Regiunea Vest – Economia regionala20Vest%20... · Regiunea Vest – Economia regională ... ori...

1

Regiunea Vest – Economia regională I. COMPETITIVITATE

Competitivitatea este evaluată în funcţie de mai mulţi factori, iar dezbaterile asupra factorilor care o impulsionează sunt numeroase. În aceast capitol ne vom limita la a lua în considerare doar factorii care influenţează/impulsionează competitivitatea regională din punct de vedere economic sau al afacerilor. Considerăm că aceşti factori sunt pilonul principal al competitivităţii regionale, chiar dacă, vorbind despre competitivitatea afacerilor în sine, aceasta depinde într-o oarecare măsură de multe dintre beneficiile şi bunurile generate de procesele de dezvoltare regională, finanţate din fonduri publice, inclusiv de infrastructură.

1. Context economic 1.1. Nivelul european

În anul 2010 PIB-ul mondial a fost evaluată la 47.570 miliarde Euro, din care statele membre G20 reprezintă 86,7%. UE-27 avea o cotă de 25,8% din PIB-ul mondial în 2010, în timp ce Statele Unite aveau o cotă de 22,9%. Contribuția economiei Chinei la PIB-ul mondial a fost de 9,1%, iar al Japoniei de 8,7%. Așadar, Uniunea Europeană este cea mai mare economie a lumii. Cu o contribuţie de 1% la PIB-ul UE în 2010, România este unul din cele 12 state membre de dimensiune medie din UE1.

Industria europeană contribuie la crearea de locuri de muncă, inovare și exporturi și este interdependentă cu activitățile de servicii. Multe activități de servicii, cum ar fi transport, informații și comunicații, depind de industria care produce echipamente și tehnologii pe care ulterior le folosim în diferite servicii.Piața internă a mărfurilor este unul dintre cele mai importante priorități ale UE. Scopul ei major este de a crea un mediu prietenos pentru întreprinderi și consumatori. Crearea unei piețe unice pentru sectorul serviciilor - unul dintre principalele motoare ale economiei UE - se bazează în mare măsură pe oportunitățile disponibile pentru persoanele juridice de a presta servicii pe întreg teritoriul UE, precum și pentru alte întreprinderi și persoane fizice de a accesa astfel de servicii.

Cele peste 21 milioane de întreprinderi mici și mijlocii din UE reprezintă 99,8% din întreprinderile din afacerile non-financiare și sunt considerate ca fiind un factor cheie pentru creștere economică, inovare, ocuparea forței de muncă și integrării sociale. Mai mult de nouă din zece (92,0%), din întreprinderile din UE-27 erau micro întreprinderi (care angajează mai puțin de zece persoane) și cota lor din

1 Cele 27 state membre pot fi grupate în 3 grupe în ordine descrescătoare în privinţa contribuţiei lor la PIB-ul UE în 2010 (PIB-ul măsurat la preţurile actuale şi la cursul de schimb). Un prim grup de cinci mari state membre a contribuit cu aproape trei sferturi la PIB-ul UE în 2009 (71,7%): Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Spania. Un al doilea grup de 12 state membre mijlocii (printre care Olanda, Polonia, Belgia, Suedia, Austria, Danemarca, România, Finlanda, Portugalia, Irlanda, Republica Cehă, Grecia) au contribuit cu aproximativ un sfert (25,3%) la PIB-ul UE. În cele din urmă, un grup de 10 statele membre mici (printre care Ungaria, Bulgaria, Luxemburg, Cipru, Malta, Slovenia, Slovacia, Letonia, Lituania, Estonia) au reprezentat doar 2,9% din economia UE.

2

valoarea economiei non-financiare este 21,8%. Un pic sub o treime (29,3%) din cele peste 21 milioane de întreprinderi din economia întreprinderilor nefinanciare pot fi încadrate au fost încadrate la comerțul distributiv, în timp ce doar în una din șase (16,1%) desfășoară activitățile profesionale, științifice sau tehnice. Multe dintre aceste servicii de afaceri au beneficiat de fenomenul de externalizare, care ar putea explica, în parte, trecerea structurală spre servicii2.

În 2008, un total de 6.155.700 millioane Euro din nivelul valorii adăugate brute a fost generată în economia UE-27 de afaceri non-financiare. Același sector numără 136,3 milioane persoane angajate în jurul a 60,2% din cei angajați în UE-27.

În cadrul întreprinderile din afacerile non-financiare, industria prelucrătoare este cel mai mare sector în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și valoarea adăugată. Un număr de 2,1 milioane întreprinderi din industria prelucrătoare au generat 1.669.500 milioane Euro ca valoare adăugată în anul 2008, oferind în același timp locuri de muncă pentru aproximativ 33 de milioane de persoane. Întreprinderi din comerț au asigurat locuri de muncă pentru 32,8 milioane de persoane și au generat o sumă suplimentară de 1.153.300 millione Euro ca valoare adăugată. Construcții au avut al treilea nivelal forței de muncă (15 milioane de persoane angajate) și al treilea nivel pentru valoarea adăugată 604.400 milioane Euro.

Sursa: Banca Mondială. 2011 Diferențele între statele membre ale UE în ceea ce privește PIB pe cap de

2 Europe in figures – Eurostat Yearbook 2012

Figura 1. UE în comparație cu alte economii din lume, 2010 PIB (miliarde USD)

= dimensiunea populației

India

China

Indonezia

Mexic

Brazilia

Rusia

Coreea de Sud

Africa de Sud

Australia

Japonia

SUA UE

Canada

3

locuitor rămân destul de mare. La fel ca în anii precedenți, Luxemburgul are cel mai mare PIB pe cap de locuitor dintre cele 27 de țări membre, deținând în mod detașat poziția de lider, cu un PIB de două ori și jumătate mai mare ca media UE-27 și de 6 ori mai mare decât cel al Bulgariei, care este cel mai sărac stat membru al UE în raport cu acest indicator. O caracteristică specială a economiei Luxemburgului care explică, într-o anumită măsură, PIB-ul pe cap de locuitor foarte ridicat al acestei țări, este faptul că un număr mare de rezidenți străini sunt angajați în Luxemburg și, prin urmare, contribuie la PIB-ul acestuia, în timp ce, în același timp, ei nu sunt incluși în populația rezidentă.

Olanda se situează pe al doilea loc în rândul statelor membre ale UE, cu un PIB cu 33% mai mare decât media UE-27. Irlanda își menține poziția printre cele mai bogate state membre ale UE, dar există o tendință descendentă clară între 2008 și 2010. Această situație poate fi explicată în primul rând prin evoluția PIB-ului său nominal, care a scăzut cu peste 13% în perioada respectivă.

Alte state membre ale UE care în 2010 aveau PIB-ul pe cap de locuitor cu cel puțin 20% peste nivelul UE erau Danemarca, Austria și Suedia. Belgia și Germania se aflau la aproximativ același nivel, urmate de Finlanda și Marea Britanie, în timp ce Franța se afla cu mult înaintea Italiei și Spaniei, acestea două din urmă având niveluri similare de mai mulți ani.

Cipru, care în 2010 avea un PIB pe cap de locuitor cu puțin sub media UE-27, se situează în continuare înaintea Greciei, care a avut de suferit de pe urma crizei economice în 2010. Slovenia, Malta, Portugalia și Republica Cehă sunt grupate în jurul nivelului situat cu aproximativ 20% sub media UE-27, cu mult peste nivelurile înregistrate de Slovacia, Ungaria, Estonia și Polonia care sunt situate la un nivel de aproximativ 40% sub media UE-27. Polonia înregistrează o ameliorare clară a poziției sale relative, în timp ce Lituania și Letonia, pe de altă parte, raportează o scădere a PIB-urilor respective pe cap de locuitor între 2008 și 2010.

România și Bulgaria, încadrate în categoria state mai puțin dezvoltate, au PIB-uri pe cap de locuitor care se situează cu puțin sub 50% din media UE-27. Având un PIB (nominal) pe cap de locuitor, în 2010, de 5.800 Euro, România – care are o populație de 20 milioane de locuitori - este unul dintre statele membre cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Bulgaria ocupă ultimul loc, cu 46% din media UE, în timp ce România se clasează imediat deasupra, cu 49% din media europeană. 1.2. Economia României în cifre: anul 2011 În anul 2011, nivelul produsului intern brut, în termeni nominali, a fost de 578551,9 milioane lei, revenind 27017,7 lei pe locuitor. Valoarea adăugată brută înregistrată a fost de 509350,7 milioane lei oi a reprezentat 88,0% din PIB. Comparativ cu anul 2010, produsul intern brut, în termeni reali, s-a majorat cu 2,5%, iar produsul intern brut pe locuitor a crescut cu 2,5%. Economia României a înregistrat o ușoarã revenire față de ultimii doi ani de contracție economică (-6,6% în anul 2009 față de anul 2008; -1,6% în anul 2010 față de anul 2009). Evoluția produsului intern brut pe sectoare de activitate în anul 2011, a avut următoarele caracteristici: serviciile au înregistrat cea mai mare contribuție la formarea PIB, respectiv 45,4% din total (262705,6 milioane lei); pe locul secund s-a

4

situat industria, respectiv 26,3% la formarea PIB (152062,9 milioane lei); construcțiile au contribuit cu 9,8% la formarea PIB; agricultura, vânătoarea, silvicultura și piscicultura au contribuit cu 6,5% din PIB (56744,5 milioane lei construcțiile, respectiv 37837,7 milioane lei agricultura). Comparativ cu anul 2010, investițiile nete realizate au o creștere înregistrată la toate elementele de structură astfel: utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 18,6%, alte cheltuieli cu 3,9% și lucrări de construcții noi cu 2,5%. În anul 2011, indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie înregistrează creștere susținută atât de industria prelucrătoare (+15,9%), cât și de industria extractivă (+8,3%). Indicele producției industriale (serie brută) a crescut în anul 2011 față de anul precedent cu 5,6%, ca urmare a creșterii producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+6,3%), industriei prelucrătoare (+5,6%) și a industriei extractive (+4,5%). Cele mai importante creșteri au cunoscut ramurile: fabricarea echipamentelor electrice; fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor; prelucrarea lemnului și fabricarea produselor din lemn și plutã, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor de paie și din alte materiale vegetale împletite; fabricarea substanțelor și a produselor chimice; fabricarea altor produse din minerale nemetalice și fabricarea de mașini, utilaje și echipamente. Volumul valoric al comerțului internațional al României a înregistrat în anul 2011 o creștere față de anul precedent, astfel: exporturile FOB au înregistrat valoarea de 45.041 milioane euro (în creștere cu 20,5% față de anul 2010), iar importurile CIF au fost de 54.824 milioane euro (în creștere cu 16,9% față de anul 2010), soldul balanței comerciale FOB-CIF în aceste condiții fiind de -9.783 milioane euro. Ca orientare geografică a exporturilor, principala destinație o reprezintã statele membre ale Uniunii Europene, care în anul 2011 dețin 71,1% din valoarea totală a exporturilor. Principala zonă de proveniență a importurilor o reprezintă de asemenea statele membre ale Uniunii Europene, acestea deținând 72,6% din valoarea totală a importurilor anului 2011.

În anul 2011, numãrul sosirilor vizitatorilor strãini în România a fost de 7611 mii persoane (în creștere cu 1,5% față de anul 2010), iar numãrul plecărilor vizitatorilor români în străinătate a însumat 10.936 mii persoane (în creștere cu 0,3% față de anul 2010).

Evoluțiile economice recente din Romania3

În anul 2009, economia românească a suferit una dintre cele mai puternice contracţii din istoria sa recentă. PIB-ul a scăzut cu 7,1%, după ce a suferit aceeaşi scădere cu un an înainte. Ciclul de creștere, care începuse cu câţiva ani înainte de aderarea România la UE, în 2001, s-a bazat în primul rând pe creșterea consumului şi a investiţiilor. Între 2001 şi 2008, creşterea PIB a fost în medie de 6,2%. Excesul

3 Date culese din: Ministerului Finanțelor Publice, Programul de Convergență 2009 – 2012; Rapoarte ale instituțiilor financiare internaționale; Al șaselea Raport GEA asupra României și Agendei Lisabona; Memorandumul tehnic de înțelegere și Scrisorile de intenție cu FMI – www.mfinante.ro

5

de cerere s-a accelerat brusc după 2001, crescând la două cifre şi ajungând la 15,7% din PIB în primul trimestru al anului 2008.

Anul 2012 este al treilea an consecutiv în care PIB-ul României are o evoluție pozitive față de momentul 2009, chiar dacă la un nivel modest de aproximativ 0,8% față de anul 2011, având cererea internă ca principal factor determinant. Principalele riscuri care au marcat anul 2012 se referă la: continuarea incertitudinile politice interne care ar putea crește costurile de finanțare și ar limita nivelul investițiilor, și un impact mai mare al secetei asupra agriculturii.

Pentru anul 2013, cea mai optimistă prognoză are în vedere creșterea PIB-ului cu 2,2%. În timp ce investițiile reprezintă principala componentă din spatele creșterii prognozate, anul 2013 ar putea fi marcat de: depășirea incertitudinilor interne ale anului 2012, îmbunătățirea activității de creditare, creșterea consumului privat.

În anul 2012 inflația a depășit ținta stabilită de BNR (3%), ajungând la sfârșitul anului la 4,95%, ca urmare a creșterii prețurilor de consum. Pentru anul 2013, respectiv 2014, inflația anuală proiectată este în medie de 4,9%, respectiv 3,3%, având în vedere și liberalizarea prețurilor la energie, fenomen care este de așteptat să exercite o presiune ascendentă asupra inflației pentru perioada imediat următoare.

În ceea ce privește creșterea ocupării forței de muncă în ciuda unei evoluții pozitive per ansamblul anului 2012, crearea de noi locuri de muncă va rămâne la un nivel modest în contextul climatului economic dificil. Semnalele din piață cu privire la crearea de noi locuri de muncă arată că în ciuda eforturilor considerabile nu întreprinse suficiente demersuri pentru a reduce considerabil șomajul, care este proiectat să rămână la peste 7% și în perioada următoare. Provocarea pentru forţa de muncă românească este destul de mare. Pe de o parte, sectorul privat încă se reglează; practic, tot şomajul creat a fost făcut de acest lucru. Pe de altă parte, reducerea salariilor din sectorul public și chiar concedieri concedierile au pus o presiune în creştere pe piaţa forţei de muncă.

Pentru finalul anului 2012 se așteaptă o creștere a salariului real, ca urmare a măsurilor de recuperare a reducerilor anterioare pentru sectorul public, dar și ca urmare a redresării economice pentru sectorul privat. De asemenea, recentele reforme ale pieței muncii se așteaptă să permită o mai bună aliniere a creșterii salariilor cu evoluția productivității.

Deficitul bugetar din anul 2012 a fost de 2,5% din PIB, cu 1,1 miliarde lei mai mult decât ținta convenită cu FMI, dar la un nivel considerabil mai redus decât în anul 2011 cand a fost de 5,5%. Acest nivel al deficitului bugetar este rezultatul consolidării fiscale, materializată inclusiv prin înghețarea în continuare a pensiilor, introducerea unui nou cod de asistență socială, diminuări în alte prestații sociale și creșterea accizelor, dar și prin reducerea datoriilor mai vechi prin utilizarea veniturilor din impozitul claw-back din sectorul farmaceutic.

Se preconizează că deficitul bugetar să scadă sub 2,4% din PIB pentru anul 2013, în contextul menținerii reformelor, inclusiv în ceea ce privește prudența cu privire creșterii salariale în sectorul public. Datoria publică din România este de așteptat să înceapă să se stabilizeze în 2014 după mai mulți ani de creștere rapidă în perioada de criză.

6

Principalele riscuri legate de deficitul bugetul sunt legate de: eventualele corecții financiare legate de absorbția fondurilor UE sau de finanțare de la bugetul național de proiecte prioritare; o acumulare de noi arierate, în special la administrația locală; lipsa de progrese cu restructurarea întreprinderilor de stat, care ar putea rezulta în noi presiuni asupra bugetului în anii viitori.

Pe termen mediu politicile economice ar trebui să fie orientate spre atingerea stabilităţii macroeconomice şi, implicit, pentru a îndeplini criteriile de la Maastricht. Planurile actuale prevăd adoptarea euro în 2015. Pentru ca acest lucru să se întâmple, România ar trebui să intre în mecanismul ratei de schimb cu doi ani înainte. Aceasta ar lăsa o perioadă extrem de scurtă de timp, mai puţin de 3 ani, pentru rezolvarea dezechilibrelor macroeconomice actuale.

Se poate argumenta că cea mai importantă provocare este de a aduce politica fiscală pe o traiectorie sustenabilă dar această intenție este încă afectată de veniturile la buget scăzute. Revenirea la nivelul anterior crizei în domeniul investițiilor ar trebui să fie o prioritate. Acest lucru s-ar traduce nu numai în costuri mai mici la împrumuturi, dar ar arăta, de asemenea, o imagine mai pozitivă a economiei româneşti. Pentru ca acest lucru să se întâmple, guvernul ar trebui să continue reforma finanţelor publice.

Banca Nationala a României a redus dobânda rata dobânzii de referinţă la 5,25%, cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii. Acţiunea indică o accelerare a relaxării în politica monetară.

Trebuie acordată multă ateție și parității la care moneda națională va fi schimbată în EURO înainte de intrarea în Uniunea Monetară Europeană. Experienţele anterioare ale altor ţări arată că o monedă a unei ţări care intră în UME ar putea fi supusă la unele speculaţii, fapt ce poate afecta valoarea sa "fundamentală" și poate conduce către o rată de schimb peste / sub cursul la care România va intra în UME. Cele mai recente îngrijorări cu privire la starea finanţelor publice în mai multe ţări din UE au ridicat problema modului în care situaţia de acolo ar afecta economia românească. Nivelurile ridicate ale datoriei guvernamentale și deficitele bugetare mari observate în special în Spania, Portugalia, Irlanda şi Grecia încă ar putea afecta pieţele financiare interne de acolo dar s-ar putea răspândi și în alte ţări ale UE. România este percepută ca având un grad relativ ridicat de expunere.

Rata de absorbţie a fondurilor europene în România abia a ajuns la nivelul de 11,47%, după cum indică cifrele oficiale la sfârșitul anului 2012. Acesta este rezultatul după șase ani, din cei şapte, în care putem solicita fondurile alocate pentru noi de UE după aderare. Plăţile efectuate de către autorităţile europene până la 31 decembrie 2010, se ridică la 2,2 miliarde Euro, crescând de la 1,7 miliarde Euro la sfârşitul anului 2010.

Tabelul 1. Prognoza macroeconomică pentru perioada 2012-2014

Procentul anual de schimbare Indicator 2012 2013 2014 PIB 0.8 2.2 2.7 Consum privat 0.8 1.9 2.4 Consum public -2.3 2.1 1.9 Importuri 0.2 3.9 5.9 Exporturi 0.5 5.2 6.6

7

Contribuția la creșterea PIB: Cererea internă Investițiile Exporturile nete

1.8 -0.9 -0.1

2.8 0.1 -0.8

3.3 0.1 -0.7

Ocuparea 0.4 0.8 0.9 Rata șomajului 7.4 7.3 7.3 Balanța comercială -4.1 -4.2 -4.4 Datoria publică generală brută 34.6 34.8 34.8

Sursa: Full Forecasts for Romania, http://ec.europa.eu/economy_finance/eu/forecasts/2012_autumn/ro_en.pdf

2. Performanţa economică în Regiunea Vest

Regiunea Vest este printre cele mai dezvoltate regiuni de dezvoltare, clasându-se pe locul doi, după Bucureşti-Ilfov, în termeni de PIB pe cap de locuitor. După cum se arată în Figura 1, regiunile ‘stagnante’ ale României sunt concentrate în sudul şi estul ţării. Niciunul dintre cele patru judeţe din Regiunea Vest nu ar fi considerat ca stagnant în contextul naţional4.

Harta 1. Judeţele dominante şi cele stagnante din România (2009)

Sursa: Banca Mondială, 2012

Totuși, dacă analizăm în cadrul Regiunii Vest, disparităţile sunt reliefate clar

(Tabelul 2). În termeni de dezvoltare şi de creştere, judeţul Timiş domină, ajungând de la un PIB pe cap de locuitor de 118 procente din media naţională în anul 2000 la 154 procente până în anul 2010. Prin contrast, judeţele Caraș-Severin şi Hunedoara rămân în urmă la doar 85 şi respectiv 83 procente din media naţională, cu 70 procente sub nivelul judeţului Timiş. Între timp, judeţul Arad nu a reuşit să-şi

4 ‘Stagnant’ se referă aici la judeţe cu un PIB pe cap de locuitor de 75% sau mai puţin din media naţională (acesta fiind pragul utilizat pentru definirea regiunilor stagnante la nivel european, în contextul eligibilităţii pentru Fonduri Structurale.)

PIB pe cap de locuitor în 2009 Sub 75% din media pe ţară

Peste 75% din media pe ţară

8

menţină poziţia de la începutul deceniului şi a scăzut către media naţională. Drept urmare, judeţul Timiş cuprinde acum aproape jumătate din PIB al regiunii, în timp ce contribuţia celorlalte trei judeţe a scăzut semnificativ în ultimul deceniu (figura 2).

Tabelul 2. PIB pe cap de locuitor în judeţele din Regiunea Vest (euro, la standardul puterii de cumpărare)

2000 2010

PIB pe cap de

locuitor la SPC

Indice la media pe România

PIB pe cap de locuitor la

SPC

Indice la media pe România

Arad 5.400 108 11.900 104

Caraş-Severin 4.100 82 9.700 85

Hunedoara 4.400 88 9.500 83

Timiş 5.900 118 17.500 154

Medie Vest 5.100 102 12.900 113

Medie UE-27 19.000 380 24.500 215

Sursa: Calcule bazate pe date de la Eurostat: Produsul intern brut (PIB) la preţurile de piaţă curente pe regiuni NUTS 3 – standardul puterii de cumpărare (SPC) pe cap de locuitor [nama_r_e3gdp]

Figura 2: Contribuţia judeţelor la PIB-ul Regiunii Vest

Sursa: Calcule bazate pe date de la Eurostat: Produsul intern brut (PIB) la preţurile de piaţă

curente pe regiuni NUTS 3 – milioane de euro [nama_r_e3gdp] 2.1. Produsul intern brut

De regulă, dezvoltarea economică a unei regiuni este exprimată prin

produsul său intern brut (PIB). Acest indicator măsoară rezultatele economice realizate în interiorul graniţelor naţionale sau regionale, indiferent dacă acestea sunt

Pond

erea

din PIB re

gion

al

9

datorate persoanelor angajate rezidente sau persoanelor angajate nerezidente. Astfel, PIB-ul regional nu ar trebui să fie echivalat cu veniturile primare regionale5. PIB-ul ar putea fi privit ca o măsură a dimensiunii economiei, iar împreună cu mărimea populaţiei constituie un indiciu cu privire la dimensiunea pieţei potenţiale.

Figura 3. PIB pe locuitor, 2011, PPS

Sursa: Eurostat Din punct de vedere al PIB-ului, Regiunea Vest ocupă în 20116 în valoare

absolută locul 7 în România (destul de aproape de locul 3 Regiunea Nord-Vest), cu 13.042 milioane de euro sau 9.91% din PIB-ul naţional. La nivelul PIB-ului per locuitor, Regiunea Vest este a doua la nivel național, după București-Ilfov. Deşi regiunile învecinate din Ungaria - Dél-Alföld şi Észak-Alföld au pornit de la o bază mai ridicată în anul 2000, Regiunea Vest a dovedit o dinamică superioară, iar acum le întrece.

Chiar dacă a pornit de la o bază inferioară, Regiunea Vest a fost caracterizată de o creştere economică foarte dinamică, din perspectiva evoluţiei PIB-ului. Deși în anul 2009 vorbim de un ușor regres, tendința ascendentă revine în perioada 2010-2011. Pentru perioada 2000-2011, volumul PIB în termeni nominali a crescut de mai mult de 7 ori.

Figura 4. Evoluția PIB – Regiunea Vest 2000-2011 – mil. lei

Sursa: INS, 2014 5 Anuarul Eurostat regional 2010, p. 74 6 Eurostat Newsrelease 27 february 2014 – Regional GDP

10

Analiza PIB pentru intervalul 2012-2015 s-a făcut pe baza estimărilor Comisiei Naționale de Prognoză7 și indica o potențială creștere la sfârșitul perioadei prognozate față de anul 2008 de 150% cu o creștere medie anuală de 6%.

Figura 5. Prognoze privind PIB 2012-2017

Sursa: CNP La nivelul anului 2010 existau diferenţe considerabile în cadrul regiunii cu

privire la dimensiunea economiei - judeţul Timiş conducea cu aproape jumătate (48%) din PIB-ul regional şi era al doilea în România, la nivel de judeţ / NUTS III (după Bucureşti). Caraş-Severin avea cea mai slab dezvoltată economie în cadrul regiunii NUTS 2 - Vest, cu doar 12,0% din PIB-ul regional. În 2010, PIB-ul în judeţul cel mai dezvoltat (Timiş) a fost de 4 ori mai mare decât în judeţul cel mai puţin dezvoltat (Caraş-Severin). Judeţele mai puţin dezvoltate au un ritm de creştere inferior comparativ cu cele mai dezvoltate, astfel în cazul PIB în 2000-2010: raportul max/min a crescut de la 2,8 la 4.

Figura 6. Contribuția județelor la PIB Regiunea Vest – 2010 - %

Sursa: INS

7 http://cnp.ro/user/repository/prognoza_in_profil_teritorial_toamna_2013.pdf

Arad 22%

Caraş-‐Severin 12%

Hunedoara 18%

Timiş 48%

Contribuția județelor la PIB -‐ 2010

11

Luând în considerare estimările pentru perioada 2012-2017 ierarhia județelor se menține, însă s-a înregistrat o ușoară accentuare (modificări în jur de un procent) a raportul min/max de la 4 în 2010 la 3,9 în 2017.

Figura 7. Prognoza PIB la nivel județean 2012-2017 – mil. lei

Sursa: CNP La nivel județean, situația este similară celei de la nivel național și regional,

respectiv deși pentru seria mai lungă de timp 2000-2008 se înregistrează un trend ascendent, pentru anul 2009 trendul este descendent (ca urmare a manifestării efectelor crizei economice), iar începând cu anul 2010 se întrevede un reviriment. Produsul intern brut pe cap de locuitor (PIB p.c)

PIB-ul p.c. este un indicator cheie pentru măsurarea dezvoltării economice şi de performanţă a unei ţări sau regiuni, dar şi pentru a compara diferite ţări sau regiuni. Măsoară rezultatele economice realizate în interiorul graniţelor naţionale sau regionale, indiferent dacă acestea au fost atribuite persoanelor angajate rezidente sau nerezidente. Raportat la PIB-ul pe p.c. 20098, regiunea Vest ocupă locul 2 în România (după regiunea capitalei - Bucureşti-Ilfov), cu 12.100 EUR p.c. PPS sau 110% din media naţională. Începând din anul 2009 este printre cele mai dezvoltate regiuni din noile state membre (locul 12) şi ocupă un loc semnificativ mai mare decât regiunea românească următoare (regiunea Centru – locul 3, cu 10.700 EUR), precum şi printre cele mai puţin dezvoltate 20 regiuni ale UE. Cu toate acestea, raportat la PIB p.c.PPS, Regiunea Vest este cu mult sub regiunea capitalei (46% din media acesteia) şi UE 27 (51,6% din media UE 27).

Luând în considerare PIB-ul p.c. PPS în 2011 (13.500 pe cap de locuitor), comparabilă cu anumite regiuni9 din Polonia (Polnocny), Ungaria (Kozep Dunantul), Republica Cehă - Severozapad.

8 Eurostat, Regional GDP per capita in 2009: seven capital regions in the ten first places, 13.03.2012 9 Sursa Eurostat Newsrelease no 38/2012

12

Figura 8. Poziţia Regiunii Vest în România, PPS 2011

Sursa: Eurostat

Pornind de la o bază inferioară, Regiunea Vest a înregistrat o creştere economică extrem de dinamică. PIB-ul p.c. a crescut cu mai mult de 3 ori, cu o rată medie anuală de creştere de 13,6%, semnificativ mai mare decât media UE (2,3%).

Harta 2. PIB p.c. PPS în UE, 2011 (EU28=100%)

Sursa: Eurostat

13

Disparităţile în cadrul Regiunii Vest în ceea ce priveşte PIB-ul p.c.10 sunt semnificative şi au avut un trend ascendent în ultimii doi ani stagnând ca diferență minim maxim. Judeţul Timiş era în 2010 cu 52,8% din media PIB p.c. a României, cu 35,1% peste cea a Regiunii Vest. Arad este aproape de media regiunii (91,8%) şi peste media naţională (103,9%). Celelalte 2 judeţe sunt mai puţin dezvoltate, cu 75,1% județul Caraș-Severin, respectiv 73,7% județul Hunedoara din media regiunii şi 84,9%, respectiv 83,3% din media naţională. În 2010, PIB-ul p.c. în judeţul cel mai dezvoltat (Timiş) a fost de 1,8 ori mai mare decât în judeţul cel mai puţin dezvoltat (Hunedoara).

Harta 3. PIB p.c. PPS în UE, la nivel județean, 2009 (EU27=100%)

Sursa: Eurostat

10 Informațiile sunt disponibile doar la nivel de PiB regional pe locuitor în lei

14

Judeţele mai puțin dezvoltate au o creştere mai lentă decât cele mai dezvoltate ceea ce conduce la o divergenţă a PIB-ului p.c. în perioada 2000-2010: raportul max/min, a crescut de la 1,4 la 1,8 datorită faptului că judeţul Timiş a crescut în medie între anii 2000-2010 cu 3% şi Arad cu doar 1,5%.

Cu toate acestea, disparităţile intra-regionale nu sunt în nici un caz extreme, chiar şi cele mai puţin dezvoltate judeţe sunt apropiate de media naţională şi prezintă un ritm de creştere superior mediei naţionale şi a celor mai multe dintre judeţele româneşti. Caraş-Severin este pe locul 13 în România ca PIB p.c., în timp ce Hunedoara ocupă locul 14. Timiș ocupă locul 3 (după București și Ilfov), iar Arad locul 10. 2.2.Performanţa sectorială şi perspectivele de creştere

Dacă performanţa economică variază substanţial în întreaga regiune,

structura economică este mai puţin variată. Privind datele de bază din primele 10 sectoare ca forţă de muncă (NACE 2 cifre) din fiecare judeţ al Regiunii Vest, cel mai remarcabil aspect este prezenţa sectorului auto ca sector dominant în toate judeţele exceptând Hunedoara, unde acesta este al doilea, în urma sectorului minier, sectorul dominant tradiţional al judeţului. În Caraş-Severin, care are puţine sectoare mari, sectorul auto a angajat doar 206 persoane în anul 2008, însă a devenit principalul sector angajator din judeţ până în anul 2010.

În mod similar, prelucrarea alimentelor şi fabricarea de îmbrăcăminte sau încălţăminte (piele) apare în toate judeţele. O a doua temă comună între judeţe este aceea că, cu excepţia notabilă a sectorului auto, forţa de muncă a fost în declin în ultimii ani în toate celelalte sectoare dominante din fiecare judeţ. De fapt, în Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara, toate celelalte sectoare din primele 10 sectoare ale lor, inclusiv bunuri şi servicii, au înregistrat o forţă de muncă în scădere între 2008 şi 2010. Timiş a avut performanţe uşor mai bune, cu creştere în unele sectoare de servicii, inclusiv transporturi rutiere, depozitare, şi o mică creştere a forţei de muncă în fabricarea produselor din cauciuc.

În timp ce structurile sectoriale în toate judeţele devin din ce în ce mai similare, diferenţele expuse sunt acum în salarii. Aici Timiş arată un avantaj clar, iar judeţul Arad are performanţe bune în unele sectoare. Prin contrast, provocările structurale din Caraș-Severin şi Hunedoara devin evidente în datele privind salariile. În ambele judeţe, salarii ridicate se găsesc în sectoarele tradiţionale (metale de bază şi respectiv minerit), care sunt în declin. În sectoarele mai dinamice din aceste judeţe, salariile sunt relativ scăzute. Acest lucru subliniază provocările pe care aceste judeţe le pot avea în atragerea forţei de muncă care este dislocată din industriile tradiţionale.

Performanţa legată de dezvoltarea sectoarelor cu impact în judeţele Regiunii Vest are loc desigur în cadrul unui context naţional şi european mai amplu. De fapt, multe dintre aceste tendinţe sunt determinate puternic de tendinţe ce apar în România. Figura prezintă grafic o descompunere a creşterii "shift-share"11 bazată pe

11 O analiză "shift-share" evaluează performanţa sectoarelor unei economii locale faţă de o economie de referinţă mai mare (cel mai adesea, economia naţională). Analiza este de obicei măsurată prin

15

forţa de muncă pentru fiecare judeţ în perioada 2008 - 2010 – aceasta este ultima perioadă disponibilă, deşi nu este ideală dat fiind faptul că aceasta coincide cu o perioadă de declin economic. Pe de altă parte, acest lucru contează mai puţin pentru analiza "shift-share" din moment ce aceleaşi tendinţe macro au afectat şi performanţa sectorială naţională.

Evaluarea "shift-share" prezintă o imagine interesantă a specializării emergente în regiune. Cele mai proeminente sunt mărimea şi performanţa sectorului auto, care a crescut puternic la nivel naţional, şi chiar mai rapid în fiecare judeţ din Regiunea Vest, în special în Caraş-Severin, dar şi în Timiş şi Arad. În afara celui auto, majoritatea sectoarelor de producţie din aceste judeţe au avut performanţe în linie cu mediile naţionale, cu excepţia notabilă a creşterii în fabricarea de calculatoare şi electronice atât în Arad cât şi în Hunedoara.

Figura 9. Descompunerea creşterii "shift-share" pentru judeţele Regiunii Vest - pe baza forţei de muncă (2008-2010)

Arad

Caraş-Severin

Hunedoara Timiş

creşterea forţei de muncă, însă poate fi efectuată şi asupra creşterii productivităţii sau valorii adăugate. În mod special, analiza "shift-share" calculează în ce măsură creşterea forţei de muncă cunoscută de o economie locală într-o anumită perioadă de timp poate fi explicată de: i) combinaţia de sectoare ale economiei, deoarece sectoare diferite cresc cu rate diferite; ii) rata de creştere naţională, deoarece oricine se poate aştepta la o anumită corelaţie între rata de creştere naţională şi cea locală; şi iii) factorii locali, cu alte cuvinte competitivitatea economiei locale în sector. Cele patru cvadrante ale graficului sunt clasificate după cum urmează:

§ Câştigătoare (sus dreapta): sectoare în care forţa de muncă este în creştere în România şi creşte în economia locală mai rapid decât în România pe ansamblu.

§ Pierzătoare (jos stânga): sectoare în care forţa de muncă este în declin în România şi scade în economia locală mai rapid decât în România pe ansamblu.

§ Câştigătoare contestabile (jos dreapta): sectoare în care forţa de muncă este în declin în România însă fie creşte în economia locală fie scade în economia locală mai lent decât în România pe ansamblu.

§ Oportunităţi pierdute (sus stânga): sectoare în care forţa de muncă este în creştere în România şi fie scade în economia locală fie creşte mai lent în economia locală decât în România pe ansamblu.

16

Sursa: Calcule bazate pe date din Ancheta Structurală în Întreprinderi

Notă: mărimea baloanelor reflectă forţa de muncă sectorială pe 2010 în judeţ; culoarea reflectă sectorul extins (galben=primar; albastru=producţie; roşu=utilităţi; verde=servicii; portocaliu=sectoare

neetichetate în această figură).

În sectoarele de servicii judeţele au cunoscut cea mai rapidă creştere (de la o bază scăzută) şi cea mai semnificativă variaţie între acestea. De exemplu, judeţul Timiş a cunoscut o creştere puternică (în termeni nominali şi naţionali relativi) în activităţi ca “sedii şi consultanţă”, “sănătate umană”, “imobiliare” şi “sporturi şi recreere”, în linie cu ceea ce ar fi de aşteptat de la o aglomerare urbană emergentă, cu specializare în activităţi “de control comun” cu competenţe mai ridicate, precum şi turism (de ex. conferinţe). Caraş-Severin, între timp, a cunoscut de asemenea o creştere semnificativă în sectoarele de servicii, însă acest lucru a apărut în “suport pentru afaceri şi administrarea sediilor” (care include activităţi de centru de asistenţă şi de birou administrativ) şi “activităţi de recrutare”, în linie cu specializarea ce ar emerge în mod tipic într-o locaţie mai periferică.

Dovezi suplimentare că judeţul Timiş, cel puţin, se îndreaptă către activităţi cu competenţe mai ridicate şi cu o valoare adăugată mai ridicată pot fi descoperite dacă privim numărul de angajaţi în activităţi de cercetare şi dezvoltare. Dacă în Hunedoara şi în special în Caraş-Severin, numerele sunt mici (sub 500 şi respectiv sub 200) şi în scădere în ultimul deceniu, în Timiş acestea au crescut de la circa 1.000 la aproape 3.000 între 2008 şi 2010. Arad a cunoscut, de asemenea, o creştere de la niveluri situate chiar sub Caraș-Severin la începutul deceniului până la aproape 1.000 în prezent.

În sfârşit, un aspect important al performanţei sectoriale în regiune este contribuţia valorii adăugate la productivitate. După cum s-a discutat în raportul “Evaluare teritorială”, participarea crescândă a regiunii în producţia lanţului valoric european a rezultat în scăderi semnificative în ponderea valorii adăugate în productivitate, în special în sectoare ca cel auto şi cel de textile. În grupa auto ponderea valorii adăugate în productivitate a scăzut în regiune de la 30 la 23 procente între 2008 şi 2010; în cea de textile a scăzut de la 50 la 35 procente.

Figura de mai jos arată că, dacă aceste tendinţe au avut impact asupra producţiei în întreaga regiune, judeţele ‘stagnante’ au de fapt o pondere mai mare a valorii adăugate în productivitate decât judeţele ‘dominante’. Acest lucru este valabil în special în sectorul de textile, însă şi în cel auto. Aceste diferenţe nu sunt explicate prin diferenţe în structura firmelor (de ex. firme mici versus firme mari sau

17

firme străine versus firme româneşti) – firmele străine, firmele mari şi firmele mici au toate o pondere mare a valorii adăugate în productivitate în judeţele ‘stagnante’. Se sugerează astfel că trebuie să existe diferenţe intra-sectoriale în activităţile sau natura producţiei între judeţe. O posibilitate este aceea că firmele înlocuiesc capitalul cu forţa de muncă în funcţie de locaţie12; cel mai probabil aceasta nu este o substituţie de factori comparativi ci reprezintă de fapt diferenţe în natura activităţilor şi cerinţele de competenţe între locaţii. Acest fapt este sprijinit de concluzia că ponderea salariilor în productivitate este semnificativ mai ridicată în Hunedoara şi Caraş-Severin decât în Timiş şi Arad, în timp ce valoarea adăugată pe angajat este semnificativ mai scăzută. Pe de altă parte, rezultatele subliniază o mare dependenţă chiar a judeţelor Timiş şi Arad de intrări importate şi de adăugarea de valoare relativ scăzută ce are loc în întreaga regiune.

Figura 10. Ponderea valorii adăugate în productivitate în grupele strategice ale Regiunii Vest

(2010)


2.3.Performanţa la nivel de firmă şi locaţie

Rezultatele globale prezentate mai sus sunt determinate de performanţa firmelor individuale, de strategiile lor de deservire a pieţei, şi de deciziile lor de a investi sau nu, unde să investească şi cum să investească (de ex. în capital sau forţă de muncă). Din tabele se ilustrează diferenţele semnificative ce există între judeţe atunci când se ia în considerare firma medie, şi în special subliniază avantajul în ce priveşte performanţa al firmelor din judeţul Timiş. Firma medie din Arad are o productivitate cu 20 procente mai scăzută decât cea din Timiş, o productivitate a muncii cu 22 procente mai scăzută şi, deşi productivitatea capitalului este mai ridicată în Arad, costurile unitare ale muncii pe ansamblu sunt cu 12 procente mai ridicate ca în Timiş. Atât productivitatea capitalului cât şi cea a muncii în Hunedoara şi Caraș-Severin sunt substanţial sub nivelul din Timiş.

Activitatea economică din Regiunea Vest este concentrată în câteva sectoare ce reprezintă circa jumătate din cifra de afaceri şi forţa de muncă a regiunii (Tabelul

12 Cu forţa de muncă ce contribuie la calcularea valorii adăugate

18

3)13. Primele zece sectoare din Regiunea Vest listate în Tabelul 3 au cuprins aproape 54% din cifra de afaceri şi 55% din forţa de muncă în 2010 iar concentrarea activităţii economice a Regiunii Vest din jurul acestora a crescut între 2008 şi 2010.

Tabelul 3. Principalele sectoare economice din Regiunea Vest (% din total)

Cifră de afaceri

Forţă de muncă

Sectorul Nace din 2 cifre 2008 2010 2008 2010 Fabricarea autovehiculelor, a remorcilor şi semi-‐remorcilor 9,0 22,4 10,1 17,0 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 1,8 2,6 5,8 5,2 Comerţ cu ridicata, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete 16,9 9,2 5,3 4,9 Comerţ cu amănuntul, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete 6,6 3,8 4,7 4,4 Fabricarea articolelor din piele şi de marochinărie 1,4 2,1 4,6 4,1 Industria alimentară 3,7 4,8 3,7 4,1 Transporturi terestre şi transporturi prin conducte 2,9 2,5 3,5 4,1 Extracţia cărbunelui superior şi inferior 1,0 0,6 4,2 3,9 Construcţii de clădiri 5,5 2,6 5,4 3,7 Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice 2,1 3,2 3,0 3,4 Primele 10 sectoare Nace din 2 cifre 51,0 53,8 50,3 54,7

Sursa: Calcul al personalului Băncii Mondiale pe baza datelor din ASI. Industria auto este de departe cel mai mare angajator din regiune dintre

sectoarele de producţie cu importanţă în ceea ce priveşte forţa de muncă totală, care este similară (17%) cu ponderea combinată a forţei de muncă reprezentată de toate celelalte sectoare de producţie listate în Tabelul (16,8%). Dintre sectoarele de servicii, comerţul cu ridicata şi comerţul cu amănuntul domină peisajul în ceea ce priveşte cifra de afaceri (9,2% şi respectiv 3,8%) deşi transporturile şi construcţiile sunt, de asemenea, relativ importante în ceea ce priveşte forţa de muncă (4,1% şi respectiv 3,7%).

O altă caracteristică cheie a firmelor din Regiunea Vest din România este aceea că acestea îşi limitează în principal operaţiunile la regiune. Ele nu par înclinate să-şi extindă activităţile în afara regiunii şi să exploateze avantaje comparative ale celorlalte zone ale ţării. Mai mult, atunci când acestea se aventurează în afara perimetrului regiunii, ele încep cu un volum mic. Tabelele următoare prezintă statistici descriptive despre fabrici deţinute de firme cu sediul în regiune. În anul 2010, existau un număr de 4.059 de firme cu sediul în Regiunea Vest. Aceste firme deţineau un total de 4.587 de fabrici aproape toate situate în regiune: doar 252 de fabrici erau situate în alte regiuni, iar majoritatea acestor fabrici situate în afara Regiunii Vest (64,7%) aparţin în mod predominant unor firme mici (0-9 angajaţi cu

13 Sectoarele sunt definite ca grupuri din 2 cifre potrivit clasificării NACE Rev 2.

19

normă întreagă) ce produc substanţe chimice sau desfăşoară activităţi de comerţ cu ridicata (Tabelul 3). Acest lucru sugerează faptul că peisajul productiv al Regiunii Vest este relativ independent din punct de vedere economic, fără niciun semn de legături cu alte zone din România. Această concluzie reflectă probe din evaluarea geografică, teritorială şi comercială prezentată în rapoartele însoţitoare.

Tabelul 4. Fabrici deţinute de firme cu sediul în Regiunea Vest (2010) Regiunea Frecv. Procent Nord-‐est 24 0,52 Sud-‐est 27 0,59 Sud-‐Muntenia 22 0,48 Sud-‐vest Oltenia 17 0,37 Vest 4.335 94,51 Nord-‐vest 66 1,44 Centru 63 1,37 Bucureşti-‐Ilfov 33 0,72 Total 4.587 100

Sursa: Calcul al personalului Băncii Mondiale pe baza datelor din ASI.

Tabelul 5. Mărimea fabricilor din afara Regiunii ce aparţin firmelor cu sediul în Regiunea Vest (2010)

Mărimea (nr. de angajaţi) Fabrici Procent 0-‐9 168 64,7 10-‐49 58 23,0 50-‐249 28 11,1 >=250 3 1,2 Total 252 100

Sursa: Calcul al personalului Băncii Mondiale pe baza datelor din ASI. Poziţia dominantă a firmelor mari

Regiunea Vest din România are mai puţine firme mici decât alte regiuni din România. Tabelul prezintă ponderea firmelor în diferite categorii de mărimi: sub 10 angajaţi, 10-50 angajaţi, 50-250, 250-1000 şi peste 1000. Regiunea Vest arată a doua cea mai mare pondere de firme foarte mari (peste 1000 de angajaţi) şi a treia cea mai mare pondere de firme mari (250-1000). În această regiune, 3,18% din firme au peste 250 angajaţi, faţă de 3,41% în toată România, 4,72% în Bucureşti, 3,46% în Centru şi doar 2,75% în Nord-vest. Iar aceste firme mari cuprind peste 62% din cifra de afaceri totală.

Concentrarea pe firme mari a crescut în ultimii ani. Între 2008 şi 2010, ponderea firmelor mici a crescut mai puţin în Regiunea Vest din România decât în majoritatea regiunilor, în timp ce ponderea firmelor mari a crescut mai mult (sau a scăzut mai puţin). Acest trend este chiar şi mai important în ceea ce priveşte cotele de piaţă. Firmele mici au suferit relativ mai mult în timpul recentei crize în Regiunea Vest comparativ cu restul ţării.

20

Tabelul 6. Numărul de firme şi ponderile pe categorii de mărimi în 2010 (cu schimbarea în % între 2008 şi 2010 în paranteze)

% din firme cu

Regiunea Nr. de firme

<10 angajaţi

10 – 50 angajaţi

50 -‐ 250 angajaţi

250 -‐ 1000 angajaţi

>1000 angajaţi

Toate 41.852 31,24 48,42 16,93 2,82 0,59 (-‐10,4) (-‐0,5) (-‐11,5) (-‐20,6) (-‐18,0) (-‐15,4)

Bucureşti-‐Ilfov

9.894 28,93 48,01 18,34 3,65 1,07 (-‐7,6) (1,9) (-‐9,1) (-‐15,6) (-‐12,4) (-‐7,8)

Centru 5.382 28,5 49,46 18,58 3,07 0,39 (-‐11,0) (-‐1,6) (-‐12,3) (-‐18,9) (-‐14,5) (-‐22,2)

Nord-‐est 4.439 32,85 48,79 15,68 2,41 0,27 (-‐15,5) (-‐3,7) (-‐16,3) (-‐29,4) (-‐28,2) (-‐14,3)

Nord-‐vest 5.604 29,5 52,12 15,63 2,34 0,41 (9,6) (-‐1,7) (-‐8,4) (-‐23,4) (-‐18,6) (-‐17,9)

Sud-‐est 4.650 32,95 47,85 16,39 2,43 0,39 (-‐12,3) (-‐1,0) (-‐13,9) (-‐24,0) (-‐20,4) (-‐30,8)

Sud-‐Muntenia

4.693 32,39 47,75 16,75 2,66 0,45 (-‐8,6) (1,2) (-‐9,5) (-‐19,5) (-‐20,4) (-‐19,2)

Sud-‐vest Oltenia

3.131 37,88 45,23 13,86 2,43 0,61 (-‐9,7) (0,5) (-‐12,3) (-‐20,9) (-‐20,0) (32,1)

Vest 4.059 32,72 46,42 17,69 2,49 0,69 (-‐11,2) (-‐1,6) (-‐13,5) (-‐18,9) (-‐21,7) (-‐3,4)

Sursa: Crozet et al (2013) Se pare că mărimea firmei medii este, la nivel de magnitudine, mai mare în

Regiunea Vest decât oriunde altundeva în ţară. Prin contrast, un judeţ ca Timiş tinde să găzduiască câteva multinaţionale

mari însă are şi un lung şir de IMM-uri ce deservesc piaţa internă, ceea ce face să scadă statisticile de productivitate ale firmei mediane, însă serveşte ca o bază importantă pentru forţa de muncă.

Tabelul 7. Sumar statistici pe grupe strategice între judeţe - firma medie şi mediană (2010)


Notă: Celulele îngroşate şi umbrite indică primele două judeţe din fiecare categorie Această secţiune a subliniat faptul că diferenţele semnificative în rezultatele

economice din regiune sunt legate direct de diferenţele în competitivitate. În special judeţul Timiş, şi în sens mai larg aglomerarea Timiş-Arad se detaşează din ce în ce

judeţul grupa employment labor productivity judeţul grupa turnover employment labor productivity Arad Agroalimentar 13.283.364 112 33.291 Arad Agroalimentar 3.047.110 28 26.192 Caraş-‐Severin Agroalimentar 59.695.582 263 39.459 Caraş-‐Severin Agroalimentar 43.685.047 137 52.301 Hunedoara Agroalimentar 14.004.964 132 26.143 Hunedoara Agroalimentar 6.709.153 81 19.587 Timiş Agroalimentar 43.313.797 194 41.624 Timiş Agroalimentar 8.509.282 54 24.956 Arad Auto 230.200.000 988 45.702 Arad Auto 4.639.763 48 48.079 Caraş-‐Severin Auto 54.781.317 512 35.887 Caraş-‐Severin Auto 16.997.777 125 40.847 Hunedoara Auto 73.772.438 614 31.934 Hunedoara Auto 12.526.209 96 45.640 Timiş Auto 263.600.000 1.202 52.146 Timiş Auto 8.010.767 60 52.290 Arad TIC 38.628.549 203 45.130 Arad TIC 875.287 21 25.854 Caraş-‐Severin TIC 2.237.856 43 28.218 Caraş-‐Severin TIC 552.172 13 19.006 Hunedoara TIC 2.892.478 32 23.428 Hunedoara TIC 1.362.690 13 42.173 Timiş TIC 101.600.000 727 77.727 Timiş TIC 2.493.432 16 34.112 Arad Textile 58.385.525 511 29.935 Arad Textile 4.572.904 80 18.920 Caraş-‐Severin Textile 10.308.711 282 19.861 Caraş-‐Severin Textile 2.148.476 109 13.314 Hunedoara Textile 14.762.845 386 21.990 Hunedoara Textile 4.230.742 157 20.762 Timiş Textile 49.806.896 577 30.237 Timiş Textile 8.962.710 83 37.782

SUMAR STATISTICI PE SECTOR STRATEGIC -‐ FIRMA MEDIE SUMAR STATISTICI PE SECTOR STRATEGIC -‐ FIRMA MEDIANĂ cifra de afaceri forţa de muncă productiv. muncii productiv. muncii forţa de muncă cifra de afaceri

21

mail mult de restul regiunii în principiu în toate măsurile competitivităţii. Acest lucru nu înseamnă că zonele dominante ale regiunii nub se confruntă cu provocări semnificative pentru dezvoltare în viitor, ci doar că acele provocări sunt oarecum diferite faţă de cele din zonele ‘stagnante’ ale regiunii. Într-adevăr, regiunea se confruntă cu o dublă provocare. Pe de o parte, în Caraş-Severin, Hunedoara şi zone din Arad, provocarea ţine de generarea şi asigurarea unor oportunităţi mai mari de angajare. Prin contrast, în aglomerarea Timiş-Arad, provocarea constă în gestionarea tranziţiei către o bază a competitivităţii care să necesite un aport mai semnificativ de cunoştinţe şi competenţe.

2.4.Productivitatea Productivitatea muncii

Există diverşi indicatori pentru a măsura productivitatea muncii, de exemplu, valoarea adăugată sau PIB-ul raportat la numărul de persoane angajate sau la numărul de ore lucrate14 sau VAB raportată la numărul persoanelor angajate. Utilizăm o abordare pe baza produsului intern brut (PIB) raportat la numărul de persoane angajate.

Regiunea Vest era conform datelor statistice din 2009 printre cele mai puţin performante din punct de vedere al productivităţii în Europa. Regiunea Vest are o productivitate a muncii de 14.500 euro / persoană ocupată, fiind astfel pe locul 2 în România, după Bucureşti-Ilfov (28.200 Euro). Productivitatea muncii în Regiunea Vest este peste media pe ţară (108%), dar este aproape de două ori mai mică decât în Bucureşti-Ilfov şi de aproape patru ori mai mică decât media UE. Există mari disparităţi regionale la acest indicator în România - cel mai puţin dezvoltată fiind regiunea Nord-Est cu doar 8 400 Euro /1 (persoană) angajat.

Tabelul 7. Productivitatea muncii, mii EUR per persoană angajată

2000 2009 Evoluţie

2000-2009

Creştere medie anuală 2000-2009

Regiunea Vest 4,1 14,5 257,0% 15,2% România 3,8 13,4 251,8% 15,0% Bucureşti-Ilfov 9,1 28,2 208,6% 13,3% % din valoarea României 106,3% 107,8% 102,1% 101,2% % din valoarea reg. Bucureşti-Ilfov 44,4% 51,3% 123,2% 113,9%

UE 27 47,2 55,2 16,9% 1,8% % din media UE 27 8,6% 26,2% 1518,4% 866,6%

Sursa: INS, Tempo online.

Productivitatea calculată pe baza PIB estimat pentru 2011 folosind prognoza CNP, menține regiunea pe locul 2 în România cu 112,8% din media națională în

14 Europa în cifre – Anuarul Eurostat 2010, p 90

22

creștere față de 2009. Cu toate acestea este la aproape jumătate față de București-Ilfov și la mai puțin de o treime față de UE 27.

Pornind de la o bază inferioară, Regiunea Vest a înregistrat totuşi o creştere semnificativă a productivităţii muncii în perioada 2000-2009, respectiv de mai mult de 3,6 ori, cu o rată medie anuală de creştere de 15,2%, net superioară mediei UE (1,8%). Având ca referinţă acest indicator, Regiunea Vest este o regiune dinamică la nivel NUTS II, nu numai în România, dar şi în cadrul UE 27. Chiar dacă pentru perioada 2000-2009 regiunea înregistează o creștere semnificativă a productivității muncii, în 2009 se înregistrează o scădere a acestor valori comparativ cu cele înregistrate în 2008. La nivelul regiunii, scăderea este de -14,3% plasându-se pe locul 2 în România. Scăderi s-au înregistrat și în București-Ilfov și la nivel UE 27. Datele pentru 2010 – 2011 indică o creștere a productivității în toate regiunile țării cu excepția Nord Est în 2010. Regiunea Vest are cea mai bună creștere în 2010 cu 9,7%.

Figura 11. Productivitatea muncii, mii EUR per persoană angajată

Sursa: INS, Tempo online.

Productivitatea este de obicei percepută ca fiind factorul cheie al creşterii PIB-ului. Ţinând cont de poziţionarea slabă - deşi îmbunătăţită - a Regiunii Vest, este evident că o creştere ulterioară pare să fie imperativă. Productivitatea depinde de mulţi factori determinanţi - investiţii în capital (atât fizic, cât şi uman), structura sectorială a economiei, de disponibilitatea unei infrastructuri adecvate, capacitatea de inovare şi activităţile de C&D, antreprenoriat, politici publice etc. Acest lucru dovedeşte că Regiunea Vest are de înfruntat o serie de provocări în toate aceste domenii pentru a creşte, chiar dacă în ultimii ani, evoluția a fost pozitivă.

Al cincilea Raport privind Coeziunea prezintă factorii determinanţi ai productivităţii şi propune soluţii într-o manieră generalizată:

(1) îmbunătăţirea productivităţii sectoriale (de exemplu, inovarea), (2) schimbări între sectoare (adică restructurare). Acesta menţionează: "... Restructurarea prin transferarea locurilor de muncă

în sectoare mai productive. Acest lucru se întâmplă mai ales în ţările aflate într-un stadiu timpuriu de dezvoltare economică. Creşterea productivităţii sectoriale poate avea un impact de lungă durată asupra economiei şi asupra competitivităţii. Inovarea în sens larg, inclusiv investiţii în C&D, precum şi o mai bună utilizare a tehnologiilor şi resurselor existente, a tehnicilor noi de management şi organizaţionale, reprezintă o sursă majoră de progres".

0

10

20

30

40

50

60

70

80

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Bucureşti-Ilfov Vest România UE 27

23

Datele specifice din Al cincilea raport privind coeziunea oferă o perspectivă pentru viitor pentru creşterea productivităţii. Ele confirmă poziţia de lider a Regiunii Vest - se situează pe primul loc între toate regiunile, cu o creştere medie anuală care este de opt ori mai mare decât cea din media UE27 şi de şapte ori mai mare decât cea a regiunilor convergente în ansamblu. Comparativ cu regiunile convergente, Regiunea Vest prezintă o creştere a productivităţii superioară datorată inovării (în 2009 61% din creşterea totală) şi ocupă primul loc în UE27 din acest punct de vedere, în timp ce contribuţia restructurării este uşor mai scăzută decât media pentru regiunile de convergenţă, dar regiunea ocupă totuşi locul 4 raportat la nivelul de creştere a productivităţii legate de restructurare.

Tabelul 8. Sursele de creştere a productivităţii în UE, 2000-2009

Evoluţia medie anuală, % % din evoluţia totală Total

creştere productivita

te

Creştere productivita

te sectorială, 2000-2009

Creştere productivitate prin

transferarea locurilor de muncă

între sectoare, 2000-2009

Creştere productivitate sectorială, 2000-2009

Creştere productivitate prin

transferarea locurilor de muncă

între sectoare, 2000-2009

EU 27 1,4% 1,0% 0,4% 71% 29% Regiuni convergente

2,5% 1,3% 1,2% 52% 48%

Regiuni în tranziţie

1,0% 0,7% 0,3% 70% 30%

Competitivitate şi grad de ocupare regională

1,1% 1,0% 0,1% 91% 9%

Regiunea Vest 12,3% 7,6% 4,7% 61% 39% Locul ocupat în UE 27

1 1 4 1 4

Sursa: Investiţia în viitorul Europei. Al cincilea raport privind Cceziunea economică, socială şi teritorială. Schiţă preliminară. Noiembrie 2010. Comisia Europeană, p. 27, paginile 1.15,

1.16, calcule proprii

Adesea cititorii tind să asocieze mărimea firmei cu productivitatea. Raţionamentul este că firmele productive cresc în mărime, deoarece sunt mai eficiente. Totuşi, la nivelul firmei nu este necesar să existe o asociere unu-la-unu între mărimea firmei şi productivitate. Dacă acest lucru ar fi fost adevărat, Regiunea Vest – care are o concentrare mai ridicată de firme mari – ar trebui să fie mai productivă decât restul României. Nu este cazul, totuşi. Productivitatea totală a factorilor (PTF) pentru Regiunea Vest este în linie cu cea a ţării pe ansamblu şi este depăşită de PTF din Bucureşti-Ilfov .

Există diferenţe semnificative între Bucureşti-Ilfov şi restul României, nu doar în ceea ce priveşte PTF ci şi pentru alţi parametri de performanţă. Verificând în cadrul diferenţelor din industrii (2 cifre) în performanţa între regiuni şi excluzând întreprinderile de stat (IS), exerciţiul analizei comparative arată că, în anul 2010, firmele din Regiunea Vest au fost, în medie, mai puţin productive decât firmele din regiunea Bucureşti-Ilfov – 33,2% şi 33,6% în ceea ce priveşte PTF şi respectiv

24

productivitatea muncii – şi au un cost unitar al muncii mai ridicat. Trebuie reţinut totuşi că aceste diferenţe erau mai mari în anul 2008, în special cu privire la costul unitar al muncii, ceea ce sugerează faptul că Regiunea Vest şi-a sporit competitivitatea în perioada 2008-10 – nu doar în ceea ce priveşte costul, ci şi în ceea ce priveşte productivitatea – atunci când se face comparaţia cu regiunea Bucureşti-Ilfov.

Figura 12. Diferenţe în performanţa

firmelor -‐ exclusiv IS -‐ în 2010 (diferenţa în % faţă de media Bucureşti-‐Ilfov)15

Figura 13. Diferenţe în performanţa firmelor -‐ exclusiv IS -‐ în 2008 (diferenţa în

% faţă de media Bucureşti-‐Ilfov)

Sursa: Calcul al personalului Băncii Mondiale pe baza datelor din ASI.

O comparaţie internaţională sugerează că nivelurile de productivitate din Regiunea Vest sunt încă scăzute faţă de standardele europene. Deşi productivitatea medie din Regiunea Vest (12.799 €) este uşor peste media pentru România (11.507 €), aceasta este semnificativ mai scăzută decât media pentru ţările nou admise în UE (19.059 €) şi UE27 (48.428 €).

15 Diferenţa procentuală medie a indicatorilor de performanţă de bază (productivitatea muncii, PTF şi costul unitar al muncii) între regiuni este estimată într-o procedură în doi paşi. Mai întâi, a fost estimat un model OLS - pentru 2010 - al indicatorilor de performanţă înregistraţi (PTF, productivitatea muncii şi costul unitar al muncii - CUM) pe regiuni fictive şi efectele pe sector (2 cifre). În al doilea rând, coeficienţii regiunilor din modelul linear înregistrat sunt transformaţi potrivit formulei (exp(beta)-1)*100.

-33.17 -33.57

6.27

-50.00

-40.00

-30.00

-20.00

-10.00

0.00

10.00

tfp labour productivity unit labor cost

-35.98 -36.56

13.53

-50.00

-40.00

-30.00

-20.00

-10.00

0.00

10.00

20.00

tfp labour productivity unit labor costproductivit. muncii productivit. muncii costul unitar al muncii costul unitar al muncii PTF PTF

25

Figura 15. Productivitatea muncii în 2009 (euro la nivelul curent pe angajat)16

Sursa: Eurostat.

Notă: Productivitatea muncii este definită ca valoare adăugată la preţurile de bază (curente) pe angajat.

Distribuţia productivităţii Dacă firmele pot fi diferite ca mărime şi alte caracteristici, prea multe

diferenţe în productivitate pot fi un simptom de ineficienţe. Astfel, calcularea diferenţelor în eterogenitatea productivităţii firmelor pentru diferite sectoare poate ajuta la identificarea activităţilor pentru care există posibilităţi de îmbunătăţire a eficienţei.

Asimetria productivităţii firmelor pentru eşantionul global al firmelor româneşti şi specific regiunilor individuale este calculată utilizând o abordare în doi paşi, după cum a fost prezentată de Ottaviano et al. (2009). Mai întâi, este estimată productivitatea totală a factorilor (PTF) firmelor relativ la PTF specifică sectorului.

Apoi, este estimat parametrul de asimetrie al distribuţiei Pareto de mai sus a firmelor împreună cu dimensiunea PTF. Cu cât este mai ridicat parametrul de asimetrie, cu atât mai ridicată este dispersia în productivitatea firmelor. Acest lucru, în schimb, implică faptul că există o mai mare înclinare către firme cu o productivitate mai scăzută, ceea ce sugerează că există o posibilitate mare de ajustare prin selectarea şi sortarea celor mai productive firme sau prin convergenţa nivelurilor productivităţii. În figura 15 afişează clasificarea sectoarelor, pe parametru de asimetrie estimat atât pentru Regiunea Vest cât şi pentru România. Sunt incluse doar sectoarele de producţie deoarece calcularea PTF pentru firme de servicii este un aspect foarte controversat.

Apar trei rezultate principale. Mai întâi, disparităţile de productivitate între firme variază semnificativ între sectoare, însă clasificarea acestor sectoare nu este corelată cu clasificarea distribuţiei mărimii firmelor. În al doilea rând, în majoritatea 16 Cifrele Eurostat privind productivitatea nu sunt comparabile cu cifrele rămase ale productivităţii muncii din acest raport, care se bazează pe numerele ASI pentru România. Cifrele bazate pe eşantionul de firme din ASI (a se vedea Anexa 1) sunt exprimate în valori româneşti (2000 constant); se utilizează valoarea adăugată la costul factorului, iar perioada acoperită este 2005-2010.

Productivitatea, Euro pe angajat (2009)

26

sectoarelor, dispersia productivităţii firmelor din Regiunea Vest este mai scăzută decât în România. În al treilea rând, dispersia productivităţii firmelor este mai mare doar pentru următoarele activităţi de producţie: băuturi; calculatoare, produse electronice şi optice; echipamente electrice; articole din metal (exceptând utilaje); şi articole de îmbrăcăminte. Presupunând că o mai mare dispersie a productivităţii este asociată cu posibilităţi mai mari de creştere a productivităţii, probele sugerează că – prin comparaţie cu regiuni corespondente – există posibilităţi mai mici de creştere a eficienţei într-un număr de industrii din Regiunea Vest.

Figura 15. Potenţialul pentru creşteri de eficienţă în sectoare NACE cu 2 cifre din

România, 2010

0

0.5

1

1.5

2

2.5

Man o

f machin

ery a

nd eq

uipme

nt n.e

.c.

Man o

f che

micals a

nd ch

emica

l produ

cts

Man o

f othe

r non

-‐meta

llic m

ineral

prod

ucts

Man o

f woo

d and

of pr

oducts of

wood

and c

ork, …

Man o

f beverages

Man o

f rub

ber and

plast

ic prod

ucts

Man o

f com

puter

, elec

tronic

and o

ptical produ

cts

Man o

f paper an

d paper pr

oducts

Man o

f basi

c meta

ls

Man o

f othe

r tran

sport e

quipm

ent

Man o

f textiles

Man o

f food

prod

ucts

Man o

f moto

r veh

icles, tr

ailers a

nd se

mi-‐trailers

Man o

f elec

trical equ

ipmen

t

Othe

r manufa

cturin

g

Man o

f furnitu

re

Man o

f fabrica

ted meta

l produ

cts, e

xcep

t machin

ery …

Man o

f wearin

g app

arel

Man o

f leath

er an

d rela

ted pr

oducts

TFP d

isperi

son in the

secto

r (skewn

ess p

arame

ter Pa

reto d

istrib

ution

)

Nace 2 digit sectors

West Romania

Increasing potential for efficiency gains

Sectoare Nace din 2 cifre

Dispe

rsia PTF în

sector (p

aram

etrul d

e asim

etrie

al d

istribuţiei P

areto)

Vest

Sporirea potenţialului pentru creşteri de eficienţă

Fabricarea de utilaje şi echipam

ente n.c.a.

Fabr. sub

stan

ţelor şi a produ

selor chimice

Fabr. alto

r produ

se din m

inerale ne

metalice

Fabricarea produ

selor d

in lemn şi plută, ...

Fabricarea bău

turilor

Fabr. p

rodu

selor d

in cau

ciuc şi m

ase plastice

Fabr. calculatoarelor, a produ

selor e

l. şi op

tice

Fabr. h

ârtie

i şi a produ

selor d

in hârtie

Indu

stria

metalurgică

Fabricarea alto

r mijloa

ce de tran

sport

Fabricarea produ

selor textile

Indu

stria

alim

entară

Fabr. autoveh

iculelor, rem

orcilor şi sem

i-‐rem

.

Fabricarea echipam

entelor e

lectrice

Alte activită

ţi indu

stria

le

Fabricarea de mob

ilă

Fabr. d

e prod

use din metal, excl. utilaje,...

Fabricarea articolelor de îm

brăcăm

inte

Fabr. articolelor din piele şi de marochinărie

27

Figura 16. Potenţialul pentru creşteri de eficienţă în sectoare NACE cu 2 cifre din regiuni din România, 2010

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

Man of ba

sic ph

armaceuticals

Man of m

achin

ery a

nd eq

uipment n

.e.c.

Man of ch

emica

ls and c

hemica

l products

Man of ot

her n

on-‐m

etallic mine

ral products

Man of wood a

nd of

products

of wood and c

ork

Man of be

verages

Man of ru

bber and plastic products

Man of co

mputer, ele

ctronic

and o

ptica

l products

Man of pa

per a

nd pa

per p

roducts

Man of ba

sic metals

Man of ot

her transport equip

ment

Man of te

xtiles

Man of fo

od pr

oducts

Man of m

otor ve

hicle

s, tra

ilers an

d sem

i-‐trailers

Man of electrical equipm

ent

Print

ing an

d reproduction

of recorded media

Other m

anufacturin

g

Man of fu

rnitu

re

Man of fa

brica

ted m

etal products

Man of wearin

g apparel

Man of leather and re

lated pr

oducts

TFP d

isperiso

n in the

secto

r (skew

ness pa

rameter Pa

reto distr

ibution)

Nace 2 digit sectors

West Romania Bucharest North West Centre

Increasing potential for efficiency gainsSporirea potenţialului pentru creşteri de eficienţă

Vest Bucureşti Nord-‐vest Centru

Dispe

rsia PTF în sector (pa

rametrul de

asimetrie

al distrib

uţiei

Pareto)

Sectoare Nace din 2 cifre

Fabr. produ

selor farmaceu

tice de

ba

ză

Fabricarea de utilaje şi echipam

ente n.c.a.

Fabr. sub

stan

ţelor şi a produ

selor chimice

Fabr. alto

r produ

se din m

inerale ne

metalice

Fabricarea produ

selor d

in lemn şi plută, ...

Fabricarea bău

turilor

Fabr. p

rodu

selor d

in cau

ciuc şi m

ase plastice

Fabr. calculatoarelor, a produ

selor e

l. şi op

tice

Fabr. h

ârtie

i şi a produ

selor d

in hârtie

Indu

stria

metalurgică

Fabricarea alto

r mijloa

ce de tran

sport

Fabricarea produ

selor textile

Indu

stria

alim

entară

Fabr. autoveh

iculelor, rem

orcilor şi sem

i-‐rem

.

Fabricarea echipam

entelor e

lectrice

Tipă

rire şi reprod

. pe supo

rţi a înregistrărilor

Alte activită

ţi indu

stria

le

Fabricarea de mob

ilă

Fabr. d

e prod

use din metal, excl. utilaje,...

Fabricarea articolelor de îm

brăcăm

inte

Fabr. articolelor din piele şi de marochinărie

28

Sistemul productiv

O parte importantă a structurii oricărei regiuni este sistemul productiv al acesteia – adică sectorul și natura activităților ce sunt desfășurate în regiune, precum și relația dintre acestea. Deși sistemele productive nu sunt resurse inerente ale unui teritoriu, în realitate acestea tind să fie solide și să dețină un rol semnificativ în conturarea căilor de dezvoltare a regiunilor. În acest context, structura industrială actuală a Regiunii de Vest poate fi analizată pe durata întregii sale istorii ca centru de inginerie. Încă de la sfârșitul secolului 18, Caraș-Severin a fost stabilit ca fiind un centru de uzine metalurgice. După cum menționa Turnock (2001), această bază industrială a contribuit la urbanizare, electrificare și la dezvoltarea unei rețele feroviare dense. Învecinarea acesteia cu zonele agricole din câmpia banatului a contribuit de asemenea la dezvoltarea regiunii ca centru de procesare a produselor alimentare.

Pentru a înțelege sistemul productiv al Regiunii de Vest din prezent și modurile în care acesta poate evolua în anii următori, se disting patru caracteristici:

1. Specializarea din ce în ce mai puternică în tehnologia mijlocie, industria ușoară

2. Integrarea tot mai mare cu lanțurile de valori regionale, conducând la o mică valoare adăugată locală

3. Dominanța tot mai mare a investițiilor străine directe (ISD) cu legături slabe în rândul întreprinderilor și al furnizorilor locali

4. Legături intersectoriale emergente Specializarea în industria prelucrătoare

Motoarele economice ale Regiunii de Vest din prezent sunt activitățile din industria tehnologică mică și mijlocie. Per ansamblu, industria prelucrătoare deține 40 procente din producția din regiune și 48 procente din locurile de muncă în comparație cu 28 procente și respectiv 36 procente pentru România în ansamblu. Față de perioada de acum 20 sau chiar 10 ani, marea transformare din această regiune a fost trecerea de la industria minieră și a metalelor grele la industria ușoară. Sectorul automobilelor este cel mai dominant, cu clusterul global (inclusiv structuri metalice conexe, echipamente electrice, textile și utilaje, printre altele) deținând 15 procente din numărul de locuri de muncă din regiune – la fel ca și sectoarele vânzărilor cu ridicata și cu amănuntul luate împreună. Textilele, industria agroalimentară, TIC (inclusiv hardware, software și servicii) și industria mobilei, precum și cea minieră reprezintă celelalte sectoare mari ‚de bază’ (Căsuța 2), a căror performanță determină sănătatea economiei regionale.

Unele dintre sectoarele cu cea mai îndelungată tradiție din această regiune, precum industria textilă și minieră, sunt în continuare factori generatori importanți pentru crearea de locuri de muncă, chiar dacă nu mai au o producție substanțială. De exemplu, intensitatea locurilor de muncă din sectorul textil din Regiunea de Vest este de două ori mai mare decât cea din majoritatea celorlalte sectoare principale; este mai mare chiar și decât cea din industria minieră.

29

În contextul național, Regiunea de Vest a României este specializată în aproape toate aceste sectoare elementare, în ciuda faptului că majoritatea acestora sunt și sectoare în care România în ansamblu este puternic specializată. În toate cele 10 sectoare principale ale regiunii cu excepția unuia (CAEN 2-cifre), coeficientul17 de amplasare al regiunii este mai mare de 1.0 (pragul ce indică specializarea) – de la 1.4 pentru cauciuc și plastic la 2.0 pentru echipament electric, 3.3 pentru computere, echipamente electronice și optice și 3.4 pentru automobile. Sectorul articolelor de îmbrăcăminte (CAEN 14) este singurul sector elementar important din regiune, în care regiunea nu este specializată (coeficient de amplasare de 0.8)18.

Tabelul 9. Principalele 10 Sectoare și Clustere din Regiunea de Vest (2010)

Sursa: Calcule pe bază de date de la Registrul Comerțului

Un aspect al regiunii este dominanța tot mai mare a sectorului automobilelor.

Cu doar 1 procent din totalul uzinelor și 0.1 procente din totalul întreprinderilor din Regiunea de Vest, sectorul automobilelor (CAEN 29) deține 11 procente din numărul total de locuri de muncă, 13 procente din producția totală și 44 procente din totalul exporturilor. În prezent, sectorul automobilelor este de trei ori mai mare decât cel mai mare sector elementar următor și este unul dintre puținele sectoare ce înregistrează o creștere puternică în raport cu economia națională (Figura )19. Această concentrare pe domeniul automobilelor nu este o problemă în mod inerent. Economiile regionale tind să fie mult mai specializate decât cele naționale. Orice dovadă de sporire a legăturilor dintre sectorul automobilelor și alte sectoare de producție sau servicii din regiune (a se vedea în cuprinsul acestei secțiuni) sugerează o posibilă modalitate de asigurare a diversificării. Cu toate acestea, concentrarea sporește riscul de volatilitate, ce ar putea fi o explicație pentru faptul că regiunea a 17 Coeficientul de amplasare măsoară specializarea relativă a unui amplasament într-o anumită activitate – acesta este calculat luând procentul de activitate economică a amplasamentului (locuri de muncă (sau producție) dintr-un anumit sector împărțit la procentul de activitate economică la nivel național (locuri de muncă sau producție) din acel sector; orice rezultat mai mare de 1.0 indică specializarea relativă. 18 Cu toate acestea, în industria textilă (CAEN 13) coeficientul de amplasare al Regiunii de Vest este 1.5, indicând specializarea, astfel că regiunea rămâne specializată în clusterul de textile în ansamblu. 19 În perioada 2008 – 2010, sectorul automobilelor (CAEN 29) și-a extins producția în Regiunea de Vest cu 84% față de media națională din România de 52% și și-a extins gradul de ocupare a forței de muncă cu 35% față de numai 2% la nivel național.

Total % regiunea de Vest Total (RON m) % regiunea de Vest Automobile* 56,550 15% 11,259 18% Comerț cu amănuntul (CAEN 47) 35,586 10% 5,624 9% Construcții* 31,214 8% 5,625 9% Textile* 24,991 7% 2,129 3% Agroalimentar* 22,779 6% 4,088 6% Comerț cu ridicata (CAEN 46) 21,759 6% 9,642 15% Transport terestru (CAEN 49) 17,544 5% 2,811 4% Minerit (CAEN 5-‐9) 10,976 3% 704 1% TIC* 10,228 3% 1,451 2% Mobilă (CAEN 31) 6,225 2% 898 1%

Locuri de muncă Producție Sector / Cluster

30

avut tendința de a înregistra o creștere și un declin mai rapid decât în alte părți din țară.

Posibilul revers al puterii de producție a regiunii este sectorul de servicii relativ subdezvoltat al acesteia. Acest lucru este important nu numai pentru că sectorul serviciilor este o sursă importantă de creștere în sine, ci și deoarece un sector al serviciilor activ și competitiv este esențial pentru susținerea competitivității în sectorul de producție, atât prin eficiența resurselor cât și prin facilitarea inovației.

Producția, exporturile și în special locurile de muncă din sectorul serviciilor din Regiunea de Vest sunt cu mult sub media națională (Figura 13). Această subdezvoltare relativă există în sectorul serviciilor, însă unele subsectoare contribuie foarte puțin la ocuparea forței de muncă din regiunea de Vest în comparație cu media națională – acestea includ: construcțiile de clădiri, construcții civile, activități de arhitectură și inginerie, activități de ocupare a forței de muncă și securitate. Acestea includ, de asemenea, resurse importante ce sunt esențiale pentru sectoarele cu valoare adăugată mare precum cercetarea științifică și cercetarea pieței. Pe de altă parte, resursele cheie precum transportul și utilitățile nu par a fi subreprezentate în regiune și nici alte servicii comerciale superioare precum serviciile de consultanță și serviciile juridice și contabile. În plus, analizând evoluția sectorului serviciilor din România de Vest, apar unele dezvoltări pozitive. În timp ce gradul de ocupare a forței de muncă a crescut în aproape toate sectoarele de servicii din România în ansamblu în ultimii ani, Regiunea de Vest a înregistrat o performanță mixtă, însă, cel mai important, aceste sectoare ce înregistrează o creștere puternică includ competențe înalte esențiale și fac posibile sectoarele de servicii precum “activitate la sediul social și consultanță în management”, “activitate privind sănătatea oamenilor”, “C&D științifică” și “office administration și business support”.

Figura 16. Descompunere Shift-‐Share a Creșterii Gradului de Ocupare a Forței de Muncă (2008-‐10)

Sursa: Calcule pe bază de date de la Structured Business Survey; Clasificarea CAEN 2 cifre a sectoarelor

31

Notă: bulele Albastre indică activitatea de producție; bulele Verzi indică sectorul de servicii; bulele Roșii indică utilitățile; și bulele Galbene indică activitățile din sectorul primar; activitățile aflate deasupra axei x sunt în creștere în România în ansamblu (activitățile aflate sub axa y sunt în declin în România); activitățile aflate în partea dreaptă a axei y sunt în creștere în Regiunea de Vest mai mult decât în România în ansamblu (activitățile aflate în partea stângă a axei y înregistrează o creștere mai mică în Regiunea de Vest decât în Romania în ansamblu)

Figura 12. Importanța Relativă a Sectorului de Servicii (2010)

Sursa: Calcule pe bază de date de la Structured Business Survey

Notă: Nu include Comerțul cu Ridicata și cu Amănuntul Figura 13. Analiza Shift-‐Share a Regiunii de Vest cu Evidențierea Sectorului de Servicii (2008-‐2010)

Sursa: Calcule pe bază de date de la Structured Business Survey; în baza clasificărilor CAEN 2-cifre Notă: bulele Verzi indică activitățile din sectorul de servicii; activitățile aflate deasupra axei x sunt în creștere în România în ansamblu (activitățile aflate sub axa y sunt în declin în România); activitățile aflate în partea dreaptă a axei y sunt în creștere în Regiunea de Vest mai mult decât în România în

ansamblu (activitățile aflate în partea stângă a axei y înregistrează o creștere mai mică în Regiunea de Vest decât în Romania în ansamblu)

32

Participarea Lanțului Valoric Regional, cu Valoare Adăugată în Scădere Performanța de creștere din Regiunea de Vest din ultimul deceniu este legată

în mod inextricabil de forțe regionale și globale mai mari din sectorul de producție și anume “a doua disociere” a producției globale (Baldwin, 2012), în care sarcinile individuale de producție sunt separate și dispersate geografic în rețele de producție globale vaste. Aceste tendințe au facilitat apariția unui sector major de automobile în România de Vest, care a profitat de amplasament, de salariile relativ mici și de competențele tehnologice pentru a atrage furnizori de prim rang către producătorii de automobile din Europa (în special Germania). Și în sectorul de textile, articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, Regiunea de Vest a devenit un furnizor pentru rețelele regionale de producție situate în Italia, Germania și în alte părți. Acest lucru nu doar a contribuit la investiții semnificative și la crearea de locuri de muncă, ci a avut și un rol important în integrarea mai puternică a Regiunii de Vest în economia europeană. Un rezultat normal al acestei fragmentări a producției și a specializării sarcinilor este ponderea în scădere a valorii adăugate în producție. La nivel global, procentul de valoare adăugată a scăzut cu până la 10 puncte procentuale în perioada 1990-2009, de două ori mai repede decât în perioada de 20 ani precedentă (Johnson & Noguera, 2012).

Figura de mai jos evidențiază atât nivelurile scăzute de valoare adăugată din Regiunea de Vest, cât și diferențele semnificative ce există în cadrul sectoarelor. Ceea ce este poate cel mai surprinzător este declinul rapid al procentului de valoare adăugată din producție. De exemplu, în sectorul automobilelor, procentul de valoare adăugată a scăzut de la aproape 29.6 procente la 23 procente în doar trei ani în perioada 2008-2010; în sectorul textilelor declinul a fost mai dramatic – de la 48.6 procente la 32.9 procente în această perioadă. Desigur, acest lucru reflectă modificările structurale din cadrul activităților ce au avut loc în regiune și nu valoarea adăugată în scădere din întreprinderile individuale.

Figura 14. Procentul de valoare adăugată în producție în clusterele strategice din Regiunea de Vest (2008 și 2010)

Sursa: Calcule pe bază de date de la SBS

33

După cum s-a menționat mai sus, valoarea adăugată în scădere la nivel sectorial este o tendință globală și nu este problematică în mod inerent, atât timp cât valoarea adăugată netă crește la nivel global. Acesta a fost cazul pentru Regiunea de Vest, în special în sectorul automobilelor. Cu toate acestea, procentul de valoare adăugată în scădere în producție poate pune anumite probleme. În primul rând, dacă natura activităților desfășurate în regiune este diluată pentru a se specializa în activități din ce în ce mai mercantilizate, precum simpla asamblare sau transportul și vămuirea articolelor de îmbrăcăminte, baza pentru competitivitatea regională va deveni din ce în ce mai mult orientată către costuri. În acest scenariu, asigurarea unor salarii în creștere (și prin urmare convergența către standardele medii de trai din Europa) ar deveni de nesusținut. În această privință, situația din regiunea de Vest este mixtă – desigur, activitățile semnificative din industria automobilelor și textilă se bazează în primul rând pe activitatea de asamblare cu salarii mici; cu toate acestea, în ambele sectoare există exemple de numeroase întreprinderi ce contribuie cu competențe înalte și tehnologie. O preocupare conexă este aceea că, atunci când contribuția cu valoare adăugată a unei unități sau locații la producția globală este mică, este mai puțin probabil ca acea întreprindere să fie înglobată total în economia locală, mai ales dacă aceasta are capital străin. Preocuparea se referă la faptul că, cel mai probabil, aceste întreprinderi se vor închide sau vor părăsi regiunea. Căsuța 1. Producția cu Valoare Adăugată Mare în Regiunea de Vest Continental a cumpărat societatea existentă Siemens VDO în 2007, activitatea fiind atât de producție, cât și de C&D în Regiunea de Vest. Deși activitățile de producție includ utilizarea considerabilă a unor resurse importate, aceste activități necesită și o tehnologie semnificativă și se bazează pe o forță de muncă cu competențe înalte în producția unei game de produse electronice, inclusiv sisteme de afișare cluster și instrumente, unități de comandă airbag și frâne de mână electronice. În plus, Continental folosește un număr mare de cercetători cu înalte competențe în centrul său de C&D din Timișoara. Cottontex este o întreprindere de textile și articole de îmbrăcăminte înființată în Timișoara în 1995 prin investiții străine din Italia. Deși inițial au produs articole de bază precum tricouri și genți din bumbac, precum și broderie și imprimare serigrafică, de-a lungul anilor aceștia au investit în tehnologie și capacități de proiectare. În prezent societatea este una dintre principalele societăți din Europa care produc articole de îmbrăcăminte specializate pentru piața ciclismului, în care producția implică utilizarea unor materiale deosebit de tehnice și a unor tehnici de producție complexe (fără cusături). Contribuţii la creşterea productivităţii în România şi în Regiunea Vest

Diferenţele de mai sus între regiuni şi între grupuri de firme din cadrul regiunilor sunt cuantificate în ceea ce priveşte contribuţiile la creşterea productivităţii. În acest scop, în acest subcapitol sunt investigate legăturile între dinamica firmelor şi creşterea productivităţii în România şi în Regiunea Vest. Analiza este ghidată de metodologia Geishecker et al. (2009) care utilizează o abordare în doi paşi. Mai întâi, sunt identificate firmele în exerciţiu precum şi

34

firmele noi din piaţă şi cele ce abia au ieşit de pe piaţă. Apoi, este calculată contribuţia fiecăruia dintre aceste grupuri – precum şi a altor categorii de firme – la creşterea productivităţii interne globale.

Pe baza eşantionului final al datelor din ASI – după cum este definit în Anexa 1 – sunt identificate patru grupuri de firme: firme supravieţuitoare (S); firme recent înfiinţate (FRI), noi “intrări semnificative” (NIS) şi firme ce au ieşit de pe piaţă (X). Luând în considerare primul şi ultimul an al datelor (2005 şi 2010) disponibile în setul de date din ASI, definim ca firme supravieţuitoare acele întreprinderi care sunt eşantionate în ambii ani, în timp ce firmele ce au ieşit de pe piaţă sunt cele eşantionate doar în 2005.20 Firmele NIS (noi “intrări semnificative”) sunt acelea cu o dată a constituirii înainte de 2005, însă care au fost eşantionate doar în runda ASI condiţionată pe 2010. În sfârşit, firmele recent înfiinţate (FRI) sunt cele a căror dată a constituirii este mai recentă decât 2005 şi care au fost eşantionate doar în runda ASI condiţionată pe 2010.

Tabelul de mai jos afişează un sumar al ratelor de supravieţuire, de ieşire de pe piaţă şi de intrare pe piaţă pe regiune între 2005 şi 2010. România prezintă o cifră de afaceri demografică substanţială, cu o rată medie de ieşire de pe piaţă de aproape 24% în această perioadă. În Regiunea Vest, rata de ieşire de pe piaţă este uşor mai mică, de 22,97%, însă tot mai mare decât rata de ieşire de pe piaţă calculată pentru întreaga zonă Euro în perioada 2003-2006, de 15,34%, potrivit Geishecker et al. (2009). Pe de altă parte, ratele de intrare pe piaţă pentru România pe ansamblu – atât pentru firme recent înfiinţate (10,11%) cât şi pentru noi “intrări semnificative” (26,55%) – este substanţial mai mare decât ratele corespondente pentru zona Euro, calculate de aceiaşi autori - 0,43% şi respectiv 1,58%. În România, ratele de intrare pe piaţă pentru Regiunea Vest apar ca fiind uşor superioare mediilor naţionale.

Tabelul 10. Ratele de intrare pe piaţă şi de ieşire de pe piaţă pe regiune

Rata de supravieţuire

Rata de intrare pentru firme

recent înfiinţate

Rata de intrare pentru "intrări semnificative"

Rata de ieşire de pe piaţă

Nord-‐est 41,39 9,3 25,2 24,11 Sud-‐est 41,48 9,25 26,41 22,86 Sud-‐Muntenia 41,48 11,07 25,86 21,6 Sud-‐vest Oltenia 39,78 10,07 29,69 20,45 Vest 40,38 10,11 26,55 22,97 Nord-‐vest 41,62 9,06 26,17 23,15 Centru 44,76 8,12 25,32 21,8 Bucureşti-‐Ilfov 37,28 10,69 23,98 28,06 Total (România) 40,65 9,78 25,69 23,89

Sursa: Calcul al personalului Băncii Mondiale pe baza datelor din ASI Care este contribuţia globală a fiecărui grup din aceste firme la creşterea

globală a PTF în România şi în Regiunea Vest? Figurile de mai jos arată contribuţiile pentru fiecare dintre termenii din Ecuaţia 1 din Caseta 4 la creşterea 20 Termenul de ieşire de pe piaţă poate induce în eroare, din moment ce această firmă nu îşi încetează obligatoriu activitatea în 2010.

35

productivităţii în perioada 2005-2010, pentru România pe ansamblu şi pentru Regiunea Vest, în particular. Cea mai mare contribuţie pozitivă la creşterea productivităţii provine de la firme supravieţuitoare în ambele cazuri, în timp ce efectul intrării pe ansamblu (intrare a unor noi firme semnificative şi a unor firme recent înfiinţate) cuprinde a doua porţiune mai mare. Totuşi, contribuţia firmelor recent înfiinţate, respectiv a firmelor care au luat naştere după 2005, este cu 3 puncte procentuale mai mare în Regiunea Vest decât în ţară pe ansamblu. În timp ce proporţia generală a contribuţiilor pe grup de firme este determinată de ponderea relativă a fiecărui grup în numărul total de firme, apar unele diferenţe între regiuni (

Figura 7). Grupul de firme recent înfiinţate prezintă cea mai mare contribuţie (10,4%) din Regiunea Vest, în timp ce ponderea noilor "intrări semnificative" este cea mai mare în Regiunea Nord-vest. Contribuţia firmelor ieşite de pe piaţă este cea mai mare în Regiunea Bucureşti, în timp ce în Regiunea Vest, precum şi în regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud-Est şi Nord-Est, contribuţia la creşterea PTF a firmelor ieşite de pe piaţă este negativă. Acest lucru sugerează faptul că în aceste regiuni a avut loc deja consolidarea pieţei.

Figura 5. Descompunerea creşterii PTF în

România pe tip de firmă: 2005-‐2010 Figura 6. Descompunerea creşterii PTF în Regiunea Vest pe tip de firmă: 2005-‐2010

Sursa: Calcul al personalului Băncii Mondiale pe baza datelor din ASI

Figura 7. Descompunerea creşterii PTF în România pe tip de firmă şi pe regiune: 2005-‐2010


supravieţuitoare, 74.2%

recent înfiinţate , 7.8%

noi intrări semnificative, 17.6%

ieşiri, 0.5%

supravieţuitoare, 75.1%

recent înfiinţate, 10.4%

noi intrări semnificative, 15.3%

ieşiri, -‐ 0.8%

77.1% 79.2% 78.3%

82.4% 75.1%

66.9% 71.6% 67.8%

9.6% 5.7% 9.9%

7.0% 10.4%

8.2% 6.7%

7.6%

14.4% 17.4% 11.6%

14.1% 15.3%

24.1% 21.3%

19.2%

-‐ 1.1% -‐ 2.2%

0.2%

-‐ 3.5% -‐ 0.8%

0.8%

0.4%

5.3%

-‐20%

0%

20% 40% 60% 80% 100%

Nord-‐est

Sud-‐est

Sud-‐Muntenia Sud-‐vest Oltenia

Vest Nord-‐vest

Centru

Bucureşti-‐Ilfov

Supravie-‐ ţuitoare

Recent înfiinţate

Intrări semnificative

Ieşiri

36

Care regiune contribuie cel mai mult la creşterea totală a productivităţii în România în perioada 2005-2010? Creşterea globală a PTF în ţară (2,49%) este determinată în principal de regiunea Bucureşti-Ilfov; firmele cu sediul în această regiune cuprind aproape 32% din întreaga creştere a productivităţii. Regiunea Centru este al doilea cel mai mare contribuitor, cuprinzând 12,2% din creşterea PTF în aceeaşi perioadă, în timp ce Regiunea Vest cuprinde a treia cea mai mare pondere, de 10,3% (Figura 23). Dacă se exclud IS din eşantionul de firme, contribuţia Regiunii Vest la creşterea productivităţii este redusă la 9,8% (Figura 24).

Figura 8. Descompunerea creşterii PTF pe

regiune: 2005-‐2010

Figura 9. Descompunerea creşterii PTF (exclusiv IS) pe regiune: 2005-‐2010


3. Întreprinderile În anul 2012 erau înregistrate 42.622 de unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii în Regiunea Vest, o cifră în creștere dacă este să ne raportăm la valorile din 2011, când vorbeam despre 40.830, dar semnificativ mai puțin decât maximul atins la nivel de regiune de 51508 unități locale active în anul 2008.

Tabelul 11. Structura întreprinderilor în Regiunea Vest – comparaţie naţională şi internaţională

0-9 salariaţi 10-49

salariaţi 50-249 salariaţi

250 sau mai mulţi salariaţi

2012 Pondere din numărul total de întreprinderi, % Regiunea Vest 86,37 10,95 2,23 0,45 România 86,77 10,84 2,02 0,37 Bucureşti-Ilfov 87,64 10,02 1,97 0,38 Diferenţă faţă de media pentru România, p.p. -0,4% 0,11% 0,21% 0,08%

Sursa: INS România, 2014 Structura întreprinderilor după mărime prezintă importanţă din cel puţin 4 motive:

• Regiunile în care activitatea economică este situată în principal în firme mari, mature, indică o creştere relativ mai redusă a valorii adăugate brute decât regiunile cu o activitate intensă a IMM-urilor. De asemenea, rotaţia resurselor umane şi a firmelor în cea de a doua categorie de regiuni poate

Nord -‐ est(N=4434), 9.0% Sud -‐

est(N=4637), 9.9%

Sud -‐ Munt.(N=4661),

9.5%

Sud -‐ vest Olt.(N=3130),

8.7% Vest(N=4055),

10.3% Nord -‐

vest(N=5601), 8.7%

Centru (N=5380), 12.2%

Bucureşti -‐ Ilfov (N=9928), 31.7%

Nord -‐ est(N=4379), 10.1%

Sud -‐ est(N=4578),

11.4% Sud -‐

Munt.(N=4597 ), 10.1%

Sud -‐ vest Olt.(N=3088),

6.3% Vest(N=4006)

, 9.8% Nord-‐ -‐

vest(N=5546) , 10.6%

Centru (N=5316), 13.1%

Bucureşti -‐ Ilfov (N=9826),

28.5%

37

fi semnificativ mai ridicată, conducând la pieţe ale muncii şi comunităţi de afaceri mai prospere21.

• Numărul firmelor din cadrul unui sector determină gradul de concentrare şi concurenţă. Natura concurenţei este un factor determinant important al profitabilităţii, de ex. un sector cu concurenţă ridicată versus unul cu monopol.22

• Iniţierea de afaceri (care este exprimată în principal de crearea de noi IMM-uri) este un indicator al activităţii antreprenoriale într-o regiune23.

• Ultimul, dar nu cea din urmă, sprijinul public (inclusiv prin fonduri UE) este direcţionat către un anumit segment al întreprinderilor şi anume IMM-uri.

Doi indicatori sunt folosiţi pentru această analiză: structura întreprinderilor după dimensiune (număr de salariaţi) şi evoluţia acesteia în timp, precum şi densitatea IMM-urilor (raportată la 1000 locuitori). În principiu, se consideră că o pondere mai mare a IMM-urilor ar trebui interpretată ca şi indicator al unei economii mai puţin concentrate, mai dinamice şi mai inovative. Totuşi, această analiză nu este directă – este cunoscut faptul că datorită economiilor de scară în majoritatea activităţilor economice întreprinderile mai mari au o productivitate mai mare.

Figura 25. Număr de întreprinderi pe clase de mărime în 2012

21 Studiu asupra factorilor concurenţei regionale. Versiune intermediară a raportului final pentru DG Regio UE. Cambridge econometrics, ECORIS-NEI, 2006, p. 2-32 – 2-33. 22 Ibid., p. 3-36 23 Ibid, p. 3-36

0 20000 40000 60000 80000 100000 120000

București-‐Ilfov

Nord-‐Vest

Centru

Nord-‐Est

Sud-‐Est

Sud Muntenia

Sud-‐Vest

Vest

0-‐9 10-‐49 50-‐249 250 şi peste

38

Tabelul 12. Structura întreprinderilor în Regiunea Vest şi în România la nivel de sector economic

2012 Evoluţie 2008-‐2012

0-‐9 salariaţi

10-‐49 salariaţi

50-‐249 salariaţi

250 sau mai mulţi

salariaţi

0-‐9 salariaţi

10-‐49 salariaţi

50-‐249 salariaţi

250 sau mai mulţi

salariaţi Regiunea Vest Industria extractiva 160 96 42 11 -15 -16 0 0 Industria prelucratoare 4688 3135 1048 391 -1219 -1000 -147 -75 Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat

155 122 11 14 106 103 2 4

Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare 336 239 66 25 52 42 5 6

Constructii 4155 3406 627 113 -1530 -1406 -53 -56 Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor 15377 13780 1434 156 -4141 -3882 -205 -47

Transport si depozitare 3140 2755 307 59 -349 -387 23 18 Hoteluri si restaurante 2747 2387 335 25 -71 -157 92 -5 Informatii si comunicatii 1312 1166 112 27 -208 -218 7 1 Tranzactii imobiliare 1476 1426 47 3 -197 -188 -7 -2 Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 4747 4539 181 27 -772 -790 19 -1 Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport 1804 1477 235 83 -291 -401 80 28

Invatamant 260 231 28 1 44 32 11 1 Sanatate si asistenta sociala 952 859 85 8 8 -24 28 4 Activitati de spectacole, culturale si recreative 434 381 50 3 -1 -22 24 -3

Alte activitati de servicii 879 814 59 5 -302 -302 1 -1 Total 42622 36813 4667 951 -8886 -8616 -120 -128

Sursa: INS România, 2014 În 2012 cel mai mare număr de întreprinderi în Regiunea Vest se afla în sectorul comerţ – 36,07% (România – 38,31%), activități științifice, profesionale și tehnice – 11,14% (România – 11,38%), industria prelucrătoare – 11,0% (România – 10,21%) şi construcţii – 9,75% (România – 9,73). Totuşi, întreprinderile mari (> 250 salariaţi) sunt concentrate în industria prelucrătoare – 41,1% (ușor sub media pentru România – 43,7%), construcţii - 11,9% (România - 7,1%), comerţ – 16,4% (România – 8,4%), transport, depozitare şi telecomunicaţii – 6,2% (România – 9,5%). Putem spune că numărul de întreprinderi a scăzut în aproape toate sectoarele, execepții fiind producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat; distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare; învățământ; sănătate și asistență socială; unde creșterea se bazează prioritar pe micro-întreprinderi și întreprinderi mici.

39

Structura întreprinderilor la nivelul județean în funcţie de dimensiuni este practic identică (deşi unele diferenţe între sectoare ar fi putut apare). Cu toate acestea unele caracteristici merită evidențiate:

• Aproximativ jumătate din întreprinderi (46%) sunt concentrate în Timiş; • Cea mai semnificativă creştere a numărului total de întreprinderi se

observă în Timiş (92%, rată de creștere înerioară celei de 117% din 2008) şi Arad (70%, spre deosebire de 97% ceștere în perioada 2000-2008). Caraş-Severin (47%) şi Hunedoara (35%) prezintă o creştere situată sub media naţională (54%);

• Numărul întreprinderilor foarte mari a scăzut în toate județele (spre deosebire de 2008 când numărul acestora a crescut cu +8%, de la 77 la 83). Cea mai putenică scădere se înregistrează în Hunedoara (-42%);

• Schimbările în structura întreprinderilor pentru perioada 2000-2020 este similară pentru toate judeţele (excepţie făcând Hunedoara): creşterea numărului de microîntreprinderi cu 4,1-6,5 р.р. (Hunedoara –0,6 р.р.), cu costul scăderii numărului pentru toate celelalte grupuri – 10-49 salariaţi cu 2,6-4,3 р.р. (Hunedoara – uşoară creştere cu 0,4 р.р.), 50-249 salariaţi cu 1-1,7 р.р. (Hunedoara – cu 0,7 р.р.) şi a întreprinderilor mari – cu 0,2-0,4 р.р. (inclusiv în Hunedoara);

• În ciuda descreşterii numărului întreprinderilor foarte mari în Hunedoara, peste 20% din acest grup de întreprinderi este concentrat în acest judeţ.

Tabelul 13. Structura întreprinderilor în Regiunea Vest – nivel județean

0-9 salariaţi 10-49

salariaţi 50-249 salariaţi

250 sau mai mulţi

salariaţi Total

2010 Pondere din numărul total de întreprinderi, % Arad 88,5% 9,3% 1,9% 0,3% 100,0% Caraş-Severin 90,4% 7,7% 1,7% 0,2% 100,0% Hunedoara 88,3% 9,8% 1,7% 0,3% 100,0% Timiş 89,1% 8,8% 1,8% 0,3% 100,0% Regiunea Vest 77,7% 8,7% 1,9% 0,3% 88,7% România 89,1% 8,9% 1,6% 0,3% 100,0% Evoluţie 2000-2010 Evoluţia numărului de întreprinderi (creştere), % Arad 84% 16% -12% -22% 70% Caraş-Severin 56% 0% -22% -29% 47% Hunedoara 37% 42% -8% -42% 35% Timiş 101% 49% 18% -9% 92% Regiunea Vest 75% 48% 21% -4% 92% România 57% 46% 5% -25% 54% Evoluţia ponderii în totalul întreprinderilor, puncte procentuale Arad 6,5% -4,3% -1,8% -0,4% 0,0% Caraş-Severin 5,3% -3,6% -1,5% -0,3% 0,0% Hunedoara 0,8% 0,4% -0,8% -0,4% 0,0% Timiş 4,0% -2,5% -1,1% -0,4% 0,0% Regiunea Vest -7,3% -2,6% -1,1% -0,3% -11,3% România 1,6% -0,5% -0,8% -0,3% 0,0%

Sursa: INS România, Tempo Online,

40

În ceea ce priveşte structura întreprinderilor din punct de vedere al numărului de salariaţi, în anul 2012 în Regiunea Vest erau 417.335 de salariaţi în toate categoriile de întreprinderi (reprezentând 10,52% din totalul naţional şi 43,84% din totalul celei mai bine plasate regiuni, Bucureşti-Ilfov). Cea mai mare parte a salariaţilor se găseşte în întreprinderile mari (32%), urmate de microîntreprinderi şi întreprinderi mijlocii (23%).

Figura 26. Repartiția numărului de salariați pe tipuri de întreprinderi

Tabelul 14. Structura întreprinderilor – număr de salariaţi şi cifra de afaceri, 2012

Număr de salariaţi TOTAL 0-9

persoane 10-49

persoane 50-249

persoane

peste 250

persoane

Regiunea Vest 417335 90071 91400 97403 138461

România 3967947 945617 989167 958042 1075121

Bucureşti Ilfov 951864 219718 225334 226831 279981

% faţă de România 10,52 9,53 9,24 10,17 12,88

% faţă de Bucureşti-Ilfov 43,84 9,46 9,60 10,23 14,55

Cifra de afaceri - mil lei TOTAL 0-9

persoane 10-49

persoane 50-249

persoane

peste 250

persoane

Regiunea Vest 89207 17105 21356 20705 30041

România 1060508 212861 264998 267928 314721

Bucureşti Ilfov 363868 69650 90182 107304 96732

% faţă de România 8,41 8,04 8,06 7,73 9,55

% faţă de Bucureşti-Ilfov 24,52 24,56 23,68 19,30 31,06

Sursa: INS România, 2014

22%

22%

23%

33%

Reparfția numărului de salariați pe fpuri de întreprinderi

Micro (0-‐ 9)

Mici (10-‐49)

Mijlocii (50 -‐ 249)

Mari (peste 250)

41

Din punct de vedere al cifrei de afaceri pe categorii de întreprinderi, în anul 2010 Regiunea Vest avea o cifra de afaceri de 73.221 milioane lei pe totalul întreprinderilor, reprezentând 7,9% din totalul pe România şi doar 21,9% din totalul pentru Bucureşti-Ilfov. Cea mai mare parte a cifrei de afaceri a fost realizată în întreprinderile mari (30.041 mil lei, 34%), urmate de întreprinderile mici (21.356 mil lei, 24%) şi întreprinderile mijlocii (20.705 mil lei, 23%).

Figura 27. Repartiția cifrei de afaceri regionale pe tipuri de întreprinderi

Densitatea IMM-uri (per 1.000 locuitori) În 2010, numărul IMM-urilor în economia afacerilor non-financiare per 1000 locuitori în regiunea Vest era 24 (situându-se uşor peste media pentru România - 23), plasând regiunea pe locul al treilea în România după Bucureşti-Ilfov (52) şi Nord-Vest (25) şi puţin deasupra regiunii Centru (23). Densitatea IMM-urilor este semnificativ mai mică decât media pentru UE27 . Tabelul 15. IMM-uri în economia afacerilor non-financiare per 1000 locuitori – comparaţie naţională

şi internaţională

2000 2010 Evoluţie 2000-2010

Creştere anuală medie 2000-

2010

Regiunea Vest 12 24 94,7% 6,9% România 13 23 73,7% 5,7% Bucureşti-Ilfov 27 52 89,3% 6,6% % faţă de media României 93,2% 104,5% 128,5% 12,4% % faţă de media Buc.-Ilfov 44,9% 46,2% 106,0% 104,6%

Sursa: INS Romania, Tempo Online, şi calcule propri Creşterea numărului IMM-urilor la nivel de populaţie în perioada 2000-2008 în regiunea Vest este cea mai ridicată din România (cu 100%, numărul s-a dublat, cu

19%

24%

23%

34%

Reparfția cifrei de afaceri regionale pe fpuri de întreprinderi

Micro (0-‐ 9)

Mici (10-‐49)

Mijlocii (50 -‐ 249)

Mari (peste 250)

42

78% faţă de media naţională). O apreciere similară însă mai mică a fost atinsă doar de Bucureşti-Ilfov (93%), Nord-Vest (89%) şi Centru (84%). În mai puţin de 10 ani regiunea a evoluat de la poziţia cincea în România (93% faţă de media naţională) la a treia (105% faţă de media naţională). Această rată scade însă pentru perioada 2000-2010 la 94,7% (datorită scăderii numărului de IMM-uri per 1.000 loc de la 27 în 2009, la 24 în 2010).

Figura 27. IMM-uri per 1.000 locuitori

Sursa: INS

Diferenţierea la nivelul județean sunt semnificative şi în creştere. Raportul max/min se apreciază de la 1,7 în 2000 la 2 în 2010. Timiş se evidenţiază cu 31 IMM-uri per 1.000 locuitori (129,9% faţă de media naţională). Toate celelalte judeţe se poziţionează mult mai jos (15-24). Cea mai semnificativă creştere medie anuală se înregistrează în Timiş şi Arad (în jur de 7,3-7,9%, în scădere față de creșterea medie anuală pentru perioada 2000-2008 de aproximativ 10%), mai mică în Caraş-Severin şi Hunedoara (5,6-4,9%, omparativ cu 7% în 2008). Întreprinderi noi Analiza privind crearea întreprinderilor noi studiază atât societăţile comerciale, cât şi întreprinzătorii individuali (persoane fizice autorizate, întreprinderile familiale, întreprinderile individuale şi profesiunile liberale) care desfăşoară activităţi neagricole. Termenul “creare nouă” se referă la includerea unei întreprinderi în registrul statistic al întreprinderilor24. În anul 2010, în România au fost înregistrate şi erau încă active în septembrie

24 Registrul statistic al întreprinderilor este actualizat lunar, pe baza registrului contribuabililor ce conţine societăţile comerciale şi întreprinzătorii individuali. În unele cazuri o întreprindere nou creată poate proveni dintr-o întreprindere deja existentă (prin diverse restructurări sau prin privatizare). Persoanele fizice la care se face referire în text includ: persoanele fizice autorizate, întreprinderile familiale, întreprinderile individuale şi profesiunile liberale.

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Nr. de IMM-‐uri la 1000 de locuitori

Arad Caraş-‐Severin Hunedoara

Timiş România Regiunea Vest

43

2011, aproximativ 128.855 de întreprinderi noi, excluzând întreprinderile agricole. În anul 2010, întreprinzătorii din aproape toate regiunile preferă înfiinţarea de persoane fizice, mai puţin în regiunea Bucureşti-Ilfov, unde se obsevă o creştere procentuală a societăţilor comerciale.

Figura 28. Distribuția întreprinderilor active nou create după tipul unității - % - 2010

Sursa: INS, Întreprinderi noi şi profilul întreprinzătorilor din România

Numărul mediu de angajaţi în anul 2010 la persoanele fizice este de 1.4, iar la societăţile comerciale este de 4.1, majoritatea întreprinderilor noi fiind în domeniul 0 salariaţi.

Figura 29. Număr mediu de angajați la întreprinderile nou create după tipul unității - 2010


0 20 40 60 80

Distribuția întreprinderilor active nou create după tipul unități -‐ %

persoane Fizice societăți comerciale

0 1 2 3 4 5

Număr mediu de angajați ai întreprinderilor active nou create

după tipul unității

persoane Fizice societăți comerciale total

44

Figura 30. Distribuția întreprinderilor active nou create după clasa de mărime - % - 2010


În ceea ce privește distribuția între prinderilor active nou create pe medii de

rezidență se observă că majoritatea sunt localizate în mediul urban (76%). Mediul rural este bine reprezentat (peste 30%) în Regiunile Sud și Nord-Est.

Figura 31. Distribuția întreprinderilor active nou create pe medii de rezidență - % - 2010


Evoluţia distribuţiei întreprinderilor noi active după activitatea desfăşurată este prezentată la nivelul celor şase sectoare principale de activitate: industrie, construcţii, comerţ, transporturi, hoteluri şi restaurante, alte servicii. În “industrie” ponderea noilor apariţii, 12.4%, este în descreştere faţă de anii precedenţi. Apare o creştere a ponderii sectoarelor comerţ, hoteluri şi restaurante, şi alte servicii şi o descreştere a ponderii sectoarelor construcţii şi transporturi.

67,4 65,4

58,3 68,8

59 65

74,7 78,1

64,7

32,2 34,4

41,3 30,8

40,7 34,4

25 21,4

34,9

0,4 0,2 0,4 0,4 0,3 0,6 0,3 0,5 0,4

Romania Nord Est Sud Est

Sud Sud Vest

Vest Nord Vest Centru

Bucuresti-‐Ilfov

Distribuția întreprinderilor active nou create după clasa de mărime -‐ %

peste 49 angajați 1-‐49 angajați 0

0 100

Distribuția întreprinderilor active nou create pe medii de rezidență -‐

%

urban rural

45

Pe regiuni, comparativ cu anul 2009, domeniul “industrie” este mai atractiv în regiunile Sud- Muntenia, Nord-Vest şi Sud-Est; “construcţiile” sunt favorizate în regiunile Bucureşti-Ilfov, Nord-Est şi Centru; “comerţul” este domeniul majoritar de orientare a întreprinderilor din regiunile Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia şi Centru; “transporturile” au ponderi mai ridicate în regiunea Nord-Est, Sud-Est şi Bucureşti-Ilfov; “hoteluri şi restaurante” este un domeniu cu rezultate semnificative în regiunile Nord- Vest şi Bucureşti-Ilfov; “alte servicii” au ponderi mult mai ridicate în regiunile Sud-Vest Oltenia, Vest şi Centru.

Figura 32. Distribuția întreprinderilor active nou create pe sectoare de activitate % 2010


În anul 2010 rata de supravieţuire a întreprinderilor la un an este de peste

60%. Proporţia celor care şi-au încetat definitiv activitatea este de 9.8%, iar ponderea întreprinderilor încă inactive la un an după înfiinţare se situează în jurul valorii de 22%.

Figura 31. Situația întreprinderilor nou create la un an de la înființare - % - 2010

12,4 14,1 11,1 15,3 9,5 14,1 11,3 13,9 10,4

9,1 9,9 5,9 6,8 7,3 7,5 15,4 9,5 9,3

51,1 56,2 53,4 61 60,4 51,4 39 40,4 51,2

8,2 9,2 10,2 7,5 8,1 9,1 9,1 5,6 7,6

6,9 7,2 5,2 5,3 4 6,1 11,3 8,8 6,4

12,3 3,4 14,2 4,1 10,7 11,8 13,9 21,8 15,1

Romania Vest

Distribuția întreprinderilor active nou create pe sectoare de

activitate % industrie construcții comerț

transporturi hoteluri și restaurante alte servicii

Romania Nord Est Sud Est

Sud Sud Vest

Vest Nord Vest Centru

Bucuresti-‐Ilfov

68 60,8

70,1 71,6 70 69,3 67,9

77,1 63,1

22,2 25,5

20,7 16,8

22,8 21,6 23,7

10,6 29,6

9,8 13,7

9,2 11,6

7,2 9,1 8,4

12,3 7,3

Situația întreprinderilor nou create la un an de la înNiințare -‐%

desFiițate inactive active

46

Sursa: INS, Întreprinderi noi şi profilul întreprinzătorilor din România 3.1. Investiţii Investiţiile sunt cruciale pentru creşterea economică, iar sporirea şi structura lor (publice, private) se numără printre indicatorii UE pentru dezvoltarea sustenabilă. Achiziţiile de bunuri de capital determină în mare măsură performanţa economică viitoare prin adâncirea şi lărgirea capitalului, fie sub forma capitalului fizic sau a cunoştinţelor. În consecinţă, împreună cu forţa de muncă, acestea au un impact direct asupra ratelor potenţiale de creştere.25 Investiţiile fizice în uzine şi maşini, clădiri şi lucrări etc. pot substitui, în funcţie de activitate, forţa de muncă şi pot produce rezultate mai concrete, adică pot creşte productivitatea. Crearea unui substitut pentru capital din fluxul investiţiilor în cadrul unei regiuni pare o abordare relativ corectă26. Formarea de capital brut fix În vederea comparaţiei cu UE, investiţiile se măsoară prin formarea de capital brut fix (FCBF) – achiziţiile producătorilor rezidenţi, mai puţine casări ale bunurilor fixe într-o anumită perioadă de timp plus anumite adaosuri la valoarea bunurilor proprii realizate prin activitatea de producţie a unităţilor economice sau instituţionale27. În general, FCBF este reprezentat ca şi procent din PIB; suplimentar, a fost analizat nivelul său raportat la populaţie. Formarea de capital brut fix în regiunea Vest în 2009 reprezintă 20,7% din PIB, plasând regiunea pe locul 4 în România (85% faţă de medie), și semnificativ mai jos decât București Ilfov (53%). În contextul UE acest nivel al investiţiilor este deasupra mediei UE27 (19,1%).

Tabelul 16. Formarea de capital brut fix - comparaţie naţională şi internaţională

25 Dezvoltarea sustenabilă în Uniunea Europeană. Raportul de monitorizare 2009 asupra strategiei UE de dezvoltare sustenabilă. Eurostat, 2009, p. 292. 26 Studiu asupra factorilor concurenţei regionale. Versiune intermediară a raportului final pentru DG Regio UE. Cambridge econometrics, ECORIS-NEI, 2006, p. 3-35. 27 Bunurile fixe sunt bunuri tangibile sau intangibile, rezultate din procesul de producţie care sunt utilizate în mod repetat sau continuu în procesul de producţie mai mult de un an. Casările bunurilor fixe sunt tratate ca şi achiziţii negative. FCBF include: bunuri cultivate; echipament de transport; alte maşini şi echipamente; foraje; alte clădiri şi structuri; bunuri intangibile fixe. Europa în imagini (Anuarul Eurostat 2010, p. 91).

47

% din PIB EUR per 1 locuitor

2000 2009

Evoluţie 2000-2009, p.p.

2000 2009 Evoluţie

2000-2009, %

Creştere anuală medie

2000-2009 Regiunea Vest 14,7% 20,7% 6,0% 286 1.252 338,0% 17,8%

România 18,8% 24,4% 5,6% 349 1.345 285,1% 16,2% Bucureşti-Ilfov 37,7% 39,1% 1,5% 1 527 5.083 232,9% 14,3% Loc în România 3 5 4 3 2 4 4

% faţă de media României 78% 85% 108% 81,8% 93,1% % faţă de media Buc.-Ilfov 39,0% 53% 406% 18,7% 24,6%

UE 27 20,7 19,1% -1,6% 3 957 4.466 12,9% 1,4% % faţă de media UE 27 71% 109% -374% 7,2% 28,0%

Sursa: Eurostat şi calcule proprii Această pondere ridicată a FCBF în cadrul PIB nu ar trebui să ascundă nivelul scăzut al investiţiilor în termeni absoluţi precum şi raportat la populaţie. În ceea ce priveşte FCBF în EUR p.c. Regiunea Vest este a doua din România cu o valoare de 1252– puţin sub media națională (93,1%), dar sub jumatate (24,6%) din media București Ilfov (5083). Respectiv 28% din media UE27 în anul 2009 atât la nivelul regiunii, cât și național, București Ilfov și UE s-au înregistrat scăderi ale acestui indicator față de 2008. Structura investiţiilor în sectorul public și privat Datele disponibile nu ne permit o analiză a structurii investiţiilor (publice, private) la nivel regional. Putem presupune că diferenţele dintre regiunile României nu sunt foarte mari; astfel, datele la nivel naţional pot oferi unele indicii. Din analiza acestora28 este evident că: Investiţiile publice ca şi % din PIB în 2009 reprezintă 5,4% (de 2 ori mai mari decât media UE27 de 2,9%), ţara se situează pe locul 1, la egalitate cu Republica Cehă, și similar cu Polonia. Această pondere este mult mai ridicată decât cele ale altor ţări (toate celelalte state UE au o valoare a investițiilor publice sub 5%, inclusiv NSM). Investiţiile private ca şi % din PIB în 2009 reprezintă 20,2 (în scădere față de 27,9% cât erau în 2008 și cu aproape 1,8 puncte procentuale peste media UE 27 de 18,4%), ţara se situează pe locul 3, după Slovacia (21,3%) și Cipru (20,4%). Valori ridicate similare se observă în majoritatea NSM – Bulgaria (19,7%), Letonia (17,5%), Slovenia (19,1%), precum şi în Spania (19,6%). Se observă o scădere a ponderii investiților publice în toate statele UE în 2009 comparativ cu 2008. Investiţiile publice se mențin constante in 2009 comparativ cu 2008, în timp ce cele private scad. În 1998-2009 ponderea investiţiilor publice în PIB a rămas la valoarea de 5,4%. În acelaşi timp, ponderea investiţiilor private a crescut cu 23,2%, comparatic cu 70% creștere pentru perioada 1998-2008. Reducerea ratei de creștere a investițiilor private se datorează scăderii ponderii acestora în perioada 2008-2009

28 Anuarul Eurostat 2011, p. 52, investiţiile gospodăriilor sunt excluse

48

(scădere de 27,6%, 7,7 p.p.). Rezultă că ponderea investiţiilor publice a crescut în total de la 16% la 21,1%, comparativ cu media UE de 15,2%. Structura investiţiilor pe sectoare economice Este important de ştiut nu numai nivelul total al investiţiilor ci şi în ce sectoare sunt realizate şi cum evoluează în timp. Au fost utilizate datele privind investiţiile brute pentru bunuri fixe tangibile furnizate de unităţile locale, pe activitate a economiei naţionale la nivelul secţiunilor CAEN Rev.229. Datele pentru regiunile UE la acest nivel de clasificare sectorială sunt prea fragmentate şi nu au putut fi folosite. În 2010, majoritatea investiţiilor au mers în industrie – 43,7% (31,6% din acestea în industria prelucrătoare, 8,1% în producţia de energie electrică şi termică, gaze naturale şi apă şi 4% în minerit şi industria extractivă), urmate de comerţ, hoteluri şi restaurante şi transport cu 20,3% (preponderent comerţ – 9,9% şi transport, depozitare – 7,7 și hoteluri și restaurante 2,6%), tranzacții imobiliare (9,7%), construcţii (8,6%) precum şi agricultură, silvicultură şi pescuit – 8,3% (majoritatea acestora în agricultură – 7,8%). Cea mai mică este ponderea în comunicații (0,9%). Investiţiile în bunuri tangibile fixe au sporit substanţial în toate sectoarele deşi nu în mod egal, conducând la mutări importante în structura investiţională – o apreciere semnificativă a ponderii din Construcţii (+14,4 p.p.), intermediere financiară şi imobiliare (+13,8%) şi agricultură (+9 p.p.) precum şi o scădere apreciabilă în comerţ (-17,8 p.p.) şi industrie (-18,8 p.p.), în special în industria prelucrătoare (-10,6 p.p.). Merită menţionată şi aprecierea substanţială a investiţiilor în educaţie, sănătate şi asistenţă socială în termeni nominali, deşi ponderea acestora a crescut cu numai 0,5 p.p. În România, mult mai mare a fost declinul industriei (-30,1 p.p.) cu precădere al producţiei de energie electrică şi termică, gaz şi apă (-30,3 p.p.), şi mult mai mic cel din agricultură; investiţiile în comerţ au crescut comparativ cu declinul din regiunea Vest. Pentru perioada 2008-2010, evoluția investiților în bunuri tangibile se schimbă,majoritatea sectoarelor (cu excepția producției de energie și distribuția apei – creștere cu 9,1 pp% și industriei prelucrătoare - +7,2 pp) înregistrează declin sau creșteri nesemnificative, inferioare celor din periada dinainte de criză. Cel mai mare declin se înregistrează în sectorul construcților (-10,1 pp), Agricultură și silvicultură (-2,6 pp ), comerț (-2,4 pp) și tranzacții imobiliare (-2,2 pp).

Tabelul 17. Investiţii la nivel de sector (investiţii brute în bunuri tangibile fixe din unităţile locale), milioane RON

Milioane RON Structura în cadrul regiunii, %

Structura în România

2008 2010 Evoluţie

, % 2008 2010 Evoluţie p.p. 2008 2010

Evoluţie p.p.

Agricultura, vanatoare si servicii anexe 1 127 576 -‐49% 7,9% 7,8% -‐0,1% 0,8% 0,6% -‐0,2%

29 În acest caz achiziţia bunurilor intangibile nu este inclusă

49

Silvicultura si exploatare forestiera 402 26 -‐94% 2,8% 0,4% -‐2,5% 0,3% 0,0% -‐0,2%

Pescuitul si acvacultura 23 11 -‐52% 0,2% 0,1% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% INDUSTRIA EXTRACTIVA 613 295 -‐52% 4,3% 4,0% -‐0,3% 0,4% 0,3% -‐0,1% INDUSTRIA

PRELUCRATOARE 3 461 2330 -‐33% 24,4% 31,6% 7,2% 2,3% 2,3% 0,0% PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE

ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA

CALDA SI AER CONDITIONAT

552 595 8% 3,9% 8,1% 4,2% 0,4% 0,6% 0,2% DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE

DECONTAMINARE

333 536 61% 2,3% 7,3% 4,9% 0,2% 0,5% 0,3% CONSTRUCTII 2 656 632 -‐76% 18,7% 8,6% -‐10,1% 1,8% 0,6% -‐1,2%

COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL;

REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR

1 755 732 -‐58% 12,4% 9,9% -‐2,4% 1,2% 0,7% -‐0,4% TRANSPORT SI DEPOZITARE 865 574 -‐34% 6,1% 7,8% 1,7% 0,6% 0,6% 0,0% HOTELURI SI RESTAURANTE 226 188 -‐17% 1,6% 2,6% 1,0% 0,2% 0,2% 0,0% INFORMATII SI COMUNICATII 272 63 -‐77% 1,9% 0,9% -‐1,1% 0,2% 0,1% -‐0,1%

Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in

principal intreprinderilor

(activitati profesionale,

stiintifice si tehnice, activitati de servicii administrative si

activitati de servicii suport )

1 692 716 -‐58% 11,9% 9,7% -‐2,2% 1,1% 0,7% -‐0,4%

INVATAMANT 8 13 63% 0,1% 0,2% 0,1% 0,0% 0,0% 0,0% SANATATE SI

ASISTENTA SOCIALA 58 49 -‐16% 0,4% 0,7% 0,3% 0,0% 0,0% 0,0% ALTE ACTIVITATI DE

SERVICII 146 31 -‐79% 1,0% 0,4% -‐0,6% 0,1% 0,0% -‐0,1%

Total, millions RON 14189 7367 -‐48% 100,0%

100,0% 0,0% 9,6% 7,4% -‐2,2%

Sursa: INS ROMÂNIA, Tempo Online, INT105B - Investiţii brute în bunuri tangibile fixe din unităţile locale, pe activităţi ale economiei naţionale la nivel de secţiune CAEN Rev.2

Bunuri tangibile fixe/rata de ocupare a forţei de muncă Având în vedere faptul că nu sunt disponibile date privind stocul de capital fizic, au fost folosite ca şi substitut investiţiile (investiţiile brute în bunuri corporale) per salariat. Cu 26,5 mii RON în 2008, regiunea Vest se situează pe locul 3 la nivelul ţării (90% faţă de media naţională şi 48% faţă de media capitalei). Raportul este similar în Sud-Muntenia – 28,8 mii (locul 2) şi Centru – 25,3 mii (locul 4). În celelalte regiuni, acesta variază între 17,7 şi 21,4 mii.

Tabelul 18. Investiţii per salariat, RON/persoană – comparaţie naţională şi internaţională

2000 2010 Evoluţie

2000-2010

Creştere anuală medie

2000-2010 Regiunea Vest 4 638 16 200 249,3% 13,3% România 5 817 22 775 291,5% 14,6% Bucureşti-Ilfov 19 298 73 760 282,2% 14,3% % faţă de media României 79,7% 71,1% % faţă de media Bucureşti-Ilfov 24,0% 22,0%

50

Sursa: INS ROMANIA, Tempo Online,INT105B - Investiţii brute pentru active fixe tangibile ale unităţilor locale, FOM104A - Numărul mediu de angajaţi pe activităţi economice la nivelul CAEN

Rev. 1 şi 2

În perioada 2008-2010, investițile per salariat scad de la 25,5 mii la 16,2 mii ( o scădere absolută de 4 614,7, respectiv – 22,2%). În 2010, regiunea se situează pe locul 5, observându-se o scădere atât comparativ cu cota deținută în media României (de la 90% la 71,1%, cât și față de București Ilfov – de la 48% la 22%). În ceea ce privește evoluția în perioada 2000-2010, regiunea se situează pe ultimul loc în România, având o rată de creștere medie anuală de 13,3%. Apropiate ca și valori mai sunt Sud-Vest Oltenia (cu o creștere medie anuală de 13,5%) și București-Ilfov (cu 14,3%). Prima regiune din România, Sud-Est, înregistrează o creștere medie anuală de 19,8%.

Figura 32. Investiţii per salariat – evoluţie (RON)

Sursa: INS, Tempo Online

Raportul investiţii/ocupare a crescut semnificativ în 2000-2008 – de peste 5 ori, cu o creştere anuală medie de peste 13,3% față de 14,6% media națională și 14,3% rata de creștere anuală medie a regiunii București Ilfov. 3.2.Tipare ale locaţiei firmelor şi densităţii

Concentrarea populaţiei în Regiunea Vest este reprodusă şi accentuată în

distribuţia firmelor. Figura 33 subliniază importanţa în creştere a nucleului regional – Timișoara şi Arad – pe măsură ce accentul trece pe activităţi mai ample şi mai competitive, inclusiv producţie (în general) şi în special firmele mari şi cu capital majoritar străin ce determină dezvoltarea în Regiunea Vest.

51

Această concentrare a firmelor evidenţiază un factor important în dezvoltarea teritorială a Regiunii Vest – împărţirea urban-rural. Localităţile clasificate ca ‘urbane’ cuprind 63 procente din populaţie (77 procente din populaţia totală este clasificată ca ‘urbană’)30 însă 90 procente din forţa de muncă şi valoarea adăugată. Localităţile urbane susţin de 2,6 ori mai multe firme pe cap de locuitor decât localităţile rurale, de patru ori mai multe firme mari, şi de două ori mai multe firme cu capital majoritar străin. Este interesant, totuşi, că împărţirea urban-rural variază considerabil în interiorul judeţelor. Figura 33. Împărţirea urban-rural în înfiinţarea de firme în judeţele din Regiunea Vest (2010)

Sursa: Calcule bazate pe date din Registrul Comercial şi Institutul Naţional de Statistică (Populaţia pe

localităţi; clasificarea localităţilor) 3.3.Conectivitate și acces la piață pe grupe de industrii31

În contextul forţelor de aglomerare discutate în secţiunea precedentă,

abordarea disparităţilor teritoriale prin simpla încercare de a aduce locurile de muncă locuitorilor este probabil să capete limitări semnificative32. 30 Reţineţi că, potrivit datelor INS, 77 procente din populaţia Regiunii Vest este clasificată ca urbană. Cifra de 63 procente se bazează pe o evaluare a populaţiei prin clasificarea siruta ca fiind fie ‘urbană’ fie ‘rurală’. Această clasificare s-a bazat pe informaţii furnizate de INS, în care siruta etichetate ca ‘Municipiu’ sau ‘Oraş’ au fost clasificate drept urbane în timp ce celelalte au fost clasificate drept rurale. Referinţele la valoare adăugată şi firme pe cap de locuitor din zonele urbane şi rurale se bazează pe această clasificare. 31 Analiza conectivităţii, prezentată în această secţiune şi următoarea, a fost realizată de o echipă compusă din Titus Man, Ciprian Moldovan, şi Raularian Rusu de la Departamentul de Geografie Regională şi Planificare Teritorială al Universităţii Cluj-Napoca. 32 Strategiile de dezvoltare teritorială au o lungă istorie în încercările de a “aduce locurile de muncă la persoane” în regiuni subdezvoltate, în principal prin politici proiectate să creeze stimulente pentru investiţii în zone stagnante. Totuşi, în multe cazuri, opţiunile de politici sau implementarea acestora au dus la rezultate privind dezvoltarea ineficiente sau chiar nefavorabile la nivel subnaţional.

Num

ăr de locuito

ri pe

firm

ă

52

În schimb, este esenţial să se promoveze şi mobilitatea, să se permită locuitorilor să acceseze oportunităţi de angajare oriunde s-ar afla în regiune (sau în afara regiunii). Astfel, o a doua componentă esenţială a strategiei de dezvoltare teritorială este accesul, sau conectivitatea. Gradul în care locuitorii şi firmele dintr-o locaţie pot accesa aglomerările regionale şi naţionale importante va avea un impact semnificativ asupra perspectivelor de dezvoltare. Şi asta deoarece cu cât este mai mare accesul pe care îl au persoanele şi firmele la aceste aglomerări, cu atât mai productive vor fi acestea (prin exploatarea economiilor la scară şi a efectelor externe ale activităţii economice).

Accesul, ca şi conectivitatea, este o funcţie de distanţă care, conform modelului descris în Raportul privind Dezvoltarea Mondială pe 2009 (Banca Mondială, 2009) se referă la uşurinţa sau dificultatea cu care sunt transportate în spaţiu persoane, bunuri, servicii, capital, informaţii şi idei. Distanţa şi conectivitatea determină gradul de acces la oportunităţi economice prin:

i) mutare, care include relocarea atât temporară, cât şi permanentă pentru a accesa oportunităţi de angajare; şi,

ii) navetă, care este procesul zilnic prin care angajaţii pot accesa oportunităţi de angajare în locaţii mai favorabile.

De fapt, distanţa şi conectivitatea determină, de asemenea, gradul în care poate fi posibil ca locurile de muncă să ajungă la persoane mai degrabă decât vice-versa. Conform modelelor noii geografii economice, costul (şi durata) transportului joacă un rol important în determinarea gradului în care activitatea economică se va concentra sau se va dispersa. O îmbunătăţire semnificativă în conectivitatea unei regiuni poate deplasa echilibrul dintr-un sector specific către desconcentrare, din moment ce beneficiile accesării unor intrări cu costuri mai scăzute pot cântări mai mult decât costurile mai mari de transport şi pierderea celorlalte beneficii ale aglomerării. În această secţiune a raportului, explorăm nivelul de conectivitate din Regiunea Vest, şi modul în care acesta modelează tiparele zonelor dominante şi ale celor stagnante din regiune. În urma unei discutări iniţiale a nivelului general al conectivităţii diferitelor zone ale regiunii în contextul naţional, punem accentul pe conectivitatea în cadrul regiunii – în special conectarea la principala aglomerare regională Timișoara-Arad. În această privinţă, observăm modul în care infrastructura de transport curentă facilitează accesul la conurbaţie pentru navetişti, precum şi cât de accesibilă este conurbaţia pentru instituirea unor pieţe funcţionale, integrate, pentru firme, angajaţi şi consumatori în întreaga regiune.

Exemplele includ politica industrială şi de infrastructură italiană pentru Mezzogiorno, cunoscuta “licenţiere Raj” din India, scutirile de taxe din Thailanda, şi subvenţiile vizate pentru rata dobânzii din Brazilia (Banca Mondială, 2009). Pentru regiuni cu adevărat izolate şi slab populate, politicile de dezvoltare vizate au fost în cea mai mare parte eşecuri costisitoare, subvenţionând investiţii ineficiente, agravând plecarea celor mai bune firme şi a celor mai calificaţi angajaţi şi contribuind la un mediu instituţional nefavorabil. Chiar dacă aceste experienţe nu trebuie să înlăture rolul politicilor în facilitarea investiţiilor în regiuni stagnante, în mod clar o asemenea abordare nu trebuie să constituie singura sau principala abordare pentru soluţionarea inegalităţilor spaţiale.

53

După cum se indică în Tabelul 19, exporturile către destinaţii din afara UE au crescut în importanţă în ultimii ani în toate judeţele. Este de remarcat locaţia acestor pieţe, şi în special importanţa pieţelor ca Turcia şi Ucraina, şi eventual Egiptul care ar fi accesat cel mai probabil prin portul Constanţa.

Tabelul 19. Principalele pieţe de export din afara UE pe judeţe (2005 şi 2011)

Sursa: Calcule bazate pe date de la Institutul Naţional de Statistică (Date din operaţiuni vamale)

3.4.Antreprenoriat

Există semne importante ale activităţii antreprenoriale în Regiunea Vest.

Aceasta este una dintre cele mai dense regiuni din punct de vedere al comerţului şi al firmelor din România. În anul 2010, aceasta a fost a treia ca număr de firme pe cap de locuitor cu 211,5 firme la 100.000 de locuitori – situându-se doar după Bucureşti-Ilfov (437,5) şi Centru (213,2). În plus, cu un număr de 639 de firme

pieţe 2005 2011 Ucraina 0,1 1,6 Elveţia 2,6 1,3 Turcia 0,3 1,3 subtotal top 3 3,0 4,1 Arabia Saudită 19,8 Turcia

0,1 2,6 Algeria 1,5 subtotal top 3 0,1 24,0 Turcia

5,5 4,3 Egipt 0,1 2,3 China 0,6 1,8 subtotal top 3 6,1 8,4 Turcia

0,5 2,2 Statele Unite 1,1 0,9 Croaţia 0,2 0,6 subtotal top 3 1,7 3,7

% exporturi

Hunedoara

Arad

Caraş-‐Severin

Timiş

54

exportatoare active în 2010, Regiunea Vest a avut al treilea cel mai mare procent de firme angajate în exporturi din ţară (15.7%)33 şi a patra cea mai ridicată densitate de exportatori din România (33,3 exportatori la 100.000 de locuitori). Totuşi, decalajul faţă de regiunea de pe primul loc este încă mare. Figura de mai jos arată că densitatea de firme şi exportatori este sub şaptezeci de procente şi respectiv cincizeci de procente din densitatea de firme şi exportatori din regiunea Bucureşti-Ilfov34.

Figura 34. Densitatea de firme şi exportatori în 2010 (% din densitatea din Bucureşti-‐Ilfov)


În cifre absolute, firmele exportatoare din România sunt concentrate în

principal în regiunile Bucureşti-Ilfov, Centru şi Nord-vest. Regiunea Vest se distinge doar ca a patra destinaţie principală a societăţilor exportatoare, cuprinzând 10,7% din societăţile exportatoare din ţară.

Tabelul 20. Distribuţia regională a exportatorilor şi non-‐exportatorilor

Regiunea Non-‐exp. Exp. Total Nord-‐est 11,22 9,09 10,94 Sud-‐est 11,73 7,53 11,18 Sud-‐Muntenia 11,53 8,44 11,13 Sud-‐vest Oltenia 7,82 4,93 7,45 Vest 9,55 10,7 9,7 Nord-‐vest 12,76 17,49 13,37 Centru 11,87 19,62 12,88 Bucureşti-‐Ilfov 23,52 22,2 23,35 33 Numerele sunt calculate pe baza unui eşantion de firme (sediu) din setul de date ASI (A se vedea Anexa 1). În 2010 procentul de firme exportatoare pe regiune a fost: Bucureşti-Ilfov (12%), Centru (19,6%), Nord-vest (17,6%), Vest (15,7%), Nord-est (12,3%), Sud-Muntenia (10,6%), Sud-est (9,08%), şi Sud-vest Oltenia (9,04%). 34 Bucureşti-Ilfov este prima regiune în ceea ce priveşte atât densitatea de firme cât şi cea de exportatori cu 52,6 exportatori şi 437,5 firme la 100.000 de locuitori.

0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% 100.0%

Sud-‐vest Oltenia

Nord-‐est

Sud-‐est

Sud-‐Muntenia

Vest

Nord-‐vest

Centru

densitatea de exportatori

densitatea de firme

55

Total 100 100 100 Sursa: Calcul al personalului Băncii Mondiale pe baza datelor din ASI

“Gazelele”, firme cu o creştere a cifrei de afaceri de cel puţin 25% timp de 3

sau mai mulţi ani, prezintă un interes deosebit atât datorită contribuţiei acestora la ocuparea forţei de muncă, cât şi ca indicator suplimentar al antreprenoriatului. În 2010, ultimul an pentru care sunt disponibile date la nivel de firmă din setul de date ASI, firmele gazelă din România s-au concentrat cel mai mult în regiunile Bucureşti-Ilfov, Centru şi Nord-vest. Regiunea Vest este doar a şasea locaţie principală pentru firme gazelă cuprinzând 10,5% din firmele gazelă din ţară. Totuşi, în ceea ce priveşte procentul de firme gazelă din numărul total de firme, Regiunea Vest prezintă a doua cea mai ridicată probabilitate de a avea o firmă gazelă (4,5%), în timp ce regiunea Centru arată cea mai ridicată probabilitate cu 5,3%.

Figura 35. Distribuţia firmelor gazelă în România pe regiune – exclusiv IS (2010)

Figura 36. Ponderea firmelor gazelă în toate firmele (exclusiv IS), pe regiune (2010)


O altă caracteristică importantă a firmelor gazelă din Regiunea Vest este că

aproape jumătate dintre acestea sunt cu capital majoritar străin. Faptul că un număr semnificativ din aceste firme foarte dinamice au capital majoritar străin nu ar trebui să fie surprinzător. Acest fapt este coerent cu analiza activităţii de export din Regiunea Vest precum şi cu evaluările din punct de vedere teritorial şi al geografiei economice (a se vedea rapoartele însoţitoare). Dovezile unor parametri foarte diferiţi indică faptul că firmele cu capital majoritar străin sunt principalul motor de dezvoltare şi al exporturilor din regiune.

Nord -‐ est, 9.5

Sud -‐ est, 10.94

Sud -‐ Muntenia, 12.04

Sud -‐ vest Oltenia, 6.62

Vest, 10.54 Nord -‐ vest, 13.36

Centru, 16.36

Bucureşti -‐ Ilfov, 20.62

3.7 3.7 3.8

4.1 4.2

4.5 4.6

5.3

0.0 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0 6.0

Bucureşti -‐ Ilfov Sud -‐ vest Oltenia

Nord -‐ est Sud -‐ est

Nord -‐ vest Sud -‐ Muntenia

Vest Centru

56

Figura 107. Capitalul majoritar al firmelor gazelă (exclusiv) pe regiune (2010)


În plus, specializarea sectorială a “gazelelor” din Regiunea Vest este uşor

diferită de distribuţia globală a firmelor. Dacă firmele din Regiunea Vest sunt în general concentrate în activităţi de servicii ca cele de comerţ cu ridicata (14%), comerţ cu amănuntul (10%), şi construcţii şi materiale de construcţii (5%), firmele gazelă sunt specializate în special în activităţi de producţie. Produsele alimentare (10%); articolele din metal (8%), articolele de îmbrăcăminte (6%), şi fabricarea produselor din cauciuc (6%) sunt sectoarele în care apar cel mai mare număr de firme cu creştere rapidă.

Acest trend este uşor diferit de cel al celorlalte celelalte regiuni în care specializarea sectorială a firmelor gazelă oglindeşte concentrarea sectorială a firmelor în general. În cazul regiunii Bucureşti-Ilfov, atât firmele gazelă cât şi firmele în general sunt specializate în special în activităţi de servicii. O altă diferenţă importantă între Regiunea Vest şi Bucureşti-Ilfov este aceea că firmele gazelă din cea din urmă sunt răspândite în mai multe sectoare, sugerând faptul că creşterea economică în această regiune este probabil mai echilibrată, respectiv răspândită uniform între diferite zone ale economiei.

Figura 38. Distribuţia pe sectoare a firmelor gazelă în Regiunea Vest (2010)

10.3 10.5 17.6 12.9

44.8 26.0 26.9

24.9

0% 20% 40% 60% 80% 100% Nord -‐ est Sud -‐ est

Sud -‐ Muntenia Sud -‐ vest Oltenia

Vest Nord -‐ vest

Centru Bucureşti -‐ Ilfov

100% străin altele

Produse alimentare, 10%

Articole din metal, 8%

Îmbrăcăminte, 6%

Cauciuc, 6%

Construcţii şi materiale de construcţii, 5%

Piele, 5% Echipamente

electrice, 5

% Calculatoare, 4% Instalaţii şi echipamente, 4%

Auto-‐ vehicule, 4%

Alte activităţi industriale, 4

%

Comerţ cu ridicata, 4%

Comerţ cu amănuntul, 4%

Textile, 3%

Altele, 28%

57


Figura 39. Distribuţia pe sectoare a firmelor gazelă în Regiunea Bucureşti-‐Ilfov (2010)


4. Investiții străine

4.1. Investiţii străine directe În contextul globalizării vieţii economice mondiale, unde barierele politice, economice şi tehnologice sunt în curs de dispariţie, capacitatea unei ţări de a participa la activitatea globală este un indicator important al performanţei şi competitivităţii sale. ISD pot fi privite ca şi o strategie economică alternativă, adoptată de acei agenţi economici care investesc în noi sedii / uzine sau care achiziţionează bunuri existente ale unui agent economic străin. Aceasta reprezintă o strategie majoră pentru dezvoltarea regională, cu precădere pentru acele regiuni care încearcă să recupereze rapid teren şi să demareze sau să accelereze procesul de modernizare şi restructurare economică, inclusiv eventuale conexiuni cu agenţi economici locali. Întreprinderile care efectuează ISD urmăresc completarea sau substituirea comerţului extern, prin producţia (şi adesea comercializarea) de bunuri şi servicii în alte ţări decât cea în care au fost create35. După cum a fost evidenţiat în al cincilea Raport privind coeziunea, „intrările de ISD au depăşit substanţial ieşirile în toate ţările care au aderat la UE în 2004 şi 2007 iar ISD s-au dovedit a fi forţă motrice importantă a creşterii în aceste ţări”36. Din punctul de vedere al ţărilor şi regiunilor recipiente, ISD sunt importante pentru cel puţin 3 motive:

• Asigură creşterea disponibilităţii capitalului, care ar putea fi importantă îndeosebi în condiţiile limitării resurselor interne de investiţii;

35 Anuarul Eurostat 2011, p. 139 36 Investind în viitorul Europei. Al cincilea raport privind coeziunea economică, socială şi teritorială. Versiune preliminară. Noiembrie 2010. Comisia Europeană, p. 7

Comerţ cu ridicata, 11%

Construcţii şi materiale de construcţii, 9%

Comerţ cu, amănuntul,

7% Protecţie şi investigaţii, 5%

Programarea calculatoarelor,

4% Alimentar, 4% Articole din metal, 4% Construcţi

i specializate, 3% Servicii de inginerie şi arhiitecturale, 3%

Sănătate, 3% Comercializarea de auto-‐

-‐ vehicule, 3%

Administrare birouri, 3%

Inginerie civilă, 2%

Cauciuc şi mat. plastice, 2%

Tipărire şi reprod., 2%

Substanţe chimice, 2% Fabricarea de calculatoare,, 2%

Instalaţii şi echipamente, 2%

Activităţi pentru sedii, 2%

Electr, 2%

Activităţi de editare, 2%

Cercetare ştiinţifică, 2%

Servicii pentru clădiri, 2%

Altele, 22%

58

• Reprezintă un canal important de inovaţie şi contribuie la o mai mare sporire a productivităţii în cadrul sectoarelor;

• Pot fi percepute ca şi o apreciere „externă” (internaţională) a atractivităţii investiţiilor, a mediului de afaceri şi a competitivităţii economiei recipiente.

Analiza poziţiei Regiunii Vest cu privire la ISD a fost realizată pe baza stocurilor de ISD care arată valoarea tuturor investiţiilor precedente la finalul perioadei de referinţă37 (nu există date privind fluxurile ISD la nivel regional). Pe lângă valorile absolute, au fost utilizaţi 2 indicatori relativi pentru a permite comparaţiile şi pentru a compensa diferenţele dintre regiuni cu referire la dimensiunile şi economiile acestora: stocul ISD ca şi % din PIB şi per capita. Datele UE sunt numai la nivel naţional. Nu sunt disponibile date regionale privind structura ISD pe sector. Poziţia Regiunii Vest cu referire la cuantumul ISD este relativ slabă. Valoarea totală a ISD în Regiunea Vest la nivelul anului 201138 era de 3,987 miliarde EUR, 7,2% din totalul ISD în România, situând regiunea pe locul 4 la nivel naţional după Bucureşti-Ilfov, Centru şi Sud-Muntenia. În pofida aprecierii semnificative din 2003 (cu 311%, respectiv de peste 4 ori), ponderea regiunii a scăzut ușor cu 0,2 p.p. (de la 7,4 la 7,2%). Poziţia specifică a regiunii capitalei trebuie subliniată – în 2011 aceasta deţinea 61,7% din cuantumul total de ISD.

Figura 40. Evoluția soldului ISD pe regiuni perioada 2007-2011 – milioane Euro

Sursa: Rapoarte anuale INS și BNR

În 2007, cuantumul ISD în regiunea Vest reprezenta 18,3% din PIB – cu mult sub media naţională (34%), UE12 (48%) și UE27 (62%). Regiunea se plasează a cincea în România după Bucureşti-Ilfov (96%), Centru (24%), şi – cu valori foarte apropiate – Sud-Muntenia (18,8%) şi Sud-Est (18,4%). Evoluţia din cursul anului 2003 este limitată (+4,1 p.p.) şi regiunea a pierdut 2 poziţii, de pe locul 3 pe 5. Încă o dată, specificul poziţiei capitalei necesită atenţie – cuantumul ISD în 2007 în 37 Anuarul Eurostat 2011, p. 140 38 Investițiile Străine Directe în România în anul 2011

0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000

Nord-‐Vest Centru

Nord-‐Est Sud-‐Est

Sud -‐ Muntenia Bucuresti-‐Ilfov

Sud-‐Vest Oltenia Vest

Evoluția soldului ISD pe regiuni 2007-‐2011

2011

2010

2009

2008

2007

59

Bucureşti-Ilfov este 96% din PIB şi în numai 5 ani acesta s-a dublat cu aproximaţie (+45 p.p.). Poziţia regiunii în contextul UE se agravează de asemenea – deficitul faţă de UE27 a crescut cu 2,7 p.p., iar faţă de UE12 – cu 6,5 p.p. Comparativ cu ţările privite individual vis a vis de cuantumul ISD ca şi % din PIB, Regiunea Vest se aseamănă doar cu Grecia şi Italia (în jurul valorii de 16%).

Tabelul 21. Cuantum ISD – comparaţie naţională şi internaţională

Stoc ISD, milioane EUR Stoc ISD, % din PIB Stoc ISD, EUR per capita

2003 2010 Evoluţie

2003-2010, %

2003 2010 Evoluţie

2003-2009, p.p.

2003 2010 Evoluţie

2000-2010, %

Regiunea Vest 752 3987 358,3% 14,2% 27,4% 13,2 385 1,795 366,0% România 10 160 55 139 417,6% 19,3% 42,4% 23 467 2,450 425,1%

Bucureşti-Ilfov 5 471 32 720 498,1% 51,2% 105,8% 54,5 2 478 14,46

7 483,9%

% faţă de media României 7,4% 6,6% 73% 65% -8 82,6% 73.3% 86%

% faţă de media Bucureşti-Ilfov 13,7% 10,5% 28% 26% -2 15,6% 12.4% 76%

UE 27 4 450 671 5 915 911 32,9% 44,0% 48,3% 4,3 9 146 11,806 29,1%

% faţă de UE 27 0,02% 0.06% 32,3% 57% 24,7 4,2% 15.2% Sursa: INS, BNR; Eurostat: Cuantum investiţii directe atrase

În 201039, cuantumul ISD înregistrează o creștere semnificativă comparativ cu 2007, ajungând la 27,4% din PIB, dar rămâne încă mult sub media națională (42,4%) și UE 27 (57%). Regiunea se situează pe locul 3 în România (în urcare cu 2 poziții comparativ cu 2007), după București- Ilfov (108,2%) și Centru (27,5%). În ceea ce privește evoluția, comparativ cu anul 2007 aceasta este de 3 ori mai mare (de la 4,1 la 13, 2 pp), iar poziția regiunii în clasamentul național se îmbunătățește cu 2 poziții (de la locul 5 la locul 3). În contextul UE, situația regiunii se îmbunătățește de asemenea, deficitul față de UE 27 scăzând la 24,7 pp (comparativ cu 43,6 în 2007).

Figura 41. Evoluţia cuantumului ISD

39 S-a păstrat anul 2010 pentru a putea realiza ponderea în PIB

EUR per 1 inh.

0

2,000

4,000

6,000

8,000

10,000

12,000

14,000

16,000

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Bucuresti-Ilfov Vest Romania EU 27

% of GDP

0%

20%

40%

60%

80%

100%

120%

140%

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Bucuresti-Ilfov Vest Romania EU 27

60

Regiunea Vest se situează pe o poziţie uşor mai ridicată în România în privinţa cuantumului ISD raportat la populaţie. Cu un cuantum ISD de 1.608 EUR per capita în 2009, regiunea este a doua din România, însă este cu mult sub media naţională de 2325 EUR (69%) şi de 9 ori mai jos decât Bucureşti-Ilfov – 14.069 EUR (11%). Evoluţia în ansamblu a cuantumului ISD per capita este 317% (80% faţă de media naţională). Deşi a urcat un loc, plasându-se pe poziţia a doua, modificările generale din perioada 2003-2009 situează Regiunea Vest pe locul 5 în România după Sud-Vest Oltenia (491%), Centru (480%), Bucureşti-Ilfov (468%) şi Sud-Muntenia (334%). Cu toate acestea, la nivelul acestui indicator situaţia regiunii pare să se înrăutăţească – cu 10% faţă de media UE27 şi 36% faţă de media NSM (aşa cum apar şi toate celelalte regiuni ale României cu excepţia Bucureşti-Ilfov). Creşterea în regiunea Vest este cu mult superioară celei din UE27 (81% în 2003-2009) şi UE12 (181%), contribuind la o oarecare reducere a diferenţei (cu 5,5 p.p. pentru UE27 şi cu 11,6% pentru UE12). În acest sens, în timp ce în România se manifestă o tendinţă spre divergenţă, în contextul UE se manifestă o tendinţă spre convergenţă la nivelul cuantumului ISD. Comparativ cu ţările privite individual, din perspectiva nivelului ISD per capita se observă faptul că nicio ţară nu înregistrează valori similare cu cele ale regiunii Vest –cu excepţia României (2325), mai apropiate sunt Grecia (2584) şi Lituania (2931). În anul 2010, cuantumu ISD per capita în regiune era de 1795 EUR per capita, şi deşi în creştere faţă de 2009, rîmâne încă sub media naţională de 2450 EUR (73,3%) şi de 9 ori mai jos decât Bucureşti-Ilfov – 14 467 EUR (12,4%). Evoluţia în ansamblu a cuantumului ISD per capita este 366% (86% faţă de media naţională). Creşterea în regiunea Vest este cu mult superioară celei din UE27 (29,1% în 2003-2010), contribuind la o oarecare reducere a diferenţei. Menţionăm totuşi faptul că poziţia regiunii (mai ales în cadrul UE) ar fi superioară dacă am utiliza datele referitoare la fluxurile ISD. Acest aspect este evidenţiat de poziţia semnificativ superioară a României pentru acest indicator – ţara se situează pe locul 11 la fluxurile totale (acumulate) ale investiţiilor externe directe atrase în perioada 2003-2009, pe locul 8 la fluxurile investiţiilor externe directe atrase în 2008 ca şi % din PIB (6,9% faţă de media UE27 de 1,6%), respectiv pe locul 14 la fluxuri ISD atrase per capita în 2008 (441 EUR faţă de media UE27 de 1095)40. Datele comparative nu indică în care sectoare au loc cele mai mari investiţii externe directe. În acest scop este preferabilă utilizarea datelor înregistrate la nivel local.

Tabelul 22. Investiţii străine directe la nivel de sector

Sector Nr. investiţii pe sector TOTAL

Timiş Arad Hunedoara Caraş-‐Severin

Industrie Industria extractivă 1 1 Industria prelucrătoare, din care: Alimente, băuturi și tutun 5 3 2 Ciment, sticlă, ceramică 2 1 1

40 Anuarul statistic Eurostat 2011; calcule proprii pe baza datelor furnizate de Eurostat: [tec00049] - Stocuri investiţii directe atrase

61

Fabricarea produselor din lemn, inclusiv mobilă

9 1 4 2 2

Fabricarea calculatoarelor, altor produse electronice, optice și electrice

19 10 9

Mașini, utilaje și echipamente 18 9 5 1 3 Metalurgie 9 3 1 3 2 Mijloace de transport 2 1 1 Prelucrare țiței, produse chimice, cauciuc și mase plastice

10 7 2 1

Textile, confecții și pielărie 27 10 9 7 1 Alte ramuri ale industriei prelucrătoare 1 1 Energie electrică, gaze și apă 1 1 Activități profesionale, științifice, tehnice și administrative și servicii suport

6 6

Agricultură, silvicultură și pescuit 5 4 1 Comerț 25 15 6 4 Construcții și tranzacții imobiliare 2 2 Hoteluri și restaurante Tehnologia informației și comunicații 8 8 Intermedieri financiare și asigurări Transporturi 8 4 3 1 Alte activități 22 16 2 3 1 Total 180 100 46 25 9

Sursa: ADR

Cele mai frecvente ISD în Regiunea Vest se întâlnesc în sectorul „Textile, confecții și pielărie” (27), urmat îndeaproape de „Comerţ” (25 ISD), „Fabricarea calculatoarelor, altor produse electronice, optice și electrice” (19 ISD) şi „Mașini, utilaje și echipamente” (18 ISD). Investiţiile externe directe deţin o pondere masivă în judeţul Timiş cu 55% din ISD din regiune în timp ce judeţul Caraş-Severin a atras doar 5% din totalul ISD. În Hunedoara şi Caraş-Severin nu au fost atrase investiţii pentru fabricarea calculatoarelor, altor produse electronice, optice și electrice. Pentru tehnologia informației și comunicațiilor doar judeţul Timiş a atras investiţii (niciunul dintre celelalte judeţe ale regiunii).

Tabelul 23. Investiţii străine directe la nivel de ţară Ţară de origine Nr.

investiţiilor la nivel de ţară TOTAL

An 1990-1996 1997-2002 2003-2007 2007-

2010

SUA 9 1 3 4 1 Austria 10 2 3 4 1 Belgia 1 1 China 2 2 Franţa 10 2 2 6 Germania 47 14 13 20 Italia 27 5 17 5 Olanda 9 6 2 1 Ungaria 8 1 5 1 1

62

Cipru 1 1 Elveţia 4 2 2 Elveţia - Italia 2 1 1 Grecia 2 1 1 I.VIRGINE BRIT 3 1 1 1 Irlanda 1 1 Israel 1 1 Italia - Germania 1 1 Italia - Austria 1 1 Italia - Olanda 1 1 Japonia 1 1 Liban 2 2 Liechtenstein 2 1 1 Luxemburg 13 6 5 2 Portugalia 1 1 Malta 1 1 Marea Britanie 1 1 R. Arabă Siria 1 1 Slovacia 1 1 Spania 1 1 Suedia 1 1

Total 165 46 64 52 3

Sursa: ADR

În Regiunea Vest 30 de ţări au realizat investiții directe. În fruntea listei se află Germania cu 47 ISD, urmată de (27), Luxemburg (13), Franţa şi Austria – fiecare cu 10 ISD. După anul 1990, investiţiile directe au înregistrat o perioadă de intensificare în 1997 – 2002 (64 ISD), respectiv un declin între 2003 – 2007 (52 ISD). În perioada 2007–2008 s-au înregistrat numai 3 cazuri de ISD, ceea ce denotă o tendinţă descrescătoare continuă.

Succesul zonelor dominante ale Regiunii Vest se datorează în mare măsură investiţiilor străine substanţiale în fabrici ale unor sucursale pentru deservirea pieţelor europene. Pentru zonele stagnante ale regiunii, este probabil ca atragerea acestor ISD, în special pe măsură ce pieţele muncii din jurul Timișoarei şi Aradului devin saturate şi salariile cresc, să constituie o platformă importantă pentru dezvoltare. Figura 8 subliniază cât de important este rolul pe care îl joacă firmele cu capital majoritar străin în productivitatea şi forţa de muncă din regiune, precum şi decalajul ce există între judeţe. Dacă ponderea capitalului străin este semnificativă în Caraş-Severin, rolul acestuia încă rămâne cu mult sub nivelurile din Timiş şi Arad; iar în Hunedoara, ponderea capitalului străin rămâne limitată.

Pentru ca investitorii străini să creeze o producţie orientată către export în zonele stagnante ale Regiunii Vest, nu este suficient ca piaţa muncii şi mediul investiţional mai vast să fie atractive ci, în mod esenţial, şi conectivitatea cu pieţele europene trebuie să fie eficientă. Provocarea legată de conectivitate pentru aceste zone stagnante ale regiunii a fost deja discutată. Însă un element suplimentar ce trebuie luat în considerare este crearea unei legături între îmbunătăţirile la conectivitatea transportului intern şi punctele de trecere a frontierei.

63

Figura 42. Ponderea din economie a firmelor cu capital majoritar străin pe judeţe (2010)

Sursa: Calcule bazate pe date din Registrul Comercial

Trecerea către participarea la lanțul valoric este legată de o altă tendință din

structura economică a Regiunii de Vest – importanța tot mai are a întreprinderilor cu capital străin. Datorită amplasării și legăturilor tradiționale ale acesteia cu Europa de Vest, regiunea a fost întotdeauna atractivă pentru investitorii străini. Prin urmare, atunci când România a început procesul de aderare la Uniunea Europeană, Regiunea Vest a beneficiat semnificativ de avalanșa de investiții străine în țară. În special furnizorii de componente cu legături în sectorul automobilelor din Germania au făcut investiții importante în regiunea de Vest la începutul anilor 2000. Acest lucru s-a bazat în primul rând pe o strategie simplă de a profita de avantajele salariilor din România rămânând, în același timp, cât mai aproape posibil de Germania și de alte părți ale sectorului ce își are bazele în Europa Centrală. De-a lungul deceniului, creșterea sectorului automobilelor în regiunea de Vest a devenit aproape exclusiv o chestiune de investiții străine. În prezent, mai mult de jumătate din întreprinderile de automobile din regiune (115 în total) au o anumită parte de capital străin. Însă mai important este faptul că aceste întreprinderi domină peisajul, deținând 90 procente sau mai mult din valoarea adăugată, ocuparea forței de muncă și exporturi.

Deși sectorul automobilelor este un caz extrem, firmele străine predomină în multe sectoare din regiune. Acestea dețin 50 procente din numărul de întreprinderi din clusterul de textile și aproape 40 procente din numărul de întreprinderi din clusterul TIC. Per ansamblu, întreprinderile cu capital străin dețin aproape un sfert din numărul total de întreprinderi din regiunea de Vest, aproximativ jumătate din producție și ocuparea forței de muncă și peste 90 procente din exporturi. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că, în ciuda acestor tendințe, Regiunea de Vest rămâne doar al patrulea mare destinatar al investițiilor străine din țară, după București, Regiunea de Centru și Muntenia de Sud41.

Capitalul străin din sectoarele cheie din regiune aduce atât oportunități, cât și riscuri. Principalul risc este acela că întreprinderile străine pot avea ‘libertate de 41 Sursa: BNR; coeficientul regional de stocuri ISD la data de 31 Decembrie 2010.

Firme Producti-‐vitate

Forţă de muncă

Vest global

64

mișcare’, ceea ce înseamnă că acestea pot închide fabricile și pot părăsi regiunea în cazul în care condițiile nu mai sunt profitabile sau dacă apar alte regiuni care oferă condiții mai bune (ex. salarii mai mici). Aceasta a reprezentat demult o preocupare în industriile de asamblare cu utilizare intensivă a forței de muncă la nivel mondial, în special în industria articolelor de îmbrăcăminte. Până în prezent, nu există dovezi care să sugereze faptul că întreprinderile cu capital străin din Regiunea de Vest au avut o deosebită libertate de mișcare. De fapt, figura de mai jos indică faptul că a fost mult mai puțin probabil ca întreprinderile cu capital integral străin să se închidă pe durata crizei decât întreprinderile cu capital intern sau întreprinderile cu capital străin și intern.

În plus, în special în sectorul automobilelor, există o serie de exemple de investitori străini majori ce își consolidează legăturile cu regiunea, în loc să și le reducă. Societăți precum TRW și Yazaki, precum și Continental s-au extins de la investiția inițială și exploatează, în prezent, multiple uzine în regiune. Yazaki a transformat Regiunea Vest în baza sa de livrare pentru întreaga Europă și, împreună cu Continental și cu alți investitori, au completat operațiunile de asamblare cu utilizare intensivă a forței de muncă cu investiții în centrul de C&D.

Figura 43. Sfera de Întreprinderi cu Capital Străin din Regiunea de Vest (2010)


Notă: Întreprinderile străine includ întreprinderile cu orice coeficient de participație străină, prin urmare includ atât întreprinderile cu capital integral străin, cât și întreprinderile cu capital străin și

intern (Registrul Comerțului nu indică acest coeficient de capital, ci doar “100 procente străin”, “100 procente local” și “mixt”

Figura 44. ISD și Ratele de Supraviețuire a Întreprinderilor Naționale pentru Întreprinderi cu 20 sau Mai Mulți Angajați (Partea de Întreprinderi din Cohortele din 2006 și 2007 care au Rămas în

Funcțiune începând cu anul 2010)

65


Note: “Cohortele din 2006 și 2007” se referă la întreprinderile ce și-au început activitatea (dovada fiind înregistrarea acestora la Registrul Comerțului pentru prima dată) în respectivii ani;

“Supraviețuirea” se referă la acele întreprinderi care au rămas înregistrate la Registrul Comerțului începând cu anul 2010; “Parțial Străin” indică faptul că întreprinderea are atât capital străin cât și

românesc.

Al doilea risc este acela că întreprinderile cu capital străin exclud industria locală. Acest lucru poate avea loc prin eliminarea prin concurență a firmelor locale pe piața internă tradițională, prin absorbirea unor finanțări limitate de la băncile locale sau prin atragerea forței de muncă cu cele mai bune competențe disponibilă pe piață. Nu există dovezi care să sugereze faptul că primele două dintre acestea sunt relevante în Regiunea de Vest: investitorii străini sunt concentrați aproape exclusiv pe piețele de export deja stabilite; și acestea sunt finanțate din surse din afara României. Cu toate acestea, există motive pentru a considera că cererea mare de mână de lucru calificată din partea întreprinderilor străine și oportunitățile pe care acestea le pot oferi pot avea implicații negative pentru întreprinderile naționale. În special la locurile de muncă de natură tehnică sau managerială, întreprinderile străine pot oferi tinerilor români acreditarea unei întreprinderi străine, experiența de învățare într-un mediu de vârf și potențialul de a dobândi experiență la locul de muncă și oportunități în străinătate.

Însă întreprinderile cu capital străin pot aduce și beneficii semnificative pentru regiune, în afară de locurile de muncă pe care acestea le creează. Acestea rezultă din propagarea cunoștințelor și a tehnologiei în economia regională. Întrucât întreprinderile străine sunt aproape inevitabil mult mai productive și mai avansate din punct de vedere tehnologic decât cele de pe piața internă, propagările pot avea un rol important pentru îmbunătățirea competitivității întreprinderilor din regiune. Aceste propagări au loc prin trei canale importante: prin capitalul uman (adică prin intermediul muncitorilor), prin relațiile de aprovizionare și prin efectele concurenței și ale demonstrației (prin concurența pe piață și activități comune). Deși regiunea beneficiază de propagări prin capitalul uman – românii dețin marea majoritate a locurilor de muncă din cadrul întreprinderilor cu capital străin, inclusiv funcții de management și tehnice – legăturile din lanțul de aprovizionare dintre sectorul străin și cel național sunt foarte slabe. Acest lucru este confirmat atât de investitorii străini, cât și de întreprinderile românești din sectorul auto. O serie de factori contribuie la

66

acest lucru, inclusiv economiile de scară, dificultățile cu care se confruntă micii furnizori locali în îndeplinirea standardelor de calitate internaționale, precum și faptul că multe dintre deciziile de achiziții din întreprinderile cu capital străin nu sunt luate în uzinele din Regiunea de Vest ci la sediile corporative. Legături intersectoriale

În sfârșit, unul dintre progresele mai interesante din structura economică a Regiunii de Vest este posibila apariție a unor legături intersectoriale mai puternice, în care prezenta unui sector beneficiază de competențele din alt sector. Aici sectorul automobilelor are un rol esențial, nu doar datorită poziției sale dominante în regiune, ci datorită faptului că acesta are, în mod tradițional, rolul unei punți între o serie de sectoare, inclusiv inginerie, metale și electronice (Căsuța 4). Clusterul de automobile din Regiunea de Vest abordează o serie de activități dincolo de sectorul principal al automobilelor (CAEN 29), inclusiv o parte din sectorul textilelor, metalelor, plasticului, cauciucului, mașinilor-unelte și cel mai important al electronicelor din regiune. Dincolo de sectorul principal al automobilelor, clusterul de automobile are o contribuție semnificativă la alte 15,000 de locuri de muncă în producția directă, făcând ca partea ‘conexă’ a clusterului de automobile să fie mai mare decât orice alt sector de producție din regiune.

Poate că cea mai interesantă este relația dintre sectorul automobilelor și sectorul TIC din Regiunea de Vest. Una dintre cele mai mari investiții făcute în Regiunea de Vest a fost cea făcută de Siemens, preluată ulterior de Continental Automotive. Această investiție din anul 2000 a creat centrul de C&D pentru software și hardware pentru automobile, acoperind aplicații ce includ dezvoltarea software și testarea pentru o gamă vastă de sisteme pentru autovehicule. Această investiție în sectorul automobilelor poate fi văzută ca unul dintre catalizatorii de dezvoltare a sectorului TIC din România de Vest. Aceasta nu doar a amplasat regiunea pe harta TIC, ci a oferit o bază de programatori calificați și instruiți pentru investitorii străini și a lansat noi întreprinderi. O întreprindere străină TIC din acest sector a remarcat faptul că aceasta a preferat să se stabilească în Timișoara anume pentru a avea acces la mâna de lucru a societății Continental. 4.2.Sistemele locale de producţie

Tabelul de mai jos arată cele cinci sectoare (NACE cu 2 cifre) în care fiecare judeţ este cel mai specializat în contextul naţional. Acesta arată clar faptul că judeţele Timiş şi Arad sunt specializate într-o gamă de sectoare de producţie, Timiş fiind specializat în câteva sectoare de producţie mai sofisticate. Hunedoara şi Caraş-Severin rămân între timp specializate în sectoare legate de dotările lor fizice şi identitatea culturală îndelungată a zonei – silvicultură şi minerit în Hunedoara; minerit şi metale (precum şi produse din lemn) în Caraş-Severin. Pe de altă parte, este de remarcat faptul că sectorul auto, precum şi alte sectoare de producţie, se află printre domeniile dominante de specializare în toate judeţele. Se sugerează astfel că dotările istorice nu reprezintă totul, şi că tipurile de investiţii ce au catalizat dezvoltarea în Timiş şi Arad se răspândesc, măcar într-o oarecare măsură, şi în alte zone ale regiunii.

Tabelul 24. Primele 5 sectoare de bază cele mai specializate pe judeţ (2010)

67


Notă: Sectoarele de bază includ acele sectoare care vând în principal în afara zonei locale; Specializare definită ca sectoarele cu cea mai ridicată raportare la locaţie pentru forţa de muncă în

contextul naţional. 5. Veniturile și cheltuielile totale ale principalelor categorii de gospodării În anul 2011, veniturile totale, în termeni nominali, au fost de 2417,3 lei lunar pe gospodărie şi de 839,5 lei pe persoană, cu 4,9%, respectiv 5,6% mai mari decât în anul 2010. Principala sursă de formare a veniturilor totale a reprezentat-o, atât în anul 2011, cât şi în anul anterior, veniturile băneşti (81,7%, în scădere cu 2,2 puncte procentuale faţă de anul 2010).

Cele mai multe venituri s-au realizat la nivelul gospodăriilor de salariați (981,6 ron), în timp ce la nivelul gospodăriilor de șomeri și agricultori s-au înregistrat veniturile cele mai mici (417,2 ron, respectiv 488,8 ron). Veniturile gospodăriilor de pensionari au fost foarte aproape de media națională (779,0 ron). Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat şi în funcţie de mediul de rezidenţă. În anul 2011, veniturile medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 23,4% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural. În mediul urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 62,3% din salarii, 23,4% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 8,2% din total. În mediul rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 40,7% din totalul veniturilor.

În ceea ce privește valoarea veniturilor totale ale gospodăriilor la nivelul regiunilor de dezvoltare, pe primul loc în România se află regiunea capitală, cu o valoare totală de 1175 ron, urmată de regiunea Vest, cu 900 ron. Cele mai mici valori se înregistrează în Nord Est (727 ron) și Sud-Est (757 ron). Și la nivelul Regiunii Vest cele mai mari venituri se înregistrează în gospodăriile de salariați (984,38 ron), iar cele mai mici în cele de șomeri (489 Ron, dar peste media națională de 471 ron).

Tabelul 25. Veniturile totale medii (lei, lunar pe o persoană), 2011

Regiunea de dezvoltare

Venituri medii

lunare pe persoană

Gospodării de:

Salariaţi Agricultori Şomeri Pensionari

NACE Descriere Raportare la locaţie NACE Descriere

Raportare la locaţie

29 Autovehicule 5,3 28 Instalaţii şi echipamente 5,3 32 Alte activităţi industriale 3,8 24 Prelucrarea metalelor 4,0 30 Alte mijloace de transport 3,5 07 Extracţia minereurilor metalifere 3,3 31 Producţia de mobilă 2,5 16 Lemn şi produse din lemn 3,1 26 Calculatoare, electronice şi optice 2,3 29 Autovehicule 3,1

NACE Descriere Raportare la locaţie NACE Descriere

Raportare la locaţie

02 Silvicultură şi exploatare forestieră 19,9 26 Calculatoare, electronice şi optice 6,1 05 Extracţia cărbunelui 17,1 27 Echipamente electrice 3,5 32 Alte activităţi industriale 4,0 29 Autovehicule 3,2 08 Alte activităţi extractive 2,7 15 Produse din piele (Încălţăminte) 3,0 29 Autovehicule 2,6 22 Cauciuc şi materiale plastice 2,6

Arad Caraş-‐Severin

Hunedoara Timiş

68

România 839,5 981,58 488,83 471,17 779,02 Nord - Vest 861,74 893,72 568,92 524,17 809,30 Centru 864,02 928,82 628,71 396,51 818,96 Nord - Est 727,86 868,24 420,89 441,43 741,24 Sud - Est 756,98 840,44 480,02 482,67 695,14 Sud - Muntenia 800,67 998,34 567,59 469,17 792,67 Bucureşti - Ilfov 1175,43 1323,25 595,93 591,29 967,99 Sud - Vest

Oltenia 741,24 953,49 407,48 451,57 686,14

Vest 900,97 984,38 519,76 489,90 774,33 Sursa: INS 2012

Cheltuielile totale ale gospodăriilor au fost, în anul 2011, în medie, de

2183,8 lei lunar pe gospodărie şi de 758,4 lei pe persoană şi au reprezentat 90,3% din veniturile totale (în creştere cu 0,8 puncte procentuale faţă de anul 2010). Dintre categoriile de gospodării analizate nivelul cel mai înalt al cheltuielilor totale, medii pe o persoană (902,3 lei lunar), a fost realizat de gospodăriile de salariaţi, care dispun şi de veniturile cele mai mari, iar cel mai scăzut de gospodăriile de şomeri (495,8 lei).

Principala destinaţie a cheltuielilor gospodăriilor – consumul – a deţinut, în medie pe ansamblul gospodăriilor, 70,2% din cheltuielile totale. Cheltuielile de consum au reprezentat 1532,3 lei lunar pe o gospodărie, iar cheltuielile băneşti pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unităţile de alimentaţie publică), nealimentare şi pentru plata serviciilor 1320,8 lei lunar (60,5% din cheltuielile totale). Cealaltă parte a cheltuielilor de consum, contravaloarea consumului uman din resurse proprii (acele produse alimentare şi nealimentare din resurse proprii care sunt consumate de membrii gospodăriei) a fost egală cu 211,5 lei pe gospodărie şi a reprezentat 9,7% din cheltuielile totale.

Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi, mai ales, structura cheltuielilor de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. Una dintre acestea se referă la faptul că, în condiţiile în care, nivelul cheltuielilor totale de consum medii lunare pe o gospodărie a fost mai mare în mediul urban cu 421,9 lei, cele pentru consumul alimentar au fost mai mari cu numai 30,2 lei. Aceasta derivă din faptul că, în gospodăriile din mediul rural, 45,4% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii. Şi pentru gospodăriile din mediul urban consumul de produse alimentare din resurse proprii joacă un rol important, acoperind 20,0% din cheltuielile de consum alimentar.

Dintre cele 8 regiuni, cele mai mari valori ale cheltuielilor totale au fost în regiunile București Ilfov (1000 ron) și Vest (842 ron), iar cele mai mici în Sud Vest Oltenia (659,27 ron) și Sud Est (687 ron).

La nivelul Regiunii Vest, gospodăriile de salariați au înregistrat cele mai mari valori ale cheltuielilor totale (894,98 ron), urmate de cele de pensionari (706,16 ron), în timp ce în gospodăriile de șomeri valoarea cheltuieilor totale a fost la jumătate din cea a gospodăriilor de salariați (491,95 ron).

Tabelul 26. Cheltuielile totale medii lunare pe o persoană 2011

Regiunea de dezvoltare

Cheltuieli medii

lunar pe Gospodării de:

69

persoană

Salariaţi Agricultori Şomeri Pensionari România 758,4 864,66 473,11 462,19 689,06

Nord - Vest 787,70 828,25 558,83 510,70 730,66 Centru 774,98 818,72 555,85 375,71 701,22

Nord - Est 688,41 783,51 418,14 489,56 677,93 Sud - Est 687,14 745,68 474,09 427,01 616,43

Sud - Muntenia 716,12 852,98 544,82 466,30 716,47 Bucureşti - Ilfov 1000,72 1137,48 571,31 569,24 802,54

Sud - Vest Oltenia 658,94 798,81 390,94 424,46 585,76 Vest 841,58 894,98 497,19 491,95 706,16

Sursa: INS 2012

Figura 45. Venituri și cheltuieli medii lunare pe persoană pe regiuni - 2011

Sursa: INS

6. Export

Capacitatea de a exporta a unei regiuni dă indicii despre cât de puternică este

o regiune. Acesta indică capacitatea de a produce bunuri şi servicii care să treacă testul concurenţei internaţionale. Evaluarea acestui indicator se face din perspectiva poziţiei (ca pondere) pe care o ocupă Regiunea Vest în România, precum şi în raport cu PIB-ul regional în ceea ce priveşte comerţul de bunuri42.

Regiunea Vest a ocupat locul 2 între regiunile României din punct de vedere a ponderii exporturilor în volumul total de export al României, însă și-a pierdut această poziție ajungând pe locurile 3, respectiv 4 în 2009 și 2010.

În 2010 exportul de mărfuri a fost de 5,2 miliarde Euro (14,1% din totalul României). Importurile în 2010 au fost de aproape 4,9 miliarde Euro (10,5% din total), clasând Regiunea Vest pe locul patru după Bucureşti-Ilfov (36,5%), Nord-Vest (13,6%) şi Sud-Muntenia (12%). Cu toate acestea, raportându-ne la expunerea la comerţ exterior a Regiunii Vest, aceasta se plasează pe locul doi - cu un raport al 42 Nu există date disponibile pentru exportul şi importul de servicii

0 200 400 600 800 1000 1200 România

Centru

Sud -‐ Est

Bucureşti -‐ Ilfov

Vest

Venituri și cheltuieli medii lunare pe persoană -‐ 2011

Cheltuieli

Venituri

70

exportului şi importului din PIB de 88% în 2010 - după Nord-Vest (90%) şi cu mult peste media pe ţară, de 71%. Mai important decât atât – din punct de vedere al ratei exportului din PIB-ul regional, Regiunea Vest ocupă locul 1 în România în mod constant - în 2010 raportul era de 45%, cu mult peste media pe ţară de 32%. Orientarea puternică spre export a regiunii se reflectă, de asemenea, în diferenţa mare, constantă, dintre ponderea sa în export şi în PIB (primul loc în perioada 2002-2010, cu valori variind între 4,3 și 7,2 puncte procentuale).

Tabelul 27. Regiunea Vest - reflectată în comerţul exterior al României, 2001-2010* 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2009 2010 Ponderea din volumul exporturilor României 15,2% 17,0% 17,9% 17,0% 15,7% 15,4% 15,8% 14,3% 14,1% Locul ocupat 2 2 2 2 2 2 2 3 4 Ponderea din volumul importurilor României 11,3% 13,0% 12,9% 12,0% 10,5% 9,9% 9,7% 10,0% 10,5% Locul ocupat 2 2 2 2 3 5 4 5 4 Diferenţa dintre ponderea exportului şi ponderea PIB 5,5% 7,2% 7,8% 6,8% 5,6% 5,0% 5,4% n.a 4,30% Locul ocupat 2 1 1 1 1 1 1 n.a 1 Balanţa comercială, milioane EUR -31,9 54,8 63,3 77,3 63,8 -52,9 -301,3 Locul ocupat 3 4 4 2 2 2 2 2 2 Comerţul exterior ca % din PIB 88% 103% 104% 102% 86% 79% 74% n.a 88% Locul ocupat 2 2 2 2 2 2 2 n.a 2 Export ca % din PIB 44% 52% 53% 51% 43% 39% 36% n.a 45% Locul ocupat 1 1 1 1 1 1 1 n.a 1

Sursa: 2012 - INS România, date nepublicate; 2001-2010 - date la nivel naţional: INS România, Tempo on-line, EXP101A – Valoare export (FOB), EXP102A - Valoarea importului (CIF); ponderi regionale şi balanţa comercială - Chillian, M.N. Competitivitatea externă a regiunilor şi judeţelor româneşti - Revista Română de Prognoză Economică, Vol. 11, nr 3, 2009, p. 155 (calculat pe baza datelor INS); datele privind volumul, în perioada 2001-2010 - calculate pe baza datelor la nivel naţional şi ponderile regionale prevăzute de Chillian (2009).

Se remarcă decalaje uriaşe la nivelul județelor. Locul ocupat de Regiunea

Vest din perspectiva exporturilor se datorează aproape în întregime judeţelor Timiş (57,4% din export în 2010) şi Arad (31,4%). Cota judeţului Caraş-Severin foarte scăzută (2,6%), iar a Hunedoarei semnificativ sub primele două clasate (8,6%). Ponderile importurilor la nivel de judeţ sunt similare. Se evidenţiază diferenţe mari între contribuţiile judeţelor la export şi PIB, ceea ce indică deosebiri semnificative în competitivitatea internaţională. Detalii cu privire la structura exporturilor sunt prevăzute în secţiunea referitoare la comerț exterior.

Figura 45. Contribuția județelor la export și PIB – 2010 - %

71

Sursa: INS 6.1. Structura exporturilor Capacitatea de export poate fi utilizată ca şi indicator al puterii economice a unei regiuni prin sectoarele din care se compune. Aceasta relevă capacitatea de producţie a bunurilor şi serviciilor care trec testul competiţiei internaţionale43. În consecinţă, este importantă identificarea sectoarelor cu o pondere mai mare în exporturi, indicând avantajele comparative ale regiunii. Pentru România sunt disponibile numai date referitoare la exportul de bunuri – acestea sunt relevante ţinând cont de ponderea ridicată a agriculturii şi industriei în cadrul economiei regionale44. Nu există date relevante pentru regiunile UE. În 2010, structura exporturilor de bunuri a Regiunii Vest este dominată de:

• Maşini / aparate mecanice; echipamente electrice (35%); • Vehicule terestre, aeriene, vapoare şi nave, echipamente auxiliare pentru

transport (15%); • Materiale plastice şi articole din material plastic; cauciuc şi articole din

cauciuc (9%); • Materiale textile şi articole din aceste materiale (9%); • Încălţăminte, obiecte de acoperit capul, umbrele de ploaie, umbrele de

soare, bastoane, bice, cravaşe şi părţi ale acestora; pene şi puf prelucrate şi articole din acestea; flori artificiale; articole din păr uman (8%);

• Mărfuri şi produse diverse (7%); • Instrumente şi aparate optice, fotografice sau cinematografice, de măsură,

43 Chillian, M.N. Competitivitatea externă a regiunilor şi judeţelor României. – Jurnalul Român de Prognoză Economică, Vol. 11, Nr. 3, 2009, pp. 153-154. 44 Datele sunt disponibile la nivelul secţiunilor Nomenclatorului combinat (NC). Datele privind exportul regional trebuie tratate cu prudență, deoarece ele sunt raportate de sediile companiilor, care ar putea fi diferite de locaţiile unităţilor de producţie.

Arad

Caraş-‐Severin

Hunedoara

Timiş

31,4%

2,6%

8,6%

57,4%

22,0%

12,0%

18,0%

48,0%

Contribuția județelor la export -‐ 2010 cota in PIB cota in export

72

de control sau de precizie; instrumente şi aparate medico-chirurgicale (5%);

• Metale comune şi articole din metale comune (4%). Împreună, cele 8 categorii de bunuri enumerate mai sus (din 19 raportate) reprezintă peste 90% din exportul regional. Merită menţionat faptul că niciun produs din agricultură sau din industriile conexe (de ex. alimente şi băuturi) nu figurează printre principalele categorii exportate. Totuşi, Regiunea Vest prezintă un nivel ridicat al specializării în 2 categorii conexe sectorului Agricultură (I şi VIII în tabelul de mai jos). În practică, produsele mineritului şi activităţilor extractive nu figurează în exporturi (0,1% în cadrul regiunii şi 0,3% din exporturile României), indicând competitivitatea internaţională scăzută a acestora.

Tabelul 28. Exportul de bunuri din Regiunea Vest – comparaţie naţională (2010)

Secţiuni NC8 Vest România Indice de specializare

Pondere în România

Loc în România

I Animale vii şi produse ale regnului animal 1,3% 1,2% 1,1 15,9% 1 II Produse ale regnului vegetal 1,8% 4,4% 0,4 5,6% 4

III Grăsimi şi uleiuri de origine animală sau vegetală 0,1% 0,4% 0,1 1,9% 6

IV Produse ale industriei alimentare 0,3% 2,4% 0,1 1,9% 5 V Produse minerale 0,2% 5,5% 0,0 0,4% 5 VI Produse ale industriei chimice 1,2% 4,4% 0,3 3,9% 5

VII Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea 9,0% 5,1% 1,8 25,1% 1

VIII Piei brute, piei finite, piei cu blană şi produse din acestea 1,2% 0,6% 1,9 27,2% 2

IX Produse din lemn, cu excepţia mobilei 1,9% 3,3% 0,6 8,1% 4 X Hârtie şi articole din hârtie 0,4% 0,6% 0,6 8,2% 4

XI Materiale textile şi articole din aceste materiale 8,0% 8,4% 0,95 13,4% 3

XII

Încălţăminte, obiecte de acoperit capul, umbrele de ploaie, umbrele de soare, bastoane, bice, cravaşe şi părţi ale acestora; pene şi puf prelucrate şi articole din acestea; flori artificiale; articole din păr uman 7,5% 3,1% 2,4 33,6% 1

XIII Articole din piatră, ipsos, ciment, azbest, mică sau din materiale similare; produse ceramică; sticlă şi articole din sticlă 0,6% 0,6% 1,0 14,2% 3

XV Metale comune şi articole din metale comune 5,2% 11,9% 0,4 6,2% 4

XVI

Maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul, aparate de înregistrat sau de reprodus imagini şi sunet de televiziune şi părţi şi accesorii ale acestor aparate 35,1% 27,1% 1,3 18,2% 2

XVII Vehicule terestre, aeriene, vapoare şi nave, echipamente auxiliare pentru transport 15,4% 15,5% 0,99 14,0% 3

XVIII

Instrumente şi aparate optice, fotografice sau cinematografice, de măsură, de control sau de precizie; instrumente şi aparate medico-chirurgicale 4,4% 1,2% 3,8 53,7% 1

XX Mărfuri şi produse diverse 6,0% 3,8% 1,6 22,3% 2 XXII Produse neincluse în alte secţiuni NC 0,3% 0,4% 0,96 13,5% 2

73

TOTAL 100,0% 100,0% 14,1% 2 Sursa: INS România, date nepublicate

Specializarea relativă în cadrul României relevă o poziţionare diferită a secţiunilor din clasificarea NC8 în ceea ce priveşte indicele de specializare şi situarea la nivelul întregii ţări:

• Instrumente şi aparate optice, fotografice sau cinematografice, de măsură, de control sau de precizie; instrumente şi aparate medico-chirurgicale (3,8); locul 1 în România, reprezentând 53,7% din exportul naţional;

• Încălţăminte etc. (2,4); locul 1 în România reprezentând 33,6% din exportul național;

• Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (1,8); locul 1 în România, reprezentând 25,1% din exportul naţional;

• Piei brute, piei finite, piei cu blană şi produse din acestea (1,9); cu doar 1,2% în cadrul exporturilor regionale, Vest se plasează pe locul 2 în România, cu 27,2% din exportul naţional după Centru (36,8%);

• Mărfuri şi produse diverse (1,6); locul 2 în România reprezentând 22,3% din exportul naţional după Nord-Vest (28,1%);

• Animale vii şi produse ale regnului animal (1,1); cu doar 1,3% în cadrul exporturilor regionale, Vest este prima regiune din România cu 15,9% din exportul naţional ;

• Maşini/aparate mecanice; echipamente electrice etc. (1,3); regiunea se clasează a doua din România cu 18,2% din exportul naţional total după Nord-Vest (18,5%);

• 2 sectoare cu o pondere ridicată în cadrul exporturilor regiunii au indicele de specializare sub 1: • Vehicule terestre, aeriene, vapoare şi nave, echipamente auxiliare

pentru transport (0,99); regiunea Vest se situează pe locul 3 în România reprezentând 14% din exportul naţional total după Sud-Munteia (33,8%) și Sud-Est (15,9%);

• Materiale textile şi articole din aceste materiale (0,95); locul 3 în România reprezentând 13,4% după Centru (19,4%) și Nord-Est (15,2%) ;

Tabelul 29. Exportul de bunuri din Regiunea Vest – nivel NUTS III (2010)

74

Secţiuni NC

% în regiune Indice de specializare în România

Arad Caraş-Severi

n

Hunedoara Timiş Arad Caraş-

Severin Hunedoar

a Timiş

I Animale vii şi produse ale regnului animal 1,7% 1,0% 0,5% 1,2% 1,5 0,9 0,5 1,05

II Produse ale regnului vegetal 2,5% 0,1% 1,6% 1,5% 0,6 0,01 0,4 0,3

III Grăsimi şi uleiuri de origine animală sau vegetală 0,0% 0,0% 0,0% 0,1% 0,02 0,0 0,0 0,2

IV Produse ale industriei alimentare 0,3% 0,6% 1,1% 0,2% 0,1 0,2 0,5 0,1 V Produse minerale 0,2% 0,0% 1,0% 0,0% 0,03 0,0 0,2 0,01 VI Produse ale industriei chimice 0,3% 0,0% 1,2% 1,8% 0,06 0,0 0,3 0,4

VII Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea 2,5% 0,0% 0,6% 14,3

% 0,5 0,0 0,1 2,8

VIII

Piei brute, piei finite, piei cu blană şi produse din acestea 1,5% 0,2% 2,4% 0,9% 2,4 0,3 3,9 1,5

IX Produse din lemn, cu excepţia mobilei 1,3% 10,7% 6,9% 1,0% 0,4 3,3 2,1 0,3

X Hârtie şi articole din hârtie 0,1% 0,0% 0,3% 0,6% 0,1 0,0 0,4 0,9

XI Materiale textile şi articole din aceste materiale 12,7% 10,5% 12,4% 4,7% 1,5 1,3 1,5 0,6

XII

Încălţăminte, obiecte de acoperit capul, umbrele de ploaie, umbrele de soare, bastoane, bice, cravaşe şi părţi ale acestora; pene şi puf prelucrate şi articole din acestea; flori artificiale; articole din păr uman

4,4% 0,0% 6,7% 9,6% 1,4 0,0 2,2 3,1

XIII

Articole din piatră, ipsos, ciment, azbest, mică sau din materiale similare; produse ceramică; sticlă şi articole din sticlă

0,3% 0,0% 0,4% 0,9% 0,4 0,0 0,7 1,4

XV Metale comune şi articole din metale comune 8,9% 26,0% 6,9% 2,0% 0,8 2,1 0,6 0,2

XVI

Maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul, aparate de înregistrat sau de reprodus imagini şi sunet de televiziune şi părţi şi accesorii ale acestor aparate

29,7% 17,6% 46,2% 37,2% 1,1 0,7 1,7 1,4

XVII

Vehicule terestre, aeriene, vapoare şi nave, echipamente auxiliare pentru transport

24,7% 30,3% 6,0% 11,0% 1,6 2,0 0,4 0,7

XVIII

Instrumente şi aparate optice, fotografice sau cinematografice, de măsură, de control sau de precizie; instrumente şi aparate medico-chirurgicale

0,9% 1,8% 0,4% 7,1% 0,8 1,5 0,3 6,1

XX Mărfuri şi produse diverse 7,7% 1,2% 5,3% 5,5% 2,0 0,3 1,4 1,5 XXII

Produse neincluse în alte secţiuni NC 0,3% 0,0% 0,0% 0,4% 0,9 0,0 0,03 1,2

TOTAL 100,0 100,0 100,0% 100,0 1,0 1,0 1,0 1,0

75

% % % Sursa: INS România, date nepublicate

Diferenţierea în dimensiunea exporturilor, structura şi specializarea județelor Regiunii Vest este semnificativă:

• În Arad, cele mai mari categorii de bunuri exportate sunt: maşini/aparate mecanice; echipamente electrice etc. (29,7%), vehicule şi echipamente auxiliare pentru transport (24,7%) şi textile (12,7%); specializarea relativă este cea mai ridicată pentru piei brute, piei finite, piei cu blană şi produse din acestea (2,4), mărfuri şi produse diverse (2) şi animale vii şi produse ale regnului animal (1,5). Judeţul Arad este răspunzător pentru aproximativ 50% din exportul regional de vehicule şi echipamente auxiliare pentru transport (50,4%), materiale textile şi articole din acestea(49,9%) şi metale comune (53,5%)

• În Caraş-Severin, cele mai mari categorii de bunuri exportate sunt vehicule şi echipamente auxiliare pentru transport (30,3%), metale comune si articole din metale comune (26%) și mașini/aparate mecanice; echipamente electrice etc. 17,6%); o pondere relativ ridicată o au şi produsele din lemn (10,7%) și materialele textile (10,5). Cea mai mare specializare o au produsele din lemn (3,3) şi metalele comune (2,1). În ciuda importanţei agriculturii la nivelul judeţului, produsele conexe sunt prezente săptămânal în exporturi.

• Hunedoara se caracterizează prin cea mai mare concentrare a unei singure categorii de bunuri în structura exporturilor – maşini / aparate mecanice; echipamente electrice etc. (46,2%), urmată de textile (12,4%), metale comune și produse din lemn (6,9%) încălţăminte etc. (6,7%), vehicule şi echipamente auxiliare pentru transport (6%). Cea mai mare specializare o întâlnim la: piei brute, piei finite, piei cu blană şi produse din acestea (3,9), încălţăminte etc. (2,2), produse din lemn (2,1) şi mărfuri şi mașini/aparate etc (1,7).

• În Timiş cele mai mari categorii de bunuri exportate sunt: maşini / aparate mecanice; echipamente electrice etc. (37,2%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (14,3%), vehicule şi echipamente auxiliare pentru transport (11%), încălţăminte etc. (9,6%) şi instrumente şi aparate optice, fotografice sau cinematografice, de măsură, de control sau de precizie; instrumente şi aparate medico-chirurgicale (7,1%). Cea mai mare specializare o întâlnim însă la aparate optice etc. (6,1), încălţăminte etc. (3,1) şi materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (2,8). Timiş este răspunzător pentru 95% din exportul de grăsimi vegetale sau animale, 91,6% din exportul regional de instrumente şi aparate optice, fotografice sau cinematografice, de măsură, de control sau de precizie; instrumente şi aparate medico-chirurgicale, 90,7% din exportul de materiale plastice, 88,5% din exportul de hârtie și articole din hârtie, 84,9% din exportul de produse ale industriei chimice, 80,5% din exportul de articole din piatră, ciment etc, 73,9% din exportul de încălțăminte, 60% din exportul de mașini/aparate etc, peste 50% din exportul de animale vii si produse ale regnului animal, bunuri și mărfuri diverse.

76

Cu exporturi în valoare de 19 miliarde Lei (sau 4,5 miliarde euro) și importuri în valoare de 17 miliarde Lei (sau 4,1 miliarde euro), Regiunea Vest este a doua regiune orientată spre export și a treia dintre regiunile orientate spre import. În 2009 exporturile au reprezentat 29,9% din PIB-ul regiunii, iar importurile 27,1%. Cu toate acestea, regiunea care a cunoscut cea mai clară scădere a dependenței de comerț dintre regiunile din România: în 2005 ponderea PIB din exporturi a reprezentat 41,2% și cea din import 38,2. În regiune exiată o eterogeneitate substanțială: Arad este în cea mai mare măsură orientat către export (45,7% și respectiv 41,4% din PIB), iar Caraș-Severin cel mai puțin deschis la comerț (11,4% și respectiv 9% din PIB).

Figura 46. Exporturi ca % din PIB

(2005 și 2009) Figura 47. Importuri ca % din PIB

(2005 și 2009)

Sursa: Calculele autorului pe baza datelor INS Sursa: Calculele autorului pe baza datelor INS

În ansamblu, performanța exporturilor din Regiunea Vest sunt foarte pozitive: creșterea exporturilor este susținută, cu precădere din 2009 și este determinată de performanțele firmelor din Arad și Timiș în timp ce creșterea exporturilor din Hunedoara și Caraș-Severin este în întârziere față de performanța celor două regiuni din vârf. Mai mult decât atât, regiunea, precum și fiecare dintre județele sale, reprezintă un exportator net. Acest lucru nu este valabil pentru regiunile cu care a fost comparată (București-Ilfov, Centru și Nord-Vest) care sunt, de asemenea, extrem de dinamice din punct de vedere al exporturilor. În Regiunea Vest, nu numai că Arad și Timiș au o densitate substanțial mai mare din punct de vedere al firmelor decât Hunedoara și Caraș-Severin, dar aceste firme sunt mult mai susceptibile de a exporta - probabilitatea unei firme din Arad (unde participarea la export este cea mai mare) să fie exportator este cu 67 la sută mai mare decât în Caraș-Severin și cu 50 la sută mai mare decât în Hunedoara. În medie, firmele din

19,2

17,6

20,6

28,3

25,0

24,7

41,2

32,4

10,2

11,0

15,1

24,9

25,1

29,6

29,9

33,1

0 20 40 60 80

Nord-‐Est

Sud-‐Est

Sud-‐Vest Oltenia

Bucuresm -‐ Ilfov

Centru

Nord-‐Vest

Vest

Sud -‐ Muntenia

2009 2005

17,3

13,0

24,2

20,5

23,1

38,2

24,0

68,2

8,6

9,1

15,4

18,6

23,6

27,1

29,9

63,3

0 20 40 60 80

Nord-‐Est

Sud-‐Vest Oltenia

Sud -‐ Muntenia

Sud-‐Est

Centru

Vest

Nord-‐Vest

Bucuresti -‐ Ilfov

2009 2005

49,2

52,2

30,4

10,9

32,5

45,7

18,0

11,4

0 20 40 60 80

Timis

Arad

Hunedoara

Caras-‐Severin

2009 2005

49,6

43,1

26,7

8,8

29,7

41,4

16,6

9,0

0 20 40 60 80

Timis

Arad

Hunedoara

Caras-‐Severin

2009 2005

77

Arad și Timiș au exportat în jur de 40 la sută din producția lor în 2010, în timp ce, în medie, firmele din Caraș-Severin și Hunedoara au exportat doar jumătate din acel nivel de producție.

Figura 48. Exporturile în Regiunile din România (miliarde dolari americani)

Figura 119. Exporturile în județele din Regiunea Vest (miliarde dolari americani)

Sursa: Calculele autorului pe baza datelor INS Sursa: Calculele autorului pe baza datelor

INS Acestea fiind spuse, nu există loc pentru automulțumire. Evoluția valorii

adăugate brute (VAB) pentru regiune sugerează că, în partea de Vest, atât expansiunea economică cât și recesiunea sunt mai pronunțate decât pentru țară ca întreg. Exporturile, care reprezintă cea mai mare parte a producției în toate regiunile din România, pot reprezenta un canal important pentru uniformizarea acestui ciclu. Asigurarea stabilității cererii pentru exporturile din regiune, de exemplu prin intermediul exporturilor și diversificarea pieței de produse, este prin urmare importantă.

Figura 120. Rata de creștere reală a valorii

adăugate brute regionale Figura 51. Contribuția Exporturilor la Cifra de

Afaceri (2010)

Sursa: Eurostat Sursa: Calculele autorului pe baza datelor INS și SBS

Exportatorii s-au dovedit de asemenea a fi mai productivi decât firmele non-exportatoare. Cercetările substanțiale cu privire la comerț și eterogeneitatea firmelor [Roberts și Tybout (1997); Bernard și Jensen (2004); Bernard et. al. (2007)] demonstrează în mod clar că firmele cele mai productive tind să fie cele care

0

5

10

15

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Bucuresti-‐Ilfov Centru Nord-‐Est Nord-‐Vest Sud-‐Est Sud-‐Muntenia

0

1

2

3

4

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Arad Caras-‐Severin Hunedoara Timis

0 5 10 15 20 25 30 35 40


Nord-‐Est

Sud-‐Vest Oltenia

Sud-‐Est

Centru

Nord-‐Vest

Sud -‐ Muntenia

Vest

78

participă pe piețele de export. Atât firmele exportatoare cât și firmele non-exportatoare au funcționat foarte bine în Regiunea Vest și prezintă cel mai înalt factor total al creșterii productivității (TFP) din România între 2008 și 2010.

Tabelul 30. Creștere TFP pe regiune, 2008-10 ( în puncte procentuale, ponderată de ocuparea forței de muncă)

Sursa: Calculele autorului pe baza datelor SBS

Sectoarele de producție orientate spre export sunt principalele motoare economice din Regiunea Vest. Sectoarele auto, de textile și încălțăminte reprezintă cei trei mari angajatori din Regiunea Vest și locurile de muncă din sectorul auto sunt mai numeroase decât totalul locurilor de muncă din următoarele zece sectoare de producție combinate. Performanța bună a exporturilor auto în Regiunea Vest se reflectă într-o performanță extrem de puternică în economia globală: între 2007 și 2010, sectorul a cunoscut o cifră de afaceri de 84% și o creștere de 35% a ocupării forței de muncă în Regiunea Vest, comparativ cu o creștere medie de 52% și respectiv 2% la nivel de țară. Este de remarcat faptul că 90% din producție în sectorul auto este reprezentat de exporturi. 6.2. Caracteristicile principale ale sectorului de export

În afară faptului că reprezintă una dintre regiunile cu cea mai mare contribuție a exporturilor la PIB, Regiunea Vest este una dintre cele mai dense regiuni din Româna în privința exporturilor. În 2010, Regiunea Vest s-a clasat a patra din punct de vedere al exporturilor cu 1.041 firme exportatoare și cu cel mai mare procentaj de firme angajate în exportul în țară (2,2%)45. În plus, Regiunea Vest a înregistrat a doua cea mai mare densitate de exportatori și a treia cea mai mare densitate de firme din România cu 53 exportatori și 2.400 firme la 100.000 locuitori, ceea ce sugerează un nivel important al activității antreprenoriale în regiune. Cu toate acestea, figurile de mai jos ne arată că Regiunea Vest se află încă în urma regiunii București-Ilfov. Densitatea ei din punct de vedere al exportatorilor și

45 În 2010 numărul exportatorilor și procentul firmelor exportatoare pe regiune au fost: București-Ilfov 2.097 (1,78%), Centru 1.294 (2,18%), Nord-Vest 1.279 (1,88%), Vest 1.014 (2,21%), Nord-Est 783 (1,47%), Sud-Muntenia 752 (1,40%), Sud-Est 689 (1,20%), și Sud-Vest Oltenia 428 (1,19%).

Non Exp Exp Dif (exp -‐ Nexp)

Nord -‐ Est 6.63 31.31 24.68 Sud -‐ Est 4.68 27.44 22.76 Sud -‐ Muntenia 0.61 32.31 31.71 Sud -‐ Vest Oltenia 0.58 33.61 33.04 Vest 8.51 34.37 25.86 Nord -‐ Vest 4.69 33.00 28.31

Centru 3.57 32.88 29.31 București -‐ Ilfov 1.63 8.00 6.37 Romania 3.18 25.53 22.34

79

firmelor este mai mică de șaizeci la sută față de densitatea celei din urmă46. Mai mult decât atât, dinamica sectorului de export în Regiunea Vest arată o oarecare lipsă de dinamism în ultima vreme din moment ce rata la care regiunea a crescut din punct de vedere al numărului de exportatori este a doua cea mai mică din România. Figura 52. Densitatea Firmelor și Exportatorilor în 2010 (% din densitatea București-Ilfov)

Figura 53. Rata medie anuală de creștere a Numărului de Exportatori (2007-2011)

Sursa: INS și Eurostat Sursa: INS

Patru caracteristici principale ale sectorului exporturilor din Regiunea Vest

ajută la înțelegerea unora dintre rezultatele prezentate în acest raport: (i) poziția dominantă a sectorului auto, și într-o măsură mai mică poziția sectorului de confecții/încălțăminte, în ceea ce privește valoarea exporturilor; (ii) importanța firmelor cu capital străin pentru totalul exporturilor; (iii) dimensiunea relativ mare a firmelor exportatoare în ceea ce privește vânzările la export în raport cu alte regiuni din România; și (iv) concentrarea unei părți semnificative a exporturilor în câteva firme - dintre care majoritatea sunt firme cu capital străin - deținute și care au legătură cu sectorul auto.

Importanța sectorului auto este, probabil, caracteristica cea mai ușor de recunoscut din Regiunea Vest din moment ce acest sector a reprezentat 51,6% din valoarea totală a exporturilor în 2011. Această poziție dominantă pe parte de exporturi este asociată cu o performanță extrem de puternică a sectorului auto din economia globală: între 2007 și 2010, sectorul a cunoscut o cifră de afaceri de 84% și o creștere a ocupării forței de muncă de 35% în Regiunea Vest, comparativ cu creșterea medie de 52% și respectiv 2% a țării ca un întreg. În mod tradițional, sectoarele auto și de confecții/încălțăminte au reprezentat cea mai mare parte a exporturilor în Regiunea Vest, cu toate că ambele sectoare au cunoscut tendințe diferite: primul devine din ce în ce mai important din moment ce a plecat de la a reprezenta 41,8% la 51,6% din totalul exporturilor între 2005 și 2011 în timp ce importanța relativă a celui din urmă a scăzut de la 27% la 14% în privința totalului exporturilor în aceeași perioadă de timp (Figura). Sectorul TIC, un sector cu potențial care a determinat creșterea recentă a exporturilor în Regiunea Nord-Vest,

46 București-Ilfov este regiunea care conduce în ceea ce privește atât firmele cât și densitatea exportatorilor cu 92 exportatori și 5.200 firme la 100.000 locuitori.

0 20 40 60

Sud-‐Vest Oltenia

Nord-‐Est

Sud-‐Muntenia

Sud-‐Est

Nord-‐Vest

Centru

Vest

exporter density Firm density 0 2 4 6 8 10 12

Nord-‐Est

Vest

Sud-‐Vest Oltenia

Nord-‐Vest

Centru

Sud-‐Muntenia

Sud-‐Est


80

și-a dublat importanța în Regiunea de Vest (de la 1,7% la 3,2%) în aceeași perioadă, dar rămâne un jucător marginal al celui din urmă sector.47

Figura de mai jos arată cum performanța impresionantă a exporturilor din Regiunea Vest în sectorul auto nu este reprodusă de sectorul auto în regiunile folosite pentru comparație cu posibila excepție a regiunilor Centru și Sud Muntenia - singura dintre regiunile supuse comparației în care sectorul auto reprezintă mai mult de 20% din totalitatea exporturilor. În Regiunea Nord Vest, sectorul TIC (în special echipamente electronice și de telecomunicații) reprezintă principalul sector de export și reprezintă aproximativ o treime din exporturi. Pe de altă parte, București-Ilfov are o bază de export mai diversificată, cu sectoarele auto, TIC și textile reprezentând doar 10% din totalul exporturilor.

47 Alte sectoare importante de export în Regiunea Vest sunt Fabricarea produselor din cauciuc (7,4%), Fabricarea echipamentelor casnice (2,7%), Fabricarea de mobilier (2,5%) și Fabricarea de fier de bază și oțel și de feroaliaje (1,5%).

81

Figura 54. Regiunea Vest: Exporturi pe sectoare (% total exporturi)

Figura 55. Structura regională a exporturilor pe sectoare (% exporturi regionale)


Proprietatea străină a firmelor exportatoare este o altă caracteristică

importantă a sectorului de export în Regiunea Vest. Pentru România în ansamblu, ISD joacă un rol important din moment ce majoritatea exporturilor României provin de la firmele cu capital străin fie integral (47%), fie parțial (26,4%). Cu toate acestea, relevanța firmelor cu capital străin este deosebit de importantă în Regiunea Vest. 82,4% din exporturi sunt generate de firmele cu capital străin integral și suplimentar, 7,9% din exporturi provin de la firmele cu capital străin parțial. Aceste procente pentru firmele cu capital străin integral sunt cele mai mari din punct de vedere al regiunilor supuse comparației.

Gradul de dominare a firmelor cu capital străin integral în fluxurile de export din Regiunea Vest variază în sectoarele principale de export, de la 92,6% din exporturile din sectorul auto la 70,7% din exporturile din afara sectoarele auto și de confecții/încălțăminte. Merită de asemenea menționat faptul că, în special în sectorul auto, importanța firmelor cu capital străin integral în totalul exporturilor a crescut de-a lungul timpului în detrimentul firmelor cu capital străin parțial. Acest fapt este o problemă importantă deoarece sugerează oportunități reduse pentru parteneriate și societăți mixte între firmele străine și interne care ar putea genera repercursiuni asupra productivității și oportunități pentru transferul de tehnologie și competențe către economia locală.

0

10

20

30

40

50

60

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Auto ICT Rest Textiles

0%

20%

40%

60%

80%

100%

VES SUM CEN SUV NOV BUC

Auto Textiles ICT Rest

82

Figura 56. Procentul exporturilor pe tip de proprietate și Regiune

Figura 57. Regiunea Vest: Procentul exporturilor pe tip de proprietate și Sector


Cea de a treia caracteristică importantă a sectorului exporturilor în Regiunea

Vest este dimensiunea relativ mare a firmelor sale. Aceasta este măsurată din punct de vedere al vânzărilor la export, dar firmele sunt mari, de asemenea, în conformitate cu alte criterii de măsurare a dimensiunii (numărul de angajați, active etc. - a se vedea raportul separat privind diagnosticarea firmelor din Regiunea Vest). În mod tradițional, exportatorii din Regiunea Vest au fost mai mari decât colegii lor din regiunile supuse comparației și decât media firmelor exportatoare din România cu excepția Regiunii Sud Muntenia. Mărimea medie a exportatorilor în Regiunea Vest a crescut de la 3,8 milioane dolari americani în 2005 la 7 milioane dolari americani în 2011 - dublându-și aproape mărimea medie în decurs de șase ani. În 2011, firma medie exportatoare din Regiunea Vest a avut vânzări care au fost de la 25% la 30% mai mari decât firmele concurente din regiunile Centru și Nord Vest și mai mult de două ori mărimea exportatorului mediu din Regiunea București-Ilfov.

Figura de mai jos pune acest avantaj al dimensiunii într-o perspectivă internațională. Pentru țările pentru care sunt disponibile date comparabile, exportatorul mediu în Regiunea Vest este mai mic doar decât exportatorii din Brazilia (11,3 milioane dolari americani). Este în schimb mai mare decât media exportatorilor din Mexic (6,1 milioane dolari americani), Suedia (4,3 milioane dolari americani), Turcia (2,2 milioane dolari americani), Spania (2,2 milioane dolari americani), Portugalia (2,1 milioane dolari americani) și Bulgaria (0,9 milioane dolari americani).

Figura 58. Dimensiunea medie a

exportatorilor (milioane dolari americani exporturi)

Figura 139. Dimensiunea medie a exportatorilor internaționali (milioane dolari

americani exporturi)

0%

20%

40%

60%

80%

100%

VES NOV BUC CEN SUM SUV

fully foreign partially foreign local

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Auto Textiles / Footwear Rest

fully foreign partially foreign local

83


Cea de a patra caracteristică importantă a sectorului exporturilor în Regiunea

Vest este concentrarea exporturilor în câteva firme, toate dintre acestea cu capital străin integral și în legătură cu sectorul auto. Concentrarea exporturilor într-un număr mic de ”superstaruri” de export nu este o descoperire surprinzătoare așa cum au menționat mai mulți autori. De exemplu, Maayer și Ottaviano (2007) au arătat că aceste firme sunt dominante în domeniul exporturilor, în timp ce Freund și Pierola (2012) au constatat că partea superioară de 1 la sută din firme reprezintă 53% din exporturi, în medie, pe un eșantion de 32 țări dezvoltate și în curs de dezvoltare. Ceea ce este remarcabil la Regiunea Vest este faptul că cinci firme în 2011 au reprezentat ceva mai mult de un sfert din totalul exporturilor (27,8%) în timp ce doar primii zece exportatori au reprezentat 38,3% din totalul exporturilor. Nivelurile mari de concentrare caracterizează, de asemenea, regiuni supuse comparației din România. Cu toate acestea, gradul înalt de concentrare a exporturilor reprezintă o dezvoltare mai recentă în Regiunile Nord-Vest și Centru și relativ de mai multă vreme în Regiunea Vest și regiunea București-Ilfov.

Tabelul 31. Exporturile în funcție de primele firme de top exportatoare

București-‐Ilfov Centru Nord-‐Vest Vest

2005 2011 2005 2011 2005 2011 2005 2011

Firmă de top 7.1 8.0 6.1 6.4 5.2 22.1 8.3 7.4 5 firme de top 24.3 27.0 17.3 24.7 17.9 40.3 27.0 27.8

10 firme de top 34.3 36.2 24.2 35.4 27.0 49.1 40.2 38.3

Sursa: Calculele autorului pe baza datelor INS 6.3. Performanța pe piață: concentrare, structură și tendințe

Regiunea Vest este cea mai concentrată în ceea ce privește piețele de export în raport cu regiunile comparabile. Aceasta prezintă un nivel de concentrare care este semnificativ superior celui al țării per ansamblu. Concentrarea pieței de export măsurată prin Indicele Herfindahl-Hirschman a crescut ușor între 2005 și 2011, urmând o tendinţă opusă regiunilor Nord-Vest și București-Ilfov. Regiunea Centru este cealaltă regiune, în raport cu cele comparabile, în care concentrarea pieței exporturilor a crescut în această perioadă.

0

2

4

6

8

10

12

14

BUC CEN NOV SUV VES SUM

2005 2011

11,3

7,0 6,1

4,3

2,2 2,2 2,1

0,9

0

2

4

6

8

10

12

BRA Vest MEX SWE TUR ESP PRT BGR

84

Concentrarea mare a exporturilor înregistrată de Regiunea Vest este în principal datorată dependenței sale față de UE ca piață de destinație. Importanța UE pentru exporturile din Regiunea Vest este cea mai mare dintre regiunile comparabile și s-a menținut peste 90% din totalul exporturilor în toată această perioadă. Merită totuși menționat faptul că singura regiune care a reușit să efectueze o mișcare semnificativă către diversificarea pieței (Nord Vest) a făcut-o prin reducerea dependenței de UE ca piață de destinație.

Figura 60. Concentrarea pieței (indice HH) Figura 61. Procentrul exporturilor către UE27

Sursa: Calculele autorului folosind datele INS Sursa: INS

Sectorul de export în integrarea Regiunii Vest în Uniunea Europeană se

reflectă mai departe în faptul că primele zece destinații de piață aparțin UE. Exporturile în UE sunt de asemenea concentrate, doar Germania și Italia reprezentând aproximativ jumătate din totalul exporturilor. Împreună au reprezentat 50,6% din totalul exporturilor în 2011 (până la 46,1% în 2005). Cu toate acestea, dinamica fluxurilor de export în aceste două țări este foarte diferită: în scădere pentru Italia și în creștere pentru Germania. Mai precis, Italia a reprezentat principala destinație de export în 2005 dar a pierdut treptat din importanța ca principală piață de export, în timp ce Germania a câștigat importanță și a depășit Italia ca cea mai importantă destinație de export în 2008. Exporturile către Germania au crescut de două ori mai rapid decât în Italia până în ultimul an al datelor disponibile în timp ce exporturile către aceasta din urmă se mențin sub nivelurile de dinaintea crizei mondiale. Acest lucru indică faptul că reorientarea exporturilor din Italia către Germania nu este una tranzitorie determinată de criză, ci un fenomen care poate avea mai mult caracteristici structurale.

Un alt grup de țări care include Franța, Regatul Unit și Austria, reprezintă piețele tradiționale de export pentru care creșterea exporturilor s-a încetinit sau, în cazul Austriei și Regatului Unit, aceasta a scăzut în termeni absoluți în ultimii șase ani.

Tabelul 32. Regiunea Vest: Primele zece destinații piețele de export Top în 2011

Valoare (milioane USD)

% exporturi

Rata medie anuală de creștere

2005 2011 2005

2011

2005-

2005-08

2008-09

2009-11

0,000 0,050 0,100 0,150 0,200

Bucuresti-‐Ilfov

ROMANIA

Nord-‐Vest

Centru

Vest

2011 2005

60

70

80

90

100

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Bucuresti-‐Ilfov Centru

Nord-‐Vest Vest

Romania

85

11

Germania 782 2,577 19.0

33.3

22.0

25.9

-7.7

33.7

Italia 1,116 1,340 27.1

17.3

3.1

9.0

-29.0

14.3

Ungaria 220 478 5.3

6.2

13.8

26.4

-37.8

31.6

Franța 437 457 10.6

5.9

0.8

0.1

-19.4

13.8

Republica Cehă 27 349 0.7

4.5

53.3

85.2

14.8

33.3

Slovacia 26 338 0.6

4.4

53.8

89.8

-41.3

81.4

Regatul Unit 340 250 8.2

3.2

-5.0

-8.8

-36.6

23.6

Austria 472 204 11.5

2.6

-13.0

-21.5

-27.8

11.4

Belgia 53 180 1.3

2.3

22.8

25.5

-36.7

65.5

Spania 77 165 1.9

2.1

13.5

14.4

11.8

12.9

Primele10 3,549 6,339 86.1

81.9

10.1

11.7

-20.6

27.2

Total Exporturi 4,121 7,744 1

00.0 1

00.0 1

1.1 1

3.2 -

19.4 2

6.8 Sursa: INS

Dinamica de creștere a exporturilor arată unde se îndreaptă exporturile din

Regiunea Vest. Germania, urmată la distanță de Republica Cehă și Slovacia generează creșterea exporturilor în Regiunea Vest. Tabelul de mai jos arată că jumătate din creșterea totală a exporturilor între 2005 și 2011 a fost reprezentată de exporturile către Germania. Creșterea exporturilor către Republica Cehă și Slovacia a reprezentat 8,9% și respectiv 8,6%. În cele din urmă, Ungaria a crescut la 7,1% în aceeași perioadă de timp. Cele patru țări din Europa centrală de pe listă (Germania, Slovacia, Republica Cehă și Ungaria) au reprezentat 74,2% din creșterea exporturilor între 2005 și 2011. Cea de a cincea țară cu cea mai mare creștere a exporturilor (6,2%) a fost Italia. Cu toate acestea marea parte a contribuției Italiei la creșterea exporturilor a fost în perioada de dinainte de criză, iar contribuția aparent ridicată după 2009 reprezintă doar un efect de bumerang din moment ce exporturile către această țară sunt încă cu 7% mai mici decât în 2008.

Vom arăta în secțiunea următoare că importanța tot mai mare a sectorului auto din Regiunea Vest se situează în spatele acestui transfer între principalele surse de creștere a exporturilor. Cu toate acestea, este util să oferim aici o evaluare preliminară. Vom folosi evoluția generală a exporturilor în perioada colapsului comercial pentru a ilustra posibila legătură între concentrarea pieței și specializarea în creșterea exporturilor din Regiunea Vest asupra lanțurilor valorice, cu OEM, în special din Germania și care implică Republica Cehă și Slovacia. Republica Cehă și

86

Slovacia48 reprezită singurele două țări care nu s-au aflat în primele 10 destinații în 2005. De atunci, exportul către acestea a crescut la rate anuale impresionante: 53,3% și respectiv 53,8%. În cazul Republicii Cehe, exporturile au crescut cu 14,8% chiar în perioada de colaps comercial 2008-2009, o realizare remarcabilă având în vedere că totalul exporturilor din Regiunea Vest a cunoscut un declin de 19,4% în acel an cu exporturi către unele țări în scădere cu mai mult de o treime. Mai mult decât atât, exporturile către Germania au fost printre cele mai puțin afectate de criza din 2008-2009 și au scăzut doar cu 7,7%49.

Tabelul 33. Regiunea Vest: Contribuția la Creșterea Exporturilor a Destinațiilor Principale (%

total creștere export)

2005-2011 2005-08 2008-09 2009-2011

Germania 49,6 42,1 10,3 38,8 Republica Cehă 8,9 7,8 -2,2 5,2 Slovacia 8,6 8,1 6,2 8,0 Ungaria 7,1 12,1 14,4 6,9 Italia 6,2 17,7 36,1 10,7 Franța 0,6 0,1 7,3 3,6 Total Creștere Export 11,1 13,2 -19,4 26,8

Sursa: Calculele autorului bazate pe datele INS

Alte regiuni își diversifică sursele de creștere a exporturilor și/sau aleg să se bazeze pe un set diferit de țări la fel de mult ca Regiunea Vest? Figura oferă răspunsul la aceste întrebări. În primul rând, Regiunea Vest prezintă cea mai mare dependență de creștere a exporturilor de Germania. Nu numai că importanța Germaniei este mai ridicată în privința creșterii exporturilor în raport cu regiunile comparabile, ci reprezintă de asemenea singura destinație cu cea mai mare contribuție. În al doilea rând, Slovacia și Republica Cehă fiind în același timp o sursă importantă și emergentă de creștere a exporturilor în Regiunea Vest, rămân destinații de export marginalizate pentru toate regiunile comparabile. În termeni generali, am putea spune că modelul de diversificare a pieței urmat de Regiunea Vest este unic în România și mai puțin echilibrat decât cel urmat de regiunile Nord-Vest și București-Ilfov.

Există dovezi că acest model unic de diversificare a pieței a servit cu brio Regiunea Vest până în momentul de față. Figura prezintă primele 10 piețe de export din Regiunea Vest în 2011. Axa-X prezintă creșterea importurilor pe piața de destinație între 2005 și 2011 iar axa-Y prezintă creșterea exporturilor în Regiunea Vest către această destinație în aceeași perioadă de timp. Mărimea bulelor reprezintă cât de importantă este piața de destinație pentru portofoliul regiunii în 2011. În cazul în care o piață se situează deaupra liniei de 45 grade, exporturile din Regiunea Vest sunt în creștere într-un ritm mai rapid decât importurile din acea țară din restul 48 În 2005 Republica Cehă și Slovacia s-au situat pe locurile 16 și respectiv 17 ca cele mai importante destinații pentru Regiunea Vest. 49 Doar exporturile către Republica Cehă și Spania, care au crescut cu 14,8% și respective 11,8% au fost mai puțin afectate de crisa din 2008-2009.

87

lumii, ceea ce indică faptul că Regiunea Vest câștigă cotă de piață pe aceste piețe. Acest grafic arată că Regiunea Vest câștigă cotă de piață în majoritatea celor mai importante recente destinații de export ale sale (Germania, Slovacia, Republica Cehă, și Ungaria) și pierde cotă de piață pe piețele tradiționale precum Italia, Franța, Austria și Regatul Unit. Mai mult decât atât, orientarea ascendentă a principalelor piețe de export ale Regiunii Vest indică faptul potrivit căruia creșterea exporturilor este orientată spre țări în care importurile înregistrează o creștere mai rapidă și că regiunea funcționează bine pe aceste piețe cu creștere rapidă.

În linii generale, această orientare arată că Regiunea Vest devine tot mai dependentă de câteva țări care înregistrează totuși o creștere rapidă și în care Regiunea Vest câștigă cotă de piață în mod energic. Cu toate că această strategie pare să fi funcționat până acum, este important să se ia în considerare care ar putea fi potențialele capcane care rezultă ținând cont de un set mic de țări, în cazul în care creșterea importurilor s-ar încetini brusc pe viitor.

Figura 62. Contribuția la creșterea exporturilor pe regiune (2005-2011)

Figura 63. Regiunea Vest: orientarea creșterii pe piață (2005-2011)

Sursa:Calculele autorului pe baza datelor INS Sursa:Calculele autorului pe baza datelor INS 6.4. Structură și tendințe în sectoarele de export și produse

Cele mai de importante unsprezece produse de export din Regiunea Vest sunt legate de industria de mașini și confirmă poziția dominantă a sectorului în totalul exporturilor. Primele trei produse de export, anume seturi electrice cu aprindere (14%), volane (7,3%) și anvelope penumatice (7%) au reprezentat împreună 28,3% din exporturi în 2011 și sunt foarte importante în explicarea nivelului de concentrare a sectorului exporturilor din Regiunea Vest. Este de remarcat faptul că, cu excepția unui singur produs (piese pentru autovehicule) această listă a celor mai importante unsprezece produse de export a crescut cu rate de două cifre în medie în perioada 2005-2011.

O analiză mai detaliată a tabelului de mai jos va dezvălui un grup de produse care joacă un rol important în Regiunea Vest și la prima vedere nu ar fi asociat cu industria auto: conductoare electrice (cod SA 854449 și SA 85441), panouri de comandă numerică (AS 853710), dispozitive optice, aparate și instrumente (cod SA 901380) și instrumente de măsurare și verificare (cod SA 903180). Aceste produse pot fi clasificate în mod tradițional ca parte a sectorului de electronice, dar sunt în mare parte fabricate de mari companii multinaționale din sectorul auto din Regiunea Vest și formează de fapt o parte a sistemelor moderne electrice și de calculator

0

20

40

60

80

100

Vest Centru Nord-‐Vest Bucuresti-‐Ilfov

DEU ITA HUN FRA SVK CZE

DEU

ITA HUN

FRA

CZE SVK

GBR AUT

BEL ESP

-20

0

20

40

60 Creșterea Anuală Medie a Exporturilor 2005-2011

0 5 10 15 20 Creșterea Anuală Medie a Importurilor 2005-2011

88

pentru autovehicule. Aceste produse au fost printre cele mai dinamice în ultimii șase ani (unele chiar înregistrând rate de creștere de trei cifre) și au ajuns de la a reprezenta mai puțin de 3% din exporturi în 2005 la 8,6% în 2011. Creșterea relativ rapidă a acestui grup de produse (unele nu erau nici măcar exportate acum șase ani) poate semnala evoluția sectorului auto de la produsele cu o mai mică intensitate a forței de muncă cum ar fi cablajele către produse electronice mai sofisticate cu o valoare adăugată mai mare.

Doar șapte din produsele enumerate mai jos nu sunt legate de sectorul auto. Contrar tendințelor produselor din industria de automobile prezentate mai sus, majoritatea produselor care nu fac parte din categoria de mașini au cunoscut fie o rată de creștere de o cifră fie o scădere a valorii absolute între 2005 și 2011. Trei dintre aceste produse aparțin sectorului de încălțăminte - încălțăminte cu talpă exterioară de cauciuc (cod SA 640399 & SA 640391) și fețe de încălțăminte și părțile lor (SA 640610) - și fie au pierdut sau s-au străduit să-și mențină cota din totalul exporturilor în această perioadă, sugerând că exporturile din acest sector nu cresc suficient de rapid pentru a ține pasul cu exporturile auto extrem de dinamice. Restul produselor din această listă provin din industrii diferite și includ dispozitive de făcut cafea (SA 851671), cuptoare industriale (SA 841790), mobilier din lemn (SA 940360), printre altele.

Tabelul 34. Top 20 Produse Exportate în Regiunea Vest în 2011

SA 6 cod Denumire produs % exporturi Rata anuală medie de creștere 2005

2011

2005-‐11

2005-‐08

2008-‐09

2009-‐11

854430 Seturi de fișe pentru bujiile de aprindere și alte seturi de fișe de tipul celor utilizate 14.8 14.0 10.1 18.1 -‐31.6 25.6

870894 Volanți, coloane și cutii de direcție 0.7 7.3 63.7 82.1 1.7 76.9

401110 Anvelope penumatice noi, din cauciuc 5.9 7.0 14.5 15.9 -‐2.2 21.4

870899 Piese autovehicule 3.7 2.8 6.1 19.2 7.0 -‐11.4

870829 Piese și accesorii de caroserii pentru autovehicule 1.1 2.5 27.1 42.5 -‐23.9 38.5

854449 Conductoare electrice, pentru o tensiune maximă de 0.1 2.4 111.0 303.3 -‐28.8 37.4

940190 Componente scaune altele decât cele folosite la poziția 9402 1.5 2.0 16.7 26.2 -‐35.3 39.3

854441 Conductoare electrice, pentru o tensiune maximă de 1.4 1.8 16.3 -‐14.9 -‐50.0 183.4

853710 Tablouri, panouri, inclusive panouri de comandă numerică 0.4 1.7 42.0 42.9 75.1 26.5

901380 Dispozitive optice, aparate și instrumente, 0.0 1.4 313.5 -‐29.3 81.8 8,728.5

903180 Instrumente, aparate de măsurare și control 0.0 1.3 146.9 388.0 85.3 2.5

640610 Fețe de încălțăminte și părțile lor (excl. ștaifuri) 2.3 1.3 1.5 -‐2.7 -‐25.6 26.1

640399 Încălțăminte de cauciuc... tălpi, fețe din piele, 1.5 1.3 8.7 30.9 -‐54.3 26.8

841790 Furnale și cuptoare industrial sau de laborator, inclusiv incineratoare 0.0 1.3 1,307.1 16,927.

1 -‐7.4 30.3

640391 Încălțăminte cu tălpi din cauciuc și fețe din piele 1.2 1.2 10.9 12.4 -‐38.0 45.2

841850 Vitrine și tejghele frigorifice 1.2 1.2 11.0 21.6 -‐38.7 30.4

89

851671 Aparate pentru prepararea cafelei și ceaiului, 2.2 1.1 -‐0.5 -‐15.5 -‐40.6 64.9

940360 Mobilier lemn 2.3 1.0 -‐2.8 -‐1.9 -‐27.6 11.0

870821 Centuri de siguranță pentru autovehicule 2.4 1.0 -‐3.7 8.0 -‐23.4 -‐9.1

851220 Aparate de iluminat sau de semnalizare vizuală 0.0 1.0 99.2 205.2 14.6 38.5

Top 20 produse 42.5 54.6 15.8 20.8 -‐19.1 30.1

Total Exporturi 100 100 11.1 13.2 -‐19.4 26.8

Sursa: INS

Tabelul de mai jos oferă dovezi pentru afirmația făcută în secțiunea anterioară conform căreia concentrarea ridicată a pieței de export din Regiunea Vest are o dimensiune sectorială. Acesta prezintă primele trei destinații de piață pentru aceleași prime produse prezentate mai jos (toate aparținând sectorului auto) și care reprezintă 42,8% din totalul exporturilor în 2011. După cum se poate vedea în tabelul de mai jos, primele trei destinații pentru aceste produse reprezintă mai mult de trei sferturi din exporturi, cu excepția anvelopelor pneumatice (40,4%), pieselor de autovehicule (56,4%) și componente și accesorii pentru caroseriile autovehiculelor (70,6%). De asemenea, este de remarcat faptul că Germania reprezintă cea mai importantă destinație pentru șapte dintre aceste produse iar a doua cea mai importantă destinație pentru celelalte trei, iar importanța sa ca destinație de export variază de la un minim de 19,6% din exporturile componentelor pentru autovehicule la un maxim de 93,5% în ceea ce privește dispozitivele și instrumentele optice. Ungaria, Slovacia și Republica Cehă sunt de asemenea o prezență constantă printre primele 3 destinații pentru aceste produse și aproape rezumă lista la trei produse: componente autovehicule, anvelope pneumatice și dispozitive și instrumente optice.

Tabelul 35 . Destinațiile de piață pentru primele 10 Exporturi din Regiunea Vest în 2011 SA6 cod Denumire produs Primele 3 destinații Tot

al

854430

Seturi de fișe pentru bujiile de aprindere și alte seturi de fișe de tipul celor utilizate

DE [47.3 %]

CZ [19.2 %]

GB [9.8 %]

76.3

870894 Volanți, coloane și cutii de direcție

DE [70.1 %]

ES [5.5%]

SK [4.5%]

80.1

401110 Anvelope penumatice noi, din cauciuc

DE [25.4%]

NL [7.7%]

FR [7.3%]

40.4

870899 Piese autovehicule

SE [19.9%]

DE [19.6 %]

FR [17.0%]

56.4

870829 Piese și accesorii de caroserii pentru autovehicule

SK [27.9%]

DE [26.5%]

ES [16.3%]

70.6

854449 Conductoare electrice, pentru o tensiune maximă de

HU [57.9%]

DE [32.8%]

MD [2.9%]

93.6

940190 Componente scaune altele decât cele folosite la poziția 9402

DE [61.9 %]

CZ [19.4%]

HU [6.2%]

87.4

90

854441 Conductoare electrice, pentru o tensiune maximă de

DE [34.2%]

HU [29.0%]

CZ [16.5%]

79.7

853710 Tablouri, panouri, inclusive panouri de comandă numerică

DE [80.9%]

CZ [6.2%]

BE [4.6 %]

91.7

901380 Dispozitive optice, aparate și instrumente

DE [93.5%]

US [5.6%]

CN [0.7%]

99.8

Sursa: INS Firmele de pe piața internă au o combinație diferită de produse decât restul

exportatorilor. Tabelul de mai jos prezintă cele mai importante douăzeci de produse exportate de firmele de pe piața internă din Regiunea Vest și o comparație rapidă cu datele de mai sus ne arată lipsa evidentă de produse auto printre principalele produse exportate de firmele de pe piața internă cu excepția a două produse (panouri de comandă numerică și echipament de iluminat și semnalizare vizuală). Cu toate acestea, faptul că niciunul din primele cinci produse de export din Regiunea Vest nu apare în această listă pentru firmele locale sugerează că nucleul sectorului auto este dominat de firmele cu capital străin. Majoritatea produselor aparțin industriilor agro-alimentare sau de încălțăminte cu anumite produse reprezentate de dispozitive electrice de asemenea în combinație. Trebuie reținut totuși faptul că valoarea de export pentru majoritatea acestor produse a crescut semnificativ în ultimii ani și valoarea acestor douăzeci de produse ca un tot unitar a crescut aproape de patru ori între 2009 și 2011.

91

Tabelul 36. Primele 20 de produse de export ale firmelor de pe piața internă

Cod AS6 Denumire produs 2005 2008 2009 2010 2011

% exp. 2011

853710 Tablouri, panouri, inclusive panouri de comandă numerică 2.7 0.1 0.2 70.3 79.6 10.6

851220 Aparate de iluminat sau de semnalizare vizuală 0.0 0.2 0.4 28.0 37.6 5.0

120600 Semințe floarea soarelui 7.5 8.8 16.7 25.3 3.4

100590 Porumb (excl. semințe) 0.4 0.8 14.4 25.0 3.3

300490 Alte medicament constituite din produse amestecate sau neamestecate 0.0 0.3 0.1 5.4 24.6 3.3

120500 Semințe de rapiță sau de rapiță sălbatică 2.1 2.4 7.4 22.6 3.0

640610 Fețe de încălțăminte și părțile lor (excl. ștaifuri) 5.9 9.5 14.0 18.1 19.2 2.6

854390 Mașini și aparate electrice care au o funcție proprie 10.8 19.1 2.5

940360 Mobilier de lemn 27.7 16.1 14.5 14.5 16.9 2.3

10410 Ovine vii 9.3 10.1 12.5 13.4 1.8

440792 Lemn (fag) tăiat sau despicat longitudinal 3.0 9.0 7.6 9.7 13.3 1.8

640510 Încălțăminte din piele natural sau reconstituită 13.5 11.7 8.9 13.8 13.0 1.7

80232 Nuci fără coajă, proaspete sau uscate 11.4 7.7 7.8 10.1 12.8 1.7

640319 Încălțăminte sport, cu cauciuc, material plastic, piele 3.2 0.0 10.1 14.4 12.5 1.7

10290 Bovine vii, altele decât din rasa pură 10.3 7.2 6.7 9.5 11.5 1.5

640340 Încălțăminte cu bombeu din metal, fețe din piele 0.0 0.0 3.2 10.2 1.4

401091 Bandă rulantă de transmisie din cauciuc vulcanizat 0.3 10.0 1.3

841410 Pompe de vidare 0.0 0.0 4.8 8.3 1.1

711210 Deșeuri și resturi de aur, inclusiv 2.8 6.0 6.1 5.8 8.2 1.1

640399 Încălțăminte de cauciuc... tălpi, fețe din piele, 0.1 2.9 3.3 4.1 6.7 0.9

Top 20 produse interne 80.5 90.1 101.8 273.9 390.0 51.9

Sursa: INS Concluzii

Activitatea economică în Regiunea Vest este concentrată în zece sectoare ce reprezintă circa jumătate din cifra de afaceri, forţa de muncă şi salariile regiunii, iar concentrarea activităţii economice a crescut între 2008 şi 2010. Industria auto este de departe cel mai mare angajator din regiune dintre sectoarele de producţie cu importanţă în ceea ce priveşte forţa de muncă totală, care este similară (17%) cu ponderea combinată a forţei de muncă reprezentată de toate celelalte sectoare de producţie din lista primelor zece (16,8%).

Peisajul firmelor din Regiunea Vest este caracterizat de poziţia dominantă a firmelor mai mari şi devine din ce în ce mai concentrat în timp. Regiunea are mai puţine firme mici decât alte regiuni din România iar mărimea firmelor medii este mai mare nu datorită faptului că toate firmele sunt mai mari în medie, ci deoarece

92

proporţia firmelor mici este mai puţin importantă în Regiunea Vest decât în restul ţării.

Firmele din Regiunea Vest sunt mai puţin productive decât cele din Bucureşti-Ilfov, şi deşi se micşorează, aceste diferenţe sunt încă mari. În anul 2010, firmele din Regiunea Vest au fost, în medie, mai puţin productive decât firmele din regiunea Bucureşti-Ilfov – 33,2% şi 33,4% în ceea ce priveşte PTF şi respectiv productivitatea muncii – şi au un cost unitar al muncii mai ridicat. Aceste diferenţe erau mai mari în 2008, în special cu privire la costul unitar al muncii, ceea ce sugerează faptul că Regiunea Vest şi-a sporit competitivitatea faţă de regiunea de pe primul loc.

Firmele din vest prezintă posibilităţi mai mici de creştere a eficienţei într-un număr de industrii faţă de alte regiuni. Diferenţele de productivitate între firme variază semnificativ între sectoare şi regiuni. Totuşi, în majoritatea sectoarelor, dispersia productivităţii firmelor din Regiunea Vest este mai scăzută decât în România şi relativ mare doar în unele sectoare. Nivelurile acestei productivităţi mai concentrate indică faptul că, faţă de regiuni corespondente, oportunităţile pentru creşteri de eficienţă ar putea fi mai localizate în anumite industrii.

Totuşi, există semne importante de activitate antreprenorială în Regiunea Vest. În 2010, Regiunea Vest a fost a treia ca număr de firme pe cap de locuitor, a avut al treilea cel mai mare procent de firme angajate în exporturi din ţară (15,7%) şi a patra cea mai ridicată densitate de exportatori din România (33,3 exportatori la 100.000 de locuitori). În plus, Regiunea Vest prezintă a doua cea mai ridicată incidenţă de firme gazelă din numărul total de firme (4,5%) deşi specializarea sectorială a firmelor gazelă nu urmează distribuţia firmelor din economie şi pare concentrată în sectoarele de producţie. Acest trend este uşor diferit de cel al celorlalte celelalte regiuni precum Bucureşti-Ilfov, în care specializarea sectorială a firmelor gazelă oglindeşte concentrarea sectorială a firmelor în general. În sfârşit, contribuţia firmelor recent înfiinţate la creşterea productivităţii în Regiunea Vest este mai mare decât contribuţia firmelor recent înfiinţate la creşterea productivităţii în România pe ansamblu, cu zece puncte procentuale.

Drept urmare, Regiunea Vest cuprinde 10,3% din creşterea productivităţii totale a factorilor din România. Creşterea globală a PTF în ţară (2,49%) este determinată în principal de regiunea Bucureşti-Ilfov; firmele cu sediul în această regiune cuprind aproape 32% din întreaga creştere a productivităţii. Regiunea Centru este al doilea cel mai mare contribuitor, cuprinzând 12,2% din creşterea PTF în aceeaşi perioadă, în timp ce Regiunea Vest cuprinde a treia cea mai mare pondere, de 10,3%. Dacă se exclud IS din eşantionul de firme, contribuţia Regiunii Vest la creşterea productivităţii este redusă la 9,8%.

Exporturile din Regiunea Vest au crescut în medie cu rate de două cifre între 2005 și 2011 și totalul exporturilor aproape s-a dublat de la 4,1 miliarde dolari americani la 7,7 miliarde dolari americani în decursul a șase ani. Dinamica recentă a exporturilor din Regiunea Vest reprezintă mai mult decât un ”efect de bumerang”. Exporturile au crescut constant după colapsul comercial din 2008 la dublul valorilor dinainte de criză. În 2011 acestea au crescut cu o rată de 30% peste cele trei regiuni comparabile și în mod substanțial mai rapid decât exporturile din majoritatea țărilor din Europa de Est, inclusiv Republica Cehă, Slovacia, Polonia și Ungaria.

93

Cu 1.041 firme exportatoare, în 2011, Regiunea Vest s-a clasat pe locul al patrulea din România în ceea ce privește numărul de exportatori. Regiunea Vest a avut cea mai mare densitate de exportatori în raport cu totalitatea firmelor și a doua cea mai mare densitate de exportatori în raport cu num[rul de locuitori ai regiunii. Aceste cifre sugerează un nivel important de activitate antreprenorială orientată spre exterior în regiune.

Exporturile din partea de Vest a României se bazează pe câțiva exportatori mari cu capital străin în principal din sectorul auto și industria de confecții/încălțăminte. În 2011, cinci firme cu capital străin au reprezentat puțin mai mult de un sfert din totalul exporturilor (27,8%), în timp ce doar primii zece exportatori (cu capital străin integral) au reprezentat 38,3% din exporturi. 82,4% din exporturi sunt generate de firmele cu capital străin integral și suplimentar 7,9% din exporturi provin de la firme cu capital străin parțial. Mai mult decât atât, creșterea exporturilor în perioada 2005-2011 a depins foarte mult de marja intensivă, anume 75% din creșterea exporturilor a provenit de la exportatorii care activează pe piețele pe care le-au deservit deja și f[r[ nici o inovație în ceea ce privește gama de produse. Acest lucru face ca regiunea să fie extrem de vulnerabilă la dezvoltările exogene. De exemplu, totalul exporturilor din regiune a înregistrat o scădere de 19,4% în perioada de colaps comercial 2008-2009, cu exporturi în unele țări în scădere cu mai mult de o treime. Concentrarea activității de export este compensată cu o perfomanță economică extrem de fluctuant. Evoluția valorii adăugate brute pentru regiune sugerează că, în partea de Vest, atât expansiunea economică cât și perioadele de declin sunt mai pronunțate în raport cu România în ansamblu.

Există o cauzalitate circulară putermică în ceea ce privește concentrarea excesivă a exporturilor din Regiunea Vest. Câteva firme mari, care exportă o gamă de produse consolidate pentru câteva piețe, în special în contextul industriilor auto, textile și de confecții, conduc aproape în totalitate exporturile din regiune. Prin urmare, orice strategie de diversificare va trebuie să cuprindă trei etape. Aceasta ar trebui să vizeze în același timp crearea de condiții pentru mai multe firme, și în special firme de pe piața internă, în vederea exportării cu succes; să contribuie la creșterea gamei de produse exportate; și să încurajeze intrarea acestora pe piețe noi. Identificarea strategiilor pentru firmele care își desfășoară activitatea în afara contextului lanțurilor valorice internaționale și identificarea piețelor de cerere în afara sectoarelor și țărilor tradiționale este de natură să ajute.

UE absoarbe 90% din exporturile din Regiunea Vest. Cu toate acestea, există un transfer în piețele de destinație în cadrul UE. În timp ce în mod tradițional, principala piață de export a fost Italia, în ultima vreme cea mai mare parte a exporturilor este direcționată către Germania, Republica Cehă, Slovacia și Ungaria, care a reprezentat de asemenea aproximativ 60% din creșterea exporturilor în perioada 2009-2011. Italia nu este singura țară de o importanță în scădere în ceea ce privește exporturile din Regiunea Vest. Ponderea exporturilor către Franța, Austria și Regatul Unit este de asemenea în scădere.

Specializarea în creștere în exporturile către Germania, Republica Cehă, Slovacia și Ungaria a servit cu succes Regiunea Vest până acum. Capacitatea de import a acestor destinații se dezvoltă într-un ritm mai alert decât media mondială și Regiunea Vest câștigă rapid cota de piață în acestea - ceea ce sugerează că regiunea rămâne competitivă.

94

Lipsa de diversificare poate crește vulnerabilitatea regiunii la șocurile externe, dar diversificarea poate fi o strategie mai puțin eficientă în vederea reducerii riscului decât a fost în trecut. Dacă principalele destinații de export ale părții de Vest a României cunosc o încetinire cu privire la creșterea importurilor, impactul economic asupra economiei regiunii poate fi considerabil. Diversificarea poate reduce riscul de volatilitate a cererii în două moduri: printr-o abordare de portofoliu și permițând Regiunii Vest de a profita mai mult de ”efectele pull” ale piețelor de import dinamice. Scăderea diversificării printr-o abordare de portofoliu presupune că cererea nu este în strânsă corelație pe piețele de destinație. Cu toate acestea, raportul constată faptul potrivit căruia corelarea cererii de import este ridicată între UE-27 și celelalte destinații europene, din moment ce există o corelație puternică a cererii pe majoritatea piețelor din regiunea Europei. Acest lucru sugerează faptul că diversificarea ulterioară departe de UE către alte destinații din Europa, către Rusia sau către Turcia poate avea doar beneficii limitate în ceea ce privește reducerea riscului. Al doilea beneficiu potențial de diversificare este acela că poate permite Regiunii Vest să obțină un avantaj mai mare din ”efectele de pull” ale piețelor în dezvoltare. Dovezile prezentate aici și anterior în această notă indică faptul că exportatorii din Regiunea Vest au primit în general un efect ”de tragere” pozitiv în urma compoziției lor geografice pe parcursul jumătății ultimului deceniu. Cu toate acestea, în general există o valoare și un domeniu de aplicare limitate în îndepărtarea de UE. Piața în UE ca un întreg este aproape de 14 ori mai mare decât piața Rusia-Ucraina-Moldova combinate și de douăzeci mai mare decât Turcia. Acest lucru înseamnă că, chiar și la creștere modestă în UE, potențialul de piață suplimentar generat în UE va fi similar celorlalte trei regiuni potențiale combinate prezentate.

Este dificil pentru Regiunea Vest să diversifice piețele de destinație pe termen scurt. Dependența sa de lanțurile valorice internaționale din sectorul auto și sectorul de confecții/încălțăminte face dificilă diversificarea în ceea ce privește destinațiile de piață. Structura ierarhică a sectorului de automobile și natura determinată de cumpărător a lanțurilor valorice în sectorul de textile sugerează că deciziile strategice cu privire la exporturile din Regiunea Vest din România în aceste sectoare sunt realizate la sediile din străinătate ale OEM în sectorul de automobile și de mărcile internaționale situate în aval și lanțurile de retail din sectorul de confecții/încălțăminte.

Cu toate acestea, domeniul de aplicare pentru diversificarea geografică există în sectoarele mai puțin importante în prezent. Industria agro-alimentară, și în special sectorul cu produse animale și de legume, prezintă potențialul de a se extinde în țările învecinate, inclusiv Serbia, Moldova și Ucraina. Discuțiile cu focus grupurile sugerează de asemenea că există potențial de a exporta servicii de software. Din păcate, datele disponibile nu acoperă exporturile de servicii, astfel încât nu am putut susține cu documente potențialul din acest sector cu cifre sustenabile și nici să identificăm care piețe ar putea fi vizate ca fiind o prioritate.

Datele la nivel de firmă sugerează în continuare că experimentarea în ceea ce privește intrarea pe piață nu constituie o problemă în Regiunea Vest. Exportatorii par să încerce la fel de mult ca cei din celelalte regiuni să intre pe piețele străine. Cu toate acestea, intrările pe piață sunt cu precădere orientate către destinații din UE și această caracteristică deosebește Regiunea Vest de regiunile mai diversificate

95

precum București-Ilfov. În ciuda acestei preferințe pentru piețele de export în interiorul UE, pătrunderea pe anumite destinații din afara UE precum Serbia, Moldova și Turcia este extrem de dinamică - chiar mai dinamică decât intrarea în majoritatea țărilor UE. Cu toate acestea, două aspecte sunt împotriva creșterii diversificării pieței în afara UE: dimensiunea relativ redusă a intrărilor de export în destinațiile din afara UE în raport cu intrările în țările UE, și faptul că este mai dificilă sprjinirea activităților de export în afara UE.

Exporturile din partea de vest a României se bazează în mod clar pe un coș de export foarte concentrat, dominat de sectorul auto și firmele cu capital străin. Primele trei produse de export, anume seturi de fișe pentru bujiile de aprindere (14%), volanți (7,3%) și anvelope pneumatice (7%) au reprezentat o combinație de 28,2% a exporturilor în 2011 și sunt foarte importante pentru a explica nivelul de concentrare a sectorului de export din Regiunea Vest. Așa cum am discutat în Cadrul Secțiunii 3, aceste exporturi sunt dominate de firmele cu capital străin. Mai mult decât atât, concentrarea este în creștere în timp din moment ce exporturile acestor produse cresc cu rate mai mari decât restul exporturilor din regiune.

Concentrarea coșului de export reflectă strategii corespunzătoare la nivel de firmă. Chiar și exportatorii mai multor produse din Regiunea Vest - și cu precădere din sectorul auto - nu sunt foarte diversificați, în ciuda faptului că exportă un număr semnificativ de produse. Dovezile sugerează că majoritatea firmelor care exportă mai mult de 10 produse sunt foarte concentrate pe primele lor trei sau cinci produse, în timp ce cota exporturilor înregistrate pentru al 10-lea sau 20-lea produs este relativ mică.

Firmele locale au un mix diferit al produselor de export decât exportatorii cu capital străin integral sau parțial. Niciunul dintre primele cinci produse de export din Regiunea Vest nu este un produs de top pentru firmele cu capital intern, confirmând că nucleul sectorului auto este dominat de firmele cu capital străin. Cele două exporturi de top pentru exportatorii interni sunt tablourile și panourilede iluminat și echipamentul de semnalizare vizuală. Cu toate acestea, restul exporturilor de top de către firmele cu capital intern sunt din industriile de alimente și încălțăminte. Este demn de remarcat faptul că valoarea exporturilor pentru majoritatea acestor produse a crescut semnificativ în ultimii ani - valoarea exporturilor a crescut de aproape patru ori între 2009 și 2011.

În general, exporturile din Regiunea Vest sunt concentrate pe industriile relativ slab calificate și sofisticate precum încălțăminte, textile, cauciuc, lemn, și produse agricole sau alte produse de bază. Industriile mid-tech se clasează abia pe locurile 14 și 15, cu aparate electrice (SA 85) și vehicule (SA 87). Analiza separată arată că cele patru județe din regiunea Vest prezintă un avantaj comparativ comun în unele produse primare, cum ar fi animalele vii, copaci și alte plante, legume și fructe comestibile. Exporturile din Arad, Hunedoara și Timiș sunt de asemenea puternice în sectoarele SA 82-85 care acoperă unelte și articole din metale de bază, reactoare nucleare, cazane, aparate și dispozitive mecanice, mașini și echipamente electrice.

Cu toate acestea există o mare experimentare în exportul de produse noi, dar supraviețuirea în export este redusă. Exportarea de produse noi este o activitate foarte riscantă. Doar o treime din noile produse de export supraviețuiesc în cel de-al doilea an și aproximativ o cincime în cel de-al treilea an în România. În Regiunea Vest acest lucru înseamnă că din șase produse de export care sunt introduse în medie

96

pe piețele de export de către firme din regiune, doar două au șanse de supraviețuire în cel de-al doilea an și doar unul în cel de-al treilea an. Cu toate acestea, dovezile sugerează că rate mici de supraviețuire sunt comune în România, și nu bazate pe idiosincrasie pentru Regiunea Vest.

Intrarea la export și supraviețuirea ar putea fi consolidate de o calitate mai bună și sofisticare a exporturilor. În timp ce orice deficiențe în productivitate cu privire la concurența internațională pot fi compensate prin salarii mici, chiar și deficiențele modeste cu privire la calitate pot face ca un produs să nu poată fi vândut pe piețele mondiale. Mai mult decât atât, din faptele recente stilizate reiese constatarea potrivit căreia țările care promovează exporturile unor produse mai ”sofisticate” cresc mai repede. Dacă ”devii ceea ce exporți”, introducerea măsurilor care facilitează modernizarea exporturilor devine o problemă cheie a politicii. Factorii care afectează calitatea produsului ar trebui prin urmare să faciliteze intrarea la export.

Exportatorii din Regiunea Vest se descurcă bine în termini de calitate și sofisticare în comparație cu alte regiuni din România. Valorile unitare ale exportatorilor din partea de vest a României au crescut constant în timp. Acest lucru este valabil atât pentru exportatorii interni cât și pentru exportatorii cu capital străin. În timp ce în termeni de calitate Regiunea Vest a realizat la egalitate cu celelalte părți ale țării, rămâne - împreună cu Regiunea Centru - una dintre regiunile cu cele mai sofisticate exporturi din România. Mai mult, creșterea sofisticării exporturilor a fost constantă, chiar și în fața crizei din 2009 - spre deosebire de regiunile Nord Vets și București-Ilfov.

În România și în Regiunea Vest legăturile cu furnizorii străini și cumpărătorii facilitează de asemenea intrarea la export. O relație pozitivă puternică există între prezența filialelor străine în amonte (furnizarea de inputuri) și industriile de producție situate în aval și intrarea pe piețele de export. Acest rezultat este în concordanță cu alte cercetări care arată importanța inputurilor de înaltă calitate pentru modernizarea produsului și rolul furnizorilor multinaționali în cadrul prcesului.

Cu toate acestea, aceleași dovezi econometrice sugerează faptul potrivit căruia concurența crescută a firmelor multinaționale în cadrul aceleiași industrii face și mai dificil ca un exportator intern să înceapă activitatea de export. O explicație posibilă pentru acest rezultat este aceea că firmele cu capital străin, care sunt extrem de mari în Regiunea Vest, îndepărtează firmele locale mai mici și lasă foarte puțin loc în cadrul aceleiași industrii.

Mai puțin controversată este legătura între intrarea cu succes la export și prezența comercianților cu ridicata. În timp ce exportatorii cu experiență și sofisticați preferă să trateze direct cu clienții străini, exportatorii noi adesea folosesc intermediari. Acest lucru îi salvează de costurile și eforturile pe care ar fi nevoie să le depună pentru a învăța despre piețele străine și procedurile de export și de a găsi clienți în străinătae. Intermediarii joacă cel mai important rol în sectoarele de alimente, băuturi, produse chimice, materiale plastice și lemn. Nu par a fi importanți în sectoarele organizate în jurul unor rețele bazate pe cumpărător sau furnizor, cum sunt confecțiile, mobilierul sau autovehiculele, dispozitivele electrice, radio. TV și comunicații. Consolidarea legăturii cu comercianții cu ridicata poate prin urmare să fie deosebit de importantă pentru producătorii interni din Regiunea Vest din județele

97

mai puțin dezvoltate care tind să se specializeze în produse agro-alimentare cum ar fi legumele și lemnul: dovezile empirice de la grupurile tematice sugerează că la scară mică unii producători și lipsa de consolidare ar putea împiedica creșterea ulterioară a exporturilor în aceste sectoare.

Date post:	18-Jan-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	6 times
Download:	0 times

Regiunea Vest – Economia regionala20Vest%20... · Regiunea Vest – Economia regională ... ori...

Documents