Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată

8/19/2019 Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată

1/81

______________________Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată ______________________

CUPRINS

CAPITOLUL 1. SISTEMUL FISCAL

1.2. Conţinutul economic şi trăsăturile impozitelor indirecte …………..….… pag. 3

2.2. ormele impozitelor indirecte şi locul taxei pe valoarea adăugată !n cadrul

acestora…………………………………………………………………….pag. "

#.$.#.%rincipalele forme ale impozitelor indirecte !n evoluţia acestora ………..pag. "

#.$.$.&ocul taxei pe valoarea adăugată !n sistemul impozitelor indirecte ……..pag. #'

CAPITOLUL 2. POZIŢIA TVA ÎN FUNCŢIONAREA ANSAMBLULUIECONOMIC

$.#.Rolul taxei pe valoarea adăugată la nivel macroeconomic ………………..pag. $3

$.$.Rolul taxei pe valoarea adăugată la nivel microeconomic ………….……..pag. $"

CAPITOLUL 3. METODOLOGIA APLICĂRII TAXEI PE VALOAREA

ADĂUGATĂ

3.#.%rincipiile aşezate la baza taxei pe valoarea adăugată ……………………pag. 3(

3.$.)peraţiuni supuse taxei pe valoarea adăugată ……………………….……pag. 3"

3.$.# )peraţiuni cuprinse in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată ….pag.3"

3.$.#.#. &ivrarea de bunuri ………………………………………………...… pag. (*

3.$.#.$. %restarea de servicii …………………………………………………. pag. ($

3.$.#.3. +c,imburi de bunuri sau servicii …………………………….……….pag. (3

3.$.#.(. -mportul de bunuri ……………………………………………………pag. (33.$.$ %ersoane impozabile si activitatea economica …………..………………pag. (3

3.3.aptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată ………..……pag. (

3.3.# aptul generator si exigibilitatea / reguli generale ………………….…..pag. (

3.3.$ aptul generator si exigibilitatea / cazuri speciale …………………...…pag. ('

3.(.0aza de impozitare şi cotele de impunere ………………………….……..pag. (1

#


2/81


3/81


CAP.1. SISTEMUL FISCAL.

1.1 C!"#!$%$& '(!)#( *# %+,-,%$+#&' #)/#%'&+ #!0#+'(%'

Cadrul economic instituţional şi =uridic !n vederea realizării funcţionalităţii pieţei

concurenţiale care să =oace rolul ,otăr>tor !n reglarea sau autoreglarea proceselor economice

autoritatea publică influenţează selectiv activitatea economică prin politica fiscală monetară

şi valutară cu a=utorul finanţării unor obiective şi acţiuni pe seama resurselor publice a unor

instrumente economico/financiare cum sunt? impozitele şi taxele transferurile şi subvenţiile

creditul dob>nda preţurile cursul de sc,imb. @ecanismul de funcţionare a economieinaţionale cuprinde o serie de componente de natură financiară care !mpreună alcătuiesc

mecanismul financiar. 5cesta are o structură complexă formată din? sistemul financiar

p>rg,iile financiare cadrul instituţional şi cadrul =uridic.

%olitica fiscală ca parte integrantă a politicii economice a statului cuprinde ansamblul

reglementărilor privind stabilirea şi perceperea impozitelor şi taxelor caracteriz>nd opţiunile

formaţiunilor politice conducătoare la un moment dat privind sistemul fiscal adoptat. 2eci

ea cuprinde metodele şi mi=loacele concrete de procurare a resurselor financiare utilizate destat pentru reglarea proceselor economice şi a relaţiilor sociale. 8efiind stabilită odată pentru

totdeauna politica fiscală evoluează şi se perfecţionează continuu sub imboldul dezvoltării

economiei adapt>ndu/se corespunzător cerinţelor ivite !ntr/o anumită perioadă !n funcţie de

obiectivele politice economice şi sociale din ţară.

Ca atare impozitele constituie proporţii arie de manifestare şi vec,ime forma

principală a resurselor financiare publice. Ca instrument cu caracter istoric şi cu implicaţii

asupra sferei economico/sociale impozitul a fost şi este un mi=loc tradiţional de constituire a

veniturilor statului. %relevarea stabilită prin lege cu caracter obligatoriu definitiv pecuniar

fără contraprestaţie imediată şi directă efectuată de către stat sau administraţiile locale

reprezintă una din sursele importante de finanţare a c,eltuielilor publice. -mpunerea

reprezintă un punct nevralgic !n determinarea intereselor statului şi respectiv ale individului.

)ri atitudinea şi comportamentul faţă de impozit influenţează ansamblul problematicii de

politică financiar/fiscală. %rofesorul A. 5ndreae aprecia că impozitul are două Bobraze? cu

3


4/81


unul dintre ele priveşte către societate deoarece prin intermediul său sunt finanţate acţiuni de

interes social iar cu Bcelălalt priveşte către economie pentru că !ncasările din impozite

trebuiesc preluate !n economie.

Concluziile privind necesitatea şi rolul impozitelor se !ntemeiază pe teoriile despre stat

şi criteriile ce trebuiesc luate !n considerare pentru dimensionarea sarcinilor fiscale. 5stfel

teoria despre stat !nvederează că statul este fie rezultatul unui Bcontract social survenit !ntre

indivizi Dteorie formulată de E. E. RousseauF fie un Bprodus al solidarităţii sociale şi

naţionale a indivizilor. Gn virtutea teoriei contractului social se susţine că dreptul de a

impozite este un atribut recunoscut statului de către indivizi prin !nsăşi contractul social care

a dat naştere statului. Corespunzător celui de/al doilea grup de teorie impozitele reprezintă

contribuţii pecuniare pe care cetăţenii le acceptă şi le suportă !n virtutea solidarităţii sociale şi

naţionale#.2acă se neagă necesitatea folosirii de către stat a impozitelor ca instrumente ale politicii

economice şi sociale asta ar presupune că toate veniturile să fie impuse cu aceleaşi cote

indiferent de natura şi provenienţa lor şi să nu influenţeze !n nici un fel activitatea economică

investiţiile sc,imburile comerciale redistribuirea veniturilor !ntre grupuri sociale evoluţia

ciclului economiei etc.. Gnsă impozitul privit cum spunea americanul Ailliam 5lbrec,t =r. ca

un rău necesar pentru a compensa costurile acelor servicii pe care societatea le doreşte a fi

asigurate de către guvern răspunde la 3 obiective? inanţarea producţiei de bunuri şi servicii Bcolective pureH

inanţarea deficitului exploatărilor monopolurilor publiceH

)perarea unor realocări optimale a resurselorH

Gn vederea procurării resurselor financiare necesare acoperirii c,eltuielilor publice

statul instituie alături de impozitele directe şi impozitele indirecte. Gn timp ce impozitele

directe se caracterizează prin faptul că sarcina fiscală se stabileşte dintr/o mărime

determinată iar condiţiile prin care se derulează operaţiile corespunzătoare sunt prestabilite

astfel !nc>t relaţia dintre stat şi contribuabil este o relaţie directă impozitele indirecte se

percep !n momentul v>nzării unor bunuri sau prestărilor de servicii presupun>nd existenţa

unui intermediar ca subiect faţă de suportator.

# %aul &eroI 0eaulieu Traité de science des finances, %aris #444 pg.##1

(


5/81


)bţinerea impozitului i/a condus pe neoclasici la elaborarea unei teorii denumite a

superiorităţii impozitului direct asupra impozitului indirect teorie care este binevenită şi

pentru promotorii sistemului fiscal rom>nesc !n condiţiile !n care va trebui avută !n vedere !n

perspectiva realizării unei structuri optime.

Gn cadrul impozitelor indirecte ponderea semnificativă o are taxei pe valoarea

adăugată. 5lături de aceasta se regăsesc taxele vamale şi monopolurile fiscale.

Conţinutul economic al impozitelor indirecte constă !n procesele economice de

redistribuire a veniturilor !ntre membrii societăţii de la posesorii către stat !n vederea

acoperirii nevoilor publice. Cum economia de piaţă se bazează pe administrarea resurselor !n

cadrul proprietăţii private procesele economice exprimate prin impozite indirecte sunt

procese de repartiţie secundară a veniturilor.

6otodată prin prisma derulării acestor procese impozitul indirect exprimă o relaţiesocială !ntre persoanele fizice şi =uridice !n calitate de consumator Dcare cedează părţi din

veniturile lorF pe de o parte şi stat Dcare preia la dispoziţia sa resursele respective

constituindu/şi fondurile băneşti necesare funcţionării saleF pe de altă parte. +copul pentru

care se realizează aceste procese de redistribuire determin>nd existenţa relaţiilor cu statul Dca

exponent alunei colectivităţi umaneF este considerat unul colectiv naţional sau local. -n

aceste condiţii impozitele indirecte ca şi alte contribuţii cu caracter obligatoriu antrenează

modificări ale mărimii valorii aflate spre administrare la dispoziţia participanţilor la relaţiilerespective? persoane fizice şi =uridice pe de o parte şi autorităţile publice reprezentante ale

colectivităţilor de tip statal pe de altă parte.

-mpozitele indirecte !n cadrul funcţiei de repartiţie apar a urmări !n principal cu scop

financiar acela de a procura resursele băneşti necesare statului pentru acoperirea c,eltuielilor

sale. 2e asemenea sunt folosite ca instrumente de limitare a consumului unor produse nocive

pentru sănătatea omului DaccizeleF de !ncura=are a producţiei şi a consumului altor produse

Dtaxe vamaleF de !ncura=are a exportului şi de limitare a importului D675 taxele vamaleF etc.

-mpozitele indirecte sunt utilizate asupra v>nzărilor de mărfuri şi a prestărilor de

servicii iar preferinţa pentru aceste impozitele !n unele ţări derivă din unele avanta=e pentru

realizarea lor ca resurse financiare la !ndem>na statului. 5stfel se remarcă un randament

crescător al lor !ntruc>t se poate obţine un volum de !ncasări mari cu c,eltuieli de aşezare şi

urmărire mai mici sistemul de impozitare şi prelevare fiind mai simplificat comparativ cu cel

al impozitelor directe. 2e asemenea faţă de impozitele directe opoziţia celor care suportă


6/81


sarcina fiscală !ntruc>t adesea ei nici nu cunosc proporţiile acestei sarcini fiscale datorită

modului specific de concretizare !n preţurile bunurilor şi serviciilor consumate aşa cum se

!nt>mplă !n cazul accizelor a 6.7.5./ului şi a monopolurilor fiscale. 5ceste impozite sunt

suportate cu prile=ul cumpărării de bunuri sau prestării de servicii pentru consumul personal

ceea ce face ca preţul folosit să includă şi suportarea impozitului deşi prelevarea către stat se

face de un intermediar respectiv v>nzătorul produsului. Rezultă deci că trăsătura definitorie

rezidă !n modul indirect de reflectare a sarcinii fiscale faţă de suportatorul efectiv al acestui

tip de impozit.

+ub aspectul urmăririi sarcinii fiscale !n cazul impozitelor indirecte nu se ţine seama

de venitul averea sau situaţia personală a celor care cumpără mărfurile sau apelează la

servicii ceea ce contravine cerinţelor de ec,itate fiscală. +arcina fiscală suportată depinde

de mărimea consumului la o cotă dată de impozitH cu c>t este mai mare ca at>t sarcina fiscalăeste mai mare !n venitul disponibil al persoanelor respective. 2eci ele !i afectează !n mod

deosebit pe cei cu venituri mai mici !ntruc>t se percep de regulă la bunurile de larg consum.

Cum ponderea acestor impozite !n venituri este mai mare cu c>t veniturile realizate sunt mai

mici respectiv mărimea procentuală faţă de venituri tinde să scadă pe măsură ce venitul

disponibil la acelaşi nivel al consumului rezultă că impozitele indirecte au un caracter

regresiv Dcu precădere 6.7.5.F

9nii economişti consideră că impozitele indirecte ar avea un caracter benevoldeoarece există posibilitatea ca ele să fie evitate renunţ>ndu/se la consumul de bunuri şi

servicii impozitate. Cu alte cuvinte ele nu ar avea un caracter DtitluF obligatoriu şi nu s/ar

realiza !n mod silit consumatorul fiind obligat să plătească suma stabilită drept impozit fără a

i se cere consimţăm>ntul expres. Gn realitate evitare consumului devine imposibilă deoarece

pe de o parte statul operează cu aceste impozite tocmai bunurile şi serviciile de strictă

necesitate iar pe de altă parte aplicarea lor se face generalizat Dde exemplu 6.7.5.F. 2acă

aceste impozite ar fi percepute numai la v>nzarea obiectelor de lux atunci s/ar putea vorbi de

caracterul lor voluntar.

Gn condiţiile acestui tip de impozit nu mai poate opera aşa numitul venit minim

neimpozabil fiind suportat de către toţi consumatorii indiferent de nivelul veniturilor

realizate. 5dăug>ndu/se la preţul şi tariful bunurilor şi serviciilor va determina o creştere a

acestora cu caracter inflaţionist. 2rept urmare impozitele indirecte nu afectează veniturile

nominale ci numai pe cele reale ceea ce !nseamnă ca ele afectează puterea de cumpărare.

'


7/81


%e un plan mai larg se atribuie acestui tip de impozit un impact negativ asupra

consumului şi pe această cale o influenţare negativă c,iar asupra %-0. ndu/se şi prin aceasta influenţează negativ cerea agregată ca

variabilă ce determină oferta. +e invocă şi faptul că practicarea lor ar putea duce la

diminuarea rentabilităţii diverselor activităţi deoarece !ntreprinzătorii devin constr>nşi să/şi

diminueze profitul reflectat !n preţul de v>nzare pentru a avea posibilităţi de comercializare !n

cantităţi mai mari.

6otodată impozitele indirecte se prelevează la dispoziţia statului fără o contraprestaţie

directă din partea acestuia. Gntre prelevări şi acţiunile de finanţat cărora le sunt destinate nu se

stabileşte !n principiu o corespondenţă directă. Gn mod independent de destinaţia ce li se va

da impozitele se preiau de la consumatori Dpersoane fizice sau =uridiceF fără ca statul să le

ofere !n sc,imb şi !n mod direct bunuri servicii sau alte avanta=e !n ideea de contraprestaţie.%relevare sub forma impozitelor indirecte c>t şi a celor directe se efectuează cu titlu

nerestituibil DnerambursabilF exprim>nd deci transfer definitiv la dispoziţia statului ceea ce

!nseamnă că sumele prelevate nu se mai restituie contribuabililor. 5cest transfer de putere de

cumpărare este acceptat ca o necesitate cu caracter obiectiv suportat de către societate

pornind de la considerentul că funcţionarea statului nu ar fi posibilă !n absenţa prelevărilor

sub forme ale impozitelor.

Gntruc>t impozitele indirecte se realizează !n corelaţie directă cu v>nzarea bunurilor şiserviciilor şi implicit cu producţia de bunuri şi servicii oscilaţia privind producţia şi v>nzarea

ca volum determină fluctuaţii !n volumul !ncasărilor din impozite indirecte. 5stfel !n

perioadele de prosperitate economică impozitele pot avea un caracter fiscal ridicatH

dimpotrivă !n perioadele de criză şi depresiune c>nd producţia !nregistrează un recul

!ncasările din impozite indirecte urmează aceeaşi evoluţie conduc>nd la ad>ncirea deficitului

bugetar. 2e exemplu !n Rom>nia !n bugetul de stat pe anul #""4 era prevăzut ca impozitele

indirecte să devină predominante şi să deţină o pondere de '4.1J !n totalul veniturilor fiscale

dar cum %-0 a !nregistrat o scădere s/a rectificat bugetul de stat prile= cu care veniturile ce

se realizau din impozite indirecte au a=uns la '.(4J. Rezultă că impozitele indirecte

respectiv ponderea acestora !n realizarea resurselor financiare la bugetul statului depind de

con=unctura economică.

Cunosc>nd exact obiectivele de atins organele de decizie politică sunt c,emate să

stabilească numărul şi tipurile de impozite care urmează să fie folosite !n scopurile respective.

1


8/81


@ultitudinea obiectivelor urmărite sugerează de=a răspunsul la prima !ntrebare? C>te impozite

şi taxe este raţional a se utiliza !ntr/o economie de piaţăK 5stăzi sunt unanimi !n a considera

că impozitul unic este o utopie confirm>nd cunoscuta apreciere a lui 7ictor Lugo B-mpMt

uniNue impMt iniNue B – că impozitul unic este un impozit nedrept. @ai multe impozite pot

să surprindă mai bine materia impozabilă Dvenitul averea serviciile produsele etc.F şi să

influenţeze procesele economice respectiv comportamentul indivizilor şi agenţilor

economici.

5stfel modificările regimului fiscal !n ţara noastră după anul #"4" au avut un impact

asupra nivelului şi structurii fiscalităţii. Gn linii mari se poate aprecia că p>nă !n anul #""

gradul de fiscalitate a cunoscut o tendinţă de scădere de la ((.1J D#"4"F la 3*."J D#""F

făc>nd excepţie anul #""$ c>nd acesta a fost de 3#.3J$. 5ceste modificări !n structura

impozitelor corespund cu acţiunile de ordin tactic reflectate şi !n sc,imbările legislative. Celemai numeroase dintre care amintim?

-ntroducerea impozitului pe profit !n locul vărsămintelor din beneficii ale unităţii

economiceH

+uportarea de către salariaţi a impozitului pe salarii cu a=ustările ulterioare privind

influenţa creşterii salariului realH

-ntroducerea 6.7.5. !n locul -C@H

%erfecţionarea mecanismului privind accizeleHReamintim aici faptul că prin introducerea taxei pe valoarea adăugată s/a extins sfera

de aplicare a acestui impozit pe consum la cvasi/totalitatea bunurilor de consum şi de

folosinţă !ndelungată iar bunurile şi serviciile de primă necesitate pentru populaţie scutite de

6.7.5. Dp>nă !n $***F. Conţineau totuşi !n preţurile lor elemente de 6.7.5. percepute la

materiile prime şi materialele utilizate la producerea acestora.

Ca factor de influenţare a proceselor de distribuire redistribuire şi utilizare a %-0

politica fiscală a fiecărui stat prezintă un interes particular pentru populaţie ca şi pentru

agenţii economici. 5stfel ansamblul p>rg,iilor procedeelor instituţiilor de administrare şi

reglementărilor fiscale !n curs de perfecţionare sau creare vor trebui să aibă !n vedere? starea

economiei naţionale strategia dezvoltării asigurarea circulaţiei libere a capitalului

$ ;,. Raicu Fiscalitate – necesitate a dezvoltării economico-fiscale, revista inanţe Credit Contabilitatenr.#*O#""'

4


9/81


produselor şi serviciilor pe piaţa internă şi internaţională şi necesitatea integrării economiei

rom>neşti !n circuitul european şi mondial.

3.2. F+)'&' #)/#%'&+ #!0#+'(%' *# &($& %'# ' &+' 0,$%,

5! (0+$& ('-%+

1.2.1 P+#!(#&'&' 6+)' &' #)/#%'&+ #!0#+'(%'

5! '&$"# ('-%+

-mpozitele indirecte sunt acele venituri fiscale !n cazul cărora există o neconcordanţă

!ntre plătitorul acestora la bugetul public şi suportatorul lor real. %rincipalele forme ale

impozitelor indirecte sunt?

taxele de consumaţieH

monopolurile fiscaleH

taxele vamaleH

A. T'&' 0' (!-$)"#'

6axele de consumaţie sunt impozite indirecte cuprinse !n preţul de v>nzare al mărfurilor

produse şi realizate !n interiorul ţării care percepe impozitul.


10/81


nzăriH

aF 5ccizele sunt aşezate asupra unor produse care se consumă !n cantităţi mari şi care

nu pot fi !nlocuite de cumpărător cu altele pentru că !n acest fel impozitul să aibă !n mod

constant un randament fiscal c>t mai ridicat. Gntre acestea cele mai multe sunt? produse

alimentare şi o mare parte din produsele industriale cum sunt? vinul berea cidrul D!n ranţaFH

tutunul cafeaua za,ărul ceaiul etc.D!n ;ermaniaFH berea vinul spirtul tutunul D!n @area

0ritanieFHproduse din tutun alcool za,ăr etc. D!n -ndoneziaF etc.(

bF 6axele generale pe v>nzări se !nt>lnesc sub forma impozitelor pe cifra de afaceri.5cest tip de taxă de consumaţie s/a aplicat !n cote procentuale asupra !ncasării totale din

v>nzări av>nd plătitor !ntreprinderile industriale şi comerciale. )pţiunea pentru varianta de

plătitor industrial sau comercial are !n vedere considerente de ordin fiscal pun>nd !n evidenţă

aceste avanta=e sau dezavanta=e.

2in punct de vedere al verigii la care se !ncasează impozitul pe cifra de afaceri poate

!mbrăca forma impozitului cumulativ DmultifazicF forma impozitului unic DmonofazicF şi a

impozitului unic cu plata fracţionată.C>nd impozitul pe cifra de afaceri se aşează sub forma impozitului cumulativ mărfurile

sunt supuse impozitării !n toate fazele prin care trec p>nă a=ung la consumator ceea ce

!nseamnă că impozitul plătit statului va fi mai mare cu c>t o marfă trece prin mai multe

verigi. 5cest impozit mai este numit şi Bimpozitul !n piramidă Bimpozitul !n cascadă sau

Bbulgăre de zăpadă şi datorită modului de aşezare care duce la perceperea de impozit la

impozit unele ţări au renunţat la această formă care asigură totuşi un randament mare.

Impozitul pe cifra de afaceri unic se !ncasează o singură dată indiferent de numărul

verigilor prin care trece o marfă de la producător la consumator c>nd se numeşte taxă de

producţie !n stadiul comerţului cu ridicata şi impozit pe circulaţia mărfurilor sau impozit pe

v>nzare !n cazul consumului cu amănuntul. Gn @area 0ritanie s/a practicat p>nă la intrarea

acesteia !n C


11/81


5stfel pornind de la dezavanta=e ale acestui tip de impozit? dificultăţile delimitării

Bproducătorului fiscal ca subiect al impozituluiH marile !nt>rzieri la plata acestuia datorită

faptului că exigibilitatea plăţii nu apărea dec>t la sf>rşitul procesului de producţieH unicitatea

plătii incită la fraudă etc.H !n #"(4 s/a instaurat sistemul plăţilor fracţionate respectiv al taxei

pe valoarea adăugată. 5cest sistem presupunea ca fiecare producător să ac,ite taxa asupra

nivelului v>nzărilor sale !nsă el era autorizat să deducă taxa pe care el !nsuşi a plătit/o pentru

ac,iziţiile sale şi pentru care impozitul nu mai are caracter cumulativ.

6recerea la 6.7.5. a presupus suprimarea taxei asupra producţiilor şi tranzacţiilor a

taxelor unice şi prestaţiilor realiz>ndu/se astfel un sistem fiscal indirect simplificat. %rima

ţară care a introdus 6.7.5. a fost ranţa !ncă din #"( urm>nd ca şi ţările membre ale C


12/81


$# @exic #"4* #*H$$ @aroc #"4' 1H #$H #(H$3 8orvegia #"1* $*H$( )landa #"'" (H #$H$ %ortugalia #"4' 4H #'H 3*H

$' Rusia #""$ #H $4H$1 +pania #"4' 'H #$H 33H$4 +uedia #"'" $H 'H 34H$" 6urcia #"4 #*H3* @area 0ritanie #"13 #*H3# 0ulgaria #"44 'H $3H3$ %olonia #"4" 1H $$H

+ursa? / -@ +urveI $ martie #""$ pag. 1* / 1#

/ - 7ăcărel Relaţii financiare internaţionale ne

0ucureşti #"" pag. #44

Gn Rom>nia 6.7.5. a fost precedată de -C@ ce reprezintă cuantumul impozitului pe

cifra de afaceri şi accize.

6otuşi 6.7.5. are unele dezavanta=e !n comparaţie cu taxele clasice pe circulaţia

mărfurilor. Cele mai puternice argumente !mpotriva 6.7.5./ului destul de importante pentru

ca taxa să nu fie introdusă !n unele ţări sunt?

6ranziţia către 6.7.5. este pretenţioasăH

6axa este scumpă raportată la formalităţile pe care le necesităH

6eama de o inflaţie crescută.

6recerea la aplicarea 6.7.5. este foarte pretenţioasă din punct de vedere politic şi

te,nic iar ţările cu o economie stabilizată este nevoie de presiuni politice puternice pentru

adoptarea sa. t !n

ceea ce/l priveşte pe plătitor c>t şi ceea ce priveşte consumul. Cerinţele au !n vedere $factori? marele număr de plătitori !n comparaţie cu taxele de consum de un singur nivel şi

complexitatea evidenţelor contabile.

9nii dintre cei care se opun taxei pe valoarea adăugată subliniază faptul că există un

pericol real de creştere a inflaţiei !n cazul introducerii acestor taxe. 5rgumentul este spri=init

#$


13/81


pe creşterea veniturilor fiscale !n comparaţie cu cele provenite din -C@ precum şi de

ameninţarea referitoare la creşterea preţurilor de consum.

2eci !n raport cu -C@ pot fi sintetizate următoarele aspecte?

este un impozit unic cu $/( cote din care una normală D !n Rom>nia a fost !n #""3

de #4J iar din #""4 de $$JF şi o alta redusă pentru produsele alimentare şi servicii

sociale de bază D"J !n #"" şi ##J din #""4F şi cota zeroH

este un impozit neutru care elimină inegalităţile fiscale !ntre circuitele de desfacere

a produselorH

este un impozit modern care permiţ>nd reduceri de taxe pentru ac,iziţii de

ec,ipamente industriale stimulează modernizarea !ntreprinderiiH

este un impozit clasic stimulativ pentru micii producători prin scutiri de impozit

sau prin reduceri de cote !n funcţie de cifra de afaceri !n funcţie de numărul de

salariaţi sau !n funcţie de export.

B. M!&$+#&' 6#-(&'

Constituie o variantă a impozitelor indirecte instituite pe fundalul existenţei

monopolului de stat asupra unor activităţi de producerea sau comercializare a anumitor

produse. t şi de celelalte

componente ale preţurilor bunurilor respective se impun şi monopolurile fiscale ca formă

specifică de impozit indirect.

Gn măsura !n care s/au practicat şi !ncă se mai practică dar pe scară redusă

monopolurile fiscale se disting !n două variante?

#. @onopoluri fiscale deplineH

$. @onopoluri fiscale parţialeH

Gn primul caz statul exercită dreptul de monopol !n sensul de drept exclusiv asupra

!ntregii cantităţi din produsul respectiv de producerea v>nzarea sau de producerea şi

v>nzarea produselor Gn această situaţie preţul de monopol asigură pe l>ngă recuperarea

-. -ancu Taxa pe valoarea adăugată !n revista 6ribuna


14/81


costurilor şi obţinerea unui profit şi !ncasarea impozitului indirect similar taxei de

consumaţie.

Gn ce de/al doilea caz statul optează asupra producerii sau comercializării unei părţi din

cantitatea totală a produsului asupra căruia s/a instituit monopolul. 5v>nd !n vedere că acelaşi

produs mai este comercializat şi de alţi agenţi economici se va manifesta o oarecare

concurenţă făc>nd mai puţin eficace practicarea monopolului fiscal.

%rin conţinutul economic monopolul fiscal nu se deosebeşte cu nimic de taxele de

consumaţie adăug>ndu/se şi el la preţul de v>nzare regăsindu/se !n sarcina fiscală suportată

de consumator.

C. T'&' )&'

Ca şi taxele de consumaţie taxele vamale sunt tot impozite indirecte ce operează prin

preţul de ac,iziţie a bunurilor şi serviciilor de larg consum. 2eci taxele vamale sunt

percepute de către stat !n momentul !n care bunurile trec graniţele ţării respective !n vederea

importului exportului sau tranzitului. %lătitorul impozitului este importatorul dar impozitul

este suportat de către consumator preţul incluz>nd această prelevare. 8ivelul taxei vamale

depinde de nevoia de protecţie taxa fiind cu at>t mai ridicată cu c>t condiţiile de producţie pe

piaţa internă sunt mai defavorabile faţă de cele ale exportatorilor străini.6axele vamale cunosc mai multe clasificări !n funcţie de criteriul folosit.

-.2upă scopul urmărit de către stat?

#F 6axe vamale fiscale ce au ca obiectiv procurarea de venituri statului. 5cest tip a

fost folosit de state p>nă la !nceputurile dezvoltării industriale.

$F 6axele vamale protecţioniste au ca principal scop crearea unei bariere pentru

mărfurile străine barieră prin intermediul căreia se urmăreşte eliminarea concurenţei străine

pe piaţa ţării respective.

--. 2upă obiectul impunerii taxele vamale se !mpart !n?

#F 6axe vamale de import plătite de importatori pentru produsele care fac obiectul

importurilor şi sunt incluse !n preţul de desfacere pe piaţa internă. 5ceastă taxă are rolul unui

impozit de egalizare deoarece conduce la apropierea nivelului preţului mărfurilor importate

de nivelul preţurilor mărfurilor indigene.

#(


15/81


$F 6axele vamale de export se percep asupra mărfurilor indigene la exportul acestora.

5ceste taxe se !nt>lnesc sporadic deoarece statele sunt interesate !n !ncura=area exportului de

mărfuri deoarece acestea constituie !n ma=oritatea cazurilor mi=locul cel mai important de

realizare a resurselor valutare.

3F 6axele vamale de tranzit se percep asupra mărfurilor străine aflate !n trecere pe

teritoriul vamal al statului.

---. 2upă modul de fixare sunt?

#F 6axe vamale autonome sau generale percepute asupra mărfurilor care provin din

ţările cu care statul importator nu are !nc,eiate convenţii şi nu se aplică clauza naţiunii celei

mai favorizate

$F 6axe vamale !n condiţia naţiunii celei mai favorizate ce se aplică la importul de

mărfuri pe care o ţară membră a )rganizaţiei @ondiale a Comerţului !l efectuează din ţărilemembre ale aceluiaşi organism sau din alte ţări cu care acestea au acorduri bilaterale.

3F 6axe vamale preferenţiale ce pot fi aplicate de un stat !n cazul importurilor din

state ce se bucură de un regim comercial preferenţial dec>t cel aplicat ţărilor care beneficiază

C8C@.

(F 6axe vamale de retorsiune ce pot fi aplicate ca ripostă la utilizarea de către statele

partenere de politici discriminatorii faţă de produsele exportate pe pieţele respective.

-7.2upă modul de percepere?#F 6axe vamale ad valorem – se prelevă un procent determinat asupra valorii mărfii

importateH

$F 6axe vamale specifice – se exprimă ca procent din valoarea mărfurilor importateH

3F 6axe vamale mixte a primelor două categorii.

6axele vamale aplicate de statul rom>n sunt taxe vamale ad valorem . 6otodată

Rom>nia a !nc,eiat o serie de convenţii internaţionale privind taxele vamale astfel că multe

dintre acestea reprezintă taxe convenţionale.

1.2.2. L($& %'# ' &+' 0,$%,

5! -#-%')$& #)/#%'&+ #!0#+'(%'

#


16/81


Gn cadrul măsurilor de promovare a reformei economice şi financiare din ţara noastră

taxei pe valoarea adăugată !i revine un loc ma=or fiind considerată o componentă esenţială a

unui sistem fiscal modern. Conţinutul bugetului public naţional este format din c,eltuielile

publice şi veniturile publice acesta din urmă fiind formate din veniturile ordinare şi veniturile

extraordinare. &a r>ndul lor veniturile ordinare cuprind impozitele directe impozitele

indirecte şi veniturile de la !ntreprinderile şi proprietăţile statului.

6axei pe valoarea adăugată prin urmare este un impozit indirect care se aplică pe

fiecare stadiu al ciclului de fabricaţie al produsului finit asupra valorii adăugate realizate de

către producătorii intermediari şi de producătorul final.

5şa cum am mai precizat originea 6.7.5. este reprezentată de diversele impozite

generale aşezate asupra consumului care au !nceput să fie percepute după primul război

mondial. 5stfel !n ordinea practicării lor sunt cunoscute? taxa asupra facturilor impozitul pecifra de afaceri taxele unice pentru diferite produse aşezate !n faza de producţie sau !n faza la

de comercializare taxa unică asupra producţiei taxa asupra prestaţiilor. -nstituirea efectivă a

6.7.5 s/a realizat pentru prima dată !n ranţa prin reforma fiscală din #"(4.

5stfel de la impozitul pe cifra de afaceri tot mai multe ţări au trecut la 6.7.5. idee ce

şi/a găsit adepţi cu predilecţie !n r>ndul ţărilor membre ale Ct diferenţele de preţ pe care

consumatorul !şi bazează decizia de cumpărare să rezulte din factorii de producţie şi nu din

decizii de stat de natură fiscală.

5stfel !n #"11 s/a armonizat 6.7.5. !n toate ţările membre ale Cnd totuşi diferite de la o ţară la alta c>t şi de la o grupă de produse la alta unul

dintre motive fiind prote=area industriei. %onderea 6.7.5. !n %-0 !n ţările membre ale C


17/81


3 -rlanda 4.$$( 0elgia 1.'1 )landa '.43' ;ermania '.3(1 &uxemburg '.*(

4 -talia .(4" @area 0ritanie .$$#* @edia Cnd astfel au #(J peste media

#1


18/81


comunitară a 6.7.5.. Ca urmare preţurile franceze vor răm>ne cu circa (J superioare

preţurilor ţărilor membre ale C


19/81


+ursa ? ;ouvernment inance +tatistics Qearboo #""1 şi $***

2acă !n cazul ţărilor dezvoltate 6.7.5. are un aport mai mic acesta av>nd o pondere

!ntre #"J / ($J !n totalul impozitelor indirecte !n cazul ţărilor !n curs de dezvoltare este

inversă acestea depăşind mai !n toate cazurile *J. 5cestea se explică prin ponderea mai

ridicată a celorlalte impozite indirecte D!n cazul ţărilor dezvoltateF şi mai scăzută !n celelalte

ţări.

Gn Rom>nia 6.7.5. s/a instituit !n practica financiară !ncep>nd cu # iulie #""3

!nlocuind -C@. 5doptarea acestui impozit reprezintă totodată şi o modalitate de str>ngere a

legăturilor !n ţările comunitare !ntruc>t ea reprezintă o cerinţă esenţială pentru membrii C


20/81


;rafic nr. $ t şi a veniturilor totale este suficient de mare şi !ntr/o continuă creştere.

Gntr/adevăr 6.7.5. !n general este !n stare să obţină venituri fiscale mai mari dintaxarea consumului multe ţări introduc>nd această taxă tocmai din acest motiv. @omentul

introducerii 6.7.5. coincide deseori cu eforturile guvernelor de a reduce povara

disproporţionată de impozit pe venit. 5stfel 6.7.5. extinde taxarea consumului !n ceea ce

priveşte serviciile reduce distorsiunile !n ceea ce priveşte alegerea consumatorului şi rezistă

evaziunilor ceea ce o clasifică printre cele mai remunerative taxe indirecte. Comparaţiile

$*

0

20

40

60

80100

90 91 92 93 94 95 96 97 98An

%

ICM

TVA

0

10

20

30

40

50

90 91 92 93 94 95 96 97 98

An

%

TVA in VT

TVA in PIB


21/81


arată că acolo unde a fost introdus 6.7.5./ul !n scopul !nlocuirii altei taxe pe circulaţia

mărfurilor veniturile fiscale au crescut.

5şa cum rezultă şi din graficul nr.$ 6.7.5. a avut o pondere importantă !ncă din

momentul introducerii D#""3F de (*"3J c>nd -C@ a scăzut brusc la ($$$J D#""3F fată de

"*"*J D#""#F. )dată cu aplicarea cotei reduse de 6.7.5. de "J alături de cota normală de

#4J !n anul #"" acestea au crescut semnificativ a=ung>nd la '#1"J !n totalul impozitelor

indirecte. 2eşi a prezentat o oarecare evoluţie oscilatorie !n următorii 3 ani această taxă a

contribuit la formarea veniturilor statului !n proporţie mare. Gn anul #""4 situaţia se

restabileşte pe de o parte ca urmare a modificării sistemului de impozitare a veniturilor

persoanelor fizice ce atrage o diminuare a impozitelor directe iar pe de altă parte !nlocuirea

cotelor de 6.7.5. cu altele mai mari Dcota normală de $$J iar cota redusă ##JF.

6otuşi BCe cale este mai potrivită pentru noi? cea a impozitului pe cifra de afaceri cuavanta=ele şi dezavanta=ele lui sau cea a 6.7.5. ţin>nd seama şi de perspectiva asocierii

noastre la %iaţa comunăK'. Gn cazul adoptării cea din urmă soluţie trebuie să se aibă !n

vedere o aşezare prin care să se evite nea=unsurile pe care acesta le provoacă pe plan intern pe

de o parte şi implicaţiile pe care le creează !n relaţiile cu ţările occidentale pe de altă parte.

2eci 6.7.5. ocupă un loc principal !ntre impozitele indirecte fiind considerată drept

cea mai modernă formă de impunere.

' -. 7ăcărel olitici economice !i financiare – de ieri !i de azi


22/81


CAP.2. POZIŢIA TVA ÎN FUNCŢIONAREA ANSAMBLULUI

ECONOMIC

2.1. R&$& %'# ' &+' 0,$%, & !#'& )(+'(!)#(

%rezenţa statului ca instituţie publică socială şi =uridică implică şi prezenţa

fiscalităţii. %roblema fiscalităţii este privită dintr/un ung,i exclusiv politic date fiind

implicaţiile directe şi indirecte pe care aceasta le poate avea asupra societăţii mai exact poate

asigura mai multă sau mai puţină ec,itate dec>t piaţa liberă poate constitui un instrument destabilizare sau destabilizare economică etc.

%e prim plan a oricărei reflexii asupra problematicii fiscale se situează constituirea şi

organizarea sistemului fiscal pornind de la mai multe opţiuni? alegerea !ntre impozitul unic şi

cel multipluH alegerea unui impozit instituit pe venit pe capital sau pe c,eltuieliH alegerea

!ntre preponderenţa impozitelor directe a celor indirecte sau a unei situaţii de ec,ilibru !ntre

cele două. 5l doilea plan care are un caracter dinamic vizează punerea !n aplicare a

sistemului fiscal şi impactul ei asupra vieţii societăţii.

@odificarea regimului fiscal !n Rom>nia după anul #"4" a avut un impact asupra

nivelului şi structurii fiscalităţii şi asta datorită?

• introducerea impozitului pe profit !n locul vărsămintelor din beneficii ale unităţii

economiceH

• suportarea de către salariaţi a impozitului pe salarii cu a=ustările ulterioare privind

influenţa creşterii salariului realH

• introducerea 6.7.5./ului !n locul -.C.@./uluiH

• perfecţionarea mecanismului privind accizele.

@a=oritatea ţărilor !n tranziţie au considerat potrivită introducerea taxei pe valoarea

adăugată scopul principal fiind mărirea procentului impozitelor indirecte !n cadrul veniturilor

bugetare deoarece !n regimul trecut acestea aveau doar un caracter complementar.

$$


23/81


-mplementarea taxei pe valoarea adăugată nu trebuie văzută ca un instrument perfect.

Gnsăşi practica arată că sunt aplicate mai multe variante ale acestui tip de impozit singura

realitate fiind că acesta face obiectul unor controverse mai ec,ilibrate şi că a cunoscut o

răsp>ndire mai rapidă fiind considerat un fenomen al ultimilor ani. 5doptarea sa nu !nseamnă

numai !nlocuirea -.C.@./ului cu un alt instrument de impunere a consumului ci practic

constituie o serioasă intervenţie !n !ntreaga structură a sistemului de impozite indirecte.

Ca atare !n Rom>nia una dintre cele mai vizate consecinţe ale introducerii taxei pe

valoarea adăugată a fost creşterea veniturilor bugetare ca urmare a extinderii bazei de

impozitare la servicii şi prin acoperirea unui mult mai larg set de tranzacţii de afaceri. Gntr/

adevăr odată cu introducerea acestei taxe impozitele indirecte au sporit vertiginos !n

defavoarea celor directe? ($3JD#""(FH (1(3JD#""FH (4"3JD#""'FH 3#"JD#""1F şi

'(4JD#""4F aşa cum se observă !n tabelul următor?

6abel nr. nia !n perioada #""#/#""4

mld. lei

N+.

(+%

-ndicator 1771 1772 1773 1774 1778 1779 177: 177;

# 7enit

total

("'4 #3'3" 31"$( 44'** #$4443 #431$" (3431' '1$#'

$ -mpozit

indirect

$14" 14"( #44* (* '33(' 43$' $*#'4 $$1#(3

3 -mpozit

direct

$**' *$ #113" 31'4 '##3" 4""*( $33$*4 31"'3(

( J -.2. '# 14 (" #3 ("# ('( ('4 331 J -.-. (*3 3'4 ('1 ($ (13 (4" 3# '(

+ursa? / 5nuarul +tatistic al Rom>niei pe anul #"" şi #""" cu date privind execuţia bugetului

de stat p.13' şi p.'1$H

- &egea bugetului de stat pe #"" publicată !n @onitorul )ficial al Rom>niei

nr.33O#"" şi nr."#O#""'.

$3


24/81


;rafic nr. ( nd de $$.1#(3 miliarde lei !n #""4 situaţie datorată diminuării ponderii impozitelor

pe profit şi a impozitului pe salarii. Gncep>nd din #""$ impozitele directe ca pondere !n

totalul veniturilor publice manifestă o tendinţă de scădere !n timp ce impozitele indirecte

evoluează !ntr/o direcţie opusă. &a aceasta au contribuit pe de o parte reducerea impozitului

pe profitul societăţilor Ds/a trecut de la impunerea !n cote progresive pe tranşe la numai doua

cote de impunere de 3*J şi (JF şi a impozitului pe veniturile realizate prin cumul de

funcţii iar pe de altă parte modificarea regimului impozitului pe circulaţia mărfurilor pentru

a/l apropia de cel al taxei pe valoare adăugate apoi !nlocuirea respectivului impozit cu taxa

pe valoarea adăugată şi instituirea de accize la un anumit număr de produse.

9lterior !n #""4 odată cu modificarea sistemului de impozitare a veniturilor

persoanelor fizice şi a cotelor taxei pe valoarea adăugată D$$J/cota normalăH ##J/cota

redusăF impozitele indirecte sunt net superioare celor directe ponderea acestora !n totalul

veniturilor bugetare fiind de '(4J.

Gncasările din 6.7.5. reprezintă un venit sigur la bugetul de stat deoarece populaţia

prin consumul unor produse principale la care nu poate renunţa fiindu/i periclitată !nsăşi

existenţa suportă şi acest impozit indirect c,iar şi !n condiţiile ma=orării acestuia.

$(

0

10

20

30

40

50

6070

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998

Ponderea impozitor dire!te Ponderea impoziteor indire!te


25/81


5ceasta deoarece Bde o rentabilitate excepţională c,iar providenţială care prosperă cu

creşterea economică dar se acomodează la stagflaţie 6.7.5 este o mană cerească pentru

statele lipsite de veniturile fiscale suficiente.

Randamentul fiscal ridicat al taxei pe valoarea adăugată este datorat şi faptului că este

plătit !n mod obligatoriu de către toţi beneficiarii operaţiunilor supuse impozitării că nu

reclamă c,eltuielile mari de percepere şi nu este susceptibil de evaziuni fiscale. +istemul de

rambursări a taxei bazat pe o evidenţă a taxei plătite la input/uri micşorează evaziunea

fiscală deoarece plătitorul este doar o verigă !n lanţul !n care fiecare este interesat de

confirmarea plătirii taxei !n preţul produselor. C,iar !n situaţia !n care volumul de activitate al

unei activităţi financiare nu permite efectuarea de controale asupra tuturor acestor documente

plătitorii nu/şi pot permite o evaziune deoarece posibilitatea unui asemenea control există.

5cest instrument este considerat a fi un impozit neutru !ntruc>t nu deformeazăalegerea economică a consumatorului. 2eoarece prin acest instrument fiscal se impune la fel

consumul actual şi viitor alegerea subiecţilor economici nu este influenţată !n ceea ce

priveşte consumul imediat am>narea acestuia sau crearea unor economii fiind deci neutră

faţă de raportul consum/economii şi !n principiu nu are incidenţă nici asupra relaţiei

economii / investiţii. 6otuşi !n ceea ce privesc investiţiile se poate presupune un dublu efect

unul direct altul indirect cu o rezultantă dificilă sub aspect teoretic. 5stfel impunerea

consumului influenţează indirect rentabilitatea investiţiilor !n sensul reduceriiH dar dacă princotele de impunere se va realiza creşterea globală a veniturilor fiscale şi va reuşi diminuarea

deficitului bugetar atunci !n economie se poate produce o scădere a nivelului dob>nzilor

ceea ce ar fi un stimulent pentru activitatea de investiţii. 6ot acest raţionament presupune ca

economia să funcţioneze pe principiul pieţei căci !ntr/o economie incapabilă să se ec,ilibreze

şi cu un deficit constant este dificil să stabilească dinainte cărui fapt i se datorează !n

realitate apariţia menţinerea sau dezvoltarea distorsiunilor. 0aza de impozitare acolo unde se

aplică 6.7.5./ul fiind foarte largă cu exonerări foarte strict şi precis delimitate pe

considerente economice dublate de experienţa practică asigură !ncasări mari la buget.

2e asemenea acest impozit indirect este stabil nefiind supus asociaţiilor determinate

de con=unctura economică şi elastic !ntruc>t poate fi micşorat sau ma=orat prin modificarea

cotei de impozitare !n funcţie de nevoile concrete ale bugetului de stat.

%ornind de la faptul că ma=oritatea ţărilor au o balanţă de plăţi defavorabilă prin

aplicarea cotei zero la bunurile şi serviciile exportate s/a venit !n spri=inul acestei activităţi

$


26/81


oferind astfel posibilitatea deducerii fiscale. 2upă cum se observă şi din tabelul nr. '

ponderea exportului !n ţara noastră !n comerţul exterior a mai sporit ca urmare a acestor

prevederi dar el răm>ne totuşi !n urma importului.

6abel nr. ' %onderea exportului DJ


27/81


nd acesta a atins (4$4J după cum se observa in graficul nr. iar !n

anul $**( c>nd s/a introdus cota standard de #"J at>t la importuri cat sila comerţul din

interiorul tarii in conformitate cu &egea 1#O$**3 cu privire la Codul iscal ponderea

acestuia nu !nregistrează modificări ma=ore observ>ndu/se in graficul nr. '.

Gn cadrul impozitelor indirecte taxa pe valoarea adăugată ocupă un loc principal fiind

considerată drept cea mai modernă formă de impunere şi fiind adoptată de un număr mare de

state. Gn anul $*** pornind de la principiul Bnici o c,eltuială nu poate fi promisă p>nă nu

există resurse certe pentru acoperirea ei ;uvernul alături de egalizarea cotelor de 6.7.5. la

#"J a adoptat o serie de măsuri fiscale din dorinţa de a crea un sistem fiscal transparent

simplificat şi neutru capabil să sporească veniturile bugetare. 5cestea se referă la?

- introducerea impozitului pe venitul global cu impact asupra !mbunătăţirii nivelului

de trai al populaţieiH

- scăderea impozitului pe profit la o cotă de $J şi a impozitului pe producţia de

export plătită şi !ncasată la nivelul de J cu efecte asupra stimulării producţiei şi a

exportuluiH

- revizuirea şi simplificarea modului !n care se plătesc Bdările către statH- introducerea creditului fiscal.

Cu toate că taxa pe valoarea adăugată prezintă multiple avanta=e acesta nu a fost

adoptat !n unele ţări dezvoltate precum +95 şi Eaponia.

$1


28/81


2.2. R&$& %'# ' &+' 0,$%, & !#'& )#(+'(!)#(

-mpunerea reprezintă un punct nevralgic !n delimitarea intereselor statului a agenţilor

economici şi respectiv ale individului. )r atitudinea şi comportamentul faţă de impozit

influenţează ansamblul problematicii de politică financiară fiscală. %rofesorul A. 5ndreae

aprecia că impozitul are două Bobraze? cu unul dintre ele Bpriveşte către societate deoarece

prin intermediul său sunt finanţate acţiuni de interes social iar cu celălalt Bpriveşte către

economie pentru că !ncasările din impozite trebuiesc preluate !n economie.

+e consideră că 6.7.5./ul are un caracter neutru respectiv instituirea şi perceperea lui

nu modifică nici opţiunea producătorilor şi nici pe cea a consumatorilor nu/i orientează spre

anumite produse !ndepărt>ndu/i de la altele. %entru ca acest impozit să nu distorsioneze

activitatea economică ar trebui ca el să afecteze toate produsele fără excepţie şi să le !ncarce

preţul !n aceiaşi proporţie lucru ce s/a urmărit şi la noi !n anul $*** odată cu stabilirea cotei

unice de #"J.

-deea neutralităţii exclude folosirea deliberată a impozitului?

aF ca instrument de orientare a producţiei !n direcţia impusă de existenţa Dsau de lipsaF

materiilor prime de necesitatea valorificării superioare a resurselor materiale şi umane

de cererea internă şi externă pentru diferite categorii de produse de eficienţa economică

etc. bF ca instrument de redistribuire a veniturilor !ntre diferite grupuri sociale !n scopul

determinării grupurilor avute să participe !ntr/o măsură mai mare dec>t cele neavute la

acoperirea c,eltuielilor publice al prote=ării sociale a categoriilor marginalizate şi

dependente etc.

%ornind de la aceste considerente !n vederea recunoaşterii rolului activ al impozitului

pe consum se pledează !ncă pentru o tratare selectivă a produselor? impunerea unora şi

scutirea altora aplicarea mai multor cote de impunere diferenţiate după criterii cu =ustificare

economică sau socială. +ă nu uităm că dacă sistemul taxei pe valoarea adăugată bazat pe cote

multiple de impunere reduce caracterul regresiv Dde altfel specific tuturor impozitelor

indirecteF totuşi la nivel microeconomic produce unele distorsiuni şi este mai greu de

administrat. 5stfel agenţii economici trebuie să depună Beforturi !n vederea deducerii şi

facturării unui nivel de 6.7.5. obţinut prin taxe diferite.

$4


29/81


%ractic !n perioada practicării sistemului de cote multiple D#""/$***F s/a urmărit

rolul de p>rg,ie socială pe care trebuie să/l !ndeplinească taxei pe valoarea adăugată cu at>t

mai mult cu c>t acest impozit afectează !ntr/o proporţie mai mare veniturile şi c,eltuielile

familiilor nevoiaşe. %e de altă parte creşterea cotelor de impunere este suportată la modul că

este parta=ată !ntre !ntreprinderi şi populaţie !n funcţie de capacitatea primelor de a ma=ore

preţul de v>nzare şi de posibilitatea de creştere a salariilor. 2acă salariile sunt indexate !n

funcţie de preţuri ritmul inflaţiei va creşte şi va avea consecinţele obişnuite asupra

competitivităţii. Costul relativ al muncii !n raport cu capitalul poate modifica alegerea !n

materie de utilizare a factorilor de producţie cu implicaţii evidente asupra forţei de muncă.

+pre deosebire de impozitul pe circulaţia mărfurilor ce era colectat mai mult de la

!ntreprinderi de stat 6.7.5./ul este colectat de la toţi !ntreprinzătorii fără excepţii. Cert este

că introducerea taxei pe valoarea adăugată a stimulat comportamentele agenţilor economiciorientate spre reducerea consumurilor contribuind la disponibilizarea resurselor !n economie

la stimularea exporturilor a disciplinei financiare.

5stfel este cunoscut faptul că exportului fiindu/i aplicată cota zero agentul economic

cu o viguroasă activitate de export cu ocazia !ntocmirii lunare a deconturilor privind taxei pe

valoarea adăugată nu mai prezintă sumă de plată la buget ci sume de rambursat de la buget

cu influenţe corespunzătoare !n masa acestui impozit.

6axa pe valoarea adăugată prezentată ca un impozit neutru din punct de vedere alcircuitelor de fabricaţie şi distribuţie este un impozit intervenţionist la nivel microeconomic.

Gn raport cu ansamblul operaţiilor care !i sunt supuse cumpărări şi plăţi v>nzări şi

reglementări taxa pe valoarea adăugată acţionează asupra trezoreriei !ntreprinderii. 5lături de

costul administrativ legat de acţiunea taxei pe valoarea adăugată pe care !l suportă !n calitate

de colectoare de impozite ea D!ntreprindereaF suportă şi un altul? costul de trezorerie. 5cesta

este determinat de acţiunea anumitor factori precum? existenţa mai multor cote care taxează

diferit v>nzările şi cumpărările termenele de plată exigibilitatea taxei.

5mplificarea acestui impact de 6.7.5. este generată !n plus şi de caracteristicile

financiare proprii fiecărei !ntreprinderi. 2iferenţele care intervin !ntre momentul

contabilizării taxei pe valoarea adăugată şi cel al plăţii efective intervalul de # zile care

intervine !n luna efectuării operaţiilor impozabile pentru prima dată şi data declarării lor de

către contribuabili termenul de depunere a decontului şi de ac,itare a taxei p>nă la data de $

$"


30/81


a lunii următoare precum şi termenul de 3* de zile aflat la dispoziţia organului fiscal pentru a

rambursa sumele plătite !n plus !n cazul necompensării lor cu obligaţii fiscale viitoare toate

acestea exercită influenţă asupra trezoreriei.

6axei pe valoarea adăugată !n calitate de impozit pe consum interesează !n mod

special pe finanţist deoarece firma =oacă rolul de colector de impozite şi suma plătită !n

fiecare lună cu acest titlu trebuie să fie integrată !n bugetul de trezorerie. ) gestiune

corespunzătoare a 6.7.5./ului conduce la economisirea de c,eltuieli financiare.

6axa pe valoarea adăugată este un impozit pe consum care este !ncorporat !n preţul de

v>nzare al produselor şi serviciilor. Consumatorul final este deci cel ce suportă !n realitate

sarcina fiscală respectivă. irma are !n aceeaşi privinţă o poziţie intermediară?

- este consumator şi plăteşte 6.7.5. asupra cumpărărilor de bunuri şi serviciiH

- este v>nzător şi colectează 6.7.5./ul asupra v>nzărilor de bunuri şi servicii.%entru firmă 6.7.5./ul nu constituie o c,eltuială veritabilă dar gestiunea acestui

impozit ocazionează costuri administrative. ;raţie acestui sistem de impozitare nu există !n

principiu o dublă impozitare fiecare agent economic din cadrul circuitului economic fiind

impozitat asupra valorii adăugate.

Gn principiu 6.7.5./ul taxează consumul final şi ar trebui să fie suportată !n totalitate

de către familii. )r !n practică o parte a taxei pe valoarea adăugată D#'JF este suportată de

către firme familiilor revenindu/le 1#(J !n ranţa. 5cest fapt se datorează rupturiiintervenite !n sistemul real faţă de sistemul pur al circuitului economic Dunele cumpărături

sunt nedeductibile iar unele firme nu intră !n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugatăF.

Regulile de calcul a taxei pe valoarea adăugată influenţează trezoreria şi deci

fluxurile de numerar ale firmei prin intermediul?

- decala=ului faţă de termenele de plată dintre clienţi şi furnizoriH

- situaţia creditului de taxă pe valoare adăugată.

Gn ceea ce priveşte decala=ul faţă de termenele de plată dintre clienţi şi furnizori

acesta se referă !ndeosebi la decala=ul de cel puţin 3* de zile a dreptului de recuperare a taxei

plătite !n plus. 5tunci c>nd firma plăteşte taxa pe valoarea adăugată pentru v>nzări !nainte de

a primi plata de la clienţi ea acordă un avans de trezorerie bugetului iar c>nd 6.7.5./ul

aferent cumpărărilor este dedus !nainte de a efectua plata furnizorilor firma !nregistrează un

c>ştig.

3*


31/81


Gn realitate se poate observa că avansul acordat bugetului depăşeşte c>ştigul. irma

suportă aşa cum s/a menţionat anterior o dublă povară cauzată de 6.7.5.?

costul administrativ şi contabil datorat rolului său de colector de impozit !n

care !i revine sarcina calculării taxei pe valoarea adăugată şi a plăţii acesteiaH

un cost financiar datorat !n mare parte termenului de recuperare a taxei pe

valoarea adăugată aferentă cumpărărilor pentru exploatare !nt>rziere care creează nevoi

financiare pe termen scurt generatoare de c,eltuieli cu dob>ndă Dpentru credite anga=ate !n

vederea asigurării ec,ilibrului trezorerieiF.

5naliza termenului de plată a facturilor şi creditul intere firme modifică !n mod sensibil

efectele 6.7.5./ului asupra trezoreriei. 5tunci c>nd o firmă acordă clienţilor săi credite

superioare termenului efectiv de plată a taxei pe valoarea adăugată aferente v>nzărilor ea se

află !n postura de a vărsa la stat un impozit pe care nu l/a colectat !ncă. -nvers ea poate să

deducă taxa aferentă cumpărărilor pe care nu le/a plătit !ncă !n virtutea creditului acordat de

furnizori.

+ituaţia privind incidenţa negativă a taxei pe valoarea adăugată asupra trezoreriei

firmei datorată decala=elor de plăţi este şi mai alarmantă !n condiţiile unui bloca= financiar

aproape generalizat !n economia rom>nească. Ca urmare firmele care au resurse financiare

sunt nevoite să plătească la livrare fiind dezavanta=ate de postura !n care se află mai ales

c>nd sunt nevoite să accepte livrări de bunuri pe credit la clienţii lor. +ituaţia optimă se aflăatunci c>nd există un termen scurt acordat pentru plata bunurilor de către clienţi şi un credit

lung acordat de furnizori această situaţie dega=>nd un c>ştig de trezorerie. C>ştigul se

datorează pe de o parte mecanismului taxei pe valoarea adăugată iar pe de altă parte

efectului financiar rezultat din cele două ipostaze Dcredit pe termen scurt acordat clienţilor şi

credit pe termen lung obţinut din partea furnizorilorF.

-ar !n ceea ce priveşte creditul 6.7.5. firma se poate afla !n situaţia unui credit 6.7.5.

atunci c>nd taxa pe valoarea adăugată deductibilă excede taxa pe valoarea adăugată colectată.

5cest fapt se datorează din două cauze generale?

una con=uncturală? atunci c>nd firma realizează o investiţie taxa pe valoarea

adăugată deductibilăH

una structurală? care se explică prin existenţa mai multor cote. 5ici se !ncadrează

şi taxa pe valoarea adăugată aferentă exporturilor asupra cărora aceasta nu se percepe ceea ce

3#


32/81


antrenează o diminuare proporţională a taxei aferentă v>nzărilor !n raport cu taxa aferentă

cumpărărilor.

2eşi agenţii economici plătitori de 6.7.5. au acuzat creditarea taxei plătite !n preţurile

imput/urilor ei au trebuit să plătească preţurile incluz>nd această taxă !n momentul

producerii de bunuri şi servicii ceea ce a generat o creştere imediată de cereri de capital mai

ales !n acele industrii unde producţia este supusă !n general unei rate de impozitare scăzute.

2e multe ori s/a !nt>mplat ca impozitul pe output să fie !n aceste cazuri mai căzut

dec>t acela pe input situaţie ce a condus la plătire !n exces a impozitului. 2e aceea !n Ce,ia

la scurtă vreme de la introducerea 6.7.5./ului s/au luat măsuri ca timpul pentru returnarea

plăţilor !n exces să fie redus la o treime. Cu c>t intervalul este mai scurt cu at>t mai repede

este returnată plata !n exces dar şi cu at>t mai scurt este intervalul !n care administratorul

fiscal poate verifica acurateţea şi corectitudinea plăţii !n exces.Ca atare taxa pe valoarea adăugată are rolul de a/i stimula pe agenţii economici să/şi

sporească v>nzările printr/o creştere a calităţii produselor o prestare mai bună a serviciilor

pe de o parte şi să/şi diminueze consumurile !n special cele afectate de cota de #"J pe de

altă parte. C,iar dacă la sf>rşitul lunii se !nregistrează 6.7.5. de plată cu c>t v>nzarea este

mai !ndepărtată de momentul plăţii la buget D$ a lunii următoareF cu at>t societatea dispune

de creditul respectiv.

2acă !ntreprinderile nu sunt interesate !n a produce bunuri v>ndabile de o calitatesuperioară valoarea input/urilor o va depăşi pe cea a output/urilor vor creşte stocurile se vor

imobiliza fondurileDtaxa pe valoarea adăugată plătită furnizorilorF şi !n ansamblu va suferi

!ntreaga activitate. 5stfel taxa pe valoarea adăugată colectată creează !n acest mod o nevoie

financiară pentru că !ntreprinderea se află permanent !n situaţia de a/şi găsi fondurile

necesare pentru finanţarea avansului.

2e regulă taxa pe valoarea adăugată a fost adoptată pentru că reprezintă o sursă activă

de venituri bugetare care trebuie asigurate şi c,iar influenţate !n sensul creşterii lor prin

aplicarea eficientă a impunerii respective. 6.7.5./ul nu a fost conceput pentru a corecta

inegalităţile de venit sau de avere existente !nainte de aplicarea lui deci nu reprezintă un

instrument de redistribuire a veniturilor populaţiei.

CAP.3 ELEMENTE DE METODOLOGIE PRIVIND T.V.A.

3$


33/81


3.1 P+#!(###&' *'/%' & =/ T.V.A.

Gn sistemul impozitelor indirecte 6.7.5. reprezintă una din p>rg,iile fiscale prinintermediul căreia se realizează veniturile bugetare. 6.7.5. reprezintă deci o impunere

indirectă generată de consum ce se !ncasează pe fiecare treaptă a circulaţiei produselor

precum şi asupra serviciilor urm>nd natura acesteia. -mpunerea respectivă se face numai

asupra valorii noi adăugate !n fiecare stadiu al producţiei şi al distribuţiei şi nu asupra !ntregii

valori a produsului sau serviciului.

Ca atare pentru ca 6.7.5. să piardă caracterul de impozit B!n cascadă sau de Bbulgăre

de zăpadă pe care !l are impozitul pe cifra de afaceri este imperios necesar să se calculeze

cu precizie ce valoare a adăugat la bunurile produse sau comercializate fiecare agent

economic participant la procesul de producţie distribuire. Calculul valorii adăugate se poate

face pe căi diferite şi anume?

aF %rin adiţionare elementelor care alcătuiesc valoarea adăugată din activitatea

desfăşurată de o anumită !ntreprindere !n decursul unei perioade de timpH

bF %rin deducerea din valoarea producţiei unei !ntreprinderi exprimată la preţul de

v>nzare al bunurilor livrate sau al serviciilor prestate !n decursul unei perioade de timp a

valorii mi=loacelor de producţie exprimate la preţul de ac,iziţie al acestora de la furnizori !naceeaşi perioadă de timpH

2eci valoarea adăugată este egală cu diferenţa dintre preţurile şi tarifele !ncasate şi

plătite de către acelaşi agent economic astfel?

75 T %D6F ! / %D6F pl

%D6F T preţurile sau tarifele !ncasate şi plătite se referă la ansamblul mărfurilor sau

serviciilor valorificate şi ac,iziţionate.

%rincipiile aşezate la baza 6.7.5. sunt?

#F %rincipiul teritorialităţiiH

$F %rincipiul unicităţii.

#F 6uturor operaţiunilor care se referă la transferul dreptului de proprietate asupra

bunurilor situate pe teritoriul Rom>niei li se aplică 6.7.5.. Gn spiritul principiului

33


34/81


teritorialităţii1 bunurile ce provin din import sunt impozitate !n Rom>nia la intrarea acestora

!n ţară şi !nregistrarea declaraţiei vamale. 2e asemenea prestările de serviciile devin

impozabile !n măsura !n care se utilizează !n Rom>nia indiferent de locul unde este situat

sediul sau domiciliul prestatorului.

Criteriul de bază !n aplicarea 6.7.5. !l reprezintă locul de impozitare pentru serviciile

executate sau utilizate !n Rom>nia respectiv locul unde prestatorul !şi are sediul activităţii

economice iar !n lipsa acestuia acolo unde este situat domiciliul static al prestatorului.

Cazurile de excepţie sunt?

&ocul unde sunt situate bunurile de natură imobiliarăH

&ocul unde se prestează transportul de persoane şi de mărfuriH

&ocul unde beneficiarul are stabilit sediul activităţii economice sau !n lipsa acestuia

domiciliul stabil al acestuiaH

&ocul unde serviciile sunt prestate efectiv.

$F 6.7.5. se aplică asupra tuturor fazelor circuitului economic al unui produs respectiv

producţie distribuţie p>nă la v>nzarea către consumatorul final. Conform acestui principiu

6.7.5. este unică percepută !n mod fracţionat !n funcţie de valoarea adăugată la fiecare

stadiu al circuitului economic al uni produs.

2e asemenea la baza aplicării 6.7.5. poate sta !n general fie principiul originii

mărfurilor fie principiul destinaţie acestora.Gn cazul aplicării principiului originii atunci se impozitează valoarea nou adăugată

tuturor bunurilor indigene inclusiv cea care cuprinde bunurile ce vor fi ulterior exportate dar

nu se impozitează ce a fost adăugat !n alte ţări şi este !ncorporată !n valoarea bunurilor

importate. 5cest principiu are la bază impozitarea exporturilor iar importurile sunt scutite.

Gn contrast cu acest sistem dacă se utilizează 6.7.5. bazată pe principiul destinaţiei

atunci se supune impozitării !ntreaga valoare adăugată at>t cea creată !n ţară c>t şi !n

străinătate !n cazul tuturor bunurilor destinate consumului ţării respective Dconsumul internF.

Gn această situaţie exporturile sunt scutite iar importurile constituie obiectul impozitării

valorii adăugate.

Cadrul legislativ privind 6.7.5. este deosebit de complex suferind numeroase

modificări şi adaptări pe parcursul existenţei sale !n raport cu politica fiscală promovată !n

1 art.#$' din &egea 1#O$**3 privind Codul iscal O $**3

3(


35/81


ultimii ani. Ca atare Bnumărul at>t de mare şi la perioade foarte scurte nu se =ustifică

deoarece denotă o instabilitate legislativă care descura=ează pe investitori fie auto,toni fie

străini. 5ceastă problemă ar trebui să fie !n atenţia legiuitorului astfel !nc>t pe viitor

modificările legislative să fie concentrate !n c>t mai puţine acte normative4

+c,emă ? %rincipiul deducerii aşezat la baza 6.7.5.

&ivrări de bunuri 5provizionare de bunuri şi servicii

%restări de servicii -mporturi

675c U 675d 675d U 675c

+ursa H 7. 7oinea BT"# nd !n considerare acest regim rezultă că situaţia agentului economic !n legătură cu

6.7.5. este dependentă de semnul inegalităţii dintre taxa pe valoarea adăugată colectatăD675cF şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă D675dF. 5stfel dacă 675c U 675d agentul

economic are taxa pe valoarea adăugată de plătit la bugetul de stat D675deplF calculată astfel?

675depl T 675c / 675d

4 -. Condor Impozite, taxe !i contribuţii datorate de persoanele $uridice,


36/81


2acă 675c V 675d agentul economic are taxă pe valoarea adăugată de rambursat de

la bugetul de stat D675der F

675der T 675d – 675cGn situaţia !n care agentul economic realizează at>t operaţii cu drept de deducere c>t şi

operaţii fără drept de deducere a 6.7.5. aferentă aprovizionărilor dreptul de deducere sedetermină !n raport cu participarea bunurilor şi serviciilor ac,iziţionate la realizarea

operaţiilor cu drept de deducere. ;radul de participare a bunurilor şi serviciilor la realizarea

operaţiilor cu drept de deducere se determină pe bază de pro rată rezultată ca raport !ntre

contravaloarea bunurilor livrate şi a serviciilor prestate cu drept de deducere şi totalul

operaţiilor realizate.

%ro rata deducerii 6.7.5. D %r de F se calculează după formula ?

#**%r ×= t e

de

e

de

"%"%

de

e"% T valoarea operaţiunilor de ieşire cu drept de deducere a 6.7.5.

t e"% T valoarea totală a operaţiilor de ieşire

6axa pe valoarea adăugată de dedus !n luna pentru care se !ntocmeşte decontul se

obţine prin relaţia?

de

i

mf dei

bsde 675675

#**

%r 675675 ++×= !

i

mf 675 T 675 aferentă mărfurilor intrate materiilor prime şi materialelor pieselor de

sc,imb obiectelor de inventar mi=loacelor fixe şi altor bunuri destinate

realizării obiectului de activitate al firmei

de675 ! T 675 de !ncasat din luna precedentă

%ro rata se determină de regulă anual pe baza realizărilor din anul precedent sau

corespunzător regimului 6.7.5. aferentă bunurilor şi serviciilor prevăzute a fi realizate !n anul

curent. Regularizarea 6.7.5. deductibilă determinata pe bază de pro rată se efectuează la

finele anului şi se !nscrie !n decontul de 6.7.5. !ntocmit pe luna decembrie.

8u beneficiază de regimul deducerii taxei pe valoarea adăugată aferentă intrărilor

referirile la ?

bunurile şi serviciile utilizate pentru realizarea operaţiilor scutite şi fără drept de

deducereH

3'


37/81


bunurile şi serviciile ac,iziţionate de furnizor sau prestator !n contul clientului şi

decontate acestuiaH

serviciile de transport ,oteliere de restaurant şi altele aferente pentru activitatea de

intermediere !n turism şi care sunt utilizate sau consumate de turiştiH

c,eltuielile care n/au legătură directă şi exclusivă cu activitatea agentului economic

cu sunt cele pentru ? distracţie şi divertisment ac,iziţionarea şi !ntreţinerea autoturismelor

folosite pentru activităţi ce nu au drept scop obţinerea de profitH

bunuri şi servicii aprovizionate pe baza unor documente care nu !ndeplinesc

prevederile legale privind 6.7.5.H

bunurile pierdute pe timpul transportuluiH

bunurile lipsă sau depreciate calitativ pentru prevederile legale constatate la

inventariere.

2reptul de deducere a 6.7.5. se exercită !n două modalităţi astfel?

aF prin reţinerea directă din taxa pe valoarea adăugată colectată a taxei pe valoarea

adăugată de dedus aferentă intrărilorH

bF prin rambursare de către organul fiscal a sumei corespunzătoare diferenţei dintre

6.7.5. de dedus Dmai mareF şi 6.7.5.c Dmai micăF.

Reţinerea directă se realizează prin !nregistrarea sumei aferente !n conturile

corespunzătoare 6.7.5. cu prile=ul !nc,iderii lunare a acestui cont. Ca urmare reţinereadirectă se realizează lunar iar acest fapt rezultă şi din decontul ce trebuie depus la organul

fiscal p>nă la data de $ a lunii următoare.

Rambursarea pentru export se realizează !n maxim 3* de zile de la data depunerii la

organul fiscal competenta decontului a cererii de rambursare şi a documentelor =ustificative.

%lătitorii care solicită rambursarea pentru export sunt de $ categorii?

# cei care au realizat livrări at>t la intern c>t şi la exportH

$ cei acre au realizat exclusiv livrări la export.

#. +olicitarea rambursării vizează doar 6.7.5. aferentă exportului D expder 675 F. Gn acest

scop asupra valorii operaţiunilor de export D7)ndu/se relaţia?

31


38/81


#**7)

675%

de

e

de

675de ×=

#**

%7)675

de675


39/81


dF livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile

economice .

-n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprinde si importul de bunuri.

)peraţiunile care se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată sunt

denumite in continuare operaţiuni impozabile.

)peraţiunile impozabile pot fi?

aF operaţiuni taxabile pentru care se aplica cotele prevăzute la art. #(* din Codul

iscalH

bF operaţiuni scutite cu drept de deducere pentru care nu se datorează taxa pe

valoarea adăugată dar este permisa deducerea taxa pe valoarea adăugată

datorate sau plătite pentru bunurile sau serviciile ac,iziţionate.

cF operaţiuni scutite fără drept de deducere pentru care nu se datorează taxa pevaloarea adăugată si nu este permisa deducerea taxei pe valoarea adăugată

datorate sau plătite pentru bunurile sau serviciile ac,iziţionateH

dF operaţiuni de import scutite de taxa pe valoarea adăugată prevăzute la art. #($

din Codul iscal pentru care nu se datorează taxa pe valoarea adăugată in

vama.

3.2.1.1. L#++' 0' =$!$+#

%rin livrare de bunuri se !nţelege orice transfer al dreptului de proprietate asupra

bunurilor de la proprietar către o altă persoana direct sau prin persoane care acţionează in

numele acestuia.

-n !nţelesul prezentului titlu prin bunuri se !nţelege bunurile corporale mobile si

imobile prin natura lor sau prin destinaţie. rziu in momentul plăţii ultimei scadente cu

excepţia contractelor de leasingH

bF transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor in urma executării siliteH

3"


40/81


cF trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor

impozabile in condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea

publica si regimul =uridic al acesteia in sc,imbul unei despăgubiriH

dF transmiterea de bunuri efectuata pe baza unui contract de comision la

cumpărare sau la v>nzare atunci c>nd comisionarul acţionează in nume propriu

dar in contul comitentului.

%reluarea de către persoane impozabile a bunurilor ac,iziţionate sau fabricate de către

acestea pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legătura cu activitatea economica

desfăşurata sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane in mod gratuit constituie livrare

de bunuri efectuata cu plata daca taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective sau

părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial.

)rice distribuire de bunuri din activele unei societăţi comerciale către asociaţii sauacţionarii săi inclusiv o distribuire de bunuri legată de lic,idarea sau de dizolvarea fără

lic,idare a societăţii constituie livrare de bunuri efectuată cu plată.

-n cazul a doua sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra

unui bun fiecare transfer este considerat o livrare separata a bunului c,iar daca acesta este

transferat direct beneficiarului final.

N$ (!-%#%$#' ++' 0' =$!$+# > aF bunurile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă ma=orăH

bF bunurile de natura stocurilor degradate calitativ care nu mai pot fi valorificate in

condiţiile stabilite prin normeH

cF perisabilitaţile in limitele prevăzute prin legeH

dF bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca a=utoare umanitare externe sau interneH

eF acordarea in mod gratuit de bunuri ca mostre in cadrul campaniilor publicitare pentru

!ncercarea produselor sau pentru demonstraţii la punctele de v>nzare alte bunuri acordate in

scopul stimulării v>nzărilorH

fF acordarea de bunuri in mod gratuit in cadrul acţiunilor de sponsorizare de mecenat de

protocol precum si alte destinaţii prevăzute de lege in condiţiile stabilite prin norme.

(*


41/81


3.2.1.2 P+'-%+' 0' -'+#(##

+e considera prestare de servicii orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri.

%restările de servicii cuprind operaţiuni cum sunt?

aF !nc,irierea de bunuri sau transmiterea folosinţei bunurilor in cadrul unui contract de

leasingH

bF transferul siOsau transmiterea folosinţei drepturilor de autor brevetelor licenţelor

mărcilor comerciale si a altor drepturi similareH

cF anga=amentul de a nu desfăşura o activitate economica de a nu concura cu alta

persoana sau de a tolera o acţiune ori o situaţieH

dF prestările de servicii efectuate in baza unui ordin emis deOsau in numele unei autorităţi

publice sau potrivit legiiH

eF intermedierea efectuata de comisionari care acţionează in numele si in contul

comitentului atunci c>nd intervin intr/o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.

+e considera prestări de servicii cu plata?

aF utilizarea temporara a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile in

scopuri ce nu au legătura cu activitatea sa economica sau pentru a fi puse la dispoziţie in

vederea utilizării in mod gratuit altor persoane daca taxa pe valoarea adăugată pentru

bunurile respective a fost dedusa total sau parţialH bF prestările de servicii efectuate in mod gratuit de către o persoana impozabila in scopuri

care nu au legătura cu activitatea sa economica pentru uzul personal al anga=aţilor săi sau al

altor persoane.

8u constituie prestări de servicii cu plata operaţiunile const>nd in utilizarea temporara

a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile punerea gratuita la dispoziţia

altor persoane a acestor bunuri siOsau prestarea de servicii in mod gratuit efectuate in cadrul

acţiunilor de sponsorizare de mecenat de protocol sau pentru alte destinaţii prevăzute de

lege in condiţii stabilite prin norme precum si aceleaşi operaţiuni efectuate in scopuri

publicitare sau in scopul stimulării v>nzărilor.

%ersoana impozabila care acţionează in nume propriu dar in contul unei alte

persoane in legătura cu o prestare de servicii se considera ca a primit si a prestat ea !nsăşi

acele servicii.

(#


42/81


-n cazul prestării unui serviciu de c>tre mai multe persoane impozabile prin tranzacţii

succesive fiecare tranzacţie se considera o prestare separata si se impozitează distinct c,iar

daca serviciul respectiv este prestat direct către beneficiarul final.

3.2.1.3. S(?#)=$+# 0' =$!$+# -$ -'+#(##

-n cazul unei operaţiuni care implica o livrare de bunuri siOsau o prestare de servicii in

sc,imbul unei livrări de bunuri siOsau prestări de servicii fiecare persoana impozabilă se

considera ca a efectuat o livrare de bunuri siOsau o prestare de servicii cu plată.

3.2.1.4. I)+%$& 0' =$!$+#

+e considera import de bunuri intrarea de bunuri in Rom>nia provenind dintr/un alt

stat.

5tunci c>nd bunurile sunt plasate după intrarea lor in tara in regimuri vamale

suspensive aceste bunuri nu se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată.

6otuşi acestea sunt supuse reglementarilor vamale in ceea ce priveşte plata sau după caz

garantarea drepturilor de import pe perioada cat se afla in regim vamal suspensiv.

-mportul bunurilor plasate in regimuri vamale suspensive este efectuat in statul peteritoriul căruia bunurile ies din aceste regimuri.

8u se cuprinde in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată livrarea bunurilor

aflate in regimuri vamale suspensive.

3.2.2 P'+-!' #)/=#&' -# (%##%%' '(!)#(


43/81


bunurilor corpo

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	veronica-mirea
View:	220 times
Download:	0 times

Regimul financiar–contabil al taxei pe valoarea adăugată

Documents