Refractia Oculara Si Adaptare LC

7/22/2019 Refractia Oculara Si Adaptare LC

1/86

[ 1 ]CONFIDENTIAL

Refracia Ocular i Adaptarea

Lentilelor de Contact moi

Dr

.

Ana

-

Maria Mnescu

Medic specialist oftalmolog

Clinica Oftalmestet

Dr.

Ionu

Costache

Consultant profesional Bausch + Lomb Vision Care

Bucureti, 22.03.2014


2/86

[ 2 ]

Refracia clinic acea parte a unui examen oftalmologic care determin starea de

refracie a ochilor

Stri refractive: emetropia ametropia

miopia

hipermetropia

astigmatismul

Refracia clinic


3/86

[ 3 ]

Presbiopia Acomodare insuficient pentru o vedere clar, confortabil la aproape.

Pacienii prezbii au nevoie de o "adiie la aproape" un plussuplimentar (pozitiv) de putere pentru lentila la lucrul la aproape.

Debutul prezbiopiei: de obicei intre 40-50 de ani.

Variaii individuale n debutul prezbiopiei: variaie fiziologic

distana de lucru

viciul de refracie la distan

diametrul pupilar cerinele individuale

Refracia clinic


4/86

[ 4 ]

Refracia clinic


5/86

[ 5 ]

Emetropia Ametropia

Refractiv

Axial

Combinat

Miopia

Presbiopia

AstigmatismHipermetropia

Raza paralel incidenteste focalizat n faaretinei

Raza paralelincident estefocalizat n spateleretinei

Liniile focale i cercul celeimai mici confuzii

Tipuri de vicii de refracie


6/86

[ 6 ]

Accesorii

Ram de prob

Lentile

Ocluzor - rigl

Ocluzor

Rigl lentile Cilindru Jackson

Flipper Halberg

Refracia clinic


7/86[ 7 ]

Msurai distana pupilar (PD)

Reglai PD de pe rama de prob nfuncie de ceea ce are pacientul. n unele cazuri poate fi necesar s se

msoare i s se stabileasc jumtate dinDP (monocular DP).

Extindei braele ramei i slbii auanazal Poziionai rama de prob n mod

corespunztorpe faa pacientului.

Punei rama de prob astfel nctaceasta s stea ferm pe nasulpacientului.

Scurtai braele ramei pentru a se potrivipe faa pacientului perfect, dars nu fieprea strns.

Utilizarea ramei de prob


8/86[ 8 ]8

Foropter-ul


9/86[ 9 ]

Axa negativ

Mner

Axa pozitiv

Mner

Axa pozitiv

JCC pentru fororpter

JCC pentru rama de prob

Cilindru ncruciat Jackson

Axa negativ


10/86[ 10 ]

Lungime standard Lungime standard

Refractiv

MIOPIA

Axial

Refractiv

HiPERMETROPIA

Axial

Ametropiile: Axiale i Refractive


11/86[ 11 ]

Refracia obiectiv:

retinoscopia (skiascopia)

astigmometria (Javal)

oftalmoscopia

autorefractometria

Refracia subiectiv

Refracia clinic


12/86[ 12 ]

Autorefractometria


13/86[ 13 ]

Avantaje

Metod obiectiv

Mult mai uor de nvtat i efectuat comparativ cu retinoscopia

Dezavantaje

Dificil de controlat acomodaia pacientului

Uneori nu chiar att de exact

Costul mai ridicat al echipamentelor

Autorefractometria


14/86[ 14 ]

Autorefractometria - exemple


15/86[ 15 ]

Refracia subiectiv


16/86[ 16 ]

1. Vederea actual.

2. Punctul de plecare.

3. Estimarea refraciei.

4. Gsirea celei mai bune corecii sferice.

5. Evaluarea astigmatismului.

6. Corecia optim monocular.

7. Echilibrul binocular.

8. Corecia optim binocular.

9. Determinarea coreciei pentru aproape.

10. Prescripia final .

Refracia subiectiv


17/86[ 17 ]17

Nume: .................... Data: ......................................

OD +1.25 DSF 0.75DC x 175 (AV c.c. = )

OS +1.75DSF 0.50DC x 10 (AV c.c. = )

DP 63 mm

Adiie +1.75 (R & L)

Adiie pentru intermediar: +1.00 (R & L)

Diagnostic:

Tip lentile: (1) Progresive pentru uz general

(2) Corec

ie monofocal

pentru orele de muzic

Prescris de

Datele minime ale unei prescripii

Refracia subiectiv


18/86[ 18 ]

Refracia subiectiv


19/86[ 19 ]

Acuitatea vizual (AV)

nainte de a ncepe refracia subiectiv, examinatorul ar trebui

s tie: AV a pacientului att la distan i ct la aproape, fr corecie

AV cu corecia actual - ochelari / lentile de contact (dac este

cazul).

Refracia msurat obiectiv (retinoscopie sau autorefractometrie)

AV naintea refraciei


20/86

[ 20 ]

Comunicarea cu pacientul

Este esenial ca pacientul s neleag exact ceea ce este necesar defiecare dat cnd se pune o ntrebare.


21/86

[ 21 ]

Instruirea pacientului

Examinatorul trebuie s fie foarte explicit, cernd pacientului s se uite la unanumit rnd de litere pe optotip (de obicei aproape de nivelul acuitii actuale).


22/86

[ 22 ]

Poate fi:

Rezultatul retinoscopiei

Rezultatul autorefractometriei

Corecia actual

O prescripie anterioar

Fr corecie (vederea natural)

Punctul de plecare pentru refracia subiectiv


23/86

[ 23 ]

Blurcirclediameter

1.50DS+1. 50DS

1. n ochiul miop necorectat,razele paralele de lumin (dela un obiect deprtat) sentlnesc ntr-un punctn faaretinei. Razele rspnditeformeaz un cerc neclar pe

retin.

2. Punerea unei lentilepozitive n faa ochiuluiaduce punctul de focalizaremai aproape de cornee imai departe de retin,fcnd cercul neclar mai

mare.

3. Cu lentila negativfocalizarea luminii se facemai aproape de retin.Cercul neclar este maimic i obiectul apare maiclar dect in cazul lipsei

lentilelor sau n cazullentilelor pozitive.

Gsirea celei mai bune corecii sferice: Miopia


24/86

[ 24 ]

4. Corecie optim.Lentila corectfocalizeaz lumina exactpe retin, formnd cea

mai clar imagine.

5. Supracorecia. Creterea puteriinegative mpinge focalizarea dincolode retin. Un pacient ne-prezbit poatecompensa prin creterea puterii

pozitive a lentilei cristalinului. Razelede lumin nu trec prin globul ocular, ci formeaz un cerc neclar peretin. Imaginea apare din nouneclar.

6. Un ochi care poate acomodapoate compensa supracorecianegativ prin creterea puteriicristalinului. Astfel, la pacienii

mai tineri exist ntotdeauna oserie cu "cele mai bune sfere",ntre care exist o diferen micde claritate a vederii. Puterea ceamai puin negativ (sau cea maipozitiv) este folosit ca cea maibun sfer.

3.00DS2.25DS

3.00DS

Gsirea celei mai bune corecii sferice: Miopia


25/86

[ 25 ]

Miopii de obicei insist s aib maximum de AV.

Supra-corecia este de evitat.

Unii miopi citesc mai confortabil fr ochelarii dedistan.

Prescrierea ochelarilor progresivi/multi-focali lamiopi:

1.Uureaz saltul de focalizare de la distan laaproape (dependent de relaia acomodaie/convergen)2. Controlul miopiei

Prescripia final n miopie


26/86

[ 26 ]

Hipermetropia total = hipermetropia manifest + hipermetropia

latent

Unii hipermetropi lateni nu i pot relaxa toat acomodaia

Hipermetropia latent poate simula prezbiopia

Pseudo-miopi: emetropi sau hipermetropi care folosesc excesiv

acomodarea i pretind c sunt miopi

Hipermetropia necorectat poate interfera cu coordonarea

binocular

Hipermetropia necorectat poate duce la esotropia de refracie

Hipermetropii sufer frecvent de acomodaie instabil

Hipermetropia nu este doar opusul miopiei

Gsirea celei mai bune corecii sferice:


27/86

[ 27 ]

+1.25DS

1. La ochiul hipermetropnecorectat (ineacomodat) razeleparalele de lumin de laun obiect ndeprtat sentlnesc ntr-un punctcare se afl n spateleretinei. Lumina esteinterceptat de straturileglobului ocular iformeaz un cerc neclarpe retin.

2. Cu o lentil negativde1.25DS (0.1 sau mairu) punctul defocalizare o s fie mai nspate i cercul neclareste mai mare (cuexcepia cazului n careochiul acomodeaz).Imaginea apare mainceoat.

3.n aceast diagram olentil de +1.25DS a aduspunctul de focalizare maiaproape. Razele suntfocalizate la nivelulretinei, oferind o maibun imagine, dar nacest stadiu nu se tiedac acest lucru s-arealizat cu ajutorulacomodrii.

Gsirea celei mai bune corecii sferice:Hipermetropia

Gsirea celei mai bune corecii sferice:


28/86

[ 28 ]

4. +2.00DS. (5/5)Focalizare pe retin.Pacientul probabil cnc acomodeaz.

5. +2.50DS. (5/5)Focalizare pe retin.Pacientul probabil cnc acomodeaz.

6. +2.75DS. (6/7.5)Acomodaia nu maiexist. Focalizarea esteacum n faa retinei,formnd un cerc neclar

pe retin i o imagineneclar. Cea mai buncorecie este cea de lapasul 5.

Gsirea celei mai bune corecii sferice:Hipermetropia


29/86

[ 29 ]

Puterea coreciei depinde de

Istoricul pacientului;Amplitudinea acomodativ;Relaia Acomodaie/Convergen;

Muli hipermetropi nu accept corecie total.

1.00D de subcorecie este de obicei tolerat.

Dac vederea la distan nu ncurc, prescripia pentru

distan se poate recomanda pentru utilizare laaproape/calculator.

Se recomand corecia optim a hipermetropiei la copii

pentru a preveni strabismul, ambliopia...

Prescripia final n hipermetropie


30/86

[ 30 ]

Linia focal vertical(posterior)

Linia focal orizontal(anterior)

Cercul celei mai mici confuzii

(a) Puterea pe meridianeleprincipale (lungimea axial 60D)

3D

-1D

(b) Starea refractiv de-alungul meridianelor principale

63D

61D

Ctre cornee Ctre retin

(c) Formarea imaginii n ochiul astigmat a unui obiect punctiform

Astigmatismul


31/86

[ 31 ]

(a) No lens(b)

1.00DS

(c) 2.00DS

(d) 3.00DS(e)4.00DS

Imaginea in astigmatismul miopic

Astigmatism miopic compus Astigmatism miopic simplu Astigmatism mixt

Astigmatism hipermetropic simplu Astigmatism hipermetropic compus


32/86

[ 32 ]

Imaginearetinian aunui punct

Rx: +3.00/2.00x180

Image ofE

(a) Fr lentil

(b) +1.00DS

(C) +2.00DS

(E) +4.00DS

(D) +3.00DS

Efectele sferei n astigmatismulhipermetropic compus

59D

57D

(1) Puterea de-a

lungul meridianelorprincipale (lungimeaxial 60D)

+1D

+3D

(2) Starea refractivde-a lungulmeridianelorprincipale

Imaginea in astigmatismul hipermetropic

Astigmatism hipermetropic compus

Astigmatism hipermetropic simplu

Astigmatism mixt

Astigmatism miopic simplu

Astigmatism miopic compus


33/86

[ 33 ]

Cea mai bun corecie sferic plaseaz cercul celei mai mici confuziipe retin

Examinatorul trebuie s fac diferena ntre mai clar i mai uor decitit

O imagine n care unele contururi sunt focalizate mai bine ar putea finumit "mai clar" dect una n care toate contururile sunt la fel de neclare

Literele vor aprea "mai uor de citit", n cazul n care cercul celei mai miciconfuzii este pe retin mai degrab dect una dintre liniile focale

La unii pacienti cea mai bun corecie sferic nu poate fi uor destabilit datorit acomodaiei active

Cea mai bun corecie sferic n astigmatism


34/86

[ 34 ]

Odat ce cunoatem cea mai buna sfer poate ncepe msurareaastigmatismului.

Dac vederea este de 5/5 sau mai bun poate exista un astigmatismfoarte mic sau nu este deloc.

Astigmatismul mic nu ar trebui s fie ignorat; acesta poate provocaastenopie comparativ cu alte erori mai mari.

Determinarea astigmatismului se poate face cu:

AutorefractometrieSkiascopie

Cnd msurm/corectm astigmatismul


35/86

[ 35 ]

Supra-corecia: refracia n timp ce pacientul poart ochelarii siactuali sau cei propui.

Cnd se face o "supra-corecie":

1. Erori mari de refracie.2. Adaptarea lentilelor de contact.3. La copii mici.

Supra-corecia


36/86

[ 36 ]

Orice tehnic poate fi utilizat.

Util pentru rafinarea coreciei finale

1. Se poate efectua cu un flipper, peste

ochelarii pacientului.2. Dac este fcut cu un foropter/rama deprob:-Adugarea direct a sferelor.-Adugarea direct a cilindrilor dac axelesunt paralele.

-Calcul matematic pentru cilindrii oblicincruciai.

Supra-corecia

Refracia monocular acomodaia echilibru


37/86

[ 37 ]

Refracia monocular, acomodaia, echilibrubinocular

Acomodaia este legat de convergen.Supracorecia indus de lentilele negative stimuleazconvergenaVederea monocular:

Acomodaia poate varia fr s cauzeze diplopie.Vederea binocular:

Reflexul de fuziune inhib modificrile din cadrulacomodaiei.

Acomodaia este mai stabil n condiiile vederii binoculare.


38/86

[ 38 ]

Dup corecia astigmatismului i stabilirea echilibrului binocular:

1. Cu corecia final n rama de prob, msurai vederea binocular.

2. Adugai binocular+0.25DS. Dac AV se mbuntete sau rmne lafel, continuai s adugai +0.25DS pn la maximul tolerat binocular.

3.Dac +0.25DS scade AV adugai binocular 0.25DS pentru a gsi cel maimic minus (sau cel mai mare plus) care ofer acuitatea vizual optim.

Exist i excepii care confirm regula.

Echilibru binocular


39/86

[ 39 ]

Anisometropia i aniseikonia

Anisometropia: Diferen mai mare de 2 dioptrii ntre cei 2 ochi.Poate fi n unul sau toate meridianele.

Necorectarea anisometropiei la copii poate duce laAmbliopie;Absena vederii binoculare

Problemele coreciei anisometropiei cu ochelariImaginile retiniene sunt de mrimi diferite;Efecte prismatice diferite.

Aniseikonia: diferena de mrime sau form a imaginii retiniene ntrecei 2 ochi

Dac e mare: dificulti n vederea binocular: diplopia, strabism,ambliopia.Dac e mic: distorsiuni ale vederii n spaiu: dezorientare, ameeli,disconfort.


40/86

[ 40 ]

Corecie total i reevaluare peste 4-6 sptmni privindadaptarea

Modificarea corecieiReducerea puterii ochiului mai ametrop

Modificarea distanei vertex.Modificarea puterii i grosimii lentilelor.

Lentilele de contact, chirurgia refractiva i IOLs reduc

sau elimin efectul prismatic dar nu elimin neaprat ianiseiconia.

Copii tolereaz corecii n ochelari mai mari de 2dioptrii, comparativ cu adulii

Managementul Anisometropiei

Determinarea adiiei - nevoia de


41/86

[ 41 ]

Determinarea adiiei nevoia decorecie la aproape

Echipament minim necesar pentru


42/86

[ 42 ]

Echipament minim necesar pentrudeterminarea adiiei

Optotip ataat laforopter

Optotip de aproape

Ram de prob

Trus de lentile

Determinarea adiiei - nevoia de


43/86

[ 43 ]

Diverse metode:

1.n funcie de vrsta pacientului.

2. Jumtate din amplitudinea acomodativ.3. Adugarea gradual de plus / reducerea

minusului.

Determinarea adiiei nevoia decorecie la aproape


44/86

[ 44 ]

Adiia n funcie de vrst

Varsta Aditia pentru aproape

40 0,5DS

42 0,75DS

45 1DS

50 1,5DS

55 2DS

60 2,5DS

Pacient cu PFK 2,5DS


45/86

[ 45 ]45

Nume: .................... Data: ......................................

OD +1.25 DSF 0.75DC x 175 (AV c.c. = )

OS +1.75DSF 0.50DC x 10 (AV c.c. = )

DP 63 mm

Adiie +1.75 (R & L)

Adiie pentru intermediar: +1.00 (R & L)

Diagnostic:

Tip lentile: (1) Progresive pentru uz general

(2) Corecie monofocal pentru orele de muzic

Prescris de

Datele minime ale unei prescripii

Refracia subiectiv


46/86

[ 46 ]CONFIDENTIAL

Intrebari


47/86

[ 47 ]CONFIDENTIAL

Refracia Ocular i Adaptarea

Lentilelor de Contact moi

Dr.Ana-Maria Mnescu

Bucureti, 22.03.2014


48/86

[ 48 ]

Cum sa adaptam cu succes LC moi?ADAPTAREA LC MOI

provocare, ce necesita putin efort in combinatie

cu deprinderi dobandite prin practica

Cum sa adaptam cu succes?


49/86

[ 49 ]

Cum sa adaptam cu succes?

Identificarea pacientilor pentru portul LC moi

Evaluarea purtatorilor sau a noilor purtatori

Monitorizarea, re-examinarea, instruirea purtatorilor

Schimb de informatii intre prescriptori

Informarea si educarea (viitorilor) purtatori de LC

I t i l LC i


50/86

[ 50 ]

Pacientul vine la cabinet pentru imbunatatirea AV

Statisticile: peste 50% din populatia globului utilizeaza un mijloc de

corectie a viciilor de refractie

Istoricul natural al presbiopiei emite ipoteza: orice persoana peste

varsta de 40-45 ani = corectie optica

LC au fost introduse in urma cu peste 100 de ani cu rol de neutralizare

a erorile refractive - astazi au aplicatii clinice variate

Istoricul LC moi

I t i l LC i


51/86

[ 51 ]

Sfarsitul anilor 30 primele LC sclerale din sticla

1940 LC din plastic dur PMMA (polymetylmethacrylate)

1950

Otto Wichterle inventeaza LC din hidrogel HEMA

(hidroxyetylmethacrylate)

1970 Bausch & Lomb obtine autorizatia de a produce primele LC din

hidrogel

1999 introducerea LC din silicon-hidrogel

Istoricul LC moi

Istoricul LC moi


52/86

[ 52 ]

SUA aproximativ 30 mil. purtatori de LC

Global aproximativ 75 mil. purtatori de LC*

aprox. 80% dintre acestia sunt purtatori de LC moi din

hidrogel*

aprox. 30% dintre acestia sunt purtatori de LC moi de o zi

(de unica folosinta)*

*Sursa: The Optician, Contact Lens Spectrum

Istoricul LC moi

Consideratii generale


53/86

[ 53 ]

Consideratii generale

LC nu trebuie sa fie sperietori pentru prescriptori!

De obicei, o complicatie usoara aparuta la un purtator se rezolva

prin scoaterea lentilei de pe ochi

(disconfort, alergii locale minore)

Complicatiile majore, din categoria infectiilor microbiene

corneene, neovascularizatia, sunt rare

Incidenta infectiilor microbiene este de 1/1000/an

Dormitul cu LC poate creste prevalenta si severitatea

complicatiilor

Indicatii pentru LC moi


54/86

[ 54 ]


I. Indicatii de prescriere:

A. Corectie optica

B. Indicatii terapeutice

C. Efect cosmetic



55/86

[ 55 ]

A. Corectia optica

LC imbunatatesc functia vizuala prin neutralizarea ametropiei si

minimizarea distorsiunilor, in special la cei cu erori refractive mari

Miopii beneficiaza de o marire mai buna fata de ochelari - reversul evalabil pentru hipermetropie, afakie

Campul vizual este largit

Efectele prismatice sunt reduse sau chiar eliminate in cazulanizometropiei, anizeiconiei




56/86

[ 56 ]

B. Indicatii terapeutice

pentru corectia afakiei si a tulburarilor vederii binoculare (esotropia

acomodativa si excesele de convergenta)

pansament cornean cu rol de protectie mecanica a corneei, pentruameliorarea durerii in diverse afectiuni ale polului anterior sau

postchirurgical

ocluzor in tratamentul ambliopiei si a diplopiei




57/86

[ 57 ]

C. Rol cosmetic

efect psihologic foarte bun, fiind invizibile la purtare

utilizate pentru schimbarea sau nuantarea culorii ochilor, cu sau

fara corectia erorilor de refractie

LC opace sunt folosite cu rol prostetic, pentru mascarea cicatricilor

corneene sau ale irisului, prin pupile artificiale, sau tratamentul

aniridiei


Precautii


58/86

[ 58 ]

Precautii

II. Precautii / limitari la prescrierea LC moi:

A. Factori oculari/Considerente oculare

B. Factori sistemici

C. Purtatori non-complianti

- Orice viitor purtator LC cu risc crescut al infectiilor/inflamatiilor oculare, va trebui informat

despre riscuri si va trebui sa isi dea acordul scris cu privire la prescrierea de LC

Precautii


59/86

[ 59 ]

A. Considerente oculare

! atentie la pacientii cu diverse afectiuni ale segmentului anterior

ocular, infectii, inflamatii sau simptome severe de ochi uscat risc

crescut de complicatii (neovascularizatie si infectii)

! atentie in cazul pacientilor cu vedere monoculara pentru a nu afecta

ochiul integru

Precautii

Precautii


60/86

[ 60 ]


Afectiuni ale segmentului anterior si anexelor oculare:

- blefarita severa, entropion/ectropion, tulburari conjunctivale,

keratita neurotrofica, dacriocistita, salazion

Simptome severe de ochi uscat:

- posibil asociate cu sindr. Sjgren secundar artritei reumatoide,

lupus sau afectiunilor tiroidiene

Acnee rozacee, dermatita atopica

Precautii

Precautii


61/86

[ 61 ]

Atentie la pacientii care lucreaza in medii cu praf, aer uscat/aer

conditionat

recomandare ochelari de protectie

prescrierea de lacrimi artificiale

Filmul lacrimal anormal (insuficient cantitativ, slab

calitativ) scade purtarea cu succes si asimptomatica a LC

sa se tina cont de motivatia pacientului si a altor indicatii

pentru portul LC

prescrierea de lacrimi artificiale


Precautii

Precautii


62/86

[ 62 ]

B. Factori sistemici

! precautie la pacientii aflati in imposibilitatea de a manevra LC, de a le

intretine sau celor care nu pot fi monitorizati/supravegheati de personal

specializat

(pacienti cu epilepsie, boli psihice)

! NU se recomanda LC pacientilor imunosupresati (SIDA), celor cu artrita

reumatoida, diabet secretie lacrimala insuficienta si risc crescut pt.

neovascularizatie si infectii

Precautii

Precautii


63/86

[ 63 ]

C. Pacienti non-complianti

! evitam prescrirea de LC datorita riscului crescut pentru complicatii

severe:

pacientilor cunoscuti / suspectati de a nu ficomplianti regimului de purtare si intretinere a LC

pacientilor cu igiena personala precara

Precautii


64/86

[ 64 ]

EXAMINAREA PACIENTILOR SI PRESCRIEREA LC

Cum sa adaptam cu succes LC moi?

Examinarea pacientilor si prescrierea LC moi


65/86

[ 65 ]


Adaptarea LC moi = foarte usoara si la indemana oricarui prescriptor

dupa putina pratica

Important: o adaptare nepotrivita disconfort, intreruperea

purtarii si poate cauza modificari ale fiziologiei oculare

Prescrierea LC moi = selectarea celui mai bun material, dimensiuni si

modalitate de purtare care sa se potriveasca caracteristicilor oculare si

nevoilor pacientului



66/86

[ 66 ]

Istoricul pacientului: antecedentele personale si familiale patologice,

diferitele afectiuni oculare si sistemice, eventuale

tratamente efectuate (hormoni, preparate cortizonice,vaccinari etc)

varsta, stilul de viata, ocupatia

Informarea pacientului: evaluarea motivatiei la portul de LC si gradul de instruire




67/86

[ 67 ]

Examenul oftalmologic: refractometrie obiectiva

examenul acuitatii vizuale stabilirea corectiei optime

corectia valorilor obtinute in raport cu distanta vertex, la peste +/-4

dioptrii (tabel conversie)

biomicroscopia

alte examinari: +/- keratometrie, evaluarea cantitativa si calitativa afilmului lacrimal (test Schirmer, BUT )



68/86

[ 68 ]



69/86

[ 69 ]




70/86

[ 70 ]

Examenul oftalmologic:Biomicroscopia - cea mai importanta procedura preliminara

examinarea de ansamblu: pleoape, conjuctiva, limb sclero-cornean,

cornee

examinarea corneei cu marire si fanta ingusta

examinarea cu fluoresceina BUT si a integritatii corneei si

conjunctivei




71/86

[ 71 ]

Examenul oftalmologic: BiomicroscopiaStructura implicata Semne/simptome Indicatii

GeneBlefarita

Entropion/ectropion

Rezolvare si apoi prescrierea LC; interventie

chirurgicala

Marginea pleoapelorDisfunctiiale glandelor meibomiene

Salazion

Rezolvare si apoi prescrierea LC

Conjunctiva palpebrala

Hiperemie

Foliculi/papile

Identificarea cauzei tratament

In functie de severitate LC de unica folosinta

(daily disposables)

Conjunctiva bulbaraHiperemie

Pinguecula, pterigiom

Identificarea cauzei tratament

Nu se recomanda LC

Limbul sclero-cornean Neovascularizatie LC cu valori mari ale Dk/t (Si-H)

Corneea

Pete

Opacifiere

Edem

Identificarea cauzei

LC cu valori mari ale Dk/t (Si-H)

Monitorizare

p p



72/86

[ 72 ]

Proba cu LC moi selectia lentilei de proba dependenta de:

istoricul pacientului, starea generala, starea sanatatii oculare

ocupatie, hobby-uri, activitati sportive

nevoia de corectie

daca a mai purtat anterior LC (tip, mod de purtare)

particularitati individuale (anatomie locala)

p p



73/86

[ 73 ]

Proba cu LC moi keratometria, acolo unde e posibila, are rol

orientativ pentru stabilirea razei de curbura a LC

diametrul pupilar = rol important la adaptarea

lentilelor multifocale/bifocale si a celor cosmetice

p p



74/86

[ 74 ]

Proba cu LC moiSelectia LC si insertia Reevaluare

Evaluarea initiala si adaptarea (1-2 minute) Adaptare buna/slaba

Perioada de acomodare (5-15 minute)

Evaluarea la biomicroscop:

- Centrare

- Acoperire corneana integrala

- Mobilitate (dupa clipit )

- Push-up test (pana la 0.5 mm)

Raspunsul subiectiv vedere si confort Testarea AV

p p



75/86

[ 75 ]

Proba cu LC moip p



76/86

[ 76 ]

Proba cu LC moip p



77/86

[ 77 ]

Factori care influenteaza adaptarea:

parametrii lentilei

factori locali

p p



78/86

[ 78 ]

Parametrii lentilei

Raza de curbura:

RC mare mobilitate crescuta a lentilei(valabil si reciproca)

posibil cu o RC mai mica = centrarea LC

Diametrul lentilei centrare si mobilitateMarginea lentilei confort la clipire

p p



79/86

[ 79 ]

Factori locali

Curbura si diametrul cornean

Anatomia pleoapelor presiunea asupra lentilei

Filmul lacrimal

Sensibilitatea pacientului

p p



80/86

[ 80 ]

Evaluare RezultateAbaterea de

la normalCauze posibile Indicatii

Confort Lentila confortabila (7/10) - Disconfort la purtare

- Senzatie de disconfort la

clipit

- Corp strain

- Lentila prea groasa

- Centrare deficitara

- Lentila prea larga

- Margine nepotrivita

- Scoatem, curatam si reinseram

LC

- Alegem LC mai subtire

- Alegem LC mai stransa

- Se impune alt design de LC

Vedere Clara si stabila - Vedere incetosata

- Vedere variabila dupa

clipit

- Dioptrie necorespunzatoare

- LC prea larga

- Verificam puterea dioptrica


Centrare - Acoperire completa a

corneei (depasire limb cu 1-

2mm)

- LC centrata in orice directie

a privirii

- Suprapunere cu mai

mult de 2mm

- Expunerea corneei

- Descentrare la privitul

in extreme

- LC prea mare/mica

- LC prea larga

- Pleoape prea stranse

- Alegem un diametru mai

mic/mai mare

- Alegem LC mai stransa - Alegem

LC mai subtire

p p



81/86

[ 81 ]

Evaluare Rezultate Abaterea de la normal Cauze posibile Indicatii

Contact cu

pleoapele

(marginea LC)

- Contact fin

- Confort bun la clipit

- Margini ingrosate = LC

dislocata la clipire

- Indentatii conjunctivale

- LC prea larga/stransa

- Design periferic nepotrivit


- Alegem alt design LC

- Alegem alt tip de LC

Mobilitate la

clipit

(la privirea

inainte)

0.2 0.4 mm - Mai putin de 0.2 mm

- Mai mult de 0.4 mm

- LC stransa

- Film lacrimal hipoton

- LC prea larga

- Lacrimare excesiva

- Disconfort

- Incercam alt design /material de

LC

- Posibil corp strain

- Vedem acomodarea impunem

timp mai lung

- Verificam confortul

Testul Push-

up

Revenire lina a

lentilei

- Rezistenta la mobilizare

- Deplasare excesiva si

revenire haotica

- LC prea stransa

- Filmul lacrimal

- Disconfort

- Alegem LC mai larga

- Alegem alt material LC

- Posibil corp strain

-Vedem acomodarea impunem

timp mai lung

- Verificam confortul



82/86

[ 82 ]

Posibile complicatii ale adaptarii necorespunzatoare: nu apar de obicei pe parcursul examinarii/probei, mai degraba

dupa o perioada de purtare

in majoritatea cazurilor prin trauma mecanica provocata de LC

importanta monitorizarii purtatorilor evaluarea raspunsului

fiziologic



83/86

[ 83 ]

Posibile complicatii ale adaptarii necorespunzatoare: SEALs-leziuni arcuate epiteliale superioare = trauma mecanica

datorita LC inflexibile, prea groase

CGP-conjunctivita giganto-papilara reactie alergica a

conjunctivei palpebrale superioare

Monitorizarea purtatorilor


84/86

[ 84 ]

LC moi:

adaptarea initiala

re-evaluare la 1 saptamana

la 1 luna

la 3 luni

1 data la 6 luni

Concluzii


85/86

[ 85 ]

Adaptarea cu succes a LC moi :

istoricul pacientului

o serie de factori locali

parametrii LC

experienta prescriptorului

selectarea celui mai bun material, dimensiuni LC

alegerea modalitatii de purtare adecvata ochiului si nevoilorpacientului

informarea si instruirea pacientului


86/86

Intrebari

Date post:	09-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	patricia-badila-botea
View:	264 times
Download:	0 times

Refractia Oculara Si Adaptare LC

Documents