referat situatii financiare.doc

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ "DIMITRIE CANTEMIR"FACULTATEA DE FINANŢE, BĂNCI ŞI CONTABILITATE BRAŞOV

SPECIALIZAREA: FINANŢE ŞI BĂNCI

PROIECT DE PRACTICĂ DE SPECIALITATE

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR LA SC „CICERO” SRL

Student: Anul II FBC ZI

Îndrumător practică:Lector univ. dr.

BRAŞOV2012

C U P R I N S

I N T R O D U C E R E..........................................................................................................................1

1. SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE..........................................................................................31.1 ÎNTOCMIREA ŞI PREZENTAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE....................................................3

1.1.1 Obiectivele şi importanţa situaţiilor financiare anuale.............................................................................31.1.2 Caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare...................................................................................41.1.3 Recunoaşterea şi evaluarea elementelor din situaţiile financiare.............................................................5

1.2 CONŢINUTUL ŞI FORMA SITUAŢIILOR FINANCIARE...................................................................71.2.1 Bilanţul contabil, imaginea poziţiei financiare a întreprinderii...............................................................71.2.2 Contul de profit şi pierdere, indicator de performanţă.............................................................................91.2.3 Situaţia fluxurilor de numerar................................................................................................................101.2.4 Situaţia modificărilor capitalului propriu...............................................................................................101.2.5 Notele explicative la situaţiile financiare anuale...................................................................................111.2.6 Raportul administratorilor......................................................................................................................11

1.3 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR.................................................................................121.3.1 Bilanţul contabil.......................................................................................................................................12

1.3.2 Bilanţul financiar.....................................................................................................................................12

1.3.3 Bilanţul funcţional....................................................................................................................................13

1.4 ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE........................................................................................141.4.1 Analiza structurii activului.....................................................................................................................141.4.2 Analiza structurii surselor de finanţare..................................................................................................16

2. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR LA SC „CICERO” SRL PE BAZA BILANŢULUI CONTABIL.................................................................................................................17

2.1 SCURT ISTORIC PRIVIND SC „CICERO” SRL.................................................................................17

2.2 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ.......................................................................................................17

2.3 PREZENTAREA SITUAŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE.............................................................19

2.4 ANALIZA SWOT.......................................................................................................................................22

2.5 ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE.............................................................................232.5.1 Analiza structurii activului.....................................................................................................................232.5.2 Analiza structurii surselor de finanţare..................................................................................................25

2.6 EVALUAREA PATRIMONIALĂ............................................................................................................27

Concluzii şi propuneri..........................................................................................................................29

B I B L I O G R A F I E.........................................................................................................................30

PROIECT PRACTICĂ DE SPECIALITATE

I N T R O D U C E R E

Problema gestionării şi administrării întreprinderii, indiferent de obiectul de

activitate şi de scopul propus este complexă. Aprecierea diferenţelor de performanţă şi poziţie

financiară depind de natura întreprinderii, de sistemul instrumentelor utilizate în gestionarea

patrimoniului.

Pentru a putea supravieţui, orice întreprindere are nevoie de informaţii, fără de care

procesul decizional prin care se conduce întreprinderea nu ar putea avea loc. Pentru a obţine

aceste informaţii este necesară o analiză a situaţiilor financiare anuale care permit aflarea

poziţiei financiare şi a performanţelor acesteia. De aceste informaţii beneficiază atât

întreprinderea (ca factor intern) a căror situaţii financiare sunt analizate cât şi furnizorii,

clienţii, potenţialii investitori şi orice altă persoană care doreşte să afle informaţii despre

întreprindere (ca factori externi).

Deciziile economice care sunt luate de utilizatorii situaţiilor financiare necesită

evaluarea capacităţii unei întreprinderi de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi

a perioadei şi siguranţei generării lor. În ultimă instanţă de aceasta depinde, de exemplu,

capacitatea ei de a-şi plăti angajaţii şi furnizorii, de a plăti dobânzi, de a rambursa credite şi de

a realiza programele administrative. Utilizatorii sunt mai în măsură să evalueze această

capacitate de a genera numerar sau echivalente ale numerarului dacă le sunt oferite informaţii

concentrate asupra poziţiei financiare, performanţei şi modificărilor poziţiei financiare a

întreprinderii.

Bilanţul contabil, împreună cu celelalte documente de sinteză anuale, are rolul de a

generaliza periodic datele contabilităţii curente şi de a stabili pe această cale o serie de

indicatori economico-financiari, ceea ce îi conferă caracterul de model contabil şi

informaţional, dar şi model de gestiune a valorilor materiale şi băneşti delimitate patrimonial.

El furnizează informaţii de reflectare şi control asupra relaţiilor de echilibru privind starea şi

mişcarea patrimoniului.

Proiectul este structurat pe trei capitole. El prezintă situaţiile financiare anuale,

modele de analiză a acestora, analiza concretă a stării patrimoniului societăţii şi concluziile la

care am ajuns în urma acestei analize.

Primul capitol evidenţiază redactarea situaţiilor financiare, supuse respectării

principiilor de bază ale contabilităţii, legislaţiei naţionale dar şi prevederilor cuprinse în

1


Standardele Internaţionale de Contabilitate, rolul elementelor cuprinse în situaţiile financiare

în activităţile economice ale întreprinderii, modul acestora de prezentare şi cunoaştere. Am

făcut o analiză a poziţiei financiare, adică bilanţul contabil, bilanţul financiar, bilanţul

funcţional, am analizat structura activului şi pasivului, a lichidităţii şi solvabilităţii. Am arătat

corelaţiile care trebuie să existe între fond de rulment, nevoia de fond de rulment şi trezoreria

netă.

Capitolul doi este destinat studiului de caz, unde plecând de la situaţiile financiare ale

SC „CICERO” SRL, am analizat poziţia financiară a entităţii pe perioada anilor 2009-2010,

scoţând în evidenţă mari probleme în special în privinţa lichidităţilor.

În ultimul capitol sunt prezentate concluziile care s-au desprins în urma acestei

analize precum şi propuneri concrete prin care să se îmbunătăţească situaţia patrimonială a

firmei.

2


1. SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE

1.1 ÎNTOCMIREA ŞI PREZENTAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE

Situaţiile financiare ale unei întreprinderi reprezintă cel mai important mijloc, prin

care informaţia contabilă este pusă la dispoziţia factorilor decizionali. De aceea,

întreprinderile îşi publică situaţiile financiare, într-un mod cât mai explicit, pentru a putea fi

înţelese de către cititorul interesat. La nivel global, poziţia şi performanţa financiară a

întreprinderilor este reglementat prin modul cum are trebui întocmite situaţiile financiare cu

ajutorul Standardelor Internaţionale de Contabilitate.

Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare este elaborat de

Comitetul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate. Acest cadru general nu

constituie un Standard Internaţional de Contabilitate şi prin urmare nu defineşte standarde

privind evaluarea sau prezentarea unor anumite elemente de evaluare sau informaţii.

Prevederile acestui cadru general nu primează în faţa standardului Internaţional de

Contabilitate specific. Cadrul general abordează:

a) obiectivul situaţiilor financiare;

b) caracteristicile calitative care determină utilitatea informaţiilor din situaţiile

financiare

c) definirea, recunoaşterea şi evaluarea elementelor pe baza cărora sunt întocmite

situaţiile financiare;

d) conceptele de capital şi menţinere a nivelului capitalului.

1.1.1 Obiectivele şi importanţa situaţiilor financiare anuale

Obiectivul principal al situaţiilor financiare este furnizarea de informaţii despre

poziţia financiară, performanţele financiare şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii,

în scopul utilizării acestor informaţii de către utilizatorii interni şi externi, în vederea

fundamentării unor decizii economice.

Situaţiile financiare au ca scop general să ofere o imagine fidelă a rezultatelor şi

poziţiei financiare a unei societăţi la sfârşitul exerciţiului financiar, oferind informaţii utile

unei largi categorii de utilizatori, asigurând comparabilitatea, atât cu situaţiile financiare ale

întreprinderii pentru perioadele precedente, cât şi cu situaţiile financiare ale altor întreprinderi.

3


Poziţia financiară a întreprinderii este definită de resursele economice pe care le

controlează, de structura financiară a activelor, datoriilor şi capitalului propriu, de lichiditatea

şi solvabilitatea valorilor economice şi de capacitatea sa de a se adapta la schimbările

mediului în care îşi desfăşoară activitatea1.

IASC îşi concentrează efortul său de armonizare cu predilecţie asupra situaţiilor

financiare, ce au ca scop furnizarea unor informaţii utile pentru adoptarea deciziilor

economice. Aceasta se datorează faptului că aproape toţi utilizatorii iau decizii economice

pentru:

a hotărî când să cumpere, să păstreze, sau să vândă părţi din capital;

a evalua răspunderea sau gestionarea managerială;

a evalua capacitatea întreprinderii de a plăti şi de a oferi alte beneficii angajaţilor săi;

a aprecia garanţia ce o oferă întreprinderea faţă de datoriile sale;

a determina politicile fiscale;

a determina profitul şi dividendele ce se pot distribui;

a elabora şi utiliza datele statistice despre venitul naţional;

a reglementa activitatea întreprinderilor.

1.1.2 Caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare

Informaţia contabilă pentru a fi utilă pentru utilizatori trebuie să îndeplinească

anumite atribute denumite caracteristici calitative. Aşa cum prevede cadrul general IASB

pentru elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare cele patru caracteristici calitative

principale sunt:

1) Relevanţa informaţiei, se referă la capacitatea informaţiei de a fi utilă în ceea ce

priveşte necesităţile de luare a deciziilor de către utilizatori şi este determinată de natura

informaţiei şi de pragul său de semnificaţie. O informaţie este semnificativă dacă omisiunea

sau declararea ei eronată influenţează deciziile economice ale utilizatorului.

2) Credibilitatea, se referă la o prezentare reală, fidelă a tranzacţiilor şi evenimentelor

şi are în vedere: prudenţa, neutralitatea, integralitatea informaţiei, prelevanţa economicului

asupra juridicului în contabilizarea evenimentelor şi tranzacţiilor.

Prudenţa, se referă la incertitudinile care planează asupra multor evenimente şi

tranzacţii ale entităţii impun în mod obiectiv elaborarea unei informaţii prudente. Prudenţa

1 Ristea M., Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Bucureşti, 2005, pag. 17

4


presupune evitarea supraevaluării activelor şi veniturilor, a subevaluării cheltuielilor şi

pasivelor şi luarea în consideraţie a eventualelor pierderi, riscuri şi deprecieri probabile.

Neutralitatea, pretinde ca informaţia să fie nepărtinitoare, lipsită de influenţe.

Situaţiile financiare nu sunt neutre dacă prin selectarea şi prezentarea informaţiei influenţează

luarea unei decizii sau formularea unui raţionament pentru a realiza un rezultat sau un

obiectiv predeterminant.

Integralitatea, pretinde că pentru a fi credibilă orice informaţie conţinută în situaţiile

financiare trebuie să fie completă. O omisiune poate face ca informaţia să fie falsă sau să

inducă în eroare şi astfel să nu mai aibă un caracter credibil devenind defectuoasă din punct

de vedere al relevanţei.

3) Inteligibilitatea reprezintă o caracteristică importantă a informaţiilor furnizate de

situaţiile financiare în sensul că acestea trebuiesc înţelese uşor de către utilizatori, cu condiţia

ca aceştia să posede cunoştinţe suficiente privind afacerile, activităţile economice şi

contabilitatea. Nu toate informaţiile sunt accesibile pentru orice categorie de utilizatori.

4) Comparabilitatea reprezintă o altă calitate a situaţiilor financiare, deoarece

utilizatorii trebuie să poată compara situaţiile financiare în timp pentru a determina poziţia

financiară şi performanţele întreprinderii, trebuind totodată să poată compara situaţiile

financiare ale diverselor întreprinderi pentru a le evalua poziţia financiară, performanţele şi

modificările poziţiei financiare.

1.1.3 Recunoaşterea şi evaluarea elementelor din situaţiile financiare

Recunoaşterea (încorporarea în situaţiile financiare) activelor, pasivelor, cheltuielilor

şi veniturilor este pusă în evidenţă prin abordarea conceptuală specifică cadrului general.

Evaluarea este procesul de determinare a valorii băneşti la care posturile din situaţiile

financiare urmează să fie recunoscute şi înscrise în bilanţ şi contul de rezultate2.

Cadrul general IASB pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare formulează

modelul contabil referinţă de evaluare bazat pe costul istoric recuperabil şi pe conceptul de

menţinere a capitalului financiar nominal.

Un activ, respectiv o datorie, se recunoaşte atunci când:

este posibil ca aceasta să aducă întreprinderii beneficii economice viitoare,

respectiv să genereze ieşirea acestora;

costul său să fie evaluat în mod credibil.

2 Ristea M., Contabilitate financiară, Editura Universitară, Bucureşti, 2005, pag. 26.

5


Activele reprezintă o resursă controlată de întreprindere, ca rezultat al unor

evenimente trecute şi de la care se aşteaptă beneficii economice viitoare.

Datoriile reprezintă obligaţii actuale ale întreprinderii, rezultate din evenimente

trecute şi prin decontarea cărora se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care să încorporeze

beneficii economice.

Criteriile cumulative pentru recunoaşterea datoriilor sunt:

probabilitatea unei ieşiri de resurse, purtătoare de beneficii economice;

evaluarea să se poată facă în mod credibil.

Capitalurile proprii (activele nete) reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în

activele întreprinderii, după deducerea tuturor datoriilor. Cu alte cuvinte capitalurile proprii

reprezintă diferenţa dintre activele totale şi datoriile totale, fiind indicatorul esenţial pe care

bilanţul, în formatul actual, trebuie să-l reprezinte.

Veniturile sunt creşteri de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune,

respectiv creşteri de active sau diminuări de pasive, care au ca rezultat creşterea capitalurilor

proprii, sub alte forme decât aporturile la capital. Trebuie făcută distincţia dintre venituri şi

câştig, deşi ambele se regăsesc în contul de profit şi pierdere. Astfel noţiunea de câştig

implică un rezultat net favorabil dint-o tranzacţie, ca urmare a compensării efectelor (sumelor

de bani primite) cu eforturile corespunzătoare (costul bunului).

În conformitate OMFP nr.3055/2009 se disting trei momente de evaluare a

elementelor patrimoniale3:

evaluarea la data intrării în entitate;

evaluarea la inventar şi prezentarea elementelor în bilanţ;

evaluare la data ieşirii din entitate.

La data intrării în entitate bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la

valoarea de intrare, care se stabileşte astfel:

a) la cost de achiziţie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;

b) la cost de producţie - pentru bunurile produse în entitate;

c) la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării - pentru bunurile reprezentând

aport la capitalul social;

d) la valoarea justă - pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la

inventariere.

3 Ordinul ministrului finanţelor nr.3055/2009, pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, MO nr. 766 din 10.11.2009, punctul 49.

6


1.2 CONŢINUTUL ŞI FORMA SITUAŢIILOR FINANCIARE

Conform IAS 1, un set complet se situaţii financiare anuale include4:

a) bilanţul;

b) contul de profit şi pierdere;

c) o situaţie care să reflecte, după caz:

toate modificările capitalului propriu; fie

modificările capitalului propriu, altele decât cele care rezultă din tranzacţiile de

capital cu proprietarii şi distribuirile către proprietari;

d) situaţia fluxurilor de trezorerie (numerar)

e) politicile contabil şi notele explicative.

Directiva a IV- a a UE defineşte situaţiile financiare prin apelaţia de conturi anuale

care cuprind: bilanţul, contul de profit şi pierdere şi anexa sau notele la conturile anuale.

Aceste documente trebuie să constituie un tot unitar.

Pentru sistemul de bază conform cu Directivele contabile europene, formaţia situaţiilor

financiare cuprinde:

Bilanţ;

Cont de profit şi pierdere;

Situaţia modificărilor capitalurilor proprii;

Situaţia fluxurilor de numerar;

Notele explicative la situaţiile financiare.

Persoanele juridice, care aplică reglementările conform cu Directivele contabile

europene, care la data bilanţului nu depăşesc limitele a 2 dintre cele 3 criterii de mărime (total

active 3.650.000 euro, cifra de afaceri netă 7.300.000 euro, număr mediu de salariaţi în cursul

exerciţiului financiar 50) întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind: bilanţ

prescurtat, contul de profit şi pierdere, note explicative la situaţiile financiare anuale

simplificate. Opţional ele pot întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia

fluxurilor de numerar.

1.2.1 Bilanţul contabil, imaginea poziţiei financiare a întreprinderii

Bilanţul este documentul contabil de sinteză ce cuprinde toate elementele de activ şi

de pasiv grupate după natură, destinaţie şi lichiditate, respectiv provenienţă şi exigibilitate.

4 Ghid pentru înţelegerea şi aplicare Standardelor Internaţionale de Contabilitate, IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare, Editura CECCAR, Bucureşti, 2004, pag. 52

7


Bilanţul arată poziţia financiară a întreprinderii doar la un moment dat, respectiv la

sfârşitul exerciţiului financiar, însă această poziţie financiară este consecinţa rezultatelor

obţinute de întreprindere de la înfiinţare până la data bilanţului. Bilanţul caracterizează cifric

şi în etalon bănesc relaţiile de echilibru dimensional şi structural dintre mijloacele

economice gestionate de titularul de patrimoniu şi de sursele de procurare a acestor mijloace5.

Activul este o sursă controlată de întreprindere ca urmare a unor evenimente trecute şi

din care se prevede că se vor obţine beneficii economice viitoare (Cadrul general IASB şi

Ordinul 3055/2009).

Datoria este o obligaţie actuală a întreprinderii provenită din evenimente trecute şi a

cărei decontare va conduce la o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice

(Cadrul general IASB). Conform Ordinului 3055/2009, o datorie reprezintă o obligaţie actuală

a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o

ieşire de resurse care încorporează beneficii economice6.

Capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual în activele întreprinderii după

deducerea tuturor datoriilor (Cadrul general IASB). Capitalurile proprii reprezintă interesul

rezidual în activele întreprinderii după deducerea datoriilor sale (Cadrul general american şi

Ordinul 3055/2009).

Reglementările contabile naţionale au optat pentru o clasificare a elementelor de

activ in active imobilizate şi active circulante, respectând astfel cerinţele din Directiva a-IV-a.

În bilanţ, elementele de activ şi de datorii sunt grupate după natură şi lichiditate, respectiv

după natură şi exigibilitate, şi deci nu după criteriul curent/ necurent. Conform OMFP nr.

3055/2009, persoanele juridice din ţara noastră care la data bilanţului depăşesc limitele a două

dintre următoarele 3 criterii, denumite în criterii de mărime (total activ 3.650.000 euro, cifră

de afaceri netă 7.300.000 euro, număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar 50),

întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind:

bilanţul;

contul de profit şi pierdere;

situaţia modificărilor capitalului propriu;

situaţia fluxurilor de numerar;

notele explicative de la situaţiile financiare anuale.

5 Suciu G., Analiză economico-financiară, Editura Infomarket, Braşov, 2009, pag. 1206 Ordinul ministrului finanţelor nr. 3055/2009, pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, MO nr. 766 din 10.11.2009, punctul 20, alin 3

8


Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime de mai sus întocmesc situaţii financiare simplificate care cuprind: bilanţul prescurtat, contul de profit şi pierdere, notele explicative la situaţiile anuale simplificate. Opţional, ele pot întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de trezorerie. Formatul bilanţului prescurtat conform Ordinului 3055/2009 este următorul:

A. Active imobilizate

I. Imobilizări necorporale

II. Imobilizări corporale

III. Imobilizări financiare

B. Active circulante

I. Stocuri

II. Creanţe

III. Investiţii pe termen scurt

IV. Casa şi conturi la bănci

C. Cheltuieli în avans

D. Datorii care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an

E. Active circulante nete/datorii curente nete (B + C – D – I)

F. Total active minus datorii curente (A + E)

G. Datorii care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an

H. Provizioane

I. Venituri în avans

J. Capital şi rezerve

I. Capital subscris

II. Prime de capital

III. Rezerve din reevaluare

IV. Rezerve

V. Profitul sau pierderea reportat (ă)

VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar

Capitaluri proprii

1.2.2 Contul de profit şi pierdere, indicator de performanţă

Directiva a IV-a a CEE prevede pentru asigurarea imaginii fidele a întreprinderii

scheme obligatorii pentru stabilirea bilanţului şi contului de profit şi pierdere, fixarea

conţinutului minimal al anexei şi al raportului de gestiune. Conform Directivei a IV-a,

9


conturile anuale trebuie să dea o imagine fidelă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a

rezultatelor întreprinderii.

1.2.3 Situaţia fluxurilor de numerar

Fluxurile de numerar sunt intrările sau ieşirile de numerar sau echivalente de

numerar ale acestuia. Fluxurile de numerar exclud mişcările între elemente care constituie

numerar sau echivalente de numerar, deoarece aceste componente fac parte din gestiunea

numerarului unei întreprinderi.

Numerarul se referă la disponibilităţile băneşti existente în casierie sau în conturile

bancare, (inclusiv sub formă de acreditive), precum şi la elementele asimilate lor: valori de

încasat, avansuri de trezorerie.

Echivalentele de numerar7 sunt investiţii financiare pe termen scurt extrem de

lichide (perioadă mai mică de 3 luni), care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de

numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. Ele sunt păstrate

pentru îndeplinirea angajamentelor pe termen scurt şi nu pentru alte scopuri.

Trezoreria unei întreprinderi reprezintă fluxurile de încasări şi plăţi care se derulează în

cadrul întreprinderii într-o anumită perioadă de timp, respectiv fluxul de diferenţe dintre

încasările şi plăţile efectuate de întreprindere.

Situaţia fluxurilor de numerar (trezorerie) este o componentă obligatorie conform

Ordinului MFP nr. 3055/2009, pentru entităţile mari şi opţională pentru întreprinderile mici şi

mijlocii, permiţând o analiză dinamică a echilibrului financiar a celor 3 activităţi: de

exploatare, investiţii şi finanţare.

1.2.4 Situaţia modificărilor capitalului propriu

Situaţia modificării capitalurilor proprii reprezintă detaliat toate variaţiile pe care

le-au suferit capitalurile proprii între momentul de început şi cel de sfârşit al exerciţiului

financiar, permiţând analiza capacităţii de menţinere a capitalului şi rezultatul final (profitul

sau pierderea).8

Modificările în capitalul propriu al întreprinderii între două date ale bilanţului reflectă

creşterea sau reducerea activului net sau a avuţiei în cursul perioadei, în baza principiilor

particulare de evaluare adoptate şi prezentate în situaţiile financiare.

7 Suciu G., Analiză economico-financiară, Editura Infomarket, Braşov, 2009, pag. 1558 Petrescu, S., Analiză şi diagnostic financiar-contabil, CECCAR, Bucureşti, 2006, pag. 21

10


1.2.5 Notele explicative la situaţiile financiare anuale

Notele explicative prezintă informaţii despre bazele de întocmire a situaţiilor

financiare şi politicilor contabile adoptate, completează şi detaliază toate informaţiile

prezentate în celelalte documente de raportare financiară şi prezintă, narativ sau prin tabele de

analiză, situaţii şi indicatori care nu sunt prezentate în altă parte.9

OMFP nr. 3055/2005 prezintă structura următoarelor note explicative:

Nota 1 „Active imobilizate”, detaliază variaţia în timp a valorilor brute şi a

deprecierilor;

Nota 2 „Provizioane” detaliază variaţia naturii provizionului;

Nota 3 „Repartizarea profitului” arată cum este repartizat profitul pe destinaţii;

Nota 4 „Analiza rezultatului din exploatare” prezintă modul de obţinere a rezultatului

din exploatare după destinaţii;

Nota 5 „Situaţia creanţelor şi datoriilor”, clasificate după lichiditate şi exigibilitate;

Nota 6 „Principii, politici şi metode contabile” cuprinde abateri şi modificări de la

reglementările naţionale, cu menţionarea naturii şi motivelor, tratamentele contabile

alternative, bază de evaluare, ajustări, influenţă asupra rezultatului;

Nota 7 „Participaţii şi surse de finanţare” detaliază capitalul social şi tipurile de titluri

emise;

Nota 8 „Informaţii privind salariaţii şi membrii organelor de administraţie, conducere”

cuprinde detalii despre număr mediu salariaţi, credite acordate, avansuri, salarii plătite,

asigurări sociale, contribuţii la pensii;

Nota 9 „Analiza principalilor indicatori economico-financiari” cuprinde prezentarea

unor indicatori de lichiditate, risc, profitabilitate, indicatori de activitate);

Nota 10 „Alte informaţii” se referă la prezentarea întreprinderii, cifra de afaceri,

relaţiile cu celelalte întreprinderi din cadrul grupului.

1.2.6 Raportul administratorilor

Consiliul de administraţie (asociatul) pentru fiecare exerciţiu financiar elaborează un

raport care cuprinde cel puţin o prezentare fidelă a dezvoltării şi performanţei activităţii

entităţii şi a poziţiei sale financiare, împreună cu o descriere a principalelor riscuri şi

incertitudini cu care se confruntă. În raportul administratorilor se va face o referire şi la

controlul intern al entităţii. Raportul va conţine şi informaţii despre10:9 Petrescu S., Analiză şi diagnostic financiar-contabil, CECCAR, Bucureşti, 2006, pag. 2210 Ordinul ministrului finanţelor nr. 3055/2009, pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, MO nr. 766 din 10.11.2009, punctul 305

11


evenimente importante apărute după sfârşitul exerciţiului financiar;

dezvoltarea previzibilă a entităţii;

activităţi din domeniul cercetării şi dezvoltării;

informaţii privind achiziţiile propriilor acţiuni;

existenţa de sucursale ale entităţii;

utilizarea de către entitate a instrumentelor financiare.

1.3 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

1.3.1 Bilanţul contabil

Poziţia financiară a întreprinderii este definită de resursele economice pe care le

controlează, de structura financiară a activelor, datoriilor şi capitalului propriu, de lichiditatea

şi solvabilitatea valorilor economice şi de capacitatea sa de a se adapta la schimbările

mediului în care îşi desfăşoară activitatea.

Bilanţul cuprinde toate elementele de activ grupate după natură, destinaţie şi

lichiditate şi cele de pasiv, grupate după natură, provenienţă şi exigibilitate.

Poziţia financiară reprezintă relaţia dintre activele, datoriile şi capitalurile proprii ale

întreprinderii, aşa cum sunt raportate în bilanţ.

Bilanţul economic constituie acel tip de bilanţ ce realizează o separare strictă între

elementele financiare şi elementele relevante pentru procesul productiv sau comercial

desfăşurat de întreprindere.

1.3.2 Bilanţul financiar

Bilanţul financiar constituie acel tip de bilanţ în care posturile sunt ordonate în

funcţie de lichiditate (pentru posturile de activ), respectiv exigibilitate (pentru posturile de

pasiv). Bilanţul financiar se bazează pe criteriul lichiditate-exigibilitate şi arată echilibrul

financiar al entităţii.

Lichiditatea reprezintă capacitatea elementelor de activ de a fi transformate în bani.

Exigibilitatea reprezintă însuşirea elementelor de pasiv de a deveni scadente la un anumit

termen.

Bilanţul financiar va avea următoarea formă:

Bilanţ financiar

12


Nevoi = Activ Resurse = PasivI. Activ imobilizat net (> 1an)Imobilizări necorporaleImobilizări corporaleImobilizări financiare > 1anClienţi cu scadenţă mai mare de un anCreanţe cu scadenţă mai mare de un an

III. Capitalurile permanenteCapitalul socialRezerveSubvenţiiRezultat nerepartizatProvizioane reglementate (> 1an)

Datorii pe termen mediu şi lung (> 1an)II. Activ circulant (< 1an)Stocuri Creanţe – clienţi (< 1an)Disponibilităţi băneşti,Imobilizări financiare (< 1an)

IV. Datorii pe termen scurt (< 1an)Financiare (credite bancare curente)

- Nefinanciare,Provizioane < 1an

Fig. 1.1 Bilanţul financiar

1.3.3 Bilanţul funcţional

Concepţia funcţională11 defineşte întreprinderea ca o entitate economică şi financiară

asigurând în raport cu dezvoltarea sa, anumite funcţii cum ar fi:

funcţia de producţie (fabricarea bunurilor, şi serviciilor livrate pieţelor situate în

aval;

funcţia de investire şi dezinvestire (achiziţionarea, crearea şi cesiunea elementelor

de activ imobilizat);

funcţia de finanţare (stabilirea resurselor financiare necesare dezvoltării

întreprinderii).

Bilanţul funcţional oferă o imagine asupra modului de funcţionare din punct de vedere

economic a întreprinderii, evidenţiind atât utilizările cât şi resursele corespunzătoare fiecărui

ciclu, respectiv de investiţii, de exploatare şi cel de finanţare. Practic pentru retratarea

bilanţului contabil în bilanţ funcţional este necesar să stabilim apartenenţa posturilor bilanţiere

pe unul din cele 3 cicluri: de investiţii, de exploatare, respectiv de finanţare.

Ciclul de investiţii cuprinde achiziţionarea de active imobilizate. Aceste imobilizări

constituie active stabile (aciclice) şi sunt finanţate din resurse stabile (aciclice).

Ciclul de exploatare cuprinde fluxurile de aprovizionare, producţie şi de desfacere,

atât sub formă de fluxuri fizice, cât şi financiare. Activele circulante de exploatare (stocuri,

creanţe, clienţi, cheltuieli de exploatare constatate în avans) trebuie finanţate din surse ciclice

de exploatare (datorii furnizori şi asimilate, venituri din exploatare constatate în avans).

Ciclul de finanţare se referă la ansamblul operaţiunilor dintre întreprindere şi

proprietarii de capitaluri (acţionarii şi creditorii întreprinderii). Fluxul de finanţare permite

11 Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002, pag. 57

13


întreprinderii să facă faţă decalajului dintre lichidităţile de intrare şi cele de ieşire, provocat de

ciclul de exploatare.

Activ PasivI. Active stabile (aciclice) AS I. Surse stabile (aciclice) SSII. Active ciclice (temporare) ACActive ciclice aferente exploatării (ACE)Active ciclice din afara exploatării (ACAE)Trezorerie de activ (TA)

II. Surse ciclice (temporare) SCSurse ciclice de exploatare (SCE)Surse ciclice din afara exploatării (SCAE)Trezorerie de pasiv (TP)

Fig. 1.2 Bilanţul funcţional

1.4 ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE

Analiza structurii patrimoniale urmăreşte analiza ponderii diferitelor elemente

patrimoniale. Metoda de analiză este metoda ratelor.

Ratele de structură permit „normalizarea” „situaţiei patrimoniului”, aceasta ajutând

la o comparaţie facilă între întreprinderi de dimensiuni diferite, precum şi la observarea rapidă

a unor modificări structurale în cadrul unei întreprinderi de-a lungul timpului12.

1.4.1 Analiza structurii activului

Ratele de structură ale activului reflectă apartenenţa sectorială a întreprinderii şi

depind de natura activităţii acesteia.

Principalele rate ale structurii activului sunt:

A) Rata activelor imobilizate (Rai):

Această rată măsoară importanţa relativă a activelor pe termen lung în totalul activelor

întreprinderii. Acest indicator permite aprecierea flexibilităţii financiare a firmei în măsura în

care evidenţiază componenţa de capital investit în active fixe.

Dacă ţinem cont de structura imobilizărilor avem următoarele rate:

) Rata imobilizărilor necorporale (Rin)

12 Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N., Analiză economico-financiară, Editura Economica,Bucureşti 2005, pag. 347

14


Activele necorporale (intangibile) cuprind brevete, licenţe, mărci, fond comercial. În

România valoarea acestor active este redusă, spre deosebire de SUA, unde acestea pot ajunge

până la 50% din valoarea totală a activelor.

) rata imobilizărilor corporale (Ric):

Ric =

Aic – imobilizări corporale;At – activul total.Nivelul indicatorului este influenţat semnificativ de politica de amortizare, politica de

investiţii sau alegerea contabilă între cost istoric şi valoare justă pentru imobilizări corporale.

) – rata imobilizărilor financiare (Rif):

Rif =

Aif – imobilizări financiare.B) Rata activelor circulante (Rac):

Rac =

Ac – activele circulante.Rata activelor circulante arată ponderea pe care o deţin utilizările cu caracter ciclic

în total patrimoniu, depinde mult de specificul activităţii firmei, iar nivelul minim este de cel

puţin 40% din totalul activelor.

Ca rate complementare avem:B1) rata stocurilor (Rs):

Rs =

S – valoarea stocurilor. B2) rata creanţelor comerciale (Rcr):

Rcr =

Cr – nivelul creanţelor.B3) rata disponibilităţilor băneşti şi a plasamentelor (Rdp):

Rdp

1.4.2 Analiza structurii surselor de finanţare

Analiza ratelor de structură a bilanţului permite studiul structurii financiare a

întreprinderii prin examinarea modului în care sunt repartizate sursele de finanţare a activelor

15


între capitaluri proprii şi aporturile externe, de unde rezultă autonomia (independenţa)

financiară a întreprinderii.

Pasiv = Capitaluri proprii + Datorii totale

Datoriile totale cuprind atât datoriile pe termen lung (peste 1 an), cât şi datoriile pe

termen scurt (sub 1 an).

În accepţiunea bilanţului financiar (numit şi patrimonial), suma dintre capitalurile

proprii şi datoriile pe termen lung constituie capitalul permanent, care se reflectă în pasivul

bilanţului:

Pasiv = Capital permanent + Datorii pe termen scurt

Principalele rate de structură ale surselor de finanţare sunt:

a) Rata stabilităţii financiare (Rsf):

b) Rata autonomiei globale (Rag):

Rag =

c) Rata datoriilor pe termen scurt (Rdts):

Rdts =

d) Rata datoriilor totale (Rdt):

Rdt =

2. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR LA SC „CICERO” SRL PE BAZA BILANŢULUI CONTABIL

16


2.1 SCURT ISTORIC PRIVIND SC „CICERO” SRL

SC „CICERO” SRL este o societate comercială înfiinţată în anul 2006, de către 2

persoane Ciprian Oprescu şi TS, care sunt asociaţii firmei, dar în acelaşi timp şi salariaţi.

SC „CICERO” SRL are ca număr de înregistrare la Registrul Comerţului J

08/198/2006, iau CUI este RO 1756310. Obiectul Principal de activitate este 4669, adică

„Comerţ cu ridicata al altor maşini şi echipamente”. Produsele care fac obiectul activităţii SC

„CICERO” SRL sunt în domeniul transportului aerian.

La constituire capitalul social al firmei a fost de 200 lei, fiecare asociat având câte 5

părţi sociale în valoare de 20 lei/parte socială. Ulterior capitalul social a fost majorat la 1.000

lei.

Sediul social al SC „CICERO” SRL este în Braşov, str. Memorandului nr.8, telefon

0268/419417, fax 0268/470727, email Office @CICERO.com.

2.2 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

La baza existenţei şi funcţionării oricărei societăţi comerciale stă structura

organizatorică.

În cadrul SC „CICERO” SRL structura organizatorică este definită ca un mecanism

format din subdiviziuni organizatorice cărora le sunt precizate competenţele şi

responsabilităţile şi între care se stabilesc raporturi cerute de funcţionarea ei eficientă. Cu alte

cuvinte, structura organizatorică cuprinde ansamblul persoanelor şi al subdiviziunilor astfel

constituite încât să asigure condiţiile necesare atingerii obiectivelor propuse în cadrul

societăţii.

Organizarea şi conducerea societăţii comerciale sau a diviziunilor acesteia, presupune

cunoaşterea detaliată şi permanentă a obiectivelor si resurselor disponibile, a modului de

desfăşurare a activităţii şi a factorilor de influenţă, aceste elemente fiind indispensabile

fundamentării ştiinţifice a deciziilor.

Compartimentul producţie din structura firmei este atribuit directorului tehnic, TS.

Acesta are drept sarcini stabilirea de proceduri şi metodologii de execuţie precum şi

implementarea acestora în procesele de producţie, în scopul asigurării îndeplinirii obiectivelor

stabilite prin decizie, de către administratorul societăţii.

Compartimentul financiar-contabil are sarcina de a urmări şi de a înregistra din

punct de vedere al legislaţiei în vigoare, toate operaţiunile în care este implicată activitatea

economico-socială a firmei.

17


Compartimentul de resurse umane are drept scop planificarea resurselor umane,

recrutarea, selecţia şi angajarea personalului, organizarea personalului, calificarea şi

perfecţionarea profesională, administrarea salarizării şi a altor remunerări.

In cadrul societăţii este adoptat un Regulament de Ordine Interioară, document de

bază în organizarea de sine stătătoare a unei firme. Prin acest act s-au reglementat drepturile şi

îndatoririle tuturor persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul societăţii, iar

respectarea acestuia a permis apariţia unor relaţii interumane, bine conturate, ceea ce asigură

premisa bunei desfăşurări a activităţilor din cadrul societăţii.

Întreprinderea intră în relaţii directe pentru atingerea obiectivelor sale (clienţi,

concurenţi, furnizori, organisme publice).

Produsele furnizate de SC „CICERO” SRL sunt specifice activităţii de transport

aerian, după cum urmează:

Fig.2.1 Mărfuri vândute de SC „CICERO” SRL

18


2.3 PREZENTAREA SITUAŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE

Cunoaşterea profundă a evoluţiei performanţelor economico-financiare ale

întreprinderii, al procesului formării lor, însuşirea unui ansamblu de metode şi tehnici de

analiză, şi mai ales, identificarea măsurilor pentru evoluţia normală a fenomenelor şi

proceselor economice şi reducerea riscului operaţional şi financiar , presupune o analiză

economico - financiară permanentă şi temeinică.

O analiză orientată spre studiul riscurilor de faliment sau de solvabilitate se face cel

mai adesea prin studierea bilanţului (analiză statică) şi a tabloului de finanţare (analiza

fluxurilor). Bilanţul prescurtat al societăţii analizate arată astfel:

Tabelul 2.1 – Bilanţ prescurtat

Indicatori din Bilanţ 2007 2008 2009

Total active imobilizate 1.176.580 4.885.211 4.938.055

Total active circulante 2.560.896 1.758.045 1.642.244

Stocuri 420.860 182.519 192.241

Casa si conturi 320.400 296.895 566.977

Creanţe 1.819.636 1.278.631 883.026

TOTAL ACTIV 3.737.476 6.643.256 6.580.299

Capitaluri permanente 516.650 607.798 534.133

Capital proprii 350.900 370.167 375.831

Datorii pe termen lung 165.750 237.631 158.302

Datorii pe termen scurt 3.220.826 6.035.458 6.046.166

TOTAL PASIV 3.737.476 6.643.256 6.580.299

Concluzii:

1) Activele imobilizate au crescut de la an la an, de la 1.176.580 lei în 2007 la

4.938.055 lei în 2009, fapt ce denotă investiţiile efectuate de firmă.

2) Capitalurile proprii au crescut în 2008 faţă de 2007, iar ulterior s-au redus, arătând

că anul 2009 a fost cu probleme datorate crizei financiare.

3) Datoriile pe termen scurt au o pondere însemnată, fiind mai mari decât activele

curente, fapt ce arată că firma are unele probleme cu lichidităţile.

19


O analiză orientată spre studiul performanţelor se face în principal prin studierea

contului de profit şi pierdere, pentru a aprecia formarea soldurilor intermediare de gestiune şi

a le compara cu fluxul de activitate sau cu mijloacele utilizate de întreprindere.

Indicatorii de analiză integrează în acelaşi timp studiul performanţelor şi al fluxurilor

şi echilibrelor financiare şi permit măsurarea surplusului monetar din exploatare (excedentul

din exploatare) sau al surplusului monetar global (capacitatea de autofinanţare sau cash-flow

global).

În analiza economico - financiară unul din indicatorii importanţi ai contului de profit şi

pierdere este cifra de afaceri.

Cifra de afaceriCifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea

unei întreprinderi de a obţine venituri din operaţiuni comerciale curente. În termeni concreţi,

ea face parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare, contribuind la

diagnosticarea şi evaluarea economică a întreprinderii, la estimarea eficienţei managementului

practicat.

Structura contului de profit şi pierdere la societatea analizată se prezintă astfel:

Tabelul 2.2 – Indicatori din contul de profit şi pierdere

Indicatori din Contul de Profit si Pierdere

2007 2008 2009

Cifra de afaceri 1.395.447 8.590.086 5.174.860

Total venituri 1.406.843 8.697.881 5.376.416

Total cheltuieli 1.252.883 8.589.064 5.352.557

Profit brut 153.960 108.518 23.859

Profit net 128.719 86.668 5.664

Număr salariaţi 3 4 4

Concluzii:

1) Cifra de afaceri a cunoscut o majorare semnificativă de 7.194.639 lei în 2008 faţă

de 2007, o creştere procentuală de 515 %, extrem de mare. Din păcate, în 2009 cifra de afaceri

s-a redus la 5.174.860 lei, procentual cu 40%, din cauza reducerii cererii de produse realizate

de către SC „CICERO” SRL.

2) Profitul brut s-a micşorat de la 153.960 lei în 2007, la 108.518 lei în 2008 (s-au

realizat investiţii), respectiv 23.859 lei în 2009.

20


3) Şi profitul net a avut aceiaşi tendinţă de scădere, de la 128.719 lei în 2007, la 86.668 lei

în 2008, respectiv 5.664 lei în 2009.

Fig. 2.2 Evoluţia cifrei de afaceri în perioada 2007 – 2009

În continuare prezentăm câţiva indicatori obţinuţi de societate:

Tabelul 2.3 – Indicatori derivaţi din bilanţ

Indicatori Derivaţi din Bilanţ 2007 2008 2009

Activ total /Datorii totale 1,10 1,05 1,05

Active curente / Datorii curente 0,79 0,29 0,27

Total datorii / Total active 0,91 0,94 0,94

Concluzii:

1) Rata solvabilităţii generale are valori mici, de abia este supraunitar, în condiţiile

în care valoarea minimă solicitată este 1,4.

2) Şi rata lichidităţii generale are valori sub nivelul minim de 1, ea situându-se la

0,79 în anul 2007, scăzând la 0,29 în 2008, respectiv 0,27 în 2009, ceea ce arată fie un nivel

restrâns al activelor curente, fie datorii curente foarte mari.

3) Rata globală de îndatorare are un nivel de 0,91 în 2007, ajungând la 0,94 în 2008

şi 2009, în condiţii de normalitate valoarea indicatorului fiind de 0,5 – 0,7.

21


2.4 ANALIZA SWOT

Primul pas în utilizarea unei analize SWOT pentru evaluarea strategiilor existente şi a

celor viitoare posibile implică listarea şi evaluarea punctelor tari ale firmei, a slăbiciunilor,

oportunităţilor şi ameninţărilor. Fiecare din aceste elemente este descris în detaliu în

continuare:

Punctele tari ale afacerii:

raportul: preţ-calitate;

tehnologie nouă;

amplasament bun (centrul ţării);

lipsa concurenţei;

calitatea produselor;

acreditare ISO.

Punctele slabe:

capital propriu insuficient;

dobânda creditelor contractate este relativ mare;

lipsa unui renume pe plan naţional sau internaţional;

datorii pe termen scurt ridicate, ceea ce înseamnă contractarea unor credite

curente.

Oportunităţi:

fonduri structurale post-aderare;

interes investiţional ridicat.

Ameninţări:

efectele crizei economico-financiare vor duce la reducerea cererii;

concurenţa externă;

lipsa unui personal specializat.

22


2.5 ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE

Analiza structurii patrimoniale are ca obiect stabilirea şi urmărirea evoluţiei

ponderii diferitelor elemente patrimoniale (de activ şi de pasiv). Ratele de structură

patrimonială oferă posibilitatea exprimării bilanţului în procente şi permite identificarea

caracteristicilor majore ale structurii bilanţului oferind de asemenea posibilitatea realizării de

analize comparative în timp şi spaţiu.

Datele după care s-au calculat indicatorii din acest capitol sunt preluate din Bilanţul

Contabil al întreprinderii SC „CICERO” SRL întocmit la data de 31.12.2009 şi prezentat în

Anexa Nr. 1

2.5.1 Analiza structurii activului

A) Rata activelor imobilizate (Rai):

Rai2008 =

Rai2009 =

CONCLUZII:

Rata activelor imobilizate a crescut cu 1,5%, aspect care arată preocuparea firmei de

reînnoire dar ţinând cont de faptul că activele circulante sunt cele care aduc profit, creşterea

ratei nu e benefică.

73.54

75.04

72

73

74

75

76

2008 2009

2008

2009

Fig. 2.3 Evoluţia ratei activelor imobilizate

B) Rata activelor circulante (Rac):

23


Rac =

Rac2008 =

Rac2009 =

CONCLUZII:

Rata activelor circulante a scăzut cu 1,5 %, aspect negativ, ea fiind cea care aduce

profit la întreprindere.

26.46

24.96

24

25

26

27

2008 2009

2008

2009

Fig. 2.4 Evoluţia ratei activelor circulante

Ca rate complementare avem:B1) rata stocurilor (Rs):

Rs =

Rs2008 =

Rs2009 =

B2) rata creanţelor comerciale (Rcr):

Rcr =

Cr – nivelul creanţelor

Rcr2008 =

Rcr2009 =

B3) rata disponibilităţilor băneşti şi a plasamentelor (Rdp):

Rdp

24


Rdp2008 =

Rdp2009 =

2.5.2 Analiza structurii surselor de finanţare

Analiza ratelor de structură a bilanţului permite studiul structurii financiare a

întreprinderii prin examinarea modului în care sunt repartizate sursele de finanţare a activelor

între capitaluri proprii şi aporturile externe, de unde rezultă autonomia (independenţa)

financiară a întreprinderii.

Principalele rate de structură ale surselor de finanţare sunt:

a) Rata stabilităţii financiare (Rsf):

Rsf2008 =

Rsf2009 =

CONCLUZII:

Rata stabilităţii financiare a scăzut de la 9,15% la 8,11%, aspect negativ întrucât arată

micşorarea capitalului permanent al firmei.

9.15

8.11

7

8

9

10

2008 2009

2008

2009

Fig. 2.5 Evoluţia ratei stabilităţii financiare

b) Rata autonomiei globale (Rag):

Rag =

25


Rag2008 =

Rag2009 =

CONCLUZII:

Rata autonomiei globale s-a majorat cu 0,16%, de la 5,57% la 5,71%, creştere datorată

sporirii capitalului propriu de la 370.167 la 375.831.

5.57

5.71

5.5

5.6

5.7

5.8

2008 2009

2008

2009

Fig. 2.6 Evoluţia ratei autonomiei globale

c) Rata datoriilor pe termen scurt (Rdts):

Rdts =

Rds2008 =

Rds2009 =

CONCLUZII:

Şi rata datoriilor pe termen scurt s-a majorat de la 90,85% la 91,88%, aspect negativ,

întrucât denotă o creştere a datoriilor curente, cu implicaţii asupra nevoii de fond de rulment.

90

90.5

91

91.5

92

2008 2009

2008

2009

26


Fig. 2.7 Evoluţia ratei datoriilor pe termen scurt

d) Rata datoriilor totale (Rdt):

Rdt =

Rdt2008 =

Rdt2009 =

CONCLUZII:

Această rată se menţine cam la aceiaşi valoare ridicată arătând ca firma are probleme

cu datoriile totale, adică şi pe termen scurt şi lung.

94.2

94.25

94.3

94.35

94.4

94.45

2008 2009

2008

2009

Fig. 2.8 Evoluţia ratei datoriilor totale

2.6 EVALUAREA PATRIMONIALĂ

Întrucât firma nu are subvenţii din exploatare sau provizioane situaţia netă (SN) este

egală cu capitalurile proprii (CPR).

Situaţia netă poate fi determinat pe baza relaţiei:

SN = AT – DT

AT – active totale;

DT – datorii totale.

Situaţia netă este mai restrictivă decât capitalurile proprii. Relaţia de calcul este

următoarea:

SN = Capitaluri proprii – subvenţii pentru investiţii – provizioane

SN2008 = 6.643.256 – 6.273.089 = 370.167

SN2009 = 6.580.299 - 6.204.468 = 375.831

27


CONCLUZII:

Situaţia netă a crescut în 2009 faţă de 2008 cu 5.664 lei, adică 1,53 % ca urmare a

majorării imobilizărilor, care au devansat datoriile firmei, aspect pozitiv.

366000

368000

370000

372000

374000

376000

2008 2009

2008

2009

Fig. 2.9 Evoluţia situaţiei nete

Activul net contabil (ANC) se calculează în două moduri:

a) ANC = Total activ – active fictive – datorii totale din pasiv – provizioane

b) ANC = Capital propriu – active fictive (de exemplu cheltuielile de constituire)

ANC este egal în acest caz cu situaţia netă, întrucât imobilizări necorporale nu sunt.

Concluzii şi propuneri

28


B I B L I O G R A F I E

29


1. Brezeanu P., Boştinaru A., Prăjişteanu B. – Diagnostic financiar, instrumente de

analiză financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2003;

2. Bunea S., Gîrbină M., Sinteze, studii de caz şi teste grilă privind aplicarea IAS,

Editura CECCAR, Bucureşti, 2008;

3. Ghic G., Grigorescu C.J, - Analiză economico-financiară, repere teoretice şi practice,

Editura Universitară, Bucureşti, 2008;

4. Işfănescu A., Stănescu C., Băicuşi A., Analiză economico-financiară, ediţia a doua,

Editura Economică, Bucureşti, 1999;

5. Jianu I. – Evaluarea, prezentarea şi analiza performanţei întreprinderii, Editura

CECCAR, Bucureşti, 2007;

6. Mărgulescu D., Niculescu M., Diagnostic economico + financiar, Editura Romcart,

Bucureşti, 1996;

7. Mărgulescu D., Analiza economico+financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2001;

8. Lungu C.I. – Teorie şi practici contabile privind întocmirea şi prezentarea situaţiilor

financiare, Editura CECCAR, Bucureşti, 2007;

9. Pântea P.I., Bodea G. – Contabilitatea Financiară Românească conformă cu

Directivele Europene, Editura Intelcredo, Deva, 2008;

10. Petrescu S. – Analiză şi diagnostic financiar-contabil, Editura CECAR, Bucureşti,

2006;

11. Radu F., Dincă M., Buşe L., Siminică M. – Analiza economico-financiară a firmei,

Scrisul Românesc, Craiova, 2001;

12. Ristea M. – Contabilitate Financiară, Editura Universitară, Bucureşti, 2005;

13. Ristea M., Lungu C.I., Jianu I. –Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor

Internaţionale de Contabilitate, IAS 1, Prezentarea Situaţiilor Financiare, Editura

CECCAR, Bucureşti, 2004;

14. Rusu C. – Diagnostic Economico-financiar vol. II, Economică, Bucureşti, 2006;

15. Suciu G., – Analiză Economico-financiară, Editura Infomarket, Braşov, 2009;

16. Suciu G., – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Infomarket, Braşov, 2009;

17. Vâlceanu Ghe., Robu V., Georgescu N. – Analiză Economico-financiară, Editura

Economică, Bucureşti, 2005;

18. Vintilă G. – Gestiunea Financiară a Întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 2006;

19. *** Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” Editura Pro Universitaria, Bucureşti,

2010;

30


20. *** Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată şi modificată;

21. *** O.M.F.P. nr.1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu

directivele europene, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1080 şi 1080bis din

30 noiembrie 2005

22. *** O.M.F.P. nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu

directivele europene, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.766 şi din 10.11.

2005

23. *** O.M.F.P. nr. 2374 din 12 decembrie 2007 privind modificarea şi completarea

Ordinului ministerului finanţelor publice nr.1752/2005 pentru aprobarea

reglementărilor contabile conforme cu directivele europene;

24. *** Revista Contabilitate şi auditul afacerilor, CECCAR, colecţia 2007 – 2009;

31

Date post:	30-Oct-2014
Category:	Documents
Upload:	danocs
View:	984 times
Download:	3 times

referat situatii financiare.doc

Documents