1

Student , IEDM,anul II,gr.4621a,

Irimciuc Dorin

Irimciuc 23.03.2015

2

naliza comparativ a

condiiilor de acordare a

creditului ipotecar

L

A

3

Cuprins:

1 Scurt istoric..............................................................4

2 Introducere................................................................5

3 Rolul si locul taxelor vamale....................................6

4 Studiu de caz..............................................................8

5 Concluzie.....................................................................9

6 Bibliografie.................................................................9

7 Analiza comparativ a condiiilor de acordare a creditului ipotecar...........................................10

4

Scurt istoric Numeroase documente istorice au atestat de-a lungul timpului existena i dezvoltarea

impunerilor vamale precum i apariia unui regim vamal. Astfel, existau taxe care se ncasau la

frontiere pentru orice fel de marf, la trecerea mijloacelor de transport prin centrele urbane,cu

prilejul vnzrii lor i la ieirea din ar.

ntr-o anumit perioad de timp, taxele vamale au constituit aproape sursa principal de

venituri n bani i mrfuri a domniilor, deoarece se aplicau pe toate mrfurile importate,exportate

i n tranzit. Regimul taxelor vamale a fost fixat prin convenii, tratate sau privilegii comerciale

ncheiate de domnii rilor romne cu efii statelor cu care aveau relaii comerciale precum i cu

anumite centre comerciale strine sau asociaii de negustori. Pentru unele categorii de mrfuri, se

acorda reducere de vmi, pentru altele se pltea mai mult. Pn n a doua jumtate a secolului

XVI-lea, politica vamal s-a caracterizat prin existena unor taxe uniforme.Valoarea vamal nu

coincidea cu cea real, ci reprezenta o valoare stabilit uneori prin cutum, alteori prin convenia

ad-hoc intervenit ntre vamei i negustori.Taxele vamale se plteau fie n bani, fie n natur, o

cot parte din mrfurile supuse vmuirii. Plata vmii nu constituia o obligaie general i fr

excepii. De la impunerile vamale existau derogri prevzute n mod oficial.Dreptul de a organiza

i percepe taxele vamale era exercitat direct de ctre rege,voievod, principe sau concesionat n

favoarea unor orae sau persoane fizice: nobili, negustori ori strini.Concesionarii plteau arenda

direct suveranului sau negustorilor care, avannd fondurile de care acesta avea nevoie, le putea

recupera direct de la concesionari.n condiiile diversificrii fluxurilor internaionale de materii

prime, produse, servicii economice, ale necesitii racordrii economiei naionale la fluxurile

economice mondiale,taxele vamale nu constituiau o form ideala de impunere. Utilizarea acestora

n scopul asigurrii unei protecii temoporare a produciei industriale n recesiune, constituia o

necesitate, ntruct costurile de restructurare rapid a economiei erau dificil de finanat.

Pentru a asigura timpul necesar, lurii unor decizii structurale, care s contribuie la

redresarea agenilor economici, se impunea protecia economiei.Demararea liberalizrii preurilor

i a schimburilor comerciale, alturi de reforma cursului de schimb, a necesitat reforma structurii

diversificate a taxelor vamale. Acestea au fost ajustate n mod progresiv. Politica vamala a trebuit

s armonizeze trei restricii contradictorii. Acestea influenau asupra tratamentului fiscal al

schimburilor economice externe i aspura economiei romneti.Politica vamala a Romniei a fost

influenat de protocolurile i acordurile internaionale ncheiate. n calitate de ar semnatar a

Acordului General pentru Tarife si Comer, ajustarea taxelor vamale a avut n vedere evoluia

deciziilor rilor membre.Susinerea i amplificarea schimburilor economice cu rile Uniunii

Europene necesita adaptarea permanent la evoluia politicii vamale.Prin deciziile luate s-a

acionat n direcia revizuirii licenelor de import-export,eliminrii taxelor vamale de export pentru

persoanele juridice, reducerii majoritii cotelor de impunere. Tariful vamal a fost ajustat n mai

multe etape i s-a instituit regimul vamal drawback.

Din punct de vedere al pltitorilor legali taxele vamale prevazute n tariful vamal, au fost

stabilite difereniat pentru persoanele juridice respectiv presoanele fizice.Pentru a se evita apariia

unor distorsiuni, s-a plecat de la principiul conform cruia toi agenii economici, indiferent de

forma de proprietate pltesc taxe vamale pentru toate mrfurile importate. Totui s-au acordat

anumite exceptri de la plat n mod temporar.Acestea s-au acordat i se acord, n limita unor

contingente valorice administrate prin licene de import eliberate de Ministerul Comerului cu

avizul Ministerului Industriilor, genernd rectificarea fluxului fiscal care finaeaz bugetul de

stat.Analiza informaiilor statistice publicate n iunie 1995 scoate n eviden, tendina general de

scdere a ratei aparente a taxelor vamale n 1991 i 1992, n condiiile n care volumul valoric al

importurilor a crescut. Scderea ratei aparente pe grupe de produse a fost puternic.

5

Introducere

1 Instituia vamal din Romnia, chiar dac sub forme diferite de-a lungul secolelor, a avut

un rol important n structura generala a statului, fie in cazul formaiunilor statale antice, fie n

cadrul statului medieval sau in epoca noastr. Atribuiile instituiei vamale decurg din scopurile pe

care vama este chemat sa le ndeplineasc, economice si financiare, administrative, dar si de

protecie a patrimoniului naional sau cu importante funcii in sistemul naional de aprare.

Din punct de vedere economic, vama este regulatorul schimbului de mrfuri si produse ale unui

stat cu tere puteri, fiind organismul de reglementare a comerului exterior.

Din punct de vedere administrativ, vama este autoritatea care are in atribuiile ei administrarea

tuturor serviciilor de vmuire, control si ncasare a impozitelor si taxelor de import si export,

precum si autoritatea care reprezint puterea executiv in chestiuni vamale.

2Taxele vamale sunt sume bneti ncasate de stat, prin organele vamale, pentru importul,

exportul si tranzitul de mrfuri. Trstura eseniala a taxelor vamale este aceea ca ele fac parte din

sistemul veniturilor bugetare. Acest sistem reprezint totalitatea resurselor bnesti instituite prin

lege, care contribuie la constituirea fondurilor bnesti ale statului.

Taxele vamale fac parte din sistemul impozitelor indirecte. Nivelul taxelor vamale depinde de

nevoia de protecie pe piata intern. Cuantumul acestora va fi cu att mai ridicat cu ct condiiile

de pe piata interna sunt mai defavorabile fat de cele ale exportatorilor strini. De asemenea,

fixarea nivelului taxelor vamale depinde si de diferenele existente ntre costul si preul mrfurilor

pe piaa intern si piaa extern. Datorit faptului c taxele vamale sunt achitate bugetului public

de importator si ca acesta le transfer asupra preului de vnzare al mrfurilor, cel care suport n

final este cumprtorul.

Din punct de vedere etimologic, noiunea de impozit este de origine latin provenind de la

(impozitum), care determin o obligaie public

3 Impozit indirect este impozit inclus n preul de vnzare al unor bunuri materiale i servicii,

sub forme i denumiri diferite: taxa pe valoarea adaugat, accize, taxe vamale etc., vrsat la

bugetul de stat de ctre agenii economici, dar suportat de consumatori

Rolul cel mai important al impozitelor se manifest pe plan financiar, n sensul c impozitele

reprezint mijlocul principal de procurare a resurselor bnesti necesare acoperirii cheltuielilor

publice. n plan economic, rolul impozitului se manifest ca instrument de stimulare sau formare a

unei activiti. n plan social, rolul impozitului se concretizeaz prin utilitatea lui de ctre stat ca

instrument de redistribuire a unei pri importante din P.I.B.

n rile dezvoltate din punct de vedere economic, prin intermediul impozitelor si taxelor se

procur ntre 80-90% din totalul resurselor financiare publice.Introducerea sau cresterea

impozitelor indirecte duce la accentuarea inflaiei. De regul, aportul impozitelor indirecte la formarea veniturilor fiscale ale statului este mai mic dect cel al

impozitelor directe. Impozitele indirecte sunt vrsate la buget, de regul, de ctre industriai,

comerciani, etc., dar sunt suportate de ctre consumatori, deoarece se include n preul de vnzare

al mrfurilor.

1 http://www.referatele.com/referate/economie/online10/Taxele-vamale---Locul-si-rolul-lor-in-cadrul-resurselor-

finantelor-publice-in-contextul-aderarii-Rom.php 2 http://www.scritub.com/economie/finante/Definitia-clasificarea-si-func134221698.php

3http://www.ujmag.ro/drept/drept-financiar-fiscal-si-bancar/impozite-indirecte-si-taxe-reglementari-legale-

jurisprudenta/rasfoire/

6

Rolul si locul taxelor vamale

In Romnia, taxele vamale dein un loc important in formarea veniturilor bugetare, fapt

relevat de ponderea ridicat a acestora n componena impozitelor indirecte. Structura impozitelor

indirecte in perioada 1995-2002 a fost urmatoarea:

Tabel nr.1 Structura impozitelor indirecte in perioada 1995-2002 (%)

Anul

Impozite

indirecte

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Taxa pe valoarea adugata 62 59 60 60 56 61 55 61

Accize 17 17 22 22 28 25 28 19

Taxe vamale 17 19 17 15 13 10 9 5

Alte impozite indirecte 4 5 1 3 3 4 8 15

In anul 1995 prevederile bugetare indicau impozite indirecte n suma de 6556680000 mii

lei, iar realizarile au fost de 6113903342 mii lei, impozitele indirecte reprezentand 49,09% din

totalul veniturilor fiscale.

Incepand din 1998 ponderea taxelor vamale in totalul impozitelor indirecte a scazut de la an la an,

ajung la 5% in anul 2004.

Evoluia taxelor vamale in perioada 1993-2004

Cu toate ca ponderea taxelor vamale in impozitele indirecte a sczut, n valori absolute ns

s-a nregistrat o cretere accentuat, n decurs de 11 ani taxele vamale multiplicndu-se de 367 de

ori. Explicaia pentru acest fenomen const n amplificarea operaiunilor de comer exterior al

7

Romniei (volumul, structura i proveniena importurilor), creterea cursului valutar, nivelul

tarifului vamal practicat, politica fiscala a statului, conjuncturile economice si sociale.

Taxele vamale ncasate in anul 2002 reprezint 104% n termeni nominali, prezentnd o

majorare fa de anul precedent cu numai 3,6%. Evoluia ncasarilor a fost determinat in principal

de reducerea cotelor de taxe vamale conform calendarelor cuprinse in acordurile ncheiate n acest

sens, si n special pentru importurile din UE .

n primele dou luni ale anului 2003, taxele vamale ncasate reprezint 18,1% din impozitele

indirecte, fiind mai mari dect anul precedent cu 46%. Aceast cretere major se datoreaz pe de

o parte volumului importurilor, cu 24,4% mai mare in luna ianuarie 2003 fa de ianuarie 2002,

precum i influenelor induse de anularea unor facilitai fiscale acordate intreprinderilor mici si

mijlocii si zonelor defavorizate, prin modificrile prevazute in Legea nr.345/2002, iar pe de alt

parte, reducerii cotelor taxelor vamale conform acordurilor ncheiate, n special pentru importurile

din UE.

Tabel nr.2 Ponderea taxelor vamale in venituri totale si PIB

Anul Total venituri la bugetul de stat

(mil. lei)

PIB

(mil. lei)

Taxe vamale

(mil. lei)

Ponderea taxelor

vamale in total

venituri (%)

Ponderea taxelor

vamale in PIB

(%)

1995 12888298 72249000 1042978 8,09 1,44

1996 17372803 109515400 1673683 9,11 1,53

1997 38150874 249750200 3352728 8,78 1,34

1998 67215547 338670000 5741397 8,54 1,69

1999 93293804 521735500 7846730 8,42 1,5

2000 119843495 800308100 8628000 7,19 1,08

2001 137270998 842724429 9038247 6,58 1,07

2002 175157793 884017926 9363624 5,35 1,06

Tabel nr.3 Evolutia impozitelor indirecte in perioada 2003-2006 -% din PIB-

2003 2004 2005 2006

Taxa pe valoarea adaugata 6,7 6,3 6,1 5,9

Accize 2,5 2,8 3,3 4,3

Taxe vamale 0,4 0,4 0,4 0,4

Alte impozite indirecte 1,6 1,6 1,4 1,4

Total impozite indirecte 11,2 11,1 11,2 12,0

8

Studiu de caz

* Valoarea n vam a autovehiculului = 5.000 EURO (Vv = Valoare n vam)

Potrivit art. 77 din Legea nr. 141/1997, privind Codul Vamal al Romniei, i art. 111 din H.G. nr.

1.114/2001, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului Vamal al Romniei,

transformarea n lei a valorii in vam se face la cursul de schimb valutar stabilit i comunicat de

Banca Naional a Romniei n fiecare zi de joi. Acest curs se utilizeaz pe toat durata saptmanii

urmtoare, pentru declaratiile vamale nregistrate n cursul acelei saptmni.

* Cursul de schimb =4,43lei/1 EURO

Valoarea in vam transformat in lei constituie baza de calcul al taxelor vamale prevzute in

Tariful Vamal de Import al Romniei si este:

5.000 EURO x 4,43 LEI = 22.150 LEI (Vv lei = Valoarea in vam transformat in lei)

*Taxa vamal de import determinat pe baza Tarifului Vamal de Import al Romniei

coloana de baza este 30%.

22.150 LEI x 30% = 6.645 LEI (Txv = Taxa vamal de import calculat i datorat)

*Comisionul vamal (0,5%) se calculeaz la valoarea n vam a autovehicolului

transformat n lei la cursul BNR.

22.150 LEI x 0,5% = 110,75 LEI (Cv = Comisionul vamal calculat si datorat)

*Acciza stabilit prin lege pentru autovehicule cu capacitate cilindric 2.000 cmc3, motor

benzin, grad normal de poluare este 6% ,baza de calcul pentru calcularea accizei este constituit

din:

22.150 LEI (Vv ) + 6.645 LEI(Txv) +110,75 LEI (Cv)=28.905,75 LEI

deci calculul efectiv al accizei este

28.905,75 LEI x 6% = 1.734,345 LEI (Acc = Acciza calculat si datorat)

*Taxa pe valoarea adaugat (TVA) este stabilit prin lege i este in procent de 24% , baza

de calcul pentru calcularea TVA este constituit din:

Vv lei + Txv + Cv + Acc = 30.640,09 LEI

deci calculul efectiv al TVA este :

30.640,095 LEI x 24% = 7.353,62 LEI (Tvac = TVA calculat si datorat)

*Totalul drepturilor vamale de pltit pentru autovehiculul importat:

Txv + Cv + Acc + Tvac = 37.994,15 LEI (Drd= Total drepturi calculate si datorate)

Totalul drepturilor vamale de import care trebuie pltit de persoana care import in

Romnia autovehiculul cu capacitatea cilindric 2.000 cmc3, motor benzina, grad normal de

poluare este de 37.994,15 LEI

9

Concluzie

Taxele vamale au i ele mai multe scopuri, cel mai important dintre ele fiind acela de a proteja

industria naional i a aduce venituri bugetului statului.Taxele vamale au un rol deosebit n

promovarea exportului, Romnia aliniindu-se altor ri n ceea ce privete utilizarea cotei zero

pentru exporturile romneti.Doar unele produse, ndeosebi cele brute neprelucrate, au restricii

vamale.n ceea ce privete importurile, taxele vamale au un impact deosebit ajungnd de la zero la

100% asupra valorii produselor n vam.De asemenea, pentru unele bunuri de investiii, statul

acord o reducere substanial sau chiar elimin taxele vamale.

Bibliografie

1 M. Grigore, M. Guru, Fiscalitate, Editura Cartea Studeneasc, 2009

2 L. u, C. erbnescu, D. tefan, D. Cataram, A. Nica, E. Miricescu, Fiscalitate. De la lege la practic, Ediia a V-a, Editura All Beck, 2008.

3 G. Vintil, M. Clin, N. Clin, Fiscalitate, Editura Economic, 2006. 4 Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal 5 Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romniei

10

Analiza comparativ a condiiilor de acordare a creditului ipotecar

Criterii de comparaie BC

UNIBANK

(CI p/u imobil locativ)

BC Moldova -

Agroindbank

(Imobiliar)

BC EXIMBANK

(FAMIGLIA)

Suma minim, lei 60 000 MDL(13 513 Ron) 30 000 MDL(6 756 Ron) 30 000 MDL(6756 Ron)

Suma maxim, lei

maxim 70% din valoarea

imobilului procurat

sau pn la 100% din

valoarea imobilului

procurat n cazul dac

clientul ofer un gaj

suplimentar

100% din proiectul creditat 2 000 000 MDL

(450 450 Ron)

Termenul creditului (minim

/ maxim) Pina la 25 ani 6 240 luni

8,5% fix- pentru anul 1

i 2, ncepnd cu anul 3-

rata de baz a BNM pe

TS +7,5% (marja fix)

Rata anual a dobnzii, % 10% 11.00%

Alte pli care nu sunt

incluse n dobnd

(comisioane)

0% pentru analiza cererii

de credit

1% pentru eliberarea

creditului

0.2% pentru administrarea

creditului (lunar de la

soldul creditului, ncepnd

din a 2-a lun de utilizare a

creditului)

Taxa administrativ: 50/100

lei

Comision unic - 1% din

suma creditului.

Comision de administrare -

0,07% lunar din soldul

creditului.

Comision pentru

prolongarea/restructurizarea

creditului - 0,5% din suma

creditului

prolongat/restructurizat,

minim 150 lei.(33.78 Ron)

Comision pentru modificarea

condiiilor contractuale - 50

lei(11.26 Ron) pentru fiecare

modificare.

-de examinare 300 MDL

(67.56 Ron)

- de administrare a

creditului - 0,1% lunar

Modul i frecvena plilor - - n rate egale anuiti

Documentele necesare

pentru obinerea creditului

Buletinul de

identitate(original + copie)

Ancheta-cerere

Adeverina de salariu

Carnetul de munc /

Contractul de munc

(copia)

Alte documente ce ar putea

confirma proveniena unor

buletin de identitate

- certificat de salariu/venituri

- carnet de munca

- documente de proprietate la

bunurile indicate in cerere

- documente pe imobilul

propus in gaj

- documente ce atesta

investirea mijloacelor proprii

buletinul de identitate;

- certificat de salariu;

- carnet de munca;

- documente de

proprietate la bunurile

indicate n cerere;

- documente pe

imobilul propus n gaj;

- documente ce atest

11

venituri suplimentare

Contractul investiional sau

pre-contractul de vnzare-

cumparare (daca exist)

Documentele, privind gajul:

Extrasului din Registrul

bunurilor immobile

Raportul de evaluare a

imobilului efectuat de ctre

o companie de evaluare

agreat de Banca

Documentul care confirm

dreptul de proprietate

asupra bunului imobil

indicat n Extrasul din

Registrul bunurilor imobile

Confirmarea de la

Inspectoratul Fiscal privind

lipsa datoriilor aferente

achitarii impozitului pentru

imobil

in realizarea proiectului ale

solicitantului

- documente specifice

destinatiei creditului

- Extrasul din Registrul

bunurilor immobile

- Contractul si polita de

asigurare in favoarea bancii a

bunului propus in ipoteca

- Raportul privind evaluarea

bunurilor propuse in ipoteca

investirea mijloacelor

proprii;

- documente specifice

destinaiei creditului;

- extrasul din registrul

bunurilor imobile;

- contractul i polia de

asigurare a imobilului

cesionat n favoarea

bncii;

- raportul privind

evaluarea bunurilor

propuse n ipotec.

Asigurarea creditului

Gajul bunului imobil, care

este procurat din contul

creditului

i/sau gajul unui alt bun

imobil ce aparine clientului

sau persoanelor tere

- ipoteca imobilului procurat

si/sau alt imobil

- amanetul mijloacelor

banesti

-

Efectele rambursrii

anticipate, precum i

penalitile aferente

contractului de credit

0% pentru rambursarea

anticipat a creditului

Comision pentru rambursarea

anticipat a creditului - 2%

din suma rambursat

anticipat, minim 100 lei

(22.52Ron )- n cazul

refinanrii de ctre alt

banc.

de rambursare anticipat

- 1% (din valoarea

creditului rambursat

anticipat; pentru primii 2

ani, ncepnd cu anul 3,

comisionul nu se

percepe)