1

Referat-Microeconomie

Anul I 2011

TEMA REFERAT

1.Munca-factor activ si determinant al productiei2.Probleme ale formarii si ocuparii resurselor umane in Romania

Profesor:Stancescu Ana Maria

Cuprins 1. Munca factor activ si determinant al productiei

1.1 Prezentare-factor de munca1.2 Analiza factorului munca1.3 Formele productivitatii muncii

2. Probleme ale formarii si ocuparii resurselor umane in Romania

2.1 Prezentare resurse umane2.2 Resursele umane in Romania si in lume2.3 Privire in ansamblu asupra pietei in Romania2.4 Diminuarea problemelor ale formarii si ocuparii resurselor

umane in Romania

3.Bibliografie

2

Munca factor activ si determinant al productiei

1.1 Prezentare- factor de munca

Factorii de productie sunt definiti ca ansamblul conditiilor necesare si suficiente pentru ca orice proces de productie sa se poata desfasura conform unui scop determinat,totalitatea elementelor de intrare in procesul de productie. Majoritatea teoreticienilor economisti se rezuma in principal la trei factori de productie:munca,natura si capitalul. Privita ca factor de productie,munca este reprezentata prin totalitatea resurselor umane (fizice si intelectuale) care pot si sunt antrenate in producerea de bunuri si servicii. Munca a fost dintotdeauna si a ramas factor de productie activ si determinant,ce antreneaza si ceilalti factori de productie in vederea obtinerii de bunuri materiale si servicii necesare satisfacerii trebuintelor imediate si de perspectiva. Munca este un factor primar de productie si trebuie privit ca efort fizic sau intelectual;este actul constient de creativitate al omului prin care se evidentiaza aspectul practic al activitatii economice,cu trasaturi specifice in functie de domeniul de activitate si de calitatea individului. Initial,munca era considerata numai efortul fizic,dar preocuparile omului pentru reducerea efortului fizic au condus la cresterea ariei sale de cuprindere,in prezent,fiind considerat ca munca si efortul intelectual. Rolul muncii in procesul de productie a fost ilustrat semnificativ in gandirea economica.Asfel, Adam Smith ,care este parintele economiei politice, remarca faptul ca “munca anuala a oricarei natiuni constituie factor care dintotdeauna o aprovizioneaza cu toate bunurile necesare si de inlesnire a traiului” ,iar John Stuart Mill ,reprezentant de marca a liberalismului clasic englez sublinia:“pe termen lung valoarea unui stat este data de valoarea indivizilor care-l compun”. Oamenii cu aptitudinile si deprinderile lor,cu experienta si cunostinte dobandite sunt producatorii tuturor bunurilor economice.Adam Smith arata ca munca este sursa tuturor bogatiilor societatii,”sursa unica a avutiei natiunilor”.Avutia natiunilor reprezinta totalitatea bunurilor de care dispune o tara la un moment dat si soldul sau de resurse financiar-valutare. Adam Smith si David Ricardo,reprezentantii economiei politice clasice de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si din secolul urmator,demonstreaza ca

3

izvorul cresterii avutiei este munca in general,natiunile fiind cu atat mai bogate cu cat diviziunea muncii este mai dezvoltata,iar productivitatea muncii mai ridicata. Referindu-se la rolul muncii in ansamblul vietii economice,J.M.Keynes remarca:”munca e cea care produce totul,ajutata de ceea ce purta candva numele de mestesug,iar astazi se cheama tehnica”. Pentru aprecierea rolului muncii in epoca contemporana este necesar sa se tina seama si de procese evidente cum sunt:

Reducerea relativa a timpului de munca; Sustinerea accelerata a muncii prin capital; Afirmarea efortului intelectual si creativ; Inlocuirea tot mai mare a activitatiilor manuale, traditionale prin

automatizarea,robotizarea si informatizarea productiei.

1.2 Analiza factorului de munca

In activitatea economica factorul munca este analizat tridimensional: 1)Analiza cantitativa.Din punct de vedere cantitativ (adica in raport cu volumul de munca prestata de populatia activa a unei tari) resursele de munca sunt conditionate de urmatorii factori:

totalul de forta de munca disponibil in societate la un moment dat (resursele de munca);

numarul de ore de munca pe saptamana pe persoana. --Resursele de munca ale unei tari sunt reprezentate prin totalitatea populatiei in varsta de munca si apta de munca.Limitele varstei de munca sunt determinate prin legislatie in fiecare tara. Componentele resurselor fortei de munca sunt:

populatia totala a unei tari (P); populatia apta de munca (Pa) reprezinta toate persoanele care au

varsta legala de munca, chiar daca participa sau nu la activitatea economica (intre 16-62 de ani femeile,intre 16-65 de ani barbatii);

populatia activa (Pac) e reprezentata de cei care lucreaza efectiv,elevii,studentii,militarii in termen si persoane care se gasesc in curs de schimbare a locului de munca;

populatia ocupata (Poc)-este reprezentata de cei care lucreaza efectiv, se calculeaza scazand din populatia activa disponibila numarul somerilor.

populatia inactiva (Pi)-toate persoanele care indiferent de varsta nu participa la procesul muncii (invalizi,pensionari,copii in intretinere etc).

4

Coeficientul de ocupare al fortei de munca (Coc)se calculeaza raportand populatia ocupata (Poc) la populatia apta de munca (Pa) sau la totalul populatiei (P)cu ajutorul urmatoarelor relatii:

Resursele de munca sunt influientate de o serie de factori: Sporul natural al populatiei (diferenta dintre natalitate si

mortalitate sau raportul dintre natalitate si mortalitate); Cresterea duratei medii de viata; Cresterea populatiei apte de munca (in special a populatiei

ocupate); Starea de sanatate a populatiei; Conditiile de viata etc.

--Numarul de ore de munca saptamanal pe persoana difera de la o tara la alta in functie de reglementarile in vigoare.In Romania numarul maxim de ore lucrate saptamanal de persoana e de 40 de ore (5 zile inmultit cu 8 ore /zi=40 ore). 2)Analiza calitativa-calitatea resurselor de munca se reflecta in nivelul de pregatire a acestora,in nivelul calificarii fortei de munca si in preocuparea care exista pentru ridicarea calificarii fortei de munca. Societatea este interesata de cresterea calitatii muncii actionand in acest sens pe urmatoarele directii:

Cresterea nivelului general de educatie si de pregatire profesionala a fortei de munca;

Asigurarea unui nivel ridicat de sanatate a fortei de munca; Promovarea unui sistem eficient de motivare al angajatilor

(lucratorilor);

5

Asigurarea unei calitati ridicate a celorlalti factori de productie (capitalul si pamantul)cu care factorul munca se combina.

Calitatea resurselor de munca reprezinta conditia fundamentala a cresterii eficientei muncii. 3)Analiza structurala a factorului munca se reflecta in primul rand,la dinamica populatiei ocupate pe cele trei sectoare ale economiei:primar,secundar si tertial.Pe termen lung ponderea cea mai mare a populatiei ocupate a fost in sectorul primar,dar odata cu dezvoltarea societatii s-a deplasat in sectorul secundar iar in ultimele decenii spre cel tertial (tarile dezvoltate se caracterizeaza printr-o pondere mare a populatiei ocupate in sectorul tertial si pondere mica in sectorul primar 8-10%). Structura resurselor de munca poate fi analizata si sub forma urmatoarele aspecte:

Structura socio-profesionala; Structura teritoriala; Structura pe ramura; Structura pe sexe; Structura pe varsta.

In gandirea economica moderna se considera ca orice munca,oricare ar fi natura sau autorul sau,este productiva cu conditia sa creeze utilitati sau sa participe indirect la crearea utilitatilor. Distributia fortei de munca pe ramuri ,subramuri,sectoare de activitate ,un profil teritorial si din punct de vedere al structurii socio-profesionale ,e considerata ca o consecinta directa a nivelului dezvoltarii economice. Munca este singura producatoare de avutie, de valoare noua ,iar pretul fortei de munca il reprezinta salariul. Cresterea economica este determinata de mai multi factori printre care este si factorul munca (L).

1.3 Formele productivitatii muncii

Notiunea de productivitate a muncii reflecta eficacitatea cu care este cheltuita munca omeneasca ,in realizarea unui proces dat,in cadrul interdependentei dintre forta de munca si mijloacele de productie,in vederea producerii de bunuri materiale. Cresterea intensitatii muncii peste limita normala poate avea ca efect temporar sporirea cantitatii de productie pe unitatea de timp. Munca incorporata in orice produs e pe de o parte “munca individuala” (munca concreta a fiecarui executant sau munca vie) , iar pe de alta parte

6

“munca sociala” adica a intregii munci depuse pe verticala productiei incepand cu extragerea materiilor prime si terminand cu finisarea lor.

Dublul caracter al muncii intruchipat in marfa

Probleme ale formarii si ocuparii resurselor umane in Romania

MUNCA

Individuala (vie)

Sociala (totala)

Munca concreta Munca abstracta

Valoare de intrebuintare

Valoare

MARFA

7

2.1 Prezentare- resurse umane

Resursele economice sau factorii de productie sunt definite ca totalitatea elementelor ,premiselor si actiunilor sociale practice,utilizabile sau care pot fi atrase si utilizate efectiv pentru producerea de noi bunuri. Resursele economice sunt analizate in practica economica sub doua forme,ca resurse materiale,in care se include atat resursele naturale primare,cat si cele derivate si ca resurse umane formate din resurse umane primare (populatia activa),resurse umane derivate (stocul de cunostiinte stiintifice,inventii,inovatii etc.)si populatia inactiva. Resursele umane (Ru) impreuna cu resursele naturale (Rn) formeaza resursele originare sau primare (Rp):

Gradul de diversificare al resurselor pune in evidenta o entropie unica a resurselor.Utilizarea sistemului de resurse in activitatea economica este influientata de legea raritatii resurselor conform careia volumul,structura si calitatea resurselor si a bunurilor economice se modifica mai incet decat volumul,structura si intensitatea nevoilor economice.

2.2 Resursele umane in Romania si in lume

Pe plan international resursele umane au capatat o importanta deosebita,ele fiind apreciate ca cel mai valoros activ utilizat in procesul muncii. A.Manolescu afirma ca:”Resursele umane sunt unice in ceea ce privestepotentialul lor de crestere si dezvoltare,precum si capacitatea de a-si cunoaste si invinge propriile limite”. Japonia,Germania,S.U.A sunt tari care acorda o atentie deosebita resurselor umane. Investitia in resurse umane este una dintre cele mai pretentioase:sumele sunt relativ mari,iar rezultatele vin mai tarziu.Aceasta parte a reprezentat unul din principalele obstacole in dezvoltarea societatii romanesti:insuficienta fondurilor pentru dezvoltarea capitalului uman si lipsa de interes pentru resursele umane. In Romania sintagma “resurse umane”este relative noua,vechiul “compartiment de personal”persista inca si are conotatii nu tocmai placute.

8

Romania ultimilor ani pare a se confrunta cu o bulversare in directia resurselor umane:profesionistii din institutii de cercetare s-au apucat de comert,o parte din licentiatii Facultatilor de Medicina opteaza pentru o cariera in strainatate unde salariile sunt pe masura valorii lor,iar unii absolventi ajung sa constate ca au probleme cu gasirea unui loc de munca in tara.

2.3 Privire in ansamblu asupra pietei muncii in Romania

Orice analiza a resurselor umane nu poate fi completa daca face abstractie de caracteristicile fortei de munca si de principalele tendinte care se manifesta in economia unei tari. Se poate spune ca am asistat in ultimii ani la un proces de dezindustrializare a economiei romanesti,dar fara un progres semnificativ in sectorul serviciilor.Astfel in 2001 ponderea populatiei ocupate in agricultura era de 40,4% fata de media Uniunii Europene de 4,4%. Gradul de ocupare a populatiei a scazut ,fiind agravat si de o crestere a somajului de lunga durata.In anul 2001,aproximativ jumatate din someri (48,6%) se aflau in somaj de lunga durata-peste 9 luni,peste jumatate din acest procent fiind reprezentat de someri care nu au lucrat timp de 2 ani si mai mult.O tendinta negativa si constanta din ultimii ani este reflectata de modul de structurare a somajului pe grupe de varsta.Tinerii (populatia cu varste cuprinse intre 15 si 30 de ani) reprezinta principala sursa de alimentare a somajului (peste 40%).

Structura somerilor indemnizati pe grupe de varsta in 2001 (%)Total Sub 25 de

ani25-29 de ani

30-39 de ani

40-49 de ani

50-55 de ani

Peste 55 de ani

100,0 29,4 11,0 22,9 25,0 9,6 2,1

Facilitatile oferite angajatilor pentru stimularea incadrarii in munca a absolventilor (o suma lunara timp de 12 luni,reprezentand un salariu minim brut pe tara in vigoare),nu realizeaza decat partial scopul propus.Pentru multi angajatori,experienta de munca a unei persoane este un criteriu de baza in selectia resurselor umane. Ocuparea factorului munca este o preocupare majora in societatea Romaneasca. Ocuparea,dar si utilizarea eficienta a resurselor de munca disponibile constituie un aspect nemijlocit legat de problematica pietei muncii.Ea este

9

un element ce nu se poate separa de celelalte elemente ale pietei muncii si in special de somaj,deoarece tratarea lor separat nu poate surprinde totalitatea aspectelor,particularitatilor si implicatiilor asupra factorului munca. Ocuparea factorului munca e abordata prin politica ocuparii.In esenta politica de ocupare reprezinta un ansamblu de interventii publice pe piata muncii,pentru stimularea crearii de noi locuri de munca,pentru ameliorarea adecvarii resurselor de munca la nevoile economice,pentru asigurarea unei fluiditati si flexibilitati pe piata muncii. Politica ocuparii trebuie sa se bazeze in orice tara si mai ales in Romania pe o strategie de ocupare a factorului munca.Orice asemenea strategie trebuie sa fie o componenta a strategiei globale de crestere si dezvoltare.Aceasta idee este sustinuta de urmatoarele argumente:

Romania dispune de un insemnat potential de munca-peste 62% din populatie e in varsta de munca.Pe fondul unui usor proces de imbatranire demografica,declansat cu doua decenii in urma,accentuat puternic dupa anul 1990,potentialul de munca al tarii se mentine ridicat.Acest potential este necesar sa fie valorificat in primul rand, in tara, in slujba intereselor nationale ale Romaniei.

Somajul si subocuparea-sunt forme de risipa a capitalului uman.Incepand cu a doua parte a anilor ’80,Romania e confruntata cu o criza a ocuparii fortei de munca.Dupa 1990,aceasta s-a accentuat si a dobandit noi forme de manifestare.

In tara noastra principala problema de pe piata muncii ramane in continuare gasirea unei solutii de protejare a locurilor de munca amenintate de diminuarea productiei cauzate de lipsa de resurse si numai dupa ce va fi stopata scaderea productiei,iar activitatea economica isi va relua pulsul normal,se va aprecia ca sporirea numarului si a ponderei populatiei ocupate va constitui una dintre principalele coordonate ale modelului de ocupare a fortei de munca. In Romania,care are o economie bazata pe mecanisme de piata se impune a se realize o reforma profunda,reala a sistemului de invatamant.Se va putea astfel,promova un model al unei economii de tip educational.Educatia si formarea profesionala a oamenilor reprezinta un obiectiv major,fundamental in schimbarea sistemului de instruire a resurselor umane.

10

2.4 Diminuarea problemelor de formare si ocupare a resurselor umane in Romania Pentru diminuarea problemelor de formare si ocupare a resurselor umane in Romania se poate face urmatoarele:

A. Relansarea investitiilor pentru crearea de locuri de munca;B. Credite pentru investitii productive cu dobanzi mai reduse;C. Sporirea capacitatii de retinere a factorului munca in activitati utile,in

conditii de sporire a eficientei,a competitivitatii si calitatii;D. Gradul de dezvoltare a capacitatii antreprenoriale;E. Scutirea sau reducerea de impozite si taxe pentru agentii economici

care creeaza locuri de munca si,mai ales,pentru somerii care se lanseaza in activitati economice;

F. Promovarea unor sisteme de salarizare in care salariul sa reprezinte ,in mod real,pretul muncii si instrumentul reglarii cererii si ofertei de munca a unor forme de participare a salariatilor la profit,capabile sa asigure o flexibilitate crescuta a salariilor si,prin aceasta,a factorului munca;

G. Dezvoltarea invatamantului, a formarii profesionale;H. Formarea profesionala initiala printr-o corelatie mai stransa cu

evolutia previzibila a muncii,sub aspectul structurii ocupational-profesionale si de calificare;

I. Amenajarea duratei muncii in diferite formule convenabile sub aspectul ocuparii si flexibilizarii pietei muncii:munca cu timp partial;partajul locului de munca;trecerea de la reglementarea duratei saptamanale a muncii la cea trimestriala lunara sau chiar anuala;

J. Participarea pe baza de contracte ferme,fie intre state,fie intre firme,la realizarea unor lucrari in strainatate,permitandu-se astfel libera circulatie a fortei de munca. Toate aceste criterii pot duce la dezvoltarea si formarea resurselor umane in Romania.

11

BIBLIOGRAFIE:

1. Economie,Constanta Popescu,Editura Bibliotheca,2002

2. Probleme ale reproductiei fortei de munca,Editura politica,Bucuresti

3. Economie politica,Maria Cristina Stefan,Editura Bibliotheca,Targoviste,2009

4. Anuarul Statistic al Romaniei,2003,Bucuresti,Institutul National de Statistica

5. Manolescu A.,2001,Managementul resurselor umane,Bucuresti,Editura Tribuna Economica

12