+ All Categories
Home > Documents > Regele Carol despre...

Regele Carol despre...

Date post: 12-Feb-2020
Category:
Upload: others
View: 4 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
4
Nr. 234. Braşov, Luni-Marţi în 23 Octomvrie (5 Noemvrie) 1912. Anul LXXV Apare în fiecare zi de lucru. Abonamentul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe »/, an 12 cor., pe an 6 cor. Pentru România şi streinătate pe an 4 0 franci, pe y , an 20 V* franci, pe y 4 an 10 franci. REDACŢIA, TIPOGRAFIA Şl ADMINISTRAŢIA: BRAŞOV, PIAŢA MARE Nr. 30. Telefon: Nr. 226. Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe an 20 coroane, pe y t an 10 coroane, pe y 4 an 5 coroane. Un număr 10 bani. Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări -mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani. In ajunul păcii. Situaţie încordată. Evenimentele din peninsula balcanică, cari se desfăşoară cu a- tâta înverşunare şi cu surprize din ce în ce mai uimitoare, au împins în primul plan chestiunea tncheie- rei păcii. Deşi armele beligeranţilor încă n-au hotărât, pe a cărui parte va fi victoria definitivă, dorinţa celor mai multor state este să intervină şi printr’o conferenţă comună pună capăt războiului sângeros. A- ceastă dorinţă, care iese tot mai hotărât la iveală, n-o mai pot a- mâna, cu atât mai puţin împiedecă nici chiar ştirile mai nouă, cari ne vestesc o reculegere şi înaintare victorioasă a forţelor turceşti, care ni se semnalează din Constantino- pol. Luptele din zilele ultime au fost atât de sângeroase şi au sleit in măsură atât de mare puterile celor încâeraţi în luptă, încât o continuare a războiului ar fi o cu- rată nebunie. In ce condiţiuni se va încheia pacea iminentă, astăzi încă nu se poate spune cu siguranţă, date fiind multiplele interese, de cari va trebui să se ţină cont şi anu- me: interesele statelor balcanice beligerante, interesele Puterilor mari şi cu deosebire cele ale Ru- siei şi Austro-Ungariei şi nu în cele din urmă interesele României. For- mula despre „statul-quo“ şi-a tră- it traiul — aceasta n-o mai trage nimeni la îndoială nici chiar Tur- cia, deşi ziarele din Constantinopol caută să se mângâie cu ameninţa- rea că abandonarea statului quo şi convocarea unei conferenţe eu- ropene, care să pecetluiască aceasta, ar însemna sinuciderea Turciei, care nu poate să fie în interesul Europei. Dintre toate puterile mari, Franţa este aceea, carejstărue mai mult pentru încheierea unei păci cu concursul unei conferenţe eu- sa lim ii De Guy de Valmont. Mă interesează tare mult vieaţa nebunilor. Ei trăesc într’o lume cu to- tul deosebită şi misterioasă. Nu esistă pentru ei imposibilităţi, în faţa lor to- tul este posibil. Se Închid în cercul lor de gândire, faţă de care mintea omenească, logica şi convingerea ră- mân neputincioase. N-au decât să vo- iască şi se ’nchipuesc regi şi zei; a lor este toată bogăţia, toată fericirea de pe pământ. Şi’ntr’adevăr ei sunt singu- rii oameni fericiţi, căci ei nu cunosc realitatea; realitatea neplăcută şi supă- rătoare pentru ei nu ezistă. Îmi place foarte mult să urmăresc şi să studiez mersul gândirii lor, chiar şi dacă nu ştiu de unde le porneşte gândul şi spre ce scop tinde. Intr’o zi mi-s’a dat ocazia să vizi - tez un sanatoriu ai acestor morţi vii— cum se mai numesc ei. Medicul, care mă conducea, observând deosebitul meu interes faţă de aceşti oameni, îmi zise: — Pofteşte d-le, am să-ţi arăt un caz de tot interesant. Deschise uşa unei celule, in care zării o femeie de vre-o patru-zeci de ani, dar frumoasă încă. Şedea lângă fe- reastră şi se esamina, privindu-se în- tr’o oglinduţă de buzunar. ropene. Ceea-ce îndeamnă pe Francezi să urmeze politica aceasta este foarte uşor de înţeles. Intere- sele ei financiare şi comerciale suferă prea mult în Balcani şi e- fectele războiului se resimt foarte mult în buzunarele financiarilor şi industriaşilor francezi. Şi nici nu se poate să fie altfel, când mai mult de jumătate din piaţa tur- cească e acaparată de comerţul francez şi când aproape două mi- liarde de franci din băncile fran- ceze sunt creditate statelor balca- nice. Politica germană aprobă de- asemenea propunerile Franţei ţi- nând cont de interesele ei econo- mice în Turcia, iar Italia şi Anglia no se opun propunerei Franţei. Ar mai rămânea să analizăm puţin mai deaproape atitudinea Rusiei şi cu deosebire cea a Mo- narhiei noastre. Rusia încă nu şi-a spus ultimul cuvânt oficial cu toate declaraţiunile lipsite de claritate ale ministrului Sasonov. Şi-a spus însă cuvântul pressa rusească, care s’a declarat categoric contra ideei de intervenţiune, sfătuind guvernul rus să nu facă nici un pas, care ar împedeca armatele aliate balca- nice să meargă spre locul unde le duc gloriile câştigate şi să culeagă roadele meritate. Slavii din Bal- cani, spun ziarele ruseşti, luptă în numele creştinismului şi n’ar tre- bui, ca tocmai Rusia să le împe- dece dela realizarea visului lor, care este şi visul tuturor Slavilor. Austro-Ungaria de altă parte, deşi are mare interese, ca pacea să fie încheiată, e datoare să-şi susţină drepturile ei vechi în Bal- cani şi influinţa ei preponderantâ în Orientul apropiat. In punctul a- cesta interesele politice ruseşti şi austro-ungare se lovesc unele de altele şi deja se svoneşte, că rela- ţiuniie dintre Austro-Ungaria şi Rusia sunt din nou pe punctul de-a deveni încordate din cauza războiului. O telegramă din Con- stantinopol spune chiar, că minis- trul Rusiei la Constantinopol e în ajunul plecării sale, ceea-ce ar în- fn momentul când ne observă, sări speriată, luă iute de pe pat un voal des şi alb şi-şi înveli capul cu el. — Bună dimineaţa doamnă, — îi zise medicul. — Cum te mai simţeşti? Femeia oftă adânc : — O, d-le doctor, rău, foarte rău. Boala mi-se agravează din zi in zi. — Dar de unde? Nici vorbă ! Sunt sigur, că greşeşti — îi răspunsa con- vingător medicul, Femeea se apropie de el, şoptin- du-i încet: — Nu, nu se poate, sunt sigură, că nu. Azi dimineaţă am numărat ia- răşi cu zece pete mai mult. Pe obrazul drept trei, pe obrazul stâng trei şi pe frunte patru. Asta-i îngrozitor,... îngro - zitor 1 N-am să mă mai arăt înaintea nimănui, nici chiar înaintea copilului meu. Nu, nici Înaintea lui. Sunt per- dută, am devenit urâtă şi urâtă voiu rămânea toată vieaţa. Se lăsă apoi obosită pe un jilţ şi izbucni într’un plâns amar, iar medicul se aşeză lângă ea, mângăindu-o: — la’n să văd, arată-mi. Ştii bine, că eu totdeauna, după un scurt trata- ment, am făcut să-ţi dispară petele. Femeia făch din cap, că nu voeşte, medicul puse mâna pe voal săi desco- pere faţa, dar ea îl smânci atât de brusc încât îi rupse o margine. — Da fii cuminte doamnă — ti semna, că între ambasadorii Puterilor mari din Constantinopol şi repre- zentantul Rusiei s’au ivit diver- genţe de neînvins. In ajunul încheierii păcii se impune deci inomis limpezirea ra- porturilor austro ruse, dela cari de- pinde în primul rând realizarea proiectului întrunirei conferenţei europene pentru stabilirea condi- ţiunilor de pace. Intr’aceea iese tot mai mult la iveală rolul important al Româ- niei, de-a cărei interese o even- tuală conferenţă internaţională va trebui să ţină cont. Este un fapt recunoscut azi de toţi factorii com- petenţi, că atitudinea României în războiul actual are o importanţă deosebită. O altă atitudine a Ro- mâniei ar fi avut ca urmare eve- nimente, cari ar fi putut da răz- boiului actual o întorsătură cu to- tul altfel. In acest fapt zace deci importanţa rolului României, care va trebui să fie recunoscut şi com- penzat în măsură cuvenită. Unde mai punem apoi cererile justificate de şiroaiele de sânge ale statelor balcanice, de a-şi vedea odată recompensate vechile lor as- piraţiuni şi interese de vieaţă! Situaţiunea în ajunul în- cheierei păcii deşi prezintă schim- bări radicale, arată — precum vedem — aceleaşi stări încordate, poate mai încordate decât în pri- ma fază a războiului, pentru a căror delăturare fericită diplomaţia e chemată să facă cele mai mari sforţări posibile. Eşecul acestor sfor- ţări ar produce urmări incalculabile şi ne-ar pune faţă în faţă cu ta- bloul îngrozitor, de care se teme o lume întreagă: o conflagraţiune europeană. re. La Situaţie. După zilele de linişte în politică, cu ziua de azi se începe o mişcare mai vie. M. Sa soseşte azi la 5 ore la Budapesta. S-a anunţat, stradele vor fi ocupate de miliţie, ca socialiştii sau opoziţia să nu facă de- monstraţii. Tot azi ţine opoziţia o şedinţă, în zise medicul. Dacă nu-mi arăţi, nu te pot vindeca. — D-tale ţi-le arăt d-le doctor — răspunse ea încet — dar pe domnul celălalt nici nu-1 cunosc. — Şi acela-i medic. Ba încă acela te va cura mai bine decât mine. In sfârşit se hotărâ, cu mare greu, să-şi desvoaleze faţa; dar de enervare, de groază şi de ruşine, o vedem, roşi ca focul. îşi plecă ochii şi-şi ro - tea capul când la stânga, când ia dreapta, ca să ne încunjure privirile. — O ! — murmură ea — mă je- nează grozav că d-nii medici mă văd în starea aceasta! Aşa-i că-i îngrozi- tor ? înfiorător! Eu o priveam surprins, căci, nu-i zăream pe faţă nimic. Nici o pată, nici un pistrui, însfârşit nimic. Se întoarse spre mine şi cu ochii aţântiţi spre pământ îmi zise: — Am îngrijit pe fiul meu bolnav şi dela el am căpătat acest morb îngro- zitor. Pe el l-am salvat, dar eu mi-am stricat faţa pe vecie. Săracul puiul ma- mii 1 l-am dat frumuseţea £mea, Dar principalu-i, că l-am salvat, că mi-am făcut datoria şi astfel sunt cu conşti- inţa împăcată. Numai Dumnezeu ştie şi poate spune cât pătimesc. Medicul scoase din buzunar un penel mic, moale şi-o sticluţă cu ceva fluid. care se va hotărî definitiv, ca să de- monstreze sau nu în şedinţa de manej Marţi, a delegaţiunilor. — Opoziţia, după cum se anunţă, va continua şi săptămânile viitoare a- gitaţia în ţară contra guvernului. Se vor aranja adunări poporale cu deose- bire în cercurile electorale ale partidu- lui muncii. — Lukács declarase, că va pre- zenta proiectul electoral în Noemvrie c. în cameră. Ziarele guvernamentale vorbesc acum, de Decemvrie. Va să zică iarăş amânare... Proces contra Ini Désy. iu fine gu- vernul totuş s-a decis a intenta pro- ces deputatului Désy, după şase săp- tămâni de când acesta a acuzat In pu- blic pe Lukács cu folosirea banilor sta- tului în chestii electorale. După-ce zi- arele au discutat zilele aceste chestia, Lukács a dat ordin procura turei din Budapesta să intenteze proces de ca- lumnie lui Désy. Tribunalul va ordina de sigur investigaţia. Schimbare de prim-eomiţft. In curând se vor face unele schimbări în corpul fîşpanilor, fiind unii dimişi şi înlocuiţi cu alţii. Din comitatele noastre în Murăş-Turda va fi numit pi imcomite B e r n á d y, primarul de a- cum al Târgu-Murăşului, în locul contelui Haller János. In Odorheiu va fi numit comite Ugrón János. Budgetul comun pe 1913. Froiectui de budget comun al Austro-Ungariei pe 1913, care se va prezenta delegaţiu- nilor, are la ieşite suma 573,750,539 Cor., din cari 228 mii. se acoper din ve- nitele vamale, restul au să-l voteze de- legaţiunile. Consiliu de miniştri român. Din Bu- cureşti ni se scrie : Consiliul de miniştrii s’a întrunit Sâmbătă din nou la ministerul de in- terne. D-nii miniştrii au luat cunoştinţă în primul rând de ultimile telegrame venite de pe teatrul războiului balcanic şi prin cari se confirmă aripa dreaptă a armatei bulgare a fost în- frântă la Liile Burgas şi Viza. Consiliul a aprobat apoi noi şi însemnate credite pentru ar- mată. — Fi liniştită, — îi zise — am să le iac eu să dispară. Femeea-şi întoarse faţa spre el, iar medicul îi atinse uşurel obrajii, fruntea şi bărbia cu penelul, apoi îi zise: — Iată doamnă ! Petele au dis- părut. Ea luă oglinduţă în mână şi-şi examină faţa cu deamănuntul. Se ve- dea, că să sileşte să mai afle vre-o pată. —- Nu, — răspunse apoi oftând greoi — acum nu se mai prea vede. Iţi mulţumesc d-le doctor, îţi mulţu- mesc din tot sufletul. Medicul se ridică şi-şi luă preti- neşte adio. Acelaşi lucru îl făcui şi eu şi-n sfârşit părăsirăm celula. Să-ţi istorisesc acum întâm- plarea acestei femei nenorocite — îmi zise medicul, după ce am eşit afară. — O chiamă Herniei. Era cât se poate de frumoasă într-o vreme, foarte cochetă şi dornică de vieaţă. Făcea parte din cercul acelor femei, al căror scop principal este frumseţea şi pofta de a fi plăcute. Tot timpul şi-l între- buinţa numai pentru îngrijirea şi cul- tivarea feţei, mânilor, dinţilor, părului şi-n fine a întregului corp. Devenise văduvă. Avea un singur fiu, pe care şi-l creştea cum obicinuesc să-şi crească băeţii toate damele fru- moase din lumea mare; ţinea însă foarte mult la el. Luâudu-se în discuţie lipsa de va- goane, s’a hotărât ca imediat să se construiască la gări câteva magazii provizorii. In aceste magazii vor fi de- pozitate mărfurile sosite şi cari ţin imobilizate acum un număr de 1500 vagoane. Consiliul a admis ca pentru toţi funcţionarii Statului să se acorde pe viitor o reducere de 50 la sută pe căile ferate. Cu privire la alegeri, s’a hotărât ca toţi alegători să poată călători, gra- tuit în vederea votărei, pe baza cărţei de alegători. Consiliul a întocmit lista comisiunei interimare a Primăriei Capitalei. Ea se compune astfel: d-nii Dr. C. I. Is- trati, preşedinte; Dr. Mendonidi, E. Stroescu, Gr. Urlăţeanu, N. Lahovary Virgil Vocas, membrii. S’a decis tot o- dată ca alegerile pentru viitorul Consiliu comunal al Capitalei să aibă loc în zi- lele de 20 şi 22 Decemvrie v. Regele Carol despre războiu. Telegrame din Viena ne aduc şti- rea, că Regele Carol al României a primit Sâmbătă în audientă pe consi- lierul imperial Lichtenstatt, cu care a conferit o oră şi jumătate asupra eve- nimentelor din Balcani. Regele Carol — spun ziarele vie- neze — a arătat că se aşteaptă la a- gravarea situaţiei din Balcani, mai ales în Turcia. Cauza principală este miş- carea greşită a tinerilor turci, care a avut ca urmare, că poporul a pierdut încrederea în guvern. Sunt speranţa însă, ca se va produce in curând linişte în Tur- cia, deşi In Balcani se vor face multe schimbări- Sunt convins — ar mai fi zis regele — că cele 4 state nu*şi vor lăsa prada din mâini. Ne pu- tem consola, că vor interveni pu- terile şi sper că acţiunea lor va fi încoronată de succes. Desfăşurările evenimentelor depind mult de atitudinea Aus- triei. Cele 4 state s-au înţeles mai de mult asupra modului cum vor î Băiatul se făcu mare, iar mama ncepea se îmbătrânească. Nu ştiu: ExaminatU'ş’o fi în flecare dimineaţă ore de-a rândul trăsurile feţii? O fi ţi - nut seamă cum i se adâncesc tot mai mult, pe zi ce merge, creţele pe frunte ? O fi simţit suferinţa aceea îngrozitoare, pe care o poate cauza o mică oglin- duţă, de care-i atât de greu să te des- parţi, pe care o arunci atât de furios pentru ca după câteva momente s-o iei din nou şi care-i atât de necruţă- toare, atât de sinceră şi nemiloasă totodată? O fi observat că trupşorul svelt îi devine tot mai greoi, mai ofi- lit? Din toate acestea nime nu obser- vase nimic, ea însă ie şimţea toate şi oglinda, acel obiect neîndură- tor şi fără inimă, vorbeşte, râde şi şi bate joc câte-odată. Probabil, că ea a îndurat toate suferinţele acestea. Intr*o zi — pe când era de 35 ani — i se îmbolnăvise co- pilul ; el avea pe atunci 15 ani. A că- zut ia pat, fără ca medicul să-i fi putut constata boala. Un preot, instructorul iui, îî în- grija pe Georges, căci aşa se numea copilul. Ziua-noaptea nu se mişca de lângă el. D-na Hermet nu prea da prin odaia bolnavului, decât dimineaţa şi seara pe câte~un moment. Dimineaţa, totdeauna îl cerceta, în toaletă de casă, parfumată şi zâmbitoare. — Ce mai faci puiule? Cum te mai simţi?
Transcript
Page 1: Regele Carol despre războiu.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/69364/1/BCUCLUJ_FP_P2538_1912_075_0234.pdfPentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe an

Nr. 234. Braşov, Luni-Marţi în 23 Octomvrie (5 Noemvrie) 1912. Anul LXXV

Apare în fiecare zi de lucru.Abonamentul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe »/, an 12 cor., pe

an 6 cor. Pentru România şi streinătate pe an 40 franci, pe y , an 20V*franci, pe y 4 an 10 franci.

REDACŢIA,T IPOGRAFIA Şl ADMINISTRAŢIA: B R A Ş O V , P IAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe an 20 coroane, pe y t an 10 coroane, pe y 4 an 5 coroane. Un număr 10 bani. Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări -mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

In ajunul păcii.Situaţie încordată.

Evenimentele din peninsula balcanică, cari se desfăşoară cu a- tâta înverşunare şi cu surprize din ce în ce mai uimitoare, au împins în primul plan chestiunea tncheie- rei păcii.

Deşi armele beligeranţilor încă n-au hotărât, pe a cărui parte va fi victoria definitivă, dorinţa celor mai multor state este să intervină şi printr’o conferenţă comună să pună capăt războiului sângeros. A- ceastă dorinţă, care iese tot mai hotărât la iveală, n-o mai pot a- mâna, cu atât mai puţin împiedecă nici chiar ştirile mai nouă, cari ne vestesc o reculegere şi înaintare victorioasă a forţelor turceşti, care ni se semnalează din Constantino- pol. Luptele din zilele ultime au fost atât de sângeroase şi au sleit in măsură atât de mare puterile celor încâeraţi în luptă, încât o continuare a războiului ar fi o cu­rată nebunie.

In ce condiţiuni se va încheia pacea iminentă, astăzi încă nu se poate spune cu siguranţă, date fiind multiplele interese, de cari va trebui să se ţină cont şi anu­me: interesele statelor balcanice beligerante, interesele Puterilor mari şi cu deosebire cele ale Ru­siei şi Austro-Ungariei şi nu în cele din urmă interesele României. For­mula despre „statul-quo“ şi-a tră­it traiul — aceasta n-o mai trage nimeni la îndoială nici chiar Tur­cia, deşi ziarele din Constantinopol caută să se mângâie cu ameninţa­rea că abandonarea statului quo şi convocarea unei conferenţe eu­ropene, care să pecetluiască aceasta, ar însemna sinuciderea Turciei, care nu poate să fie în interesul Europei.

Dintre toate puterile mari, Franţa este aceea, carejstărue mai mult pentru încheierea unei păci cu concursul unei conferenţe eu­

9 ° s a l i m i iDe Guy de Valmont.

Mă interesează tare mult vieaţa nebunilor. Ei trăesc într’o lume cu to­tul deosebită şi misterioasă. Nu esistă pentru ei imposibilităţi, în faţa lor to­tul este posibil. Se Închid în cercul lor de gândire, faţă de care mintea omenească, logica şi convingerea ră­mân neputincioase. N-au decât să vo- iască şi se ’nchipuesc regi şi zei; a lor este toată bogăţia, toată fericirea de pe pământ. Şi’ntr’adevăr ei sunt singu­rii oameni fericiţi, căci ei nu cunosc realitatea; realitatea neplăcută şi supă­rătoare pentru ei nu ezistă. Îmi place foarte mult să urmăresc şi să studiez mersul gândirii lor, chiar şi dacă nu ştiu de unde le porneşte gândul şi spre ce scop tinde.

Intr’o zi mi-s’a dat ocazia să vizi­tez un sanatoriu ai acestor morţi vii— cum se mai numesc ei. Medicul, care mă conducea, observând deosebitul meu interes faţă de aceşti oameni, îmi zise:

— Pofteşte d-le, am să-ţi arăt un caz de tot interesant.

Deschise uşa unei celule, in care zării o femeie de vre-o patru-zeci de ani, dar frumoasă încă. Şedea lângă fe­reastră şi se esamina, privindu-se în­tr’o oglinduţă de buzunar.

ropene. Ceea-ce îndeamnă pe Francezi să urmeze politica aceasta este foarte uşor de înţeles. Intere­sele ei financiare şi comerciale suferă prea mult în Balcani şi e- fectele războiului se resimt foarte mult în buzunarele financiarilor şi industriaşilor francezi. Şi nici nu se poate să fie altfel, când mai mult de jumătate din piaţa tur­cească e acaparată de comerţul francez şi când aproape două mi­liarde de franci din băncile fran­ceze sunt creditate statelor balca­nice. Politica germană aprobă de- asemenea propunerile Franţei ţi­nând cont de interesele ei econo­mice în Turcia, iar Italia şi Anglia no se opun propunerei Franţei.

Ar mai rămânea să analizăm puţin mai deaproape atitudinea Rusiei şi cu deosebire cea a Mo­narhiei noastre. Rusia încă nu şi-a spus ultimul cuvânt oficial cu toate declaraţiunile lipsite de claritate ale ministrului Sasonov. Şi-a spus însă cuvântul pressa rusească, care s’a declarat categoric contra ideei de intervenţiune, sfătuind guvernul rus să nu facă nici un pas, care ar împedeca armatele aliate balca­nice să meargă spre locul unde le duc gloriile câştigate şi să culeagă roadele meritate. Slavii din Bal­cani, spun ziarele ruseşti, luptă în numele creştinismului şi n’ar tre­bui, ca tocmai Rusia să le împe- dece dela realizarea visului lor, care este şi visul tuturor Slavilor.

Austro-Ungaria de altă parte, deşi are mare interese, ca pacea să fie încheiată, e datoare să-şi susţină drepturile ei vechi în Bal­cani şi influinţa ei preponderantâ în Orientul apropiat. In punctul a- cesta interesele politice ruseşti şi austro-ungare se lovesc unele de altele şi deja se svoneşte, că rela- ţiuniie dintre Austro-Ungaria şi Rusia sunt din nou pe punctul de-a deveni încordate din cauza războiului. O telegramă din Con­stantinopol spune chiar, că minis­trul Rusiei la Constantinopol e în ajunul plecării sale, ceea-ce ar în­

fn momentul când ne observă, sări speriată, luă iute de pe pat un voal des şi alb şi-şi înveli capul cu el.

— Bună dimineaţa doamnă, — îi zise medicul. — Cum te mai simţeşti?

Femeia oftă adânc :

— O, d-le doctor, rău, foarte rău. Boala mi-se agravează din zi in zi.

— Dar de unde? Nici vorbă ! Sunt sigur, că greşeşti — îi răspunsa con­vingător medicul,

Femeea se apropie de el, şoptin- du-i în cet:

— Nu, nu se poate, sunt sigură, că nu. Azi dimineaţă am numărat ia­răşi cu zece pete mai mult. Pe obrazul drept trei, pe obrazul stâng trei şi pe frunte patru. Asta-i îngrozitor,... îngro­zitor 1 N-am să mă mai arăt înaintea nimănui, nici chiar înaintea copilului meu. Nu, nici Înaintea lui. Sunt per- dută, am devenit urâtă şi urâtă voiu rămânea toată vieaţa.

Se lăsă apoi obosită pe un jilţ şi izbucni într’un plâns amar, iar medicul se aşeză lângă ea, mângăindu-o:

— la’n să văd, arată-mi. Ştii bine, că eu totdeauna, după un scurt trata­ment, am făcut să-ţi dispară petele.

Femeia făch din cap, că nu voeşte, medicul puse mâna pe voal săi desco­pere faţa, dar ea îl smânci atât de brusc încât îi rupse o margine.

— Da fii cuminte doamnă — ti

semna, că între ambasadorii Puterilor mari din Constantinopol şi repre­zentantul Rusiei s’au ivit diver­genţe de neînvins.

In ajunul încheierii păcii se impune deci inomis limpezirea ra­porturilor austro ruse, dela cari de­pinde în primul rând realizarea proiectului întrunirei conferenţei europene pentru stabilirea condi- ţiunilor de pace.

Intr’aceea iese tot mai mult la iveală rolul important al Româ­niei, de-a cărei interese o even­tuală conferenţă internaţională va trebui să ţină cont. Este un fapt recunoscut azi de toţi factorii com­petenţi, că atitudinea României în războiul actual are o importanţă deosebită. O altă atitudine a Ro­mâniei ar fi avut ca urmare eve­nimente, cari ar fi putut da răz­boiului actual o întorsătură cu to­tul altfel. In acest fapt zace deci importanţa rolului României, care va trebui să fie recunoscut şi com- penzat în măsură cuvenită.

Unde mai punem apoi cererile justificate de şiroaiele de sânge ale statelor balcanice, de a-şi vedea odată recompensate vechile lor as- piraţiuni şi interese de vieaţă!

Situaţiunea în ajunul în- cheierei păcii deşi prezintă schim­bări radicale, arată — precum vedem — aceleaşi stări încordate, poate mai încordate decât în pri­ma fază a războiului, pentru a căror delăturare fericită diplomaţia e chemată să facă cele mai mari sforţări posibile. Eşecul acestor sfor­ţări ar produce urmări incalculabile şi ne-ar pune faţă în faţă cu ta­bloul îngrozitor, de care se teme o lume întreagă: o conflagraţiune europeană. re.

La Situaţie. După zilele de linişte în politică, cu ziua de azi se începe o mişcare mai vie. M. Sa soseşte azi la 5 ore la Budapesta. S-a anunţat, că stradele vor fi ocupate de miliţie, ca socialiştii sau opoziţia să nu facă de­monstraţii.

Tot azi ţine opoziţia o şedinţă, în

zise medicul. Dacă nu-mi arăţi, nu te pot vindeca.

— D-tale ţi-le arăt d-le doctor — răspunse ea încet — dar pe domnul celălalt nici nu-1 cunosc.

— Şi acela-i medic. Ba încă acela te va cura mai bine decât mine.

In sfârşit se hotărâ, cu mare greu, să-şi desvoaleze faţa; dar de enervare, de groază şi de ruşine, că o vedem, roşi ca focul. îşi plecă ochii şi-şi ro­tea capul când la stânga, când ia dreapta, ca să ne încunjure privirile.

— O ! — murmură ea — mă je­nează grozav că d-nii medici mă văd în starea aceasta! Aşa-i că-i îngrozi­tor ? înfiorător!

Eu o priveam surprins, căci, nu-i zăream pe faţă nimic. Nici o pată, nici un pistrui, însfârşit nimic.

Se întoarse spre mine şi cu ochii aţântiţi spre pământ îmi z ise :

— Am îngrijit pe fiul meu bolnav şi dela el am căpătat acest morb îngro­zitor. Pe el l-am salvat, dar eu mi-am stricat faţa pe vecie. Săracul puiul ma- mii 1 l-am dat frumuseţea £mea, Dar principalu-i, că l-am salvat, că mi-am făcut datoria şi astfel sunt cu conşti­inţa împăcată. Numai Dumnezeu ştie şi poate spune cât pătimesc.

Medicul scoase din buzunar un penel mic, moale şi-o sticluţă cu ceva fluid.

care se va hotărî definitiv, ca să de­monstreze sau nu în şedinţa de manej Marţi, a delegaţiunilor.

— Opoziţia, după cum se anunţă, va continua şi săptămânile viitoare a- gitaţia în ţară contra guvernului. Se vor aranja adunări poporale cu deose­bire în cercurile electorale ale partidu­lui muncii.

— Lukács declarase, că va pre­zenta proiectul electoral în Noemvrie c. în cameră. Ziarele guvernamentale vorbesc acum, de Decemvrie. Va să zică iarăş amânare...

Proces contra Ini Désy. iu fine gu­vernul totuş s-a decis a intenta pro­ces deputatului Désy, după şase săp­tămâni de când acesta a acuzat In pu­blic pe Lukács cu folosirea banilor sta­tului în chestii electorale. După-ce zi­arele au discutat zilele aceste chestia, Lukács a dat ordin procura turei din Budapesta să intenteze proces de ca- lumnie lui Désy. Tribunalul va ordina de sigur investigaţia.

S c h im b a re d e prim -eom iţft. Incurând se vor face unele schimbări în corpul fîşpanilor, fiind unii dimişi şi înlocuiţi cu alţii. Din comitatele noastre în Murăş-Turda va fi numit pi imcomite B e r n á d y, primarul de a- cum al Târgu-Murăşului, în locul contelui Haller János. In Odorheiu va fi numit comite Ugrón János.

Budgetul comun pe 1913. Froiectui de budget comun al Austro-Ungariei pe 1913, care se va prezenta delegaţiu­nilor, are la ieşite suma 573,750,539 Cor., din cari 228 mii. se acoper din ve­nitele vamale, restul au să-l voteze de- legaţiunile.

Consiliu de miniştri român. Din Bu­cureşti ni se scrie :

Consiliul de miniştrii s’a întrunit Sâmbătă din nou la ministerul de in­terne. D-nii miniştrii au luat cunoştinţă în primul rând de ultimile telegrame venite de pe teatrul războiului balcanic şi prin cari se confirmă că aripa dreaptă a armatei bulgare a fost în­frântă la Liile Burgas şi Viza.

Consiliu l a aprobat apoi n o i şi însemnate credite p en tru a r ­mată.

— Fi liniştită, — îi zise — am să le iac eu să dispară.

Femeea-şi întoarse faţa spre el, iar medicul îi atinse uşurel obrajii, fruntea şi bărbia cu penelul, apoi îi z ise:

— Iată doamnă ! Petele au dis­părut.

Ea luă oglinduţă în mână şi-şi examină faţa cu deamănuntul. Se ve­dea, că să sileşte să mai afle vre-o pată.

—- Nu, — răspunse apoi oftând greoi — acum nu se mai prea vede. Iţi mulţumesc d-le doctor, îţi mulţu­mesc din tot sufletul.

Medicul se ridică şi-şi luă preti- neşte adio. Acelaşi lucru îl făcui şi eu şi-n sfârşit părăsirăm celula.

Să-ţi istorisesc acum întâm­plarea acestei femei nenorocite — îmi zise medicul, după ce am eşit afară.

— O chiamă Herniei. Era cât se poate de frumoasă într-o vreme, foarte cochetă şi dornică de vieaţă. Făcea parte din cercul acelor femei, al căror scop principal este frumseţea şi pofta de a fi plăcute. Tot timpul şi-l între­buinţa numai pentru îngrijirea şi cul­tivarea feţei, mânilor, dinţilor, părului şi-n fine a întregului corp.

Devenise văduvă. Avea un singur fiu, pe care şi-l creştea cum obicinuesc să-şi crească băeţii toate damele fru­moase din lumea m are; ţinea însă foarte mult la el.

Luâudu-se în discuţie lipsa de va­goane, s’a hotărât ca imediat să se construiască la gări câteva magazii provizorii. In aceste magazii vor fi de­pozitate mărfurile sosite şi cari ţin imobilizate acum un număr de 1500 vagoane.

Consiliul a admis ca pentru toţi funcţionarii Statului să se acorde pe viitor o reducere de 50 la sută pe căile ferate.

Cu privire la alegeri, s’a hotărât ca toţi alegători să poată călători, gra­tuit în vederea votărei, pe baza cărţei de alegători.

Consiliul a întocmit lista comisiu■ nei interimare a Primăriei Capitalei. Ea se compune astfel: d-nii Dr. C. I. Is- trati, preşedinte; Dr. Mendonidi, E. Stroescu, Gr. Urlăţeanu, N. Lahovary Virgil Vocas, membrii. S’a decis tot o- dată ca alegerile pentru viitorul Consiliu comunal al Capitalei să aibă loc în zi­lele de 20 şi 22 Decemvrie v.

Regele Caroldespre războiu.

Telegrame din Viena ne aduc şti­rea, că Regele Carol al României a primit Sâmbătă în audientă pe consi­lierul imperial Lichtenstatt, cu care a conferit o oră şi jumătate asupra eve­nimentelor din Balcani.

Regele Carol — spun ziarele vie- neze — a arătat că se aşteaptă la a- gravarea situaţiei din Balcani, mai ales în Turcia. Cauza principală este miş­carea greşită a tinerilor turci, care a avut ca urmare, că poporul a pierdut încrederea în guvern.

Sunt speranţa însă, ca se va produce in curând linişte în Tur-cia, d e ş i In B a lc a n i s e v o r fa c e m u lte s c h im b ă r i -

Sunt convins — ar mai fi zis regele — că cele 4 state nu*şi vor lăsa prada din mâini. Ne pu­tem consola, că vor interveni pu­terile şi sper că acţiunea lor va fi încoronată de succes.

Desfăşurările evenimentelor depind mult de atitudinea Aus­triei. Cele 4 state s-au înţeles mai de mult asupra modului cum vor

î Băiatul se făcu mare, iar mama ncepea se îmbătrânească. Nu ştiu:

ExaminatU'ş’o fi în flecare dimineaţă ore de-a rândul trăsurile feţii? O fi ţi­nut seamă cum i se adâncesc tot mai mult, pe zi ce merge, creţele pe frunte ? O fi simţit suferinţa aceea îngrozitoare, pe care o poate cauza o mică oglin­duţă, de care-i atât de greu să te des­parţi, pe care o arunci atât de furios pentru ca după câteva momente s-o iei din nou şi care-i atât de necruţă­toare, atât de sinceră şi nemiloasă totodată? O fi observat că trupşorul svelt îi devine tot mai greoi, mai ofi­lit? Din toate acestea nime nu obser­vase nimic, ea însă ie şimţea toate şi oglinda, acel obiect neîndură­tor şi fără inimă, vorbeşte, râde şi şi bate joc câte-odată.

Probabil, că ea a îndurat toate suferinţele acestea. Intr*o zi — pe când era de 35 ani — i se îmbolnăvise co­pilul ; el avea pe atunci 15 ani. A că­zut ia pat, fără ca medicul să-i fi putut constata boala.

Un preot, instructorul iui, îî în- grija pe Georges, căci aşa se numea copilul. Ziua-noaptea nu se mişca de lângă el. D-na Hermet nu prea da prin odaia bolnavului, decât dimineaţa şi seara pe câte~un moment. Dimineaţa, totdeauna îl cerceta, în toaletă de casă, parfumată şi zâmbitoare.

— Ce mai faci puiule? Cum te mai simţi?

Page 2: Regele Carol despre războiu.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/69364/1/BCUCLUJ_FP_P2538_1912_075_0234.pdfPentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe an

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 234— 1912

proceda în cazul dacă vor în­vinge.

Noi nu ne temem de o por- nire a slavilor. România n-a mo­bilizat, deşi a fost îndemnată la aceasta din mai multe părţi N-am mobilizat, nici nu mobilizăm, de oarece ne costă prea mult şi nu are nici u a scop. Mobilizarea ne-ar costa în fiecare zi un mi­lion lei.

O ricu m s-ar f i desfăşurat eve­n im entele, H o m ân ia , în cazul unei m ob iliză ri, ş i-a r f i atras asupră-şi u ra tu tu ro r slavilor. Faptu l, că po ­pu la ţia B u lg a r ie i va sp ori la 6 m ilioa n e , n u prezintă n ic i un pe ­r ic o l p en tru R om â n ia

Fapistaşii noştri.E un fapt istoric constatat, că

strămoşii noştri au trecut la unire nu de dragul papei, nici a purgatorului sau alte asemenea, ci din mctive poli­tice naţionale. Ei n-au văzut nici o «schismă» in legea lor, nici n’au găsit în catolicism lucruri vrednice de a fi însuşite. Strănepoţii dela foile biseri­ceşti din Blaj însă cred azi dimpotrivă, că au părăsit o «schismă» pentru a a- dopta credinţa singură adevărată.

Aceasta e caracteristica sufletelor mediocre, supuse legilor inerţiei, cari nu se pot emancipa de sub tutela lu­crurilor vechi, apucate. Dacă cei dela foile bisericeşti din Blaj ar fi trăit pe vremea propagandei pentru unire ar fi fest tot aşa de intoleranţi în «schisma» vechie, precum sunt azi de intoleranţi în papistăşism. Ar fi strigat ca şi azi, că «credinţa noastră nu e o marfă», par’că poporul românesc ar avea două credinţe. Nu ştiu ce ar putea da ansă la această deosebire, doar infalibiiita- tea papei dovedită prin bula «Christi- fldeles».

Nu, sufletele alese, emancipate, nu se pot scandaliza de revolta, ce a cuprins lumea românească din pricina acestei bule.

De eram un neam stăpân pe soartea lui, n’ara fi fost loviţi aşa de ci ud chiar de cătră capul bisericei, căci i-am fi putut da numai decât răspuns vrednic. Dar el şi-a lovit credincioşii exploatând starea lor politică mizeră. Şi să nu te revolţi? Pot sâ fie suflete atât de apatice să nu se revolta? Dacă un I. Clain a putut spune, că preferă chiar şi legea mohamedană pentru in­teresele naţionale, nouă să nu ne fie iertat a striga în legitima noastră re­voltă: Veniţi apostoli ai oricărei re­ligii !

Natural, cei mai cumpăniţi la vorbe şi fapte îşi vor traduce revolta în planuri potrivite de apărare, dar nici decum nu se vor scandaliza de revolta sufletelor curate, ci poate chiar vor utiliza în planurile lor aceasta re­voltă. Nu putem aştepta dela toţi să fie aşa de cuminţi şi politici să-şi traducă revolta numai în planuri cum­pătate de apărare, dar putem şi trebue sâ aşteptăm deia orice inimă simţitoare ca sâ se revolte. Revoaltă-te în deosebi iu tinerime, voi «fanţi», voi «scribi» şi oricum vă vor batjocori aceia, pe cari papistăşismul i-a orbit într’atâta încât să nu vadă nici îndreptăţirea, nici uti­litatea acestei revolte. Cum să por­neşti, cum să organizezi la luptă o

massă apatică, lipsită de însufleţire şi pe cine vei înspăimânta cu ea?

Ziaristica noastră are să fie ecoul şi al acestei revolte, a dispoziţiei ade­vărate a publicului, iar nu al prefăcă- toşiei şi fariseismului.

E foarte trist, ca un popă să-şi bată joc de cineva (v. mol.) fiindcă şe interesează de afacerile noastre publice din nedisputabila iubire de neam şi e şi mai neexplicabil ca o foaie biseri­cească («Unirea») să-şi umple coloanele cu astfel de batjocuri răutăcioase, fără nici o legătură cu chestia discutată (I?) Aşa propagă o foaie bisericească buna înţelegere între proprii săi credincioşi ?

Şi cel ce comite asemenea păcate se mai poate crede îndreptăţit să cri­tice lumea şi sâ numească pe cei ce’şi manifestă numai legitima revoltă: «fanţi» şi «scribi» şi alte batjocuri? !

Cine i-a dat dreptul acestui domn Păchişan să creadă că singur e îndrep­tăţit să vorbească în numele a l l/2 milion de Români grecoc&toiici şi încă în ace! ton de supremă autoritate şi dispreţ? Vorbească în numele său şi a soţilor de principii şi protestez, ca ei să vorbească în numele nostru a tutu­ror grecocatolicilor, cari nu voim să fim consideraţi de papistaşi!

Cât pentru domnii dela «Lucea­fărul», nu se putea să n’aibâ părerea .’or deosebită, când e vorba de revolta altora, ;nu de a ior. Mania originalităţii cu ori ce preţ, până la absurd j-a ca­racterizat întotdeauna.

Ale or.

Bulgarii respinşi.Turcii au reocupat Lii!e Burgas şi

Bunahissar. — Scutarii resistă.După vechea recetă a răsbo-

iului balcanic pe ziua de azi is- voarele turceşti sunt guralive, trimiţând în lung şi larg ştiri despre victorii repurtate. Bulgarii în schimb tac. Ziarele turceşti prezentă situaţia armatei turceşti în colori favorabile. B ulgarii se retrag treptat urm ăriţi de Turci, cari se pregătesc a da lupta ho­tărâtoare.

Iată ştirile mai nouă:PariS 3 Nov. «Agenţia Havas» a-

flă din Constantinopole, că Nazimpaşa a trimis următoarea depeşă:

A r ip a dreaptă a a rm a te i noastre înaintează de ie r i in spre Nord-Vest. A rm a ta lu i M a h m u d M u h ta r a bătut pe b u lga ri luând m ulte tu n u r i şi m u n iţiu n i. S'a ordonat tu tu ro r c o rp u r ilo r de a r ­mată să ia ofensiva în a in tâ n d

Constantinopole 3 Nov. Altă depeşa a lui Nazim paşa, sosită la 4,45 seara spune:

Am luat din nou Bunar- hissar. Asediem de toate părţile trupele bulgăreşti în regiunea Bunarhissar.

Gonstantinopoi, 3 Nov. Ziarele tur­ceşti publică următoarele amănunte despre luptele din ultimele zile :

In urma luptei dela 22 Octomvrie, a doua armată bulgară a dezvoltat avant-gardele sale de pe aripa dreaptă până la Baba Eski, iar aripa stângă

spre Viza, centrul fiind la Bunar His­sar; armata bulgară forma astfel un arc mare. Armata turcească era con­centrată spre Liile Burgas şi se întin­dea prin Ciurumli, Tatarlic, Ahmed, Bey şi Sakiskenx, până dincolo de Baba Eski.

Zilele de 22 şi până la 25 s’au petrecut în pregătiri şi recunoaştere din ambele părţi. Bătălia a început în ziua de 26 prinfcr’o mişcare ofensivă a trupelor turceşti în faţa localităţei Viza şi s’a întins până la Lule Burgas. Alal- tăeri, forţele turceşti au rezistat eroic bulgarilor, cari încercau să forţeze li­nia de apărare Viza-Lule Burgas. Eri, forţele otomane concentrate în Lule Burgas au luat ofensiva şi au respins pe bulgari până la Cungara ; după o luptă vie, la Karagaci, ele au sosit la Bunar Hissar.

După depeşile sosite în timpul nopţei, trupele turceşti au ocupat Ka- vakli, la sud-vestul oraşului Kirkilisse ; bulgarii au fost si^ţi să se retragă pe toată linia spre Kfrkkilisse. Turcii au reuşit să se instaleze între Bunar His­sar şi Kavakli.

Berlin, 3 Nov. Guvernul turc a- nunţă oficial următoarele:

Armata bulgară a reuşit sa rupă rândurile armatei noastre, în urmă însă, fâcându-se operaţiuni militare extraordinare, armata bul­gară a fost înconjurată din nou. De pe câmpul de luptă se anunţă, că armata turcă de est îşi conti­nuă operaţiunile. Din moment în moment se aşteaptă lupta de­cisivă.

Rjeba, 3 Nov. Populaţia muntene- greană este foarte îndârjită pentru că atacurile contra oraşului Scutari nu reuşesc, cu toate sforţările muntene­grenilor.

Ş tir i m ărunte.

Belgrad, 3 Nov. Armata I şi 111 sârbă a înaintat până la Prizrend şi Priiep'şi acum se află în contact cu armata muntenegreană. In curând a- ceste armate se vor uni cu cea greacă.

Belgrad, 3 Nov. Oraşul Prizrend a fost cucont de cătră Sârbi.

Viena, 3 Nov. Corespondentul de război al ziarului «Reichspost» anunţă, că muntenegrenii au suferit mai multe înfrângeri, astfel la Berdzica, Belteja Trusi şi pe plafonul Bojana. Din cauza acestor înfrângeri linia de sud spre Scutari este liberă. Miridiţii au hotărât să nu se alieze cu muntenegrenii.

Rusia şi atitudinea Româ­niei în conflictul balcanic.

Ministrul de externe Sassonoff despre chestia balcanică. — Gompenzaţiuni

teritoriale pentru România.

Ministrul de externe Sassonoff a declarat unui redactor dela »Russkoje Siovo«, că victoriile statelor balcanice au creat o nouă situaţiune de care trebue să se ţie socoteală.

Aceste izbânzi, a zis ministrul, pă­trund adânc conştiinţa societăţei euro­pene, ceeaco probează atitudinea una­nimă a presei ruse şi străine. Presa austriacă nu tace nici o exeepţiune în această privinţă, în aşteptarea fermei

deciziuni a tuturor puterilor de a lucra în plină armonie şi comunitate cu pri­vire la conflictul balcamc. O acţiune independentă a vreunei puteri, care ar pretexta că formula meuţfnerei integri- tăţei teritoriale a Turciei de Europa, este o formulă învechită şi lipsită de semnificare anterioară şi nefolositoare în practică, ar fi o acţiune deplasată.

Opinia Europei şi Rusiei arată sim­patii statelor aliate, dar guvernele nu pot să se lase a fi călăuzite de simpatii, având angajamente pe cari e cu ne­putinţă a ie uita. Gestiuni complicate, economice şi politice, precum şi ces- tiuni de viitor preocupă cabinetele euro­pene, £fără deosebire dacă se ţin de cutare ori cutare grupare politică.

Este neîndoios, că acţiunea solidară a cabinetelor garantează cât mai bine pacea Europei şi previne actualmente diverginţele de vederi între diferitele puteri. Este cu neputinţă a se vorbi de o politică particulară a Triplicei ori a triplei înţelegeri, care să fie contrară politicei comune a Europei.

Este de asemenea important a se observa iubirea de pace a înţeleptului Rege al României. Caracterul european al politicei româneşti se impune ca un factor important, pe care marile puteri trebue să-l preţuiascâ precum şi vecinii noştri din România.

Sunt încredinţat că România în adevăr nu poate de cât să câş­tige p rin faptul că în viitor ra ­porturile ruso-române tradiţionale au fost din nou consolidate şi că au fost creiate am intiri glori­oase comune, cari nu pot fi n ici odată întunecate p r in deosebirile de vederi trecătoare.

Nu mă îndoesc. că Bulgaria înţe­lege deplina valoare a raporturilor ei cu România şi că nu va crea o situa­ţiune care să facă ca România să-şi păstreze cu grea atitudinea ei leală până ia sfârşit. In orice caz naţiunile balcanice trebue să ţină seamă de Ro­mânia ca de un fai tor politic important. Contrariul ar fi o uşurinţă.

Părerea, că ocuparea Sangiacului de cătră Austria ar ti iminentă îu fiece minut este neîntemeiată; atariopiniuni sunt î > pr.rte exprimate şi de cătră presa rusă, ceea ce trebue sa regretăm. Amestecul marilor puteri în războiu este cu putinţă numai în urma unei Înţelegeri coaiuue, însă lichidarea răz­boiului no va avea loc fără amestec. Totuşi, oricare ar fi sfârşitul războiului, rezultat 1 cel mai mic vor ti reformele, asupra cărora puterile s’au concentrat cu garanţii îndestulătoare, însă nu se poate a' umi vorbi de întoarcerea ia vechea stare de lucrur'.

O telegramă din Sofia comunică urmă­toarele:

In cercurile guvernamentale din imediatul anturaj al cabinetului bulgar, se afirma cu multă certitudine, că ob­ţinerea neutralităţii României se dat> reşte uoui acord intervenit şi prin care Bulgaria se obligă a da drept compen- saţiurii României iu cazul când va reuşi să-şi tstindă teritoriul în Macedonia, o parte am Bobrogea bulgat ă împreună cu oraşul Silistra.

Această cedare de teritoriu se va face cu ocazia unei noui ratificări a graniţei despre România şi care va a- tea loc imediat după încetarea războ­iului actual.

Dela ordinea zilei.— Balcanul şi marile puteri. — <Sco- purile alianţei.—Prigonirea creştinilor—

Statele aliate din Balcani, îu baza învingerilor lor de până aci, nu arată înclinare deosăbită pentru intervenţia marilor puteri europene, deşi guvernul, turc e aplicat spre pace. Marile puteri sunt în contact neîntrerupt cu privire ia evenimentele din Balcani şi sunt decise a proceda selidar. In ori ce caz războiul din Balcani va rămânea loca­lizat şi nu se va estinde şi asupra Eu­ropei. Aceasta credinţă se bazează a cum pe enunciaţiii® a doi bărbaţi di­plomaţi de ponderositate: Grey şi Sa- sanov. Secretarul de stat englez Grey a declarat zilele aceste, în parlament, că pacea Europei nu e ameninţată de nici un pericol, chiar din cauza procedeului ar» monic al puterilor. Iar ministrul rus de externe Sasanov a făcut declaraţii tot în acest sens, deşi crede, că prin­cipiul de »status quo« nu se mai poate menţine.

Despre declaraţiile lui Sasanov vorbim în alt loc ai numărului de azi.

*

Ministrul Sârb de coinerciu Stoia- novici publică în ziarul oficios >Mir< un articol, îu care se marchează scopu­rile alianţei statelor Balcanice.

Războiul — zice el — ce l-au pornit statele Balcanice contra Turciei, se face din cauze economice şi naţionale. Cauza economică este, că ne trebue o legătură cu marea, cauza politică e, că popoarele Balcanice din Turcia trăiesc sub cei mai despotic regim. Din cauza aceasta ne-arn plâns de mai multe ori la puterile europene, dar nu ni s-a dat ascultare. A trebuit deci să ne ajutam noi prin noi. Dacă învingem, se va creia o alianţă Balcanică, de acelaş rang cu puterile mari, care va avea atâta tărie, ca să poată încheia pacna, ea singură cu Turcia. Noi nu avem nici o iipsâ de conferenţâ europeană. Răz­boiul nostru e războiul Europei culte contra barbariei aziatice. După triuui- lui final vom vedea ce va urma...

*

In urma dezastrelor Turcilor câmpul de războiu, poporaţiuaea tur­cească din Constantinopol este foarte surescitată. Se poate isca o rescoaia sângeroasă Cu deosebire este mare ura contra creştinilor, «ari sunt ameninţaţi de un real pericou Fanaticii agită po- poraţiucea mohamedană contra ghiau- rilor necredincioşi. După serviciul divin, dm moşeia Fatih, hodge'e au provocat pe mohámedanii credincioşi, să extir* peee d’n Capitali califatuiui pe creştini, dacă mai sosesc ştiri despre Înfrângerea oştirilor turceşti. Despre aceasta au a- fiat autorităţi'e şi s’au grăbit sâ ia mă­suri de siguranţa. Dar este îngrijat şi corpul diplomat e din Gonstantinopoi şi după o consfătuire mai lungă au cerut dela puteri trimiterea de vapoare de războiu la Constmtinopo], pentru apă­rarea supuşilor ior. fű ten ie au şi dis­pus trimiterea de vapoare. Austro-Usi* gară trimite 1* Constantinopol o flotilă. Di's partea Angliei, a so»it un vapor englez do războiu şi a ancorat în port lângă Dardanele.

Mai din nou se anunţă d;n Cons* tantinopol, că starea acoio e desperată. Oraşul a fost năpădit de refugiaţi, curzi, başibuzuci, cari flămânzesc şi fac

— Mulţumesc, maraiţo, puţin mai bine — îi răspundea băiatul cu faţa în­fierbântată de friguri.

Dna Horniét rămânea un mo- nr nt în odae, tSrmina sticlele cu me­dicină, st*iga apo< deodată:

— O, Dzeuie m -am uiiat ceva — şi alerga afară din odae, lăsând în urma ei un miros ameţitor ce pudră şi par­fum uri.

Seara îi cerceta de obicei înir’un costum decoltat, dar atunci se ar b a mai mult, căci de regulă intârza do undeva Num<4 arára timp avea ra să întrebe, în grabă:

— Ce mai spune medicul:— Nimic încă sigur, doamnă, —• î

răspundea preotul.Iu ti’o seară însă părintele b dote

răspunsul:— Doamnă, a spus medicul, că

Geirges are vărsatul.Dna Herrnet ţipă Ingr z<tă şi se

repezi pe uşă afară.Când servitoarea întră ziua urmă­

toare in odata ei, o găsi zăcând in pat, palidă, şi tremurând de frică.

— Cum se mai află George^ ? — întrebă ea încet.

— Durere, nu tocmai bine, Doamnă.Numai cătră prânz se sculă din

pat, mâocă două ouă, luă o ceaşcă de ceai — ca şi cum ea ar fi fost bolnavă — plecă apoi la o farmacie, unde se interesă cum să se ferească contra con- tagiunei vărsatului. Cătră seară se în­toarse acasă încărcată de pacheţele, se ÎDcue în odaea ei, unde numai cât nu s’a scăldat în diferitele medicamente de desinfectare.

Preotul o aştepta în sufragerie.

— Ce mai e? — îl întrebă.

— Durere, nu sunt semne de îndreptare. Medicul e tare îngrijat.

— D-ra Herrnet isbucni în plâns şi deveni atât de neliniştită, încât i-a fost imposibil sâ mănânce. Ziua u r ă ­toare, des de dimineaţă să interesă din nou de starea băiatului ; dar nu primi nici o informaţie liniştitoare: Bcluavul toată noaptea o petrecuse în nelinişte. Ziua aceea d-na Herrnet nu se mişcă din odaea-i, pe care o afuma incontmu cu diferite miesrne puternice,

O săptămână întreagă o petrecu în felul acesta. Nu făcea altceva decât cătră seară eşia pe două-trei ore la plimbare.

In tot ceasul se interesa de soar- tea lui Georges şi isbucnea în hohote de plâns de câte ori primea veşti rele.

A zecea zi preotul îşi făcu apariţia în odaea ei. Fărea obosit şi îngândurat; n-a voit să primească scaunul ce ii se oferise.

— Doamnă — .începu trist — cu băiatul e foarte rău. Doreşte să te vadă.

D-na Herrnet, încleştându-şi mâniie, începu să ţip e ;

— O, Dumnezeule 1 Dumnezeule ! Nu îndrăznesc 1 Şi tuci odată n-oi în­drăzni ! O, Dumnezeule, Doamne sfinte ajută-mi!

Preotul continuă serios:— Medicul are slabe speranţe, D-nă

şi Georges te aşteaptă !Făcu apoi un compliment şi se

depărtâ.După două ore, când Georges simţi

că ii se apropie sfârşitul şi dori din nou să vadă pe mamă-sa, preotul se prezentă din nou în odaea ei. Ea căzu în genunebi şi proptindu-şi capul de un scaun începu a geme desperată :

— Nu merg... nu voesc... Mi-etare groază... nu vuesc„.

in zadar cercă preotul s-o îndu­

plece, s-o încurajeze şi să-o ducă cu sine la patul bolnavului; vorbele iui nu folosiră nimic ci o aduseră pe d-na Herrnet într’o furie nebuuă.

S ara când i-au destăinuit medi­cului slăbiciunea mamei, acesta se ho­tărî să o aducă cu sila la patul muri­bundului. Cercă ia început cu vorba,dar văzând că nu izbuteşte, voi s-o ducă cu forţa. D-na Herrnet însă îşi înc eştâ atât de puternic mâniie de încuietoarea uşii, încât a fost imposibil s-o urnească din ioc. In acest timp striga înconti­nuu, că e o fricoasă, că e o mamă ne- deamnă.

— Vai, d-le doctor — gemea — nu-1 lăsa să moară. Te implor, mân- tueşte-11 Spune-i că-1 iubesc, 11 ador...

Georges era în agonie. Ii ruga mereu pe cei din jurul lui ca să-i a- ducă pe mamă-sa, să-şi ia adio dela ea. Presupunea însă pentru ce nu vine.

— Dacă nu îndrăzneşte să vie aici — şopti el încet — spuneţi-i să vină numai în balcon, la fereastră. S-o văd cel puţin. Măcar prin semne să-mi iau adio dela ea, dacă nu pot s-o Îm­brăţişez.

Preotul şi medicul întrară din nou

în odaea d-nei Herrnet, cercând s-o în­duplece.

— Pofteşte — o încurajară — numai în balcon. Zău, nu-i nici un pfŢ ricol, dacă vă desparte fereastra.

Ea s-a învoit. Şi-a înfăşurat gâ­tul cu o cârpă, în mână a luat o sticlă de parfum şi-a eşit în balcon. Dar &• bia făcu trei paşi şi se opri.

— Nu.. nu... — începu din nou si geamă — n-am curajul să-l văd... nici odată«, mi-o frică... mie groază... nu, nu vreau 1

Au cercat s-o târască cu forţa, dar să prinsese cu mâniie de grilajul balconului şi începu să ţipe atât de tare, încât a adunat toată lumea de pi stradă.

Iar muribundul aştepta pe patul de moarte, privind fix spre fereastra, unde dori a s-o mai vadă odată, pentru ultima oară, pe mamiţa.

A aşteptat însă mult, căci îq fă­cuse seară. Atunci se întoarse spre pe­rete, nu mai rosti nici un cuvânt şi a- muţi pe vecie.

Cătră dimineaţă muri, iar în ziua următoare d-na Herrnet era nebună.

Trad. Matei Asan.4

Pentru comoditatea cumpărătorilor din T r a n s i l v a n i a , am deschis o F i l i a l ă în stil mare în Braşov, strada p o r ţ ii N r . 60.înainte de a vă procura mobile, visitaţi depositul nostru, deoarece firma noastră în toata Transilvania este cea mai capabilă de concurenţă, având cel mai mare depoait

Fabrică de mobile Székely şi RétiMarosvásárhely, Széchenyi-tér 47. Braşov, Strada Porţii 60.

. . . . . . Se creditează fără urcarea preţului şi plată în rate.............................

Page 3: Regele Carol despre războiu.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/69364/1/BCUCLUJ_FP_P2538_1912_075_0234.pdfPentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe an

Nr. 234— 1912. Pagina 3.G A Z E T A T R A NfS I L V A N I E I .

excese, ameninţând vieaţa locuitorilor. Prăvălii’« stau mai mult închise. Ase­menea stări sunt şi în Salonic, unde au fost ucişi mulţi creştini şi Evrei.

In constantinopol s’a făcut chiar o conjuraţie contra creştinilor, ca<*e însă a fost descoperită Iată ce se scrie în privinţa aceasta din Constanţa, cu datul de 1 Nov. n. c. Azi dimineaţă a sosit din Constantinopol vaporul »Principesa Mari ac

Din convorbirea ce am avut cu un persaisgiu de seamă refugiat din acel oraş, rezultă că eri noapte poliţia din Constantinopol a descoperit în car {ierul Stambul o întinsă conspiraţie, care avea de scop măcelărirea creşti- nilor aflaţi în capitala lurciei.

O bandă de peste 10.000 başibu- zuci era înarmată cu iatagane şi puşti pentru acest măcel.

Poliţia din Pera a putut da de firul acestei conspiraţii şi capii bandei, lutre cari se afirmă ar fi şiunpaşâ,*au fost arestaţi.

Restul conspiratorilor au fost risi­piţi şi dezarmaţi.

Multe familii creştine din Cons- ' tantinopol, de teama măcelului, au în­ceput să se reiugieze în ţările vecine

; Turciei.Chiar cu vaporul »P r ic ip esa

pfaria« au sosit azi dimineaţă două fa- fmilii ruseşti, între cari şi aceia a con­sulului Rusiei;, Ja Constantinopol, cari se vor adăposti în oraşul nostru

Din România.Congres pan-albanez în

Bucureşti

In primele zile ale lunei No* emvrie albanezii din România vor ţine la Bucureşti un mare congres, !a care au fost invitaţi să parti* cipe şi câţiva sociologi străini. Scriitorul Anatole France, care sim­patizează mişcarea albanezilor a promis unor intelectuali albanezi din Paris că va releva chestiunea albaneză în faţa lumei civilizate europene. Congresul va avea să stabilească şi să formuleze dezide­ratele poporului albanez, care cu nici un chip nu voeşte să-şi schim­be actuala supuşenie pe o alta, ci-şi pretinde revendicarea auto­nomiei In primul rând albanezii vor să dovedească Europei, ca o nare parte din ţinuturile pe cari e revendică azi muntenegrenii şi te ii, sunt teritorii pur albaneze. Capitala viitoru lu i principat — a spus un fruntaş albanez din Bucureşti — trebue să fie numai Uonastir. Tot acest fruntaş a mai declarat, că a găsit în România totdeauna o ţară amică şi speră (â tot în Bucureşti, — dela con­gresul ce se va ţinea aici va veni liberarea poporului albanez. In scopul aranjării acestui congres va sosi zilele acestea în Bucureşti, jefui Albanezilor liberali, Ismail Kemal.

Zilele congresului vor fi fixate în cursul săptămânei viitoare.

Ştiri diverse.

Membrii »Sfântului Sinod« au fost onvocaţi în sesiune ordinară de toam- [| pentru Luni 22 Octomvrie, la orele ţ dimineaţa.

D upă o in fo rm a ţie d in sursă Imitivd, JBMmi Paşa guverna toru l \meral a l M acedon ie i ş i nou l a m • mador a l T u rc ie i la Viena, în i/rumul său spre Viena, se va o p r i « %i la S in a ia pentru a v iz ita pe MSa regele Caro!, care de a l alta nard s-a re în to rs d in B u cu reş ti la Castelul Peleş.

D. Dimitrie Moruzzi a fost numit prefect ai Capitalei. D-«a a depus ju- rământul alaltaeri dimineaţă, în faţa d-lui Câpităneanu, secretar general al ministerului de interne.

M. S. Regele a numit membrii ai Ordinului Coroana României în gradul de Mare Cruce, pe d-nii general de di­vizie Argetoiauu Ion, fost ministru la departamentul răsboiului şi Neniţescu D. fost ministru la departamentul in­dustriei şi comerţului.

Monitorul Oficial publică decretul, prin care d. C. C. Arion fost ministru de interne a fost decorat cu ordinul Carol I< in gradul de mare ofiţer şi

d. Pangrati fost ministru de lucrări pu­blice. cu acelaş ordin în gradul de co­mandor.

Numeroşi dezertori din armata bulgară au trecut şi trec în Dobrogea. Pe ziua de Mercuri a fost prinşi în apropiere de Hârşova uu număr de opt dezertori, între cari un sergont şi doi caporali. Dezertorii bulgari erau toţi înarmaţi şi aveau asupra lor câte 100 cartuşe flecare. Armele au fost confis­cate, iar dezertorii au fost trimişi sub escortă autorităţilor di* Cerna-Voda,

Adunare Invăţâtorească.— Adunarea generală a X X X II a Beuniunei învăţătorilor gr. cat. din

ju ru l Gherlei. —

In 20 Octomvrie st. n. s-a ţinut adunarea generală a învăţătorilor gr. cat. din jurul Gherlei în comuna de pe valea Someşului, în Iclodul mare. La adunare a fost de faţă şi P. S. Sa epis­copul Hossu.

Cu trenul de dimineaţă am plecat mai mulţi învăţători de pe văile Some- şurilor. La - gara din Gherla P. S. Sa, în­soţit de domnii loan Georgiu prepozit prezidentul reuniunei, Dr. Alexandru Ghete secretar şi alţii, între urări de »Să trăiască« s-a urcat în trenul, care ducea la Iclod.

După primirea frumoasă la gară, s-a ţinut serviciul dumnezeesc. După cetirea Sf. evanghelii 1. P. S. Sa ţine o predică cu învăţături frumoase tâicuind evangelia.

Şedinţa 1.După serviciu la oarele 10 adu-

nându-ne în spaţioasa sală şcolară, în curând a sosit şi II. Sa în mijlocul no­stru, unde a rostit o vorbire pătrunsă de adevărată iubire părintească, îndem­nând membrii la exemplul lui Isus ca ideal al dascălilor, la câştigarea demni­tăţii de dascăl confesional, prin muncă neîntreruptă în şcoală şi afară de şcoală, ca astfel să se poată mijloci deştepta­rea şi cultivarea poporului nostru. în­ţelegerea reciprocă între cei doi factori învăţători şi preoţi este o condiţiune de căpetenie pentru buna reuşită a activi­tăţii culturale, ia care ne promite cel mai călduros sprijin. La aceasta vorbire prezidentul 1. Georgiu în numele mem­brilor salută pe Înaltul patron al reu­niunei.

Dintre membri au fost prezenţi peste 70, iar ca oaspeţi am observat pe d-nii: E. Montbach deputatul cercu­lui, inspectorul reg. Carol Kehrer, pro- topretorele Keczeli, Dr. Petru Fabian canonic, director prep & rând ial, Dr. Ale- vandru Gheţe secretar ep. Ioan Mure- şan adm, protopopesc, Dr. luliu Simon paroh local, Teofil Moldovan, N. Neamţiu, I. Bochiş, luliu Pop reprezentanţi ai preoţimei fcractuaie, prof. prep. V. Botta, şi H. Deac ş. a.

Conform programului s-a esmis 4 comisiuui din câte 8 membrii anume : Pentru cenzurarea raportului secretarial şi propuneri etc. A urmat apoi cetirea raportului general prin secretariui reu­niunei d-1 Alexandru Pop, din care mi-am însemnat următoarele :

Comitetul central a desvoltat o activitate mulţămitoare. A ţinut în de­cursul anului 7 şedinţe, a adus la în­deplinire propunerile adunării generale trecute şi în conţeiegere cu colelalte reuniuni din dieceză şi-a ţinut legături intime, tinzând la solidarizarea învăţă­mântului din dieceză. Gu deosebire a- mintesc că, Reuniunea noastră e soli­dară cu Reuniunile surori (afară de cea Sâlăgeană) întru de a putea ajunge la unificarea activităţii tuturor reuniu­nilor a Învăţământului din dieceză, pre­cum şi a celorlalte două: Înfiinţarea inşpectoratelor confesionale după ţinu­turi şi întemeiarea unui organ oficios diecezan.

Dintre cele 16 tracte protopopeşti aparţinătoare Reuniunei noastre, după cum se aminteşte în raport numai trac- tui Lăpuşuiui ung., Ciocmanului, Ciceu cristurului şi Oipretului n-au desvoltat nici o activitate. Celelalte au satisfăcut recerinţelor.

La tema de concurs »Efectele uni- rei bisericei cu Roma a Românilor din Transilvania şi Ungaria« a întrat nu­mai o lucrare de Gavril Almăşan înv. în Minthiul Gherlei, care s-a premiat cu 20 cor. Iar dintre dizertaţiunile din tracte s-a premiat cu 5 cor. tema: »Fo­losul învăţământului fizic în şcoala po­porală«, care s-a şi cetit in adunarea generaiă de loan Dascal înv. în Sânni- coara.

Ioan Roman Cassarul reun. pre- zentează socotelile pe a tr. 1911/12 din care se vede, că averea reuniunei în

bani şi acţii este de 5510 cor. nesoco­tind restanţele însemnate.

Biblioteca conţine 550 opuri, cari şe folosesc din partea membrilor,

Şedinţa 11.După şedinţă s-a dat un banchet,

iar la 3 oare a urmat şedinţa a doua. învăţătorul local N. Pataki ţine prele­gere practică cu elevii din ci. II, despre »înfăţişarea şi scrierea numerilor dela 20— 30« cu rezultat bun.

Din propunerile comisiunei prime am însemnat: înfiinţarea cursurilor de analfabeţi în timpul de iarnă, unde nu­mai va fi cu putinţă.

Membrii să conlucre întraceia ase completa în toate şcoalele învăţământul la 6 clase pentru edarea testimonielor finale spre a-şi putea validita drepturile ce le-ar avea generaţiile venitoare în legătură cu acele.

Reuniunea alege de membru ono­rar »Asociaţiunea« din Sibiiu.

Taxe de membrii s-au încasat 28 coroane. Membrii noui ordinari s-a în­scris domnii profesori preparandiaii- Vasiiiu Botta şi Horaţiu Deac. Aduna­rea viitoare se va ţinea în Lăpuşul un­guresc la 2 August.

Un membru.

Din Budapesta ni-se anunţă, că Vineri la 10 oare a. m. a avut loc în vila regretatului Dr. I. Gali prohodul, oficiând P. S. Sa Episcopul I. I. Pap, asistat de Arhimandritul Hamzea, pro- tosincelul Bogoevici, preotul militar Ioan Pap, preotul Dr. Petru Ionescu şi de diaconul Dr. I. Lazar. La prohodul din Budapesta dieceza Caransebeşului a iost reprezentată prin P. S. Sa episco­pul Dr. E. M. Cristea. Responzoriile le-a cântat corul tinerimei.

înmormântarea a avut loc eri (Duminecă) dimineaţa în Cluj cu mare pompă bisericească, condusă de P. S. Sa protosinceiul Dr. R. Roşea ca man­datar al I. P. S. Sale Metropolitului I. Meţianu.

Pe baza unor informaţiuni auten­tice ale ziarului »Drapelul« testamen­tul fericitului Gali, afară de rentele via­gere şi afară de legatele familiare (cu totul cam 140,000 cor.) sunt următoa­rele ; Câte 2000 cor. Bisericelor româ­neşti gr. or. din Lipova şi Cluj, cu în­datorirea de a oficia in fiecare an pa­rastas, câte 1000 cor. Asociaţi unei pen­tru literatura şi cultura poporului ro­mân, Societăţii sârbeşti »Matica«, Aca­demiei maghiare din Budapesta, Acade­miei greceşti din Atena şi Reuniunei lemeilor române din Sibiiu ; apoi 400 cor. şcoalei de fete gr. or. române din Lugoj şi câte 200 cor. societăţii »Cru­cea roşie« din Timişoara şi Institutului de surdo-muţi tot de acolo.

întreaga avere a fericitului Dr. Gali tace cam 600,000 cor., care se îm­parte între Metropolia românească gr. or. şi sârbească, având a se activa fun- daţiunile stabilite în testament, după ce se vor fi achitat toate legatele.

Ş T I R I .— 21 Octomvrie v. 1912.

P e n t r u fo n d u l z ia r i ş t i lo r . C uposta de azi am primit pentru fondul ziariştilor dela tinerii co- mersanţi români din Făgăraş Bârsan şi Urs, succesorii firmei Ioan Peia, suma de 4 coroane în­soţită cu următoarele rânduri:

Onorată Redacţie ! Avem o- noarea a Vă aduce la cunoştinţă că cu poşta de azi am trim is la adresa B-v suma de cor. 28, şi anume cor. 24, abonament pe a- nul 1912 pentru „ Gazetă“ ear 4 cor. pentru „Fondul ziariştilor*, cu acea observaţiune că în fiecare an în loc de cor. 24, vom trim ite suma de cor. 28.

Mulţumind bravilor comersanţi pentru interesul ce-1 arată faţă de ziaristica română îndemnăm pub­licul din jurul Făgăraşului să dee tot sprijinul său acestor 2 tineri români, cari prin fapta lor au dat dovadă de adevăratul simţ ce l au fa/ă du instituţiile noastre naţio­nale.

Deraieri de tren. săptămâna tre­cută a avut Ioc o deraiare de tren'pe linia Turda— Câmpeni, în urma căreia mehanicul Szentkirály Béla şi-a rupt amândouă picioarele. Locomotiva şi va- gouul de bagaje au suferit mari strică­ciuni. Din întâmplare, pasagerii au ră­mas scutiţi de vre-o nenorocire, deşi trenul era tixit de persoane. Se crede că deraiarea a tost provocată cu inten- ţiune.

— O altă deraiare de tren a a- Yut loc alaltăseară pe linia Viena-Pesta. In apropierea staţiunei Párkány-Nánár a deraiat un tren (accelerat, ce venia dinspre Viena. Victime n’au fost.

0 expediţie polară nimicită. DinPetersburg se anunţă: Personalul vapo­rului »Opyt«, care a sosit zilele acestea în Archangelsk, a aflat dela marinarii norvegieni, că expediţiunea nord-poiară a sublocotenentului Sedov a îndurat o groaznică catastrofă. După cum se svo- neşte, vaporul sublocotenentului Sedov a fost împrejmuit de munţi de ghiaţă în apropiere de Novozemlja, fiind com­plect distrus. Din tot personalul expe- diţiunii numai 3 inşi au putut scăpa pe ţărm.

Teribilă catastrofă în Bucovina.Din Pătrăuţi (Bucovina) se anunţă, că pe muntele Dealul Mare a avut loc o groaznică catastrofă: Din cauza abun­dentelor ploi din timpul din urmă, stra­tul de pământ de pe coastele muntelui a început să lunece la vale, acoperind 65 de case. O familie de 5 membri a fost îngropată şi numeroase persoane au dispărut fără de urmă. Cantitatea de pământ prăbuşit e îngrozitoare. Un pâ­rău, care trece pe la poalele muntelui, fiind acoperit de pământ, şi-a schimbat cursul.

Un congres contra războiului. Lu­nea trecută s-a deschis la Bruxelles, şedinţa biroului socialist internaţional, la care au luat parte delegaţii socialişti din 16 state. In urma propunerei d-lor Victor Adler şi Kautsky s-a dat însăr­cinarea unui sub-comitet, de a face un manifest împotriva războiului. In ace­laşi timp s-a hotărât, pentru mijlocul lunei Ianuarie, convocarea unui congres socialist internaţional în Elveţia, care să aibă in ordinea de zi un singur punct: Situaţia internaţională şi atitu­dinea faţă de război.

Din grozăveniile mării. Pe bordulvaporului englezesc „Wheatsheaf«, care a sosit alaltaeri în portul Cardiff, au fost aduşi şase oameni, pe cari îi sal­vase din canalul Bristol. Trei zile se luptaseră aceşti 6 nenorociţi cu valu­rile mării acăţărându-se de o barcă răstur­nată. Ei călătoriseră pe vaporul »Te­met« cate, pe semne, s-a ciocnit de o stâncă şi s-a scufundat. In urma cioc­nirii, două luntri de salvare au căzut în mare şi s-au răsturnat. Căpitanul cu mai mulţi oameni de serviciu a sărit în apă, unde s-au urcat pe o bucată de bârnă, care plutea pe deasupra apei. Bârna însă s-a scufundat dimpreună cu cei ce-şi căutaseră scăparea pe ea. Ma­şinistul a cercat să înoate spre o luntre de saivare, dar sleindu-i puterile, s-a scufundat în valuri. Un ofiţer cu 2 pasageri şi 5 matrozi au fost mai noro­coşi, ajungând Ja o luntre de salvare. Aceşti 8 nenorociţi trei zile întregi au avut să lupte cu valurile reci şi cu foamea. Doi dintre ei nemaiputând suporta chinurile şi osteneala, s-au scu­fundat în valuri; ceilalţi şase îşi per- duseră toată nădejdea de scăpare, când zăriţi fiind de pe bordul vaporului » Weat» sheaf*, care le veni în ajutor, au fost salvaţi. Doi dintre cei salvaţi au îne- bunit de groază.

Ştiri mărunte. Din Stockholm se anunţă: Academia suedeză a hotărât ca premiul Nobel pentru literatură, să se acorde in acest an poetului german Gustav Frensseu.

— Din Halle se anunţă: Din cauza scumpetei camei, de alaltaeri s-a des­chis aici un nou abator, în care se taie carne de câine. In prima zi s-a făcut o mare vânzare.

— Ziarul «M ir» află din izvor au­torizat că, înainte de a părăsi Demir Hissar, turcii au închis 200 de bulgari într’o cazarmă, căreia i-au dat fo c ; toţi bulgarii au pierit. In valea Struma, turcii au legat mulţi bulgari unul de altul şi Dau măcelărit.

— Numeroşi Kurzi înscrişi ca vo­luntari în armata turcă — se anunţă din Constantinopol — poartă pe fesu­rile lor deviza: «Ori !a Sofia, ori moar­tea » .

— Am amintit într’un număr tre­cut, despre procesul d-rei advocat La- briola şi că în Italia s a pornit o acţi­une contra dreptului femeilor de a

practica avocatura. Curtea de " casaţie — după cum se anunţă acum —- a ho­tărât ca femeile să nu aibă acest drept.

Atragem atenţiunea cumpărători­lor de mobile asupra anunţului.* Szé­kely şi R é ti, fabrică de mobile.

»Dela societatea p. fond de teatru*.

— înştiinţare. —

In numele comitetului de încvar- tirare, rog pe toţi aceia, cari doresc să ia parte la serbările din 5/18 şi 6/19 Noemvrle, ale «societăţii de fond de teatru», să trimită înştiinţarea sosirii

; d-lor şi dorinţele în privinţa oţelelor din Braşov pe adresa subsemnatului:

Dr. Horea Petra-Petrescu, Braşov, Târgul grâului 4.

l)io Braşov şi Ţara-Bârsei.Alegerea de preot al treilea la

Biserica Sf. Nicolae din Scheiu va avea loc Dumineca viitoare. In scopul acesta părintele protopop Dr. V. Saftu, a a- nunţat eri în biserică convocarea sino­dului electoral pe Dumineca viitoare. Precum suntem informaţi comitetul parohial al bisericei Sf. Nicolae a sta­bilit lista de candidare precum ur­mează : Nicolae Stinghe, doctor în sf. teologie, catihetul şcoaielor medii. 2. Candid Muştea, abs. de teologie, absol­vent ai facultăţii de drepturi, învăţător*3. Nicolae Furnică abs. de teolog. înv. şi 4 Gheorghe Florea Preşmerean abs. de teologie.

Reprezentanţa oraşului Braşov va ţinea Mercuri în 6 Nov. o adunare generală ordinară.

Apolo-Bioscop. Luni şi Marţi în 4 şi 5 Noemvrie. Cataractele Niagara ve­dere, (după natură). O escursiune cu trenul de munte, (vedere după natură). Aventurile unui mic vagabond, (humor). «O însurătoare silită», (Comedie în 2 acte, de la renumita fabrică Nordisk Film ; în rolul principal : Clara Wieth, societara teatrului regal danez, (1000 metri). Ura de neamuri, (dramă 500 metri). Un tată sigur, (dramă 500 me­tri). Actualitate i Cea mai reuşită fotogra­fie a fabriceide fii muri Pathé, lucrată de uu fotograf special, trimis pe câmpul de luptă : «Războiul balcanic». Aci în Braşov se vede de prima dată in «A- pollo-Bioskop. — Mercuri şi Joi pro­gram nou.

Urania-Kino.Programul pentru Luni şi M arţi

4 şi 5 Nov.:Barcelona, cel mai mare oraş al

Spaniei. Vedere admirabilă după natură) Moriţ şi cânele baronesei (Umor). » Flo­rar easa din Las Palmasu (Dramă me­xicană 600 m.) »Ainos«. Populaţia stră­veche de pe insulele japoneze. (După natură). Luptătorii premiaţi Williams şi Coumy îa luptele greco-romane. (Sport), minimi răscolite« (Pathé colorat) Comedie dramatică in 2 acte. 1400 m. Locul acţiunei: Grădinile din Roma de pe Monte Pincio şi ale vilei Pamphili Milano. Danţnl bajaderelor din Harem esecutat de Lehman. (Mare comedie). Adaus extra : »Războiul balcanic« (A c ­tualitate) Fotografiile firmei Pathe Fré* rés Paris.

ULTIM E ŞTIRI.CsikSZereda, 4 Noemvrie n.

(Tal. part.) In protopopiatul Giur­giului s-au început prigonirile con­tra celor ce au încercat să se apere împotriva episcopiei maghiare. Pro­topopul Elie Cămpianu din Gyer- gyoszentmiklos, preotul Alexandru Donescu din Va slab şi venerabilul bătrân dee91 ani Gavrilă Ciobotar preot în Ghimeş, sunt puşi sub cercetare criminală pentru o decla- raţiune şi protest împotriva anec- sării lor la vlădicia Hajdudorog- ului. Azi au sosit aici numiţii preoţi citaţi spre a fi ascultaţi de judele instructor, dimpreună cu curatorul George Blaga din Vaslab şi George Colcer din Ghimeş. Sunt urmăriţi şi vre-o 50 alţi capi de familie din Vaslab, cari au încercat să treacă la biserica gr. orientală română. Raport mai lung urmează. Cor

|Proprietar:Tip. A. Mureşianu: Branisce & Comp

Redactor responzabil: Ioan Brotea.

P E A V A L I E O T T - â . .Anunţ cu stima On. public din loc şi jur că am deschis un

In casele d-lui Ioan Peteu, fabrică de luminări, la 2 porumbi, Târgul puilor. Aci se vând toate speciile de licheruri. cogniacuri. rachiuri ie prune şi drojdie precum şi de brad. 12_ 13 K E N YE RES K Á R O L Y jun.

Fabricant de spirtuoase.

Page 4: Regele Carol despre războiu.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/69364/1/BCUCLUJ_FP_P2538_1912_075_0234.pdfPentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe an

P ágim 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 233—1918

Gel l a i mare m a p a de haine In Ardeal.A m onoare a aduce la cunoştinţa Onor. mei muştirii din Braşov şi împrejurime, că în urma circulaţiei streinilor de

peste vară — devenită obiceiu în oraşul nostru — prăvălia mea de

haine pentru bărbaţi, băeţi, copii şi fetiteam aranjat-o cu cel mai bogat şi mai fin asortiment de taine confecţionate, esclusiv, la comandă. — Din acest depozit, după

ce partea cea mai mare a fost cumpărată peste vară, mai ales, de streinii vizitatori, — au mai rămas, între altele:

Pardesiuri de toamnă, paltoane de iarnă, blăni pentru orăşeni şi voiajori, şolovari, haine pentru bărbaţi, băeţi copii şi fetiţe,

pe cari le vând cu cele mai moderate preţuri, oferind astfel oricui ocazia ca cu bani puţini să-şi poată procura haine fine, pregătite la

IRog sprijinul binevoitor şi cât mai multe comande din partea Onor. public.

Cu deosebită stimă

Succesorul N. P. Goldmann: SAMUEL LIPOTBraşov, Târgul Inului 33. (Palatul Cell).

Deschidere de Prăvălie.Subscrisul am onoare a aduce Ia cunoştinţa On. pnb-

lic că cu bl Octomvrle 1912 am deschis în strada Hir- scher nunraăru 3,

Prăvălie cu sarcuterie si cămătărieJ 5 î

Esperienţa câştigată de mai mulţi ani în streinâtate şi Braşov, ţmăpune în plăcută poziţie de a oferii numai producte pr ma.

Curăţenie, punctualitate şi conştiinţiositate vor fi ţintamea.

De o cercetare numeroasă rugândumă semnez cu toa­tă scima

Hugo Bedners

COVOARELINOLEUM

PERDELE

Pânzături, albituri de pat, se pot cumpăra cu preţul cel mai convenabil, în ale­gere mare, preţurile cele mai ieftine la

inil!!il!l!l!!l!ll!IIIIH!!llllllllMII!!n!l!l!ll!l!ll!!!llll!lll!ll!!lilll!l!!i!l!llll!lll!lllll!J!llllll!!l!!!!llilllllllll! :|l!l!llllll!lllffllMIIIIIIIIIIIIIII!IU!llllllllll!lll!IIIMIIIi!l!!ll!!lll!IIIM!lllllllllllll!l!!l!lllll!lll!l!lll!!l!l!INIII!li!l!llll!M

* 4J trămutars localAm onoarea a aduce la cunoştinţa On. mele clientele, că

Atelierul meu de croitorie,aranjeat după modelul din capitale, l’arn strămutat în

Etajnl I. Strada Vamei Nr. 6.deasupra Filialei Băncei de credit ung.

Cu deoseb/tă stimă

R I E M E R J f l KA BTot în etajul acesta sunt de închiriat 4 odăi frumoase,

luminoase, acomodate prntru birouri.

T E L L M A N N « S P E ILTârgul Grâului Nr* 8*

îngrijim şi aşezarea de T i v i n l o i l V f l cu lucrători eaperţi.L u c r ă r i l e de JulIlU 1611111 în Hotel Coroana sunt

executate de firma de sus.

m IrStni iîïîïnl£022 Eb

Él©Ü

i ii iIHät ii l■

I

Cea dintâi şi mare Yăpsitorie artistică şi spălătorie chemică cu abur şi motor precum curăţirea de puf.

Wilhelm KőrnerFabrica: strada năsipuiui de jos 1 a); F ilia la Strada Yăm ei 36.

Localităţi de primire în Feldioară la Domnii Stenner & fiu comersânt, Élőpatak la domnul Mühlbácher, croitor de bărbaţi, Tuşnad la Domnul Meggeri croitor bărbătesc, Szabó Poték-Vila, şi la toate localităţile din împrejurime.

Curăţire hemică de haine bărbăteşti, dame şi copii,uniforme, costuma broderii, pânzături, plapome, stofe de mobile şi deco­raţii, perdele, coperte, covoare se curăţa radical, devine ca noua.

Specialităţi: Curăţire de pene de struţ. Obiectele menţionate se văpsesc iarăşi în acea coloare, sau în alte colori,

Toate obiectele tn negru, aşa că apar ca noua Comande din afară cu posta 38 execută promt.

ii

1l i

l i

ài iuüiiU5t\MWli

Beufcură esce lentă şi cu gust bun, care pro duce sânge. - Recomandat di medici contai boalei de ane mie, lipsă di sânge, nervoşi tate, recony»

lescenţă. — Influinţea?ă producere« sângelui, întărind muşchii şi nervi dă apetit fără a avea ceva urrair neplăcute asupra stomacului sau li dinţi.

Preţul unei sticle mari Cor. 3.50, una mică Cor. 2.—. Se capătă în toate farmaciile.

Depozitul principal )a :

G U IP O F A B R I T I U Sfa rm a c is t fn S ib itu .

SFAT Şt AJUTOR!:pentru cei ce sufer de Ini/ gestiuni, acreală de gât, con- stipaţie, dureri de stomac, împreunate cu sfarşile sij folosească

B R A D YPicături de stomac

aşa numite M ARIAZELLNu cumpăraţi imitaţii şi

falsificări de picături verita­bile sunt cu marca de ală­turea, subscrise C. BRADY, şi pachetate în hârtie roşie.

Se capătă în farmacii, cu preţul de 80 bani şî 1 K 60 bani. S sticle cu 5 Cor. 40 bani 3 sticle duple cu { Cor. 80 bani trimi7e franca producentul

G- BR AD Y , farmacia ,,Konig Ton UaganW l e n . 1 Fleischmarkt 2 Depot 5.Reisz Mik sa, F a b r ie ă de m ob i le

Békéscsaba,^ _ n . d . r á s s 3 r -ű rt.

Mobile moderne de calitate superioară.

Nagyvárad,IS á lro cz i -OLt.

Preţuri convenabile. —

Braşov,Provizor Stra,cLa. ltm-g-ă, 33 .

Aranjare completă ele locuinţe cu mobile.

TIPARUL TIPOGRAFIEI A. MUREŞIANU, BRANI8CE & COMP: BRAŞOV.


Recommended