Muşchii regiunii spatelui şi ai cefei

Ceafa este partea posterioară a gâtului ţi muşchii ei au strâns legătură cu muşchii spatelui.În această regiune se disting: muşchii superficiali şi muşchi profunzi.Muşchii superficiali sunt aşezaţi în trei planuri: mai întâi muşchii trapez şi marele dorsal, apoi muşchii romboizi şi ridicător al scapulei şi muşchii dinţaţii posteriori. Aceşti muşchi acţionează asupra centurii scapulare (de aceea se mai numesc muşchi vertebro – scapulari din care fac parte trapezul, romboizii şi ridicător al scapulei), articulaţiei scapulo – humerale (muşchii vertebro – humerali din care fac parte marele dorsal) şi asupra coastelor (muşchii dinţaţi posteriori care intervin în respiraţie). Sunt inervaţi de ramurile anterioare ale nervilor spinali.

Planul IMuşchiul trapez este un muşchi lat cu o formă aproape triunghiulară, aşezat superficial, cu baza pe coloana vertebrală şi vârful la umăr.

→m. trapez

Are originea pe protuberanţa occipitală externă, linia nucală superioară, apofizele spinoase ale vertebrei C7 şi ale tuturor vertebrelor toracale; inserţia se face pe extremitatea acromială a claviculei, pe acromion şi pe spina omoplatului.Inervaţia – muşchiul trapez este inervat de nervii cervicali şi de nervul accesor.Acţiune – trapezul apropie omoplatul de coloana vertebarală sau îl ridică, când punctul fix se găseşte pe osul occipital; dacă ia punct fix pe coloana vertebrală şi pe omoplat, apleacă capul pe spate ( extensia capului).Când trapezul se găseşte în contracţie uşoară, el menţine poziţia verticală a capului şi ţine în poziţie umărul; dacă se relaxează capul se apleacă înainte şi umărul cade.Muşchiul marele dorsal este un muşchi lat, de formă triunghiulară, situat în regiunea laterală şi inferioară a trunchiului, lateral şi inferior faţă de muşchiul trapez.

→m.marele dorsal

Are originea pe coloana vertebrală, fixându-se pe apofizele spinoase ale ultimelor şase vertebre toracice (T7– T12), pe fascia lombodorsală, prin intermediul căreia se fixează pe apofizele spinoase ale vertebrlor lombare, pe creasta sacrală, pe marginea creastei iliace şi pe ultimele patru coaste.

1

Inserţia se face, printr-un tendon lăţit, în şanţul intertubercular al humerusului.Inervaţia – marele dorsal este inervat de fibre provenite din nervii cervicali care formează un nerv propriu, numit nervul marelui dorsal.Acţiune – coboară braţul, îl apropie de trunchi (adducţie) şi îl roteşte înapoi, dcă punctul fix este pe trunchi; dacă punctul fix este pe braţ, ridică trunchiul, ca în acţiunea de căţărare.

Planul IICuprinde muşchiul splenius care este împărţit în două porţiuni: spleniusul capului şi spleniusul gâtului.

Muşchiul splenius al capului este un muşchi lat aşezat în regiunea cefei, sub muşchiul trapez. Are originea pe apofizele spinoase ale vertebrelor C7 şi T1, T2 şi T3, iar inserţia se face pe apofiza mastoidă şi pe occipital, sub linia nucală superioară. Acţiune – roteşte capul.

Muşchiul splenius al gâtului este un muşchi îngust, aşezat inferior faţă de precedentul. Are originea pe apofizele spinoase ale vertebrelor toracale T3, T4, T5 şi T6, iar inserţia se face pe apofizele transverse ale primelor tri vertebre cervicale. Inervaţie – cei doi muşchi splenius sunt inervaţi de nervi spinali cervicali I – IV. Acţiune – ei acţionează asupra capului, producând extensia acestuia, când se contractă bilateral; face înclinarea laterală, sau rotirea lui, când acţionează unilateral.

Muşchiul ridicător al scapulei (levator scapulae) – are originea pe procesele transverse C1 – C4, iar inserţia pe unghiul superior al scapulei. Acţiunile sale sunt: când ia punct fix pe coloană, ridică umărul, iar când ia punct fix pe scapulă face flexia laterală a gâtului.

→m. ridicător al scapulei

Muşchiul micul dinţat postero – superior este un muşchi lat, subţire, aşezat în partea superioară a spatelui, sub muşchiul trapez.

→m. micul dinţat posterosuperior

Are originea pe ligamentul cervical, pe apofiza spinoasă a vertebrei C7 şi pe apofizele spinoase ale primelor trei vertebre toracale (T1,T2,T3). Muşchiul micul dinţat postero – inferior este un muşchi lat, subţire, cu formă dreptunghiulară, situat la partea inferioară a toracelui, sub marele dorsal.Are origine pe apofizele spinoase ale ultimelor două vertebre toracale (T11 – T12) şi primele două vertebre lombare (L1, L2), iar inserţia se face pe feţele externe ale ultimelor patru coaste (a IX-a, a X-a, a xI-a şi a XII-a).

→m. micul dinţat posteroinferior

2

Muşchiul romboid mare – este un muşchi lat şi subţire, cu originea pe procesele spinoase T2–T5 şi pe ligamentul supraspinos, inserţia fiind pe marginea medială a scapulei.Muşchiul romboid mic – are originea pe procesele spinoase T1 – C6, iar inserţia pe marginea medială a scapulei, superior de precedentul, în dreptul spinei scapulei. Acţiunea muşchilor romboizi constă în apropierea umărului de coloană.

→m. romboid

Inserţia se face pe feţele externe ale coastelor a II- a, a III-a, a IV-a şi a V-a.Inervaţie – primeşte ramuri ale nervilor intercostali I- V.Acţiune – este ridicător al coastelor şi contribuie astfel la inspiraţie.

Planul IIIEste reprezentat de muşchiul errector spinal (extensorul coloanei vertebrale) ce ocupa şanţurile costovertebrale. Muşchii componenţi sunt asezaţi pe straturi. Cei profunzi sunt scurţi, iar cei superficiali sunt lungi. Aceşti muşchi se contopesc inferior într-o masă comună ce se ataşează printr-o aponevroză de procesele spinoase ale ultimelor vertebre lombare, creasta sacrală mediană,creasta iliacă,faţa posterioara a sacrului. Din această masă comună se desprind mai multe coloane musculare.

Muşchiul longissimus ( m. lung al şanţurilor vertebrale) este aşezat medial faţă de iliocostal.

→m. longissimus ( porţiunea toracală) →m. longissimus (porţiunea cefalică)

Are originea pe apofizele spinoase ale vertebrelor lombare, iar inserţia se face pe apofizele spinoase şi transverse ale vertebrelor toracale, pe coaste, pe apofizele articulare ale vertebrelor cervicale şi pe apofiza mastoidă.Inervaţie – este inervat de nervi intercostali. Acţiune – extinde coloana vertebrală, o înclină lateral, face extensia şi rotirea capului.Porţiunea sa cefalică se numeşte micul complex, având inserţie pe apofizele transverse T3 C4 şi se termină pe apofiza mastoidă. Porţiunea sa cervicală (muşchiul transversar al gâtului) se inseră pe apofizele transverse ale vertebrelor dorsale superioare şi pe cele ale vertebrelor cervicale inferioare. Porţiunea sa toracală prezintă două feluri de fascicule:costale ce se inseră pe procesele costiforme ale vertebrelor lombare şi coaste şi transversale ce se inseră pe procesele accesorii în regiunea lombară, respectiv pe procesele transverse în regiunea toracală.

3

Muşchiul iliocostal este aşezat în partea laterală şi posterioară a coloanei vertebrale. Este un muşchi care se desprinde din masa comună, încrucişează toate coastele succesiv până ajunge în regiunea cervicală.

→m. iliocostal (porţiunea toracală) →m. iliocostal (porţiunea cervicală)

Are originea pe creasta sacrală şi pe apofizele spinoase ale vertebrelor lombare, iar inserţia se face pe faţa externă a coastelor şi pe apofizele transverse ale vertebrelor C3, C4, C5, C6 şi C7.Inervaţie – inervat de nervii intercostali. Acţiune – muşchiul iliocostal extinde sau înclină lateral coloana vertebrală; de asemenea, prin inserţiile costale, coboară coastele.

Muşchiul spinal este aşezat medial faţă de longissimus. Muşchiul spinal cu localizarea cea mai medială prezintă trei porţiuni: toracală, cervicală si cefalică.

→m. spinal ( porţiunea cefalică) →m. spinal (porţiunea cervicală)

Are originea pe apofizele spinoase ale ultimelor două vertebre toracice (T11 şi T12) şi ale primelor două vertebre lombare (L1 şi L2), iar inserţia pe apofizele spinoase ale primelor şapte (T1 – T7) sau primelor yece (T1 – T10) vertebre toracice.Inervaţie – este inervat de nervi cervicali şi toracali. Acţiune – este extensor al coloanei vertebrale.

Planul IVEste reprezentat de muşchiul transversospinal subîmpărţit în trei grupuri: semispinali, multifizi, muşchii rotatori.

Muşchii rotatori - sunt aşezaţi în regiunea toracică a coloanei vertebrale, sunt cei mai profun zi, ei leagă rădăcina proceselor transverse cu rădăcina proceselor spinoase sau cu lamele arcurilor vertebrale imediat supraiacente. Au originea pe apofiza transversă a unei vertebre, iar inserţia se face pe lama vertebrală şi apofiza spinoasă a vertebrei de deasupra. Sunt 11 muşchi rotatori pe fiecare parte a coloanei vertebrale. Acţiune – ei acţionează asupra vertebrelor cervicale, cărora le imprimă o mişcare de rotaţie.Muşchii multifizi – este un muşchi care se întinde în lungul coloanei vertebrale, de la sacrum până la axis, şi este format de numeroase fascicule musculare.

4

→m. multifizi →m. multifizi

cervicali lombari

Origine – în partea inferioară fasciculele musculare pornesc de pe sacrum, în partea lombară de pe tuberculi accesori, iar în partea toracală şi cervicală de pe apofizele transverse; inserţia se face pe apofizele spinoase ale vertebrelor a doua sau a treia de deasupra originii.Inervaţie – este inervat de ramurile posterioare ale nervilor spinali. Actiune – muşchiul multifid flectează segmentele coloanei vertebrale dorsal şi lateral şi le dă o mişcare de rotaţie. Muşchiul semispinal - este un muşchi care merge de la apofizele transverse la apofizele spinoase şi i se disting trei regiuni:

Semispinalul capului, numit şi marele complex, semispinalul capului este aşezat în regiunea cefei. Are originea pe apofizele transverse ale ultimelor patru vertebre cervicale(C4 - C7) şi ale primelor cinci vertebre toracale(T1 – T5), iar inserţia se face pe osul occipital. Acţiune – face extensia şi rotirea capului.

Semispinalul cervical este aşezat ventral faţă de partea caudală a semispinalului capului. Are originea pe apofizele transverse ale primelor cinci vertebre toracale, iar inserţia se face pe apofizele spinoase ale vertebrelor cervicale C2, C3, C4 şi C5. Inervati de nervii spinali. Acţiune – roteşte, extinde şi face mişcări laterale ale coloanei cervicale.

Semispinalul toracal este situat inferior faţă de precedentul. Are originea pe apofizele transverse ale vertebrelor toracale T6, T7, T8, T9 şi T10, iar inserţia se face pe apofizele spinoase ale primelor patru vertebre toracale T1 T2 T3 şi T4 şi ale ultimelor două vertebre cervicale C6 şi C7. Inervaţie – muşchiu semispinal este inervat de ramurile posterioare ale nervilor spinali din regiunea cervicală şi toracală. Acţiune – face rotaţia, extensia şi mişcările laterale ale porţiunii toracice ale coloanei vertebrale corespunzătoare.

5

Planul V Este cel mai profund plan muscular şi cuprinde:

Muşchii intertransversari sunt aşezaţi între apofizele transverse alăturate, pe care se inseră.

→m.intertransversari →m.intertransversari

lombari posteriori laterali cervicali

Ei sunt împărţiţi în trei grupe:- 7 perechi în regiunea cervicală, care se numesc intertransversari cervicali; ultimul intetransversal cervical este aşezat între apofiza transversă a ultimei vertebre cervicale şi apofiza transversă a primei vertebre toracale;- 4 perechi în regiunea dorsală, care se numesc intertransversari toracici; ei sunt aşezaţi între ultimele trei apofize transverse toracale şi prima apofiză transversă lombară;- 4 perechi în zona lombară, care se numesc intertransversri lombari. Muşchii intertransversari (cervicali, toracali şi lombari) au originea pe apofizele transverse ale vertebrelor din regiunea respectivă; inserţia pe apofizele transverse ale vertebrelor alăturate; inervaţie – inervat de nervii spinali; acţiunea - flectează lateral segmentele coloanei vertebrale când se contractă unilateral; când se contractă bilateral contribuie la solidarizarea vertebrelor, dând rigiditatea coloanei vertebrale.Muşchii interspinoşi - sunt muşchi scurţi, care au originea şi inserţia pe apofizele spinoase ale vertebrelor alăturate. Ei sunt repartizaţi în trei regiuni: - 6 perechi în regiunea cervicală, între axis şi prima vertebră toracală, care poartă denumirea de interspinoşii cervicali. - în regiunea toracală pot fi 3 sau 4 perechi sau pot lipsi; ei se numesc interspinoşii toracali; atunci când există, sunt fixaţi pe apofizele spinoase ale primelor trei şi ultimelor două vertebre toracale; - 4 perechi în regiunea lombară, care se numesc interspinoşii lombari.Inervaţie – sunt inervaţi de nervi spinali. Acţiune – muşchii interspinoşi sunt extensori ai segmentelor coloanei vertebrale.

Muşchii rotatori ai capului:

Muşchiul marele drept posterior al capului este un muşchi lat, aşezat superior faţă de oblicul inferior al capului. Are originea pe apofiza spinoasă a axisului, iar inserţia se face sub linia nucală inferioară a occipitalului. Inervaţia – este inervat de ramura posterioară a nervului spinal cervical I. Acţiune – produce extensia şi rotirea capului.

6

Muşchiul micul drept posterior al capului se inseră pe tuberculul posterior al atlasului şi sub linia nuchală inferioară.

Muşchiul oblic inferior (mare) al capului , se mai numeşte şi marele oblic al capului şi are formă dreptunghiulară. Este aşezat anterior faţă de semispinalul capului. Are originea pe apofiza spinoasă a axisului, iar inserţia se face pe apofiza transversă a atlasului. Inervaţie – este inevat de nervii spinali cervicali I şi II. Acţiune – oblicul inferior al capului roteşte capul.

Muşchiul oblic superior al capului se inseră pe vârful procesului transvers al atlasului şi sub linia nuchală inferioară. Acţiunea oblicului superior: extensia ,înclinarea laterală şi rotaţia capului de partea contracţiei.Acţiunea primilor trei muşchi: dacă se contractă simultan şi bilateral determină extensia capului pe atlas şi axis; dacă se contractă simultan şi unilateral determină înclinarea laterală a capului de partea respectivă (mai ales micul oblic). Au şi acţiune de rotaţie, micul şi marele drept determinând rotaţia capului de partea contracţiei, iar micul oblic determinând rotaţia capului de partea opusă a contracţiei.Aceşti muşchi acţionează la cel mai profund nivel al capului şi gâtului. Nu au lungime mare şi nici nu reprezintă un braţ mare de pârghie, dar au o precizie de acţiune; împreună cu muşchii din regiunea anterioară profundă a gâtului (prevertebrali), reglează permanent poziţia capului pe gât. Toţi sunt inervaţi de ramura dorsală a primului nerv cervical – nervul suboccipital.

Dinamica muşchilor regiunii spatelui şi a cefei

Ţinând seama de acţiunile muşchilor din regiunea spatelui şi a cefei, ei pot fi grupaţi astfel:

muşchi rotatori ai capului:oblicul inferior (mare) al capului, marele drept posterior al capului, splenius (al capului şi al gâtului) şi semispinalul capului;

muşchi extensori ai capului: trapezul, marele drept posterior al capului, micul drept posterior al capului şi micul oblic al capului;

muşchi care determină mişcări de lateralitate ale capului: micul oblic al capului, splenius, marele drept posterior al capului şi trapezul;

muşchi extensori ai coloanei vertebrale; semispinalul toracal şi iliocostalul; muşchi rotatori ai regiunii cervicale: rotatorii şi multifidul;

7

muşchi care fac mişcări de lateralitate ale coloanei vertebrale: interspinoşii şi multifidul;

muşchi inspiratori: micul dinţat posterior şi superior; muşchi expiratori: micul dinţat posterior şi inferior şi iliocostalul; muşchi ridicători ai umărului: trapezul; muşchi ridicători ai trunchiului în acţiunea de căţărat: marele dorsal; muşchi adductori ai braţului: marele dorsal.

8