25
Reflectarea dimensiunii teritoriale în cadrul analizelor socio-economice Document de consultare Noiembrie 2012
Reflectarea dimensiunii teritoriale în cadrul analizelor socio-economice Document de consultare
Noiembrie 2012
2/25
Cuprins
1. SCOPUL DOCUMENTULUI .................................................................................................................... 3
2. ANALIZA DOCUMENTELOR .................................................................................................................. 5
2.1 DEZVOLTAREA RURALĂ ........................................................................................................ 5
2.2 ANALIZA SOCIO-ECONOMICA A SECTORULUI PISCICOL ................................................... 7
2.3 ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ ...................................................................................................... 8
2.4 ORDINEA PUBLICĂ ŞI SIGURANŢA CETĂŢEANULUI ......................................................... 10
2.5 ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ A DOMENIULUI SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ ................... 11
2.6 EDUCAŢIE ............................................................................................................................. 12
2.7 OCUPARE, INCLUZIUNE SOCIALA ŞI SERVICII SOCIALE .................................................. 14
2.8 TURISM, CULTURĂ, PATRIMONIUL CULTURAL ................................................................ 18
2.9 DEZVOLTARE REGIONALĂ .................................................................................................. 23
3.CONCLUZII .............................................................................................................................................. 24
3/25
1. SCOPUL DOCUMENTULUI Politica de coeziune se aliniază obiectivelor Strategiei Europa 2020, iar finanţarea în viitoarea perioadă de programare se va concentra pe obiectivele tematice propuse, luând în considerare provocările teritoriale cheie. Abordarea integrată a dezvoltării teritoriale este promovată prin intermediul mai multor instrumente care să contribuie la atingerea obiectivului coeziunii teritoriale. Conform propunerilor din regulamente, statele membre trebuie să se asigure că abordarea obiectivelor privind creşterea inteligentă, durabilă şi incluzivă va reflecta rolul oraşelor, zonelor urbane şi rurale, zonelor cu specific geografic şi relaţiile / diferenţele urban-rural mai ales în privinţa accesului la infrastructuri şi servicii de interes general. Necesitatea acestui raport rezultă din încercarea de a identifica aspecte teritoriale ale analizelor socio-economice şi de a le corela cu analizele elaborate de grupurile de lucru din cadrul CCCT. Am considerat necesar să urmărim dacă analiza disparităţilor de dezvoltare în diferite domenii prezintă şi dimensiuni teritoriale, pornind şi de la recomandarea din nota metodologică potrivit căreia analiza socio-economică specifică fiecărui domeniu va conţine şi profilul regional al domeniului (acolo unde este cazul). Au fost analizate, din punct de vedere al perspectivei teritoriale, documentele primite de la următoarele comitete (cu rezerve legate de stadiul de elaborare, nivelul de detaliere al analizei şi gradul de personalizare al structurii fiecăruia):
- Comitetul Consultativ Tematic Turism, Cultură, Patrimoniul Cultural • GL Cultură şi Patrimoniu Cultural • GL Turism
- Comitetul Consultativ Tematic Administraţie şi Bună Guvernanţă
• GL Managementul Situaţiilor de Urgenţă • GL Ordine Publică şi Siguranţa Cetăţeanului • GL Administraţie Publică
- Comitetul Consultativ Tematic Dezvoltare rurală, agricultură şi pescuit
• GL Agricultură şi Industrie Alimentară • GL Mediu • GL Dezvoltare economică în spaţiul rural (activităţi non-agricole,
infrastructură rurală, incluziune socială, patrimoniu cultural) • GL Inovare şi formare profesională • GL Pescuit şi acvacultură • GL LEADER
- Comitetul Consultativ Tematic Educaţie
• GL Acces şi creşterea ratei de tranziţie în sistemul naţional de educaţie şi formare profesională
4/25
• GL Calitate în sistemul naţional de educaţie şi formare profesională • GL Încurajarea învăţării pe tot parcursul vieţii
- Comitetul Consultativ Tematic Ocupare, incluziune socială şi servicii sociale
• GL privind Ocuparea • GL Afaceri Sociale şi incluziune socială • GL Antreprenoriat şi economia socială • GL Formare Profesională şi Cercetare, dezvoltare şi inovare • GL privind Protecţia drepturilor sociale şi îmbătrânirea activă pentru o
viaţă demnă
- Comitetul Consultativ privind Dezvoltarea Regională • GL Dezvoltare urbană (poli de creştere, poli de dezvoltare, municipalităţi) • GL Eficienţă energetică (în sectorul public, rezidenţial, investiţii în energii
regenerabile în clădirile rezidenţiale) • GL Comunităţi defavorizate • GL Infrastructură regională şi locală • GL Mediul de afaceri (inclusiv reabilitarea siturilor industriale poluate)
5/25
2. ANALIZA DOCUMENTELOR
2.1 DEZVOLTAREA RURALĂ
Contextul socio-economic general din zona rurală
„Zonele rurale au un potenţial de creştere substanţial şi un rol social vital”. Pornind de la această ipoteză, analiza statistică este elaborată la nivelul mediului rural românesc (densitate, structura populaţiei pe vârste, forţă de muncă, şomaj, venituri, sărăcie, migraţie, educaţie şi formare).
Sunt extrem de relevante comparaţiile majorităţii indicatorilor utilizaţi cu media UE şi cu valorile naţionale înregistrate de alte state membre.
Creşterea competitivităţii tuturor tipurilor de agricultură şi creşterea viabilităţii exploataţiilor
Structura fondului funciar – ar fi necesară prezentarea în dinamică măcar între ultimele două recensăminte
Fărâmiţarea exploataţiilor agricole – necesită o abordare teritorială, pentru a evidenţia areale cu tendinţe accentuate de fărâmiţare
Producţia agricolă şi variabilitatea sa - necesită o abordare teritorială, pentru a evidenţia zonele (judeţele) care au un specific / tradiţie a producţiei vegetale / al sectorului zootehnic – în fundamentarea acţiunilor cheie necesare obiectivului tematic 3 Sporirea competitivităţii IMM-urilor, sectorului agricol, pescuitului şi al acvaculturii. Un argument în acest sens este prezentat în textul documentului:
Produsele tradiţionale sunt importante în România şi constituie oportunităţi de creştere economică, în special în zonele rurale izolate sau defavorizate, dacă sunt abordate prin măsuri strategice concertate.... . Aceste produse prezintă caracteristici specifice zonelor din care provin (pag. 20).
Forţa de muncă în agricultură şi silvicultură - necesită o abordare teritorială a dinamicii valorilor înregistrate, eventual în corelaţie cu indicatorii migraţiei externe pentru a susţine ipoteza prezentată a descreşterii numărului populaţiei ocupate în agricultură drept o consecinţă principală a migraţiei externe (către Spania şi Italia).
Silvicultură – ar trebui introdusă o scurtă analiză teritorială a suprafeţelor care necesită împăduriri ale terenurilor degradate şi nu numai şi în plus o prezentare a unităţilor de cercetare – dezvoltare în domeniul forestier şi a proiectelor de cercetare privind tehnologiile de procesare a biomasei (conform acţiunilor cheie pentru FEADR).
6/25
Gestionarea durabila a resurselor naturale şi combaterea schimbărilor climatice Aspecte teritoriale:
România dispune de un potenţial deosebit al surselor de energie regenerabilă, datorită poziţiei geografice (sunt prezentate regiunile cu potenţial în funcţie de categoria de resurse regenerabile). Ar trebui prezentate pe scurt proiecte de succes (şi de anvergură) de valorificare a acestor resurse (eventual finanţate din fonduri europene) şi localizarea lor mai exactă.
Condiţii de mediu – sunt prezentate principalele caracteristici fizico-geografice şi biogeografice ale spaţiului rural românesc.
Extrem de relevantă este introducerea noţiunii de teren agricol abandonat pentru activităţi agricole, deşi se afirmă că, în lipsa datelor concrete, totuşi se pot semnala unele zone unde acest fenomen are o intensitate mai mare (sunt enumerate de fapt doar categorii de terenuri agricole abandonate, inclusiv cele generate de expansiunea urbană necontrolată).
Un alt subiect de interes teritorial al documentului se referă la zonele defavorizate (ZD) pentru activităţile agricole (preluate din actualul PNDR).
Economia rurală şi calitatea vieţii
Aspecte teritoriale:
IPOTEZA: Economia rurală prezintă diferenţieri semnificative în funcţie de regiuni, de trăsăturile demografice specifice, sociale şi economice. Această diferenţiere este vizibilă mai ales în ceea ce priveşte sărăcia în spaţiul rural românesc, reflectată într-un nivel scăzut de trai al populaţiei şi în lipsa de surse de venituri alternative (ar trebui prezentată o distribuţie a sărăciei, cel puţin la nivel regional pentru a susţine analizele regionale privind contribuţia agriculturii la VAB, IMM-uri, turism cu accent pe turismul rural, ecoturism – acestea din urmă fără date regionale). Descrierea şi analiza disparităţilor cu privire la furnizarea serviciilor în spaţiul rural pune accent pe infrastructura de drumuri, alimentare cu apă, energie termică, acces la internet şi broadband (pentru o parte din acestea se utilizează şi valori regionale ale indicatorilor de acces).
Încurajarea transferului de cunoştinţe şi a inovării în agricultură, silvicultură şi zonele rurale – este prezentat sistemul de C&D în domeniul ştiinţelor agricole
Formare profesională – sunt prezentate măsurile de formare profesionala si servicii de consiliere din programul PNDR 2007-2013 în lipsa altor date statistice focalizate pe rural şi activităţi agricole.
Dezvoltarea locală şi LEADER şi reflectarea acestora în PNDR 2007-2013 – conotaţii teritoriale semnificative în contextul continuării abordării de tip LEADER (CLLD) şi în viitoarea perioada de programare.
7/25
2.2 ANALIZA SOCIO-ECONOMICA A SECTORULUI PISCICOL Aspecte teritoriale
Distribuţia teritorială - Pescuitul şi acvacultura alături de prelucrarea peştelui şi comerţul cu peşte şi produse din peşte sunt activităţi prezente în toate regiunile ţării.
Zonificarea geografică care se utilizează în analiză cuprinde: Marea Neagră, Delta Dunării, complexul lacustru Razim-Sinoie, Dunărea, lacuri de acumulare
Patrimoniul de interes piscicol al României – fără evidenţierea unor diferenţieri teritoriale, doar Zone numite izolate (Delta Dunării poate, eventual şi clisura Dunării – are probleme de accesibilitate, dar lunca Dunării n-aş numi-o izolată)
În corelaţie cu prezentarea unor date legate de reţeaua hidrografică naţională – elemente de geografie fizică plus alte elemente de biogeografie (implicit cu dimensiune teritorială)
Capacitatea de producţie în urma implementării POP 2007-2013 menţionată – este necesară distribuţie teritorială
Descrierea succintă a zonei de pescuit marin a României – alături de ariile protejate care se suprapun şi unde există restricţii
Porturile / locurile (cu sau fără facilităţi de debarcare) de acostare a navelor
Listarea institutelor de cercetare care au specific piscicol
Listarea categoriilor de arii protejate (ar fi necesară listarea celor care includ suprafeţe acvatice cu potenţial piscicol şi restricţii existente), nu apar speciile protejate
Nu am regăsit (relevanţă teritorială):
Proiectele de cercetare derulate sau în curs de derulare legate de biodiversitate, hidrografie – caracteristici care pot avea impact asupra activităţilor de pescuit (sau studii de caz localizate geografică), care ar putea genera tehnologii şi produse îmbunătăţite (conform acţiunilor cheie din EMFF)
Proiecte de cooperare transfrontalieră în domeniu – activităţi, rezultate obţinute până acum, în contextul în care priorităţile pentru cooperare (ERDF) indică necesitatea ca zonele transnaţionale care împart unităţi geografice majore să gestioneze împreună resursele naturale (de ex. RO-BG)
Analiză teritorială – FLAG-uri (repartiţie, compoziţie, alte date relevante privind nevoile şi potenţialul local din strategiile de dezvoltare locală integrată
8/25
a zonelor pescăreşti selectate pentru finanţare / finanţate, stadiul activităţilor)
O distribuţie teritorială a unităţilor de acvacultură din Registrul Unităţilor Acvaculturii pentru a estima amploarea teritorială a acestor activităţi economice (eventual în corelaţie cu potenţialul piscicol al diferitelor zone geografice)
O analiză teritorială a unităţilor de prelucrare şi conservare a peştelui active / funcţionale (pe categorii de mărime în funcţie de numărul de angajaţi), fluxuri de materie primă
Legat de ocuparea în sectorul piscicol, sunt necesare informaţii privind numărul pescarilor la nivel de localitate (de ex în text apare: În anul 2011 numărul total de pescari la Marea Neagră a fost de 447.). Defalcarea este doar pe Marea Neagră şi ape interioare, deşi în priorităţile pentru EMFF se precizează că va fi promovată coeziunea socială şi crearea de locuri de muncă în comunităţile (localităţile) dependente de pescuit. În acest scop, aceste comunităţi ar trebui identificate (mai ales că în mod sigur există, chiar dacă nu sunt numeroase).
2.3 ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ
Dimensiunea teritorială
Obiectivul tematic la care sectorul analizat (administraţia publică) răspunde, corelat cu priorităţile Strategiei Europa 2020, este consolidarea capacităţii instituţionale şi o administraţie publică eficientă.
1. Capacitatea administrativă şi financiară
APC şi APL (dimensiune teritorială explicită)
Este prezentată organizarea administrativ-teritorială a României (judeţe, municipii, oraşe, comune) pe categorii de mărime a populaţiei şi pe regiuni de dezvoltare.
O concluzie relevantă se referă la faptul că o serie de oraşe şi municipii au un număr de locuitori apropiat sau inferior unor comune.
Mărimea localităţii şi statutul ei rezidenţial nu asigură neapărat un loc de top în ierarhia dezvoltării sociale, totuşi conform unui studiu realizat la nivelul anului 20101, ultimele 10 localităţi în ierarhia dezvoltării sociale cu un indice scăzut al dezvoltării sociale locale se numără printre comunele cu mai puţin de 2.500 de locuitori.
1 “Disparităţi sociale în dezvoltarea şi în politica regională din România”- draft 2/ 29 octombrie 2010 -, Dumitru Sandu, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială.
9/25
Este prezentată execuţia bugetelor locale pentru UAT-uri (total) în perioada 2007-2011, principala concluzie fiind că ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor este destul de redusă pentru a se putea asigura autonomia financiară a unităţilor administrativ-teritoriale. Un alt indicator analizat se referă la gradul de colectare a veniturilor din impozite şi taxe locale care a înregistrat variaţii semnificative între UAT-uri, demonstrând astfel discrepanţa de capacitate administrativă prin prisma colectării veniturilor din impozite şi taxe locale (sunt prezentate inclusiv exemple de localităţi).
În privinţa proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile, ca sursă alternativă generatoare de venituri proprii, numeroase UAT-uri, în special cele mici, nu au putut beneficia de efectele pozitive ale acesteia, ca urmare a unor dificultăţi în asigurarea resurselor umane necesare pentru scrierea şi implementarea proiectelor (atât ca număr, cât şi ca specializare în domeniu) şi în asigurarea co-finanţării. Unităţile administrativ-teritoriale care au cele mai mari venituri la bugetul local înregistrează şi rezultate semnificativ legate de accesarea de finanţări europene pentru implementarea de proiecte. O modalitate de creştere a capacităţii administrative a administraţiei publică o constituie şi mecanismele de cooperare/colaborare/parteneriat. Fenomenul a luat amploare în ultimii ani şi a îmbrăcat o diversitate de forme: asociaţii de dezvoltare intercomunitară, grupuri de acţiune locală, parteneriate public-public, public-privat, forme de cooperare/colaborare bilaterală, multilaterală. Există o puternică corelare între experienţa în proiecte derulate în parteneriat şi depunerea de proiecte. 3. Furnizarea serviciilor publice (relevantă şi în contextul priorităţilor AT UE 2020 acces la serviciile de interes general)
Inclusiv o parte din problemele depistate includ aspecte teritoriale:
- capacitatea administrativă redusă în special a UAT de dimensiuni mici de a exercita competenţele transferate,
- autonomia financiară redusă a UAT
- diferenţe între mediul urban şi rural în furnizarea unor servicii de interes general (sănătate, educaţie, transport, utilităţi publice) şi între comunităţile mici şi mai mari
Probleme cheie cu potenţial teritorial identificate
- Fragmentare administrativ-teritorială excesivă, corelată cu numărul redus al populaţiei pentru numeroase comune, oraşe, municipii
10/25
- Decalaje/disparităţi semnificative în dezvoltarea socio-economică de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale;
- Capacitate administrativă redusă a autorităţilor administraţiei publice locale de la nivelul comunelor sau oraşelor mici de a gestiona eficient servicii publice, bugetul de venituri şi cheltuieli;
- Capacitate redusă a autorităţilor APL de la nivelul comunelor sau oraşelor mici de a genera venituri proprii, de a implementa proiecte finanţate din fonduri nerambursabile;
- Resurse umane insuficiente, necorespunzător pregătite şi slab motivate, în special la nivelul localităţilor mici şi a celor din mediul rural;
- Capacitate administrativă şi financiară redusă a autorităţilor administraţiei publice locale de a dezvolta şi susţine programe de dezvoltare/modernizare a infrastructurii serviciilor publice furnizate cetăţenilor (ex. domeniile educaţie, sănătate, utilităţi publice);
- Implicarea redusă a societăţii civile în elaborarea strategiilor de dezvoltare la nivel local şi regional
- Capacităţile limitate şi presiunea volumului de lucru asupra judecătorilor şi procurorilor, care sunt în mare măsură generate de dezechilibre în materie de resurse şi diferenţe acute privind volumul de lucru între zone geografice şi niveluri de jurisdicţie;
- Lipsa de transparenţă privind utilizarea fondurilor publice/iniţierea unor proiecte de investiţii care nu sunt în concordanţă cu priorităţile comunităţii;
2.4 ORDINEA PUBLICĂ ŞI SIGURANŢA CETĂŢEANULUI
Dimensiunea teritorială Riscuri şi vulnerabilităţi la adresa ordinii publice
Creşterea constantă, în ultimii ani, a frecvenţei manifestării riscurilor care ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător şi valorile patrimoniului naţional (exemplu: inundaţiile care au afectat în ultimii ani întinse regiuni ale ţării au scos în evidenţă vulnerabilitatea comunităţilor umane expuse riscului, manifestată prin slaba lor capacitate de a putea absorbi efectele fenomenului şi de a se reface după trecerea acestuia) Intensificarea activităţii infracţionale a clanurilor interlope – indirect este vorba de o teritorializare a infracţionalităţii (exprimată prin zone de influenţă) Terorismul („rămâne posibilă utilizarea teritoriului naţional ca spaţiu de tranzit şi sprijin logistic pentru membrii unor grupări teroriste care pot plănui atentate asupra unor ţinte din statele UE”).
Evoluţia fenomenului infracţional Siguranţa traficului rutier Asigurarea unui mediu de securitate internă şi managementul integrat al crizelor
Ar fi putut fi prezentată o situaţie la nivel judeţean privind rata
11/25
infracţionalităţii (evoluţie pe mai mulţi ani sau medie multianuală), traficul rutier (sunt menţionate doar diferenţe urban-rural), acţiuni pentru protecţia comunităţilor (în cazul hazardelor naturale, carateristicile fizico-geografice sunt determinante) etc.
Migraţia (de fapt imigraţia)
În ultima perioadă de timp, principalii indicatori de activitate în domeniul imigraţiei au cunoscut evoluţii care au fost influenţate, în principal, de factori externi – criza economică, mişcările sociale din ţările din nordul Africii, situaţia în ceea ce priveşte combaterea imigraţiei ilegale de la frontiera comună Grecia-Turcia. O relevanţă destul de mare ar avea-o destinaţiile finale în România ale fluxurilor de imigraţie (repartiţie judeţeană, dinamică 2007-2011).
Concluzii cu potenţiale efecte teritoriale
România este în principal o ţară de emigraţie, dar se preconizează că numărul imigranţilor va creşte, România transformându-se treptat într-o ţară de destinaţie, mai ales după intrarea în UE
Migraţia medicilor afectează în mod direct populaţia românească
Pe perioada crizei economice românii nu s-au reîntors în ţară preferând mai degrabă să îşi schimbe domeniul ocupaţional în străinătate sau să schimbe ţara de destinaţie, ceea ce conduce la disfuncţionalităţi privind evidenţa populaţiei
Probleme cheie identificate (cu relevanţă teritorială)
Existenţa unor baze de date disparate la nivel teritorial generează dificultăţi în schimbul operativ de informaţii
Imposibilitatea derulării unei campanii eficiente de informare publică la nivel naţional, dar şi la nivel local, care să producă efecte clare în domeniul educaţiei preventive a cetăţenilor şi comunităţilor
Extinderea criminalităţii transfrontaliere prin implicarea în acţiuni ilicite a grupărilor româneşti, atât pe teritoriul României, cât şi în plan extern
România tinde să se transforme dintr-un stat de tranzit, într-o ţară de destinaţie pentru migraţia ilegală
2.5 ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ A DOMENIULUI SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ
Aspecte teritoriale
În ultima decadă 2002 - 2012, s-au manifestat peste 46.000 situaţii de urgenţă din care 28.308 inundaţii, 682 alunecări de teren, 17.305 alte situaţii de urgenţă. (poluări la operatori economici, incidente de mediu, etc.) Toate aceste situaţii de urgenţă au afectat 3.325 localităţi (probabil sate), fiind
12/25
inundate peste 67.000 de locuinţe (din care 15.399 distruse total), evacuate peste 57.500 persoane şi afectate aproximativ 1 milion hectare terenuri agricole. Ar fi fost utilă o hartă de sinteză cu cele mai afectate localităţi de-a lungul celor zece ani analizaţi.
Sistemul naţional de management al situaţiilor de urgenţă. Referitor la palierele asigurării răspunsului, se disting nivelul naţional, cel judeţean şi cel local, în cazul celor din urmă ponderea cea mai însemnată fiind aceea a activităţilor de intervenţie efectivă.
Programul Naţional de Management al Riscului Seismic – componenta privind macrozonarea seismică a teritoriului României fundamentata pe intensităţi macroseismice reevaluate coroborate cu date geologice si geofizice complexe (2007-2010) şi realizarea unui sistem informatic integrat în sistem GIS pentru monitorizarea şi modelarea multihazard la diferite scări spaţio-temporale cu aplicaţie la municipiul Bucureşti
Impactul activităţii seismice în România „România este o tara membra UE cu o seismicitate unică în Europa prin prezenta sursei Vrancea, care poate produce un impact direct si indirect cu caracter de dezastru national, la scara a peste 50% din teritoriu, deoarece va afecta zone si localitati care produc o pondere importanta din PIB; la un singur eveniment de mare magnitudine se vor produce efecte transfrontaliere foarte importante in Republica Moldova, Ucraina si Bulgaria, asa cum s-a intamplat la dezastrele din 1940 si 1977”.
2.6 EDUCAŢIE
Analiza situaţiei actuale (2007-2013) Aspecte teritoriale:
Consecinţa imediată a reducerii natalităţii este scăderea constantă a populaţiei şcolare, cu efecte în structura posturilor cadrelor didactice, funcţionarea sau dispariţia unor unităţi de învăţământ (învăţământ primar, gimnazial, grădiniţe) – ar fi necesară o analiză teritorială
Migraţia externă având drept efecte situaţia îngrijorătoare a copiilor rămaşi în ţară ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în afara graniţelor şi mai ales dezechilibre majore demografice – tendinţe demografică cu impact asupra politicilor educaţionale (celelalte tendinţe menţionate nu sunt abordate teritorial)
13/25
Analiza priorităţilor tematice privind educaţia şi formarea profesională
Aspecte teritoriale:
Participarea la educaţia timpurie şi la învăţământul preşcolar (subcomponentă Acces şi participare la educaţie pentru prioritatea tematică Egalitatea de şanse şi strategii de incluziune în educaţie şi formare) – diferenţe în favoarea mediului urban.
Acces şi participare la educaţie al categoriilor defavorizate – doar mediul rural, fără alte raportări teritoriale (deşi poate ar fi necesar pentru comunităţi defavorizate) Ratele de cuprindere relativ scăzute a persoanelor provenite din mediul rural, indică existenţa unui bazin demografic încă neexploatat de universităţi în vederea formării iniţiale Rezultatele la evaluările naţionale, evoluţia numărului personalului didactic calificat, ponderea populaţiei care a absolvit o formă de învăţământ în totalul populaţiei active, rata de ocupare a populaţiei cu studii profesionale, inserţia profesională a tinerilor din grupa 15-24 ani (pentru prioritatea tematică Calitate şi eficienţă în educaţie şi formare profesională) analizate pe medii de rezidenţă Fragmentarea responsabilităţilor atât pe orizontală, între diferitele tipuri de instituţii, cât şi pe verticală, cu o coordonare destul de dificilă între nivelurile naţional şi regional, judeţean şi local – problemă depistată care generează efecte negative în funcţionarea locală a sistemului de învăţământ Procentul unităţilor şcolare care au primit autorizaţia de funcţionare provizorie / acreditarea / atestate de calitate provizorie - au existat diferenţe foarte mari dintre judeţe atât în privinţa învăţământului privat (explicabile prin nivelul economic), cât şi al celui public (explicabile prin interesul inspectoratelor şcolare). Prioritatea tematică Participarea la învăţare pe tot parcursul vieţii - repartiţia teritorială a Centrelor de Evaluare şi Certificare a Competenţelor Profesionale – la nivel judeţean
Capitolul cercetare / dezvoltare / inovare nu este acoperit încă.
14/25
2.7 OCUPARE, INCLUZIUNE SOCIALA ŞI SERVICII SOCIALE Obiectiv tematic: Promovarea ocupării şi sprijinirii mobilităţii forţei de muncă
Ocupare – aspecte teritoriale
Tendinţele demografice (scăderea populaţiei, creşterea speranţei de viaţă, creşterea mobilităţii geografice etc), participarea populaţiei la activitatea economică (ratele de activitate pe grupe de vârstă, pe sexe) şi tendinţele ale ocupării fortei de muncă sunt analizate pe medii de rezidenţă / regiuni de dezvoltare. Nu se regăsesc efecte / tendinţe teritoriale generate de modificările structurale ale economiei şi modificări în structura sectorială a ocupării (deşi este menţionat fenomenul de migraţie masivă pentru muncă a persoanelor auto-ocupate din zona rurală din ultimii ani), de modificări ale ocupării după statutul ocupaţional, de şomaj.
Prioritatea: creşterea nivelului de ocupare în special în rândul persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile si stimularea mobilităţii forţei de muncă, inclusiv prin sporirea rolului si responsabilităţii serviciilor EURES Direcţia de acţiune: reducerea riscului de şomaj si excluziune sociala a lucrătorilor vârstnici prin facilitarea accesului acestora la informare si consiliere de calitate si programe eficiente de actualizare a competentelor profesionale Analiza socio-economică elaborată descrie situaţia actuală a populaţiei vârstnice din România, politicile si acţiunile direcţionate către creşterea participării economice a vârstnicilor si prevenirea retragerii timpurii de pe piaţa muncii (fără o abordare teritorială).
În contextul tendinţei de îmbătrânire demografică este necesară evidenţierea zonelor (cu precădere rurale) în care acest fenomen atinge cote maxime, inclusiv pentru a vedea dacă există o corelaţie legată de faptul că o buna parte dintre cei activi si ocupaţi la vârste înaintate lucrează şi locuiesc în mediul rural (după cum se menţionează în document). Această situaţie poate fi corelată şi cu tendinţa marcată în ultimii ani de retragere a pensionarilor din zonele urbane spre localităţile rurale (cele de provenienţă sau cele din apropierea oraşelor de reşedinţă).
Aspecte teritoriale:
Distribuţia teritorială (medii de rezidenţă, judeţe) a serviciilor sociale adresate persoanelor vârstnice (inclusă în analiza SWOT)
Servicii rezidenţiale - „repartizare neunitară şi dezvoltare insuficientă a serviciilor la nivelul întregii ţări, există judeţe în care au fost dezvoltate foarte puţine servicii: de ex. în judeţul Arad nu este niciun centru, iar în judeţele Dolj, Gorj, Prahova şi Tulcea există doar câte un centru”, “nr. insuficient de
15/25
servicii în raport cu cererile în aşteptare”, “nu se realizează identificarea nevoilor conform legii (nr. cereri înregistrate e de 2000 de cereri în aşteptare, dar sunt transmise doar de-o parte dintre autorităţile locale)” Centre de zi – „existenţa unui număr extrem de redus de centre de zi, respectiv centre de recuperare şi reabilitare (nr. total de 9 în AG,BC,BV,HR,HD,MS,VS,VN), centre de îngrijire şi asistenţă (nr. total de 18 în AB, AR,BC,B,CV,DJ,IS,MM,HR,NT,VS) sau centre tip cluburi pentru seniori (nr. total de 40, judeţele în care nu există niciunul fiind: AR, BN,BT,BR,BZ,CS,CL,DJ,GL,GR,GJ,HR,IL,IF,MH,NT,OT,PH,SJ,TR,TL,VL,VN)» etc
Concluzia (formulată în termeni de punct slab): mari diferenţe între regiuni, judeţe, între mediul urban şi rural, cu privire la gradul de dezvoltare a reţelei publice şi private de servicii sociale.
Formarea profesională şi cercetarea, dezvoltarea şi inovarea
Aspecte teritoriale: Comparaţii Life long learning cu media UE şi cu alte state membre
Sunt trecute în revistă documentele de politici publice şi iniţiativele concrete referitoare la educaţie, formare profesională continuă şi ocupare.
Deşi unele acţiuni sunt orientate spre creşterea calităţii ocupării a persoanelor rezidente în mediul rural, nu sunt surprinse dimensiuni teritoriale ale evoluţiei populaţiei cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de educaţie terţiară plus alţi indicator. Analiza programelor de formare profesională organizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă în perioada 2009 –2012 are drept punct de pornire evidenţierea distribuţiei judeţene a centrelor de formare profesională a adulţilor (70% din cursurile derulate între 2009-2012) din subordinea ANOFM, care poate oferi o imagine a judeţelor neacoperite de astfel de programe publice. Dar, în cazul în care capacitatea sau autorizările acestor centre nu acoperă nevoile de formare profesională, agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă contractează serviciile altor furnizori de formare profesional publici, sau privaţi, autorizaţi in condiţiile legii. Fundamentarea Planului de formare profesională se realizează la nivel judeţean, ţinând cont de, cel puţin, următoarele etape:
• Identificarea meseriilor/ocupaţiilor care au căutare pe piaţa muncii la nivel local si a numărului de posturi vacante pentru fiecare meserie in parte;
• Investigarea bazei de date proprii a AJOFM cu privire la numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, calificate deja in meseriile care au căutare pe piaţa muncii în corespondenţă cu opţiunile de dezvoltare
16/25
profesională a acestora şi rezultatele activităţii de informare şi consiliere profesională.
Relevanţi din punct de vedere al efectelor teritoriale (la nivel de judeţ) produse sunt şi indicatorii privind locurile de muncă vacante / numărul de locuri de muncă vacante declarate în mod repetat de angajatori, rata de plasare în muncă, eventual rata de ocupare a locurilor de muncă cu nivel de calificare ridicat şi domeniile în care s-au efectuat cele mai multe angajări (calculat anual pe baza datelor oferite de ANOFM şi AJOFM).
Antreprenoriatul şi economia socială
Aspecte teritoriale
Comparaţii cu media UE 27 şi cu alte state membre: Rate de creştere a PIB în UE şi în România, evoluţia ratelor de ocupare în UE şi în România, Riscul de sărăcie şi excluziune socială în perioada crizei, Cheltuieli cu protecţia socială şi posibili determinanţi ai sărăciei sau excluziunii sociale…..
Criza locurilor de muncă a lovit din plin tinerii (inclusiv absolvenţii de facultate) şi persoanele peste 45 de ani. În special în zonele rurale şi în oraşele mai mici, oportunităţile de angajare pentru aceste două categorii de vârstă sunt foarte limitate. În multe cazuri, singurele slujbe disponibile sunt în sectorul informal.
Majoritatea populaţiei (peste 70%) cu risc de sărăcie a veniturilor, precum şi a celor cu deprivări materiale multiple se află în mediul rural, cu precădere în două regiuni ale ţării Nord-Est şi Sud-Est.
Nevoia de economie socială
Aspecte teritoriale:
În funcţie de documentul legislativ şi aspectul economic sau social pe care acesta îl reglementează persoanele sau grupurile identificate ca fiind în dificultate sau situaţie risc, generatoare de marginalizare sau excluziune socială sunt: copiii, vârstnicii dependenţi sau săraci, tinerii, femeile, locuitorii din mediul rural…….
Sunt considerate persoane dezavantajate sau marginalizate din punct de vedere al inserţiei pe piaţa forţei de muncă următoarele grupuri: femeile (din mediul rural, de peste 45 de ani……………
Instituţii ale economiei sociale
Majoritatea formelor de economie socială nu au filiale şi nu aparţin unor reţele de economie socială (84%). În cazul în care există filiale acestea sunt în
17/25
domeniile: prestări servicii (la nivel european şi local) sau securitate socială (nivel regional).
Asociaţiile Agricole şi Obştile sunt asociaţii cu puternice activităţi economice care pot oferi răspuns la sărăcia şi excluziunea din mediul rural, reprezentând principala componentă a economiei sociale din mediul rural; acestea au cunoscut o evoluţie remarcabilă în ultimii 10 ani, numărul organizaţiilor crescând de peste 10 ori, de la 198 de organizaţii active în 2000 la 2278 organizaţii în 2009.
Deosebit de interesantă este descrierea instituţiilor economiei sociale pe categorii şi în dinamică, un plus de valoare poate fi adus de evidenţiat dacă există o corelaţie (cel puţin regională, dacă nu judeţeană) între unităţile teritoriale considerate sărace (în diferite studii şi rapoarte de-a lungul ultimilor 10 ani) şi localizarea geografică a acestora (inclusiv număr de beneficiari).
Probleme cheie identificate
Deşi în cadrul POSDRU s-au înfiinţat numeroase centre de resurse pentru economia socială, aceasta fiind una din activităţile eligibile, nu există o evidenţă a acestora şi nu este clar în ce măsură, ce tip de nevoi de asistenţă şi ce zone geografice acoperă.
Lipsa unor reţele sau capacităţile instituţionale şi acoperirea geografică limitată a reţelelor existente ca structuri suport de sprijin şi reprezentare pentru toţi actorii economiei sociale.
Afaceri sociale şi incluziune socială
Analiza macro-economică specifică domeniului (indicatori relevanţi), perspective pentru 2014-2020 – identic Antreprenoriatul şi economia socială
Analiza socio-economică a domeniului – aspecte teritoriale
Pornind de la concluzia profilul celor săraci este foarte stabil, cu relevanţă teritorială sunt exemplificate zonele rurale şi urbanul mic, cu precădere din regiunile Nord-Est, Sud-Est şi Sud-Vest.
Regiunea de dezvoltare este un predictor semnificativ al nivelului de sărăcie a copiilor – în regiunile Nord-Est, Sud-Vest şi Sud-Est înregistrându-se în mod sistematic rate ale sărăciei mai ridicate decât în toate celelalte regiuni. În regiunea Nord-Est sărăcia pare să fi înregistrat cea mai rapidă creştere în 2010 (de la 6,1 la 7,7 puncte procentuale), în timp ce în regiuni precum Vest sau Nord-Vest creşterea este aproape insesizabilă.
18/25
De asemenea, persoanele de etnie roma care locuiesc de regulă în comunităţi compacte sunt citate la grupuri cu risc ridicat de sărăcie (Infrastructura comunităţilor omogene de romi este deseori impracticabilă sau absentă).
O altă problemă semnalată în studiile din ultimii ani se referă la sărăcia copiilor (apar diferenţe în valorile ratei de sărăcie pe medii de rezidenţă: 2% pentru copiii de etnie română faţă de 27,3% în cazul celor de etnie romă în urban şi 10,6% faţă de 41,1% în rural).
Probleme cheie identificate (cu valenţe teritoriale)
Populaţia din mediul rural trăieşte în condiţii de deprivare materială severe, care indică o nevoie acută de dezvoltare a infrastructurii sociale în comunităţile rurale.
În mediul rural lipsesc atât serviciile sociale (primare şi specializate), dar şi specialiştii.
Comunităţile de romi trebuie se confruntă cu probleme multiple: şomajul şi lipsa oportunităţilor de angajare; nivelul scăzut de educaţie
Unul dintre punctele slabe din analiza SWOT
Mari diferenţe între regiuni, judeţe, între mediul urban şi rural, cu privire la gradul de dezvoltare a reţelei publice şi private de servicii sociale
2.8 TURISM, CULTURĂ, PATRIMONIUL CULTURAL
TURISM
Aspecte Teritoriale
Distribuţia teritorială: analiza punctează faptul că „zonele nedezvoltate concentrează cele mai importante obiective şi atracţii turistice şi că aceste areale pot fi revitalizate prin valorificarea potenţialului lor turistic, natural şi cultural.” În acest context, o dată cu avansarea analizei, este utilă o localizare mai precisă sau o exemplificare de astfel de zone pentru că ele trebuie avute în vedere din multiple puncte de vedere (transport/accesibilitate, protecţia mediului, reabilitarea patrimoniului construit, pregătirea forţei de muncă specializate etc.)
Au fost identificate două categorii de zone cu potenţial turistic:
- zone cu potenţial turistic complex si de mare valoare (24% din suprafaţa ţării), care includ Parcurile Naţionale şi Rezervaţiile Biosferei, monumente naturale, arii naturale protejate, valori de patrimoniu cultural de interes naţional, resurse balneare, muzee şi case memoriale
- zone cu potenţial turistic ridicat (34% din suprafaţa ţării), care includ cel puţin una din urmatoarele categorii: rezervaţii şi monumente ale naturii de interes naţional, valori de patrimoniu cultural de interes national, resurse balneare, muzee şi case memoriale.
19/25
Inserarea unor hărţi cu localizările acestor zone este utilă. În acest sens, Analiza teritorială dezvoltată în cadrul CCCT poate veni cu completări după cum urmează:
În urma aderării la Uniunea Europeană, România a implementat sistemul de arii protejate NATURA 2000, conform directivelor europene. În cea mai mare parte, siturile NATURA 2000 s-au suprapus peste sistemul existent de arii protejate (parcuri naţionale şi naturale, rezervaţii naturale), acestea fiind cel mai puţin afectate de activităţile umane şi asigurând o mai bună conservare a speciilor şi habitatelor. Extinderea siturilor NATURA 2000 a avut o dinamică foarte rapidă, depăşind din ce în ce mai mult suprafaţa ariilor protejate declarate anterior astfel încât la începutul anului 2012 în România se găseau 531 arii NATURA 2000, din care 148 SPA (arii de protecţie specială avifaunistică) şi 383 SCI (situri de interes comunitar), suprafaţa totală ocupată fiind de 55.723,07 kmp, reprezentând 23,37 % din suprafaţa totală a României. Cele două tipuri de arii NATURA 2000 se suprapun în parte, 9,54% din teritoriul naţional fiind cuprins atât într-un SCI, cât şi într-un SPA.2 Un punct relevant este faptul că se aminteşte de proiecte ce ţin de infrastructura de transport, accesibilitatea fiind un punct cheie în dezvoltarea zonelor cu potenţial turistic. Astfel, sunt amintite obiectivele de dezvoltare a transportului şi proiectele prioritare ale infrastructurii de transport pentru perioada 2007 – 2015, conform Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN), în Secţiunea 1, Căi de comunicaţie.
Listarea tipurilor de turism şi localizări
Documentul trece în revistă tipurile de turism, făcând referire fie la localizări concrete, fie la statistici la nivel naţional.
Astfel, sunt identificate trei linii funcţionale de cale ferată îngustă pentru turişti (în judeţul Maramureş, în judeţul Alba şi în judeţul Suceava).
La capitolul turism viticol sunt menţionate cele şapte regiuni viticole importante în ţară şi cele nouă podgorii renumite care oferă itinerare şi degustări de vinuri.
Zonele de interes pentru turismul de litoral sunt nominalizate - staţiunile Mamaia, Eforie Nord şi Sud, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Aurora, Venus, Saturn şi Mangalia- .
În corelaţie cu date legate de turismul balnear din România, potenţialul său raportat la Europa şi problemele de infrastructură urbană cu care se confruntă numeroase staţiuni, sunt amintite statistici la nivel naţional. În paralel, este oportună menţionarea zonelor cu cea mai mare concentrare de staţiuni balneoclimaterice din ţară.
În ceea ce priveşte sporturile de iarnă şi drumeţiile, documentul prezintă o statistică la nivel naţional, focusul fiind pe munţii Carpaţi.
Turismul rural beneficiază de pe urma faptului că numeroase puncte principale de atracţie turistică şi de patrimoniu din România se află în zonele rurale, cum ar fi 2 Informaţii teritoriale transpuse în hărţi în Analiza teritorială dezvoltată în cadrul CCCT
20/25
mănăstirile pictate, bisericile din lemn, bisericile săseşti fortificate şi cetăţile dacice. Ca zonificare geografică, acestea sunt mărci turistice consacrate pe plan internaţional ale Bucovinei, Maramureşului, Deltei Dunării şi Transilvaniei.
Principalele facilităţi pentru conferinţe şi expoziţii din România se află predominant localizate în capitală.
În completare, Analiza teritorială realizată în cadul CCCT rezumă problema infrastructurii de transport şi accesibilităţii în cazul Bucureştiului astfel: Accesibilitatea pe teritoriul României este determinată de extinderea şi calităţii infrastructurii de transport. Studii efectuate au arătat că, din motive care ţin atât de contextul istoric cât şi de cadrul fizico-geografic, există o concentrare importantă a transportului către Bucureşti, axa Bucureşti-Ploieşti-Braşov fiind cea mai accesibilă.
Totuşi, conexiunile bazate pe transportul aerian sunt insuficiente, dintr-un studiu ESPON recent3 rezultând că Municipiul Bucureşti oferă doar două posibilităţi de călătorii de afaceri către alte metropole europene cu întoarcere în aceeaşi zi. 4
Sunt descrise succint turismului fluvial pe Dunăre şi cel de croazieră pe Marea Neagră şi sunt punctate obiectivele de pe traseul Dunării: Podul roman de la Drobeta, Peştera Topolniţa, Barajul Porţile de Fier, oraşele Drobeta Turnu Severin, Orşova, Giurgiu, Olteniţa port al Bucureştiului, Brăila, Galaţi şi Tulcea în zona Deltei Dunării.
Analiza impactului asupra mediului identifică un număr de aspecte îngrijorătoare, şi anume:
Eroziunea ţărmului Mării Negre, care distruge principala atracţie a turismului de litoral
Depunerea de aluviuni în Delta Dunării şi în albiile râurilor, deşi este rezultatul multor cauze naturale necesită acţiuni urgente de remediere prin dragare, etc.
Folosirea în mod abuziv a zonelor protejate prin tăieri nelegale de copaci şi construirea necorespunzătoare a facilităţilor de odihnă şi a celor rezidenţiale
Administrarea defectuoasă a deşeurilor, în special în zonele rurale, cu amplasamente ocupând terenuri neprotejate şi evacuarea deşeurilor la întâmplare
Subprogramele naţionale de investiţii în turism Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului derulează un Program de susţinere financiară a autorităţilor administraţiei publice locale, în completarea surselor proprii ale acestora pentru realizarea unor investiţii în infrastructura de turism.
Pornind de la evaluarea potenţialului natural şi antropic al României, au fost stabilite subprogramele naţionale prioritare:
1. Schi în România. 2. Dezvoltarea infrastructurii turistice din zona montană înaltă. 3. Dezvoltarea echilibrată şi integrată a staţiunilor turistice balneoclimaterice.
3 http://www.espon.eu/main/Menu_Projects/Menu_AppliedResearch/foci.html 4 Informaţii teritoriale transpuse în hărţi în Analiza teritorială dezvoltată în cadrul CCCT
21/25
4. Dezvoltarea echilibrată şi integrată a zonei turistice din Delta Dunării şi a staţiunilor de pe litoralul Mării Negre.
5. Dezvoltarea infrastructurii turistice culturale 6. Dezvoltarea infrastructurii turistice în mediul urban
Investiţiile realizate prin acest program în perioada 2009 – 2011 sunt cuprinse intr-un tabel, fiind precizat numarul de judeţe finanţate/ formă de turism, fără localizări exacte. O distribuţie teritorială a investiţiilor şi o analiză teritorială a judeţelor care au beneficiat cel mai mult în urma programelor pot stabili puncte de pornire în următoarele politici de investiţii post 2013.
CULTURĂ
Aspecte teritoriale
Inventarierea organizaţiilor din domeniul culturii pe categorii
1. Schiţă analiză dedicată impactului social şi educaţional al culturii:
- iniţiere demers de inventariere a proiectelor de educaţie culturală în muzee, biblioteci şi a proiectelor dezvoltate prin AFCN pentru o dezvoltare inteligentă şi incluzivă - iniţiere demers de inventariere a programelor de educaţie artistică din cadrul sistemelor de educaţie formală la nivel universitar şi preuniversitar
- iniţiere demers de inventariere a programelor de învăţământ vocaţional artistic, reconversie profesională în cultură şi susţinerea meşteşugurilor tradiţionale pentru o dezvoltare economică durabilă
- iniţiere demers de inventariere a studiilor ce vizează punerea în valoare a patrimoniului pentru o dezvoltare incluzivă (e.g. cercetările Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, studiile „Centrului Naţional de Cultură a Romilor” despre consumul cultural în comunităţile de romi)
- iniţiere colectare date despre patrimoniul şi activităţile culturale - elemente esenţiale pentru dezvoltarea şi regenerarea urbană şi rurală
În acest moment în analiza dedicata impactului social şi educaţional al culturii sunt identificate principalele surse de informaţii şi programe/proiecte/studii avute în vedere, urmând ca aceste informaţii să fie transpuse în analiză.
Analiza de faţă are statistici referitoare la Numărul programelor şi proiectelor educative derulate de muzee şi colecţii publice în perioada 2007-2011/regiune de dezvoltare, Număr de proiecte finanţate şi buget alocat la aria tematică „Educaţie culturală” de către AFCN în perioada 2007-2011/ regiune de dezvoltare, Număr de proiecte finanţate şi buget alocat la aria tematică „Intervenţie culturală” de către AFCN în perioada 2007-2011/regiune de dezvoltare, numărul de proiecte ce au avut ca scop revitalizarea tradiţiilor şi profesiilor din mediul rurale finanţate prin Programul Operaţional Dezvoltare Resurselor Umane/ regiune de dezvoltare.
22/25
O distribuţie teritorială a tuturor proiectelor de educaţie culturală, a programelor de educaţie artistică/învăţământ vocaţional artistic este utilă în perspectiva sprijinirii dezvoltării industriilor culturale şi creative.
2. Schiţă analiză dedicată culturii ca factor de dezvoltare economică
Listarea lispurilor sau a insuficienţelor dpdv al contextului economic şi al contextului social care oferă o serie de elemente convertibile în nevoi ce pot fi punctuate în documentele de programare a fondurilor structurale alocate culturii pentru perioada 2014-2020. Listarea activităţilor care fac parte din industriile culturale şi creative, precum şi ponderea acestora.
Listarea oportunităţilor privind dezvoltarea industriilor culturale şi creative în perioada 2014-2020
Listarea privind restaurarea, consolidarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional
Aici sunt avute în vedere
1. Restaurarea, consolidarea şi punerea în valoare a zonelor urbane cu valoare istorica din toate regiunile tarii.
2. Restaurarea, consolidarea si punerea in valoare a liderilor consacrati ai teritoriilor reprezentati de : ansambluri monahale, unitati de cult, castele, conace, fortificatii, etc.
3. Restaurarea, consolidarea si punerea in valoare de elemente ale habitatului rural, sate si parti din sate cu valoare culturala locala, matricea asezarii ( ex. trama stradala, parcelar, amenajari peisagistice, ansambluri de gospodarii).
Nu am găsit o distribuţie teritorială a “liderilor consacraţi ai teritoriilor” (ansambluri monahale, unitati de cult, castele, conace, fortificatii, etc.) .
La nivel de zone urbane cu valoare istorică se au în vedere toate regiunile ţării pentru restaurare, consolidare şi punere în valoare. În acest sens, este necesară definitivarea şi aprobarea propunerii de politică publică privind centrele istorice.
Se precizează faptul că există decalaje sociale în multe din zonele protejate din centrul oraşelor. Un exemplu este chiar Bucureşti unde sunt diferenţe vizibile între proprietarii bogati si numarul mare de locuitori, care se zbat la limita supravietuirii, în condiţii de locuire precară. Acest fenomen este vizibil în multe din zonele protejate din centrul orasului: Armeneasca, Calarasi, Mantuleasa, Latina, Bd. Carol, Bd. Pache Protopopescu, Foisorul de Foc, Centrul Vechi, Calea Mosilor, Matei Basarab. (Vera Marin, ATU).
Există o inventariere a bazei cadastrale pentru patrimoniul construit şi zonele protejate din România (sursa: INP, octombrie 2012)/ judeţe. Potrivit analiyei preliminare, se remarcă faptul că la nivel central, la INP se cunoaşte baza cadastrală doar în proporţie de aproximativ 30%, iar în ce priveşte starea de conservare a
23/25
monumentelor de arhitectură, for public şi memorial-funerare, aceasta este în proporţie de aproximativ 70% necunoscută. Considerăm că studiile Centrului de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii pot veni în completarea analizelor cu elemente de analiză teritorială. Astfel amintim studiile: Vitalitatea Culturală a oraşelor din România 2010, Barometrul de consum cultural 2010, Studiul de impact ex-ante pentru politica publică de susţinere a creativităţii în cultură.
2.9 DEZVOLTARE REGIONALĂ Analiza mediului de afaceri
Este o analiză a situaţiei actuale macroeconomice şi a antreprenoriatului autohton bine fundamentată cu evidenţierea dinamicii regionale şi temporale a unor indicatori relevanţi. De menţionat este subcapitolul privind structurile de sprijinire a afacerilor, care prezintă inclusiv distribuţii teritoriale la nivel local.
Analiza comunităţilor defavorizate Sunt prezentate o serie de elemente teritoriale privind comparaţiile cu media UE şi alte state membre, repartiţia regională a valorilor unor indicatori relevanţi (ex. persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială). De exemplu, o astfel de referire regională arată că, potrivit unei analize efectuată, aferentă anilor 2010 şi 2011, relevă faptul că regiunile cu cel mai mare număr de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, sunt regiunile Nord Est, Sud Est şi Sud Vest Oltenia. Din păcate, în afară de partea sudică a regiunii Sud Muntenia, zonă tradiţional subdezvoltată, reprezentă al doilea buzunar de mare sărăcie în România (primul pol fiind în regiunea Nord - Est) care se caracterizează printr-un procent ridicat al populaţiei ocupate în agricultură şi pentru care sunt exemplificate câteva localităţi considerate sărace (doar ca urmare a restructurării industriei locale), nu există alte referiri legate de comunităţi defavorizate (ar fi fost necesară măcar descrierea unor categorii de comunităţi defavorizate – eventual rezultate din multitudinea de studii şi rapoarte de cercetare de până acum, deoarece profilul acestor categorii de comunităţi este destul de stabil, uneori chiar şi localizarea lor). Documentul de sinteză analize grupuri de lucru subsecvente Comitetului Consultativ privind Dezvoltarea Regională include şi alte elemente regionale punctate pentru domeniile transport, turism, educaţie, sănătate, servicii sociale.
24/25
3.CONCLUZII Trebuie să luăm în considerare faptul că prezentarea profilului teritorial (regional) al analizelor social-economice este opţională, analizele sunt în curs de finalizare precum şi gradul de disponibilitate a indicatorilor statistici pentru diverse niveluri teritorial-administrative. Între elementele din Acordul de parteneriat care trebuie să asigure corelarea cu Strategia UE 2020, este necesară menţionarea dimensiunii teritoriale (de ex. necesităţile de dezvoltare ale zonelor cu specific).
Analiza documentelor realizate de celelalte grupuri a relevat următoarele aspecte teritoriale (chiar dacă în unele documente sunt doar schiţate):
- Comparaţiile cu media UE şi cu alte state membre în funcţie de anumiţi indicatori
- rolul unor caracteristici fizico-geografice în dezvoltare (relief, climă,
hidrografie, biodiversitate, resurse naturale)(dezvoltare rurală, sectorul piscicol, turism etc)
- organizarea administrativ-teritorială actuală şi implicaţii (domeniu
administraţie publică)
- problematica riscurilor naturale (de la probabilitatea producerii până la efectele localizate ale dezastrelor de diferite categorii de-a lungul timpului)(domeniul situaţiilor de urgenţă, ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului)
- predominanţa analizei valorilor unor indicatori pe medii de rezidenţă
(diferenţele urban-rural ale unor indicatori, specificul unor programe dedicate anumitor categorii de localităţi – de ex. dezvoltarea rurală), urmată de evidenţierea repartiţiei regionale a unor indicatori socio-economici relevanţi (se regăsesc în cele mai multe analize socio-economice pe domenii)
- evidenţierea unor tendinţe teritoriale ale unor fenomene economice/ sociale /
culturale / de mediu (de ex. îmbâtrânirea demografică în mediul rural, emigraţie / imigraţie, şomajul, schimbări climatice etc)
- teritorializarea unor fenomene (sărăcie / excluziunea socială)(domeniul
dezvoltării rurale, incluziune socială, educaţie, comunităţi defavorizate etc)
- localizarea unor obiective / programe (de ex. cele focalizate geografic – care
ţintesc anumite teritorii)(dezvoltare rurală, turism, cultură)
- menţionarea unor teritorii cu specific geografic (dezvoltare rurală, sector piscicol, turism)
25/25
- efectele teritoriale ale unor politici / programe derulate sau în curs de
derulare (programele de ocupare, programele de furnizare a serviciilor sociale etc)
Analizele socio-economice pentru domeniile cu dimensiune teritorială explicită, cu excepţia dezvoltării rurale şi pescuitului încă nu sunt disponibile pentru a fi analizate (transport), de asemenea pentru domenii cu dimensiune teritorială parţială (cercetare-dezvoltare, sănătate, schimbări climatice, arii protejate etc). Acest demers de analiză devine deosebit de important şi pentru monitorizarea în perspectivă a dinamicii teritoriale şi evaluarea impactului teritorial. Propuneri:
I. Verificarea gradului de corelare între problematicile din documentele analizate (comitetele consultative altele decât CCCT) şi analizele teritoriale din GL din CCCT (Cadru strategic DT, Dimensiune Urbană, Cooperare transfrontalieră)
2 alternative
1. suplimentarea (acolo unde este posibil) cu informaţie statistică teritorială
în cadrul analizelor elaborate de grupurile de lucru din cadrul CCCT, pentru domeniile abordate în aceste documente în vederea corelării
2. introducerea unor analize teritoriale focalizate pe anumite probleme în documentele elaborate sub egida CCCT (sub nivelul NUTS 2)
II. aprofundarea unor analize privind LEADER, grupurile de acţiune locală, FLAG-urile,
asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, instituţiile economiei sociale etc
III. disparităţile rural-urban ar trebui să fie abordate în fiecare analiză socio-economică (deoarece această dezagregare este extrem de relevantă pentru România)
IV. evidenţierea mai pregnantă în analize a disparităţilor teritoriale (cel puţin
interregionale) şi dinamica acestor disparităţi în timp (stabilitate, accentuare, atenuare)
V. stabilirea unei corespondenţe mai clare între elementele teritoriale cuprinse în
analizele socio-economice specifice domeniilor şi dimensiunile teritoriale ale problemelor cheie identificare şi chiar ale componentelor analizelor SWOT (puncte tari / puncte slabe)
VI. din propunerile de regulamente pentru 2014-2020 reiese că trebuie luate în
considerare provocări specifice şi nevoi ale ariilor / zonelor subregionale, arii / zone funcţionale sau anumite grupuri specifice.
