3m, iarcasa trebuie amplasatã pe o limitã deproprietate lateralã.(fig.3, pag 18)
Deºi retragerea de la aliniament esteagreatã ºi recomandatã în aceste situaþii,restul condiþiilor de amplasare a casei faþã de vecinãtãþi se recomandã a fi respectate.
Se recomandã pãstrarea aspectuluide gospodãrie închisã prin amplasareaconstrucþiilor perimetral pe parcelã ºi prinpãstrarea împrejmuirii înalte în zonele farã construcþii.
1
structura gospodãriei
aºezarea casei pe terenretrageri admise
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
18 pagina
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
21/74
2
3
4
structura gospodãriei
aºezarea casei pe terenretrageri admise
pagina 19
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
22/74
Datoritã aspectului de “fortãreaþã”
pe care o are gospodãria, la stradã seformeazã un front continuu. În cele maimulte cazuri faþada este tratatã unitarindiferent dacã existã o singurã casã saudouã case dispuse pe limita de proprietatespre stradã în cadrul aceleeaºi gospodãrii.Prin împrejmuirile înalte care leagã construcþiile între ele ºi prin tratareauniformã a faþadelor se creeazã un front
continuu la stradã care dã identitate ºispecificitate aºezãrilor.
1.Se vor p stra mprejmuirile nalte careu n e s c d i f e r i t e l e c o n s t r u c þ i i a l egospodãriei.
2.Se va trata unitar din punct de vederecompoziþional faþada dinspre stradã.
3.Se vor alinia toate construcþiile la stradã.
4.Se va pãstra un regim de înãlþimeD+P+M (demisol/ parter/ mansardã).
ã î î
Nu se va depãºi în l imeavecinãtãþilor cu mai mult de1m de la corniºã !Nu se vor ridica construcþii delocuinþe colective mai mari ºimai înalte decâ t caseletradiþionale!N u s e v o r e l i m i n a
împrejmuirile înalte ºi porþilede acces!
ã þ
compoziþie volumetricã frontul la stradã
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
20 pagina
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
23/74
Interven þ iile actuale care se
realizeazã la nivel funcþional nu trebuie sã aibã repercusiuni grave la nivel volumetricdeoarece identitatea ºi individualitateagospodãriilor sunt date de aspectul tipic alconstrucþiilor: calitatea compoziþionalã volumetricã , silueta clãdirii, proporþiile,geometria faþadei, materiale ºi tehnici deconstrucþie.
Orice modificare adusã la formaacoperiºului deterioreazã aspectul generalal casei ºi imaginea de ansamblu a aºezãrii.Astfel trebuie iniþiate activitãþi de
întreþinere ºi reabilitare a ºarpanteloristorice ºi a lucarnelor pentru a se pãstrasilueta iniþialã a construcþiilor. Trebuiepãstrat cu orice preþ acoperiºul original cuforma sa închisã , ºarpanta de lemn ºilucarnele iniþiale.
Nu se vor supraînãlþa casele
depãºindu-se cu mai mult de 1m lacorniºã vecinãtãþile!
Nu se va interveni asupravolumetriei de ansamblu a gospodãriei!
Nu se va distruge frontonul
iniþial al casei ºi nu se vor modificagolurile din faþada principalã!
Nu se va modifica formaacoperiºului iniþial!
compoziþie volumetricã recomandãri acoperiº
pagina 21
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
24/74
Nu se vor supraînãlþa excesiv
casele în procesul de mansardare cãci seafecteazã grav volumul iniþial alconstrucþiei ºi ca atare frontul la stradã!
Nu se vor realiza lucarne triunghiulareînalte sau alte forme atipice!
Nu se vor utiliza mai multe tipuri ºidimensiuni de lucarne pe acelaºiacoperiº!
În ceea ce priveºte mansardarea
caselor existente, execuþia trebuie sã fie decalitate, ºi de aceea trebuie realizatã cu maregrijã , pentru a nu degrada ºarpanta istoricã.În procesul de mansardare nu serecomandã modificarea formei iniþiale aacoperiºului. În general, datoritã unghiuluiascuþit de acoperire ºarpantele iniþialepermit mansardarea fãrã supra- înãlþãri alepereþilor perimetrali sau modificãri de
formã a structurii ºarpantei (ruperi deunghi sau chiar schimbarea unghiului deacoperire).
Deasemenea trebuie acordatã omare atenþie care vor fi adãugate
în procesul de mansardare. Acestea trebuiedistribuite uniform ºi proporþional pe toatã suprafaþa acoperiºului, tinându-se cont deritmul golurilor de la nivelurile inferioare(parter, demisol).
sunt destinate luminãriiºi aerisirii podului sau ca sursã de luminã ºiaerisire în cazul mansardãrilor. Forma
lucarnelor se recomandã a fi preluatã dinlocalitãþile cu arhitecturã tradiþionalã sãseascã ºi nicidecum din alte zonegeografice. În cadrul aceluiaºi acoperiº lucarnele trebuie sã fie tratate unitar ºipoziþionate corect în conformitate cufuncþiunile introduse la mansardã ºi curitmul golurilor de pe faþadã. Existã situaþii
în care ºi geamurile dispuse în planul
acoperiºului sunt agreate ºi recomandate.
Astfel în procesul demansardare se recomandã pãstrareaformei iniþiale a acoperiºului.
lucarnelor
Lucarnele
compoziþie volumetricãrecomandãri la nivelulmansardelor ºi a lucarnelor
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
22 pagina
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
25/74
Învelitorile istorice la nivelul
gospodãriilor influenþate de arhitecturasãseascã sunt în general din þiglã solzi sauþiglã obiºnuitã. Þigla solzi genereazã oimagine de ansamblu caracteristicã
întâlnitã în cadrul tuturor aºezãrilor sãseºtisau de influenþã sãseascã. Þiglele de coamã ºi þiglele de protecþie ale aticurilor dinzidãrie trebuie fixate în mortar.
Nu se vor utiliza tablã ondulatã, carton
asfaltat, azbociment sau materialeplastice!
Nu se vor combina pe acelaºiacoperiº mai multe materiale, tipuri,forme sau culori de învelitori!
compoziþie volumetricã recomandãri învelitoare
pagina 23
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
26/74
În cazul caselor dispuse cu latura
scurtã paralelã cu strada, procesul demansardare nu trebuie sã afectezef o r m a f r o n t o n u l u i e x i s t e n t(triunghiular sau cu pinion), acestareprezentând un element important încompoziþia faþadei. Deasemenea nu serecomandã modificarea golurilor, caformã si dimensiune, existente de la
nivelul frontonului acestea fiind deobicei integrate în compoziþia deansamblu a faþadei spre stradã.
Orice modificare la nivelulfrontonului casei afecteazã compoziþiade ansamblu ºi ca atare caracterul despecificitate. Elemente urbane cabalcoane , logii nu reprezintã elemente
tipice ºi se recomandã evitarea lor încompoziþia de faþadã.
1.Fronton triunghiular cu un singurgol dispus central, care poate aveaaproape orice formã geometricã (cerc,pãtrat, dreptunghiular).
2.Fronton triunghiular cu 2 goluridispuse simetric faþã de axul median.
3.Fronton cu pinion, situaþie mai rarîntâlnitã în cazul satelor studiate, darexistentã. Se prezintã cu un gol dispuscentral sau cu 2 goluri dispuse simetricfaþa de axul median. Forma goluriloreste aceeaºi cu cele întâlnite în cazul
frontoanelor triunghiulare.
compoziþie volumetricã recomandãri frontoane
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
24 pagina
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
27/74
Nu se vor adãuga balcoane în
faþada principalã, elemente urbaneatipice aºezãrilor studiate!
Nu se vor modifica golurile
iniþiale din frontonul casei în urmamodificãrii funcþionale ºi a procesului demansardare!
Nu se va dubla frontonultriunghiular pe faþada spre stradã!
compoziþie volumetricã recomandãri frontoane
pagina 25
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
28/74
57
8 10 9
98
7
3 45
8 8
Compoziþia faþadei rezultã din
modalitatea de alãturare a ferestrelor, auºilor, a elementelor decorative, precum ºidin modul de rezolvare al frontonului sau aºarpantei . Aces te e lemente , pr inmodalitatea de combinare determinã caracteristicile acestor aºezãri. Acesteelemente de compoziþie arhitecturalã aufost detaliate pentru o mai bunã înþelegerea realizãrii ºi utilizãrii lor corecte în aspectul
exterior al construcþiilor.
Aceasta refacere/ înreþinere afaþadelor necesitã meºtesug, motiv pentrucare se recomandã a se apela la cunoºtiinþele
specialiºtilor în intervenþii pe clãdiriistorice.
Se vor pãstra ºi întreþine faþadelevechi, iar elementele decorative iniþialedistruse sau înlocuite se vor reface pentruintegritatea compoziþionala a faþadei.
compoziþie arhitecturalã faþada la stradã
Elementele unei faþade:
1 - pinion 2 - profil decorativ 3 - fronton 4 - corniºã 5 - ancadrament 6 - medalion decorativ 7 - obloane 8 - poartã
9 - gurã aerisire subsol10 - soclu
2 345
7
10 8
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
26 pagina
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
29/74
4
4
5
5
6
6
7
8
8109
1
23
5
7
8 9
2 34
7
810 9
10
45
8
9
7
compoziþie arhitecturalã faþada la stradã
4
7
8910
pagina 27
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
30/74
Golurile ferestrelor ºi ale uºilor
trebuie pãstrate în forma, ritmul ºidimensiunile iniþiale. Orice modificare agolurilor (mãrire, astupare, schimbare atâmplãriei) afecteazã imaginea deansamblu a casei ºi a strãzii. De asemeneagolurile ulterioare, datorate schimbuluifuncþional trebuie sã þinã cont de ritmuliniþial al faþadei. Se pot crea vitrine ºi uºi deacces direct din stradã atâta timp cât se þine
cont de compoziþia iniþialã a faþadei. (fig. 1)
Vitrinele ºi uºile de acces în spaþiile
comerciale trebuie sã þinã cont decompoziþia iniþialã a faþadei, de aceeatrebuie preluate axele verticale ale golurilordeja existente.
1. Se vor între ine i reface golurile nforma lor originalã.
2. Se vor realiza goluri ulterioare în caz deschimbãri funcþionale, în conformitate cucompoziþia generalã a faþadei. (fig. 1)
þ º î
NU se vor realiza goluri atipicepentru zona de case româneºti deinfluenþã sãseascã!
NU se vor umple golurile existenteîn vederea reorganizãrii faþadei!
(afecteazã imagineageneralã specificã)
fig. 11
compoziþie arhitecturalã recomandãri goluri de faþadã
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
28 pagina
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
31/74
Uºile ºi porþile reprezintã ºi ele
elemente importante în compoziþiafaþadelor prin forma, dimensiunea ºicromatica lor.
1. Se vor pãstra, repara ºi chiar refaceporþile principale de acces la nivelulgospodãriilor.
2. Se va pãstra feroneria iniþialã, chiar însituaþia montãrii sistemelor moderne de
închidere.3. Se vor executa reparaþii doar cu tehniciºi materiale tradiþionale.
4. Se vor pãstra ºi întreþine decoraþiile depe porþile iniþiale de acces.
5. Se vor vopsi porþile dupã modeluliniþial folosindu-se vopsele de ulei din in.
În întreaga compoziþie a faþadei
decorþiile aplicate pe porþi sunt importante,ca atare acestea se vor întreþine ºi reface.
Culorile de la nivelul porþilor trebuiesã þinã cont de întreaga compoziþiecromaticã a faþadei. Ca regulã generalãtâmplaria ferestrelor ºi obloanele au aceeaºiculoare cu poarta principalã de acces îngospodãrie. Evident cã existã excepþii de la
aceastã regulã, excepþii care dau farmec întregii compoziþii de faþadã. Astfel gamacromaticã care se va folosi pentru vopsireaporþilor este extrem de variatã: verde,viºiniu, crem, lemn natur, precum ºicombinaþii de verde-roºu, galben-crem.
faþada la stradã
recomandãri culori, forme ºimateriale pentru porþi ºi uºi
pagina 29
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
32/74
NU se va modificagolul de poartã ºi nu seva elimina împrejmuireaînaltã la stradã! NU se vor înlocuiporþile din lemn cu celejoase din metal sau PVC! NU se vor înlocui
uºile de acces din lemncu cele din PVC!
faþada la stradã
recomandãri culori, forme ºimateriale pentru porþi ºi uºi
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
30 pagina
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
33/74
altele atipice!
NU se va înlocui tâmplãria de lemncu cea de PVC sau aluminiu ºi nici ºprosurile!
NU se vor înlocui obloanele cu rulourimoderne din PVC sau metal pe exteriorulconstrucþiei!
NU se vor zidi golurile iniþiale sau crea(Schimbã proporþia ºi
compoziþia iniþialã a faþadei principaleafectând aspectul general al casei ºi prezenþasa în frontul uniform al strãzii.)
(Poate provoca umiditate excesivã, igrasie lanivelul pereþilor.)
(Afecteazã aspectul tradiþonal alaºezãrii.)
ramã
traversã
supraluminã
ºprosuri
montant cudecoraþii
Ferestrele ºi obloanele determinã
caracterul specific al faþadelor istorice ºi caatare trebuie pãstrate ºi întreþinute cu maregrijã.
1. Se vor reface ºi întreþine tâmplãriile vechi, respectându-se subîmpãrþireaspecificã, atât cea verticalã cât ºi ceaorizontalã.
2. Se vor pãstra proporþiile iniþiale alegolurilor de fereastrã.
3. Se vor vopsi ferestrele ºi obloanele înconcordanþã cu culoarea iniþialã, fiindfolosite vopsele din ulei de in.
4. Se va utiliza lemnul la rame, traverse ºiºprosuri chiar ºi în cazul în care se opteazãpentru geam tip termopan.
5. Se vor pãstra obloanele din lemn, peramã metalicã sau de lemn, cu posibilitate
de rabatere verticalã sau lateralã.
faþada la stradãrecomandãri culori, forme ºi
materiale pentru ferestre ºi obloane
pagina 31
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
34/74
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
35/74
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
36/74
Decoraþiile de faþadã reprezintã o
adevãratã carte de vizitã atât a casei cât ºi azonei din care face parte. Simbolurileprezentate pe faþadele caselor dau indicii cureferire la activitãþile economice ºi socialeale proprietarului, precum ºi indicii cureferire la etnia sa (crucea de pe fronton,icoana pictatã pe faþadã indicã casa unuiromân, viþa-de-vie indicã activitateaagricolã dominantã etc.).
Decoraþiile, atãturi de elementele defaþadã enumerate pânã în prezent scot casadin anonimat, îi dau identitate ºi în acelaºitimp integreazã construcþia în specificullocal.
NU se vor elimina sau acoperi decoraþiile în vederea termoizolãriicasei!
NU se vor neglija din punct de vederecromatic, dar nici nu vor avea o gamãcromaticã excesivã!
(a casei.)
(Afecteazã aspectulestetic al faþadei.
Se distruge imaginea de ansamblu
faþada la stradã recomandãri decoraþii
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
34 pagina
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
37/74
Folosirea materialelor neadecvate pe
faþade poate contribui la agravareaproblemelor de igrasie , ºi ca atare dedeteriorare structuralã a construcþiilor.
Pentru repararea ºi întreþinereafaþadelor istorice este foarte importantãcompatibilitatea materialelor folosite cucele existente. În acest sens ar trebui folositemateriale specifice locului: cãrãmidã, piatrãde râu, tencuieli cu mortar de var, lemn.
Placarea soclului cu diferitemateriale ca: piatra artificialã, gresia,tencuieli pe bazã de ciment , precum ºiastuparea rosturilor de zidãrie piatrã cumortar de ciment afecteazã grav sãnãtateaperetelui, permiþând ascensiunea capilarã aapei ºi agravând igrasia la nivelul soclului.
NU se vor folosi tencuieli cu ciment ºi
nici nu se vor placa faþadele la nivelul soclului sau pereþilor!
NU se vor utiliza tencuieli strop!
NU se vor folosi materiale ca: piatraartificialã, mica, gresia artificialã,betonul ºi metalul la nivelul faþadelor!
(
apariþia igrasiei.)
(Distrug imaginea istoricã a faþadei.)
(Nu sunt specifice arhitecturii zonei.)
Favorizeazã
faþada la stradã recomandãri materiale
pagina 35
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
38/74
Culoarea reprezintã un factor important
în determinarea caracterului specific alcaselor, fiind o componentã esenþialã afaþadei. Este important ca în alegerea culoriide faþadã sã se consulte un specialist înclãdiri istorice (arhitect sau istoric de artã).
1. Se va realiza zugrãvirea în culorilein i þ ia le , p ã s t r â n d u -s e p r op or þ iacombinaþiei iniþiale.
2. Se va realiza o zugrãvire unitarã a
decoraþiilor de pe faþadã.3. Se va realiza combinarea a cât maipuþine culori pe faþadã.
NU se vor combina numeroase culoripe aceeaºi faþadã!
NU se vor folosi culori stridente,atipice pentru acest tip de construcþii!
(dãuneazã imaginii de ansamblu a casei ºia localitãþii.)
(Afecteazã imaginea construcþiei ºi alocalitãþii.)
Nu este specific ºi
ALBASTRU -culoaredominantã;ALB - ancadramente,corniºã;BRUN ROSCAT-
obloane, poartã ,ferestre, soclu;
ALB/GRI -culoare dominant ;ALB - ancadramente, corniºã;BRUN ROSCAT- obloane, poartã ,
ferestre, soclu;
ã
VERDE - culoare dominant , obloane, poart , ferestre;ALB - ancadramente, corniºã;
BRUN ROSCAT- soclu;
ã ã
ALBASTRU - culoare dominant ;ALB - ancadramente, corniºã;
VERDE- soclu, obloane, poartã , ferestre;
ã
ROZ/BRUN ROSCAT -culoaredominantã , soclu;ALB - ancadramente, corniºã;
VERDE- obloane, poartã ,ferestre;
GALBEN -culoare dominant ;ALB - ancadramente, corniºã;BRUN ROSCAT- obloane,poartã , ferestre, soclu;
ã
faþada la stradã recomandãri scheme cromatice
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
36 pagina
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
39/74
Aspectul general al noilor constructii:
- Se interzice:- Utilizarea de stiluri arhitecturale strãine
zonei în studiu;- Utilizarea de materiale nespecifice regiunii;- Utilizarea de tâmplãrie din mase plastice,
aluminiu sau metal pentru porþi, uºi, ferestre,obloane;
- Utilizarea materialelor ce imitã materialenaturale cum ar fi lemnul sau piatra.
- Lãsarea zidãriei din cãrãmidã sau BCA înstadiu intermediar, nefinisat, netencuit;
- Amplasarea la stradã a construcþiilorprovizorii;
- Utilizarea de tencuieli tip strop, placãri (cufaianþã, piatrã finisatã, sau alte materialenespecifice ºi netradiþionale);
Asezarea noilor constructii pe teren:
- Noile construcþii se vor amplasa cu laturascurtã la stradã, iar latura lungã (faþadaprincipalã) spre curte, forma de ocupare aparcelei fiind în L sau U;- Noile construcþii se vor amplasa cu laturalungã paralelã cu strada, pe limita deproprietate, forma de ocupare a parcelei fiind înU sau perimetral lotului (dacã lãþimea permiteacest lucru);
- Se permit retrageri:- Maxim 1m la porþi, cu condiþia de a se
realiza o împrejmuire înaltã, opacã, ziditã,pentru a se pãstra aspectul de front continuu lastradã;
- În situaþia în care casa este construitã încurbã, ºi atunci se realizeazã o retragere de laaliniament care sã nu afecteze frontul continuu;
regulament pentru noileconstrucþii din zonele de vale
- Se interzice:
-limite laterale de proprietate;
- Organizarea gospodãriei în sistempavilionar;
- Amplasarea casei la o distanþã mai mare de3m faþã de frontul strãzii;
Frontul la strada:
- Pentru noile construcþii se vor realiza
împrejmuiri înalte care unesc diferiteleconstrucþii ale gospodãriei;- Noile faþade la stradã se vor trata unitar dinpunct de vedere compoziþional;- Noile construcþii se vor alinia la stradã;- Regimul de înãlþime va fi de maxim D+P+M;- Se interzice:
- Depãºirea înãlþimii vecinãtãþilor cu maimult de 1m de la corniºã;
- Realizarea de locuinþe colective mai mari ºimai înalte decât casele tradiþionale;
- Realizarea unor împrejmuiri transparente,sau altor tipuri de împrejmuiri care nu respectãarhitectura tradiþionalã a zonei;
Acoperiºul:- Noile acoperiºuri se vor realiza în stiltradiþional, în 2 sau 4 ape, cu sau fãrã pinion, ºi
într-o formã cât mai simplã, fãrã a depãºi ( încazul mansardelor) cu mai mult de 1m înãlþimeageneralã a acoperiºurilor tradiþionale;- Lucarnele se vor distribui uniform ºiproporþional pe toatã suprafaþa acoperiºului,þînându-se cont de ritmul golurilor de lanivelurile inferioare;- Forma lucarnelor se va prelua din localitãþi cuarhitecturã tradiþionalã, iar acestea vor fi tratate
unitar;
Amplasarea casei cu retrageri de la ambele
pagina 37
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
40/74
- Învelitorile noi se vor acoperi cu þiglã, fiind
recomandatã cea de tip solzi, care estecaracteristicã localitãþilor cu influentã sãseascã;- Se interzice:
- Depãºirea înãlþimii vecinãtãþilor cu maimult de 1m de la corniºã;
- Realizarea de lucarne triunghiulare, înalte,sau alte forme atipice;
- Utilizarea mai multor tipuri ºi dimensiunide lucarne pe acelaºi acoperiº;
- Folosirea materialelor urmãtoare: tablã,placi de az bociment, materiale plastice, cartonasfaltat;
- Combinarea pe acelaºi acoperiº a maimultor materiale, tipuri, forme sau culori de învelitori;
- Realizarea de învelitori în culori nespecificesau stridente (ex: verde, albastru, negru, violet)
Frontoane:- Noile frontoane se vor realiza în stil specific:
- Fronton triunghiular cu un singur goldispus central, care poate avea forma de cerc,pãtrat sau dreptunghi;
- Fronton triunghiular cu douã goluridispuse simetric faþã de axul median;
- Fronton cu pinion, cu unul sau 2 goluridispuse simetric faþã de axul median;
- Se interzice:- Realizarea de frontoane triunghiulare
dublate pe faþada spre stradã;-Realizarea de balcoane pe faþada
principalã;
Goluri de faþadã:
- Pentru noile construcþii se vor realiza goluricare vor pãstra proporþiile ºi dispunerea pefaþadã întâlnite la arhitectura tradiþionalã,respectând logica generalã a fronturilor;- Porþile ºi uºile se vor realiza din materialetradiþionale (lemn) , respectând tehniciletradiþionale;- Culorile porþilor, uºilor, ferestrelor ºiobloanelor vor respecta cromatica faþadei, ºi se
vor vopsi în aceeaºi culoare , cu vopsele de uleidin in;- Toate elementele de tâmplãrie (rame, traverse,obloane, ºprosuri) se vor realiza din lemn, chiardacã se opteazã pentru geam de tip termopan;- Noile ferestre vor respecta proporþiiletradiþonale în ceea ce priveºte canatele,amplasarea traverselor ºi a ºprosurilor;- Noile obloane se vor realiza în douã canate,
rabatabile;- Se interzice:
-Real izarea de goluri at ipice (ex :triunghiulare) pentru zona de case româneºti cuinfluenþã sãseascã;
- Realizarea de porþi cu înãlþime micã;- Realizarea de porþi , uºi, ferestre ºi obloane
din metal sau PVC;- Montarea pe faþadã a obloanelor tip rulou;
- Utilizarea de culori stridente pentruelementele de tâmplãrie, uºi, porþi;
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
38 pagina
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
41/74
Cromaticã ºi materiale:
- Se va realiza o cromaticã unitarã a faþadei ºielementelor componente ale acesteia.- Se interzice:
- Utilizarea unei cromatici excesive pentrudecoraþiile de faþadã;
- Placarea faþadelor la nivelul soclului saupereþilor;
- Utilizarea de tencuieli tip strop;- Utilizarea materialelor precum piatrã
artificialã, micã , gresie, beton ºi metal pe faþadã;- Utilizarea a mai mult de 3 culori sau tipuri
de materiale pe faþadã;- Utilizarea culorilor stridente, atipice (se vor
utiliza culori din paleta cromaticã propusã);
Curþi:- Se va utiliza piatra de râu ºi pietriº la realizareapavajului din curþile interioare;
-Se vor crea rigole la nivelul curþilor interioarepentru a facilita scurgerea ºi colectarea corectã aapelor meteorice;- Suprafaþa ocupatã cu spaþiu verde va fi deminim 30% din suprafaþa totalã a lotului.- Se interzice;
- Utilizarea dalelor din ciment;- Pavarea pe o suprafaþã mai mare de 50%
din suprafaþa totalã a curþii;
P a l e t
a c r o m a t i c a r e c o m a n d
a t a p e n t r u a c o p e r i r i g e
n e r a l e ( c u l o a r e d o m i n a n t a )
P a l e t
a c r o m a t i c a r e c o m a n d
a t a p e n t r u r e a l i z a r e a t
a m p l a r i e i g e a m u r i l o r s
i p o r t i l o r
P a l e t
a c r o m a t i c a r e c o m a n d
a t a p e n t r u r e a l i z a r e a s
o c l u r i l o r
P a l e t
a c r o m a t i c a r e c o m a n d
a t a p e n t r u a n c a d r a m e
n t e , c o r n i s e
A l b -
r e c o m a n d a t i n t o a t e c
a z u r i l e p e n t r u a n c a d r a m e n t e , c o r n i s e s a u a l t e d e t a l i i d e f a t a d a
paletã cromaticã reglementatã
pagina 39
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
42/74
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
40 pagina
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
43/74
PARTEA III
Alba-Iulia
Zlatna
Metes
Abrud
Campeni
Scarisoara
Albac
Poiana Vadului
Sohodo
Rosia Montana
Lupsa Baia de Aries
Ocolis
Rimetea
Mogos
Bucium
Ramet
LivezileOcna Mures
Radesti
Blaj
Valea Lunga
Jidvei
Cenade
Lopadea Noua
Stremt
Teius
Mihalt
Rosia de Secas
Sebes Spring
Daia Romana
Berghin
Cugir
Sugag
Garbov
Ceru-Bacainti
Salistea
Arieseni Horea
Bistra
Blandiana
Aiud
Salciua
S I B I U
VALCEA
CLUJ
M U R E S
A R A D
B I H
O R
H U N E D O A R A
Sasciori
Pianu
Pianu de sus
Pianu de jos
Satele risipite din
zona de f âneþe:
gospodãrii cu ocol întarit ºi construcþii
sezoniere
Loman, Purcãreþi, Pleºi, Tonea,
Arþi, Tãu-Bistriþa, Tonea, Plaiuri,Bârsana, Jidoºtina
pagina 41
comunele Pianu, Sãsciori ºi ugag,respectiv satele aparþinãtoare
ªPlan de încadrare în zonã
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
44/74
Zonele de munte unde nt lnim
acest tip de aºezãri, se caracterizeazã printr-un aspect risipit, aspect oferit depozþionarea rãspânditã atât a gospodãriioruna faþa de alta în teritoriu, cât ºi acontrucþiilor unele faþã de celelalte în cadrulgospodãriei. În principal casele seorganizeazã în jurul unei curþi interioarecare determinã aspectul de fortãreaþã acasei: casa, bucãtãria de varã , ºopronul,
ºura, determinã nucleul principal; se maipot regãsi risipite pe proprietate grajduri,fâneþe, livezi.
Acest aspect risipit al aºezãrilor demunte este determinat de o activitatepastoralã; aspect ce pe de altã parte trebuiepãstrat ºi înreþinut, reprezentând unelement caracteristic puternic, un elementde peisaj cultural care dã valoare întregiizone studiate.
Gospodãriile cu ocol întãrit, sau ocol pãtrat sunt carteristice zonelor demunte cu fâneþe, unde viaþa pastoralã era ºieste încã prezentã. Aceste gospodãriigrupeazã casa ºi acareturile (anexelegospodãreºti) care sunt unite printr-ungard solid din lemn ce determinã în acest fel
ocolul (curtea). Accesul la nivelul întregiigospodãrii se realizeazã printr-o singurã poarta, ºi doar de la nivelul ocolului sepoate realiza accesul la nivelul casei ºi arestului construcþiilor, ale cãror intrãri suntdispuse perimetral în interiorul curþii.
Forma gospodãriilor rezultatã prin închidere este cea de patrulater , mai multsau mai puþin regulat, format din aºezarea
tuturor construcþiilor laolaltã , cu faþa unelespre altele, unite apoi printr-o împrejmuire.
î â
limite de propriet te
structura gospodãrieimod de ocupare al terenului
ºi organizarea gospodãriei
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
42 pagina
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
45/74
Se va pãstra caracterul întãrit al
gospodãriilor prin poziþionarea casei înstrictã vecinatate ºi directã relaþionare cuanexele gospodãreºti, dar ºi prin simplaconservare a gospodãriilor deja existente înstadiul regãsit pe teren.
Gospod ãr ia are la baz ã încomponenþã urmatoarele elemente: casa delocuit cu 2 sau 3 camere, anexele din curteprecum cãmara pentru haine ºi alimente,
bucãtãria de varã , ºura ºi alte anexedestinate animalelor. În majoritateacazurilor ºura ºi aceste anexe sunt dispuse
în proximitatea ocolului, în afaraperimetrului îngrãdit.
1. Se vor amplasa atât casa cât i celelalteconstrucþii adiacente unele spre celelalte,determinând totalitatea acceselorperimetral din interiorul curþii.
2. Se va pãstra împrejmuirea carerealizeazã legatura între toate construcþiilegospodãriei.
3. Se va pãstra o singurã poartã principalã de acces la nivelul gospodãriei, prevazutã pe faþada principalã, “din faþã”, a întregii
gospodãrii.
º
structura gospodãrieimod de ocupare al terenului
ºi organizarea gospodãriei
pagina 43
curtede oi
bucatarie
camerade locuit
spatii anexe
spatiu decirculatieacoperit
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
46/74
În cadrul gospodãriilor realizate din
lemn se regãsesc urmatoarele combinaþii demateriale:
1. La nivelul soclului ºi al demisolului: piatra, care poate fi lãsatã aparent cât itencuitã.
2. Pereþii structurali sunt în general realizaþidin bârne din lemn. Pereþii din lemn pot fifinisaþi în douã modalitãþi frecvent întâlnite
în zonã: fie protejaþi spre exteriorulgospodãriei printr-un rând de scânduriverticale sau prin câteva rânduri suprapusede ºindrilã , fie tencuiþi, nu doar la interior, ciºi la exterior.
3. Planºeele în general sunt realizate pe ostructurã de lemn , aparente la interior sautencuite, întâlnite fiind ambele modalitãþi.
4. În general acoperiºul, în cazul
gospodãriilor din lemn, prezintã o învelitoare din ºindrilã.
5. Împrejmuirea ºi poarta de acces lanivelul gospodãriei se realizeazã deasemenea fie din lemn , fie din bârne, fie dinºipci verticale dispuse pe o structurã derezistenþã din lemn.
atât º
compoziþie volumetricãrecomandãri materiale
arhitectura de lemn
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
44 pagina
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
47/74
Aspectul exterior al acestor
gospodãrii are un rol important ndeterminarea identitãþii aºezãrilor,reprezentând ca atare ºi un elementcaracteristic al arhitecturii din zonã.
La nivelul construcþiilor din lemn sepot distinge câteva modalitãþi de tratare afaþadelor: placarea structurii din lemn cuelemente de lemn dispuse verticale (ºipcisau ºindrilã), evidenþierea structurii de
bârne a construcþiilor sau tencuireastructurii din lemn ºi zugrãvirea în alb saualbastru a acestei tencuieli.
î
1. Se vor între ine elementele de lemn de lanivelul faþadelor, înlocuindu-se unde estenevoie în aceeaºi tehnicã ºi manierã!
2. Se vor menþine tencuielile de pe faþadelecaselor din lemn ºi nu se vor înlocui cu cele
pe bazã de ciment care nu permit structuriisã respire!
3. Culorile exterioare la nivel de faþadã sunt albastru ºi alb!
þ
compoziþie volumetricãrecomandãri materiale
arhitectura de lemn
pagina 45
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
48/74
Acoperi ul din indril este
specific ºi caracteristic gospodãriilortradiþionale, ºi este mai întotdeauna asociatformei în douã ape cu douã frontoanelaterale triunghiulare, acoperite în douã saumai multe rânduri succesive de ºindrilã.ªindrila se monteazã într-un singur rând,marginea fiecarui rând se suprapune pesterândul anterior, ultimul rând depãºindpuþin coama, astfel încât se formeazã aspectul de l inie frântã (speci f ic
acoperiºurilor din ºindrilã).Panta acoperiºurilor din ºindrilã
este destul de puternicã , peste 45°.Acoperiºurile înalte faciliteazã scurgerearapidã a apelor meteorice, îngreuneazã staþionarea zãpezii, fiind în acelaºi timp maipuþin expuse incendiilor decât un acoperiº cu o pantã mai domoalã.
º º ã
1. Se va pastra acoperi ul din indrilã n
cazul în care acesta existã deja lagospodãriile tradiþionale.
2. Se va întreþine acest tip de acoperiº ºi sevor înlocui ºindrilele deteriorate pentru ase preveni degradarea ulterioarã astructurii ºarpantei ºi a casei în general.
º º î
compoziþie volumetricã
acoperiº: formã ºi materiale în
arhitectura de lemn
Nu se va asocia tabla cu ºindrilã!
Nu se va înlocui ºindrila cu þiglã dacã structura ºarpantei nu a fost adaptatã sã reziste greutãþii noii înveltori!
(Dacã
ºindrila a fost deterioratã, mai bine seînlocuieste tot cu ºindrilã. Tabla poate afectadestul de grav structura ºarpanei modificândclimatul interior de la nivelul podului: nupermite evacuarea fumului, uscareaelementelor umede s i ‘ respirarea ’elementelor de lemn, putând generadegradãri biologice la nivelul acestora.)
(afecteazã stabilitatea întregii structuri)
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
46 pagina
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
49/74
Gospodãri i le considerate de
localnici “moderne” sunt realizate îngeneral din zidãrie, urmând modelulcaselor existente în satele de vale. Structurade zidãrie apare mai ales la nivelul casei delocuit, a bucãtãriei de varã , uneori ºi lanivelul celorlate anexe gospodãreºti, darexistã ºi situatii în care acestea sunt realizatedin lemn.
1. Se va utiliza cãrãmida i/sau piatra lanivelul soclului, demisolului ºi chiar a parterului. Acestea pot fi tencuite în cazulrealizãrii din cãrãmidã sau pot fi lãsateaparent mai ales în cazul în care suntrealizate din piatrã de râu. Piatra poate fi ºiea tencuitã.
2. Pereþii casei, dar ºi pereþii realizaþiperimetral la nivelul gospodãriei se vorrealiza din cãrãmidã sau piatrã.
3. Structura ºarpantei se va realiza dinlemn, iar învelitoarea poate fi din þiglã solzisau þiglã simplã.
4. Se poate utiliza atât zidaria cât ºi lemnulla realizarea împrejmuirii ºi a porþii de acces
în ocol.
5. La nivelul faþadelor pot apãreacombinaþii piatrã /lemn sau zidãrietencuitã / lemn aparent , º ipci care
protejeazã structurile realizate din bârne delemn.
6. Tâmplãriile ferestrelor se vor realiza din lemn , chiar dacã se adoptã sistemul degeam termopan.
º
compoziþie volumetricãrecomandari materiale
arhitectura mixta: zidarie, lemn
Nu se va tencui cu mortare ºi tencuieli pebazã de ciment! (Se împiedicã respirareapereþilor din lemn sau cãrãmidã favorizând ascensiunea capilarã a apei înpereþi, determinând astfel degradãri înurma unei umezeli excesive.)
pagina 47
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
50/74
Acoperiþul din þiglã este asociat din
ce în ce mai mult cu arhitectura nouã ,dezvoltatã þi sub influenþa aþezãrilor de pevale þi a mediilor urbane. Þigla este vãzutã þi ca semn al unui confort mai ridicat.
Acoperiþul din þiglã a schimbatsilueta gospodãriilor cu ocol închis,introducând forma acoperiþului în patruape þi combinaþiile rezultate din îmbinareatuturor acoperirilor perimetrale alegospodãriei. Uneori poate fi vizibil chiar þipinionul teþit la acoperiþul casei în special,influenþã directã a arhitecturii satelor de pevale.
Panta acestui acoperiþ variazã între30° si 45° , aceasta þi datoritã faptului cã þiglanu poate fi montatã pe o pantã cu o
înclinaþie foarte mare. Astfel, þigla modificã silueta tradiþionalã a caselor cu ocol nt rit influenþând þi aspectul general al aþezãrii în
sine. Þigla utilizatã poate fi atât cea solzi, câtþi cea obiþnuitã.
î ã
Nu se va asocia tabla cu þigla pe acelasi
acoperis!
Nu se va utiliza învelitoare din tablã!
Nu se vor îmbina mai multe tipuri de þiglã pe acelaþi acoperiþ în cadrul unei gospodãrii!
(Si în aceasta situatie tabla poateafecta destul de grav structuraþarpantei.)
(Dãuneazã structurii de lemn a þarpantei þi acasei în general.)
(Nu este specific. Preferabil a se pãstraunitatea de material la nivelul tuturoracoperiþurilor ocolului întãrit.)
compoziþie volumetricã
acoperiº: formã ºi materiale în
arhitectura mixtã
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
48 pagina
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
51/74
Acoperi urile înalte din indrilã ,
dar þi cele din þiglã se preteazã lamansardãri atât la nivelul casei de locuit, câtþi în alte zone ale construcþiilor gospodãriei.nsã execuþia mansardãrii trebuie realizatã
cu mare grijã pentru a nu afecta structuraþarpantei sau pentru a nu modifica drasticsilueta de ansamblu a întregii gospodãrii.
Acoperiþurile din þindrilã , datoritã unghiului ascuþit de acoperire, permitmansardarea fãrã supra înalþarea pereþilorexteriori sau alte modificari de formã astructurii þarpanetei.
De asemenea, în procesul demansardare trebuie acordatã o atenþiedeosebitã lucarnelor, care iniþial nu seregãseau în silueta acoperiþului. Formeleacestora pot deriva din formele întâlnite ale
fumarelor existente de la nivelul podurilor.
Forme recoamndate de lucarne:
þ þ
Î
Nu se vor realiza mai multe tipuri de lucarne
pe acelasi acoperis, în cadrul aceleeasigospodãrii!
Nu se vor introduce elemente arhitecturale
din alte zone etnografice!
(Afecteazã imaginea deansamblu a gospodãriei si a asezãrii.)
(Cu referire atat laelementele decorative de la nivelulfrontoanelor, ferestrelor, cât si cu referiredirectã la balcon - influentã urbanã - )
recomandãri mansardare
ºi lucarne
pagina 49
compoziþie arhitecturalã
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
52/74
Porþile din lemn de la nivelul caselor
cu ocol întãrit sunt simple, realizate dinþipci verticale de lemn pe o structurã larândul ei din lemn. Porþile nu prezintã decoraþii specfice þi la fel de bogate ca þi celedin satele de vale, însã ele sunt extrem deimportante în imaginea de ansamblu,reprezentând un punct principal (median)pe faþada principalã a casei.
Porþile se pot regãsi sub un acoperiþ comun cu anexele gospodãreþti, pot aveapropriul lor acoperiþ sau pot fi prezente fãrã acoperiþ , în schimb fiind încadrate de o
împrejmuire ziditã.
1. Se vor pãstra, repara i chiar refaceporþile principale de acces de la nivelulgospodãriilor.
2. Se vor executa reparaþii doar cu tehnici þi
materiale tradiþionale.3. Se va pãstra feroneria iniþialã, chiar însituaþia montãrii sistemelor moderne deînchidere.
4. Porþile se vor vopsi cu vopsele din uleide in sau se va pãstra culoarea de lemnnatur a porþilor (brun deschis, brun-roscat,brun cafeniu).
þ
NU se va modifica golul de poartã existent þi nici nu se va renunþa laîmprejmuirea care delimiteaza ocolul!
NU se vor înlocui porþile din lemn cu celedin metal sau PVC!
(Reprezintã un element extrem deimportant þi caracteristic pentruarhitectura zonei.)
(Nu reprezintã materiale compatibile cu structura
iniþialã a gospodariei þi afecteazã imaginea generalã a acesteia. )
recomandãri porþi
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
50 pagina
compoziþie arhitecturalã
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
53/74
Ferestrele întâlnite în cazul caselor
cu ocol închis sunt în general specificearhitecturii montane de lemn. Astfel se potregãsi ferestre în douã canturi de formã aproximativ pãtratã sau cu lãþimea maimicã decât înãlþimea ºi cu ºprosuriorizontale delimitând compartimentarea înmai multe registre, sau ferestre cu treicanturi, situaþie în care întotdeauna lãþimeagolului este mai mare decât înãlþimea sa. ªi
în aceastã ultimã situaþie canturilef e r e s t r e l o r p o t f i s i m p l e s a ucompartimentate datoritã unor ºprosuriverticale.
La unele case se pot regãsi ºiobloane, dar numai de tipul celor cu foaiaplinã , fãrã parasolare orizontale.
1. Se vor reface i ntre ine t mpl riile din
lemn, respectându-se subîmpãrþireaspecificã, atât cea verticalã cât ºi ceaorizontalã.
2. Se vor pãstra proporþiile iniþiale alegolurilor de fereastrã.
3. Se va vopsi ºi trata tâmplãria din lemnîn concordanþã cu situaþia anterioarã saucompoziþia cromaticã a faþadei, fiindfolosite vopsele din ulei de in. Culorilerecomandate sunt: alb, verde, albastru,precum ºi nuanþele de lemn natur (brunroscat, brun cafeniu ).
4. Se va utiliza lemnul la nivelultâmplariei (rame, traverse, ºprosuri) chiarºi în cazul în care se opteazã pentru geamde tip termopan.
5. Se vor pãstra ºi reface obloanele din
lemn.
º î þ â ã
NU se va înlocui tâmplãria din lemn cucea din PVC sau metal!
NU se vor modifica golurile iniþiale! NUse vor introduce rulouri moderne dinPVC sau metal pe exteriorul construcþiei!
(Pot provocaumiditate excesivã ºi igrasie la nivelulpereþilor.)
(Deterioreazã imaginea tradiþionalã acaselor.)
recomandãri ferestre
pagina 51
compoziþie arhitecturalã
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
54/74
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
55/74
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
56/74
troiþe de drumºi monumente funerare
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
54 pagina
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
57/74
Aproape fiecare gospodãrie din
zona de vale îºi regãseºte un corespondentla nivelul zonei de fâneþe, unde se întâlnescconstrucþiile sezoniere, aºezãri cunoscutesub denumirile de colibe sau sãlaºe. nstructura acestor aºezãri intrã coliba caadãpost pentru oameni, grajduri caadãpost pentru animalele mari º i adãposturi de oi. Acestea din urmã se potregãsi în mai multe formule, precum:perdeaua, staulul, curþile pentru oi ºi stânile
în zonele alpine.
Colibele se pot regãsi atât adosatecurþilor de oi, fiind integrate în planimetrialor, cât ºi independente, reprezentândconstrucþii elaborate asemeni caselor delocuit cu 2 încãperi.
Î
1. Aceste construc ii sezoniere reprezintmãrturia unei importante activitãþ ipastorale în zonã, fiind importantã pãstrarea lor. Chiar dacã se vor adaptafuncþional trebuie pãstrate în formulainiþialã.
2. Elementele arhitecturale din lemntrebuie între inute ca atare, pentru a
împiedica degradarea ulterioarã aconstrucþiei în sine.
3. Principiile de intervenþie la nivelularhitecturii de lemn se pãstreazã ºi în acestcaz.
þ ã
þ
construcþii sezonierecolibe, grajduri
adãposturi de oi
pagina 55
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
58/74
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
59/74
Curþile de oi prezintã în acest caz
similitudini planimetrice cu gospodãriilecu ocol întãrit: construcþiile sunt dezvoltate în jurul unei curþi interioare, determinândaspectul de fortãreaþã. Însã în acest caz,curþile sunt utilizate pentru adãpostul oilor,forþând astfel circulaþia perimetralã sub unspaþiu acoperit.
Coliba este adosatã curþii ºi împreunã formeazã un tot compoziþional.Coliba prezintã planimetria ºi volumetriaunei case de munte cu douã încãperi.
A c e s t e c o n s t r u c þ i i t r e b u i eîntreþinute, mai ales elementele de lemnexpuse intemperiilor precum ºi atacurilorbiologice. Fãrã o întreþinere atentã cumateriale si tehnici tradiþionale structurileprezente se pot degrada pânã la dispariþie.
curtea de oi
circulaþie perimetralãsub un spaþiu acoperit
coliba
2 camere ºitârnaþ închis
construcþii sezonierecolibe, grajduri
adãposturi de oi
pagina 57
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
60/74
Un exemplar tipic din zonele de
pãstorit este staulul (staorul), carereprezintã mai degrabã un adãpost pentruoi, în special pentru nopþile geroase ºi întimp de vijelii. De obicei nu este amplasat
împreunã cu alte clãdiri ºi se realizeazã izolarea lui ºi în interesul fâneþelor care,aflându-se de cele mai multe ori în jurulcolibei, trebuiesc ferite de turmele de oi ºicapre.
Staulul are o formã poligonalã , de la5 la posibil 8 laturi, închis pe toate laturile ºiprevãzut cu o singurã uºã de acces.
Pereþii staulului sunt realizaþi înaceeaºi tehnicã folositã la casele de locuit,din bârne încheiate , putând fi întâlnite ºiexemplare realizate chiar ºi numai dinscânduri . Acoperiºul rezultat din
închiderea poligonului are o formã þuguiatã , având o structurã din lemn ºi fiindoriginal acoperit fie cu paie, fie cu ºindrilã.Streaºina acoperiºului este scurtã , numaicât sã protejeze pereþii de ploaie, iar înstructura ºarpantei se gãsesc fâneþelenecesare pentru hrana oilor. Accesul laºarpantã se realizeazã din exterior prinintermediul unicei lucarne din structura
construcþiei.NU se vor înlocui învelitorile din ºindrilã sau paie cu alte învelitori neadecvate ºinespecifice!
Nu se vor abandona aceste construc ii!
(Înlocuirea cu tablã poateafecta întreaga comportare în timp astructurii de lemn, împiedicândrespirarea lemnului.)
(Ele reprezintã o caracteristicã importantã a zonei.)
þ
construcþii sezoniere staulul
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
58 pagina
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
61/74
pagina 59
regulament pentruconstrucþii din zonele de fâneþe
noile
Aspectul general al noilor construcþii:
- Se va pãstra specificul de ocol întãrit algospodãriilor din zonã , astfel, poziþionareacaselor noi se va face în strictã vecinãtate ºidirectã relaþionare cu anexele gospodãreºti;- Se interzice:
-Ut i l izarea de s t i lur i º i e lementearhitecturale strãine zonei în studiu;
- Utilizarea de materiale nespecifice regiunii;- Utilizarea de tâmplãrie din mase plastice,
aluminiu sau metal pentru porþi, uºi, ferestre,obloane;
- Utilizarea materialelor ce imitã materialenaturale cum ar fi lemnul sau piatra;
- Lãsarea zidãriei din cãrãmidã sau BCA înstadiu intermediar, nefinisat, netencuit;
- Amplasarea la stradã a construcþiilorprovizorii;
- Utilizarea de tencuieli tip strop, placãri (cu
faianþã, piatrã finisatã, sau alte materialenespecifice ºi netradiþionale);
Aºezarea noilor construcþii pe teren:-Se vor amplasa atât casa cât ºi celelalteconstrucþii adiacente unele spre celelalte,determinând totalitatea acceselor perimetraldin interiorul curþii;- Se va realiza o împrejmuire care va crea o
legãturã între toate construcþiile;- Accesul la nivelul gospodãriei ºi curþiiinterioare se va face printr-o singurã poartãprincipalã, care va fi amplasatã pe faþadaprincipalã (de la stradã) a gospodãriei;
Materiale ºi cromaticã:Arhitectura din lemn:
- Pentru soclu: se va utiliza piatra , care poate fi
lãsatã aparent sau tencuitã;- Structurava fi realizatã din bârne de lemn;
- Pereþi: se vor realiza din lemn, printr-un rând
de scânduri verticale sau prin câteva rândurisuprapuse de ºindrilã. Vor fi tencuiþi la interior,ºi fie tencuiþi, fie lãsaþi aparent la exterior;- Planºeele vor fi realizate pe structurã de lemn,putând fi lãsate aparent sau tencuite;- Acoperiºul va fi acoperit cu ºindrilã;- Împrejmuirea ºi poarta de acces vor fi realizatefie din lemn, fie din bârne, fie din ºipci verticaledispuse pe o structurã de rezistenþã din lemn;
- Se vor întreþine elementele din lemn de lanivelul faþadelor ºi acoperiºului, înlocuindu-seunde este nevoie, în aceeaºi tehnicã ºi manierã;- Culorile utilizate pe faþade vor fi albastru ºi alb;
Arhitectura mixtã: zidãrie ºi lemn:- Pentru demisol, soclu ºi opþional pentru parter:se va utiliza cãrãmida ºi/sau piatra naturalã.Acestea pot fi tencuite, sau, în cazul pietrei de
râu, aceasta poate fi lãsatã aparent.- Pereþii: se vor realiza din cãrãmidã sau piatrã;- Structura ºarpantei se va realiza din lemn, iar învelitoarea poate fi din þiglã solzi sau þiglãsimplã;- Împrejmuirea ºi poarta de acces se vor realizadin zidãrie ºi lemn;- Faþade: se vor utiliza combinaþii piatrã/lemnaparent sau zidãrie tencuitã/lemn apparent;
- Se interzice:- Placarea faþadelor la nivelul soclului sau
pereþilor;- Utilizarea de tencuieli tip strop;- Utilizarea materialelor precum piatrã
artificialã, micã , gresie, beton ºi metal pe faþadã;- Utilizarea a mai mult de 3 culori sau tipuri
de materiale pe faþadã;
- Utilizarea culorilor stridente, atipice (se vorutiliza culori din paleta cromaticã propusã);
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
62/74
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
60 pagina
Goluri de faþadã:
- Toate elementele de tâmplãrie, uºile ºi porþilese vor realiza din lemn, chiar dacã se opteazãpentru geam de tip termopan, respectându-sesubîmpãrþirea specificã, atât cea verticalã cât ºicea orizontalã;- Pentru vopsirea elementelor de tâmplãrie sevor utiliza vopsele din ulei de in, ºi se vor folosiculorile alb, verde, albastru ºi nuanþe de lemnnatur;
- Obloanele vor fi realizate din lemn, în douãcanate, rabatabile;- Pentru noile construcþii se vor realiza goluricare vor pãstra proporþiile ºi dispunerea pefaþadã întâlnite la arhitectura tradiþionalã,respectând logica generalã a fronturilor;- Noile ferestre vor respecta proporþiiletradiþonale în ceea ce priveºte canatele,amplasarea traverselor ºi a ºprosurilor;
- Se interzice:- Realizarea de porþi , uºi, ferestre ºi obloane
din metal sau PVC;- Realizarea de goluri atipice;- Realizarea de porþi cu înãlþime micã;- Montarea pe faþadã a obloanelor tip rulou;
Acoperiºul:- Noile acoperiºuri se vor realiza în stil
tradiþional , în 2 sau 4 ape, într-o formã cât maisimplã;- Lucarnele se vor distribui uniform ºiproporþional pe toatã suprafaþa acoperiºului,þînându-se cont de ritmul golurilor de lanivelurile inferioare;- Forma lucarnelor se va prelua din localitãþi cuarhitecturã tradiþionalã, iar acestea vor fi tratateunitar;
- Se interzice:
- Combinarea pe acelaºi acoperiº a maimultor materiale, tipuri, forme sau culori de învelitori;
- Realizarea de învelitori în culori nespecificesau stridente (ex: verde, albastru, negru, violet)
- Folosirea materialelor urmãtoare: tablã,placi de az bociment, materiale plastice, cartonasfaltat;
- realizarea de lucarne triunghiulare, înalte,
sau alte forme atipice;- Realizarea mai multor tipuri de lucarne pe
acelaºi acoperiº , în cadrul aceleiaºi gospodãrii;
Curþi:- Se va utiliza piatra de râu ºi pietriº la realizareapavajului din curþile interioare;- Se vor crea rigole la nivelul curþilor interioarepentru a facilita scurgerea ºi colectarea corectã a
apelor meteorice;- Se interzice;
- Utilizarea dalelor din ciment;- Pavarea pe o suprafaþã mai mare de 70%
din suprafaþa totalã a curþii;
P a l e t a c
r o m a t i c a r e c o m a n d a t a p e n t r u
a c o p e r i r i g e n e r a l e ( c u l o a r e d o m i n a n t a )
P a l e t a c
r o m a t i c a r e c o m a n d a t a p e n t r u
r e a l i z a r e a t a m p l a r i e i g e a m u r i l o r s i p o r t i l o r
P a l e t a c
r o m a t i c a r e c o m a n d a t a p e n t r u
r e a l i z a r e a s o c l u r i l o r
P a l e t a c
r o m a t i c a r e c o m a n d a t a p e n t r u
a n c a d r a
m e n t e , c o r n i s e
A l b - r e c o m a n d a t i n t o a t e c a z u r i l e p e n t r u
a n c a d r a
m e n t e , c o r n i s e s a u a l t e d e t a l i i d e f a t a d a
paletã cromaticã reglementatã
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
63/74
propuneri de
amenajare a dotãrilor
turistice integrate în
zonele studiate
PARTEA IV
pagina 61
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
64/74
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
65/74
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
66/74
În zonele de fâneþe se pot regãsi în
momentul de faþã numeroase construcþiiabandonate, în mare parte ºi datoritã schimbului profilului economic alaºezãrilor. Însã aceste construcþii, printrecare se numãrã atât casele cu ocol nt rit câtºi cele sezoniere (colibe, grajduri, curþi deoi) se pot supune unor adaptãri funcþionaleasemeni celor din zonele de vale în vedereatransformãrii lor în noi dotãri turistice.Acest fapt poate creºte valoarea zonei,menþinându-i specificitatea teritorialã darºi identitatea culturalã.
î ã
1. Casele cu ocol întãrit se preteazã dezvoltãrii unor pensiuni turistice, care arputea suporta ºi deservi simultan unnumãr relativ ridicat de persoane. Fie cã sepune problema adaptãrii unor gospodãriivechi sau a realizãrii de noi contrucþii, sepot dispune perimetral în jurul curþiiinterioare toate dotãrile necesare: camerede cazare, spaþii de întâlnire-socializare,sãli de conferinþe, bucãtãrie, sala de mese,spaþii de depozitare, spaþii tehnice etc.
2. Colibele, datoritã pantei înalte aacoperiºurilor, permit mansardarea lor,
determinând apariþia unor spaþiiadiacente (posibil spatii de cazare). Acesteconstrucþii pot deservi 1-2 familii;permiþând chiar realizarea unui complexturistic mai amplu având la bazã principiul pavilionar.
3. Noile construcþii realizate special înscop turistic pot prelua elementelearhitecturale specifice întâlnite la aceste
construcþii detaliate în cadrul Pãrþii II.
Noile construcþii nu se vor densifica ºi
nici nu vor prelua influenþele urbane !Noile construcþii nu trebuie sã introducã un limbaj arhitectural strãinzonei! Trebuie luate n considerare toateelementele arhitecturale menþionate caspecifice în cadrul acestui studiu.
î
dotãri turistice înzonele de f âneþe
case de vacanþã,gospodãrii agro-turisticepensiuni turistice
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
64 pagina
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
67/74
Gospodãriile cu ocol întãrit se
preteazã transformãrii în pensiuni turistice,care ar putea suporta ºi deservi simultan unnumãr relativ ridicat de persoane.
Casa de locuit se poate transformafãrã mari probleme în spaþii de cazare cu
baie individualã; bucãtãria de varã se poatetransforma ºi ea la rândul ei în spaþii decazare; spaþiile de depozitare (ºoproane,depozite, pivniþa) pot adãposti sala de
mese, spaþii de gãtit, spaþii tehnice precumºi scara de acces spre mansardã. Iarmansarda propusã doar pe 2 laturi poateadaposti alte spaþii de cazare.
Plan parter propus
Plan parter existent
mansardapropusa
casade locuit
C a s ã d e l o c u i t
c u d o u ã c a m e r e
Spaþii de depozitare B u c ã t ã r i a
d e
v a r ã
Spaþiu de depozitaretransformat în salã de mese
C a s ã d e l o c u i t ,
s p a þ i i d e c a z a r e ,
b u c ã t ã r i e p r o p r i e B
u c ã t ã r i a d e v a r ã
t r a n s f o r m a t ã î n
s p a þ i i d e c a z a r e
Zona de intrare,spaþiu deschis acoperit
Plan mansardã propus
Spaþii de cazare
S p a þ i i d e c a z a r e
Volumetria propusã dupã mansardare
dotãri turistice înzonele de f âneþe
case de vacanþã,gospodãrii agro-turisticepensiuni turistice
pagina 65
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
68/74
W
Plan parter propus
Plan parter existent
Plan mansard propusã
zona de accesspaþiu deschis acoperit
s p a i i d e c a z a r e
þ
s p a
i i d e c a z a r e
þ
z o n a
d e g t i t
l o c d e
l u a t m a s a
ã
spa ii de cazarecamere cu baie proprie
þ
spa ii de cazarecamere cu baie proprie
þ
scar de acces lamansardãã
propunere de mansardare cu
pãstrarea formei ºi structuriiºarpantei iniþiale
c o l i b a d e l o c u i t
curtea de oi
s p a i i a n e x e
þ
Curþile de oi , pe acelaºi principiu de
intervenþie minimalã la nivelul volumetrieiºi a planimetriei curþii, se pot transforma ºipot suporta adaptãrile funcþionale, ºi caatare pot deveni dotãri turistice. Atenþiatrebuie acordatã la detalii, la alegereamaterialelor de execuþie ( în compatibilitatedirecta cu structura de lemn), la alegereaformei lucarnelor, a golurilor apãrute
ulterior.
dotãri turistice înzonele de f âneþe
case de vacanþã,gospodãrii agro-turisticepensiuni turistice
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
66 pagina
8/18/2019 Reglementări Urbanistice Ilustrate Pentru Zona Valea Sebeşului
69/74
F
Plan parter propus
spaþiu bucãtãriecamera de cazare
scara de acces la mansardã baia (amenajatã la nivelul
târnaþului)
Plan parter propus
spaþiu bucãtãrieloc de luat masa
baiascara de accesla mansardã
Plan mansard propus:
camere de cazare(douã-trei persoane)
ã Plan mansard propus:camere de cazare
(douã-trei persoane)
ã
propunere de mansardare prin
fructificarea spaþiului de sub structuraºarpantei, fapt posibil datoritã panteiînalte a acoperiºurilor acoperite cuºin