.

I, ,O Fault! Acelea~ireflexe care i-auajutat pe fotbali~tisa-~i men1inaechilibrul cu ofrac1iune de secundainainte, acumdetermina bra1ele sase mi~te spreexterior pentru aatenua efectelecaderi.

O Ilustra,ie dincartea ..Tratatdespre om" scrisade Descartes insecolul al XVI-Iea, cearata modul derealizare areflexelor. Focul (A)stimuleaza nervul(B), care trimiteimpulsul mai departespre creier, undedeschide un por ( e

! ~i d). Din rezervoruli ventricolului curge) un fluid spre mu~chii

§ piciorului,~ determinandu-1 sa se~ retraga.

De ce cade pisica intotdeauna

in picioare? Din ce cauzii

clipim? Cum de continuiim sii

respiriim, chiar ~i ciind

dormim? Toate aceste actiuni

au loc ca urmare a unor

reactii automate, ce nu sunt

controlate con.)'tient -rejlexele.--

I~

::~~

D in punct de vedere al complexi~tii,reflexele prezin~ o mare varietate,lncepand cu simpla retragere a mainii

cind inW In cbntact cu o suprafata fierbintepana la reflexele mai complicate, care ne aju~s:l ne p:lsWrn echilibrul. Ne na5tem cu omultime de reflexe primitive, ce sunt treptatuitate pe m:lsur:I ce deprindem noi activi~ti.

Ce este un reflex?Reflexul este un r:Ispuns automat, dat laaplicarea unui stimul specific, in modincon~tient. Actiunea reflexelor esteconditionat:l de existenta urm:ltoarelorelemente: analizatori; ne1Vi care s:l transmi~informa1;ia fumiza~ de analizator; un aparatspecializat care s:l transforme aceas~ informatielntr-un r:Ispuns; ~i In cele din urm:l mu~chi sauglande care reactioneaz:lla stimulul aplicat -de

doctoml ne testeaz:l reflexele prin lovireagenunchiului cu un cioc:lnel, vibratiileprovocate sunt simtite de ni~te receptorispecializati din mu~chi. Ace~tia trimit mesaje la

obicei raspunsul se concretizeaza Intr-unanurnit tip de mi,5care. Orice raspuns care se1ncadreaza 1n acest tipar de reactie automata laun stirnul, se nume~te reflex.

Actiunile con~tiente nu sunt reflexe,deoarece 1ntre aplicarea stirnulului ~i raspunsintervine o etapa de analiza -raspunsulla sti-mul este dat 1n functie de experienta trecuta, dedispozitie, de dorintele actuale etc. Aceasta1nsearnna ca la momente diferite, acela$i stirnulpoate produce reactii diferite; din c()ntrareflexul ramane acela~i de fiecare data cindeaplicat stirnulul.

O reactie co~tienta poate fi mai puternicldecat unele reflexe -putem sa ne tinem manape o soba fierbinte, dar numai cu un efort co~-tient de vointa. Asfel, reflexele reprezinta unrnijloc de protectie a corpului, prin reactii rapi-de mai ales la stimuli nocivi. Unele reflexe im-portante, cum ar fi respiratia, pot fi 1mpiedicateco~tient doar o perioada scurta de timp.

Tipuri de reflexeExista o mare varietate de reflexe: unelecontroleaza mi~carile mu~chilor, altelecontroleaza functiil~ de baza ale corpului saune ajuta sa ne orientam corect, cand stam 1n pi-cioare sau a~ezati. Alte reflexe, mai complexe,reprezinta reactii bine determinate la anurnitesituatii periculoase sau 1nspaimantatoare..

Reflexele musculare mai sunt denurnite"reflexe osteotendinoase", deoarece suntdeclan§ate de vibratiile din tendoane. cand

..

REFLEXE $1 REACT"

O O simpla mi~carea genunchiului poateda informa,ii despre oposibila vatamare acoloanei vertebrale.Este lovit u~or tendo-nul situat sub ge-nunchi; o succesiunede impulsuri (vezifigura alaturata) sunttransmise prin inter-mediul fibrelor senziti-ve la coloana verte-brala ~i de acolo lamu~chi. determinandmi~carea brusca a

piciorului.

O Sistemul nervossimpatic este cel caredetermina victimaunui atac armat saridice mainile. Se eli-bereaza in corp adre-nalina, !=are accelerea-za bataile inimii ~icre~te fluxul de sange;la mu~chi ajung canti-ta,i mai mari de oxi-gen ~i glucoza pentruun plus de energie.Cand totul se dove-de~te a fi doar ogluma. sistemulnervos parasimpaticface ca toate funct;iilesa reintre in normal.

m~duva spinarii, stimuland celulele nervoaseresponsabile de controlul mu~chilor, iar acesteavor face piciorul s~ sara. Aceste reflexe facparte dintr-o gama complerl de mecanisme(sistemul nervos vegetativ), aflate in maduvasp~i; acestea controleaz~ tonusul muscular,astfel incat corpul s~ fie tot timpul gata deactiune.

Aceste mecanisme situate in m~duvaspirulrii sunt la clndul lor controlate de centriinerv~i responsabili de mi~are, aflati in creier.Reflexele spinale pot fi mai energice (controlatede sistemul nervos simpatic), sau mai lente(cotrolate de sistemul nervos parasimpatic), infunctie de impulsurile primite de lacentrele decontrol superioare. Acelea~i mecanisme alemaduvii spirulrii sunt in leg~turn cu receptorijde durere, astfelincit corpul s~ poata reactionarapid la apli.carea unor stimuli -durero~i.

Reflexele de orientareDac~ tinem o pisic~ la un metru ~i ceva dep~mant ~i o lasati s~ cada, ea va aterizaintotdeauna in picioare (fara a p~ti nimic). inmod similar, dac:l aiunecam pe ghea~, corpulse rasuce~te incercind s~-~i recapete echilibrul,iar mainile sunt impinse lateral pentru a prevenic~derea.

Aceste reactii mai coniplexe suntcoordonate de componente mai avansate alesistemului motor. Receptorii din urecheainterna: monitorizez~ pozitia noastra in spatiu.cand incepem s~ c~dem ace~ti receptoritransmit informatiile necesare la cerebel (situatla baza creierului) , iar acesta alege succesiuneacorect~ de mi~c~ri, ce trebuie transmis~mu~hilor de la maini ~i de la picioare. Viteza

de reactie este mult mai mare, fatii de situatia incare ar tiebui trebui s;l ne corect;lm pozitia inmod con~tient. Reflexele primitive de acest tippot fi u~or remarcate la nou-rulscuti. Deexemplu, dac;l capul bebelu~ului este la:satbrusc, copila~ul va intinde mainile, ca ~i cum arincerca s;l prind;l ceva. Acest reflex, denumit"Moro" (dup;l~doctorul care l-a descris pentruprima datj), dispare cand bebelu~ul are catevas;lpt;lmani, in conditiile unei dezvolt;lrinormale.

Reflexele de functionarea corpului .

Copiii care mai sunt inc;l in scutece nu potcontrola cofi.5tient eliberarea urinei din vezic;l.cand vezica este plin;l, datoritj presiunii carese formeaz;l in interiorul ei, se transmit la

O Daca se atingecu o bucata de vatapupila. se vadeclan~a imediat unreflex de clipire. Inacest mod,eventualele particulede pe suprafa1aochiului suntindepartateautomat, fara ca noisa ne maipreocupam deaceasta problema.Daca acest reflexeste pierdut.corneea poate suferidiferite leziuni.

lR

cantitate mare de singe este pompata dinepidenruI spre mu~chii cei mai importanti.Aceste reflexe pot aparea chiar ~i cind negandim la ceva fuspaimantator sau amenintator,ele flind parte integranta a ceea ce numimraspuns conditionat.

Reflexele condi,ionateUn reflex conditionat e produs de un stimuldiferit de cel care-l producea initial (sau in modnatural), flind practic asociat noului stimul.Acest lucru se intampla cind, in mod repetat,un stimul oarecare este ata-5at unui stimul careprovoaca un reflex innascut.

Acest tip de reflexe a fost ilustrat pentruprima oara de celebrul psiholog rus Pavlov. Defiecare data cand catelul supus experimentuluiera hranit, suna un clopotel. Pavlov a observatca reflexul salivar, care se produce ca reflex

coloana vertebrala semnale, pentru ca aceastasa declan,5eze un reflex de golire a vezicii. Pemasura ce copilul cre~te, invata sa 1$1 controlezeacest reflex. Dar chiaf ~i adultii nu pot tine subcontrol acest reflex la infinit; la un anumitpunct, datorita irnpulsurilor trirnise de coloanavertebrala, vezica va fi golita.

Reflexe similare controleaza ~i celelaltefunctii ale corpului, inclusiv respiratia. Uneledintre ele (cum ar fi reflexul de golire a veziciiurinare ~i intr-o mai mica masura chiaf ~irespiratia) pot fi controlate in mod co~tient; inschimb reflexele care coordoneaza activitateacardiaca sunt automate, involuntare.

Reflexele de comportamentAcestea sunt cele mai sofisticate reflexe aleorganismului nostru; ele determina corpul sa secomporte intr-un mod bine stabilit, cand estepus in situatii extreme. Cel mai bun exemplu iireprezinta reaqia de "fuga sau lupta" -unansarnblu de raspunsuri reflexe tipice ce aparintr-o situatie de criza. cand, pe nea~teptate, netrezirn fata in fata cu un talhar fie fugirn, fiedecidem s~ luptam cu el. Indiferent de deciziacreierului, de a fugi sau de a ramane ~i a lupta,nevoile organismului nu difera prea mult. inconsecinta, ansamblul de reflexe va regia inmod automat frecventa optima a batailor inirnii,respiratia ~i activitatea altor parti aleorganismului, astfel incat corpul sa fie pregatitindiferent de alegerea facuta.

De asemenea, acest ansamblu de reactiiinclude ~i aparitia transpiratiei, ce permitecorpului sa piarda caldura in timpul fugii sauluptei; totodata tenul devine palid, deoarece o

O Reflexul de clipi- O Nervii spinalire men1ine suprafa1a (colora1i pentru aochiului curata ~i eviden1ia intreagaumeda. El se produ- re1ea) transmitce automat tot tim- informa1iipul, nu numai cand principalelor grupeexista impurita1i ce de mu~chi cauzandtrebuie indepartate. reflexe.

10

REFLEXE $1 REACTII

~

~0;:~

90-

"'-"c

~

~

~

O Un bebelu~ reaqioneaza la arome in modreflex. Un lichid dulce va determina o expresierelaxata (stanga); in schimb cand simte o aroma ~amara bebelusul va face o grimasa (deasupra). ~, ~Cand este mangaiat pe fa1a. bebelu~ul i~i va ~

intoarce capul. incercand sa prinda degetul cu 5'"

gura (dreapta sus). Reflex de apucare (dreapta). 5

1nnascut doar la actiunea hranei, dupa oan~mit:1 perioada de timp se va produce ~i laauzul clopotelului (farn hrnnirea catelului). Celemai multe metode de dresare a animalelor, sebazeaza pe dezvoltarea unor reflexeconditionate de acest tip.

De ce sunt necesare reflexele?in ansamblul lor reflexele constituie o parteimportanta a sistemului nervos. Datoritafaptului ta sunt foarte rapide ~i mai mult saumai putin automate, reflexele economisesctimp ~i energie mentala In situatiile In caretrebuie sa actionam prompt, de multe ori chiarpentru a salva viata cuiva.

reflexele osteotendinoase ~i totu~i au o viatanormala. Dar exista reflexe mult maiimportante, cum ar fi reflexul de orientare.Daca acest reflex e pierdut in urma uneiafectiuni a cerebelului, respectivei persoane uva fi foarte greu sa l~i mentina echilibrul, far:l ase concentra asupra acestui fapt. De asemenea,daca se pierde reflexul de clipire, ochiul va fiafectat de particulele ce se depun pe suprafatasa ~i nu pot fi indepartate.

Oamenii care 'i5i pierd reflexul automat derespirare pot avea mari probleme mai alesnoaptea, cand sistemul de respiratie voluntar:lnu mai functioneaza. Persoanele care ~i-aupierdut un astfel de reflex trebuie protejateprintr-un tratament special, pana cand cauzaca1:e a determinat pierderea poate fi inlaturata.

jn medicina reflexele sunt foarte desutilizate, deoarece ofern informatii despre Oserie de circuite ne1Voase, putandu-se astfelidentifica eventualele probleme. De exemplu,reflexele osteotendinoase sunt controlate decoloana vertebrala. Astfel se poate determinacare segment al coloanei vertebrale esteresponsabil de problema respectiva.

Ce se intampla daca unelereflexe sunt pierdute?

Importanta reflexelor In viata de zi cu zi difernde la un reflex la altul. Chiar daca pierdereareflexului rotulian nu pare importanta, cauzacare a dus la aceasta pierdere poateavea ~i altesimptome.

Exista oameni care se nasc farn O parte din

O Foarte multereflexe ac1ioneaza intimpul somnului.Reflexul plantar.testat prin plimbareaunui instrument

ascu1it pe talpapiciorului. determinapiciorul sa se retragain contact cu o sticlacu apa fierbinte.

O De~i suntechipa1i cu butelii cuoxigen, scafandriiinva1a sa-~i 1inarespira1ia sub apa;reflexul natural estesa inspiri imediat.

20Corpul omenesc 5 -SISTEMUL NERVOS Corpul omenesc 7 -COMPUTERUL BIOLOGIC