+ All Categories
Home > Documents > Reforma administrativ-teritorială din Republica Moldova · • Situația actuală în sistemul...

Reforma administrativ-teritorială din Republica Moldova · • Situația actuală în sistemul...

Date post: 07-Feb-2019
Category:
Upload: vuxuyen
View: 236 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
21
Guvernul Republicii Moldova Cancelaria de Stat FORUMUL privind dezvoltarea locală și regională: Reforma administrativ-teritorială din Republica Moldova Victoria Cujba, Direcţia Generală politici de descentralizare şi administrare locală
Transcript

Guvernul Republicii Moldova

Cancelaria de Stat

FORUMUL

privind dezvoltarea locală și regională:

Reforma administrativ-teritorială

din Republica Moldova

Victoria Cujba,

Direcţia Generală politici de descentralizare

şi administrare locală

Reformă:

• REFÓRMĂ, reforme, s. f. 1. Transformare politică, economică, socială, cu

caracter limitat sau de structură pentru a realiza un progres.; Reformă

financiară = reformă prin care se aduc modificări importante sistemului de

formare și de cheltuire a veniturilor statului.

• Reforma f. 1. nume dat revoluțiunii religioase din sec. XVI începută de

Luther și Calvin (V. protestantism); 2. în special, sistemă de ameliorări în

administrațiune și justiție, aplicată de Const. Mavrocordat (1748).

• REFORMÁ, reformez, vb. I. 1. Tranz. A schimba (în bine); a îndrepta, a

îmbunătăți (o situație, o concepție etc.).

Scopul unei reforme administrativ-teritoriale:

• De a stabili unități teritoriale capabile să

furnizeze servicii de calitate cetățenilor,

menținând democrația locală;

• De a institui un model pentru sectorul public,

astfel ca să răspundă necesităților cetățenilor, să

reducă disparitățile puternice dintre regiunile

urbane și rurale, respectînd drepturile omului,

egalitatea de gen, incluziunea socială, factorii

etnici;

APL: mai mult un rol reprezentativ

• Strategia privind reforma administrației publice, pct. 55:

Fragmentarea administrativ-teritorială și întîrzierea unor

componente a reformelor în domeniul descentralizării (domeniul

financiar și patrimonial), crează dificultăți pentru funcționarea adecvată a

autorităților locale. Prima consecință negativă este că marea

majoritate a APL nu furnizeză servicii publice calitative, avînd în

principal un rol reprezentativ. Baza fiscală și veniturile colectate pe

teritoriul orașelor sau satelor sunt insuficiente pentru a sisține

aparatul administrativ, care ar putea furniza servicii publice

calitative. Toate autoritățile locale de un anumit nivel primesc

același număr și aceleași tipuri de responsabilități funcționale,

administrative și de reglementare, indiferent de dimensiune,

populație, capacitate fiscală sau administrativă etc.

Privind responsabilizarea administrației publice:

• Din Strategia privind reforma administrației publice pentru anii 2016-

2020, capit. 6.1 (Responsabilizarea administrației publice):

• Schimbările calitative majore de modernizare și eficientizare a sistemului

administrației publice locale pot avea loc doar în contextul unei reforme

principiale și profunde a întregului sistem administrativ, bazată pe o

abordare integrată de reformare a administrației publice centrale, în

corelare cu modernizarea administrației publice locale.

• În ceea ce privește politicile de responsabilizare la nivel local, angajamentul

Guvernului în cadrul reformei de descentralizare a fost de a avansa

etapizat, astfel ca transferul competențelor de la nivel central către alt nivel

de administrare să fie efectuat în corelare cu activități de consolidare a

capacităților administrative și instituționale ale autorităților publice locale.

Privind responsabilizarea administrației publice:

• Situația actuală în sistemul administrației publice locale impune noi

domenii de intervenție și activități pentru a îmbunătăți calitatea

serviciilor publice prestate la nivel local.

• Modificările esențiale se referă la creșterea capacității

administrative a unităților administrativ-teritoriale, reducerea

fragmentării și raționalizarea structurilor administrativ-

teritoriale, care va favoriza autonomia locală și furnizarea eficientă

a serviciilor.

Condițiile prealabile inițierii unei reforme

administrativ-teritoriale:

• Voința politică fermă;

• Existența unui cadru juridic conceptual și adecvat;

• Criterii clare și obiective pentru amalgamarea administrațiilor locale;

• Reforma trebuie concepută și implementată în conformitate cu cele

mai bune practici aplicate de către țările europene, adaptate la

particularitățile noastre;

• Reforma trebuie explicată, consultată cu cetățenii și conștientizată

de toate părțile implicate;

• Extinderea pe scară largă a serviciilor electronice și tehnologiilor

informaționale pentru a îmbunătăți comunicarea între diferite niveluri

și a apropia serviciile publice de cetățeni;

• Optimizarea procedurilor de petiționare civilă;

Poate fi o reformă administrativ-teritorială benevolă?

• Consolidarea teritorială benevolă este

favorabilă, deoarece asigură comunităților locale

posibilitatea de a identifica comasarea maxim

posibilă;

• Amalgamarea benevolă ar putea dura o

perioadă lungă de timp, dacă nu este însoțită de

un termen prestabilit.

Constatări:

• Demografia – tendință negativă (2004 – 3,5 milioane locuitori; 2014

– 2,9 milioane locuitori, dintre care mai mult de jumătate milion

plecați peste hotare; 1,9 milioane (65,8%) la nivel rural);

• Fragmentare: 898 autorități locale (nivel 1) pentru 3,4 milioane

locuitori (2,9 mil conform 2014)

• Toate autoritățile locale au aceleași responsabilități, indiferent de

numărul de locuitori, suprafață, capacitate etc.);

• 25% au mai puțin de 1500 locuitori

• 86% au mai puțin de 5000 locuitori;

• 844 sunt rurale

• -----------------------

• Dimensiunea optimă 30 000 (experiența internațională)

• Media UE = 5000

Capacitate instituțională:

• 770 (85%) din APL au maxim 6 angajați;

• 25% APL nu au mai mult de 4 angajați

• Poziții:

- Primar;

- Secretar al consiliului;

- Perceptor fiscal;

- Inginer cadastral;

- Contabil.

Capacitate administrativă:

• Condițiile legale – cheltuielile administrative să nu depășească mai

mult de 30% din veniturile proprii locale;

• 10 APL conforme;

• 157 APL își acoperă cheltuielile administrative cu venituri proprii;

• 83% dintre APL își acoperă cheltuielile administrative din transferuri

de la stat

__________________________________________________

• Anvelopa finaciară pentru APL este la limita superioară;

• Creșterile bugetare pot veni din creșterea veniturilor proprii;

• Potențialul de creștere a veniturilor proprii este limitat (??? 3-4%

estimat)

Referitor la nivelul II:

• 32 raioane;

• Reforma eșuată în 1998-2003 (10 județe);

• Aveau o funcție de redistribuire a fondurilor (importanță politică);

• Îndeplineau funcții pentru stat

• La moment: responsabilități funcționale importante (educație, servicii

sociale)

• Spre exemplu: buget total - 3.569 milioane MDL din care 2.572 mil

MDL reprezintă educația și 348,5 mil MDL asistența socială,

împreună cumulînd 82% din bugetul raioanelor (???)

Referitor la nivelul II:

• Personal supradimensionat, cu subordonare dublă

• Numărul efectiv de angajați pentru cele 32 raioane și UTA Găgăuzia

atinge 2530, cu o medie de 77 unități de personal pe autoritate

locală de nivelul II, în contrast puternic cu cei 5097 angajați ai

tuturor celor 898 primării (exceptînd Chișinău și Bălți), care au o

medie de doar 5,68 unități de personal pe primărie (date personal 1

februarie 2015, Ministerul Finanțelor).

Referitor la nivelul II:

• Din Strategia privind reforma administrației publice (p.56, probleme

identificate): Ineficiența APL nivelul II (consiliilor raionale). Autoritățile

raionale au scopuri funcționale care nu sunt importante pentru furnizarea

serviciilor, scopul lor principal fiind de a aloca resurse și transferuri

financiare de la stat către APL nivelul I, intervenind în elaborarea și

implementarea politicilor locale. Raioanele și-au asumat în practică un rol

de nivel ierarhic superior în raport cu APL nivelul I, chiar dacă acest rol nu

este prevăzut în legislație și nu corespunde deja realităților existente. În

ultimii ani raioanelor le-au fost încredințate responsabilități funcționale în

administrarea unor servicii sociale importante: managementul rețelei

școlare și coordonarea unor servicii de asistență socială. În același timp,

noul sistem al finanțelor publice locale ia puterea pe care raioanele o aveau

în a aloca resurse financiare, deoarece stabilește cote fixe de partajare a

impozitelor, formule clare de echilibrare bugetară și permite alocarea directă

a fondurilor de stat către autoritățile locale.

Nivelul I – opțiuni teoretice

• 1. Amalgamare

• 2. IMC – cooperare inter-municipală

• 3. Descentralizare asimetrică

1. Amalgamare

A. Soluții tranzitorii

i. Amalgamare voluntară

ii. Amalgamare voluntară cu dată limită

iii. Amalgamarea APL care nu îndeplinesc condițiile legale

minime de viabilitate (mai puțin de 1500 locuitori;

capacitate administrativă insuficientă)

B. Amalgamare completă

i. Amalgamare de mare eficiență

ii. Amalgamare moderată

Exemple criterii și restricții

pentru opțiunile de amalgamare

• Criterii de viabilitate incluse în lege (numărul populației, capacitate

administrativă etc.);

• Distanța maximă din orice localitate componentă pînă la centrul

administrativ să nu fie mai mare de 20 km;

• Veniturile proprii per capita ale centrului administrativ să fie mai mari decît

media pe țară;

• Obstacole naturale (relief, rîuri etc.);

• Coerența spațială a unităților propuse (poziția cît se poate de centrală a

centrului administrativ în noua unitate administrativ-teritorială; conexiune

bună pe drumuri între centrul administrativ și localitățile componente);

• Puterea economică a centrului administrativ reprezentată de indexul de

deprivare economică (extras din baza de date IDAM al Ministerului

Economiei);

• Diversitate etnică / omogenitate (în particular UTA Găgăuzia)

Eventuali pași necesari:

• Campanie strategică și comprehensivă de comunicare;

• Ajustarea sistemului electoral pentru a asigura reprezentarea tuturor

localităților în noile consilii locale;

• Definitivarea alocării competențelor și factorilor din sistemul de

finanțare;

• Plan și metodologie de amalgamare;

• Program de dezvoltare instituțională și organizațională;

• Planificarea transferului personalului și subdiviziunilor; program de

dezvoltare a resurselor umane;

• Planificarea restructurării serviciilor desconcentrate etc. etc.

IMPORTANT:

• Nu există un model unic sau general pentru organizarea

administrativ-teritorială. Fiecare țară, luînd în considerație

experiența internațională, trebuie să identifice propriul model al

structurii teritoriale și administrative;

• Doar un proces complex, deschis și participativ poate asigura

succesul unei reforme atît de sensibile și complicate, precum

reforma administrativ-teritorială;

• Este de o importanță incontestabilă implicarea tuturor factorilor

politici la nivel central, local, asociativ, comunități și parteneri de

dezvoltare;

IMPORTANT:• Instituirea Grupului de lucru privind reforma administrativ-teritorială prin dispoziția

Primului ministru din 13 septembrie 2016 are drept scop executarea prevederilor

Strategiei privind reforma administrației publice, identificarea unor soluții viabile de

reorganizare administrativ-teritorială pentru Republica Moldova, inițierea consultărilor

publice cu cetățenii și toate părțile interesate, astfel ca varianta definitivată a

conceptului de reorganizare să fie susținut de majoritatea populației.

• Acțiuni pentru etapa actuală: evaluarea situației reale, acumularea propunerile tuturor

părților interesate; examinarea studiilor, datelor statistice, analizelor disponibile;

efectuarea calculelor preventive; elaborarea agendei consultărilor publice, stabilirea

orarului întîlnirilor în teritoriu etc.

• Timp de 6 luni Grupul de lucru are sarcina să prezinte un concept de reformare

administrtiv-teritorială;

• În procesul de elaborare și definitivare a conceptului, Guvernul contează foarte mult

pe suportul tuturor: reprezentanți ai APC și APL, membrii CALM; societatea civilă;

mediul academic și științific; parteneri de dezvoltare, experți în domeniu și cetățeni

activi.

Toate sugestiile şi propunerile în contextul reformei

administrativ-teritoriale sunt binevenite:

Cancelaria de Stat,

Direcţia Generală politici de descentralizare

și administrare locală

(tel. 250 481; 250 581; 250 583)

[email protected]

Pagina oficială:

www.descentralizare.gov.md


Recommended