Referat Formele comunicării

7/25/2019 Referat Formele comunicrii

1/24

1.INTRODUCERE

Cuvntulcomunicareprovine din limba latina i termenul a circulat n vocabularul

vremii cu sensul de a mprt i ceva celorlal i. Astzi, a comunica, a informa i a fi informa i

reprezint trstura definitorie a existen ei fiecruia dintre noi, devenit ntr-att de pregnant

nct nici mcar nu mai este perceput n mod con tient ca fiind o activitate distinct. mprta ind

n permanen ceva celorlal i sau nou n ine, trim ntr-o continu stare de comunicare.

Comunicm prin o multitudine de forme i modalit i: comunicm direct, prin cuvnt, gest,

mimic i comunicm indirect, atunci cand folosim a a-numitele tehnici secundare : scriere,

tipritur, cabluri, sisteme grafice sau unde hertziene. Avem la ndemn ziare, reviste, cr i,

afi e, filme, telefon, fibre optice, radio sau televiziune. esa!ul ni se livreaz verbal, non-verbal

sau paraverbal. Comunicm prin tot ceea exprimm ca produs, inten ionat sau nu, al civiliza iei

comunica ionale din care fiecare dintre noi este parte integrant. Comunicarea este un proces

continuu, presupunnd o interac iune nencetata ntre fiin ele umane, desf urat simultan prin

multiple canale i prin mi!loace variate.

"ocietatea continu s existe prin transmitere, prin comunicare, dar este corect s

spunem c ea exist n transmitere i n comunicare. #ste mai mult dect o legatur verbal ntrecuvinte precum comun, comunitate, comunicare. $amenii triesc n comunitate n virtutea

lucrurilor pe care le au in comun, iar comunicarea este modalitatea prin care ei a!ung s de%in n

comun aceste lucruri. &entru a forma o comunitate sau o societate , ei trebuie sa aib in comun

scopuri, convingeri aspira%ii, cunostin%e - o intelegere comuna - 'acela(i spirit' cum spun

sociologii.

Comunicarea este cea care asigura dispozi%ii emo%ionale si intelectuale asemanatoare,

moduri similare de a raspunde la a(teptri (i cerin%e.

2.DEFINI IE


2/24

Comunicare reprezint n(tiin%are, (tire, veste, raport, rela%ie, legatur. Cam acestea ar fi

sinonimele care ne sunt oferite de catre dictionarul explivativ pentru comunicare. )e(i pare

simplu n%elesul comunicarii este mult mai complex (i plin de substrat. Comunicarea are o

mul%ime de n%elesuri, o mul%ime de scopuri (i cam tot attea metode de exprimare (i manifestare.

*u exist o defini%ie concret a comunicrii ns se poate spune cel pu%in c, comunicareanseamn transmiterea inten%ionat a datelor, a informa%iei.

Comunicareaeste un ansamblu de ac iuni care au n comun transmiterea de informa ii sub

forma de mesa!e, tiri, semne sau gesturi simbolice, texte scrise etc. ntre dou persoane, numite

interlocutori, sau mai formal, emi tor i receptor. A nu se confunda ns cu aparatele

decomunica ie numiteemi torul i receptorulde radio, care folosesc la comunica iile la distan

.

+ermenul de comunicare este legat de existen a noastr ca oameni, mai apoi ca societate,

fiindc fiin ele umane i comunicarea sunt interdependente. r comunicare i limba! noi ca

fiin e ce interac ionm i rela ionm n cea mai mare parte, sau chiar n ntregime prin actul

comunicri, existen a noastr pe pm/nt ar fi inutil.

)up apari%ia ciberneticii (i a teoriei informa%iei, comunicarea s-a impus ca problem

ma!or de cercetare, cu extindere n toate sferele cunoasterii stiin%ifice. Comunicarea reprezint o

modalitate de legtur n spa%iu si timp ntre un anumit sistem si mediul extern. &otrivit acestei

accep%iuni, comunicarea devine nu numai un atribut al omului, respectiv al sistemelor socio-

umane, ci (i al sistemelor fizice (i biologice, la nivelul crora se realizeaz procese de reglare.

*o%iunea de comunicare include doua aspecte distincte : cel de rela%ie (i cel de proces.

-Ca rela%ie, comunicarea se define te ca interac%iune informa%ional ntre doi termeni :sursa sau

emitentul, care genereaz (i transmite mesa!e (i receptorul sau destinatarul, care capteaz (iprelucreaz0decodific1 semnalele transmise de emitent, modific/ndu-(i sub sub ac%iunea lor

starea ini%ial.

-Ca proces , comunicarea se refer la ansamblul opera%iilor de codare-recodare-decodare (i la

succesiunea mesa!elor care se transmit ntre emitent (i destinatar.

3.FORMELE COMUNICRII

Comunicarea poate fi analizat din multe puncte de vedere, cunosc/nd forme diverse.

)intre acestea, comunicarea uman, se diferen%iaz, dup natura substan%ial 2calitativ a
https://ro.wikipedia.org/wiki/Informa%C8%9Biehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Informa%C8%9Biehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Comunica%C8%9Biehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Comunica%C8%9Biehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Comunica%C8%9Biehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Emi%C8%9B%C4%83torhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Emi%C8%9B%C4%83torhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Emi%C8%9B%C4%83torhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Receptorhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Radiohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Comunica%C8%9Biehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Emi%C8%9B%C4%83torhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Receptorhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Radiohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Informa%C8%9Bie


3/24

semnalelor (i alfabetelor utilizate pentru transmiterea mesa!elor0codul folosit1 (i canalul predilect

de transmitere n :

2comunicare verbal2 prin cuv/nt. #ste specific uman, are form oral sau scris, permite

transmiterea unor con%inuturi extrem de complexe.

2comunicare araverbal-prin nsu(iri vocale care nso%esc cuv/ntul ,cum ar fi :caracteristicile

vocii, intensitatea ,ritmul, debitul vorbirii, intona%ia, etc.

2comunicarea nonverbal-prin semne legate direct de postur, mi(care, gesturi, mimica,

nf%i(are.

Comunicarea are un caracter dinamic. Este un proces complex, ce

se particularizeaza n contexte diferite: exista informatii care se transmit

genetic, informatii care circula n mediul social (cutume, obiceiuri etc.), n

organizatii. Exista mai multe criterii dupa care sunt identicate variatele

forme de comunicare:

Dupa participarea indivizilor la procesul de comunicare:

1. comunicare intrapersonala (comunicare cu sinele)

. comunicare interpersonala (cu al!ii)

". comunicare de masa (prin institu!ii specializate, cu adresabilitate

general#)

$. direct# (fa!# n fa!#)

%. indirect# (mediat#)

&. verbal#

'. nonverbal#

. paraverbal#

. comunicare incidental# (fara scop bine stabilit)


4/24

1*. comunicare consumatorie (consecin!# a st#rilor emo!ionale)

11. comunicare instrumental# (c+nd este urm#rit un scop precis)

1. comunicare omogen# (omom, animalanimal)

1". comunicare -eterogen# (omanimal, ommain#)

1$. comunicare ascendent# (cu superiorii)

1%. comunicare descendent# (cu subalternii)

Dupa contextul spatial-temporal al mesajelor

Dupa instrumentele folosite

Dupa obiectivele comunicarii

Dupa interactiunea sistemelor care comunica

Dupa pozitia n cadrul unei organizatii

!.COMUNIC"RE" #ER$"L

Aceast form de comunicare este puternic dezvoltat la om, vorbirea fiind actul prin care i

Comunicarea verbala reprezinta transferul de informatii prin intermediul limba!ului oral, intre

unemi%a%or si un rece%or. Comunicarea face parte din viata de zi cu zi si este modalitatea prin

care transmitem idei, sentimente, emotii si pareri, pentru a socializa, negocia si influenta.

#mitatorul trebuie sa transmita mesa!ul clar si organizat, pentru a pastra si

promova in%ere&ul rece%orului. Ascultatorul este interesat de informatie doar daca cel care

comunica dovedeste incredere in sine, gesturi convingatoare si blandete. Aptitudinile de

comunicare sunt esentiale pentru un bun mana'er- pentru a promova comunicarea deschisa,

mesa!ele concise, feedbac3-ul, recunoasterea mesa!elor non-verbale si intelegerea reciproca in

cadrul echipei.

Comunicarea e(icien%apresupune stapanirea a trei tipuri fundamentale de aptitudini:


5/24

4 prezentarea eficienta a informatiei publicului tinta, sau a%i%u)ini e*re&ive- acestea sunt

necesare pentru a transmite mesa!ul prin cuvinte, expresii faciale si limba! non-verbal5

4 intelegea raspunsurilor primite de la ceilalti sau a%i%u)ini )e a&cul%are- sunt utilizate pentru

a obtine informatii de la ceilalti, pentru a clarifica mesa!ele receptate si pentru a intelege ce simte

si gandeste emitatorul54 alegerea celui mai potrivit canal de comunicare si cunostintele tehnice pentru utilizarea acestui

canal, sau a%i%u)ini )e coor)onare a roce&ului )e comunicare- acestea ne a!uta sa

recunoastem informatia necesara si sa respectam regulile comunicarii si interactiunii.

"%i%u)inile e*re&ivesunt cele mai importante in cadrul comunicarii, deoarece

!umatate din semnificatia mesa!ului este transmisa prin comunicare non verbalasau limba!ul

corpului si 678 prin limba+ araverbal, adica tonul si inflexiunile vocii, ritmul de vorbire,modul de accentuare al cuvintelor, pauzele dintre cuvinte, ticurile verbale, etc. )oar 978 din

mesa! este transmis, respectiv receptat, prin ceea ce &unem )e (a%. nforma ia este emis prin

intermediul codurilor lingvistice, dar nu numai.

ndivizii pot fi diferen iati prin:

competenta lingvistica 0capacitatea de a construi, traduce si identifica mesa!e ntr-o

limba5

performanta lingvistica 0capacitatea de a nsufleti termenii prin corelarea cu aptitudinile,

atitudinile, conceptiile despre lume si viata, astfel nc/t sa fie obtinute efecte noi15

)e aici rezulta stilul de comunicare 2 exista persoane care fascineaza nu prin ceea ce comunica,

ci prin felul n care comunica. Aceeasi tema poate fi expusa:

printr-un limba! rational, diri!at

printr-un limba! metaforic, euristic

;ezulta de aici ca relatarea poate fi la un moment dat un produs al vorbitorului si nu o realitate.

"tilurile de comunicare pot fi clasificate astfel:


6/24

stil neutru 0elimina starile sufletesti1 2 prezent n relatiile oficiale5

stil solemn 0impun un ceremonial1 2 prezent n momente deosebite5

stil beletristic 0bogat n sensuri, favoriz/nd imaginatia15

stil stiintific 0predomina deductia si inductia15

stil administrativ 0bazat pe clisee institutionale15

stil publicistic 0bazat pe prezentarea informatiei15

stil managerial 0accentueaza diri!area, rezolvarea problemelor etc.1

ndiferent de stil, comunicarea trebuie sa ndeplineasca urmatoarele calitati:

claritate 0nivelul de concizie, sistematizare15

corectitudinea 0nivelul de adecvare la regulile sintactice si de topica15

adecvarea 0folosirea celor mai potrivite cuvinte n raport cu intentii15

puritatea 0nivelul de saturare cu arhaisme, neologisme, regionalisme15

concizia 0concentrarea pe tema, eliminarea redundantei, divagatiilor15

precizia 0folosirea unor mi!loace suplimentare pentru a facilita ntelegerea1.

ormele comunicarii orale sunt: monologul, expunerea, relatarea, dialogul, seminarul, interviul,

colocviul, toastul, discursul, povestirea, pledoaria, dezbaterea, conferinta, prelegerea etc.

n genere, pentru a atinge principalele obiective ale comunicarii0de a fi receptat, inteles, acceptat

si mai ales, de a provoca o reactie1, subiectul uman, manifesta un comor%amen% verbal, cami!loc de valorificare a celei mai utilizate forme de comunicare interumana,comunicarea verbala.


7/24

&roducerea comportamentului verbal este determinata de faptul ca, individul, asimileaza limba

dintr-o comunitate de limba, pe baza capacitatii innascute de a o invata, si o interiorizeaza intr-

un limba! comun, care ii perminte sa comunice cu ceilalti indivizi, care impartasesc acelasi

sistem de semnificatii.

0CA;;$


8/24

-pe msura constituirii sale , limba!ul intern ndepline(te func%ii de anticipare, proiectare,

coordonare a limba!ului oral (i scris.

-se intercondi%ioneaz cu func%ia cognitiv (i cea reglatorie a limba!ului.

De-avan%a+e ale comunicrii verbale,

-este lipsit de expresivitate, dac nu apeleaz la mi!loace paraverbale (i nonverbale.

-transmite mai greu o anumit stare afectiv0 suprare. bucurie, etc1, cuvintele nu sunt

ntotdeauna suficiente.

-viteza de transmitere si mai ales de receptare a mesa!ului este mai mic, uneori se poate mai

u(or (i mai rapid exprima printr-un simplu gest.

.COMUNIC"RE" NON#ER$"L

Este reflectarea exterioar a tririlor interioare!

#ste ansamblul de manifestri care denot emo%ii, stri, atutidini.

a%a este cea mai expresiv parte a corpului, din acest motiv zmbetul (i contactul vizual

!oac un rol important n stabilirea raportului de ncredere (i simpatie ntre oameni.

inile sunt cele mai spontane (i prin urmare, mi(crile acestora, gesturile, au puterea dea nlocui, regla, ilustra sau adapta discursul verbal.

&icioarele sunt cele mai sincere (i redau starea de confort sau disconfort din timpul

interac%iunii.

izionomia reflect atitudinea pe care o avem vis--vis de persoana sau subiectul ce face

obiectul comunicrii.

&roxemica sau distan%a dintre interlocutori este un barometru al rela%iei dintre ei (i

sugereaz natura acesteia.


9/24

Bestimenta%ia este esen%ial n formarea primei impresii. Corpul este un afi(a! al strii

noastre interioare (i al tipului de personalitate.

Atunci cnd comunicm, fiecare element, verbal sau nonverbal, contribuie la reu(ita

procesului

Cunoa(terea (i folosirea adecvat a indiciilor nonverbale constituie atuuri care genereaz

rela%ii pozitive, empatie, putere de convingere, ncredere n sine.

"e realizeaz prin intermediul mi!loacelor nonverbale, printre acestea, fiind corpul

uman, spa%iul sau teritoriul (i imaginea. nforma%iile sunt codificate (i transmise printr-o

diversitate de semne legate direct de postura, mi(carea, gesturile, mimica, nf%i(area

partenerilor.

)in punct de vedere ontogenetic, comunicarea nonverbal este precoce comunicrii verbale (i se

bazeaz n mare msur pe elemente nnscute: diverse comportamente expresive primare ale

afectelor (i emo%iilor, dar (i nv%are, la nceput imitativ.

Comunicarea nonverbal nso%e(te comunicarea verbal (i este mai u(or de decodificat dec/t

aceasta. Con%inuturile afectiv-atitudinale se transmit n propor%ie de DD8 nonverbal, EF8

paraverbal (i doar @8 verbal, astfel, un mesa! verbal nenso%it de component nonverbal (i

paraverbal, va fi mai greu de decodificat.

Ginetica

Aceast disciplin a comunicrii nonverbale studiaz ansamblul semnelor

comportamentale emise n mod natural sau cultural5 ea a aplicat metodele lingvisticii structurale

sistemelor de gesturi, fr a le disocia de interac%iunea verbal.

Hn studiu aprofundat al 3ineticii a fost realizat de ctre IirdJhistell ;., n cartea sa

KIntroduction to kinetics> 09?DL1, care a reprezentat primul mare studiu sistematic al faptelor

gestuale. onemelor, unit%i distincte ale fonologiei le corespund 3inemele, cele mai mici unit%i

de ac%iune ale gestului sau mimicii 0de exemplu ochiul st/ng nchis1. orfemelor, cele mai mici

unit%i semnificative ale lexicului, le corespund 3inemorfemele 0de exemplu clipitul1. Ginetica

devine Ko gramatic a gesturilor>. "e constituie o para3inetic, prozodie (i poetic a gesturilor:

intensitate, durat, ntindere dar (i ritmuri constante, flux constant. Aceast dimensiune mai larg

se integreaz ntr-un context psihologic, social (i cultural.


10/24


11/24

n ceea ce prive(te semnalarea naturii rela%iei, s-a artat printr-o serie de experimente,

c dac distan%a dintre interlocutori este de trei metri, contactul vizual se men%ine ntr-un procent

de MD8 pe durata conversa%iei, iar dac distan%a este de numai 7,M metri, contactul vizual s-a

redus la numai 6D8 din timpul conversa%iei. Contactul vizual compenseaz lipsa apropierii

fizice, sau ne permite s spunem Kchiar dac stai foarte aproape de mine, nc nu %i sunt intim>.

#xist dou modalit%i prin care contactul vizual ne poate exprima emo%iile. Hna este simpla

stabilire a contactului vizual. A(a cum am men%ionat anterior, dac privim o persoan care ne

este simpatic, mu(chii ochilor sunt mult mai relaxa%i (i ochii nu sunt at/t de larg deschi(i. Alte

semnale, precum frecven%a cu care clipim sau pozi%ia spr/ncenelor, pot indica (i sentimente.

Chipul (i ochii sunt pr%ile corpului pe care le remarcm mai mult, dar care sunt foarte greu de

n%eles. u(chii fe%ei sunt n numr mai mare la om dec/t la animale ceea ce arat c/t deimportant este pentru fiin%ele umane capacitatea unor mi(cri subtile ale fe%ei.

#xpresiile faciale se pot modifca foarte rapid. "e (tie c exist cel pu%in opt pozi%ii diferite ale

spr/ncenelor (i frun%ii 2 fiecare cu propria sa semnifica%ie, mai mult de opt pozi%ii ale ochilor (i

pleoapelor (i cel pu%in zece pentru partea inferioar a fe%ei. n combina%ii diferite, acestea dau un

numr uria( de expresii posibile.

#xist, n principiu (apte grupuri principale de expresii faciale, de(i fiecare grup are mai

multe varia%ii. Acestea sunt: fericirea, surpriza, teama, triste%ea, furia, curiozitatea (i

dezgustulNdispre%ul. )eoarece aceste grupuri de expresii par s reprezinte semnale recunoscute n

toate societ%ile umane, se crede c acestea ar fi nnascute, unele varia%ii ale expresiilor faciale

pot a!unge s fie dezvoltate din punct de vedere cultural, a(a cum se nt/mpl cu imitarea unor

persona!e bine cunoscute.

0mbe%uleste considerat o expresie facial. #ste un gest capabil s exprime o gamlarg de informa%ii, de la plcere, bucurie, satisfac%ie la cinism, !en. nterpretarea sensului

z/mbetului variaz de la cultur la cultur, chiar subcultur, fiind str/ns corelat cu presupunerile

specifice care se fac n legtur cu rela%iile interumane n cadrul acestei culturi.


12/24

Func/iile comor%amen%ului vi-ual

Aceste func%ii trebuie cunoscute pentru a le valorifica mai eficient, astfel efectele finale ale

comunicrii vor fi mai reprezentative. &rincipalele func%ii ale comportamentului vizual,

sintetizate din multitudinea de func%ii identificate de speciali(ti, sunt urmtoarele:

2 comportamentul vizual define(te natura rela%iilor interpersonale

2 comportamentul vizual ofer informa%ii referitoare la starea afectiv a interlocutorilor

2 comportamentul vizual este implicat n realizarea feed-bac3-ului, deci are un rol

important n reglarea interac%iunii dintre parteneri

2 comportamentul vizual compenseaz distan%a fizic

2 comportamentul vizual este implicat n func%ionarea optim a altor modalit%i de

comunicare nonverbal

Micarea corului

Corpul comunic prin gesturi, pozi%ia (i modul de mi(care al acestuia, atingere (i

mbrcminte.

e&%urilesunt, de asemenea, o modalitate de comunicare de informa%ii suplimentare. )e cele

mai multe ori utilizm gesturile deliberat, pentru a spri!ini (i eviden%ia ceea ce spunem. Hneori

ns, utilizm gesturi fr s ne dm seama c ne trdeaz, le facem fr vreo inten%ie. "emnale

cum ar fi btaia nervoas din picior sau m/inile neast/mprate i comunic interlocutorului

nostru cum ne sim%im, fr s ne dm seama. ulte din gesturile pe care le utilizm sunt nv%ate

datorit interac%iunilor specifice culturii n care trim, acestea nso%esc, mai mult sau mai pu%in,

limba!ul (i interac%iunea social n societatea n care evolum. &ozi%ia (i gesturile sunt utilizate

ntr-o conversa%ie pentru a reflecta ceea ce ne spune interlocutorul: ascultorul tinde s fac

gesturi mai pu%in ample dec/t vorbitorul, dar le face. Acestea, mpreun cu ecoul pozi%ional pe

care l prezint multe persoane, imit/nd pozi%ia celui cu care comunic, alctuiesc un semn de

aten%ie (i empatie fa% de emitent.

Clasificarea gesturilor


13/24

Cea mai utilizat clasificare a gesturilor este aceea care mparte gesturile n: embleme,

ilustratori, manifestri afective, gesturi de regla! (i adaptori.

#mblemele sunt mi(cri care au o traducere verbal direct, n general un cuv/nt sau o fraz,

acestea fiind specifice fiecrei culturi. #le %in locul cuvintelor (i pot s se constituie ntr-un

limba! de sine stttor.

lustratorii sunt indica%ii nonverbale legate direct de cuvinte. #i ntresc comunicarea verbal (i

ne a!ut s accentum sau s subliniem idei sau cuvinte. &rezint un caracter mai mult sau mai

pu%in arbitrar dec/t emblemele, o parte din ei fiind chiar reac%ii gestuale nnscute (i, ca atare,

universale. #i nu au o semnifica%ie lua%i ca entit%i aparte, ci numai n legtura lor cu cuvintele,

un exemplu ar fi acela al urmririi gesturilor efectuate de persoanele de la televizor, oprind

sonorul.

anifestrile afective sunt mi(cri ale corpului care ne dezvluie starea afectiv.

ndicii faciali sunt primii care ne Ktrdeaz> sentimentele nonverbal. Aceste manifestri pot fi

folosite pentru a influen%a pe al%ii, de exmplu entuziasmul (i speran%a au trecere la public. Cele

mai frecvente manifestri afective sunt tremuratul m/inilor (i al piciorelor (i trebuie luate n

considerare de cei care comunic cu persoanele care prezint astfel de manifestri, pentru a lua

msurile necesare ca interac%iunea s nu fie influen%at.

Oesturile de regla! diri!eaz, ntre%in (i controleaz comunicarea. unc%ia lor este

expresiv (i fatic, deoarece relev atitudinile participan%ilor fa% de interac%iune (i ofer

asigurri receptorului privind continuitatea contactului, iar emi%torului i permit s-(i a!usteze,

prin feed-bac3, parametrii enun%rii, n func%ie de reac%iile interlocutorului. ;eglatorii contribuie

decisiv la schimbarea rolurilor dintre cei doi parteneri de interac%iune.

Adaptorii sunt mi(crile care satisfac nevoile personale (i a!ut la adaptarea la mediu.Ace(tia constituie clasa de gesturi cea mai pu%in legat de comunicare. n aceast clas intr

mi(crile ce pot fi efectuate at/t n prezen%a, c/t (i n absen%a observatorilor. Oesturile de

manipulare a obiectelor ntr-un scop practic sunt cunoscute sub numele de alteradaptori.

&ozi%ia corpului 2 st/nd n picioare sau !os poate indica starea n care se afl un individ (i poate

fi utilizat ca o metod de comunicare. &ostura corpului ne ofer informa%ii despre atitudine,

emo%ii, grad de curtoazie, cldur sufleteasc.


14/24

$ persoan dominant tinde s %in capul nclinat n sus, iar cea supus n !os. n general,

aplecarea corpului n fa% semnific interesul fa% de interlocutor, dar uneori (i nelini(te (i

preocupare. &ozi%ia relaxat, nclinat pe scaun spre spate, poate indica deta(are, plictiseal sau

autoncredere excesiv (i aprare la cei ce consider c au un statut superior interlocutorului.

Comunicarea tactil

Hn canal important al comunicrii nonverbale l reprezint comunicarea prin atingere.

)in punct de vedere ontogenetic, comunicarea tactil poate fi circumscris vie%ii intrauterine

c/nd ftul recep%ioneaz vibra%iile inimii mamei. #a se dezvolt nc din primele momente de

via% ale copilului, din modul n care acesta este atins de mam, mai ales n momentele de

alptare (i de ntre%inere a igienei corporale.

Tiolo'ii ale a%in'erii

$ taxonomie, care vizeaz dimensiunea func%ional a atingerilor (i contextele care

favorizeaz dezvoltarea acestor tipuri de comportamente, mparte atingerile n:

Atingerea func%ional-profesional 2 include comportamente ocazionate de ndeplinirea unor

sarcini de natur profesional. Atingerile ce se realizeaz n acest context au scopul de a privi

persoana ca pe un obiect oarecare tocmai pentru a elimina orice aluzie referitoare (i o posibilinten%ie sexual. &entru a exemplifica, amintim de rela%ia dintre medic (i pacient, antrenor (i

sportiv.

"%in'erea &ocial4oli%icoa&2 interac%ionarul este perceput ca o persoan (i nu ca un obiect. n

cadrul acestui tip de comportament, nu exist o anume rela%ie ntre interlocurori, ci exist mai

mult un sens ritualic, un exmplu n acest sens este str/ngerea de m/n.

"%in'erea cl)uro&4rie%enoa&2 ini%iatorul acestui comportament (i exprim afec%iunea fa%de persoana cu care interac%ioneaz. Hn exemplu ar putea fi mbr%i(area sau srutul, care pot

a!unge la un nivel de stereotipizare.

"%in'erea in%im )in iubire2 investi%ia afectiv este mult mai mare (i se poate nt/lni n cadrul

interac%iunii dintre prin%i (i copii lor, ndrgosti%i, so%i etc. Atingerile de acest tip au un grad mai

mic de stereotipizare.

"%in'erea &e*ual a&ional2 are la baz atrac%ia deosebit pe care o resimt partenerii n cadrul

unei interac%iuni cu totul speciale.


15/24

"u%oa%in'erea

&e l/ng atingerile implicate n interac%iunea uman, individul dezvolt (i

comportamente de autoatingere, care se obiectiveaz n particularit%i nervoase cum ar fi: rosul

unghiilor, !upuirea pieli%elor, rsucirea unui fir de pr.

$ clasificare a tipurilor de autoatingere deceleaz aceste acte n urmtoarele categorii:

4"c/iuni4&cu%0ac%iuni de protec%ie1 2 sunt comportamente ce au scopul de a reduce intrrile sau

ie(irile, cum ar fi punerea m/inii peste gur sau peste urechi (i ele au rol important n

func%ionarea normal a conduitei umane5

4"c/iuni )e cur/are2 au un rol reglator (i putem recunoa(te din aceast categorie ca fc/nd

parte scrpinatul, ciupitul, frecatul, (tergerea, pieptnarea prului, ndreptarea hainelor.

&ieptnarea prului (i aran!area hainelor se regsesc ntr-o mai mare msur n r/ndul femeilor5

45emnalele &eciali-a%e2 sunt comportamente prin intermediul crora se transmit altor persoane

mesa!e specifice 0punerea m/inii la ureche n form de p/lnie pentru a transmite imposibilitatea

de a auzi, punerea m/inii sub brbie pentru a semnala plictiseala15

4"u%oin%imi%/ile2 au un rol reglator datorit efectului lor reconfortant 0%inerea de propria m/n,

mbr%i(area, ncruci(area picioarelor, lsarea capului pe umr15 pot fi etalate n public (i au o

frecven% mai mare atunci c/nd persoana se afl n momente de intimitate deplin.

&rezen%a personal

&rezen%a personal comunic prin intermediul formei corpului, a mbcmintei, a mirosului

0parfum, miros specific1, a bi!uteriilor (i a accesoriilor vestimentare.

n ceea ce prive(te forma corpului, distingem trei tipuri de constitu%ii 0dup "heldon1:

ectomorf 0fragil, sub%ire (i nalt15 endomorf 0gras, rotund, scurt15 mezomorf 0musculos, atletic,

nalt1. )atorit condi%ionrilor sociale, tindem s i percepem pe ectomorfi ca fiind tineri,

ambi%io(i, suspicio(i, tensiona%i, nervo(i (i mai pu%in masculini5 pe endomorfi i percepm ca fiind

btr/nicio(i, demoda%i, mai pu%in rezinsten%i fizic, vorbre%i, buni la suflet, agreabili, de

ncredere, prieteno(i, depende%i de al%ii5 pe mezomorfi 2 ncp%/na%i, puternici, aventuro(i,

maturi n comportare, plini de ncredere n sine, ve(nic nvingtori.


16/24

$ alt cale prin care se comunic fr cuvinte este mbrcmintea. Hniformele semnaleaz c

persoana ocup un anumit rol n societate, de exemplu poli%ist, infirmier. Alte forme de

mbcminte pot comunica informa%ii despre persoana pe care o poart 2 dac persoana are o

profesiune intelectual 0de exemplu avocat1, adopt un stil vestimentar imaculat.

mbrcmintea (i accesoriile pot marca statutul social real sau pretins. mbrcmintea

nonconformist comunic faptul c purttorul este un original, un rzvrtit social, posibil creator

de probleme sau artist.

3.1.

"van%a+e ale comunicrii nonverbale,


17/24

-cel mai important avanta! se refer la expresivitate.)e exemplu, intona%ia si nal%imea vocii

poate sa sugereze mesa!e diferite ale aceluia(i cuv/nt .O.Iernard "haJ spunea c exist 9777 de

feluri de a spune )a (i 977 de feluri de a spune nu.

-mi!loacele extralingvistice de expresivitate-gesturile, mimica, postura- nso%esc formele

comunicrii verbale, antren/nd ntraga personalitate.

-faciliteaz comunicarea, o completeaz cu o component afectiv , persuasiv sau ludic.

-dispune de spontaneitate (i mare vitez de comunicare.

-nu se poate imagina nici un fel de comunicare eficient n absen%a unor componente

extraverbale.

De-avan%a+e ale comunicrii nonverbale,

-nu poate fi utilizat n procesele de comunicare a unor con%inuturi complexe fr s fie utilizat(i comunicarea verbal.

-n condi%iile excesului de gesticula%ie, mesa!ul poate fi alterat, reac%ia fiind de respingere sau

negare a con%inutului transmis.

Concluzie: +oate formele de comunicare sunt importante (i se condi%ioneaz reciproc. &entru o

comunicare eficient (i complet sunt necesare at/t mi!loace de comunicare verbale c/t (i

nonverbale.

6.COMUNIC"RE" 7"R"#ER$"L

Comunicarea paraverbal se refer la varia%ii in folosirea vocii: schimbrile de voce,

intona%ia, accentuarea unor cuvinte, viteza cu care vorbim, pauzele.

Aceast resurs de comunicare ne permite s punem ntrebri, folosind tonul potrivit, ne

permite s facem declara%ii sau exclama%ii, ne permite s fim ironici.

Comunicarea paraverbal poate fi un semnificativ a!utor n situa%iile de negociere sau conflict,

un instrument care ne poate a!ut pentru a mbunt%i comunicarea. &ractic, paraverbalul are rolul de a spri!ini ceea ce transmitem (i de a arta care este

rela%ia dintre interlocutori.

Atitudinea interlocutorilor no(tri poate fi influen%at foarte u(or de aceste elemente ale

comunicrii paraverbale. $rice situa%ie poate fi gestionat at/ta timp c/t adoptm un ton adecvat,

cu un ritm moderat (i accentu/nd aspectele care conteaz. )e asemenea, limba!ul trupului are cel

mai puternic efect asupra celorlal%i.

namicii aten%iei in prezentarea unui discurs sunt: plictiseala, seriozitatea extrem (i

rigiditatea, lipsa mi(crii (i a unui limba! non-verbal adecvat mesa!ului, un discurs monoton,

lipsa interactivit%ii, privirea evaziv (i oboseala. ;e%eta succesului nu este complicat:


18/24

naturale%e, umor , pauz c/nd e oportun, un limba! al corpului echilibrat (i elocvent cu un limba!

paraverbal variat (i ntrebri deschise (i nchise.

n cazul acestui tip de comunicare informatia este codificata si transmisa prin elementeprozodice si vocale care insotesc cuvantul si vorbirea in general si care au semnificatii

comunicative aparte. n aceasta categorie se inscriu: caracteristicile vocii 0comunica date primaredespre locutori: tanar - batran, energic - epuizat, alintat - hotarat etc.1, particularitatile de

pronuntie 0ofera date despre mediul de provenienta: urban - rural, zona geografica, gradul deinstructie etc.1, intensitatea rostirii, ritmul si debitul vorbirii, intonatia, pauza etc.

Comunicarea paraverbala nu poate fiinta ca forma, decat concomitent cu comunicareaverbala. )ar din perspectiva continutului ele se pot separa. )e exemplu un KdaP rostit ca KnuP.)eci acelasi mesa!, identic codificat verbal isi poate modifica sensul in functie de interventia

paraverbalului si sa devina altceva. Acest fenomen se numeste supracodificare.

Comunicarea verbala este de regula purtatoarea dimensiunii referentiale a actuluicomunicarii in timp ce comunicarea paraverbala si nonverbala sunt implicate in realizareadimensiunilor operational Q metodologica si atitudinala.


19/24

&uterea limba!ului paraverbal este dependenta de calitatile vocale si de stapanireaKmecanismelor vorbiriiP.

Cei mai intalniti si utilizati stimuli paraverbali in comunicarea paraverbala sunt: calitatilevocale, inaltimea vocii, volumul vocii, dictia, accentul, pauzele, intonatia, ritmul vorbirii etc.

Cali%a%ile vocale - se refera la insusirile personale implicate in mecanismul vorbirii si la

factorii care influenteaza sunetul vocii. "unetul vocii este influentat in primul rand de calitateacorzilor vocale si apoi succesiv, de pozitia maxilarului, de peretii gurii, de dinti, de limba si buze."unetele sunt mai clare daca pozitia corpului este dreapta, muschii gatului intinsi, buzeleflexibile, iar respiratia buna.

Inal%imea vocii este data de frecventa de vibratie a corzilor vocale. Cand suntemtensionati sau anxiosi, corzile vocale se intind puternic, ca si corzile unei viori, iar vocea sesubtiaza, devine stridenta sau zgarie si scartaie. Cand suntem calmi si relaxati, tonul vociicoboara, devine plin si sigur. )aca suntem obositi sau precipitati, vocea devine aspra, gatuita.

#olumul vocii este mai usor de controlat decat tonalitatea. ;itmul si forta respiratiei sunt

esentiale. Corectia volumului vocii trebuie sa tina seama de marimea incaperii, marimeagrupului si de zgomotul de fond.

Bolumul trebuie sa fie tare la inceputul si la sfarsitul unei prezentari pentru a subliniaobiectivele si concluziile acesteia. "e recomanda sa pastram un volum !os, normal de conversatieadaptat ambiantei.

Dic%ia este calitatea si arta de a articula si pronunta cuvintele corect si clar. #a se poateeduca prin exercitiu. )ictia depinde de articularea corecta si completa a consoanelor si denuantarea clara a vocalelor.

"ccen%ulpriveste maniera de a pronunta mai apasat, mai intens sau pe un ton mai inalt osilaba dintr-un cuvant sau un cuvant dintr-un grup sintactic. #l poate schimba sensul cuvintelor.

7au-ele reprezinta separarea vorbirii in grupuri si cascade de cuvinte sau fraze ce pot daunele indicii asupra starilor afective si atitudinilor vorbitorului. &auzele prea lungi obosescaudienta, dar pauzele scurte, retorice, bine plasate, dau ascultatorului sentimentul de implicareactiva. &auzele tactice sunt facute inainte sau dupa cuvantul sau ideea ce merita subliniata.

In%ona%ia cuprinde timbrul si variatia inaltimii glasului care transmit emotii, sentimentesi atitudini. nflexiunile vocii tradeaza faptul ca vorbitorul este fericit, trist, furios, infricosat,

prietenos, umil sau dictatorial. Bocea indulceste sau aspreste mesa!ul verbal. +ransformaafirmatiile in intrebari si invers, iar uneori transforma chiar sensul cuvintelor.

Ri%mul vorbirii

Borbirea poate fi calma, repezita, lenta, rapida, teatrala, afectata sau precipitata. )acaritmul vorbirii este ridicat, ascultatorul primeste mesa!ul verbal ca pe o urgenta. Hn bun vorbitorschimba viteza pronuntarii cuvintelor in concordanta cu importanta mesa!ului, in sensul ca ceeace este nesemnificativ sau comun este rostit repede, iar ceea ce este nou sau important este rostitrar si apasat.

Ansamblul elementelor paraverbale si nonverbale ale comunicarii este numitmetacomunicare 0gr. eta R dincolo1 in plus puterea limba!ului paraverbal este dependenta de


20/24

calitatile vocale si de stapanirea mecanismelor vorbirii. etacomunicarea se refera la nivelulsugerat de emitator, iar receptorul trebuie sa distinga ceea ce a fost spus, cum a fost spus si de ce.$rice comportament de comunicare, verbal sau nonverbal poate fi metacomunicational.

8.NE#OI FUND"MENT"LE 9N COMUNIC"RE

#xist M nevoi rela%ionale fundamentale 0n acela(i timp ele reprezint (i obiectivele oricrui

proces de comunicare1:

9. nevoia de a spune 5

L. nevoia de a fi n eles 5

E. nevoia de a fi recunoscut 5

6. nevoia de a fi valorizat 5

D. nevoia de a influen a 5

M. nevoia de intimitate 5

8.CONCLU0II

Comunicarea este o componenta esentiala a vietii, componenta care trebuie sa fie nteleasa

c/t mai corect pentru a-si atinge scopurile. &entru a stap/ni comunicarea trebuie sa o ntelegem,

sa ntelegem elementele ei de baza.

n primul rnd, cred c atunci cand comunicam cu persoanele din !ur, putem sa realizam ca

fiecare are o personalitate i o gandire diferita, ceea ce face comunicarea mai greu de realizat, dar

totodata i mai eficienta. )oar atunci cand comunicam corect putem a vedem uccesul in munca

noastra de echipa. #ste bine ca atunci cand membrii echipei vin cu idei diferite, deoarece vom

putea alege impreuna cu echipa cele mai bune idei, astfel ncat la sfr it vom avea parte de

aprecieri i implinire personal.

n al doilea rand, sunt de parere ca succesul muncii in echipa nu vine singur, ci odata cu

comunicarea. )aca aceata nu se realizeaza correct, atunci pot aparea conflicte. +rebuie sa fim


21/24

destul de maturi si sa avem un caracter puternic pentru a sti sa cedam atunci cand trebuie, sa stim

sa vorbim atunci cand este nevoie si sa perseveram atunci cand situatia o cere. )e exemplu, intr-

o echipa fiecare membru isi sustine ideea, apoi va trebui ca liderul impreuna cu echipa sa aleaga

cele mai bune idei. )aca ideea noastra nu a fost aleasa, trebuie sa respectam decizia facuta si

acest lucru sa ne motiveze sa devenim mai buni in ceea ce facem. n concluzie, cred ca este important sa comunicam corect, pentru ca atunci cand facem

acest lucru, succesul nu va intarzia sa apara si vom putea vedea roadele comunicarii in echipa.

Comunicarea este asemenea functionarii unei orchestre fara diri!or, in care fiecare

interactioneaza cu toti si toti interactioneaza intre ei, iar acest proces de interactiuni continue

creeaza realitatea sociala, care este o realitate socio-comunicationala. #ste o iluzie a crede ca

exista o singura realitate: realitatea este de ordinul atribuirii de semnificatie, care este produsul

interactiunilor umane si al comunicarii.

*iciun fel de activitate, de la banalele activitati ale rutinei cotidiene si pana la cele mai

complexe activitati desfasurate la nivelul organizatiilor, societatilor sau culturilor, nu mai pot fi

imaginate in afara procesului de comunicare.

)ar comunicarea a devenit, de asemenea, si unul dintre cuvintelela modaS, ale

vremurilor noastre, ce multiplica activitatile sau evenimentele pe care le reprezinta si care tindesa-si largeasca aria de semnificatii tocmai datorita interesului de care se bucura. Comunicarea

moderna pare a se adresa, din aceasta perspectiva, tuturor in special si nimanui in general.


22/24

$I$LIOR"FIE

Cosmovici, A., acob, , #d.Collegium &olirom, a(i

runz, B., 0L77E1 KTeoria comunicrii didactice>, $vidiusHniversitT &ress, Constan%a

UaTes, *., $rrell, "., 09??@1 KIntroducere n psihologie>,#d. All #ducational, Iucure(ti

Gendon, A., 09?M@1 KSome functions of gaze direction in

social interaction>. Acta &sTchologia LM &/ni(oar, . $., 0L77F1 KComunicarea eficient>, #d.

&olirom, a(i, +ran, B., 0L7791 KTeoria Comunicrii>, Iucure(ti Vlate, ., 0L77M1 Kundamentele psihologiei>, #d.

Hniversitar,

http :NN referat .clopotel .ro N&rocesul W comunicarii -9E@D?.html XXX.))AC+C.;$ XXX.O$$O


23/24

Curin&

9.*+;$)HC#;#

L.)#* #

E.$;#


24/24

Date post:	25-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	danielle-gandelman
View:	319 times
Download:	2 times

Referat Formele comunicării

Documents