Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti

Universitatea: Petrol-Gaze PloiestiFacultatea de Stiinte EconomiceDomeniul: Administrarea AfacerilorSpecializarea: Economia Comertului, Turismului si ServiciilorImpactul crizei mondialeasupra economiei intreprinderii

Studiu de caz realizat la: SC. ELIXDAN SRLCoordonator: Autor:

Lector Universitar Doctor Inginer Economist Copoiu Maria Teodora, Daniela Buzoianu anul I, grupa 5251

Anul universitar 2012-2013CUPRINS

Capitole Nr. paginaCapitolul 1: Ce este criza economica?

1.1 Definitie si caracteristici..1

1.2 Scurt istoric al crizei actuale............4 1.3 Cauzele aparitiei crizei economice actuale..6

1.4.Principalele etape ale crizei.11Capitolul al 2-lea: Criza economica in Romania

2.1 Evolutia crizei actuale in Romania.............................................................14 2.2 Cum este afectata Romania de criza economica mondiala.....15 2.3 Impactul crizei asupra industriei mobilei17 2.4 Modalitati de combatere a crizei.17Capitolul al 3-lea: Impactul crizei actuale asupra firmei Elixdan 3.1 Prezentarea generala a firmei

3.1.1 Scurt istoric.......20 3.1.2 Obiectul de activitate........20 3.1.3 Resursele firmei... 21 3.2 Situatia economica a firmei in raport cu criza actuala.........22 3.3 Concluzii...24

Bibliografie......25 1Capitolul 1 Ce este criza economica?1.1 Definitie si caracteristici

Criza economica reprezinta o situatie in care economia unei tari trece brusc printr-o scadere a fortei sale, scadere adusa de regula de o criza financiara. O economie ce trece printr-o criza economica va experimenta aproape sigur o scadere a PIB-ului (Produs Intern Brut), o evaporare a lichiditatilor si o crestere / scadere a preturilor din cauza unei inflatii / deflatii. Crizele economice pot lua forma unei stagflatii, unei recesiuni sau unei depresii economice, si uneori pot duce la colaps economic.

In evolutia noastra crizele pot fi definite ca fiind situatii caracterizate de o instabilitate pronuntata, sunt deci insotite de o volatilitate i de o incertitudine in crestere. In situaii de criza (orice forma ar imbraca ea) ne aflam intr-o permanenta stare de nelinite i de nesiguran legat de viitor, team sau chiar panic. Instinctul nostru de aparare si de conservare ne indeamna sa ne comportam uneori irational si sa accentuam si mai mult aceasta volatilitate deoarece fiecare dintre noi, cu capacitatea cognitiva pe care o avem filtram informatia si intelegem fenomenul in felul nostru transpunandu-l apoi intr-un anumit comportament legat de piata. Problema cu definitia acestor crize consta in a spune cat de mare sa fie volatilitatea sau caderea pietelor pentru a incadra o evolutie de acest gen in categoria unei crize. Cat de mare sa fie inflatia, somajul sau scaderea PIB-ului unei tari pentru a aprecia intrarea ei intr-o criza.Convenional, s-a stabilit ca recesiune este atunci cand dupa doua trimestre succesive avem de a face cu scaderea PIB-ului unei tari sau regiuni. National Bureau of Economic Research (NBER) definete criza ca fiind o scadere semnificativa a activitatii economice pentru cateva luni reflectata in scaderea PIB, scaderea veniturilor individuale, reducerea nivelului ocuparii, diminuarea productiei industriale i a consumului. Exista unii specialisti care clasifica aceste crize in crize sociale (inflatie in crestere, somaj, saracie), in crize financiare(volatilitate accentuata pe pietele de capital, caderea burselor si revenirea lor spectaculoasa), crize politice (care pot degenera in razboaie), crize locale sau internationale crize cauzate de dezastre naturale sau crize economice generalizate. Este dificil sa facem aprecieri cand o criza financiara devine una economica sau daca o criz economica genereaza o criza financiara sau invers. In principiu vorbim intotdeauna de o criza economica generata fie de cauze financiare, politice sau sociale. Criza financiara este o forma de manifestare a crizei economice si reflecta o neincredere in sistemul financiar, o scadere semnificativa a volumului tranzactiilor la bursa, o dereglare a mecanismelor de piata.

2 Actuala criza financiara (si economica) internationala are cateva caracteristici care este important a fi relevate, deoarece de asta depinde atat intelegerea naturii cat si a cauzelor si, ca urmare, a posibilelor remedii de absorbtie a acesteia

a. in primul rand, este vorba despre o criza exclusiv financiara. Ea a aparut ca un rezultat necesar al autonomizarii excesive a fluxurilor nominale in raport cu fluxurile economice (adica al autonomizarii excesive a economiei nominale in raport cu economia reala). Astfel, a fost posibila aparitia asa-numitului bubble in zona fluxurilor nominale, care, nefiind sustinut nici in mod explicit, nici in mod implicit, de catre fluxurile reale, a explodat, generand recalibrarea tuturor variabilelor economice si financiare aferente. b. in al doilea rand, este vorba despre o criza cu origine punctuala. Ea a aparut intr-o anumita parte a lumii (SUA) si in legatura cu o anumita zona a activitatii economice (creditele bancare)

c. in al treilea rand, este vorba despre o criza de tip ciclic. Ea urmeaza logica (cel putin asa cum cunoastem, pana acum, din teoriile ortodoxe dedicate ciclicitatii economice) aparitiei, dezvoltarii si declinului unui fenomen economic oarecare, de natura infrastructurala, care se constituie in ancora a necesitatii recalibrarii bruste a sistemului economic.

In context, as opina ca avem in fata o criza ancorata la logica evolutiei tandemului fluxuri nominale fluxuri reale. Ori de cat ori se va actualiza aceasta logica, exista riscul actualizarii unei crize de acest tip;

d. in al patrulea rand, este vorba despre o criza structurala. Aceasta caracteristica rezulta din faptul ca nu numai anumite raporturi intre dinamica (si structura) fluxurilor nominale si dinamica (si structura) fluxurilor reale au putut constitui cauze ale declansarii crizei,dar si anumite raporturi intre activitatea financiara reglementata si cea nereglementata s-au putut constitui in cauze potentiale ale crizei;e. in al cincilea rand, este vorba despre o criza predictibila. Predictibilitatea crizei cu care ne confruntam rezulta, in mod logic, atat din caracterul ei structural cat si din caracterul ei ciclic;

f. in al saselea rand, este vorba despre o criza inerent globala. Globalitatea crizei nu este o globalitate de origine (am vazut ca, in acest sens, ea este neglobala, punctuala) ci o globalitate de evolutie, de dezvoltare. In conditiile in care globalitatea financiara a lumii (a fluxurilor financiare atat fluxuri de contrapartida cat si fluxuri pur nominale) se afla pe primul loc al proceselor de globalizare, transmiterea, la scara mondiala, a crizei financiare si economice aparute punctual este doar o chestiune de timp si nu una de principiu.

31.2 Scurt istoric al crizei economice

Teoriile economice moderne resping ideea unei teoretizari generale a crizelor economico - financiare, conform carora acestea pot fi incadrate intr-un model general valabil, considerandu-se ca fiecare criza financiara este unica, fiecare reprezentand de fapt un accident istoric, generat de factori specifici, intr-o anumita conjunctura social - economica i politica. Conform acestor teorii crizele nu pot fi anticipate, astfel incat efectele negative ale acestora sa fie aduse la un nivel minim. Cu toate acestea, istoria ne arata ca, desi crizele economico - financiare nu apar si nu produc efecte in parametrii identici, ele sunt strans legate de caracterul ciclic al proceselor economice. Desi cauzele evolutiei ciclice a proceselor economice nu au fost inca identificate, caracterul ciclic al acestora este evident. Ciclurile economice, indiferent ca sunt pe termen scurt, mediu sau lung se compun din doua faze - expansiunea si recesiunea. In faza de expansiune are loc o crestere a eficientei economice, generata de introducerea in circuitul economic a unor inovatii tehnologice semnificative, in timp ce in recesiune are loc o slabire a resorturilor care au produs propulsia economica. Daca ciclurile economice pe termen scurt (cu durata intre 10 i 40 de luni) si lung (asa- numitele cicluri seculare, care dureaza intre 40 i 60 de ani) se incheie cu perioade de recesiune caracterizate printr-o incetinire a creterii economice, ciclurile decenale ( denumite i cicluri de afaceri, care dureaza de la 4 i 6 ani, pana la 10 - 12 ani) se caracterizeaza prin prezenta fenomenului de criza, in cadrul careia cererea, productia, gradul de ocupare al fortei de munca, produsul intern brut, lichiditatile, scad in mod dramatic, iar nivelul de trai se inrautateste. Crizele economico-financiare au aparut inca din timpul Imperiului Roman, iar gradul lor de complexitate a crescut odata cu dezvoltarea societatii capitaliste in general, respectiv odata cu configurarea economiei mondiale - incepand cu sec. al - XVI - lea - i formarea relatiilor de interdependenta intre statele lumii, atingand un punct de maxima complexitate in actuala criza economico - financiara.

Criza financiara actuala, declansata in SUA, a izbucnit in anul 2007, deci la zece ani de la ultima criza financiara de proportii din Asia de Sud - Est. S-ar putea spune ca reprezinta finalul unui ciclul decenal (mediu) sau de afaceri despre care am mentionat la inceput. Daca ar fi sa comparam modul in care s-au desfaurat evenimentele in timpul scurs de la declanarea crizei (2007 - 2008) cu modelul lui Minsky, putem constata ca faptele s-au derulat conform modelului. Astfel, socul exogen asupra economiei l-a constituit crearea cadrului legislativ favorabil constructiei de locuinte personale i cladiri precum i a unui cadru financiar relaxat, care a permis accesul la credite pentru locuinte a populatiei cu venituri mici. Pe acest cadru creat, tot mai multe banci, fonduri de investitii, societati de asigurare, au acordat imprumuturi considerabile pentru cumpararea de locuinte unor clienti care nu aveau posibilitatea sa-si achite creditele. Pe fondul incurajarii creditarii ipotecare prin scaderea repetata a ratei dobanzilor de catre Federal Reserve, bancile, fondurile de investitii, societatile de asigurare, au fost stimulate sa-i mareasca profiturile.

4i acest lucru l-au facut prin acordarea de imprumuturi (cu dobanda foarte mare) la un numar tot mai mare de clienti cu grad mare de risc. Pentru a se asigura impotriva riscurilor de neincasare a ratelor, bancile mai sus enuntate au procedat la vanzarea (profitabila) a imprumuturilor i a dobanzilor, sub forma de produse financiare viabile, unor entitati financiare specializate in operatiuni cu grad mare de risc (tip hedge). Disponibilitatea excesiva a fondurilor de credit a aruncat multe produse financiare pe piata : credite pentru case individuale, cladiri, terenuri, maini, carti de credit. Domeniul de actiune s-a extins cu timpul i la imprumuturi facute de administratiile regionale i locale, la creditele industriale i comerciale. Cu alte cuvinte aici este vorba de acea etapa a crizei in care se manifesta irationalitatea investitorilor. Pe masura ce bancile, fondurile de investitii, societatile de asigurare nu i-au mai incasat ratele de la clienti, nu i-au mai putut desfasura activitatea i au intrat in faliment. Acum se manifesta semnalul de alarma pe piata creditelor imobiliare. Semnalele au fost percepute ca un pericol de catre societatile bancare de tip hedge care cumparasera produsele financiare . Acestea au incercat sa valorifice titlurile detinute prin vanzare pe piata bursiera. Numarul mare de titluri din domeniul imobiliar de pe piata bursiera a determinat scaderea pretului acestora.. Au urmat falimentele in lant, despre care am auzit nu demult, la sfaritul anului 2008, criza creditelor, declanata ca urmare a pierderii de catre banci a capitalului, dar si datorita aplicarii de politici prudentiale, de protejare a activelor. Putem spune ca ne aflam in ultima etapa a crizei, cand panica s-a calmat, iar acum se evalueaza consecintele dezastrului Pe de alta parte, in anul 2009 poate fi vorba de incheierea unui ciclu secular, avand in vedere ca Marea stagflatie din anii 70 s-a declanat la 40 de ani de la Marea Depresiune din anul 1929 , iar in prezent ne aflam la 40 de ani distanta de Marea Stagflatie din anii 70. Putem spune ca aceasta criza a creat conditiile propice pentru o urmatoare perioada de recesiune (care poate imbraca forma stagflatiei) la nivelul economiei mondiale, si se va resimti ca atare in special de catre tarile puternic dezvoltate. Economiile acestora deja se preconizeaza ca vor creste intr-un ritm foarte lent, productivitatea muncii i consumul vor scadea in timp ce preturile vor crete. Se vor dezvolta in special activitatile legate de cercetare, invatamant, sanatate, mediu, cu alte cuvinte cele care nu sunt direct productive, ci cele care pregatesc conditiile pentru o viitoare reaezare ramurilor in economiile nationale dar i in cea mondiala. Necesitatea unor perioade cu cretere economica lenta decurge din imperativul protejarii a resurselor planetei, mai ales in contextul actual cand asistam la o escaladare a consumului.

5

1.3 Cauzele aparitiei crizei economice actuale

I. O singur criz, mai multe explicaii S precizm de la bun nceput dou chestiuni asupra crora economitii cad la pace. Startul ciclului economic (faza de avnt) care se ncheie sub ochii notrii s-a dat la nceputul anilor 2000, dup ncheierea (poate incomplet) a ciclului anterior - aa numitul boom dot.com. El a marcat lansarea unei curse a preurilor pe pieele activelor, n special n domeniul imobiliar i al valorilor mobiliare, dar nu numai. De asemenea, creterea importanei achiziiilor pe datorie (leveraging), att a bunurilor de consum, ct mai ales a celor de capital (cum ar fi prelurile de companii - leveraged buyout). Sfritul freneziei investiionale coincide cu apariia primelor semnale care atest erorile comise (creterea ratei de insolven a debitorilor ipotecari) i creterea ratei dobnzii de ctre banca central american - Fed.

Dincolo de aceste constatri acceptate unanim, exist, dup cum spuneam, trei explicaii larg ntlnite. S le lum pe rnd.

1. Lcomia Cea mai la ndemn explicaie - i cu cea mai larg circulaie n rndurile publicului larg - este lcomia. Lcomia bncilor care au vnat chiar i clienii ru-platnici n sperana ncasrii unui venit mai mare din dobnda aplicat creditelor. Lcomia debitorilor care s-au ntins mai mult dect le este plapuma i au mrit achiziiile pe datorie. Lcomia investitorilor care cumpr creditele ipotecare titrizate (mortgage-based securities) fr s se mai uite la riscul aferent acestora.

Problema cu acest argument este c lcomia nu evolueaz ciclic. Nu exist niciun motiv pentru a-i bnui pe capitalitii americani ca fiind mai lacomi dect cei rui, brazilieni sau francezi. i nu exist niciun motiv s presupunem c participanii la pia sunt mai lacomi dect cei care i privesc, i analizeaz i ne prezint lcomia drept cauza principal a crizei. Din perspectiv psihologic, aadar, nu avem motive s dm crezare acestui argument.

6 n plus, din perspectiv economic, argumentul lcomiei nu explic modul concret de dezvoltare al avntului (care determin totodat i detaliile fazei de declin): nu ne spune de ce anumite sectoare sunt n mod special afectate de boom (activitatea imobiliar, construciile, industria auto i sistemul financiar). Nu ne ajut s explicm de ce febra speculativ a demarat n tromb dup anul 2001 i de ce s-a oprit brusc n anii 2006-2007.

Invocarea lcomiei apare redundant n comentariile unor analiti. Nu este pentru prima oar n istorie cnd creterea preurilor este pus pe seama speculanilor. Lsnd la o parte problema creterii difereniate a preurilor (ceea ce ne face s ne ntrebm de ce lcomia se manifest mai mult n domeniul imobiliar i mai puin n cel turistic, de pild), se pune cu acuitate urmtoare ntrebare: dac lcomia dicteaz cursul economiei, de ce se mulumesc vnztorii s creasc preurile doar cu 10% (sau 50%) pe an? De ce nu se dubleaz preurile n fiecare lun? Rspunsul este c, de fapt, lcomia nu determin evoluia cererii. Mai precis, lcomia este limitat de banii pe care i avem n buzunar.

2. Prostia A doua explicaie a crizei pune accentul pe erorile comise de investitori datorit lipsei capacitii acestora de a evalua corect riscul investiiilor asumate. Pe leau, ciclul economic s-a produs datorit prostiei i ignoranei investitorilor, care, mai nti s-au hazardat s cumpere active supraevaluate (irrational exuberance), dup care s-au grbit s le vnd. mpachetat n argumente tehnice sofisticate (informaie asimetric, comportament de turm, echilibre multiple .a.) explicaia sun bine, dar... att. Este n egal msur nerealist i lipsit de consisten. n primul rnd, formuleaz o acuzaie banal i profund fals. Cci este greu de crezut c vreun profesor de economie sau politician nelege mai bine funcionarea sistemului financiar dect o pot face cei care lucreaz nemijlocit cu acesta - investitorii, cei care i pun la btaie propria avere n tranzaciile derulate. Explicaia trece cu vederea problema stimulentelor: participanii la pia sunt direct interesai (n orice caz, mai mult dect ceilali) s depeasc dificultile informaionale. Aceti participani la pia, bncile de investiii i alte firme de administrare a activelor financiare (dac ne referim la actorii principali ai ciclului economic actual) colecteaz anual cei mai de seam absolveni ai departamentelor den profil din cele mai bune universiti.

7 Din punct de vedere intelectual, acetia sunt printre cei mai buni membri ai societii. Nu putem s punem criza pe seama ignoranei lor dect dac tratm n mod simplist situaia.

n al doilea rnd, indiferent ct este de relevant, problema asimetriei informaionale nu poate duce nicidecum la criz. Pur i simplu, insuficiena informaiei i mpiedic pe indivizi s intre n schimburi (care, cu o cunoatere adecvat, ar fi rentabil de efectuat). Consecina este un numr redus de tranzacii (missing markets) nu comiterea unor erori. Aici trebuie s ne ntrebm de ce concurena nu i-a manifestat efectele benefice cu care o crediteaz teoria i practica. De pild, este ciudat c nicio banc nu a ales s-i consolideze reputaia, punnd mai presus profitul pe termen lung dect ctigurile riscante pe termen scurt. S-ar prea c investitorii secundari, dar i instituiile (aa-numitele originators of credit) care au creat i apoi revndut activele toxice" au dat dovad de stupiditate n egal msur.

Pentru a merge la cauza crizei trebuie s abandonm explicaia convenional. Trebuie s ne ntrebm de ce investitorii anticipeaz in corpore greit rentabilitatea achiziiilor efectuate. Iar rspunsul nu este Pentru c sunt proti", ci Pentru c este profitabil s investeasc n respectivele active". Acest rspuns este doar aparent paradoxal.

3. Chinezii i arabii A treia variant a povetii - i cu cea mai larg circulaie n mediul academic - spune c un rol crucial n declanarea avntului nesustenabil l-a avut ampla lichiditate din pia, datorat ratei sczute a dobnzii. Aceasta din urm, la rndul su, a fost mpins n jos datorit unui volum imens de economisiri pe plan mondial, deopotriv de sorginte privat i public (mai multe state n curs de dezvoltare, printre care China i ri din Orientul Mijlociu, au acumulat n timp rezerve valutare uriae, pe care le-au deversat n economia american). De aici a rezultat ieftinirea creditului i ncurajarea ndatorrii.

Aceast explicaie este susinut, printre alii, de Alan Greenspan, fostul guvernator al Fed. Pe scurt, ea pctuiete zdravn la capitolul relevan empiric: este fals sau, n cel mai bun caz, incomplet. Spun fals, deoarece statisticile internaionale nu arat nimic neobinuit cu evoluia economistirilor.

8 Acestea nu au crescut, n perioada la care facem referire, din contr, n ultimele decenii am asistat la o scdere a ratei economisirii n lume. Putem afirma, aadar c avntul s-a produs pe un trend istoric de declin al economisirii. n acelai timp, este adevrat c rezervele oficiale de dolari au crescut constant i c statele care le posed le-au canalizat spre investiii n economia american. ns, acumularea de bani n visteria bncilor centrale nu este sinonim cu creterea economisirii i necesit ea nsi o explicaie: exist mai muli dolari n lume pentru c cineva i-a produs mai nti, nu pentru c au czut din cer. Dac mergem n continuare pe acest fir logic ajungem la factorul determinant fundamental al ciclului, anume expansiunea monetar (inflaia) la care au recurs autoritile americane.

II. Adevraii vinovai: statul i bancherii Cele trei tipuri de explicaii aruncate n ochii publicului nu sunt valabile. Printre altele, toate se mpotmolesc n punctul din care trebuie de fapt s nceap explicaia corect: banii i funcionarea sistemului financiar.

n vrful acestui sistem se afl banca central n calitatea sa de productor monetar. n domeniul monetar avem un monopol de stat, care poate decide s creasc oferta de bani ntr-un ritm mai mare sau mai mic n funcie de interesele politice. Important este faptul c banca central poate extinde oricnd masa monetar, deoarece banii de hrtie pe care i produce cost practic... zero. Astfel, devine foarte simplu pentru stat s adopte politica too big to fail, prin care bancherii i ceilali actori importani din sistemul financiar sunt ncurajai s se ndatoreze i s investeasc imprudent. Dac investiiile se ntorc cu profit, banii se duc n buzunarele bancherilor i ale celorlali juctori de pe pia. Dac investiiile aduc pierderi, acestea sunt externalizate prin inflaie. Practic, statul salveaz de la faliment bancherii pentru c, dup cum spuneam, nu l cost aproape nimic s produc banii necesari acoperirii respectivelor pierderi. Miznd pe capacitatea statului de a-i salva, bancherii se comport nesbuit - fenomen cunoscut sub numele de hazard moral. Nimnui nu-i mai pas de raionalitatea economic din moment ce eventualele pierderi pot fi pasate statului. De fapt, raionalitatea este ntoars pe dos. Devine rentabil s speculezi, s te ndatorezi, pentru c numai aa poi ctiga. Dac stai pe margine i te compori prudent, nu faci dect s iroseti o oportunitate i s pierzi (n raport cu ceilali)

9 Desigur, emisiunea monetar se repercuteaz asupra societii. Inflaia nu este altceva dect un impozit ascuns. Pe stat nu l cost nimic s fabrice bani, dar pe noi ne cost. Inflaia nseamn scderea puterii de cumprare a monedei, creterea costului vieii". Practic, fiecare individ este expropriat n favoarea grupurilor de interese care se situeaz n prima linie a celor care primesc banii emii de autoritatea monetar.

Exist i alte motive punctuale, specifice contextului, care au modelat acest avnt artificial. De exemplu, un rol important l-a avut politica guvernului american de ncurajare a creditrii populaiei srace - aa-numitele credite subprime - pe fondul mai vechii politici de cretere a numrului proprietarilor de case. Msurile legislative adoptate n acest sens au distorsionat alocarea creditului, n sensul stimulrii expansiunii construciei de locuine i creterii ponderii mprumuturilor neperformante. Dar n absena expansiunii monetare totul s-ar fi rezumat la redistribuirea avuiei - transparent, prin impozitare/subvenionare - n favoarea clasei srace a societii i a chiriailor. Inflaia a permis ns guvernului s ascund costul politicii sale i s genereze un veritabil castel din cri de joc (sau, mai degrab, din bancnote), un adevrat Caritas.

Cheia evitrii situaiilor de acest gen care se pot ntmpla n viitor st n nelegerea corect a trecutului. Din nefericire, dezbaterea public este dominat de experi" care i obin veniturile din relaiile pe care le ntrein cu statul sau cu sistemul financiar (atunci cnd prim-planul nu l dein politicienii nii). Nu ne putem atepta ca soluiile veritabile s vin de aici.

101.4 Principalele etape ale crizei . Criza financiar actual a izbucnit la nceputul anului 2007 n Statele Unite, nainte de a se extinde la toat economia mondial, reamintete AFP, care prezint principalele etape ale acestui fenomen.

Sursa: NewsIn2007- februarie - Din ce n ce mai muli clieni din Statele Unite nu i mai achit creditele de tip subprime (credite ipotecare cu grad ridicat de risc), ceea ce provoac primele falimente ale unor instituii bancare specializate.

- august - Cad bursele. Bncile centrale intervin pe piee cu lichiditi.

2008- 22 ianuarie - Banca central american (FED) i scade rata dobnzii de referin la 3,5%, cu trei sferturi de punct. - 17 februarie - Banca britanic Northern Rock este naionalizat. - 11 martie - O nou injecie masiv de lichiditi pe piaa creditelor de ctre bncile centrale, pentru a face fa contraciei acesteia.

- 16 martie - JPMorgan Chase anun achiziionarea bncii de investiii Bear Stearns, la un pre sczut i cu ajutorul FED.

- 7 septembrie - Trezoreria american decide naionalizarea bncilor Fannie Mae i Freddie Mac, dup ce acestea au suferit pierderi financiare importante.

- 15 septembrie - Banca de investiii Lehman Brothers i depune bilanul, iar Bank of America anun cumprarea Merrill Lynch.

- 16 septembrie - Compania de asigurri AIG (American International Group) este salvat de Guvernul american, care i ofer 85 de miliarde de dolari n schimbul a 79,9% din capital.

- 17 septembrie - Bursele din lume cad. Bncile centrale intensific operaiunile pentru injectarea de lichiditi pe pia.

- 18 septembrie - Banca britanic Lloyds TSB cumpr HBOS, instituie financiar concurent.

- 26 septembrie - JPMorgan preia controlul asupra Washington Mutual, cu ajutorul autoritilor federale.

11 - 28 septembrie - Compania de asigurri belgiano-olandez Fortis este ajutat de statele belgian, olandez i luxemburghez. Banca britanic Bradford and Bingley este naionalizat.

- 30 septembrie - Banca Dexia este naionalizat de autoritile franceze i belgiene.

- 3 octombrie - Camera Reprezentanilor adopt un plan de salvare a sectorului financiar, n valoare de 700 de miliarde de dolari. Senatul aprobase deja setul de msuri.

- 4 octombrie - Reuniune de urgen, la Paris, a liderilor membrilor europeni ai G8 (Germania, Frana, Italia, Marea Britanie), care nu reuesc s ajung la un acord privind nfiinarea unui fond european pentru susinerea instituiilor financiare aflate n dificultate.

- 5 octombrie - BNP Paribas preia Fortis n Belgia i Luxembourg, devenind cea mai mare banc de depozite din Europa.

- 8 octombrie - Londra anun un plan de salvare care include o naionalizare parial a bncilor. Fondul Monetar Internaional (FMI) revizuiete n scdere previziunile privind creterea economic mondial, n condiiile n care bursele sunt n scdere.

-10 octombrie - G7 i ia angajamentul s mpiedice falimentul oricrei bnci importante.

- 12 octombrie - Cele 15 ri din Zona euro ajung la un acord privind un plan de aciune: garantarea creditelor interbancare i posibila recapitalizare a bncilor.

- 13 octombrie : Cretere spectaculoas a burselor, n replic la mobilizarea guvernelor.

- 15 octombrie: Bursele cad din nou. Wall Strret nregistreaz cea mai mare scdere de dup 1987. Europenii, reunii la un summit la Bruxelles, cer organizarea unui summit mondial nainte de sfritul anului, pentru reformarea sistemului financiar internaional. Preul petrolului scade sub 70 de dolari barilul.

- 20 octombrie - Criza financiar risc s antreneze pierderea a 20 de milioane de locuri de munc n lume pn la sfritul anului 2009, avertizeaz Biroul Internaional pentru Munc.

- 24 octombrie - Islanda cere oficial FMI un ajutor de dou miliarde de dolari pentru a face fa crizei care i distruge sistemul bancar.

12 - 26 octombrie - FMI anun c acord un mprumut de 16,5 miliarde de dolari Ucrainei.

- 27 octombrie - rile membre G7 critic volatilitatea excesiv a ratei de schimb a yenului, care atinge cel mai ridicat nivel n comparaie cu dolarul din ultimii 13 ani.

- 28 octombrie - Euro ajunge la cel mai sczut nivel fa de dolar din aprilie 2006. FMI, UE i Banca Mondial anun c acord 20 de miliarde de euro mprumut Ungariei.

- 29 octombrie - FED scade rata dobnzii de referin la 1,0%.

- 31 octombrie - Banca Japoniei scade rata dobnzii de referin la 0,30%.

- 6 noiembrie - FMI anun c rile dezvoltate vor nregistra n 2009 prima contractare a Produsului Intern Brut din 1945, estimat la 0,3%. Creterea economic mondial este estimat la maxim 2,2%. Banca Central European (BCE) scade rata dobnzii de referin la 3,25%.

-15 noiembrie - prima reuniune la nivel nalt a G20, organizaie din care fac parte rile dezvoltate i economiiile emergente.

- 17 noiembrie - Japonia intr n recesiune economic; PIBul anual scade cu 0,4% n trimestrul al treilea.

- 18 noiembrie - GM, Ford i Chrysler cer Congresului o nou extindere a alocrilor din bani publici, avertiznd c industria auto este n pragul dezastrului. Aciunile General Motors i Ford se depreciaz, cunoscnd o scdere de 90%, respectiv 80%, n ultimele 12 luni.

- 20 noiembrie - UE acord Ungariei un mprumut de 6,5 miliarde euro. Preul petrolului atinge minimul ultimelor 22 de luni: 52,55 USD pe baril pe piaa de la New York. Statele din Nordul Europei vor acord Islandei un mprumut n valoare de 2,5 miliarde de dolari pentru a ajuta ara s-i revina din criza financiar cu care se confrunt. Banca central a Elveiei a cobort dobnda.

13Capitolul 2

Criza economica in Romania

2.1 Evolutia crizei actuale in Romania

n 2005 si 2006 contextul intern i internaional era unul favorabil Romniei. n 2005 ageniile de rating au acordat rii noastre pentru prima oar un calificativ de risc sczut (de tip investment grade). Anul 2006 a reprezentat al aptelea an consecutiv de cretere economic pentru Romnia, pe un fond descendent al inflaiei. Dinamica principalilor indicatori economici i financiari ai Romniei n general pozitiv arta un proces de recuperare a decalajelor fa de economiile emergente membre UE.

Piaa muncii

n 2007 condiiile nefavorabile la nivel mondial au determinat ca riscurile s se majoreze. Totodat, a aprut i o provocare relativ nou la adresa stabilitii macroeconomice i a celei financiare, pe piaa muncii: aceasta a suferit o ngustare continu, rod al exodului unei importante pri a forei de munc i al creterii economice ridicate din ultimii ase ani, ce a creat presiuni salariale mari, care au deteriorat profitabilitatea multor companii i, ca urmare, au slbit capacitatea de asigurare a serviciului datoriei bancare interne i de a rezista unor ocuri. Odat cu dezvoltarea crizei financiare, piaa muncii a continuat s fie o provocare deoarece omajul a nregistrat valori tot mai mari i a fost afectat capacitatea de rambursare a populaiei.

Cursul de schimb

Cursul de schimb a avut implicaii serioase asupra stabilitii financiare (ct i asupra stabilitii macroeconomice): finanarea extern a sectorului bancar era ridicat iar populaia i companiile se mprumutau practic n msur egal n moneda naional i n valut (n plus companiile se mprumutau pe scar larg din exterior). Volatilitatea monedei naionale era si este n continuare ridicat (n comparaie cu volatilitatea monedelor din regiune), fiind explicat i prin caracteristicile structurale ale pieei valutare, care o disting de alte piee regionale: volum relativ mic; scadena operaiunilor este n cea mai mare parte pe termen scurt; ponderea mic a instrumentelor derivate (deinute aproape n totalitate de nerezideni).

142.2 Cum este afectata Romania de criza economica mondiala?

n anii urmtori deteriorarea mediului economic i financiar internaional nu a ncetat s se manifeste, iar evoluiile viitoare au fost marcate de mari incertitudini.

Pentru Romnia, climatul extern actual i-a pus amprenta prin:

nrutirea percepiei la risc, inclusiv prin asocierea cu evoluiile regionale;

contracia pieelor de desfacere externe;

dificulti n finanarea extern;

la nivel microeconomic, dublarea riscului de lichiditate cu cel de solvabilitate.

Criza economica mondiala se amplifica pe fiecare zi ce trece, iar Romania incepe tot mai mult sa resimta aceasta recesiune economica, la care marii economisti de la nivel mondial nu reusesc sa-i gaseasca antidot. Iar cel mai tare se va resimti aceasta criza la nivelul companiilor din Romania.

Pe de o parte cele care au contractate credite pentru dezvoltare sau acoperirea altor nevoi de lucru, se vor trezi in fata imposibilitatii de a restitui aceste imprumuturi, concomitent cu ingreunarea posibilitatii de plata a furnizorilor, mai ales in cazul celor care au de facut plati in valuta.

Pe de alta parte, intrucat bursele mondiale se prabusesc , iar Bursa de Valori Bucuresti a pierdut in doar cateva zile peste 2 miliarde de euro, companiile nu mai pot miza pe acestea ca si surse de finantare, astfel incat o alta varianta de acoperire a nevoilor financiare este total blocata. Cum pe fondul crizei economice, este de asteptat ca si solicitarile de creditare din partea companiilor adresate bancilor sa scada, se contureaza astfel tabloul complet al unicei crize financiare, care va arunca in faliment extrem de multe companii dinRomania.

15Efectul este unul de recul, pentru ca,creditorii care in conditii normale ar fi fost de acord sa acorde mai multe termene de gratie partenerilor lor de afaceri de la care au de incasat bani, fiind acum in conditii de crizaeconomica sub presiunea creditorilor lor, vor pune o presiune si mai mare pe debitorii lor, sa li se plateasca banii, iar reactia va fi una in lant, intrucat extrem de multe companii nu vor gasi resursele necesare sa isi achite datoriile scadente, si vor lua, din pacate, calea falimentului. Intrebarea care se pune este: va fi capabila Romania sa gaseasca managerii si resursele care sa scoata tara din una din cele mai mari crize economice ale ultimului secol? .

Sa speram acest lucru, pentru ca altfel, primii loviti si afectati vor fi tot mici comercianti, care nu au forta financiara a marilor corporatii, si poate ca indirect prin aceasta criza economica la nivel mondial, nu se urmareste defapt decat instaurarea suprematiei marilor corporatii la nivel mondial.

Romania deja se afla sub impactul crizei financiare si economice internationale. Trebuie sa fim uniti acum, mai mult ca niciodata, in fata acestui fenomen pe care nu l-am declansat noi, pe care nu l-au declansat tarile cu un nivel de dezvoltare mai mic, ci a fost declansat de tarile dezvoltate . El a subliniat ca atat clasa politica, cat si sindicatele si patronatele trebuie sa fie unite in acest moment, pentru a putea identifica solutiile de depasire a crizei cu care se confrunta economia mondiala. Analistii economici critica dur pasivitatea partidelor fata de situatia Romaniei, in contextul noilor provocari. Ei spun ca in acest moment prioritara pentru politicieni ar trebui sa fie elaborarea unei strategii nationale de combatere a efectelor crizei, si nu o competitie intre principalii actori aspiranti la fotoliul de premier. Solutiile reale pentru diminuarea efectelor crizei economice vor fi foarte dure si, cu siguranta, toti romanii le vor resimti.

Surse din Banca Nationala a Romaniei au declarat ieri ca noul guvern va trebui sa creasca n 2009 toate taxele, inclusiv cota unica, la nivelul de 19%, pentru a face fata dezastrului care va afecta economia, n conditiile scaderii productiei si a cresterii somajului. In plus, BNR va recomanda noului executiv cresterea impozitului pe terenuri si pe cladiri si introducerea taxelor pe terenurile agricole la nivelul tarilor UE . Criza financiara globala a avut efecte in mai multe sectoare economice din Romania, precum industria auto, unde compania Dacia si-a intrerupt de mai multe ori productia, acuzand scaderea pietei interne din cauza taxei de poluare auto. "Decizia Guvernului de a renunta la plata TVA pentru lucrarile de reabilitare termica este binevenita, avand in vedere ca am solicitat acest lucru de multa vreme. Insa sunt neplacut surprins ca nu am fost consultati referitor la deciziile care trebuie luate pentru atenuarea efectelor crizei economice in piata constructiilor. Sistemul financiar din Romania a scapat deocamdata nevatamat de criza financiara mondiala. insa in ciuda soliditatii sistemului nostru bancar, economia reala a Romaniei va fi in curand afectata de caderile economice antrenate in Europa de aceasta degringolada financiara. Acesta este mesajul pe care presedintele si premierul romani l-au lansat la sfarsitul Consiliului European de toamna.

162.3 Impactul crizei asupra industriei mobilei

Unul dintre cele mai sensibile sectoare la turbulentele traversate de piata financiara si cea imobiliara in ultimul an este industria mobilierului. Producatorii si comerciantii ieseni din acest domeniu sustin ca in perioada scursa din acest an au inregistrat diminuari semnificative ale volumului vanzarilor, in ciuda reducerilor mari de preturi operate. Recesiunea a afectat piata mobilierului nu numai pe plan intern, ci si in ceea ce priveste relatiile cu partenerii de afaceri din strainatate.Potrivit reprezentantilor Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romania, exportul de mobilier s-a redus, in primul semestru al anului in curs, cu 16,6%, la 500 milioane de euro, de la 596 milioane euro, in aceeasi perioada a anului trecut, iar importurile au scazut cu 35,6%.Aceasta involutie a afectat si structura personalului angajat. La jumatatea acestui an, la nivel national, in industria mobilei activau aproape 60.000 de persoane, cu 23% mai putin decat in aceeasi perioada a anului trecut.Scumpirea creditelor a diminuat si mai mult capitalul disponibil in achizitiile de mobilier. Un alt aspect este legat de ceea ce managementul vestic numeste just in time. Din ce in ce mai multe companii incearca sa negocieze contracte generice, pe o perioada mai indelungata fara o valoare fixa, care sa le permita alocarea resurselor, in cazul nostru cumpararea de mobilier, doar atunci cand este nevoie. Si nu in ultimul rand, blocajele financiare, colaborate cu scumpirea creditelor, au dus la cresterea consistenta a perioadei de plata, multe firme incercand sa foloseasca un credit furnizor in locul liniilor de credit de la propria banca.

2.4 Modalitati de combatere a crizei

Romania deja se afla sub impactul crizei financiare si economice internationale. Trebuie sa fim uniti acum, mai mult ca niciodata, in fata acestui fenomen pe care nu l-am declansat noi, pe care nu l-au declansat tarile cu un nivel de dezvoltare mai mic, ci a fost declansat de tarile dezvoltate . El a subliniat ca atat clasa politica, cat si sindicatele si patronatele trebuie sa fie unite in acest moment, pentru a putea identifica solutiile de depasire a crizei cu care se confrunta economia mondiala. Analistii economici critica dur pasivitatea partidelor fata de situatia Romaniei, in contextul noilor provocari. Ei spun ca in acest moment prioritara pentru politicieni ar trebui sa fie elaborarea unei strategii nationale de combatere a efectelor crizei, si nu o competitie intre principalii actori aspiranti la fotoliul de premier. Solutiile reale pentru diminuarea efectelor crizei economice vor fi foarte dure si, cu siguranta, toti romanii le vor resimti. Surse din Banca Nationala a Romaniei au declarat ieri ca noul guvern va trebui sa creasca n 2009 toate taxele, inclusiv cota unica, la nivelul de 19%, pentru a face fata dezastrului care va afecta economia, n conditiile scaderii productiei si a cresterii somajului. In plus, BNR va recomanda noului executiv cresterea impozitului pe terenuri si pe cladiri si introducerea taxelor pe terenurile agricole la nivelul tarilor UE .17 Criza financiara globala a avut efecte in mai multe sectoare economice din Romania, precum industria auto, unde compania Dacia si-a intrerupt de mai multe ori productia, acuzand scaderea pietei interne din cauza taxei de poluare auto. "Decizia Guvernului de a renunta la plata TVA pentru lucrarile de reabilitare termica este binevenita, avand in vedere ca am solicitat acest lucru de multa vreme. Insa sunt neplacut surprins ca nu am fost consultati referitor la deciziile care trebuie luate pentru atenuarea efectelor crizei economice in piata constructiilor. Sistemul financiar din Romania a scapat deocamdata nevatamat de criza financiara mondiala. insa in ciuda soliditatii sistemului nostru bancar, economia reala a Romaniei va fi in curand afectata de caderile economice antrenate in Europa de aceasta degringolada financiara. Acesta este mesajul pe care presedintele si premierul romani l-au lansat la sfarsitul Consiliului European de toamna. Criza economica nu ne va ierta , a avertizat presedintele tarii, caci 'nu putem fi o insula de bunastare intr-un ocean de dezastru', a explicat si prim-ministrul.

Companiile ar trebui sa reduca salariile, pentru a-si putea pastra toti angajatii, iar statul ar trebui sa investeasca in infrastructura, chiar cu riscul injumatatirii salariilor, pentru ca Romania sa poata iesi din criza, este de parere omul de afaceri Ion Tiriac.

Miliardarul roman crede ca o mare parte din imprumuturile contractate de Romania ar trebui sa fie directionate spre construirea de autostrazi si dezvoltarea infrastructurii in general, lipsa acesteia fiind motivul principal pentru care investitorii ocolesc Romania. Fara infrastructura, tara moare in viitor. Noi am pierdut ocazia de a avea o fabrica Mercedes, din cauza infrastructurii. Bine ca a venit Ford, ca alea sunt niste locuri de munca reale", a spus Tiriac, prezent in cadrul emisiunii "Dupa 20 de ani", la Pro TV.

Omul de afaceri crede ca Romania va iesi din recesiune la un an si un sfert dupa Statele Unite, insa, pentru realizarea acestui scop, "toata lumea trebuie sa puna umarul".

Astfel, in loc sa concedieze mii de oameni, companiile ar trebui sa reduca salariile, in perioada de criza. "Ce face un individ daca il dai afara si ii dai trei salarii? Luna a patra ce face?", s-a intreabat Tiriac.

De altfel, omul de afaceri declara ca a venit cu bani de acasa si a redus volumul de afaceri, pentru a nu fi nevoit sa disponibilizeze angajatii.

Agricultura, bioenergia si turismul pot scoate Romania din criza

In afara de afacerile clasice, precum imobiliarele, care, in opinia lui Tiriac, vor continua sa creaca dupa incheierea crizei, Romania ar trebui sa se concentreze pe dezvoltarea agriculturii, producerii de bioenergie si pe turism. 18

Agricultura ar trebui sa fie o joaca pentru noi, cu resursele pe care le avem de la Bruxelles. Problema este ca Nea' Ion si Vasilica nu stiu sa traga banii, pentru jumatatea aia de hectar pe care o au", a spus Tiriac.

Potrivit spuselor sale, un domeniu care se va dezvolta imens in urmatorii 20 de ani, este bioenergia, care ofera un ROI (return of investment) de 25%. "Cei care cumpara energie exista intotdeauna. In Romania, eu il cunosc pe Porumboiu, care, probabil, o sa se lanseze cu capul inainte in acest domeniu", a spus omul de afaceri.

Nu in ultimul rand, Romania are un mare potential turistic. Pe de alta parte, turismul din Romania se afla la nivelul "epocii de piatra", crede miliardarul.

Pentru a functiona, ar trebui, de exemplu, construite partii de schi in toata zona dintre Sinaia si Brasov, in urma unor investitii private, prin licitatie.

"Noi n-am facut nimic cu promovarea Romaniei. Imaginea a fost dezastruoasa, nu stiau nimic despre Delta, Carpati, Marea Neagra. Avem un litoral destul de acceptabil ca marime, dar nu am facut nimic macro. Am facut aici o casuta, aici patru paturi, dincolo cinci. In Poiana Brasov, e o catastrofa, am dat voie oricui, sa construiasca oricum", a spus Tiriac.

Miliardarul crede ca nu exista solutii simple si unice pentru iesirea din criza, dar lucrurile depind mult de actiunile clasei politice. Dupa parerea sa, ar trebui sa existe un singur partid, un singur lider, care sa aiba controlul total, sau sa existe o guvernare fara partide, in care sa fie alesi cei mai buni oameni de la fiecare grupare politica si din fiecare domeniu in parte.

"Cand ai toata puterea in mana, poti sa faci diferenta. Ma uit la Spania, acum 20 de ani era in urma Romaniei in general. A avut norocul sa aiba doi conducatori, care au avut o mana forte, au guvernat cu partidele lor si au facut tara sa progreseze. E adevarat, au si luat de la Bruexelles de sapte ori cat o sa luam noi de acum incolo", a spus Tiriac. El a adaugat ca sindicatele ar trebui sa inteleaga, la randul lor, ca nu mai existe bani "in pusculita" si sa nu mai insiste sa primeasca mai multi bani. "Sunt sindicatele pregatite sa socoteasca? Cei care i-au ales, au ales prost conducatorii sindicatelor. La ce foloseste greva sindicatelor? Opreste si putinul care ne-a mai ramas", a spus omul de afaceri.

Tiriac a incheiat estimand ca Romania va ajunge la o adevaratul capitalism intr-o perioada cuprinsa intre 10 si 20 de ani. 19Capitolul 3

Impactul crizei actuale asupra firmei Elixdan3.1.1 Scurt istoric al firmei

Societatea comerciala ELIXDAN a fost infiintata in anul 1996, avand ca obiect de activitate comertul cu materiale de constructii si are sediul social in Moreni, judetul Dambovita. Astazi oferim clientilor nostri o gama diversificata de produse si servicii, venind tot timpul in intampinarea cererilor pe care acestia ni le fac, cu operativitate si profesionalism. Bucurandu-ne de o reputatie foarte buna in randul partenerilor nostri, suntem siguri ca produsele si serviciile companiei noastre va vor oferi o satisfactie garantata. Elixdan este onorata sa raspunda oricarei solicitari din partea dumneavoastra referitoare la oferta noastra de produse si servicii. Filozofia noastr este c putem merge inainte numai daca clientii sunt multumiti, de aceea ne straduim sa satisfacem toate dorintele acestora. Dorim sa fim parteneri de incredere din toate punctele de vedere.3.1.2 Obiectul de activitate al firmei

Suntem o societate cu o echipa de profesionisti tineri, dinamici, care plaseaza in centrul atentiei clientul, cu necesitatile si dorintele sale.

Obiectul nostru de activitate este confectionarea oricarui tip de mobilier din PAL melaminat, MDF, postforming si PAL furniruit. Furnizorii nostri sunt selectati pe baza unor criterii precise care au ca scop mentinerea calitatii produselor.

Procesele de fabricatie sunt conform celor mai inalte tehnologii si pentru aceasta suntem dotati cu mijloace de productie moderne: masini unelte specializate, scule de la producatori consacrati.

20

Debitarea:

Oferim debitare, cantuire, decupare materiale melaminate la dimensiunile solicitate de catre client. Prelucrarea se face cu utilaje profesionale, calitatea executiei fiind garantata. Manipularea, prelucrarea, depozitarea materialelor si a produselor finite sunt asigurate de personal cu experienta si in conditii optime de calitate si siguranta.Consultanta si proiectare:Echipa noastra iti pune la dispozitie experienta ei in productia de mobilier la comanda, realizand impreuna cu tine un preview al mobilei pe care ti-o doresti. Un consultant se deplaseaza acasa la tine pentru masuratoare si stabilirea primelor detalii, apoi totul ia forma cu ajutorul softurilor de proiectare, forma finala fiind ajustata conform dorintelor tale.Transport si montaj:Transportul si montajul sunt asigurate cu profesionalism de o echipa cu experienta in domeniu. Pe durata transportului mobila este protejata prin ambalare cu materiale specifice, iar montajul se face acordand atentie deosebita detaliilor, pentru ca mobila ta sa fie asa cum ti-ai dorit-o.

3.1.3 Resursele firmei

Resursele umane

Forta unei firme sta in profesionalismul angajatilor sai. Cu cat acestia sunt mai bine pregatiti pentru posturile pe care le ocupa si cu cat sunt mai motivate, cu atat firma va devenii o concurenta puternica. Elixdan are 13 angajati, dintre care 7 tamplari universali si operatori CNC, 1 sef atelier mobilier, 1 inginer tehnolog, 1 consultant de vanzari, 1 secretara, 2 soferi.21Resursele materiale

Firma Elixdan isi desfasoara activitatea in orasul Moreni judetul Dambovita,strada Mihai Eminescu, Nr. 28Calitatea produselor este principalul criteriu in stabilirea furnizorilor si a comenzilor catre acestia, acest lucru fiind in beneficiul clientilor nostri.Elixdan dispune de un sediu utilat comform standardelor actuale, de 5 calculatoare utilizate pentru procesul de proiectare, precum si alte echipamente utlizate precum masina combinata de fasonat-taiat, masina de taiat circular si bordurat, masina pentru taiat placi ceramice, masina taiat marmura, masina taiat puzzle. Toate acestea contribuie la prelucrarea profesionala a mobilei dupa toate cerintele cumparatorilor.Resursele financiare

Intr-o economie moderna, de regula, necesarul de resurse depaseste posibilitatile de procurare a acestora. De asemenea, in timp ce resursele au un caracter limitat, cererea de resurse inregistreaza o tendinta de crestere continua. Resursele, ca elemente ale bogatiei unei natiuni, includ in structura lor, alaturi de resursele materiale, umane, informationale, valutare, si resursele financiare. Resursele financiare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor economico-sociale intr-o anumita perioada de timp.

Pentru a functiona la capacitatea maxima intr-o perioada de 6 luni, firma Elixdan aloca cheltuielilor pentru deplasari si materialele necesare, precum si salariilor angajatilor aproxamativ 900 milioane(lei vechi). Alte aproximativ 200 milioane(lei vechi) sunt alocate taxelor si impozitelor. Profitul real ajunge undeva in jurul valorii de 500 milioane(lei vechi).

3.2 Situatia firmei in raport cu criza actuala

Diminuarea comenzilor si lipsa finantelor sunt principalele probleme cu care se confrunta ca urmare a crizei economico-financiare,majoritatea intreprinderilor mici si mijlocii(IMM) din Romania .Fenomenul se extinde destul de rapid la nivelul unui numar din ce in ce mai mare de firme.

Reprezentantii Consiliului National al Intreprinderilor mici si mijlocii(CNIPMMR) estimeaza ca peste 9 din cele peste 600000 de IMM-uri din tara sunt afectate de criza financiara iar solutia pentru redresarea domeniului ar putea veni din adoptarea urgenta a legislatiei necesare operationalizarii masurilor de criza pentru sustinerea firmelor. 22 Elixdan este afectata in mod indirect de criza economico-financiara actuala,deoarece peste 80% din lucrarile efectuate le are cu statul,acesta din urma find afectat in mod direct de criza actuala. Deasemenea numarul licitatiilor a inceput sa scada drastic, in contextual in care numarul firmelor si al pretului per achizitie a ramas acelasi.

Inainte de extinderea fenomenului crizei actuale, situatia firmei era favorabila, insa incepand cu luna ianuarie a anului curent criza a inceput sa se resimta treptat. Astfel, ofertele de vanzare au scazut cu aproximativ 50%, iar conducerea firmei s-a vazut obligata sa renunte la serviciile oferite de 4 dintre angajatii firmei. Deasemenea, introducerea impozitului forfecar a fost una dintre cauzele care au condus la instalarea starii de criza in firma.

Scaderea costurilor si automat a profitului precum si negocierea mai mare a furnizarii si a materiilor prime sunt unele dintre putinele modalitati de combatere a crizei

in cadrul firmei Elixdan.Bilant201020112012

Active imobilizate2,585,0282,300,3962,227,604

Active circulante1,676,6192,065,6521,533,458

Cont profit si pierdere

Cifra de afaceri16,186,98917,094,39612,244,488

Venituri totale16,341,89817,553,90412,824,706

Cheltuieli totale15,291,47116,845,87012,436,385

Profit net/pierdere321,578592,603880,510

Marja profit net5,44%4,53%2,63%

Numar angajati14139

233.3 Concluzii Anul 2012 va fi unul greu pentru economia Romaniei, din cauza bugetului strict si a limitarii creditarii. Dupa doi ani de recesiune si austeritate, romanii ar fi avut nevoie si de vesti bune. Aceasta este parerea saptamanalului britanic The Economist, care continua, spunand ca anuntul cresterii economice de 4,4%, din ce de-al treilea trimestru, a fost primit cu caldura. Aceasta bucurie nu va rezista mult timp, insa, din cauza efectelor rezultate din criza zonei euro, a unei limitari din partea bancilor, dar si din cauza platilor imprumutului FMI, toate fiind programate pentru anul viitor. Ministrul Finantelor, Gheorghe Ialomitianu, a descris bugetul anului 2012, ca fiind unul "prudent", care isi face loc prin Parlament. Masurile bugetare includ inghetarea salariilor bugetare si a pensiilor, introducerea coplatii in sistemul medical si privatizarea anumitor companii ale statului. Guvernul spera ca, prin asermenea masuri, va aduce deficitul bugetar la o valoare de 1,9% din PIB, in 2012, de la o cifra de 4,4%, in 2011. Acest lucru depinde, insa, de anumite masuri, precum o crestere economica de 2% si de mai multi bani din partea Uniunii Europene.

Bugetul pe 2012, adoptat pe articole cu tam-tam - Opozitia n-a avut niciun cuvant

In ciuda celor 8.000 de amendamente depuse de Opozitie, proiectul de lege pentru bugetul pe 2012 a reusit sa treaca destul de usor prin comisiile de specialitate din Parlament, marti, mai comenteaza cotidianul britanic.Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a revizuit, recent, previziunile sale pentru cresterea economica din Romania, din 2012, de la 3,8%, la doar 1,1%.

Bancile straine strang punga in vremuri de criza

In jur de 16% din totalul bancilor din Romania apartin unor institutii grecesti, iar mare parte din restul unitatilor bancare, inclusiv unele mari, sunt proprietatea bancilor din Austria. Acestea din urma au fost avertizate de Viena sa limiteze creditarile catre sucursalele lor, pentru a indeplini cerintele UE.

Traian Basescu a adoptat o atitudinte ferma impotriva bancilor care fac "profituri uriase" in Romania, dar care s-au speriat dupa aparitia crizei. Dupa declaratiile presedintelui, bancile din Austria au dat asigurari ca operatiunile din Romania sunt puternice si nu vor fi afectate, mai noteaza The Economist. 24

Bibliografie

http://www.mehedinteanul.ro/component/search/?searchword=criza%20economica&searchphrase=all&Itemid=152http://www.juridice.ro/156200/criza-financiara-efecte-la-nivelul-intreprinderii.htmlhttp://www.ziare.com/articole/criza+economica+romania+2012http://ro.wikipedia.org/wiki/Criza_economic%C4%83_mondial%C4%83_din_2008%E2%80%932012http://www.ecol.ro/content/criza-financiara-actuala-scurta-critica-a-explicatiilor-mainstreamhttp://gandeste.org/?s=criza+financiara+mondiala+un+fenomen+ciclichttp://crys-fesus.blogspot.com/2008/11/modalitati-de-combatere-crizei.html http://www.newsin.ro/index.php?cid=search&hid=media&text=etapele%20crizei&FluxIDS=sr0-002&ItemType=news&StartDate=01-01-2012&Search=1 http://www.firme.info/elixdan-prod-com-impex-srl-cui8614510/http://www.financiarul.ro/2009/10/05/criza-afecteaza-din-plin-industria-mobilei/http://acrm.ro/index.php/evenimenteacrm/63-kinnarps-piata-mobilei-afectata-de-criza-lipsa-de-politici-coerente-costuri-mari-si-garajistihttp://www.elixdan.ro/mobila-servicii.php

25 PAGE