Mamifere

a)Mamifere inferioare Ornitorincul traieste in Australia si in Tasmania. Vizuina lui are o incapere si doua galerii cu iesire in apa sip e uscat. Are doua medii de viata. Corpul ,lung de aproximativ 50 cm, este greoi si turtit dorso-ventral. Este acoperit cu o blana de culoare brun inchis, aspra, lucioasa si unsuroasa, incat apa nu partunde la piele. Capul este mic si turtit. Anterior, are un cioc ca de rata ,latit ,fara dinti. Ochii sunt mici, narile sunt asezate pe varful ciocului, iar urechile fara pavilioa-ne, se pot inchide in apa. Membrele mai scurte. Au 5 degete unite printr-o mem-brana innotatoare si terminate cu gheare lungi. Membrele sunt folosite la inot si la saparea galeriilor. Coada este latita, solzoasa si intrebuintata drept carma, in timpul inotului. Se hraneste cu pestisori, insecte, viermi scoici si melci, pe care ii sfarama cu placile cornoase ale ciocului. Are doua pungi laterale ale obrajilor in care aduna hrana . Isi cauta hrana seara. Inmultirea se face prin oua. Fecundati-a este interna. Femela depunde 2-3 oua. Inainte de a fi depuse, ouale stau un timp in cloaca. Dupa 2 saptamani de clocire apar pui golasi si orbi. Ei se heanesc cu laptele secretat de glandele mamare ,lipsite de mameleoane. Laptele se prelinge pe firele de par. Deoarece are cloaca si se inmuleste prin oua ,ornitorincul sese aseamana cu reptilele. Se mai numesc si mamifere inferioare. Corpul acoperit cu par si hranirea puilor cu lapte sunt caractere de mamifer. Tot mamifer inferior este si echdna.

Referat.clopotel.ro

Cangurul traieste numai in Australia, in locuri ierboase, dar si in regiuni stancoase sau acoperite cu arbusti. Este un animal diurn si traieste in carduri. Membrele anterioare, terminate cu 5 degete, sunt folosite la apucat hrana. Mem-brele posterioare, mai lungi, puternice si musculoase, terminate cu 4 degete. Cand se deplaseaza isi strange membrele anterioare la piept, isi intinde brusc membrele posterioare si face vsalturi lungi, de aproximativ 8 m si inalte de 2-3 m. Cand se opreste se sprijina pe membrele posterioare si pe coada. In caz de pericol, se apara cu membrele. Este si un bun inotator. Cangurul se hraneste cu iarba, muguri, frunze, fructe, chiar si cu scoarta copacilor. In lipsa hranei patrunse in semana-turi, unde face mari pagube. Este animal erbivor. Dintii lui sunt :incisivi, canini si masele. In perioada de inmultire apar mari conflicte intere masculi. La nastere, puii sunt nedezvoltati si au ochii inchisi. Ei stau mult timp intr-o punga de pe pantecele mamei, numita punga marsupiala. De aceea, cangurul este un mamifer marsupial. In marsupiu, unde se gasesc glandele mamare, puii gasesc adapost si hrana. Dupa 8 luni, puilui paraseste marsupiul si paste in apropierea mamei. La orice primejdie, intra din nou in marsupiu. Cangurul este un mamifer superior ornitorincului, deoarece naste pui si ii hraneste cu lapte produs de mamele. Este vanat pentru carne si blana. Alte animale marsupiale sunt :lupul marsupial (car-nivor), pisica marsupiala (carnivora), sobolanul marsupial (rozator), oposumul (arboricol), veverita marsupiala (zburatoare), cartita marsupiala (subterana) si ursuletul Koala (arboricol).

Referat.clopotel.ro

b) Mamifere insectivore Cartita este raspandita in toate regiunile tarii.Traieste toata viata sub pamant ,unde isi sapa galerii, sub forma de retele, ridicand musuroaie la suprafa-ta pamantului. Corpul cilindric, lung de aproape 16 cm, este terminat cu o coada scrurta de 2-3 cm. Este acoperit cu o blana de culoare neagra, catifelata si neteda care o protejeaza de umiditate si frig. Capul are forma conica, este prevazut cu un bot acutit, cu peri sensibili. In varful botului se afla narile. Ochii sunt mici, acoperiti cu blana. Urechile nu au pavilioane. Auzul, mirosul si pipaitul sunt bine dezvoltate si o ajuta sa se orienteze in galeriile intunecoase. Membrele anterioare sunt scurte, groase, iar degetele, terminate cu gheare lungi, sunt unite printr-o membrana rezistenta. Ele servesc la saparea galeriilor. Membrele poste-rioare sunt mai lungi si mai putin dezvoltate, au degete libere si sunt terminate cu gheare ascutite. Cu ele, scoate pamantul din galerii. Cartita calca pe toata talpa. Deci, este un animal plantigrad. Cartita se hraneste in general cu insecte, larve, dar si melci, rame, soareci,

Referat.clopotel.ro

soparle etc. Sfarama hrana cu dintii ei ascutiti, conici si cu maselele, care au varfuri ascutite. Este un mamifer insectivor. Pe ambele maxilare cartita are 44 de dinti. Este lacoma, are nevoie de 40-50 g de hrana zilnic. Daca in 24 de ore nu se hraneste moare. Iarna este activa. In cuibul ei, captusit cu muschi, iarba si frunze, femela maste o data sau de doua ori pe an 4-5 pui mici, nedezvoltati, pe care ii hraneste cu lapte. Blana cartitei poate fi intrebuintata la confectionarea caciulilor, gulelelor etc. Dusmanii ei sunt: vipere-le, nevastuicile si pasarile rapitoare de noapte.

Ariciul traieste in paduri, parcuri, campii, gradini si se adaposteste sub gar-duri vii, sub radacini si in scorburile arborilor. Este activ noaptea, iar ziua doar-me intr-un culcusi de frunze. Cand este atacat se face ghem, dar adesea cade prada carnivorelor. Hrana lui este alcatuita,in general, din insecte, dar consuma si viermi, melci, soareci, soparle, broaste etc. Femela naste pui pe care ii hraneste cu lapte. Este un animal folositor, deoarece starneste soarecii si insectele daunatoare.

Referat.clopotel.ro

Liliacul alcatuieste ordinul Chiroptera (de la kheir, “mana” si pteron, “aripa”) si sunt singurele mamifere capabile de zbor sustinut. Sunt impartiti in doua subordine: Megachiroptera (liliecii mari sau mega liliecii), care contine cele 170 specii de lilieci de fructe din familia Pteropodidae, si Microchiroptera (liliecii mici sau micro liliecii) , care cuprinde restul liliecilor, aproximativ 800 specii in 18 familii, mult mai multe decat in orice alt ordin de mamifere in afara de rozatoare, iar liliecii chiar le intrec numeric. Liliecii se gasesc peste tot in lume inafara de zona arctica, Antarctica si cateva insule izolate din ocean. Toti liliecii mari si unele familii de lilieci mici traiesc numai in emisfera estica, alti lilieci mici – in cea vestica si foarte putine familii au raspandire globala. Se considera ca liliecii au aparut intr-un climat cald, probabil la inceputul Eocenului (cea mai veche fosila de liliac are aproximativ 60 de milioane de ani) si centrul raspandirii lor raman zonele tropicale si subtropicale. Membrii a 4 familii, toti facand parte din ordinul Microchiroptera, traiesc in regiuni temperate, si numarul speciilor scade pe masura ce zona respectiva este mai aproape de poli. Numai membrii a 2 familii ajung in regiunile subarctice dar si acestea numai vara. Megaliliecii cuprind cei mai mari lilieci cunoscuti ca “vulpile zburatoare” din Africa, India si Australo-Malaiezia, numiti asa din cauza boturilor lungi , asemanatoare cu ale vulpilor. Sunt cunoscuti si ca “liliecii de fructe “ datorita hranei bazata pe fructe, au ochi mari si urechi mici spre deosebire de cei care mananca insecte care au capetele mai plate si

Referat.clopotel.ro

excrescente complexe in jurul narilor si gurii. Cel mai mare liliac este Pteropus (anvergura aripilor de 1,7m si lungimea de 45 cm ), care traieste in sudul Asiei, in Java . Desi multe specii de megelilieci sunt mai mici decat cei mai mari microlilieci , impartirea in ordine se face pe baza formei dintilor si a diferentelor de schelet . Cel mai mic liliac , Craseonycteris thonglongyai (“liliacul cu nas de porc”), are 2,9-3,3 cm lungime , anvergura aripilor de 15 cm si greutatea de 2 g . Diferentele dintre cele doua subordine sunt de fapt suficiente ca sa sugereze ca au origini evolutionare diferite, cei din ordinul Megachiroptera fiind aparuti mult mai recent decat ceilalti. Aripile liliecilor sunt facute din doua membrane de piele intre care se afla tesuturi elastice si muschi (patagiumul), intinse intre cele 4 degete foarte lungi ale fiecarei maini si mambrele posterioare. Degetul mare este liber si are o gheara, care este folosita in special pentru miscare si pentru a manevra hrana. Liliecii îsi folosesc picioarele cu 5 degete cu gheare in special pentru a atarna de peretii pesterilor. Multi le folosesc ca sa se miste in jurul culcusului si chiar sa fugareasca prada pe pamant. Liliecii vampiri au picioare puternice si degete lungi, care le permit sa fuga si sa sara repede pe pamant . Dintre vertebrate, numai pasarile si liliecii zboara cu adevarat. Spre deosebire de majoritatea pasarilor, liliecii pot zbura la viteze reletiv mici cu manevrabilitate extrema. Aripa este o membrana subtire care este prinsa în partea din fata de oasele foarte alungite ale mambrului anterior si al doilea dege , iar in spate de al treilea , al patrulea si al cincilea deget, care sunt mai mici. Aceasta structura le permite liliecilor sa varieze convexitatea aripilor si in acest mod sa varieze forma aerodinamica. Toti liliecii din subordinul Microchiroptera se orienteaza si se hranesc cu ajutorul ecolocatiei. Aceasta este emisia de vibratii de sunete cu frecvente inalte care sunt reflectate inapoi ca ecouri in urechile liliacului dinspre suprafetele

Referat.clopotel.ro

inconjuratoare, indicand pozitia, distanta relativa si chiar natura obiectelor din mediu - cam ca un sonar. In acest fel microliliecii “vad” acustic, ceea ce le permite sa se orienteze in intuneric complet. Proprietatile fizice ale sunetelor emise variaza in moduri caracteristice in functie de specie. Sunetele se formeaza in laringe si la diferite specii sunt emise prin gura sau nari. Spre deosebire de acestia, liliecii din subordinul Megachiroptera folosesc vederea mai mult decat acustica. Doar un singur gen si-a dezvoltat un macanism de ecolocatie, care implica emisia de “clicuri” care se pot auzi si este folosit numai când liliecii zboara in intuneric. Ochii acestora sunt si mai mari decat ai microliliecilor. Nici un liliac nu este totusi in intregime orb si chiar cei care folosesc ecolocatia folosesc uneori repere vizuale mari pentru a-si gasi drumul in timpul zborului.Perioadele de gestatie la lilieci sunt relativ lungi, fiind cuprinse intre 44 de zile si 8 luni la diferite specii. Foarte putini nasc mai mult de un pui pe an ; acestia sunt foarte mari la nastere, cantarind 12-43% din greutatea mamei, comparativ cu aproximativ 8% la mamiferele de aceeasi marime care nu zboara si se maturizeaza incet. La inceput sunt neajutorati, dar au gheare si dinti puternici cu care se agata de burta mamei; sunt ingrijiti intre 1 si 3 luni, timp in care invata sa zboare si sa se hraneasca.Ciclul reproductiv al majoritatii speciilor este asemanator cu al mamaiferelor , dar exista si exceptii. Cele mai interesante sunt cateva specii din zona temperata care hiberneaza in timpul iernii. Copulatia are loc in perioada dinaintea hibernarii, si sperma este retinuta in corpul femelei in timpul hibernarii; fertilizarea are loc când ovulul este eliberat din ovar dupa ce liliecii se trezesc, primavara. Aceasta este numita fertilizare intarziata. O varianta a acesteia poate fi observata la un gen din Europa, la care copulatia, ovulatia si dezvoltarea de la inceput e

Referat.clopotel.ro

embrionului au loc in ordine normala chiar inainte de hibernare, dar dezvoltarea embrionului este oprita inainte de a se atasa la uter. Embrionul ramane liber si nedezvoltat pana când mama iese din hibernare. Aceasta este numita implantare intarziata. Numarul mare al liliecilor, in ciuda faptului ca se nasc putini pui, este datorat mai ales longevitatii lor. Unele specii mai mari de lilieci din subordinul Megachiroptera si liliecii vampiri au supravietuit in gradinile zoologice peste 20 de ani. Dintre liliecii car au fost prinsi si apoi eliberati multi au fost recapturati dupa ani de libertate. Recordul in materie de varsta este un specimen recuperat la 31 de ani dupa ce a fost marcat si apoi eliberat in SUA.

Referat.clopotel.ro

Referat.clopotel.ro

Referat.clopotel.ro

Referat.clopotel.ro

c) Mamifere rozatoare Soarecele de casa este un rozator mic, vioi si fricos. Traieste prein preajma locuintelor, magaziilor, hambarelor si in pivnite. Se recunoaste dupa blanita lui de culoare cenusie, si codita lunga, subtire si solzoasa. Noaptea isi cauta hrana. Isi face galerii si cuiburi pe care le captuseste cu hartii si materiale moi. Se stre-coara usor prin gauri mici. Are dintii ca ai iepurelui si roade aliment, graunte, carti, haine etc. Se inmulteste usor. De mai multe ori pe an, femela naste mai multi pui, care ajung repede la maturitate si la randul lor, in scurt timp, dau nastere la alte generatii.

Referat.clopotel.ro

Soarecele de camp se recunoaste dupa blanita de culoare cafenie- inchisa de pe spate, mai deschisa pe laturile corpului si mai albicioasa pe pantece. Isi sapa galerii in pamant, este activ ziua si noaptea. Traieste izolat sau in colonii. Este fricos, fuge, se catara greu, dar este un bun inotator. Roade plante tinere, seminte si scoarta arborilor. Se inmulteste la fel de usor ca soarecele de casa.

Popandaul si harciogul traiesc in campiile din tara noastra. Se hranesc cu ierburi, radacini, tulpini de cereale si graunte. Blanita harciogului are culoarea miristilor, iar cea a popandaului, culoare cafenie. Harciogul are doua buzunare ale obrajilor in care transporta hrana. Ambele sunt animale daunatoare. Dusmanii rozatoarelor sunt: pasarile rapitoare, animalele carnivore si omul. Rozatoarele transmit boli ca: ciuma, pesta porcina, tifosul etc. Dupa mediile in care traiesc, rozatoarele sunt: terestre (iepurele si marmota) ,subterane (soarecele, sobolanul, popandaul si harciogul ), arboricole (veverita si parsul) si cu doua medii de viata ,terestruu si agvatic (castorul si bizamul).

Referat.clopotel.ro

d) Mamifere carnivore Pisica domestica are ca stramos pisica salbatica. A fost domesticita in Egipt, de unde s-a raspandit in toata lumea. Este un animal frumos, curat, gratios si atasat de cei care o oingrijesc. Corpul ei este acoperit cu o blana scurta de diferite culori. Capul are forma rotunda, datorita maxilarelor scurte. Fiind un animal de prada, are simturi bine dezvoltate. Ochii, de diferite culori, are in mijlor pupila sau orificiul prin care intra lumina in ochi. Ziua, la lumina, pupila este ca o crapatura verticala, iar noaptea este rotunda. Urechile au pavilioane ascutite, iar auzul este bine dezvoltat. Cu mustatile si cu sprancenele, pisica pipaie. Mirosul o ajuta sa-si gaseasca hrana. Trunchiul, alungit, se termina cu o coada lunga. Membrele sunt terminate cu cate 5 degete, sub care se afla penite moi. Degetele au gheare lungi, ascutite si incovoiate, care in timpul mersului sunt retrase in teci. Ele se numesc gheare

Referat.clopotel.ro

retractile. Mersul ei este gratios, calca pe pernitele degetelor fara sa se auda. Este un animal digitigrad. Picioarele au articulatii mobile. Acest lucru explica de ce pisica se catara usor in copaci si pe ziduri, de ce sare de la inaltime si cade intodeauna in pisioare. Dupa felul de hranire este un animal carnivor, dar se poate hrani si cu alete alimente. Pe fiecare maxilar are cate 6 incisivi mici, taiosi, cu care desface carnea de pe oase. Urmeaza cate 2 canini, mari, incovoiati si ascutiti, cu care sfasie prada. Maselele sunt repartizate astfel :8 pe maxilarul de sus, 6 pe cel de jos. Fiecare masea are cate 3 colturi ascutite. 4 masele sunt mai mari, mai late si se numesc carnasiere. Ele au margini taioase si servesc la sfaramarea oaselor. De doua ori pe an pisica naste 2-3 pisoi, pe care ii hraneste cu lapte din mamele. Ii ingrijeste cu multa dragoste, ii apara si ii invata sa vaneze. Exista numeroase rase de pisici: Siameza, Angora, Persana, Birmaneza etc. Pisica este blanda, prietenoasa, dar atunci cand este in pericol, se apara muscand sau zgariind. Ea poate sa transmita boli, ca : turbarea, raia sau viermi paraziti, mai ales la copii care nu respecta regulile de igiena. Alte animale carnivore sunt :pisica salbatica, rasul, cainele etc.

Referat.clopotel.ro

Pisica salbatica traieste in paduri. Se aseamana cu pisica domestica, dar este mai mare si are infatisare fioroasa.

Cainele este un bun si devotat prieten al omului. A fost printre primele animale domesticite de om. Fiind animal carnivor, dintii lui se aseamana cu cei ai pisicii. Rasele de caini mari mai cunoscute sunt : cainele lup, ogarul, prepelicarul, Canich, Boxer, Dog german, Dalmatian etc. Cainii pot transmite boli :raia, tuberculoza, oua de paraziti intestinali etc. Orice muscatura a unui caine vagabond trebuie suspectata de turbare.

Referat.clopotel.ro

Referat.clopotel.ro

e) Mamifere agvatice Foca traieste in marile polare, dar si in apropierea coastelor, pe gheturile plutitoare sau pe tarm. Foca are o lungime de 1,5-2 m si este bine adaptata la condtiile aspre din zonele polare. Corpul ei are frma hidrodinamica. Este acoperit cu o blana deasa, cu par scurt, aspru si lucios. Sub piele se afla un strat gros de grasime. Capul are forma rotunda. Are buze carnoase si mustati scurte, cu care pipaie. Urechile nu au pavilioane. In apa, narile si orificiile urechilor se inchid. Simturile sunt bine dezvoltate. Trunchiul este mai dezvoltat in partea anterioara si mai subtire in partea posterioara, unde se termina cu o coada scurta. Membrele anterioare sunt scurte si asezate lateral. Degetele sunt invelite in piete, din care ies afara numai ghearele ascutite. Membrele posterioare, situate inapoia corpului, sunt unite cu coada si formeaza o « lopata » verticala, care ajuta foca la inot, servindu-i drept carma. Este mamifer acvatic. Foca este o buna

Referat.clopotel.ro

inotatoare. Se taraste pe tarm si pe gheturile plutitoare, unde se odihneste si isi hraneste puii. Foca se hraneste cu pesti si ale animale din apa. Este un animal carnivor. Dentitia este asemanatoare cu a cainelui, dar ii lipsesc carasierele. Respiratia se face prin plamani, ca la animalele de uscat. Foca poate fi observata cum scoate capul din apa, pentru a respira. Cu botul face gauri in gheata pentru a respira aerul atmosferic. In perioada imperecherii focile se aduna in grupuri zgomotoase. Femela naste pui cu blana alba, pufoasa, pe care ii hraneste cu lapte. Dusmanii focii sunt :delfinul, ursul polar si omul. Focile sunt vanate pentru carne, grasime si blana. Dar vanatoarea lor este limitata prin lege. Alte foci sunt :leopardul de mare, foca cu creasta si elefantul de mare. Inrudita cu foca este morsa.

Balena este cel mai mare animal agvatic .Forma corpului este asemanatoare cu a pestilor, cu care adesea se confunda. Corpul este acoperit cu o piele lucioasa, fara par. Stratul de grasime de sub piele ii usureaza corpul si o apara de frig. Capul este mare si reprezinta a3-a parte din corp. Are o gura mare, de 3-4 m latime, ochii mici, dispusi in colturile gurii, iar narile sunt asezate in crestetul capului. Urechile nu au pavilioane. Trunchiul este voluminos si se termina cu o coada scurta, care are o inotatoare codala(cu 2 lobi egali). Cu ea loveste apa in sus si in jos. Membrele anterioare sunt transformatein lopeti inotatoare cu rol de carma. Oasele lor sunt asemanatoare cu cele ale celorlalte mamifere. Membrele posterioare lipsesc, dar oasele lor reduse se gasesc in muschi. Balena se hraneste cu:moluste, crustacee si pesti. Nu poate inghiti animale mari din cauza faringelui stramt. Gura este lipsita de dinti. In ea se afla 400- 700 de fanoane. Ele servesc la retinerea hranei care intra in gura odata cu apa. Respiratia se face prin plamani. Balena ridica la suprafata apei capul pentru a inspira

Referat.clopotel.ro

aerul atmosferic. Naste un pui pe care il hraneste cu lapte. La nastere, el are blana si dintii, 5- 6 m lungime si 5-6 tone greutate. Vanatoarea balenelor este interzisa prin lege.

Delfinul comun : Delphinus delphis

Clasa : MamifereOrdinul : CetaceeFamilia : DelphinidaeGenul : Delphinus Specia : delphis si capensis

De-a lungul istoriei delfinul comun a fost

consemnat în arta si literatura. Recent s-a propus ca cele doua forme ale speciei, cel cu rostru scurt si cel rostru lung, sa constituie doua specii distincte.

Caracteristici morfolo-gice – delfinul comun este colorat, cu un complex de zig-zaguri sau cu un model de clepsidra pe lateral, delfinul comun cu rostru lung fiind colorat cu culori mult mai stinse. Cand sunt privite profilele celor doua specii de delfin comun, cel cu rostru scurt are cutia craniana mai bombata si

Referat.clopotel.ro

întalneste rostrul într-un unghi mai ascutit, comparat cu cel cu rostru lung care are cutia craniana mai plata si care se întalneste cu rostrul într-un unghi mai mare.

Culoare - modelul coloristic al delfinilor este cel mai complex întalnit la cetaceele. Spatele este gri închis spre negru de la varful capului spre coada închizandu-se într-un V pe ambele parti sub înotatoarea dorsala. Partile laterale sunt gri deschis în spatele înotatoarei dorsale si galben-bronz în fata înotatoarei dorsale, formand un model de clepsidra. Abdomenul este alb. In jurul ochilor se gasesc cercuri de culoare închisa legate printr-o linie neagra care traverseaza capul prin spatele rostrului si o alta dunga de la falci pana la înotatoare.

Inotatoare - înotatoarea dorsala este triunghiular-curbata. Ea este ascutita si localizata în mijlocul spatelui si este de culoare neagra spre gri-deschis cu marginea neagra. Inotatoarele sunt lungi si subtiri si usor curbate sau ascutite, depinzand de pozitia geografica. Inotatoarea codala este ascutita la varfuri cu o mica crestatura în centru.

Lungime si greutate - delfinul comun poate ajunge la dimensiuni de 2,3 pana la 2,6 m si poate cantari pana la 135 kg. Delfinul comun cu rostru scurt este relativ mai greu si are înotatoarele mai mari decat cel cu rostru lung.

Hranirea – se hraneste cu calamar si cu pestisori mici. Delfinii comuni au fost vazuti lucrand în grupuri pentru a aduna pestele în mici mingi. Ca multe alte specii de delfini, delfinul comun se foloseste de activitatea umana, hranindu-se cu pestele care scapa din navoade sau este aruncat de pescari.

Imperecherea si înmultirea - delfinul comun ajunge la maturitate sexuala la varsta de 3-4 ani, sau cand ating lungimea de 1,8 - 2,1 m. Puii au o lungime de 76 pana la 86 cm, perioada de gestatie fiind de 10 - 11 luni.

Referat.clopotel.ro

Raspandirea si migratia – delfinul comun este gasit în toate apele tropicale si temperate. Delfinul comun cu rostru lung este gasit mai mult în apele de coasta; cel cu rostru scurt este gasit în apele de larg si este specia care se gaseste cel mai mult în Pacific.

Caracteristicile etologice ( comportamentale ) - traiesc în grupuri de maximum 150 de indivizi. Viteza maxima este de 40 km/h. Sunt ihtiofage si vaneaza în grup. In Marea Neagra exista o populatie în sudul litoralului romanesc si alta în nord ( aceasta din urma sub influenta fluviului care se varsa în coltul de nord-vest al Marii Negre ). Sunt remarcati deseori jucandu-se în jurul navelor si chiar în jurul balenelor mari.

Marsupiul: Phocoena phocoena relicta

Clasa : MamiferOrdinul : CetaceeFamilia : DelfinidaeGenul : PhocoenaSpecia : Phocoena phocoena relicta

Caracteristici morfologice - este cel mai mic cetaceu din Marea Neagra.

Culoarea - variaza de la negru cenusiu pe partea dorsala la alb-gri pe flancuri spre abdomen.

Lungime si greutate - lungimea maxima pentru marsuinii din Marea Neagra este de 1,5-1,6 m (spre deosebire de marsuinii din Mediterana a caror talie

Referat.clopotel.ro

atinge frecvent 1,8 m). Greutatea medie a marsuinului din bazinul pontic este de 43 kg.

Hranirea - ca si afalinele, marsuinii sunt ihtiobentofagi, hranindu-se cu pesti si nevertebrate (cambula, calcan, guvide, aterina, gasteropode).

Imperecherea si înmultirea - împerecherea începe în luna iulie si dureaza pana în octombrie; perioada de gestatie este de aproximativ 9 luni. Lungimea puiului la nastere variaza între 68-86 cm.

Raspandirea si migratia - marsuinii din Marea Neagra fac incursiuni primavara în Marea Azov, iar în perioada aprilie-mai în Marea Marmara de unde revin în septembrie. In noiembrie si decembrie, este întalnit în dreptul gurilor Deltei Dunarii. Grupuri razlete de Phocoena sunt întalnite la sud de Constanta pana la Costinesti, la adancimi reduse, în imediata apropiere a malului. Uneori intra în porturile maritime Constanta, Mangalia si Midia. Afalinul: Tursiops truncatus

Clasa: MamifereOrdinul: CetaceeSubordinul: OdontocetiFamilia: DelphinidaeGenul: TursiopsSpecia: Tursiops truncatus

Afalinul este probabil cel mai cunoscut cetaceu, din cauza

raspandirii sale largi în rezervatiile marine si centrele de cercetare. Delfinul mai este cunoscut si ca "Flipper" ( serialele de televiziune ). Aceasta specie este foarte flexibila în comportament.

Caracteristici morfologice - este un delfin relativ robust, de obicei avand un rostru scurt si butucanos, de aici si denumirea englezeasca de “bottlenose” ("delfin cu nasul ca o sticla"). Afalinul (ca si delfinii albi) are o mai mare mobilitate cervicala fata

Referat.clopotel.ro

de orice alt delfin, pentru ca cinci din cele sapte vertebre ale gatului nu sunt sudate între ele cum sunt la delfinii oceanici. Are 18-26 perechi de dinti conici ascutiti, pe fiecare parte a falcii.

Culoare - culoarea acestui delfin variaza considerabil, dar, în general, acest delfin este de la gri-deschis pana la un gri-gresie pe partea ventrala, deschizandu-se pana la un gri-pal rozaliu pe partea dorsala. Toracele si portiunea dinspre coada sunt uneori patate.

Inotatoare - cea dorsala este înalta si curbata, aflandu-se aproape de mijlocul spinarii. Lobii înotatoarei codale sunt lati si curbati, avand o crestatura mediana adanca. Aripioarele laterale sunt de marime mijlocie si ascutite.

Lungime si greutate - lungimea este de la 1,9 pana la 3,8 m greutatea de pana la 650 kg. Masculii sunt oarecum mai mari decat femelele.

Hranirea - comportamentul de hranire este divers, mergand de la eforturi coordonate de a prinde hrana, hranirea asociata cu pescuitul uman, pana la a urmari pestele în bancurile de pe fundul apelor. Un delfin adult poate consuma între 8 si 15 kg de hrana zilnic. Delfinul Tursiops se hraneste cu peste, calamari, crustacee.

Imperecherea si înmultirea - masculii ajung la maturitate sexuala varsta de 11 ani, femelele la 5-7 ani. Perioada de gestatie este de 12 luni. Nasterea poate avea loc tot timpul anului, cu perioade de apogeu în unele zone în timpul primaverii si declinuri în altele. Puii sunt alaptati pana la varsta de un an (12-18 luni), si stau cu mamele lor pana la 3 ani, învatand sa prinda peste, precum si alte lucruri importante.

Raspandirea si migratia - delfinul Tursiops este raspandit în toata lumea, în ape tropicale si temperate, absent doar de la 45o înspre poli în ambele emisfere. Ei sunt frecvent vazuti în porturi, golfuri, lagune, estuare

Referat.clopotel.ro

si gurile de varsare ale unor rauri. Se pare ca sunt doua ecotipuri: o forma de coasta si o forma de larg. Densitatea populatiilor pare sa fie mai mare langa tarmuri. Acum, studiile biochimice ne dau mai multe informatii despre relatiile în si între ecotipuri. In unele arii delfinii au zonele de habitat limitate; în altele, sunt migratori, în general ajungand foarte departe. Viteza pe care o ating este de 30 km/h, putand sa ramana în imersiune 15 min., timp în care îsi reduce pana la jumatate ritmul cardiac. Se orienteaza prin ecolocatie (emit ultrasunete - la fel ca liliecii). Au un simt tactil foarte sensibil.

Caracteristicile etologice (comportamentale) - bazat pe un numar de studii al populatiilor din apropierea tarmului, Tursiops pare sa traiasca în societati relativ deschise. Legatura dintre mama si pui si alte asocieri poate fi foarte puternica, dar indivizii pot fi vazuti de la o zi la alta cu o varietate de asociati diferiti. Marimea grupurilor este de obicei mai mica de 20 în apropierea tarmului; în larg au fost vazute grupuri de mai multe sute de indivizi. Mult din ceea ce stim noi despre biologia generala a delfinilor provine din studierea delfinilor Tursiops atat în captivitate cat si în libertate.

Consideratii privind prezenta si mortalitatea delfinilor la litoralul romanesc: Dintre tarile riverane Marii Negre, Romania are cel mai mic litoral, de circa 220 km. In plus, de-a lungul a circa trei patrimi de litoral (zona nordica) este dificil controlul delfinilor capturati sau esuati, din cauza dificultatii accesului. Litoralul, prin pozitia sa, este locul unde se acumuleaza efectele poluantilor din teritorii vecine sau mai îndepartate. Acesta este un receptor al deversarilor emisiilor si reziduurilor nocive si toxice din: teritorii largi ale caror limite sunt greu de evaluat (surse de poluare “nepunctiforme”) si în special din teritoriul aferent bazinului hidrografic litoral (surse

Referat.clopotel.ro

“punctiforme”) constand din guri de descarcare. In poluarea marina apele Dunarii joaca un rol semnificativ, aceasta transportand anual milioane de m3 de apa ce contin substante poluante de la sute de kilometri departare: metale grele, azotati si fosfati (nutrientii principali ai algelor unicelulare si care contribuie la generarea si întretinerea eutrofizarii). Aria de concentrare a surselor de poluare locale din zona costiera a Romaniei se întinde, în principal, pe directia N-S, între Midia si Techirghiol si pe directia E-V, a canalului Dunare-Marea Neagra, între Medgidia si Marea Neagra. Aceasta arie cuprinde cele mai importante surse de poluare, care provin de la principalele obiective economice din judetul Constanta. Este cunoscut faptul ca marea este receptorul tuturor deseurilor solide care sunt evacuate pe uscat. Deseurile lichide emise într-un loc pe uscat ajung indirect în mare, ori infiltrandu-se în panza freatica, ori fiind transportate de rauri si paraie în mare sau în lacurile litorale. Calitatea apelor marine reflecta într-o mare masura calitatea apei din zona apei de uscat. Zona de nord este dominata de aportul de substante nocive aduse de Dunare, dintre care se mentioneaza: substante în suspenie, metale grele, substante caracteristice activitatilor portuare, ape uzate menajere (detergentii, microbacteriile de origine fecala). Zona de sud este dominata de aportul de impurificare adus de porturi, industriile si localitatile de pe litoral.

Mamiferele marine, fiind pradatori aflati în varful piramidelor trofice,sunt indicatori ai starii de sanatate a ecosistemelor marine. Astfel, delfinii concentreaza metale grele (Cu, Zn, Co, Ni, Cd, Cr, Pb, Mn) si radioizotopi (137Cs). Petrolul (petele de la suprafata apei), H2S, Hg, policlorura de benzen, pesticidele determina aparitia unor leziuni tegumentare, pneumonie de aspiratie, leziuni ale rinichilor.

Referat.clopotel.ro

Daca adaugam la datele de mai sus mortalitatile datorate varstei, maladiilor si accidentelor, constatam ca numarul delfinilor disparuti a atins cote alarmante. In general maladiile mamiferelor marine pot fi clasificate în trei grupe distincte :

Boli infectioase cauzate de virusi, bacterii si ciuperci.

Boli parazitice cauzate de variate specii de protozoare, celenterate, viermi si moluste.

Boli nespecifice cauzate de factori fizico-chimici si de malnutritie

Cercetarile efectuate de laboratorul de profil din cadrul Delfinariului au demonstrat prezenta unei cantitati mari de organoclorurate la un numar de delfini analizati în perioada 1993 – 1998 de catre d-na biolog Ligia Dima, cercetator în cadrul Complexului Muzeal de Stiinte ale Naturii. Vezi anexa 1.

Gradul de contaminare al mamiferelor marine cu organoclorurate variaza în functie de gradul de poluare al habitatului (la cele din apele costiere fiind determinata o concentratie mai ridicata ).

Efectele nocive depind de caracteristicile fizico-chimice ale fiecarui produs, iar pentru acelasi tip de produs, de specie, areal, particularitati nutritive.

Contaminarea difera si în functie de anumite trasaturi individuale – stare fizica, fiziologica, varsta, sex. In general, animalele subnutrite acuza o mai mare sensibilitate fata de aceste noxe, datorita reducerii posibilitatii lor de stocare în tesutul adipos si drept consecinta, a depozitarii lor în structuri pretentioase(ficat, rinichi). Cuantificarea organocloruratelor din tesutul adipos subcutanat al exemplarelor de delfini a demonstrat o contaminare superioara a masculilor si a femelelor imature, comparativ cu cele mature cu mai multe parturitii.

Populatiile celor trei specii de delfini care traiesc în Marea Neagra se gasesc în prezent într-o stare critica.

Referat.clopotel.ro

Chiar daca capturarea delfinilor a fost interzisa în Romania din 1966 populatiile lor au continuat sa scada numeric, mai ales ca rezultat al poluarii.

In deceniul 4 al secolului nostru numãrul delfinilor din Marea Neagrã era estimat la 1,5-2 milioane de exemplare.Pescuirea intensivã a delfinilor,în intervalul anilor 1938-1952,cand s-a atins cifra record de 135000-140000 de exemplare pe an si mediul advers creat ca urmare a deteriorãrii habitatelor a dus la scãderea considerabilã a stocului de delfini..La ora actualã numãrul de delfini este estimat a fi la cateva zeci de mii de exemplare.

S-a constatat si modificarea raportului numeric al celor trei specii de delfini din Marea Neagra: Delphinus delphis a dominat ca numar pana la începutul anilor `60, cand a fost înlocuit de Phocoena phocoena ajungandu-se ca în ultimii ani sa se constate ca suprematia apartine speciei Tursiops truncatus.

Phocoena phocoena este prezenta constant de-a lungul coastelor, astfel încat exista o posibilitate destul de mare de-a ajunge accidental în plasele de pescuit, mai ales în zona de nord-vest, în lunile martie-mai, o data cu aparitia bancurilor migratoare de pesti planctonofagi, cum ar fi sprotul si hamsia. Frecventa animalelor bolnave sau parazitate este mai mare la Phocoena phocoena datorita preferintei pentru habitatele litorale, unde apele reziduale reprezinta un aport cvasi-permanent.

Delphinus delphis are ca habitat largul marii; se apropie de tarm din iunie pana în septembrie.

Profundele transformari ale apelor litorale sub impactul factorilor antropici (calitatea chimica, modificarea structurii calitative si cantitative ale planctonului si bentosului, instalarea centurilor de diguri paralele cu coasta) au perturbat deplasarea grupurilor sau exemplarelor de delfini în migratiile lor sezoniere si deci calitatea vietii acestora.

Referat.clopotel.ro

f) Mamifere erbivore: Mamifere erbivore nerumegatoare: Zebrele cu aspectul lor ciudat, singular, datorat dungilor care le brazdeaza corpul, zebrele au devenit animale simbolice pentru Africa, intens mediatizate, mai cunoscute chiar decat girafele cu silueta lor insolita. Ele sunt un element esential al peisajului african, al marilor savane acoperite de ierburi inalte, din care rasar, ici si colo, salcamii cu forma de umbrela pe care botanistii i-au botezat Acacia tortillis. Istoria acestor neamuri ale cailor (Equide), ai caror stramosi au aparut in urma cu 70. 000. 000 de ani, in Eocen, pe continentul nord-american, este nu numai interesanta, dar si plina de semnificatii. Zebrele sunt considerate drept cei mai vechi reprezentanti ai genului Equus, care este la originea unor animale cu forme si aspecte variate, precum asinii si caii salbatici. Evolutia acestui grup de <B style="color:black;background-color:#ffff66">mamifere </B><B style="color:black;background-color:#A0FFFF">erbivore</B>, care poseda un numar impar de degete la picioare (de aici vine si numele ordinului, Perissodactyla, din care mai fac parte rinocerii si tapirii), este destul de bine cunoscuta datorita numeroaselor resturi fosile pe care paleontologii le-au

Referat.clopotel.ro

avut la dispozitie. Pe baza lor, acestia au putut sa descifreze nu numai succesiunea in timp a animalelor, dar si modificarile mediului care au impus transformarea lor. Stramosii indepartati ai cailor si zebrelor au trait atat in Eurasia, cat si in America. Cei din Lumea Veche sunt cunoscuti sub numele de Hyracotherium, in timp ce formele americane apartineau genului Eohippus. Erau animale de dimensiunile unei vulpi actuale, avand membrele anterioare terminate cu patru degete acoperite cu copite, iar cele posterioare numai cu trei degete. Traiau in zone impadurite si se hraneau cu lastarii tufisurilor. In perioada Miocena insa, acum 29. 000. 000 de ani, suprafetele acoperite de paduri s-au micsorat, fiind inlocuite de stepe deschise, cu o bogata vegetatie de graminee. Hrana abundenta a inlesnit dezvoltarea si diversificarea Equidelor. Formele noi care au aparut (Mesohippus, Pliohippus), pentru a scapa mai usor de atacul animalelor de prada, s-au transformat treptat, au devenit mai inalte, datorita alungirii picioarelor care, in final, au ramas cu un singur deget functional, cel mijlociu, terminat cu o copita cornoasa. Deplasandu-se in viteza, ele migrau adesea la mari distante, in cautarea pasunilor. Prin Stramtoarea Bering, acoperita atunci de gheturi groase si devenita astfel o punte de legatura intre America si Asia, stramosii zebrelor si cailor s-au raspandita in Asia, Europa si Africa, dar, curand, au disparut din continentul american. Se considera astazi Equidele care au colonizat savanele tropicale au dat nastere zebrelor, cele din zonele desertice asinilor, iar in regiunile temperate ale emisferei nordice s-au stabilit caii salbatici. Cu numai un milion de ani in urma, in Pleistocen, Equidele erau raspandite pe zone foarte vaste, dupa cum arata multimea resturilor fosile. Cam in aceeasi perioada, Equus plicatus, stramosul direct al zebrei lui Grevy, ajunsese deja in sudul Africii. La

Referat.clopotel.ro

sfarsitul ultimei perioade glaciare a erei Cuaternare, mai existau inca zebre, asini si cai salbatici in Europa. Din pacate, astazi Equidele salbatice au devenit foarte rare, mai exista doar sapte specii, trei zebre si un asin in Africa, un cal salbatic in deserturile Mongoliei (in fapt, salvat, in extremis, prin cateva exemplare crescute in gradini zoologice) si doi asini salbatici, Kiang-ul din Tibet si Onagra din Iran si India. Multi zoologi considera insa ca acestia sunt in realitate doua subspecii ale Hemionului, Equus hemionus, singurul asin salbatic din Asia, care supravietuieste in mici grupuri raspandite in unele zone aride dintre Siria si Mongolia. In Africa traiesc astazi trei specii de zebre, cantonate in partea orientala si sudica a continentului, pe teritoriile statelor Uganda, Kenya, Tanzania, Zambia, Mozambic, Zimbabwe, Botswana si, de asemenea, in Namibia si Africa de Sud. Pe acest spatiu, aparent foarte vast, zebrele traiesc in grupuri izolate. Viata lor este inlesnita de existenta a numeroase parcuri nationale si rezervatii, care asigura marile migratii. Turme de mii de indivizi parcurg sute de kilometri la apropierea sezonului ploios, care dureaza din ianuarie pana in martie, ajungand in campiile din Serengeti. Apoi, in iunie, cand caldura usuca totul, parasesc zona si revin in nord-vest. Cea mai mare si mai gratioasa specie este Equus grevy, zebra lui Grevy, numita astfel in cinstea lui Jules Grevy, unul dintre presedintii Frantei care, in 1882, a primit din partea lui Menelik I, negusul Etiopiei, un exemplar dupa care zoologii au facut descrierea tipului. Zebra lui Grevy fusese inca cunoscuta in Europa din vremea romanilor, care o foloseau in jocurile din circuri, numind-o hippotigris calul-tigru. Animalul are, la garou, inaltimea de 1, 60 m si cantareste intre 400 si 450 kg.

Referat.clopotel.ro

Rinocerii traieste in Africa si in Asia. Ii plac savanele deschise sau cu tufisuri, in general aria dintre savana si padure.Are un corp urias ca un butoi cu un cap foarte mare, 3 degete la picioare, pielea putin acoperita cu par si unul sau 2 coarne curbate pe nas, unul mai lung si altul mai scurt. Pielea este groasa si colorata in gri (desi ma numesc rinocerul alb) sau in negru. Rinocerul negru are 3-4 m lungime si 1,30 m inaltime la umeri, iar rinocerul alb, are 3,5-5 m lungime si 1-2 m inaltime. Rinocerul negru, cantareste 1.000-2.000 kg, iar rinocerul alb, cantareste 2.300-3.600 kg.

Mamifere ierbivore rumegatoare: Girafele traiesc in Africa si in jurul desertului Sahara, in arii uscate. Mereu trebuie sa aiba copaci in jur. Are un cap mic, picioare lungi si un gat foarte lung si foarte puternic, iar la picioare are copite. Este de culoare portocalie cu pete circulare maro inchis sau deschis. Cand imbatraneste, devie maro inchis. Este una dintre cele mai inalte mamifere din lume si poate ajunge la 5,5 metri inaltime. Cantareste cam 800 de kg.

Referat.clopotel.ro

Camila traieste in regiunile desertice din Asia si nordul Africii. Este foarte cunoscuta pentru cocoasa, are picioare subtiri iar fata si gatul sunt lungi. Este adaptata pentru viata din desert. Pleoapele o protejeaza de nisip, picioarele sunt adaptate sa mearga prin nisip. Estet colorata in mai multe nuante de la bej la maroniu sau cafeniu. Ea este lunga de 3 metri si inalta de 2 sau 2,50 m pana la cocoasa. Cantareste cam 700 de kg.

g) Mamifere omnivore Stramosul porcuului domestic este porcul mistret. Porcii sunt crescuti in numar mare pentru ca sunt precoci (cres repede), valorifica bine hrana si sunt prolifici. Corpul este masiv, acoperit cu par scurt si rar. Sub piele se afla un strat gros de grasime. Membrele sunt scurte si musculoase, terminate cu cate 4 degete inegale, invelite in copite. Porcul este un animal omnivor, iar dentitia lui este adaptata modului de hranire. De doua ori pe an, scroafele nasc 10-12 purcei o data, pe care ii hranesc cu lapte mai mult timp. Prin incrucisari s-au obtinut mai multe rase de porci:pentru carne( Marele alb, Landrace), pentru grasime (Mangalita) si rase mixte (Bazna, Albul de Banat) .

Referat.clopotel.ro

Maimutele deşi sunt cele apropiate rude ale omului, primatele se folosesc mult mai putin decat ne-am aştepta de semnalele sonore. Se poate spune ca maimutele sunt mai mult mimi decat vorbitori, din cauza laringelui lor nepotrivit pentru sunete nearticulate. In 1966, studiindu-se peste 100 de specii de maimute, s-a facut inventarul semnalelor sonore scoase de acestea. Unele sunt comune la mai toate speciile(latraturi, mormaituri, strigate, chemari, etc.), altele sunt ordinului, familiei sau genului. La maimute comunicarea prin gesturi înlocuieşte lipsa limbajului articulat. Variata si expresiva gama de gesturi si mimici le ajuta sa se înteleaga aşa cum se înteleg intre ei surdo-mutii. Printre speciile care au fost mai bine studiate in ultima suta de ani merita amintite urmatoarele specii: babuinii, macacii, cimpanzeii, urangutanii si gorilele. Aceste fiinte sociale traiesc in teren deschis, in cete formate din 10 pana la 100 de indivizi, stapanind fieacare un teritoriu de la 50-300 de hectare. Observatorii au remarcat un mare numar de posturi sau de grimase, insotite sau nu de sunete, care actioneaza in mod evident ca semnale sociale. Aceste gesturi şi grimase se datoresc mobilitatii fizice extraordinare a maimutelor, ca şi a puternicii dezvoltarii a muşchilor expresiei faciale. Sutele de gesturi si posturi care au fost semnalate de numerosii cercetatori ai acestui grup de animale, care ne urmeaza pe scara zoologica pot fi aşezate in teri mari categorii:

a)Gesturi şi posturi care exprima relatiile din interiorul colectivitatii;

b)Care insotesc dorinta de apropiere şi colaborare;c) Care preced agresivitatea în cazul încalcarii

teritoriale sau atacului altor specii.

In sanul colectivitatilor de maimute exista un sistem de ranguri destul de bine diferentiat: exista un mascul dominant şi masculi subordonati; la fel şi în grupul femelelor se instaureaza o anumita ierarhie. La unele specii de maimute, conducatorul, adica masculul dominant, nu e nici cel mai batran şi nici cel mai intelept, ci cel mai artagos şi mai agresiv. La gorile dominanta este o prerogativa a masculilor mai batrani care pot fi recunoscuti uşor dupa blana cenusie pe spinare, de unde le vine numele de “spinari argintii” dat de triburile africane. Conducatorii intervin in galceve şi în certuri, despart pe cei incaierati, folosesc

Referat.clopotel.ro

un cod destul de agresiv de gesturi pentru a indica actiunile colectivitatii(“pornim in cautare de hrana”,”ne odihnim”,”nu faceti zgomot” etc.). la randul lor femelele cat şi masculii de ordin inferior nu iau parte la deciziile colectivitati, ci reactioneaza doar la comenziile generale care privesc impraştierea, adunarea şi apararea colectivitatii. La hamandrili, maimute din familia pavianilor, care seamana la forma capului şi la latrat cu un caine(de aceea li se spune şi maimuta cinocefale), biologul sovietic P. Pajarîtkaia a remarcat chiar o forma de ritual al comportamentului de supunere: “Intalnind pe conducator sau pe un personaj de rang superior hamadrili executa cateva genuflexiuni si scot nişte sunete asemanatoare unui oftat In colectivitate, de asemenea, hamadrili ştiu sainteleaga şi din priviri sau din gesturi . Privirile conducatorului cetei sunt la fel de eficace semnalele sonore. Ele actioneaa chiar de la o distanta respectabila. Secretul rezida in culoarea alba a pleoapelor. Cand işi ridica spancenele, semn de suparare, pleoapele se inchid şi culoarea lor alba devine vizibila de departe ”. Printre cele mai tipice gesturi de apropiere şi prietenie notam imbratişarea şi tesalatul. Pentru a se saluta cimpanzeii se imbratişeaza ca aomenii. Tesalatul este insa cel mai tipic semnal al unei bune convietuiri. Zilnic maimutele işi pierd 1-3 ore cu acest ritual. La babuini, de pilda, parul este “pieptanat cu carare”, diversel particule fiind luate de pe supafata pielii şi inghitite. Masculii dominanti sunt tesalati mai mult decat ceilalti, dar toti membrii unei cete au parte de aceasta ingrijire. Femelele se tesala mai mult intre ele şi-şi tesala şi puii. Posturile agresive, de inspaimantare a duşmanilor sau rivalilor sunt foarte variate la maimute. Cimpanzeii si urangutanii bat cu furie cu talpile şi-şi arata dintii, macacii zgaltaie cu putere ramura unui copac, hamadrilii işi zbarlesc mantia lovind apasat cu laba in pamant. Insa cea mai inspaimantatoare manifestare simiesca, poate cea mai impresionanta dintre cele care caracterizeaza regnul animal o intalnim la gorile, atunci cand sunt iritate: atunci cand vad un mascul stra\ain sau un om gorila se ridica in doua picioare şi incepe sa bata cu pumnii in piept, in ritm de aproximativ 10 lovituri pe secunda şi cu o asemenea forta incat ai senzatia ropotului unei imense tobe. In acelaşi timp ea

Referat.clopotel.ro

scoate un muget inspaimantator. In cazul intalnirii cu o gorila, cunoasterea “ritualului “de pace şi de supunere e singura cale a omului de a scapa nevatamat. P. Schaller, un bun cunoscator al vietii gorilelor, a folosit intr-o intalnire intamplatoare in padurile africane cu un mascul tanar dar agresiv, gestul de beligeranta al speciei: clatinatul capului şi evitarea privirii furioase a maimutei. Intr-o comunicare facuta in anul 1962 la Universitatea din California el descrie acest uluitor “numar in doi” care a durat 10 minute dupa care gorila s-a indepartat liniştita. S-a incercat sa se umanizeze anumite specii de mainute pana a ajunge chiar sa foloseasca limbajul omenesc. In 1952 doi cercetatori americani au reuşit sa faca un pui de cimpanzeu –Viki- sa articuleze cu greu patru cuvinte dar pronuntia era destul de departe de adevar. Incapacitatei maimutelor de a articula sunete se datoreaza faptului ca laringele este situat prea aproape de valul palatin. A fost incercata insuşirea de catre maimuta a limbajului semnelor si cel mai mare succes l-a avut un pui de cimpanzeu care a reusit sa memoreze in decurs de 4 ani 132 de semne prin care putea comunica cu experimentatorii. Oricum, chiar daca am reuşi sa facem un animal sa-şi insuşeasca un lat limbaj el il va putea folosi doar cu cel care l-a invatat şi nu va intra niciodata in zestre lor ereditara.

Cimpanzei

Referat.clopotel.ro

Gorile

Babuini

Urangutan

Pavian

Gibon

Referat.clopotel.ro

Mandril

Referat.clopotel.ro