R O M N I A Â MINISTERUL MEDIULUI Ş I DEZVOLT Ă RII DURABILE INSTITUTUL NA Ţ IONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE DELTA DUN Ă RII - TULCEA PARTENERI: STUDIU DE CERCETARE COD CPSA 7420.73, 7420.74 REDIMENSIONAREA ECOLOGICĂ ŞI ECONOMICĂ PE SECTORUL ROMÂNESC AL LUNCII DUNĂRII BLACK SEA SER BIA BULGARIA UKRAINE R . M O L D O V A ROMANIA Km . 1075 Km .0 3 4 5 CONTRACT NR. 3683 / M.M.D.D. / 2006 BENEFICIAR : Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile 2008
Transcript
R O M N I AÂ
M IN ISTE RU L MED IU LU I Ş I DEZ VOLTĂR II DU R AB ILE
IN S TIT UTU L N AŢ IO NA L D E CE R C ETA R E-D E ZV O LTA REDE LTA DU NĂR II - T UL CE A
PA RT ENER I:
STUDIU DE CERCETARE COD CPSA 7420.73, 7420.74
REDIMENSIONAREA ECOLOGICĂ ŞI ECONOMICĂ PE SECTORUL ROMÂNESC AL LUNCII DUNĂRII
BLACK SEA
SERBIA
BULGARIA
UKRAINE
R.M
OLD
OVA
ROMANIA
Km . 1075
Km .0
3
4
5
CONTRACT NR. 3683 / M.M.D.D. / 2006
BENEFICIAR : Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
REDIMENSIONAREA ECOLOGICĂ ŞI ECONOMICĂ PE SECTORUL ROMÂNESC AL LUNCII DUNĂRII
REZUMAT RAPORT
Director General INCDDD Tulcea Romulus ŞTIUCĂ Director Ştiinţific INCDDD Tulcea dr. ing. Mircea STARAŞ Responsabil Contract INCDDD Tulcea dr. ing. Iulian NICHERSU
2008
T U L C E A
COLECTIVUL DE LUCRU INCDDD TULCEA dr. ing. Iulian NICHERSU ing. Romulus ŞTIUCĂ ing. Adrian CONSTANTINESCU dr. ing. Ion GRIGORAŞ drd. geograf Marian MIERLĂ
geograf Eugenia MARIN geograf Cristian TRIFANOV asistent cercetare Florentina SELA
pr. Cristian LULI pr. Eugenia LUNGU
CONSORŢIUL MNT-LIDAR
dr. geograf Ioan BALIN dr. ing. Michel MEMIER ing. Loic GALISSON ing. Nans LIBRALESSO ing.Juge CYRIL
ing. Richard REFOUVELET INHGA BUCUREŞTI
dr. ing. Petre STANCIU dr. ing. Viorel CHENDEŞ Ing. consilier Nicolae MORARU Ing. Maria MINAZZI Ing. Felicia IACOB Tehn. Cîrstina NASTASE Tehn. Luminita MIHALACHE Tehn. Georgeta MATEESCU Tehn. Vasilica TACHE ISPIF BUCUREŞTI
dr. ing. Victor MĂIŢĂ ing. consilier Nicolae MORARU
REDIMENSIONAREA ECOLOGICĂ ŞI ECONOMICĂ
ÎN SECTORUL ROMÂNESC AL LUNCII DUNĂRII
1 Introducere
Programul de redimensionare ecologică şi economică a incintelor amenajate din Lunca şi Delta Dunării a fost conceput şi lansat pentru a acorda asistenţã Guvernului României în procesul de planificare strategicã pe termen lung pentru atingerea obiectivelor Directivei Cadru a Apei, precum şi în implementarea efectivã a sarcinilor privind prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor, stipulate de Strategia Naţională de Management a Riscului la Inundaţii.
Situaţia actuală/tendinţe privind condiţiile de mediu din Lunca Dunării Inferioare - Sectorul Românesc
Lunca Dunării este cea mai nouă parte a Văii Dunării Inferioare, formată prin acţiunea complexă de eroziune laterală şi de acumulare a fluviului, sub influenţa tendinţei generale de înălţare a albiei din holocen şi a oscilaţiilor obişnuite (sezoniere şi accidentale) ale nivelurilor şi debitelor. În denumirea generică de Luncă Inundabilă a Dunării Inferioare înţelegem tot ceea ce Dunărea a construit prin aluvionare şi este supus acţiunii directe a apelor ei: lunca propriu-zisă desfăşurată în amonte de Călăraşi, Balta Borcei şi Balta Brăilei. Bălţile Dunării reprezintă o luncă generată de acţiunea a două sau mai multe braţe, în care sensul aluvionării, indiferent că se face direct sau prin privaluri, este dirijat de la periferie spre interior.
Pe parcursul ultimului secol, lunca inundabilă a Dunării – sectorul românesc a fost în cea mai mare parte îndiguită, ecosistemele acestei zone umede fiind alterate şi în cea mai mare parte desfiinţate. Dacă dinamica fluvială nu mai poate crea noi ecosisteme, sectoarele îndiguite ale luncii inundabile tind spre terestrializare, înţeleasă ca fenomen de schimbare a ecosistemului zonei umede în ecosistem terestru sub impact antropic.
În acest sens se pot aprecia următoarele aspecte generale:
• Caracterele generale ale reliefului luncii sunt un rezultat direct al intensităţii viiturilor şi inundaţiilor, intensitate înţeleasă atât ca frecvenţă, cât şi ca amplitudine şi durată;
• Complexitatea fundamentului geologic, mobilitatea acestuia şi particularităţile evoluţiei geomorfologice a regiunii, explică cursul foarte complicat al Dunării cu numeroase schimbări de direcţie, bucle mari şi meandre. Eroziunea, transportul şi acumularea se desfăşoară simultan, dar pe întreaga albie a Dunării, dominant fiind procesul de transport şi de acumulare, prin tendinţa continuă de formare şi înălţare a patului de aluviuni. Intensitatea proceselor fluviale variază foarte mult în decursul unui an, în funcţie de modificările hidrologice din albie, de la nivelurile cele mai scăzute, când procesele se desfăşoară numai în cadrul limitat al albiei minore, până la nivelurile maxime, când procesele se extind pe o suprafaţă mult mai mare, incluzând o bună parte din albia majoră;
• Îndiguirea aproape integrală a Luncii Dunării cu diguri insubmersibile a afectat atât sistemul hidrogeomorfologic dar şi topoclimatele locale şi regionale, fenomen accentuat în condiţiile schimbărilor climatice globale;
• Ca urmare a eliminării luncii inundabile, capacitatea de retenţie a nutrienţilor a fost depăşită şi începând din anii 1970, apele Dunării sunt afectate de o eutrofizare puternică, care a dus la reducerea sau pierderea macrofitelor submerse, schimbarea spectrului specific algal şi la proliferarea speciilor competitive în condiţii de exces de nutrienţi (ex. algele verzi-albastre).
Aceste fenomene afectează ciclurile trofice, ducând la scăderea diversităţii biologice prin dispariţia unor specii, dintre care multe cu valoare peisagistică şi chiar economică ridicată. De asemenea, procesele hidromorfologice cu implicaţii în dimensionarea albiei minore de care
depinde scurgerea în bune condiţii, au fost afectate, observându-se deplasări ale curentului Dunării;
• O altă acţiune ale cărei efecte nu au fost luate în seamă a constat în construirea barajelor şi formarea lacurilor de acumulare necesare obţinerii energiei electrice. Apariţia acestora a dus la modificarea regimului inundaţiilor şi la scăderea cantităţii de aluviuni transportată de Dunăre, datorită decantării apelor, având ca efect modificări majore în dinamica litoralului românesc. Un alt efect al barajelor construite îl constituie întreruperea căilor de migraţie pentru reproducere a unor specii de sturioni cu mare valoare economică.
Transformarea acestor ecosisteme ale Luncii Dunării în ecosisteme terestre a redus funcţiile lor (ecologice, economice, recreaţionale, estetice şi educaţionale), la una singură - economică.
Lucrările de îndiguire executate în anii ’60, pe o distanţă de aproximativ 800 km de-a lungul malului românesc, în scopul obţinerii de terenuri arabile, au dus practic la dispariţia luncii inundabile. Efectele acestei acţiuni, au apărut mult mai târziu şi s-au manifestat prin:
o Eutrofizarea apelor din Delta Dunării şi parţial din nord-vestul Mării Negre, datorită eliminării efectului de filtrare a luncii inundabile şi deci a creşterii cantităţilor de nutrienţi, proveniţi din practicarea agriculturii intensive şi deversările neepurate ale oraşelor riverane, transportate de apele Dunării;
o Schimbarea spectrului specific piscicol şi scăderea dramatică a populaţiilor de peşti cu valoare economică ridicată (în special a crapului) datorate dispariţiei zonelor cu apă puţin adâncă, propice depunerii icrelor şi hrănirii puietului.
Astăzi, mai mult ca oricând, sesizând aceste adevăruri de necontestat, oamenii de ştiinţă de pretutindeni şi-au concentrat toată atenţia asupra studiului ecosistemelor cursurilor de apă. Mărturiile istorice relevă informaţii despre inundaţiile din acest areal: „În timpul marilor inundaţii, cum a fost, de pildă, în anul 1897 - şi poate fi comparată cu cea din 2006, toată această zonă de baltă a format un singur întins de ape. În aceste cazuri numai sălciile, stând şi ele cu tulpina în apă, indică limitele bălţilor, ale gârlelor şi chiar ale fluviului. În timpul apelor mici rămân suficiente spaţii zvântate, acoperite cu păduri de sălcii sau plopi şi cu pajişti, care servesc pentru păşunat. Din timpuri străvechi, balta a atras spre ea turme de oi transhumante din Carpaţi pentru iernat. Fenomenul acesta nu s-a oprit nici azi. Prin cantitatea de căldură pe care apele sale o degajă mai ales toamna, ca şi prin adăpostul oferit de regiunile învecinate, «balta» este mai caldă decât acestea...Vegetaţia şi fauna sunt identice cu ale Deltei.” (Vintilă Mihăilescu).
Fluviul Dunărea trebuie considerat a fi mult mai mult decât un subiect al hidraulicii. Impreună cu albia sa majoră - lunca inundabilă sau în accepţiunea populară “baltă” în sensul de regiune geografică naturală creată şi influenţată de el, reprezintă un ecosistem deosebit de complex, care asigură habitat pentru o deosebit de bogată floră şi faună dar şi suport al activităţilor socio-economice.
Savantul Grigore Antipa, a promovat concepţia naturalistă de amenajare extensivă, predominant piscicolă - care susţine îndiguirea întreruptă a Luncii Dunării şi numai pe terenurile cu cote mai ridicate, restrângându-se suprafaţa îndiguită la numai 130.000ha, iar digurile propuse urmând să fie submersibile, astfel încât în medie o dată la 10 ani, terenurile apărate să poată fi inundate, iar folosirea lor să fie complexă piscicolă şi silvică.
Argumentele în favoarea acestei teze: � Incapacitatea digurilor insubmersibile de a asigura o apărare certă a terenurilor şi
inevitabilele catastrofe care ar decurge – exemplificându-se prin ruperile digurilor observate în decursul timpurilor;
� Modificarea echilibrului hidrologic al fluviului care, lipsit de albia majoră, şi-ar ridica nivelul la viituri în aşa măsură, încât porturile, aşezările omeneşti ar fi inundate, digurile ar fi depăşite, iar albia minoră şi-ar pierde stabilitatea;
� Scăderea rapidă a fertilităţii solului datorită încetării aportului de substanţe fertilizante pe care-l asigurau inundările periodice;
� Scăderea producţiei de peşte, datorită nu numai scoaterii din producţie a bălţilor permanente, ci şi restrângerii suprafeţei de întinsură a apei de inundaţie care constituie o zonă de împuiere naturală a peştelui.
Protejarea diversităţii biologice şi dezvoltarea durabilă reprezintă priorităţi ale Guvernului Român, care se înscriu în cerinţele Strategiei Paneuropene de conservare a diversităţii biologice şi a peisajului, prin definirea metodologiei de realizare a acestui Program, ale cărui obiective sunt:
� Evaluarea stării actuale a luncii Dunării şi elaborarea planurilor de management în scopul asigurării managementului integrat;
� Constituirea unor arii protejate - zone naturale în Lunca Dunării, care şi-au păstrat caracteristicile iniţiale de bălţi, lacuri, zăvoaie etc., în scopul creării unei reţele de situri naturale;
� Desemnarea zonelor umede din Lunca Dunării, care îndeplinesc condiţiile necesare pentru a fi declarate zone umede de importanţă internaţională conform Convenţiei de la Ramsar, SCI / SPA;
� Redimensionarea ecologică şi economică a unor zone desecate în scopuri agricole, care în prezent au fost inundate sau sunt abandonate şi nu mai corespund ţelului pentru care au fost amenajate.
Obiectiv 1 – RECONSIDERAREA LINIILOR DE APĂRARE A LOCALITĂŢILOR ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR
1.1 – Elaborarea modelului digital al terenurilor ● Aplicaţie LIDAR pentru modelul digital al terenului (MDT) Luncii Dunării Inferioare - sectorul românesc Observaţii LASER din avion şi obţinerea imaginilor fotografice
Principala activitate a acţiunii de Elaborare a Modelului Numeric de Teren prin tehnica LIDAR (Lidar Detection and Ranging) a fost efectuarea zborului de scanare cu un sistem LIDAR a suprafeţelor din arealul Luncii Dunării. Avionul folosit este de tip PartenAvia în care a fost îmbarcat un Scaner laser Riegl LMS-Q560.
Elaborarea modelului numeric de teren (MDT) prin metoda LIDAR (Lidar Detection and Ranging) este bazată pe detecţia ecoului/retrodifuziei unui puls laser şi măsurarea timpului de zbor dus-întors a avionului - obiect scanat (ex. suprafaţa terestră).
Pentru acest studiu este propusă înregistrarea primului şi ultimului ecou, în vederea obţinerii Modelului Numeric de Teren (MDT), permiţând astfel şi segmentarea zonelor acoperite de vegetaţie.
Pe baza parametrilor de zbor aleşi în funcţie de specificaţiile CS (Caiet de sarcini), s-au atins obiectivele de precizie cerute, astfel:
- Înălţimea de zbor de 450-500 m a permis asigurarea unei precizii altimetrice relative de 5 cm;
- Viteza de 45 m/s permite obţinerea unei densităţi de puncte relativ mare, ex. 4-5 pts/m2;
- Acoperirea laterală de 20% permite asigurarea unei scanări integrale a suprafeţei cu risc scăzut de goluri între benzi;
- Densitatea brută de puncte laser de 4-5 pts/m² a permis detectarea fără ambiguitate şi de manieră perfect exhaustivă a ansamblurilor de lucrări civile diverse şi de mici dimensiuni, cu referire la suprafaţa scanată, ex. diguri, canale etc.;
- Distribuţia spaţială de puncte laser a fost omogenă în direcţia de zbor-perpendiculară la acesta.
Observaţiile LIDAR şi FOTOGRAMMETRICE au fost realizate pe întreaga suprafaţă contractuală, cu excepţia suprafeţelor strict neautorizate (ex. perimetrul Centralei Nucleare Cernavodă), conform Autorizaţiei ORNISS ataşată în Anexă, alături de alte documente ce exemplifică partea administrativă de obţinere a autorizaţiilor (ex. cereri, acorduri etc.). Pentru ilustrarea rezultatelor tip obţinute din observaţiile LIDAR, ca titlu de exemplu în cele ce urmează, s-a făcut o tratare preliminară de primă aproximaţie a 2 zone selectate în regiunea Galaţi
Prezentări şi ipostaze ale Modelului Numeric al Terenului şi subprodusele acestuia obţinute din observaţiile LIDAR, în regiunea Galaţi (Dunăre-Şantier Naval - Împrejurimi), ca titlu de exemplu.
Diferite benzi de zbor LIDAR de lăţime ~ 500 m şi lungime 15.000 m, cu o acoperire laterală de aproximativ 20% în zona Galaţi.
Intensitatea ecoului semnalului LIDAR („albedo”) corespunde aceleiaşi suprafeţe. Dunărea este identificată prin culoarea neagră, în stânga, adică prezintă lipsă de semnal LIDAR.
Vedere în cod culorilor ale altitudinilor. Se remarcă, în negru Dunărea la stânga şi relieful colinelor în dreapta jos a imaginii.
Ilustrare a modelului numeric de teren de altitudine. Se disting foarte clar colinele de canale, digul Dunării sau alte lucrări de amenajare.
În figura de mai jos este prezentată capacitatea scanării LIDAR de a reda atât solul cât şi acoperirea cu vegetaţie. În secţiunea AA se distinge profilul digului de apărare şi protecţie.
În figurile ce urmează sunt exemplificate diverse extracte de profile:
Profil transversal la un canal pe reprezentarea cantitativă a modelului numeric de teren
Profil transversal al unui canal pe reprezentarea cantitativă a modelului numeric de teren
Observaţiile fotogrammetrice s-au efectuat cu aparatul de zbor BEECHCRAFT B200 King Air, fotografiile în format color (RBV) – Pan Cromatic (alb-negru) şi IRC fiin realizate cu o cameră model LEICA ADS 40 (cf. documentaţiei tehnice complete, din Anexă) la o rezoluţie la sol de 50 cm. Planul de zbor al observaţiilor fotografice este prezentat în figura de mai jos:
Liniile reprezintă axele de zbor cu benzi de o lărgime de ~ 6 km, fotografiate de la o înălţime de 5000 m.
Imaginea fotogrammetrică a Amenajării Piscicole Slobozia - Judeţul Giurgiu.
Depuneri de aluviuni în zona Portului Ruse (Bulgaria)
Exemplu de bandă mozaic în zona Cama-Dinu (jud. Giurgiu).
Zona Cama-Dinu în detaliu – pot fi evidenţiate zonele cu vegetaţie forestieră, cât şi utilizarea terenurilor agricole.
Zborurile fiind efectuate în luna septembrie 2007, au dat atât imaginea utilizării terenurilor în acest an, cât şi nivelul minim al apelor Dunării şi al afluenţilor acestuia în zonele lor de vărsare.
Poziţionarea zborurilor LIDAR/FOTOGRAMMETRICE cu ajutorul GPS
Procesul de referenţiere la sol în baza punctelor determinate cu ajutorul tehnicilor de georeferenţiere spaţială la sol a fost realizat în două etape:
(1) etapa preliminară înainte de efectuarea zborurilor : februarie-martie 2007;
(2) etapa simultană a zborurilor LIDAR/FOTO.
Etapa 1 - Validarea şi completarea reţelei de puncte geodezice naţionale din Lunca Dunării Principalele constrângeri şi limitări, la această fază, au fost legate de crearea de puncte noi de sprijin în locuri cheie, a căror materializare a fost făcută cu ajutorul bornelor FENO (din material special) plantate la nivelul solului. Aparatura folosită pentru crearea de puncte noi de spijin a constat în: 4 GPS-uri topometrice Stratus L1 Sokkia (raza de acţiune fiind 20 km). Etapa 2 - Asistenţa simultană la sol cu aparatura GPS pe durata realizării zborurilor Aparatura utilizată la sol a cuprins 4 GPS-uri topometrice Stratus L1 Sokkia (raza de acţiune fiind 20 km), 2 GPS-uri Leika L1, L2 (raza de acţiune fiind de 40 km) şi 2 GPS-uri Topcon L1, L2 (raza de acţiune fiind 40 km), funcţionale cel puţin 30 minute înainte de decolarea avionului. Frecvenţa de înregistrare a acestor date GPS a fost de 1 secundă şi a permis calculul diferenţial precis al traiectoriei LIDAR în XYZ. A fost prevăzut un minimum de 6 sateliţi şi un PDOP mai mic de 5.
Staţii GPS la sol – pentru localizarea zborului fotogrammetric
Staţiile de referinţă au fost poziţionate în puncte cunoscute (sau determinate prin metoda triangulaţiei) în aşa fel încât aparatul de zbor (avion, elicopter etc.) a fost în permanenţă la mai puţin de 20 km de o staţie şi la 30 km de alta.
A fost necesară instalarea a cel puţin trei staţii pentru fiecare sesiune de zbor pentru a asigura securitatea, un control al reţelei şi o mai bună precizie.
Datele GPS au permis poziţionarea LIDAR-ului în XYZ.
Astfel, calculul traiectoriei LIDAR de tip GPS a fost calculat cu software-ul GraphNav simultan cu toate staţiunile GPS de la sol. Ponderea măsurătorii fiecărei staţii este funcţie de distanţa: staţie GPS - avion.
Traiectoria calculată în baza GPS a fost combinată cu datele inerţiale (IMU), pentru a îmbunătăţi densitatea poziţiilor avionului şi a calcula orientările în spaţiu a sistemului LIDAR.
S-au obţinut astfel o traiectorie cu 200 poziţii şi orientări pe secundă ( 200Hz) echivalent în rezoluţie spaţială: 23 cm.
Redundanţa receptorilor GPS şi procedurile de calcul permit controlul şi calificarea preciziei traiectoriei.
Determinarea altitudinilor avionului cu Unitatea de Măsuri Inerţiale (IMU)
Datele inerţiale IMU determină altitudinea LIDAR-ului prin măsurarea a 3 unghiuri în spaţiu, cu frecvenţa de 200 Hz. Calculele de traiectografie (GPS şi Inerţiale) au fost realizate cu programul INERTIAL EXPLORER, care permite ajustarea şi optimizarea traiectoriei în cele 3 dimensiuni şi de a obţine parametri de orientare cu precizia cerută.
� 1.1.7 Procesarea datelor din determinarea LIDAR
Coordonatele punctelor laser ( primul şi ultimul ecou) sunt calculate în baza:
- traiectoriei avionului,
- valorilor unghiulare,
- distanţelor măsurate de catre LIDAR,
- parametrilor de calibrare dinaintea zborului.
Acoperirea între benzile de zbor permite de a controla şi a califica precizia modelului MDT calculat.
Crearea însămânţării de puncte MDT consta în a filtra ultimele ecouri şi a conserva numai acelea care aparţin efectiv solului. Acest filtraj este realizat cu software-ul TerraScan.
În urma operaţiei de filtrare sunt livrate două tipuri de fişiere geo-referenţiate:
- puncte „sol” sau puncte MDT;
- puncte „sursol” sau puncte VEGETAŢIE .
Exemplu de fişier cu observaţii LIDAR pe un grid de 20m - fişierul conţine 3 serii de date: X, Y şi Z pentru fiecare punct. Pentru a avea o corelaţie dintre observaţiile hidrologice actuale şi istorice am efectuat măsurători ţn vederea determinării cotelor la „0” miră în sistem de proiecţie UTM/WGS 84. Situaţia acestora este prezentată în tabelul de mai jos:
1.1.8 Cartografierea digitală a modelului 3D al terenului – MDT
Unităţile de cartografiere sunt definite astfel:
- unitatea de calcul va fi de 1km2;
Schema de dispunere a blocurilor de 1kmp
- unitatea de procesare date în termen de validare şi arhivare va fi de 100km2. Extragerea MDT este prevăzută pe fiecare unitate de calcul de 1km2.
Fişierele cu punctele pe grid sunt preluate cu Microsoft Access, fiind singura modalitate de a putea fi preluate în sistem GIS – ArcView.
O dată creată în proiect conceptual, baza de date poate fi procesată printr-o combinare de posibilităţi ce ni le oferă GIS: - introducerea datelor prin : - convertirea fişierelor în diferite formate (Excell, Dbase, Access, etc.); - stocarea atributelor geografice în fişiere tabelare. - procesarea datelor: - generalizarea de linii de echidistanţă la toleranţele specificate de precizia coordonatelor; - transformări în diferite sisteme de coordonate şi proiecţii; - selecţia unui subset de trăsături prin atributele geografice sau prin identificarea acestora din fişierele de stocaj. - organizarea bazelor de date : - crearea unei structuri de baze de date referite geografic în straturi (layere) departajate spaţial; - extragerea de informaţii din baza de date; - acces pentru controlul, modificarea şi actualizarea datelor din baze; - facilităţi pentru organizarea bazelor de date relaţionale şi includerea dicţionarelor de termeni din bazele de date.
Exemplu de convertire a fişierelor de tip Access în format cartografic ArcGIS şi creearea de atribute pentru punctele LIDAR :
- analiza şi manipularea bazelor de date : - calculul automatic al lungimii liniilor, suprafeţelor şi perimetrelor poligoanelor; - manipularea atributelor fişierelor; - transformarea datelor vectoriale în formate raster.
- rapoarte şi afişare cartografică :
Organizarea spaţială a datelor este complexă deoarece foarte frecvent sunt necesare prezentări în diferite proiecţii cartografice, iar prelucrarea acestora presupune un timp îndelungat de procesare.
1.1.9 Prelucrarea aerofotogramelor IR si VIS
Fotografierea s-a realizat în infraroşu IR şi vizibil VIS pe benzi .
Fotografierile simultane, au fost produse cu o acoperire longitudinală de 60% şi laterală de 20% între benzi, cu o rezoluţie de 50 cm, folosind ceea ce o cameră numerică de format mare LEICA ADS40.
Fotografiile IR şi VIS au fost corectate de aberaţiile geometrice (orto-normalizare) fiind realizate ortofotoplanuri în sistem UTM/WGS84 pe fusul 35.
Exemplu de Ortofotoplan – zona Porţile de F
1.1.10 Furnizarea profilelor topografice longitudinale şi transversale din zona investigată
Stabilirea caracteritisticilor numerice ale microreliefului din Lunca Dunării Inferioare - Sectorul Românesc, presupune determinarea dimensiunilor diferitelor forme, poziţia lor hipsometrică, distanţele dintre punctele cele mai înalte şi mai joase, pe verticală şi în plan, şi a caracteristicilor morfometrice ale regiunii studialte.
În mod mai amănunţit aici intră următoarele date: lăţimea, înălţimea sau adâncimea fiecărei forme; unghiurile de înclinare ale diferitelor suprafeţe; distanţele orizontale şi veticale dintre diferitele elemente principale ale formelor (piciorul şi vârful falezei terasei, baza şi marginea unor ogaşe, terasele etc.) şi, în sfârşit, poziţia hipsometrică a formei studiate – în cote absolute. Acestea se obţin prin prelucrarea modelului digital al terenului şi cu ajutorul ortofotoplanurilor realizate. S-au efectuat 200 de profile transversale în dreptul fiecărei localităţi şi 10 profile longitudinale, corespunzătoare fiecărei unităţi naturale din Lunca Dunării.
Localizarea unei zone de test în dreptul localităţii Dăbuleni-judeţul Dolj
Nor de puncte LIDAR
Model 3D – zona localităţii Dăbuleni, jud.Dolj
Profil transversal
Profil Longitudinal Harta Pantei terenurilor
Utilizarea hărţilor digitale 3D în studiul inundabilităţii în Lunca Dunării Inferioare, sectorul românesc Metode de lucru Hărţile digitale utilizate în studiul hipsometriei şi al inundabilităţii în teritoriul Luncii Dunării Inferioare au fost construite pe baza ridicărilor LIDAR şi a ortofotoplanului învizibil şi IR, efectuate în anul 2007. Prelucrarea s-a făcut cu ajutorul programelor ARC GIS şi prezentarea în Global Mapper, obţinându-se pentru modelele digitale o rezoluţie centimetrică.
Figura 1 - Suprafaţa Luncii Dunării pe care a fost realizat modelul 3D
Pentru a se realiza această îmbinare este nevoie de un model numeric al terenului şi o imagine satelitară. Ambele straturi trebuie să fie proiectate în acelaşi sistem de proiecţie. În cazul de faţă s-au folosit modelul numeric al terenului rezultat prin metoda LIDAR şi ortofotoplanul zonei pentru exemplificare.
Modelul numeric al terenului folosit a fost sub formă de fişier tip GRID. Programele utilizate au fost ArcView 3.1. şi Global Mapper 9. Realizarea suprapunerii a fost executată în ambele programe, cu precizarea că la ArcView 3.1. trebuie iniţiat modulul 3D Scene, pentru vizualizare tridimensională.
Exemplu: Captura model 3D zona Porţile de Fier, judeţul Mehedinţi
Exemplu: Captura model 3D zona Gogosu, judeţul Mehedinţi
Model digital de elevaţie (DEM) pentru Lunca Dunării Inferioare în Sectorul Românesc Procesul de transformare din coordonate UTM pe WGS84 în proiecţie Stereo70 şi interpolarea punctelor pentru realizarea modelului 3D Fişierele livrate de sistemul LIDAR sunt de tip text cu extensia XYZ.
1/ Fişierul cu extensia XYZ se transformă în explorer în fişiere cu extensia TXT.
2/ În Microsoft ACCESS se preia fişierul TXT, unde se pun denumirile câmpurilor X,Y, Z. Acest fişier este exportat în format DBASE IV (extensia DBF).
3/ Fişierul DBF este activat în tabelele ArcView. Se afişează punctele prin comanda EVENT THEME.
4/ În ArcView se transformă în format SHP. Acesta se interpolează după activarea extensiei Spatial Analyst, la 10m. Se salvează gridul realizat după interpolare în directorul cu SHP-ul.
5/ În ArcGIS 9 se face trecerea din proiecţia UTM în proiecţia STEREO70.
Figura2 - Schema blocurilor de tip “.txt” cu datele X,Y şi Z
Rezultate şi discuţii În această lucrare însă, dorim să prezentăm o analiză a inundabilităţii în Lunca Dunării, bazându-ne pe studiul modelelor digitale.
Sectorul estic, spre bălţi, are altitudinile cele mai mici, motiv pentru care este şi zona ce poate asigura cel mai bine preluarea vârfurilor viiturilor.
Expoziţia suprafeţelor de relief din Lunca Dunării diferă în funcţie de dispunerea lor faţă de culmea înaltă (v. Figura 1). Suprafeţele cu expoziţie sudică şi sud-vestică se cunoaşte că au fost cele mai afectate în anul 2006. Aceste premize, la care se adaugă şi configuraţia reliefului, în special pantele acestuia, ştiut fiind că cele reduse favorizează acumulările şi implicit formarea bălţilor, au avut ca rezultat o diferenţiere locală a reliefului, fapt bine oglindit în specificul morfometric şi morfografic al Luncii Dunării de astăzi.
Construirea modelelor digitale pentru Lunca Dunării ne permite o evaluare justă a suprafeţei ocupate de depresiuni, de regulă situate în interiorul amenajărilor agricole, greu de întreţinut şi uneori chiar de apărat.
Exemplu: Captura model 3D – panorama a secţiunii de vest a luncii Dunării,
între Porţile de Fier şi Maglavid
În urma suprapunerii celor două straturi a rezultat o vizualizare tridimensională a ortofotoplanurilor, luând ca bază altitudinală modelul numeric al terenului mai sus amintit (v. Exemplul de mai jos).
Exemplu: Captura model 3D realizat prin metoda LIDAR asociat cu ortofotoplan zona Ostrovul Fermecatu
Exagerarea pe verticală este de 50 de ori, pentru a pune în evidenţă micile denivelări prezente în zona studiată.
Cu ajutorul acestei îmbinări se pot face planificări în ceea ce priveşte amenajarea utilizării şi acoperirii terenului cu atenţie sporită în ceea ce priveşte durabilitatea dezvoltării unei regiuni. Aceasta se poate face atât la nivel mare (naţional), cât şi la nivel regional şi chiar local. 1.4. Harta hipsometrică a Luncii Dunării Analizarea şi compararea hărţilor hipsometrice, construite pe baza modelelor digitale de elevaţie, în trepte hipsometrice din 5 în 5 centimetri, este şi ea interesantă, deoarece aduce unele informaţii despre posibilităţi de Land Use şi etajarea ecosistemelor. În cazul hărţilor hipsometrice ale Luncii Dunării, se observă că treptele hipsometrice aferente sectorului estic al bălţilor, cu pantă mai redusă, ocupă suprafeţe destul de mari în comparaţie cu cele ce aparţin coridorului dunărean între Porţile de Fier şi Silistra. Un lucru pe care l-am avut în vedere a fost acela ca hărţile să fie întocmite folosindu-se aceleaşi trepte în toate sectoarele, tocmai pentru a afla care sunt altitudinile depresiunilor lacustre şi a putea face comparaţii.
Exemplu: Captura model 3D – panoramă a secţiunii de vest a luncii Dunării între Porţile de Fier şi Maglavid
2. SCENARII HIDROLOGICE ÎN LUNCA DUNĂRII INFERIOARE –
SECTORUL ROMÂNESC
- renaturarea unor incinte agricole, stocare de apă în unele incinte agricole –
Pe baza analizei indicatorilor de eficienţă şi a raportului cost-beneficiu, realizată în faza anterioară a studiului [15], s-a
întocmit harta pretabilităţii activităţilor economice în incintele agricole din Lunca Dunării Inferioare-sectorul Românesc
(graficul 1).
Graficul 1. Ponderea pretabilităţii incintelor amenajate din lunca Dunării
37.20%
15.90%
46.9%
Agricol
Renaturare
Stocare
Pentru scenariile hidrologice analizate, s-au luat în calcul toate incintele pretabile pentru agricultură şi renaturare, iar din cele pretabile pentru stocarea de apă nu s-au selectat cele cu suprafaţă mică şi incintele piscicole, scăderea suprafeţei de stocare fiind de 6.1% (figura 2, graficul 2).
Graficul 2. Ponderea pretabilităţii incintelor amenajate din lunca Dunării luate în calcul pentru scenariile hidrologice
43.3%
15.9%
40.8%
Agricol
Renaturare
Stocare
Figura 1. Funcţiile incintelor agricole luate în calcul pentru scenariile hidrologice
2.1. Metoda de lucru Scenariile hidrologice s-au realizat pentru a cuantifica scăderea nivelului Dunării la niveluri maxime prin :
• Renaturarea unor incinte agricole; • Utilizarea unor incinte agricole pentru stocarea de apă la niveluri maxime ale
Dunării; • Scenarii combinate (renaturare şi stocarea de apă în unele incinte agricole).
Schematizarea hidraulică a incintelor agricole renaturate s-a făcut prin includerea în secţiunea transversală a şenalului Dunării a profilului transversal corespunzător incintei agricole analizate (figura 2).
Modelul digital al terenului
Profile transversale din incinta agricolă
Figura 2. Profilele transversale utilizate pentru scenariul de inundare în regim natural al incintelor agricole
Pentru schematizarea stocării de apă în incintele agricole s-a utilizat în prima fază o metodă globală de scoatere din bilanţul hidrologic a debitului de stocare corespunzător fiecărei incinte (figura 3). În studiul actual s-a utilizat modulul „Overland flow” al softului de modelare hidraulică Sobek 1D, 2D [16]. Acest modul permite o modelare 2D a scenariilor hidrologice de inundabilitate fiind integrat în modul 1D de modelare hidraulică. Schematizarea 2D a stocării apei în incintele agricole este prezentată în figura 4.
Q_stocare
Figura 3. Schematizarea debitului de stocare pentru fiecare incintă agricolă
prag
„grid” incintă 2D
Schematizare hidraulică 1D
Figura 4. Schematizarea 1D_2D a stocării apei în incintele agricole
Canalul de legătură dintre Dunăre şi incinta agricolă, se poate considera ca un prag în digul magistral, care permite inundarea incintei agricole atunci când nivelul Dunării depăşeşte cota acestuia. Scenariile hidrologice s-au realizat pentru mai multe variante de lăţime a pragului, 50m respectiv 100m, iar cota pragului s-a calculat pentru o valoare reprezentând 95% respectiv 90% din valoarea maximă a nivelului Dunării din 2006. Poziţionarea pragurilor de inundare s-a stabilit în amonte pentru fiecare incintă agricolă în dreptul vechilor gârle conectate la Dunăre sau pentru a realiza o conectare la canalele de irigaţii (figura 5).
Scenariile hidrologice au fost rulate pentru regimuri hidrologice reprezentative ale Dunării şi anume : 2003 (niveluri minime), 2004 (niveluri medii) şi 2006 (niveluri maxime).
Figura 5. Exemplu de poziţionare a pragurilor de inundare ale incintelor agricole pentru stocarea de apă
2.2. Rezultate
2.4.1. Scenariul hidrologic privind renaturarea unor incinte agricole
Scenariul hidrologic a luat în calcul următoarele incinte amenajate (figura 6): • includerea incintelor pretabile pentru renaturare (75.439 ha); • „includerea” (nu intră în schematizarea hidraulică) incintelor agricole
(205.006ha); • fără incintele pretabile pentru stocare de apă (193.111 ha).
Rezultatele comparative dintre scenariul hidrologic cu renaturarea incintelor agricole prezentate mai sus şi scenariul hidrologic fără nici o intervenţie asupra incintelor amenajate sunt prezentate, pentru staţiile hidrometrice unde s-au constatat diferenţe, în figurile 7, 8, 9, 10, 11.
Pentru a pune în evidenţă şi mai bine efectul scăderii nivelului Dunării, în afară de variaţia zilnică, se prezintă şi distribuţia crescătoare a nivelurilor pentru cei trei ani semnificativi.
Figura6. Scenariul hidrologic corespunzător renaturarării incintelor agricole pretabile pentru această utilizare
Figura 7. Scăderea nivelurilor la Călăraşi în cazul renaturării incintelor agricole analizate
Figura 8. Scăderea nivelurilor la Bistreţ în cazul renaturării incintelor agricole analizate
Figura 9. Scăderea nivelurilor la Bechet în cazul renaturării incintelor agricole analizate
Figura 10. Scăderea nivelurilor la Olteniţa în cazul renaturării incintelor agricole analizate
Valorile maxime ale scăderii nivelului Dunării, în cazul renaturării incintelor analizate, sunt sintetizate în figura 13. Pentru celelalte staţii hidrometrice scăderea nivelului este neglijabilă sau mai mică de 3 cm.
Figura 11. Scăderea nivelurilor la Călăraşi în cazul renaturării incintelor agricole analizate
2.4.2. Scenariul hidrologic privind renaturarea unor incinte agricole combinat cu
stocarea de apă în alte incinte agricole Scenariul hidrologic a luat în calcul următoarele incinte amenajate (figura 13):
• includerea incintelor pretabile pentru renaturare (75.439 ha); • „includerea” (nu intră în schematizarea hidraulică) incintelor agricole
(205.006ha); • includerea incintele pretabile pentru stocare de apă (193.111 ha).
Poziţionarea pragurilor de inundare s-a stabilit în amonte pentru fiecare incintă agricolă în dreptul vechilor gârle conectate la Dunăre sau pentru o conectare la canalele de irigaţii (figurile 15...26).
Figura 12. Valorile maxime ale scăderii nivelului Dunării în cazul renaturării incintelor analizate
Figura 13. Scenariul hidrologic corespunzător renaturării / stocării apei în incintele agricole pretabile pentru aceste utilizări
Bistreţ Calafat
Bechet
Olteniţa
Călăraşi
Figura 15. Localizarea pragului de inundare pentru incinta Seaca_Vânători_Suhaia_Zimnicea
Seaca_Vânători_Suhaia_Zimnicea
Bujoru_Pietroşani
Figura 16. Localizarea pragului de inundare pentru incinta Bujoru_Pietroşani
Vedea_Slobozia
Figura 17. Localizarea pragului de inundare pentru incinta Vedea_Slobozia
Figura 19. Localizarea pragului de inundare pentru incinta Olteniţa_Surlari_Mânăstirea
Olteniţa_Surlari_Mânăstirea
Figura 20. Localizarea pragului de inundare pentru incinta Boianu_Sticleanu_Călăraşi
Boianu_Sticleanu_Călăraşi
Figura 21. Localizarea pragului de inundare pentru incinta Borcea_Sus
Borcea_Sus
Figura 22. Localizarea pragului de inundare pentru incinta Borcea_Jos
Figura 23. Localizarea pragului de inundare pentru incinta Măcin_Zaclău
Măcin_Zaclău
Borcea_Jos
Figura 24. Localizarea pragului de inundare pentru incinta Zaclău_Isaccea
Zaclău_Isaccea
Figura 25. Localizarea pragului de inundare pentru incinta Ciobanu_Gârliciu
Ciobanu_Gârliciu
Figura 26. Localizarea pragului de inundare pentru incinta Peceneaga_Turcoaia
Valorile cotelor pragurilor corespunzătoare unei valori de 95% din valoarea maximă a nivelului Dunării în anul 2006 (exemplificare figura 27) şi localizarea lor este sintetizată în tabelul 4.
Tabelul 4. Cota pragurilor de inundare (95% din nivelul maxim al Dunării) a incintelor pretabile pentru stocarea de apă
Valorile cotelor pragurilor corespunzătoare unei valori de 90% din valoarea maximă a nivelului Dunării în anul 2006 (exemplificare figura 28) şi localizarea lor este sintetizată în tabelul 5.
Tabelul 5. Cota pragurilor de inundare (90% din nivelul maxim al Dunării) a incintelor pretabile pentru stocarea de apă
Figura 27. Cota pragului de inundare (95% din nivelul maxim al Dunării) la staţia Turnu_Măgurele (km 597.8)
Rulările scenariului hidrologic combinat, renaturare şi stocare de apă, s-au făcut doar pe perioada „activă” de inundare şi anume 10.03.2006 – 25.05.2006.
Pentru o uşurare a prezentării rezultatelor s-au făcut următoarele abrevieri pentru scenariile hidrologice :
• S_N : scenariul de referinţă fără nici o intervenţie asupra incintelor agricole; • S_R : includerea doar a zonelor pretabile pentru renaturare (pct. 4.1); • SR_100m_95% : includerea zonelor pretabile pentru renaturare, lăţimea pragului
de inundare de 100m iar cota acestuia la o valoare reprezentând 95% din nivelul maxim al Dunării;
• SR_100m_90% : includerea zonelor pretabile pentru renaturare, lăţimea pragului de inundare de 100m iar cota acestuia la o valoare reprezentând 90% din nivelul maxim al Dunării;
• SR_50m_95% : includerea zonelor pretabile pentru renaturare, lăţimea pragului de inundare de 50m iar cota acestuia la o valoare reprezentând 95% din nivelul maxim al Dunării;
• SR_50m_90% : includerea zonelor pretabile pentru renaturare, lăţimea pragului de inundare de 50m iar cota acestuia la o valoare reprezentând 90% din nivelul maxim al Dunării.
Sinteza rezultatelor privind scăderea nivelului Dunării pentru scenariile analizate faţă de scenariul de referinţă (S_N) la staţiile hidrometrice sunt prezentate în tabelul 6 şi graficul 3 (exemplificare grafică în figura 29).
Figura 28. Cota pragului de inundare (90% din nivelul maxim al Dunării) la staţia Turnu_Măgurele (km 597.8)
Tabelul 6. Sinteza rezultatelor privind scăderea nivelului Dunării pentru scenariile analizate faţă de
scenariul de referinţă (S_N) la staţiile hidrometrice
Graficul 3. Scăderea nivelului Dunării pentru scenariile analizate la staţiile hidrometrice
Pentru fiecare scenariu s-a estimat şi gradul de umplere (pe perioada depăşirii cotei pragului de inundare) al incintelor pretabile pentru stocarea de apă (tabelul 7, graficul 4).
Tabelul 7. Gradul de umplere al incintelor pretabile pentru stocarea de apă pentru fiecare scenariu analizat Scenariul hidrologic
SR_100m_95% SR_50m_95% SR_100m_90% SR_50m_90% Incinata pretabilă pentru stocare de
Figura 29. Scăderea nivelului Dunării pentru scenariile analizate la staţia hidrometrică Olteniţa
Pornind de la cerinţele de reducere a nivelului Dunării prin reanaturarea / stocarea de apă în incintele pretabile pentru aceste utilizări şi a stocării unui volum de apă (grad de umplere) cât mai mic (evacuarea apei şi implicit staţionarea să se facă într-un interval de timp cât mai scurt) s-a analizat şi un alt scenariu hidrologic cu lăţimi ale pragului diferite pentru fiecare incintă (abreviere : SR_50m_100m_95%) (tabelul 8).
Tabelul 8. Dimensionarea pragului de inundare pentru scenariul SR_50m_100m_95%
Rezultatele obţinute pentru acest scenariu sunt prezentate în tabelul 9, graficul 5 pentru scăderea nivelului Dunării şi tabelul 10, graficul 6 pentru gradul de umplere al incintelor pretabile pentru stocarea de apă.
Graficul 4. Gradul de umplere al incintelor pretabile pentru stocarea de apă pentru fiecare scenariu analizat
Tabelul 9. Scăderea nivelului Dunării la staţiile hidrometrice în cazul scenariului SR_50m_100m_95%
Graficul 6. Gradul de umplere al incintelor pretabile pentru stocarea de apă pentru scenariul SR_50m_100m_95%
2.5. Concluzii SCENARIILE HIDROLOGICE REALIZATE ÎN PREZENTUL STUDIU S-AU CONCENTRAT PE
CUANTIFICAREA REDUCERII NIVELULUI DUNĂRII LA NIVELURI MAXIME ÎN URMĂTOARELE CAZURI :
• inundarea incintelor agricole pretabile pentru renaturare (nu există diguri, se reface parţial zona inundabilă a luncii Dunării);
• stocarea apei în incintele agricole pretabile pentru utilizarea lor ca rezervoare de apă;
• soluţie mixtă prin stocarea apei în unele incinte şi renaturarea altora.
Scenariile hidrologice au fost rulate pentru ani hidrologici reprezentativi : 2003 pentru
niveluri minime, 2004 pentru niveluri medii şi 2006 pentru niveluri maxime.
Scenariile hidrologice au utilizat softul de modelare hidraulică Sobek 1D_2D, care integrează modelarea hidraulică 1D cu cea de inundabilitate 2D (modulul „Overland flow”).
Rezultatele comparative dintre scenariul hidrologic cu renaturarea incinte agricole şi scenariului hidrologic fără nici o intervenţie asupra incintelor amenajate sunt sintetizate în figura mai jos:
În cazul scenariului hidrologic mixt (modelare 1D_2D) inundarea incintelor pentru stocarea apei s-a realizat printr-un canal de legătură dintre Dunăre şi incintă. Acest canal este echivalent cu un prag în digul magistral, care permite inundarea incintei agricole, atunci când nivelul Dunării depăşeşte cota acestuia. Scenariile hidrologice s-au realizat pentru mai multe variante de lăţime a pragului, 50m respectiv 100m, iar cota pragului s-a calculat pentru o valoare reprezentând 95% din valoarea maximă a nivelului Dunării din 2006:
Isaccea 0.36 0.16 0.56 0.39 Pornind de la cerinţele de reducere a nivelului Dunării prin renaturarea / stocarea de apă în incintele pretabile pentru aceste utilizări şi a stocării unui volum de apă (grad de umplere) cât mai mic (evacuarea apei şi implicit staţionarea să se facă într-un interval de timp cât mai scurt) s-a analizat şi un alt scenariu hidrologic cu lăţimi, respectiv cote ale pragului, diferite pentru fiecare incintă (tabelul de mai jos).
Reconsiderarea liniilor de aparare a localitatilor impotriva inundatiilor
MEMORIU TEHNIC
1. DATE GENERALE
a. Denumirea obiectivului de studiu
Obiectul prezentului studiu de cercetare privind „Reconsiderarea liniilor de apărare a localitătilor împotriva inundatiilor” - constă în stabilirea unor noi linii de apărare care să asigure protectia optimă a localitătilor cu costuri minime. Proiectarea liniilor de apărare face parte din studiul:”Redimensionarea ecologică si economică a Luncii Dunării inferioare pe sectorul românesc al Dunării” Studiul s-a eleborat în baza subcontractului nr. 8935 din 02.12.2006 încheiat între Institutul National de Cercetare Dezvoltare ”Delta Dunării„ Tulcea si S.C. I.S.P.I.F S.A . Bucuresti. b. Elaborator Proiectantul principal este S.C. I.S.P.I.F S.A. care în afara obiectului de la punctul ”a”, elaborează următoarele obiecte:
- evaluarea pretabilitătii incintelor amenajate pentru activităti economice în vederea redimensionării acestora ca incinte mixte (agricole, poldere pentru stocare apă);
- analiza morfologică a trăsăturilor metabolismului din Lunca Dunării inferioare - sectorul românesc;
- sistem integrat de analiza bonitătii terenurilor din Lunca Dunării inferioare - sectorul românesc
� întocmirea studiului pedologic � calculul notelor de bonitare � harta pretabilitătii incintelor amenajate pentru activităti economice
din Lunca Dunării inferioare – sectorul românesc. c. Ordonatorul principal de credite Ordonatorul principal de credite este Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor. d. Autoritatea contractantă Institutul National de cercetare – Dezvoltare Delta Dunării, Tulcea. e. Amplasamentul (tara, regiunea, judetele, localitătile). Lucrările de apărare propuse sunt situate în România, în Lunca Dunării în judetele: Mehedinti, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Calărasi, Ialomita, Brăila, Galati, Constanta si Tulcea. S-au analizat un număr de 172 de localităti din care 87 au rezultat ca fiind inundabile total sau partial.
f. Necesitatea si oportunitatea elaborării studiului Viitura istorică din aprilie – mai 2006 pe fluviul Dunărea a fost cauza ruperii accidentale sau dirijate a digurilor de apărare la un număr de 10 incinte agricole, însumând o suprafată de 73 144 ha. Pagubele produse prin inundarea totală sau partială a localitătilor situate în aceste incinte, sunt considerabile, constând din avarierea a 50% case si necesitatea strămutării a 16 350 locuitori. Acest eveniment si consecintele lui a impus elaborarea studiului privind ”Redimensionarea ecologică si economică a Luncii Dunării” din care face parte si obiectul prezentului studiu, de stabilirea unor noi linii de apărare care să asigure protectia optimă a localitilor cu costuri minime’. g. Descrierea generală a incintelor în care se găsesc localitătile, starea actuală a acestora, preconizări. Localitătile din Lunca Dunării total sau partial inundabile sunt situate în 26 incinte agricole si anume:
La aceste 26 incinte, digurile de apărare s-au realizat la următoarele probabilităti de depăsire a nivelelor maxime ale Dunării: 7 incinte 1%, 7 incinte 2%, 4 incinte 10% si 1 incintă 15% asigurare.
Pentru a restabili asigurarea STAS si siguranta digurilor de apărare a incintelor, sunt necesare completări si refacere de lucrări după cum urmează:
- completarea în toate sectoarele din zona dig – mal (peste tot unde este posibil a perdelelor forestiere de protectie care reduc înăltimea valurilor de la 1 – 1,2 m la numai 0,12 – 0,15 m;
- consolidarea taluzului exterior al digurilor, în sectoarele în care nu există posibilitatea creerii perdelelor forestiere de protectie (peree uscate, anrocamente etc.);
- în celelalte sectoare (după necesităti) se refac protectiile vegetale (înierbări si brăzduiri);
- refacerea sectiunii digurilor în toate sectoarele degradate la sectiunea din proiect (degradări rezultate în urma inundatiilor, circulatiei cu auto si vehicule etc.);
- aducerea digurilor aval Călărasi la asigurarea STAS; - prevederea banchetelor de pământ adiacente taluzului interior în
sectoarele cu infiltratii puternice prin corpul digurilor; - executarea unor platforme de pământ în continuarea taluzului interior al
digurilor în sectoarele identificate cu aparitia grifoanelor în perioadele cu ape mari ale Dunării;
- în sectoarele cu eroziuni puternice în zona dig – mal, care pot afecta stabilitatea digurilor se vor prevedea consolidări de maluri pe Dunăre.
2. DATE TEHNICE ALE STUDIULUI 2.1. Date generale (zonele si amplasamentele, statutul juridic al terenurilor care urmează să fie ocupate – planurile topografice si hidrologice - hidraulice). La întâlnirea de lucru din 16 martie 2007 de la I.N.H.G.A între reprezentantii proiectantului general si reprezentantii specialistilor institutelor colaboratoare în problema studierii liniilor de apărare a localitătilor situate în Lunca Dunării, s-a căzut de acord cu următoarele variante:
Varianta I. Reabilitarea digurilor existente la asigurarea STAS. În această variantă este necesară reconsiderarea clasei de constructie a digurilor tinând cont atât de mărimea suprafetei terenurilor cât si de asezările omenesti (în functie de valoarea fondurilor fixe si a locuintelor apărate si /sau a numărului de locuitori ce trebuie a fi evacuati). Varianta II. Apărarea individuală a localitătilor prin diguri încastrate la capete în terasa înaltă sau prin diguri peimetrale. În varianta I, suprafetele afectate de reabilitarea digurilor se situează în cele 26 incinte din Lunca Dunării. Din punct de vedere juridic suprafetele ocupate definitiv si temporar apartin AN „IF” R.A si a proprietarilor de terenuri din Lunca Dunării. În varianta II, terenurile apartin primăriilor si proprietarilor de terenuri din extravilanul si intravilanul localitătilor respective.
3. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI Caracteristicile geofizice ale terenului
- studii topografice, hidrogeologice – hidraulice si geotehnice. Studii topografice Până la obtinerea datelor studiilor topografice si anume:
- cartografierea digitală a modelului 3 D al terenului – MDT; - prelucrarea aerofotogramelor IR si VIS; - furnizarea profilelor topografice longitudinale si transversale din zonă; S-au analizat intravilanele celor 172 de localităti din zonă pe planuri topografice
existente în arhiva tehnică a ISPIF după cum urmează: - pentru Lunca Dunării cuprinsa între Portile de Fier II (PF II) si orasul Turnu Măgurele s-au folosit planurile de situatie sc. 1:10 000, sistem de referintă Marea Baltică, ridicare executată prin metoda combinată de I.F.G.C. în anul1969.
Editarea planurilor s-a întocmit de I.F.G.C. în anul 1970; - pentru Lunca Dunării cuprinsă între Turnu Măgurele si Isaccea (mal stâng,
luncă insulară si mal drept), s-au folosit planurile topografice ridicate de „Directia Topografică Militară” în anul 1980. Intrepretarea ridicărilor topografice si editarea planurilor sc. 1:25 000 s-a întocmit de „Directia Topografică Militară” în anul 1980.
Studii hidrologice – hidraulice I.N.H.G.A. a elaborat pentru etapa I următoarele puncte din tema de studiu: - procesarea observatiilor hidrologice pentru caracterizarea hidrografului nivelurilor si debitelor caracteristice ale Dunării; - proiectarea unui sistem GIS de reprezentare a datelor hidrologice;
Pentru ’’Proiectarea liniilor de apărare a localitătilor’’ s-au folosit următoarele date hidrologice – hidraulice din acest studiu ;
În tabelul nr. 5 sunt redate cotele de apărare la statiile hidrometrice din sectorul inferior al Dunării între statiile hidrometrice Gruia si Tulcea. Ultima statie s-a utilizat pentru tronsonul dunărean datorită faptului că mira de la Tulcea Port este utilizată si pentru statia hidrometrică Ceatal Izmail. Pentru evidentierea pozitiei acestora în planurile de apărare s-au redat si pozitia km a statiilor hidrometrice, altitudinea planului „0„ al mirelor, precum si valoarea etiajului de navigatie si amenajare. Debitele maxime anuale cu diferite probabilităti de depăsire au fost prezentate în tabele. Facem mentionarea că la viitura din anul 2006 cotele de pericol au fost depăsite la toate statiile hidrometrice.
COTELE DE APĂRARE ALE STATIILOR HIDROMETRICE DE PE DUNĂRE Tabel nr. 5 Indic. Statie Etiaj Km de
la confl. CA QCA CI QCI CP QCP Cota ”0”
miră MN 42010 Gruia 34 851 610 9 704 700 11 100 800 13 300 29.1 42013 Calafat 50 795 550 9 875 600 10 750 680 12 190 26.68 42017 Bechet 42 679 550 9 600 600 10 400 700 12 400 22.08 42018 Corabia 23 630 500 10 000 550 10 900 650 12 750 20.12 42024 Turnu Măgurele 34 597 500 10 100 550 11 100 650 13 200 19.12 42025 Zimnicea 57 554 530 10 100 610 11 600 750 14 600 16.22 42027 Giurgiu 44 493 570 11 350 640 12 650 760 15 150 13.06 42031 Oltenita 44 430 550 10 850 630 12 500 750 15 050 10.01 42034 Călărasi -1 365 550 11 950 620 13 360 750 16 400 7.30 42036 Fetesti 565 5 875 665 6 900 710 7 350 4.58 42038 Cernavodă -39 300 500 4 500 600 5 740 650 6 570 4.87 42039 Hârsova 19 252 580 11 550 610 12 200 660 13 300 3.08 42051 Brăila 46 170 560 11 200 610 12 400 660 13 700 1.08 42052 Galati 52 150 560 11 700 610 13 000 660 14 200 0.86 42055 Isaccea 42 102 410 10 650 540 14 900 580 16 300 0.63 42057 Tulcea 29 72 380 4 995 395 5 195 410 5 390 0.56 ”0” miră: cota zero a mirei în (m) fată de Marea Neagră – Sulina 4. CONDITII MORFOLOGICE, LITOLOGICE, HIDROGEOLOGICE SI PEDOLOGICE Lătimea Luncii Dunării variază între 1 – 2 km în amonte si 30 km între Vadu Oii si Brăila. În profilul transversal în Lunca Dunării se deosebesc 3 zone: a grindurilor, intermediară si a băltilor. Zona grindurilor este dezvoltată în lungul malurilor Dunării având cote la 6 – 6,5 hidrograde precum si la confluenta râurilor principale (Jiu, Olt, Vedea, Arges etc.). Local, datorită eroziunii laterale, grindul de mal a fost îndepărtat, albia fiind în contact cu zona intermediară. Grindurile mai bine dezvoltate, având cote cuprinse între 7 – 7,5 hidrograde si lătimi între 150 – 300 m, au soluri cu textură usoară spre mijlocie, mai nisipoasă spre Dunăre si mai lutoasă spre terasă. Pe grindul fluvial al Dunării, pământul are o textură mai grosieră, nisipoasă sau nisipo – lutoasă Zona intermediară constituie trecerea spre zonele depresionare (foste lacuri si bălti). Are înăltimea relativă de 5 – 6 hidrograde, solurile au textură medie spre grea. În această zonă care ocupă cea mai mare suprafată din luncă, pământul are textură medie, luto – nisipoasă, luto – argiloasă. Zona depresionară are nivelurile relative sub 3 – 4 hidrograde, cuprizând de regulă terenurile joase ale luncii de sub terasa. Dintre formele de relief mai înalte din interiorul luncii, amintim prezenta dunelor de nisip în zona Blahnita, între Calafat si Corabia si între Turnu Măgurele si Zimnicea. Sunt mai pronuntat ondulate până la Jiu (3 – 5 m), mai mici (2 – 4 m) si mai usor ondulate în zonele din aval. Schematizat, profilul litologic al Luncii Dunării se prezintă astfel: la suprafată un complex argilos prăfos (semipermeabil) gros de 5 - 15 m; sub stratul de acoperire argilo- prăfos se situează stratul acvifer alcătuit din nisipuri, pietrisuri si bolovănisuri. Sub stratul acvifer se situează stratul de bază format din marne, argile, calcare si gresii.
În câteva profile caracteristice, adâncimile de situare a stratului de bază au următoarele valori: 20 – 25 m la Calafat, 18 – 20 m la Turnu Măgurele, 35 – 40 m la Cernavodă, 50 – 60 m la Brăila si în aval. Prin stratul acvifer se face legătura intre apele Dunării si stratul freatic al Luncii Dunării, legătura mai puternică în amonte de Călărasi si mai putin puternică în aval, datorită colmatării albiei minore cu particule fine. Adâncimea apei freatice variază cu relieful, anotimpul si faza hidrologică, ajugând la suprafata terenului în zonele depresionare, în sezoanele ploioase si în perioada de viitură. Apa freatică în zonele grindurilor luncii, în perioadele secetoase si cu nivelurile scăzute în Dunăre, descreste la 3 – 5 m sub teren. Sub aspect pedologic, în Lunca Dunării predomină soluri aluviale. Pe grindul fluvial al Dunării solurile nisipoase sunt slab humificate si slab salinizate în adâncime. În zone intermediară, solurile sunt mediu humificate, negleizate sau gleizate, nesalinizate sau slab salinizate în adâncime, fertilitate potentială mai mare decât solurile grindului. Zonele depresionare au soluri aluviale si lăcovisti cu textură fină sau foarte fină, humificate si gleizate pe tot profilul, nesalinizate sau slab salinizate în adâncime sau pe tot profilul, fertilitate potentială ridicată. Solurile aluviale din luncă au greutatea volumică cuprinsă între 1,1 si 1,5 cele humifere si lăcovisti 0,9 – 1,3. Porozitatea acestor soluri este de 50 – 54% la cele stratificate, sub 50% la cele humifere si sărături, între 55% - 59% pe lăcoviti si între 50 – 54% pe solurile în evolutie spre tipurile zonale. Conductivitatea hidraulică (K) variaza între 0,02 m/zi si 0,66 m/zi. Majoritatea solurilor aluviale sunt alcalice, în rare cazuri slab alcaline si foarte alcaline pe sarăturile alcalice. Solurile din Lunca Dunării au un continut de humus pe grosimea de 0 – 100 cm cuprins între 130 t/ha pe solurile de grind slab humificate si 475 t/ha la cele puternic humifere.
5. PROIECTAREA LINIILOR DE APĂRARE A LOCALITĂTIILOR În vederea apării eficiente si economice a localitătilor din Lunca Dunării în perioada apelor mari, după cum s-a atătat s-au analizat 2 variante: 5.1. Varianta I - reabilitarea digurilor existente luând în consideratie si apărarea de inundatii a localitătilor situate în perimetrul fiecărei incinte; În această variantă trebuiesc prevăzute toate lucrările necesare trecerii la clasele superioare de constructie a digurilor incintelor respective. Stabilirea cotei coronamentului S-a determinat de la cota coronament si profilul transversal existent al digului la cota coronament si profilul transversal proiectat în conformitate cu normativele în vigoare STAS 4273 – 83; STAS 5432/1 - 85 si HG 766/1997 privind apărarea de inundatii a tuturor localitătilor potential inundabile din perimetrul unei incinte. Combaterea infiltratiilor prin corpul si fundatia digurilor
În sectoarele de diguri cu pericolul înmuierii lor în perioada apelor mari, s-au prevăzut banchete de pământ adiacente taluzului interior al digului (plansa nr. ..)
Rolul banchetelor este de coborârea punctului de iesire al curbei de infiltratie pe taluzul interior al banchetei, astfel încât să se respecte conditia:
Ha he < ----- , în care 3 he - este înăltimea punctului de iesire a curbei de infiltratii pe taluzul interior al digului (în m) Ha - înăltimea coloanei de apă din fata digului (m)
Pentru combaterea sufoziilor din fundatia digurilor s-au prevăzut platforme de pământ în continuarea taluzului interior a digurilor (plansa nr…) în sectoarele identificate din profilul geotehnic (si confirmate din practica apărării digurilor în perioada apelor mari), în care sub un strat subtire argilo - nisipos de acoperire (h < 1 m) apar straturi de nisip fin instabil hidrodinamic (chisaiuri).
Supraînăltarea digurilor incintelor apărate Din cele 87 localităti inundabile din Lunca Dunării, 84 localităti se situează în 26 incinte îndiguite. Restul de trei localităti: Tonea, Borcea si Buliga situate pe malul drept al bratului Borcea, se găsesc în afara incintelor îndiguite, urmând a fi apărate prin diguri individuale ca în varianta II. Având în vedere că la majoritatea incintelor numărul locuitorilor ce urmează a fi evacuati datorită inundatiilor este cuprins între 2 000 si 10 000 de locuitori încadrându-se în categoria 3 si având în vedere că incintele respective apără atât terenurile agricole cât si amenajările hidroameliorative , s-a considerat că se justifică încadrarea într-o clasă imediat superioară, adică categoria 2. În consecintă, toate digurile de la cele 26 incinte au fost supraînăltate pentru nivelul de calcul de 1% la care s-a mai adăugat o gardă de 1,5 m pentru înăltimea valului deferlat si înăltimea suplimentară de sigurantă. Mentionăm că din cele 26 incinte, sase incinte: Lita – Olt – Poiana – Seacă , Remus – Gostinu - Băneasa, Gostinu – Greaca – Arges , Oltenita – Surlari – Dorobantu, Boianu – Sticlanu – Călărasi si Brăila – Dunăre – Siret au fost realizate la asigurarea de 1%, în consecintă n-au nevoie de reprofilare si supraînăltare a corpului digului. În sectoarele de diguri care prezintă pericolul de înmuiere si sufozie si la aceste incinte s-au prevăzut la diguri banchete si platforme de pământ. La restul de 20 incinte, digurile de apărare au fost reprofilate si supraînate pentru a corespunde asigurării de calcul de 1%, iar în sectoarele deficitare (cu pericol de înmuiere si sufozie) s-au prevăzut banchete si platforme de pământ. La identificarea sectoarelor deficitare ale digurilor de la Dunăre, au stat la baza tabelele întocmite după viitura istorică din aprilie – mai 2006 de către organele de exploatare de la ANIF RA (cu delimitarea sectoarelor de diguri cu problemele de înmuieri si sufozii). În varianta I, din cele 87 localităti total sau partial inundabile, un număr de 84 localităti situate în cele 26 incinte îndiguite, se propune să fie apărate suplimentar prin:
- reprofilarea si supraînaltarea digurilor existente, la asigurarea de calcul de 1% si
- consolidarea digurilor în sectoarele deficitate (cu pericolul de înmuiere si sufozie).
Pentru reprofilarea si supraînarea digurilor la asigurarea de calcul 1%, s-au folosit următoarele date:
- nivelurile maxime de calcul de 1% elaborate de INHGA la statiunile hidrometrice de la Dunăre si interpolate pentru fiecare incintă în parte;
- cotele coronamentului digurilor existente, transmise de ANIF RA. La diferenta geometrică de volum de terasamente necesar pentru reprofilarea si supraînăltarea sectiunii digului s-a mai adăugat stratul vegetal decapat din corpul digului si santuri de înfrătire între terasamentul vechi si terasamentul nou de reprofilare si supraînăltare. Rezultatele calculelor determinării volumelor de terasamente necesare reprofilării si supraînăltării digurilor de la Dunăre, s-au sintetizat în tabelul nr. 1. Pentru reprofilarea si supraînăltarea digurilor la cele 26 incinte este necesar un volum total de terasamente de 20 268 mii mc. Evaluarea terasamentelor s-a făcut pe baza unui proces tehnologic (prezentat la capitolul procese tehnologice) si o evaluare medie pe 1 km de reprofilare si supraînăltare de dig. Valoarea totală a reprofilării si supraînării digurilor de la Dunare este rot. 336 450 mii lei. Volumele de terasamente necesare executării banchetelor si platformelor de pământ, s-au determinat pentru fiecare incintă în parte si s-au totalizat în tabelul nr. 2. Volumul total de terasamente necesar executării banchetelor si platformelor de pământ este de 654 mii mc si evaluarea de 10 856 mii lei.
În tabelul nr. 3 (centralizator) privind volumele de terasamente necesar reprofilării si supraînăltării digurilor si evaluarea acestora în varianta I rezultă: Total terasamente .......................... mii mc 20 922 Total evaluări ..................................... mii lei 347 306 După cum s-a arătat, prin reprofilarea si supraînăltarea digurilor si executarea banchetelor si platformelor se asigură apărarea eficientă la viiturile istorice ale Dunării la un număr de 84 localităti. Pentru restul de 3 localităti a căror intravilane se situează în afara incintelor îndiguite, s-au prevăzut diguri individuale. De mentionat faptul că pentru aparea localitătii Smârdan pe un front 3,5 km si partial a localitătii Borcea pe 2,5 km, a fost necesar prevederea unui parapet din beton armat, datorită faptului că între limita intravilanului si bratul Măcin (Dunărea Veche) si respectiv bratul Borcea, nu există spatiu necesar amplasării unui dig de pământ. În tabelul 4 centralizator se prezintă volumele de terasamente privind reprofilarea si supraînăltarea digurilor la cele 26 incinte îndiguite în care se situează 84 localităti precum si volumele de terasamente ale digurilor individuale de la cele 3 localităti situate în afara incintelor îndiguite. Total terasamente este de 21 427 mii mc, iar evaluarea acestora se ridică la 366 000 mii lei. În tabelul nr. 5 se prezintă volume de lucrări pentru realizarea parapetului din beton armat pe un front de 2,5 km pentru aparea localitătii Borcea si 3,5 km pentru apărarea localitătii Smârdan si evaluarea acestei lucrări e se ridică la 4 052 820 lei . Tabelul se încheie cu recapitulatia evaluărilor lucrărilor necesare de apărare a localitătilor în varianta I si anume de 369 789 mii lei .
5.2. Varianta II - Apărarea individuală a localitătiilor În cadrul apărării individuale a localitătilor situate în Lunca Dunării s-au analizat următoarele:
- traseul digului; - determinarea cotei medii de pe linia traseului digului; - stabilirea cotei coronamentului; - sectiunea transversală medie; - prevederea parapetului din beton armat în amplasamentele în care nu există
spatii pentru amplasarea digului de pământ; Traseul digurilor În cazul în care o parte din intravilanul localitătilor se situiază în lunca inundabilă, adiacente terasei înalte neinundabile, s-a ales traseul unui dig potcoavă având capetele încastrate în aceasta (plansa nr. ....). Din analiza teraselor inundabile ale Dunării au rezultat următoarele situatii:
- terase joase pe care se situeaza localitătile inundabile în întregime; - terase cuprizând si zone mai înalte, pe care o parte a intravilanelor rămân
neinundabile; - terase cu teren frământat pe care intravilanele localitătilor se inundă mai întâi
prin spatele acestora (datorită unor văii, gârle, privaluri, etc.) acoperindu-se cu apă o parte a localitătii.
În cazul în care nivelul apelor de inundatii creste se inundă si restul localitătii (plansa nr…. ) O altă categorie de localităti inundabile sunt acelea situate în întregime în lunca inundabilă (plansa nr… ) În ambele situatii s-au prevăzut diguri perimetrale, care apără localitătitatea în întregime. Traseele digurilor (potcoavă sau perimetrale) s-au prevăzut pe cât a fost posibil pe cotele cele mai înalte căutându-se să se apere atât casele cât si anexele gospodăresti în întregime. Determinarea cotei medii După trasarea axului digului, în vederea estimării volumelor de terasamente necesare executiei digului, s-a determinat cota medie ponderată a terenului, de pe traseul fiecărui dig. Pentru tronsoanele de traversare a gârlelor sau privalelor adânci ,la terasamentele digului s-au adăugat si terasamentele necesare construirii platformelor de pământ până la înăltimea malurilor (privalului, gârlei, etc.) si care constituie terenul de fundare al digurilor în tronsoanele de traversarea acestora. Stabilirea cotei coronamentului În varianta de apărare individuală a localitătiilor, stabilirea cotei coronamentului, s-a făcut în functie de nivelurile maxime de calcul si verificare ale Dunării. Probabilitatea anuală de depăsire maximă (p%) s-a determinat în conformitate cu prevederile STAS 4273 - 83, 5432/1 – 85 si H.G nr. 766/1997. Încadrarea digurilor de apărare în clasa de constructie a constructiilor hidrotehnice s-a făcut în functie de numărul de locuitori ce urmează a fi evacuati în cazul inundatiilor.
În conformitate cu datele primite de la Institutul National de Statistică Bucuresti la solicitarea Institutului nostru prin scrisoarea nr. 59/2007, rezultă că majoritatea localitătiilor inundabile din Lunca Dunării au o populatie cuprinsă între 2 000 si 10 000 de locuitori. În conformitate cu STASURILE enuntate mai sus, localitătiile se încadrează în categoria 3 si clasa III de importantă a constructiilor hidrotehnice. Conform STAS 5432/1 – 85 , probabilitatea de depăsire si gradul de asigurare pentru lucrările de apărare se încadrează la clasa de importantă III la probabilitatea de 2%. Având în vedere că hidrograful nivelelor maxime la Dunăre durează mult (30 – 100 de zile) pagubele produse prin inundatie (avarierea si degradarea constructiilor si altor obiective economice) sunt considerabile, s-a considerat că este justificată încadrarea digurilor de apărare la clasa imediat superioară si anume la clasa de importantă II cu probabilitatea teoretică anuală de depăsire de 1% a dibetelor maxime. Mentionăm că probababilitatea de 1% a debitelor maxime, conform datelor primite de la INHGA este foarte apropiată debitelor maxime realizate la viitura Dunării din aprilie – mai 2006 (diferente în general de 100 – 300 mc/s înregistrate la statiile hidrometrice). Sectiunea transversală medie Estimarea volumelor de terasamente necesare digurilor de apărare individuală a localitătilor, s-a făcut pentru o sectiune transversală a digurilor tip Dunăre * si anume: - lătimea la coronament ................................ b = 5,000m - înclinarea taluzului exterior .......................... 1:3 - înclinarea taluzului interior ............................ 1:4 Perdele forestiere de protectie Perdelele forestiere de protectie, amplasate în fata digurilor de apărare, reduc înăltimea valurilor (de la 1 – 1,5m la 0,12 – 0,15 m) si implicit actiunea mecanică a acestora contribuind astfel la atenuarea efectului de eroziune a taluzului dinspre apă. În instructiunile de proiectare a digurilor P, D – 5 reactualizate în 1995, se recomandă pentru digurile tip Dunăre, lătimea perdelei de protectie de 65 m, din care o zonă de 15 m dinspre dig formată din specii forestiere de talie joasă (salcie pitică, răchită, cătină albă, etc.). În zona dinspre apă pe 50 m, pot fi plantate specii forestiere valoroase de talie înaltă, cum ar fi plopul negru hibrid sau salcie selectionată. Exploatarea perdelelor forestiere de protectie trebuie să se facă de către sivilcultori cu respectare stricta a conditiilor impuse de functia de apărare. În consecintă, exploatarea perdelelor forestiere trebuie să se facă pe fâsii înguste prin rotatie, orientate oblic fată de traseul digului si fată de directia vântului dominant. În orice caz este necesar să se mentină în permanentă în amplasamentul perdelei o fâsie plantată. Zona de întretinere si exploatare a digului, situată între piciorul taluzului dinspre apă (exterior) si perdea, are o lătime de 10,0 m. _________________________ * Sectiune tip adaptată pentru executia total mecanizată a terasamentelor
Parapetul din beton armat Localitătiile Borcea (km Dunăre 327+500) si Smârdan (km Dunăre169+000) au amplasate constructiile de locuinte si anexele la malul apei, neexistând spatiul necesar realizarii unui dig de apărare din pământ. În această situatie s-a prevăzut un parapet din beton armat pe un front de 2,5 km pentru apărarea localitătii Borcea si 3,5 km pentru apărarea localitătii Smârdan. Sectiunea transversală a parapetului din beton armat se redă în plansa nr.....
În tabelul nr. 6 se prezintă elementele constructive greutatea fierului beton, precum si volumele de beton pe 1 ml de parapet. Tabel nr. 6
Total 58,00 kg Volum beton C6/7,5 1,00 x 0,60 = 0,60 mc Volum beton C12/15 1,30 x 0,25 + 0,10 x 0,25 + 0,35 x 0,75 = 0,62 mc Elementele tehnice ale digurilor de apărare individuală a localitătilor În baza analizelor de proiectare atătate, s-au determinat: - nivelul maxim al Dunării dat de viitura din 2006, traseul digului de apărare pentru fiecare localitate în parte, lungimea digului, cota coronamentului digului si înăltimea medie a digului. În tabelul nr. 6 se prezintă elementele tehnice ale digurilor de apărare individuală a localitătilor din Lunca Dunării – mal stâng – 62 localităti inundabile (total sau partial) Elementele tehnice ale digurilor de apărare individuală a localitătilor de pe malul drept si ostroave sunt redactate în tabelul nr.7 – 25 de localităti , din care localitatea Smârdan numai cu parapet din beton armat. În tabelul nr.8 sunt centralizate toate localitătiile (total sau partial) inundabile, cuprinse între Portile de Fier II (PF II) si Isaccea, pe malul stâng al Dunării, malul drept (între localitătile Oltina si Isaccea) si ostroave, în total 87 de localităti. În tabelul nr. 9 sunt cuprinse localitătile din Lunca Dunării situate pe terase înalte având cote superioare nivelurilor maxime ale Dunării inregistrate la viitura din aprilie – mai 2006. Cotele medii ale terenului acestor localităti , în general sunt mai înalte cu 1 – 5 m fată de nivelurile maxime ale Dunării, cu probabilitatea de depăsire de 1%. În această situatie se găsesc 85 de localităti (neinundabile) prezentate în tabelul nr. 9 .
Volumele de terasamente necesare digurilor de apărare individuală a localitătilor situate pe malul stâng al Dunării si evaluarea acestora este cuprinsă în tabelul nr. 10. La volumele geometrice ale digurilor s-au adăugat volumele de terasamente necesare decapării amprizelor. Din cele 86 de diguri de apărare individuale (pe întregul sector românesc al Luncii Dunării) la 15 localităti sunt prevăzute diguri perimetrale si la restul de 71 localităti s-au prevăzut diguri potcoavă. Pentru a se putea realiza o înfrătire bună între terasamentele din capetele digurilor potcoavă si terasele înalte în care se încastrează, s-au prevăzut trepte de înfrătire săpate în amplasamentele de contact ale teraselor. Evaluarea lucrărilor s-a făcut separat pentru terasamentele necesare executiei digului de apărare si separat treptele de înfrătire (în cazul digurilor potcoavă). Obtinerea costurilor unitare se va descrie la capitolul privind „elaborarea proceselor tehnologice si întocmirea devizelor respective. În tabelul nr. 11 se redau volumele de terasamente necesare lucrărilor de apărare individuală a localitătilor de pe malul drept si ostroave. Mentionăm, că în acest tabel sunt cuprinse 24 localităti a cărora apărarea se realizează prin diguri de pământ, rămânând localitatea Smârdan situată pe malul drept al Dunării, a cărei apărare se realizează cu parapet din beton armat. În tabelul nr. 12 recapitulativ, sunt cuprinse pentru cele 86 localităti individuale din Lunca Dunării din sectorul românesc între Portile de Fier II si Isaccea, următoarele elemente tehnico – economice:
- lungimile digurilor de apărare individuală a localitătilor; - înăltimile medii ponderate ale digurilor de apărare individuală a localitătilor; - volume de terasamente ale digurilor ; - volume de terasamente ale treptelor de înfrătire (în cazul digurilor potcoavă); - evaluările pentru terasamente la diguri de apărare, trepte de înfrătire si totale; - evaluarea pentru fiecare localitate în parte a perdelelor forestiere de protectie.
Evaluarea totală a lucrărilor de apare individuală a localitătilor prin diguri de pământ se ridică la valoarea de 843 091 mii lei. În tabelul recapitulativ nr.13 privind evaluarea lucrărilor de apărare individuală a localitătilor în varianta II (87 localităti) ,valoarea totală se ridică la 847 144 mii lei. În tabelul comparativ nr. 14 între varianta I si varianta II, rezultă că în varianta II avem următoarele volume de lucrări în plus: - terasamente , mii mc 3 399; - perdele de protectie , ha 1 926. Evaluarea lucrărilor prezintă un plus în varianta II de 447 356 mii lei. Indicatorii sintetici pentru fiecare localitate în parte, din varianta a II – a, sunt cuprinsi în tabelul nr. 15.
Din analiza indicatorilor obtinuti în acest tabel rezultă următoarele: - indicii privind volumele de terasamente pe ml de front de apărare,
variază în limite foarte mari, datorită diferentelor mari de cote de pe traseul digurilor de apărare individuală a localitătiilor. Indicii variază aproape în raport de 1/10, de la 24 mc/ml la 235 mc/ml;
- variatia volumelor de terasamente necesare lucrărilor de aparare raportate la un ha de intravilan apărat, este extrem de mare si anume de la 280 mc/ha la 17 500 mc/ha.
Dacă la aceasta adăugăm si variatia foarte mare a costurilor lucrărilor de apărare raportate la ha de intravilan apărat, din cele 87 localităti partial sau total inundabile avem:
- 12 localităti având valoarea lucrărilor de apărare raportat la 1 ha intravilan apărat mai mare de 150 000 lei /ha;
Intravilanele inundabile ale acestor localitati, sunt situate pe terenuri cu cote joase, necesitând diguri înalte de aparare având inaltimi cuprinse intre 5,0 si 7,0 m, lungimea frontului de aparare intre 2,0 si 5,0 km, iar suprafatele inundabile sunt reduse, (intre 25 si 100 ha).
In general, aceste localitati fie au casele insirate pe un singur rând de-a lungul soselei, fie se gasesc in interiorul incintelor agricole pe terenuri cu cote joase (de ex. localitatile Vânători, Gostinu, Cistia, Agaua, Stoenesti, Băndoiu. Situatia particulara a acestor localitati urmeaza sa fie rezolvata (aparare sau stramutare), de la caz la caz, analizându-se si legalitatea amplasarii constructiilor respective. În tabelul nr. 16 se prezintă indicatorii sintetici la noi linii de apărare a localitătilor pe totalul fiecărei variante. După mărimea indicatorilor prezentati în acest tabel, rezultă mai economică varianta I-a, constând din reprofilarea, supraînăltarea si consolidarea digurilor existente. Astfel, volumul necesar de terasamente pe ml de dig de apărare, în varianta propusa reprezintă 40,9% din volumul de terasamente necesar pe ml de dig din varianta II. Daca în varianta I există perdele forestiere de protectie a digurilor de apărare (care eventual trebuie completată de organele de exploatare ale digului), în varianta II este strict necesară realizarea acesteia. Costul înfiintarii perdelei forestierte de protectie la ml. de dig este de 148,45 lei. De asemenea, costurile evaluate la lucrările de aparare pe 1 000 m2 intravilan în varianta I – a reprezintă 43,65% fata de acelaşi indicator din varianta a II – a. 6. PROCESE TEHNOLOGICE Procesele tehnologice de executie s-au analizat pentru o situatie medie a fiecărei variante în parte. VARIANTA I Reprofilarea, supraînăltarea si consolidarea digurilor existente la cele 26 de incinte După cum s-a mentionat în cele 26 de incinte (tabelul nr. 1) se situează 84 de localităti total sau partial inundabile. Schema tehnologică pentru reprofilarea si supraînăltarea digurilor existente prevede:
- reprofilarea si supraînăltarea digului existent în partea interioară (coronamentul si taluzul interior) plansa nr.
Notă: Nu s-a prevazut reprofilarea si supraînăltarea digului existent spre exterior din următoarele motive tehnice:
- necesitatea de a lăsa un avantradier de cel putin 10 m până la limita fostelor gropi de împrumut;
- protejarea perdelelor forestiere de protectie; Operatiile pregătitoare pentru reprofilarea si supraînăltarea digurilor sunt:
- decaparea stratului vegetal în grosime de 15 cm de pe coronamentul si taluzul interior al digului existent;
- executia manuală a unor gropi pe coronament si taluzul interior al digului în vederea înfrătirii terasamentelor de reprofilare si supraînăltare cu terasamentele digului existent;
- decaparea amprizei pe o grosime de 20 cm rezultată din reprofilarea digului existent.
Antemăsurătoarea pe articole de deviz s-a făcut pe urmatoarele premize: - supraînăltarea digului existent cu o înăltime medie ponderată rezultată din
înăltimile de supraînăltarea digurilor la cele 26 de incinte; - groapa de împrumut se amplasează la distanta de 10 m de piciorul aval al
taluzului digului reprofilat; - adâncimea maximă a gropii de împrumut este de 80 cm;
Notă: Conform recomandărilor din studiul de bonitare, zona grindului Dunării urmează să fie redată silviculturii si plantată cu specii forestiere repede crescătoare (plop negru hibrid, arini, salcie selectionată etc.). Antemăsurătoare pe articole de deviz privind reprofilarea si supraînăltarea unui km de dig (înăltimea de supraînăltare h = 0,91 m rezultată ca medie ponderata a înăltimilor de supraînăltare la cele 26 de incinte) Volum geometric pe 1 ml = 100 – 70,63 = 29,37 mc/ml Volum ampriza = 3,78 mc/ml Volum tasare (corp dig + fund) = 29,37 x 0,05 = 1,47 mc/ml Volum bombamet la coronament = 0,78 mc/ml Volum total = 35,4 mc/ml. Spor coeficient înfoiere 35,4 x 0,05 = 1,77 mc/ml Total = 37,17 mc/ml pentru 1 km de dig 37 170 mc Pământul necesar reprofilării si supraînăltării digului se sapă cu screperul din groapa de împrumut situată la distanta de 10 m de piciorul interior al taluzului digului reprofilat . Adâncimea maximă a gropii este de h = 0,80 m.
Stratul vegetal de pe coronamentul si taluzul interior al digului (în grosime de
0,15 m), se sapă cu buldozerul si se depozitează la distanta de 25 m de amplasamentul viitoarei gropi de împrumut. După terminarea executiei supraînăltării digului, acest depozit se va sistematiza în groapă de împrumut (decoperta si acoperta stratului vegetal). Încadrarea volumelor de lucrări de reprofilare si supraînăltarea digului pe articole de deviz 1. TSC19A1 Săpătură cu buldozerul pe tractor cu senile de 81 – 180 CP inclusiv împingerea pământului până la distanta de 10 m pe teren cat. II-a.
a) strat vegetal de pe coronament si taluz interior dig existent, pentru ampriza digului reprofilat.
Volum = 3,78 x 1 000 = 3 780 mc b) strat vegetal groapă de împrumut 75 x 0,3 x 1 000 = 22 500 mc Volum total ( a+ b) = 3 780 + 22 500 = 26 280 mc 100 mc 263 mc
2. TSC22C1 Spor la articolul TSC19A1 pentru fiecare 10 m în plus, teren cat. I coeficient de înfoiere 1,2 a) strat vegetal de la dig Vol = 3,78 x 1,2 = 4,54 mc/ml = 4 540 mc/km dis. med. de transport = 126,77 m b) strat vegetal de pe ampriza gropii Vol. = 22,5 x 1,2 = 27 mc/ml = 27 000 mc/km dis. med. de transport =52,25 m 4 540 (126,77 - 10) 27 000 (52,25 – 10) Vol.echivalent (a+b)= --------------------------- + ----------------------------- = 167 089 mc 10 10
100 mc echiv. 1 679
3. TSC24B1 Săpătură mecanică cu screper, inclusiv transportul pământului la 100 m cu descărcarea în straturi de 20 cm grosime. Vol. = 31 170 mc 100 mc 372 4. TSA01B1 Săpătură manuală pentru realizarea santurilor de înfrătire pe coronamentul si taluzul interior al digului existent. Vol. = 2,6 mc/ml Vol. la 1 km dig = 2 600 mc mc 2 600 5. TSC26B1 Dislocarea mecanică a pământului din depozit nou, necompactat si
împingerea lui până la 5 m, cu buldozerul cu tractor pe senile, teren cat. I
Vol. = 4 5040 + 27 000 = 31 540 mc 100 mc 315 6. TSC27B1 Spor la art. TSC26B1 pentru fiecare 5 m în plus peste distanta prevăzută, teren cat. I. a) strat vegetal (de pe coronamentul si taluzul interior al digului existent) se împinge în groapă - rămâne pe loc 4,53 x 0,2 = 0,91 mc/ml - se dislocă Vol = 4 540 – 910 = 3 630 mc - dist. medie de transp. = 64,27 m
b) vol. din groapa de împrumut Vol = 19,5 x 0,2 = 3,9 mc/ml - se dislocă Vol = 27 000 – 3 9000 = 23 100 mc - dist. medie de transp. = 52,25 m 3 630 (64,27 – 5) 23100 (52,25 – 5) Vol echiv = -------------------------- + -------------------------- = 261 325 mc
5 5
100 mc 2 613
7. TSE04B1 Nivelarea terenului cu buldozerul pe tractor cu senile 44 604 : 0,3 = 148 680 mp 100 mp 1 487 8. TSD09A1 Compactare cu T.P.O. de 2,5 – 3 to cu tractor pe senile a umpluturilor, în straturi succesive de 30 cm, teren coeziv. Vol. geom. 29 370 mc Vol. dec. 3 790 mc Vol. bombament 780 mc Total 33 930 mc 100 mc 339 9. TSE02B1 Finisare manuală a coronamentului digului, teren mijlociu 1 000 ml x 5 = 5 000 mp 100 mp 50 10. TSE03B1 Finisare manuală a taluzului 1 000 )53( x
2 = 15 811 mp 100 mp 158 11. IFH16B1 -1 Însamqntarea manuală a taluzului interior 100 mp 158 12. TSD14A1 Udarea mecanică a straturilor de pământ cu autocisternă de 8 to pentru completarea umiditătii necesare compactării. Vol. apă = 0,1( Vol. geom.+ Vol. dec. ampriză +Vol. bomb. ) = 0,1 x 33 930 = 3 393 mc. apă 3 393 13. transportul apei la distanta de 1 000 m to 3 393
VARIANTA II Noi linii de apare individuală a localitătilor Procesul tehnologic în această variantă diferă de varianta I - a în amplasarea carierelor de pământ (gropi de împrumut). Dacă în varianta I -a (reprofilare, supraînăltare si consolidarea digurilor) gropile de împrumut putin adânci (h max 80 cm) se amplasează pe grindul înalt al Dunării (situat la 6,5 – 7,5 hg), pentru digurile individuale această posibilitate nu există . În varianta I-a această amplasare a fost posibilă datorită următorilor factori:
- volumului redus de terasamente pe ml de dig necesar reprofilării, supraînăltării si consolidării digurilor (în medie 33 mc/ml) ;
- prezenta grindului înalt al Dunării (având cote teren cuprinse între 6,5 – 7,5 hg);
- în studiul de bonitare se prevede ca aceste suprafete să fie atribuită folosinte cu specii forestiere rapid crescătoare: plop negru hibrid, arin, salcie selectionată, răchită, etc.
În cazul variantei a-II-a, majoritatea digurilor de apărare individuală a
localitătilor sunt amplasate la baza teraselor, având cote joase (cote teren cuprinse între 4,5 -5,5 hg). Digurile noi de apărare individuală a localitătilor necesită volume mari de terasamente la ml de dig nou (în medie 84 mc/ml). În practica lucrărilor de hidroamelioratii, pentru lucrările executate la limita localitătilor, primăriile respective au indicat amplasamentul carierelor de pământ pe suprafete neagricole sau acelea cu fertilitate foarte scăzută, situate în general la multi kilometrii distantă de traseul digurilor de apărare (5 – 15 km) . În acest sens s-au studiat, mai multe variante de distante medii a amplasamentelor carierelor de pământ (distante medii de 5,7,10,15 km) . La avizarea pe parcurs , din data de 11.06.2007 de la INCDIF – ISPIF SA s-a hotărât să se adopte distanta medie de amplasare a carierelor de pământ de 7 km. S-au efectuat devize unitare pentru diguri cu următoarele înăltimi : h = 1m, 2 m, 3 m, 4 m si 5 m .
Săpătura în carieră s-a prevăzut cu excavator pe senile cu cupă de 1,25 mc cu descărcare în auto, teren cat. a - II-a (art. TSC04F1). Transportul s-a prevăzut cu autobasculanta la distanta de 7 km (art. TRA01A07P). Au rezultat următoarele valori unitare pentru diferite înăltimi de dig (tabel nr, 7): Tabel nr. 7
Pentru încastrarea capetelor digului potcoavă în terase inalte s-au prevăzut trepte de înfrătire. Volumele de terasamente necesare taluzării teraselor în vederea executiei treptelor de înfrătire, pe cele 5 înăltimi de diguri de apărare sunt: h = 1 m 3,7 x 5 x2 x 10,5 = 389 mc h = 2 m 4,6 x 5 x 2 x 14,0 = 644 mc h = 3 m 5,5 x 5 x 2 x 17,5 = 963 mc h = 4 m 6,7 x 5 x 2 x 21,0 = 1 407 mc h = 5 m 7,6 x 5 x 2 x 24,5 = 1 862 mc Pentru realizarea treptelor de înfrătire sunt necesare următoarele operatiuni:
- săpătură mecanică cu excavatorul de 0,8 – 1,2 mc, cu echipament de draglină, cat. II (TSC07B1). Volumele de terasamente pe cele 5 înăltimi de dig sunt arătate mai sus. - săpătură manuală de pământ TSA06B1). Volumele de lucrări pe cele 5 înăltimi de dig pentru executia treptelor propiu-zise sunt: h = 1 m - 4 mc; h = 3 m - 16 mc; h = 2 m - 9 mc ; h = 4 m - 26 mc; h = 5 m - 38 mc. - săpătură mecanică cu buldozerul si împingerea la 10 m (pe amplasamentul digului , art. TSC18B1). Pe cele 5 înăltimi de dig volumul de terasamente (la care s-a adăugat si un spor de înfoiere cu coeficientul de 1,2 , sunt: h = 1 m - 4,68 mc; h = 3 m - 11,4 mc; h = 2 m - 7,6 mc; h = 4 m - 16,9 mc; h = 5 m - 22, 34 mc.
- spor la art. TSC18B1 pentru fiecare 10 m în plus art. TSC22B1 100 mc
h = 1 m - 9,36 mc; h = 3 m - 22,8 mc; h = 2 m - 15,30mc; h = 4 m - 33,80 mc; h = 5 m - 44,7 mc.
- degajarea terenului de frunze si crengi, strângerea lor în grămezi si arderea
supravegheată art. TSG01A1 100 mc Suprafetele, corespunzătoare celor 5 înăltimi de dig sunt: h = 1 m - 0,34 mp; h = 3 m - 1,70 mp h = 2 m - 0,88 mp; h = 4 m - 3,0 mp; h = 5 m - 4,30 mp. - sapătură mecanică cu buldozerul pe tractor pe senile inclusiv împingerea până la 10 m (strat vegetal). art. TSC18B1 100 mc
Volumele de terasamente pe cele 5 înăltimi de dig sunt: h = 1 m - 0,03 mc; h = 3 m - 0,25 mc; h = 2 m - 0,13 mc; h = 4 m - 0,44 mc; h = 5 m - 0,64 mc.
Procesul tehnologic necesar realizării parapetului din beton armat
Cantitătile se referă la executia pentru 1 ml de parapet si cuprinde următoarele operatii: - turnare beton armat la constructie cu h < 35 m; - pereti si diafragme cu grosimi > 30 cm; art. CA02H1 100 cm constă în : - beton de ciment B200 (BC 15 C 12/15) STAS 3622 mc 0,620 - beton de ciment B100 (BC 7,5 C6/7,5) STAS 3622 mc 0,600 - montare armătură la constructie h =< 35 m din bare în grinzi si stâlpi D< 18 mm, plăci D< 10 mm art. CC02C1 - kg = 57,720 (pC = 52 = 21,30 kg si OB 37 = 36,42 kg)
- confectionare armătură pentru pereti, grinzi, stâlpi, diafragme la constructii obisnuite în atelier centralizat OB 37, D= 10 – 16 mm;
art. CZ0302B1 kg 21,300
- confectionare armături pentru pereti, grinzi, stâlpi, diafragme la constructii obisnuite în ateliere santier OB 37 D = 10 – 16 mm.
art. CZ0302A1 kg = 36,420 - otel beton profil neted OB 37, STAS 438, D= 16 mm 2000195 kg 36,420 - otel beton profil neted OB37, STAS 438, D= 12 mm 2000157 kg = 36,420 - macara pe pneuri până la 9,9 TF AUT 6728 ora = 0,500 - transportul rutier al materialului, semifabricatelor cu autocamionul pe distanta de 15 km art. TRA02A15 tonă 0,058
- încărcarea materialului, grupa A – grele si mărunte, prin transport până la 10 m auto rampă
art. TRI1AA01F2 tone = 3,000
- descărcarea materialului, grupa A – grele si mărunte prin transport până la 10 m auto rampă
art. TRI1AA08F2 tone = 3,000 - cofraje metalice plane pentru pile si pereti executati din panouri 2 x 2,5m, manta tablă 5 mm, cu schelet metalic din P art. H1C10B mp = 0.085
- etansare rosturi contractie la constructii masive prin umplere cu mastic bituminos, înclin. rost fiind < 20G
art. H1E05C1 mp = 1,250 - manipulat materiale si elemente prefabricate cu macara pe pneuri amplasată în pozitie fixă, sarcină 2,000 – 3,000 t. art. TRB22D3D tone = 3,000
- transportul rutier al betonului – mortarului cu autobetoniera de 5,5 mc, distanta de 15 km
art. TRA06A15 tone = 2,900 Proces tehnologic de realizare a perdelelor forestiere de protectie (la noi linii de apărare individuală a localitătiilor). Proces tehnologic pentru realizarea plantatiei forestiere de protectie a digurilor de apărare individuală a localitătiilor (varianta II)
Suprafata 1 ha Pentru realizarea perdelei forestiere de protectie se execută următoarele operatii: - curătirea terenului de iarbă si buruieni art. TSG02A1 100 mp 100 - plantare puieti col. joase cond. grele + mijl. teren pregătit art. IFH03B1 mii buc. 5,000 - arbusti arbori foiosi SPPLOPI cal. 3H/D = 200/2,5 720 2750 buc. 5 000,000
7. PROBLEME SUPLIMENTARE Drenarea scurgerilor meteorice si captarea izvoarelor din intravilanele îndiguite
În regim neîndiguit a intravilavilanelor situate la baza teraselor si pe terasele joase inundabile, scurgerile provenite din apele meteorice si izvoarele, erau captate în retele de canale de desecare si drenuri închise din incintele agricole adiacente. Prin apărarea localitatilor cu diguri potcoavă sau diguri perimetrale, scurgerile spre canalele de desecare sunt barate. Datorită acestui fapt sunt necesare a fi prevăzute amenajările de drenarea apelor si evacuarea acestora prin constructii hidrotehnice speciale, amenajate în fundatia digului de apărare. Amenajarea unor incinte agricole drept poldere pentru înmagazinarea unor volume de apă în perioadele de viitura ale Dunării, în cazul când în interior sunt amplasate aductiunile si statiile de pompare pentru alimentarea cu apă a sistemelor mari de irigatii din Câmpia Română, este necesară prevederea unor sisteme speciale de protectie a acestor amenajări. Protectia poate consta în îndiguirea insubmersibilă a acestor obiective si prevederea unor drenuri pentru a nu se produce subinundarea lor în perioadele când incintele respective vor avea functie de poldere.
CONCLUZII
În aprilie – mai 2006 s-au înregistrat pe Dunăre, debite „istorice” de 15 800 m3 /s. Pagubele produse prin inundare: 3 000 de locuinte si 16 000 de anexe gospodăresti avariate, 15 000 locuitori evacuati, 8,4 km drumuri nationale si 597 km drumuri locale au fost sub apă, 255 podete colmatate etc. Pagubele estimate provocate prin inundatii ∗: 1,2 milioane RON din care 87 milioane RON numai pentru lucrările de îmbunătătiri funciare din incintele agricole inundate. Fată de cele arătate mai sus rezultă că investitiile necesare redimensionării apărării localitătilor din Lunca Dunării împotriva inundatiilor si anume: 369 789 mii RON în varianta I si de 847 144 mii RON în varianta II sunt justificate. Se optează tehnic si economic pentru realizarea variantei I din următoarele considerente :
- prin amenajările din varianta I se măreste gradul de sigurantă pentru apărarea contra inundatiilor nu numai a celor 87 localităti situate în Lunca Dunării, dar si pentru terenurile agricole, silvice si luciile de apă (amenajări piscicole, turistice etc.);
- volumul de terasamente necesar reprofilării si supraînăltării digurilor de la Dunăre în varianta I este cu 13,7% mai mic fată de cel din varianta II;
- investitia din varianta I este cu 52% mai mică decât cea din varianta II; - ocuparea terenului de ampriza digului si a perdelelor forestierte de protectie
reprezintă în varianta I numai 9% din suprafata ocupată în varianta II.
∗ Valorile pagubelor produse prin indundatii (in aprilie-mai 2006), au fost extrase din articolul publicat in revista HIDROTEHNICA „Solutii propuse pentru reamenajarea fluviului Dunarea pe sectorul românesc, lucrarile Conferintei Internationale hazarduri hidrologice, nov. 2006”. Autori: Conf. Dr. ing. Jorj Madalin Mihailovici si altii.
Varianta I
TABEL nr. 1 VOLUMELE DE TERASAMENTE SI EVALUĂRI PRIVIND
REPROFILAREA SI SUPAÎNĂLTAREA DIGURILOR DE LA DUNĂRE
RECAPITULATIE EVALUARE VARIANTA I Reprofilare si supraînăltare diguri 347 304 994 Diguri individuale 18 423 168 Parapet din beton armat 4 052 820 369 788 982 Valoarea totală varianta I rot. mii lei 369 789
Varianta II
Tabel nr 5 a Localităti apărate prin diguri indivivuale
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
Varianta II
TABEL nr. 16 Cuprizând indicatorii sintetici la noi linii de apărare
a localitătilor pe totalul fiecărei variante
Varianta Terasamente diguri mc/ml
Perdele forestiere de
protectie lei ml dig
Parapet beton armat mc/ml
Evaluare lucrărilor de apărare pe 1 000 m2
intravilan Varianta I 34,33 - 1,22 29,09 Varianta II 83,93 148,45 1,22 66,63
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
EVALUAREA PRETABILITĂŢII INCINTELOR AMENAJATE PENTRU ACTIVITĂŢI
ECONOMICE ÎN VEDEREA REDIMENSIONĂRII ACESTORA CA INCINTE MIXTE
(AGRICOLE/POLDERE PENTRU STOCARE APĂ)
Obiectivele urmărite: - reconsiderarea activităţilor economice din incintele îndiguite funcţie de raportul cost/beneficiu pentru investiţii la întreţinerea digurilor de apărare şi a celorlalte construcţii hidrotehnice existente;
- stabilirea regimului de inundare dirijată în vederea stocării de apă la nivele maxime ale Dunării, care pun în pericol sistemele de apărare.
- stabilirea regimului de inundare şi remanenţă a apei în incintele îndiguite prin desecarea fostelor lacuri Bistreţ, Potelu, Suhaia, Greaca, Călăraşi etc., în vederea renaturării acestora.
Introducere
Reducerea recentă a zonelor umede se datorează, în principal, dezvoltării agriculturii prin îndiguire. Această reducere are loc şi prin drenarea unor suprafeţe, sau prin regularizarea unor cursuri de apă (Barnard, W.D. et al., 1985).
Există o serie de mecanisme prin care activitatea umană influenţează stabilitatea unei zone umede, cum ar fi intervenţia deliberată prin îmbunătăţirea drenajului în vederea extinderii terenurilor agricole sau exploatările de turbă pentru combustibil. Acest tip de intervenţii au atras atenţia opiniei publice, îndeosebi prin mediatizarea pericolului de pierdere a unor habitate pentru multe specii ce depind de existenţa acestor zone.
În cazul Luncii Dunarii, schimbarea factorului hidrologic a avut următoarele consecinţe:
• aridizarea unor terenuri şi creşterea salinizării solurilor;
• reducerea schimbului de ape cu zonele înconjurătoare;
• reducerea habitatelor pentru păsări;
• schimbări majore în structura şi în compoziţia vegetaţiei;
• întreruperea circulaţiei peştilor din zonele învecinate spre incintă unde aveau condiţii optime de reproducere;
• pierderea materiei organice prin mineralizare;
• stoparea rolului de filtrare a sedimentelor şi nutrienţilor, care intrau odată cu apa de inundaţie.
Astfel, în circumstanţele date cea mai bună opţiune constă în utilizarea unor politici stricte asupra zonelor umede din Lunca Dunării Inferioare, urmate de un sistem de monitorizare alert şi bine elaborat precum şi o serie de instrumente avansate de explorare a strategiilor şi politicilor de abordare a ameninţărilor detectate. O dată cu creşterea efortului exercitat asupra sistemului şi cu complexitatea problemelor, necesitatea unor instrumente de planificare se modifică rapid.
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
De o deosebită importanţă pentru problemele de planificare sunt următoarele 3 aspecte:
- Sistemele trebuie considerate ca un întreg. De aceea în timp ce un manager intervine direct doar într-o parte limitată a sistemului, legăturile vor transmite consecinţele acestor politici altor părţi din sistem. E posibil ca problemele cu care se confruntă administratorul să-şi fi avut originea în acţiuni care au avut loc în alte părţi ale sistemului în vederea soluţionării simpliste a altor probleme.
- În al doilea rând, sistemele umane şi sistemele naturale sunt dinamice şi în continuă evoluţie dar niciodată în echilibru. De aceea administratorii intervin în schimbarea sistemului şi, intr-un anumit punct critic, consecinţele unei mici intervenţii, pot fi de mare importanţă.
- Al treilea aspect este faptul că aceste sisteme sunt în mod firesc spaţiale. Consecinţele politicilor de planificare depind de contextul de proiectare spaţială în care sunt implementate cât şi de modul în care modifică acest context.
Programul de Redimensionare Ecologică şi Economică din Sectorul Românesc al Luncii Dunării Inferioare va trebui să prezinte un instrument de planificare spaţială (IPS), dezvoltat în conformitate cu cele 3 caracteristici, şi construit să proiecteze, să analizeze şi să evalueze politicile pe termen lung într-un context social, economic şi ecologic.
Scopul principal al IPS este acela de a explora efectele politicilor alternative asupra calităţii mediului socio-economic şi natural, şi cu această informaţie să stimuleze şi să faciliteze acţiunile conştiente, discuţiile, înainte de a se lua deciziile (public debates).
IPS nu trebuie să caute să optimizeze dimensiunile economice, ecologice şi sociale, ci mai degrabă să maximizeze întregul. Deşi aceasta presupune pierderea unor detalii, avantajul acestei abordări este latura integrativă puternică a sistemului rezultat, în care procesele autonome joacă un rol important.
Acţiunile politicilor actuale şi a celor propuse acţionează împotriva stakehoderilor pe piaţa liberă şi pot fi introduse în sistemul IPS cu ajutorul hărţilor zonale şi a parametrilor de control care se comportă asemenea unor constrângeri asupra dinamicilor autonome ale sistemului.
Componenta principală a IPS trebuie să fie un model dinamic de utilizare a terenului aplicat întregului teritoriu al Luncii Dunării Inferioare. Pentru a reprezenta procesele care realizează şi schimbă configuraţia Luncii Dunării Inferioare este nevoie de un model suprapus care să reprezinte procesele pe 3 nivele geografice: naţional, regional şi local.
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
ETAPA I ANALIZA MORFOLOGICĂ A TRĂSĂTURILOR METABOLISMULUI DIN
LUNCA DUNĂRII INFERIOARE – SECTORUL ROMÂNESC
Activităţi: 1.1 Cadrul conceptual şi metode de analiză
În practică, beneficiarii bazelor de date întâmpină dificultăţi în extragerea informaţiilor din bazele de date, ce au fost create pentru scopuri specifice, ce cuprind în general componente individuale. Astfel, multe date şi informaţii sunt de cele mai multe ori nefolosite. Aceast Program este un studiu de caz al utilizării globale al informaţiilor prin analiza fluxului informaţional şi investigarea inginerească a bazelor de date existente.
Prima activitate din cadrul general al analizei este reprezentată de studierea sistemului existent prin aprecieri cantitative şi calitative standardizate, precum modelul stochastic al terenurilor şi ecosistemelor.
Analiza ecosistemelor ca sisteme dinamice, neliniare şi ca unităţi productive, reprezintă procese îndelungate a căror variabilitate şi diversitate sunt esenţiale pentru stabilitatea şi productivitatea unităţii.
Abordarea teoretică cu privire la caracterul funcţional şi structural al modificărilor sistemului cuprinde patru concepte de bază (Holling&Gunderson 2002):
1. Modificările funcţionale/structurale în sistemele ecologice, nu sunt permanente şi au caracter haotic. Acestea au caracter episodic cu perioade mici de acumulare (de ex. structurile fizice, energia concentrată).
Productivitatea şi stabilitatea ecosistemelor stabileşte capacitatea de suport pentru utilizarea resurselor naturale şi pentru serviciile socio-economice.
2. Organizarea spaţială a peisajului este grupată şi în acelaşi timp discontinuă – sunt diferenţieri atunci când analizăm conectivitatea şi fragmentarea internă a unităţii. Pot fi chiar categorii funcţionale diferite la anumite scări (mărime, formă, conectivitate) sau chiar „arhitectura” unităţii ce rezultă din gruparea şi organizarea componentelor – elemente biotice şi abiotice.
3. Sistemele ecologice au un caracter neliniar-dinamic dat de procese precum: competiţia, reproducerea, fluxul energetic, circuitele bio-geo-chimice etc.
4. Politicile şi sistemele manageriale ce creează restricţii şi reguli imuabile pentru a asigura producţii constante ale sistemelor ecologice sau economice, trebuie să ia în considerare scările de timp şi spaţiu pentru a avea un efect de stabilitate asupra sistemului. I. Modelul multicriterial de analiză socio-economică
1. Cadrul general al analizei socio-economice
1.1. Nivelul actual al bunăstării economico-sociale 1.2. Presiunile exercitate asupra capitalului natural 1.3. Nivelul prognozat al bunăstării economico-sociale 1.4. Direcţii de acţiune pentru atingerea nivelului prognozat al bunăstării
economico-sociale 2. Cadrul specific al analizei socio-economice
2.1. Resursele furnizate de Lunca Dunării Inferioare, sectorul românesc
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
2.2. Elasticitatea bunăstării economico-sociale în funcţie de resursele furnizate de Lunca Dunării Inferioare, sectorul românesc
2.3. Proiecte necesare pentru atingerea unui anumit nivel al bunăstării economico-scoale
2.4. Analiza cost – avantaj. 3. Scara spaţială de realizare a analizei economico-scoale
3.1. Zone omogene din punct de vedere economic şi al presiunii asupra capitalului natural
Motivaţii : - posibilitatea de informare - stabilirea criteriului în raport cu orizontul de elaborare a scenariilor
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
II. Criterii de analiză a complexelor socio-economice (cu unele comentarii explicative privind relaţia dintre complexele socio-economice şi ecosistemele acvatice1)
2.1. Accesarea resurselor
• contextul aplicării criteriului: aproprierea resurselor din punct de vedere
juridic şi tehnic
• elementele definitorii ale criteriului: sistemul organizaţional de referinţe,
presiunea supra capitalului natural
• tipuri de accesare a resurselor: liberă, controlabilă.
În funcţie de evoluţia spaţio-temporală a componentelor complexelor
ecologice, a caracteristicilor acestora, ca reflex al “cuplării” lor la activitatea
economico-socială, accesul la resursă poate fi liber sau controlat. Accesul liber
presupune acceptarea, în spaţiu si timp, a oricărei folosinţe a apei, ceea ce exclude
orice formă de discriminare între potenţialii consumatori. ( Acest tip de accesare a
resursei nu trebuie confundat cu tipul de consum care poate fi concurenţial liber
exprimat şi concurenţial reglementat.) Accesarea controlată exclude anumite
folosinţe şi/sau potenţiali consumatori.
Accesul liber (ca şi consumul concurenţial liber exprimat) ar trebui să reflecte
o stare bună a resursei, spre deosebire de situaţia de degradare, când apare
necesitatea unui acces şi consum în regim controlat. Ambele situaţii trebuie raportate
la relaţia de apropriere, relaţie care are nu numai o dimensiune juridică, ci şi una
tehnică. În cazul resurselor de apă, dimensiunea juridică a relaţiei de apropriere
vizează grupul, colectivitatea şi nu persoanele fizice, spre deosebire de
dimensiunea tehnică ce poate fi pusă în evidenţă şi în raport cu individul.
Din punct de vedere juridic, utilizarea resurselor de apă este un proces de
interes public, ceea ce înseamnă că sunt excluse cazurile de proprietate privată
individuală asupra unor suprafeţe de apă, folosirea apei fiind reglementată ţinând
cont de interesele prezente şi de perspectivă ale unor colectivităţi mai mult sau mai
puţin extinse. Din punct de vedere tehnic, trebuie sesizat faptul că accesarea
resursei de apă este condiţionată, la nivel de organizaţie, dar şi individual, de factori
naturali, cum ar fi distanţa faţă de sursa de apă, diferenţa de nivel la care se
pompează apa etc., precum şi de resursele tehnico-economice şi umane ce pot fi
mobilizate în acest scop.
1 Trica C., Negrei C. –Economia si gestiunea resurselor de apa , Ed. Paralela 45, 2006,pg. 85
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
De aceea, pentru asumarea şi operaţionalizarea tipului de acces liber sau
controlat importanţa, o prezintă, nivelul şi gradul de cunoaştere a mecanismelor de
funcţionare a ecosistemelor acvatice, reflectate în perceperea rolului şi semnificaţiei
resurselor de apă generate de acestea şi, în final, în comportamentul fiecărui
utilizator de apă. În absenţa unei asemenea stări de spirit şi comportamental,
costurile de “control” vor fi substituite de costurile reprezentând pagubele
provocate ecosistemelor acvatice, ceea ce poate plasa procesul de utilizare a
• elementele definitorii: concepţii utilitariste (bazate pe o abordare
descriptivă sau analitică), concepţii deontologice (bazate pe o abordare
prescriptivă)
• tipuri : deontologică, utilitaristă
Modele de gestionare a resurselor de apă, în fază de proiect sau în
derulare, au impact sau efecte distribuite spaţial şi în timp deosebit de importante.
Dacă se acceptă ideea, potrivit căreia, “dreptul la apă” echivalează, în bună
măsură, cu “dreptul la viaţă”, se va putea realiza o percepere corectă a dimensiunii
problemei eticii gestionării unei asemenea resurse.
Într-o formulare lapidară, din punct de vedere al eticii, modelele de gestionare a
resurselor de apă pot răspunde unei concepţii utilitariste, bazată pe o abordare
descriptivă (neutră) sau analitică, dar şi unei concepţii deontologice, bazată pe o
abordare prescriptivă.
Prin urmare, alternativa privind etica modelelor de gestionare a resurselor de apă
constă în asumarea răspunsurilor la următoarele întrebări:
• care este natura consecinţelor unui model de gestionarea
resurselor de apă pentru consumatorii actuali, şi pentru cei plasaţi într-un orizont
oarecare de timp ?;
• în ce măsură acelaşi model de gestionare a resurselor de apă
răspunde unor sisteme de principii şi standarde etice ?
Din perspectiva consecinţelor, este uşor de intuit că acestea pot fi deduse pentru
consumatorii actuali şi pe termen scurt şi mediu, dar sunt dificil de caracterizat pe
termen lung ceea ce, evident, limitează considerabil aprecierea eticii modelului de
gestionare a apei.
Aceste două limite sunt completate de o a treia, comună, de natură antropocentrică,
deoarece ambele concepţii vizează, mai mult sau mai puţin, bunăstarea fiinţelor
umane, ca valoare morală ultimă.
Depăşirea acestor limite sugerează necesitatea unei concepţii deontologice extinse
despre etică, aplicabilă tuturor formelor de viaţă, astfel încât va căpăta, pe lângă
dimensiunea deontologică şi una teleologică şi universală.
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
Dimensiunea teleologică presupune evaluarea practicii umane, văzută sub
aspectul utilizării resurselor de apă, din punct de vedere al consecinţelor asupra
integrităţii sistemelor ecologice, iar cea universală decurge din valoarea universală a
vieţii. Onestitatea şi respectul pentru fiinţa umană presupune un efort mai mare de
operaţionalizare a modelelor de gestionare a resurselor de apă, astfel încât să fie
asigurată, pentru fiecare persoană, apa pentru satisfacerea trebuinţelor esenţiale şi
să se conserve libertatea de decizie a generaţiilor viitoare în acest domeniu. De
asemenea, o etică deontologică extinsă, care poate fi numită şi etică ecologică,
presupune un asemenea model de gestionare a resurselor de apă care să permită
conservarea condiţiile de supravieţuire a tuturor formelor de viaţă.
Scara de evaluare calitativă a criteriilor de diferenţiere
a modelelor gestionării resurselor de apă
Scara de evaluare calitativă * Denumirea criteriului
Simbol Ridicat
(R) Mediu
(M) Scăzut
(S)
1. Tipul de accesare a resursei de apă P Liber → Controlat
2. Tipul de consum al resurselor de apă
U Concurenţial → Individualizat
3. Tipul de control al accesării şi consumării resurselor de apă
C Cooperare → Confruntare
4. Acoperirea costurilor utilizării resurselor de apă
A Complet → Parţial
5. Cadrul general de funcţionare a instituţiei implicate
F Autonomie → Centralism
6. Etica gestionării resurselor de apă
E Deontologică → Utilitaristă
* Scara de evaluare calitativă măsoară gradul de satisfacere a fiecăruia dintre cele 6 criterii de către familia de modele A, B şi C de gestionare a resurselor de apă.
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
III. Algoritm decizional pentru evaluarea şi gestionarea riscurilor ecologice
3.1. Evaluarea şi gestionarea riscurilor ecologice în contextul managementului ecosistemic şi adaptativ al complexelor socio-ecologice
Evaluarea şi gestionarea riscurilor
ecologice Faze Etape
Simbol Sistem informaţional integrat pentru managementul
complexelor socio-ecologice
I. Formularea problemei
1. Identificarea factorilor perturbatori şi definirea punctelor finale 2. Stabilirea scării spaţio-temporale şi a tipului de abordare 3. Evaluarea datelor factuale necesare
C
Indicatori privind factorii de comandă
II. Analiza riscului 4. Caracterizarea expunerii
P Indicatori privind căile prin care acţionează „C”
S
Indicatori privind starea
de referinţă a ecosistemelor şi
elementelor supuse riscului
III. Caracterizarea riscului
5. Caracterizarea efectelor ecologice 6. Compararea valorilor unice pentru expuneri şi efecte 7. Compararea distribuţiilor expunerilor şi efectelor 8. Utilizarea modelelor de simulare 9.Exprimarea riscului 10. Evaluarea incertitudinii rezultatelor
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
3.2. Algoritm decizional pentru evaluarea şi gestionarea riscurilor ecologice
E.N. „A”
Model de gestionare „X” caracterizat prin: • supraexploatarea resurselor • proiecte inginereşti de
amenajare a resurselor
E.D. „ A1”
Factori naturali
favorabili
Model de gestionare „yi” caracterizat prin: • raţionalizarea valorificării resurselor
• proiecte inginereşti de restaurare
E.P.N
E.N. „A11”
A.E. „B”
Model
eficace?
Model
eficace?
Model de gestionare „Zj”
• reconversie E.P.R. „A12”
100% Nu
30% 60%
Da
Nu
Nu
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
IV. Analiza calitativă
Evaluarea compatibilităţii dintre activitatea unei întreprinderi şi restricţiile
ecologice înseamnă, în ultimă instanţă, formularea unui diagnostic global, care
se poate baza pe şase grile de analiză:
- importanţa rezervată problemelor de mediu în
strategia generală a întreprinderii,
- reflectarea problemelor de mediu în strategia de
comunicare şi de marketing,
- reflectarea problemelor de mediu în strategia de
producţie,
- reflectarea problemelor de mediu în strategia de
asigurare cu resurse umane,
- reflectarea problemelor de mediu în strategia
juridică şi financiară,
- reflectarea problemelor de mediu în strategia cercetare-
dezvoltare.
Paul de Backer (Backer, 1992) propune următorul conţinut al
grilelor de analiză, structurat pe cinci niveluri de reprezentare a
fenomenelor şi proceselor de mediu în efortul general şi pe domenii, la
nivelul întreprinderii
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
• locul conservării mediului în strategia generală:
NIVEL DE REPREZENTARE ELEMENTE
1 2 3 4 5
1.Nivelul ierarhic de asumare a responsabilităţilor de mediu. 2.Ponderea cheltuielilor pentru mediu (mai puţin investiţiile) în bugetul întreprinderii. 3.Investiţii pentru conservarea mediului. 4.Importanţa acordată politicii de comunicare internă în managementul mediului. 5.Importanţa politicii de comunicare externă în managementul mediului. 6.Importanţa acordată creşterii numărului susţinătorilor ecologizării activităţii. 7.Distribuirea eficientă (eficace şi economicoasă) a responsabilităţilor de mediu. 8.Perceperea necesităţii ecologizării activităţii pentru mediul intern întreprinderii. 9.Perceperea necesităţii ecologizării activităţii pentru mediul extern întreprinderii. 10.Ponderea problemelor de mediu în activitatea de cercetare dezvoltare.
Locul conservării mediului în strategia generală (Msg)
10050
100
1×=
∑=i
il
Msg
l; = nivelul de reprezentare a elementului,i'
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
• reflectarea problemelor de mediu în strategia de comunicare şi de marketing:
NIVEL DE REPREZENTARE ELEMENTE
1 2 3 4 5
1.Obiectivele ecologizării activităţii sunt clar formulate? 2.Intenţionaţi să măriţi numărul adepţilor unei activităţi ecologice? 3.Solicitaţi partenerilor un comportament şi o eficacitate în concordanţă cu obiectivele ecologizării? 4.Actualele produse (servicii) obţinute pot beneficia de o "etichetă verde"? 5.Aveţi în vedere obţinerea unor produse cu "etichetă verde"? 6.Aiocaţi prin buget resurse pentru comunicarea externă cu clienţii în legătură cu caracteristicile ecologice ale produselor (serviciilor)? 7.Dispuneţi de o "chartă verde" în relaţiile cu furnizorii? 8.Intenţionaţi să modificaţi structura produselor (serviciilor) într-un sens favorabil mediului ţinând cont de : - public? - clienţi? - furnizori? - asigurători? - acţionari? - colaboratori? 9. Cât de mare este efortul de comunicare externă (în afara clienţilor) „verde"? 10. Dispuneţi de mijloace pentru prognozarea parametrilor ecologici ai produselor (serviciilor) realizate?
Reflectarea problemelor de mediu în strategia de comunicare şi de marketing (Mcn)
10075
10
1×=
∑=i
ie
Mcn
ei = nivelul de reprezentare a elementului „i"
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
NIVELUL DE REPREZENTARE ELEMENTE
1 2 3 4 5
> ■
1.Securitatea activităţii reprezintă unul din obiectivele prioritare? 2.Dispuneţi de structuri organizatorice şi mijloace pentru promovarea calităţii totale? 3.Procesele tehnologice sunt concepute în concordantă cu restricţiile ecologice? 4.Colaboratorii sunt formaţi şi informaţi pentru asumarea responsabilităţilor de mediu? 5.Întreprinderea dispune de un plan de investiţii decurgând din legislaţia de mediu corespunzătoare specificului activităţii sale? 6.Aveţi în vedere poziţia întreprinderii pe piaţa concurenţială a tehnologiilor de transformare utilizate? 7.Ce loc ocupă întreprinderea în domeniul utilizării tehnologiilor "curate"? 8.Ce.roI au studiile de impact în procesul de integrare al politicii de mediu în politica generală a întreprinderii? 9.Dispuneţi de un sistem de analiză chiar şi pentru situaţiile de criză ecologică mai puţin grave? lO.Aveţi un manual cuprinzând, în formă explicită, măsurile de securitate şi întreţinere pentru zona de desfăşurare a activităţii? 11.Sunt aplicate în practică masurile şi instrucţiunile de securitate şi întreţinere a zonei de impact? I2.Serviciul intern de securitate privind activitatea realizează 0 evidenţă obiectivă a impactului sistemului tehnico-productiv asupra mediului? 13.Structurile întreprinderii cu responsabilităţi în domeniu! calităţii iau în calcul calitatea vieţii în sens larg? 14.Se realizează periodic o analiză a punctelor "slabe" şi "forte" în materie de încadrare a activităţii întreprinderii în restricţiile ecologice? 15.Decizia de a investi reflectă şi posibila evoluţie a opiniei publice şi a reglementărilor legate de conservarea mediului?
i Reflectarea problemelor de mediu în strategia de producţie (Mp)
10075
15
1×=
∑=i
ie
Mp
ei=nivelul de reprezentare a elementului „i"
• reflectarea problemelor de mediu în strategia de producţie
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
• reflectarea problemelor de mediu în strategia de asigurare cu resurse umane:
NIVELUL DE REPREZENTARE ELEMENTE
1 2 3 4 5
> ■
1 La nivel de întreprindere, politica de mediu se reflectă în politica asigurării cu resurse umane? 2.Coîaboratorii promovează din proprie iniţiativă obiectivele politicii de mediu? 3.Criteriul ecologic face parte din sistemul criteriilor de alegere a subordonaţilor? 4.Formarea, informarea colaboratorilor în materie de mediu reprezintă un efort material şi financiar consecvent? 5.Importanţa preocupărilor de conservare a mediului se reflectă în stabilirea structurilor ierarhice? 6.Putem vorbi de o responsabilizare generalizată a problemelor de mediu la nivel de întreprindere? 7.La; nivelul structurilor de conducere este responsa-bilizată perceperea riscurilor ecologice generate de activitatea întreprinderii? 8.în caz de accident tehnic, există un pian de criză care să mobilizeze toţi colaboratorii? 9.în caz de criză nontehnică, există un plan de acţiune pentru ansamblul colaboratorilor în scopul salvgardării mediului?; 10.Descrierea posturilor colaboratorilor reflectă experienţa unor accidente şi rezultatele cercetării în domeniul mediului?
Reflectarea problemelor de mediu în strategia de asigurare cu resurse umane (Me)
10050
10
1×=
∑=i
ie
Me
ei=nivelul de reprezentare a elementului „i"
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
• reflectarea problemelor de mediu în strategia juridică şi financiară:
NIVELUL DE REPREZENTARE ELEMENTE
1 2 3 4 5
i.
1 .Respectarea reglementărilor de mediu la nivel de întreprindere reprezintă o responsabilitate la cel mai înalt nivel ierarhic? 2.Există, la nivel de întreprindere, un sistem propriu de audit juridic pe probleme de mediu? 3.Sunt definite responsabilităţile morală, penală, civilă, administrativă în caz de accident ecologic, de criză ecologică? 4.Există un plan de acţiune în caz de criză ecologică? 5.întreprinderea are capacitatea de a finanţa oricând o expertiză în domeniul juridic şi al reglementărilor pe probleme de mediu? 6.Există preocupare de actualizare a obiectivelor ecologice ale întreprinderii, în termeni financiari? 7.Obiectivele managementului mediului sunt decise, la cel mai înalt nivel ierarhic din întreprindere? 8.Există un plan pe termen mediu şi lung al acţiunilor de menţinere a calităţii mediului? 9.1n diagrama relaţiilor funcţionale sunt reprezentate şi cele aparţinând contabilităţii de mediu şi eco-auditului? 10. Raportul anual privind activitatea întreprinderii prevede şi un capital despre mediu?
-
Reflectarea problemelor de mediu în strategia juridică şi financiară (Mjf)
10050
10
1×=
∑=i
ie
Mjf
ei= nivel de reprezentare a elementului"i"
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
• reflectarea problemelor de mediu în strategia de cercetare dezvoltare:
NIVEL DE REPREZENTARE ELEMENTE ___
1 2 3 4 5
1.Tehnicile şi tehnologiile utilizate în prezent sunt inofensive pentru mediu? 2.Există, la nivelul întreprinderii, resurse tehnologice de îmbunătăţire a performanţei ecologice? 3.Grija pentru mediu reprezintă principalul mobil al activităţii de cercetare dezvoltare? 4. Restricţii Ie în obţinerea licenţelor/brevetelor prezintă o marjă redusă de "manevră" în favoarea mediului? 5.Raportul preţ/tehnologie este favorabil unei politici de mediu ? 6.Există un plan de dezvoltare a tehnicilor şi tehnologiilor "verzi"? 7.Cunoaşteţi impactul tehnologiilor utilizate -în condiţii normale de exploatare ? -în condiţii de criză ? 8.Vă preocupă tehnologiile/tehnicile cele mai avansate în materie de mediu ? 9.Putem înţelege că structura tehnologică este influenţată de cerinţele externe (întreprinderii) în materie de managementul mediului ?
Reflectarea problemelor de mediu în strategia de cercetare-dezvoltare (Med)
10050
10
1×=
∑=i
ie
Med
ei = nivel de reprezentare a elementului "i"
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
• diagnosticul global privind importanţa acordată politicii de mediu în strategia zonei
DOMENIUL IMPORTANŢA
1.Strategia generală
2.Strategia de comunicare şi marketing
3.Strategia de producţie
4.Strategia de asigurare cu resurse umane
5.Strategia juridică şi financiară
6.Strategia de cercetare-dezvoltare
Diagnosticul global (Mg)
6
6
1∑
==
j
jj
g
m
M
α
mj = importanţa acordată politicii de mediu
=jα importanţa domeniului
„j” în raport cu probleme de mediu
*6
1
1
=∑
=j
jα
* Valorile pentru aj se pot stabili cu ajutorul tehnicii Delphi
Pentru a pune în evidenţă performanţa activităţii întreprinderii în contextul unei abordări integrative se poate recurge la reprezentarea grafică a nivelului de reflectare a politicii de mediu pe domenii "j" şi elemente "i" de activitate (Fig.1). Este necesar însă ca, mai înainte, pe baza tehnicii Delphi să se stabilească valorile coeficienţilor de importanţă ij (corespunzător fiecărui element i aparţinând domeniului j); reprezentând elementele "i" de la stânga la dreapta, în ordinea valorilor ij vom obţine informaţii importante privind zonele "vulnerabile" ale activităţii întreprinderii din punct de vedere ecologic.
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
Figura 1. Zone de reflectare a politicii de mediu în strategia zonei
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
2.2 Modelul funcţional de analiză de tip LEAC (Land and Ecosystem Accounting – Contabilizarea terenurilor şi ecosistemelor) În ultima vreme se accentuează o tendinţă de folosire a metodelor provenite din comunitatea lumii economice, precum – work flow analzse, bussiness process reengeniering, accounts assesment. Agenţia Europeană de Mediu pe baza viziunii DPSIR a creat un ansamblu de norme şi metodologii de analiză pentru diagnosticare a unui sistem pe baza informaţiilor existente, pornind de la Corine Land Cover, considerând că fiecare unitate clasificată reprezintă tocmai imaginea şi răspunsul proceselor ce se produc în unitatea respectivă – acest ansamblu a fost denumit Land and Ecosistem Accounting (LEAC). Prima activitate din cadrul general al analizei LEAC este reprezentată de studierea sistemului existent prin aprecieri cantitative şi calitative standardizate precum modelul stochastic al terenurilor şi ecosistemelor. Analiza ecosistemelor ca sisteme dinamice, neliniare şi ca unităţi productive, reprezintă procese îndelungate a căror variabilitate şi diversitate sunt esenţiale pentru stabilitatea şi productivitatea unităţii. Metodologia LEAC are meritul de a demara analiza pornind de la informaţiile existente printr-o cascadă informaţională. De fapt este un sistem de integrare atât pentru diagnosticare cât şi pentru mecanismul decizional. Pornind de la hărţile Corine Land Cover, cascada informaţională LEAC include următoarele etape:
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
Prima activitate din cadrul general al analizei LEAC este reprezentată de studierea sistemului existent prin aprecieri cantitative şi calitative standardizate precum modelul stochastic al terenurilor şi ecosistemelor. Această etapă cuprinde stabilirea caracteristicilor generale ale unităţii analizate, în special privind funcţiile de bază ale ecosistemelor unităţii pentru autosusţinerea sistemului. După cum este bine cunoscut, de productivitatea şi stabilitatea ecosistemelor depinde în mod direct capacitatea de suport a acestora de a asigura suportul fizic pentru folosirea resurselor naturale şi furnizarea serviciilor sistemului socio-economic. Această analiză nu scapă din vedere implicaţiile sociale şi economice luând în considerare relaţia dintre Capitalul Natural al unităţii şi Sistemul Socio-Economic existent, urmând aceleaşi principii. Pachetul metodologic LEAC dezvoltat de EEA este gândit să suplimenteze analiza fizică a sistemului printr-o evaluare a nivelului şi calităţii funcţiilor ecosistemelor: a) productive, b)habitat pentru specii de plante şi animale c) reglare şi control d) informaţională.
Modelul funcţional LEAC după EEA – Oscar Gomez şi F.Paramo, 2005
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
Scopul acestei analize este de a sesiza dinamica variabilelor de stare (funcţională şi structurală):
a. determinarea indicatorilor ce definesc structura, compoziţia şi componentele operaţionale ale Capitalului Natural şi ale Sistemului Socio-Economic
b. evaluarea impactului şi a riscului ecologic
c. identificarea tendinţei modificărilor structurale şi funcţionale
d. diagnostic al cauzelor ce au provocat modificările.
2.3 Modul de utilizare a terenurilor prin metoda LUCAS (EuroSTAT) – Anchetă statistică privind utilizarea terenurilor din Lunca Dunării Inferioare, Sectorul Românesc Metodologiile utilizate actualmente în Uniunea Europeană pentru obţinerea de estimări ale suprafeţelor agricole pe culturi, precum şi a modului de utilizare a terenului, sunt orientate către realizarea de anchete-cadru.
“Ancheta Statistică privind Utilizarea Terenurilor“ (ASUT) folosind tehnicile de teledetecţie, este o anchetă agricolă selectivă, cu un eşantion repartizat pe întreg teritoriul ţării, bazată pe metodologia proiectului LUS1 (Ancheta Utilizării Terenurilor), aplicată pentru prima dată în România în anul 2003. Proiectul LUS a creat un precedent privind modernizarea şi adaptarea sistemului naţional de statistici agricole la cerinţele normelor şi standardelor Uniunii Europene, fiind folosită pentru prima dată o metodă de comensurare a suprafeţelor în scopuri statistice, utilizând imagini prin satelit pentru clasificarea terenurilor neagricole şi aparate GPS2 portabile pentru identificarea precisă în teren a punctelor eşantionului ce cad pe terenurile agricole şi clasificarea corectă a acestora.
Pentru astfel de anchete-cadru, utilizarea teledetecţiei prin satelit şi imaginile aerofotografice, rămâne totuşi un mijloc esenţial în explorarea suprafeţelor terestre (imaginile satelitare nu au restricţii majore privind achiziţionarea şi utilizarea lor în aplicaţii civile, costurile raportate la suprafaţa explorată sunt accesibile, se prelucrează relativ uşor, oferă informaţii rapide şi satisfăcătoare pe spaţii largi, analiza tematică poate fi diversificată pentru obţinerea mai multor indicatori de agri-mediu: clasificări de suprafeţe, indici de vegetaţie, estimarea biomasei, măsurarea temperaturilor etc). În anchetele statistice cadru, aceste tehnici de teledetecţie au totuşi caracter limitativ în cercetarea statistică; pentru teritoriul României cca 30% din unităţile eşantionului pot fi integral validate prin fotointerpretarea acestora pe imaginile satelitare, restul unităţilor din eşantion trebuind cercetate direct în teren, cu ajutorul materialelor cartografice şi a aparatelor portabile GPS.
1 Land Use Survey 2 Global Positioning System
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
O altă componentă a cercetării directe în teren, a întăririi controlului asupra calităţii şi referenţierii geografice a informaţiei o poate constitui prelevarea de imagini opto-numerice în unităţile studiate, care să constituie şi un suport pentru stabilirea altor indicatori de agri-mediu ce pot fi utilizaţi în modelele de previziuni.
Prin diversificarea metodelor de cercetare statistică, prin îmbinarea cercetării directe în teren şi utilizarea teledetecţiei, continuarea perseverentă a seriilor statistice prin aceste metode dar şi a celor tradiţionale fără eşantionare, se îndeplinesc cerinţele managementului şi controlului datelor agricole la nivelul Uniunii Europene. Se dezvoltă astfel o bază de date extrem de valoroasă pentru calibrarea altor proiecte de mediu, de studiu a dinamicii utilizării teritoriului, dar în primul rând pentru obiectivul 3 al Programului de Redresare Economică şi Ecologică în Sectorul Românesc al Luncii Dunării Inferioare.
Schema dispunerii judeţelor din Lunca Dunării ale căror anchete au fost utilizate
(fig.1)
Fig. 1 – Lunca Dunarii – zona studiată, în contextul teritoriului Romaniei
Lăţimea minimă a Luncii Dunării este de circa 195 m lângă Calafat, iar cea maximă este de 30 km in Insula Mare a Brăilei. Suprafaţa totală a zonei studiate este de 646234 Ha. Din punct de vedere administrativ, Lunca Dunării se desfăşoară pe teritoriul a 11 judeţe după cum urmează (de la est la vest): Tulcea, Galaţi, Brăila, Ialomiţa, Constanţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinţi.
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
Metoda de lucru şi materilale
Obiective generale
Metodologiile utilizate actualmente în Uniunea Europeană pentru obţinerea de estimări ale suprafeţelor agricole pe culturi, precum şi a modului de utilizare a terenului, sunt orientate către realizarea de cercetări statistice areolare. Aceste cercetări îmbină tehnici de teledetecţie cu cercetare directă în teren şi constituie un suport decizional standardizat ce trebuie să fie adaptat şi aplicat în România, în scopul modernizării şi diversificării metodelor de determinare statistică a datelor privitoare la suprafaţa terestră. Prin aceste metode s-au adus soluţii concrete pentru a satisface nevoile principalului beneficiar de informaţie – Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR), privitoare la dinamica anuală a suprafeţelor (în special agricole)(ASUT-2006). Specificaţii tehnice Unitatea Primară de Eşantionare (UPE) cerută de metodologie este constituită dintr-un dreptunghi cu suprafaţa de 90 ha, lungimea de 1500 m şi lăţimea de 600 m, în interiorul căruia sunt distribuite regulat cele 10 Unităţi Secundare de Eşantionare (USE) materializate prin puncte. Fiecărei USE îi corespunde deci o suprafaţă de 9 ha, ceea ce presupune o distanţă între USE egală cu 300 m (ASUT-2005). Unitatea de observare statistică este constituită dintr-un punct (USE) ce trebuie identificat în teren cu precizia cerută de metodologie şi clasificat atât în ceea ce priveşte ocuparea terenului (acoperirea fizică a suprafeţei terestre), observată direct (la faţa locului) cât şi prin metode de teledetecţie. Pe de altă parte se cer date referitoare la utilizarea terenului(după ASUT-2006).
Eşantionul a fost proiectat pentru o reprezentativitate a rezultatelor la nivel naţional şi la nivel de regiune de dezvoltare. Numărul de unităţi cercetate a fost de 5189 UPE-uri şi 51855 USE-uri la nivelul anilor 2006 şi 2007, iar pentru anul 2005 au fost 4439 UPE-uri şi respectiv 44357 USE-uri. .
Unităţile Primare de Eşantionare constituie eşantioane sistematice, stratificate în teritoriu. Unităţile Secundare de Eşantionare sunt la rândul lor repartizate sistematic în cadrul Unităţilor Primare de Eşantionare. Întrucât observarea USE se efectuează în urma identificării coordonatelor geografice prestabilite ale acestora, baza de sondaj statistic a fost proiectată într-un sistem coerent şi compatibil cu materialele cartografice ce au susţinut tehnic această cercetare (ASUT-2007).
Chestionarele de teren completate de operatorii de teren prin observarea directă în teren, au constituit principalele instrumente de colectare a datelor. Aceste formulare personalizate pentru fiecare UPE, conţin informaţii pentru un număr maxim de 10 USE, precum şi coordonatele geografice pentru identificarea USE (ASUT-2007).
Cercetarea statistică s-a efectuat pentru determinarea suprafeţelor privind ocuparea terenului şi utilizarea acestuia în anii agricoli 2005-2007. Aceasta presupune atât inventarierea culturilor agricole principale însămânţate în anul curent cât şi a celor însămânţate în toamna anului 2004. Delimitarea
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
calendaristică a cercetării în teren (mai-iunie) presupune referirea numai la culturile principale din anul agricol cercetat, nu şi la culturile succesive (ASUT-2007).
Alegerea eşantionului
Proiectarea eşantionului LUS a urmărit metodologia Eurostat LUCAS. În proiectul LUS 2003 s-a propus o eşantionare sistematică aplicată pe întreg teritoriul României care a reprezentat în medie de 3 ori rata de eşantionare LUCAS. În anul 2006, s-a propus ca numărul de unităţi eşantionate să fie considerabil mărit faţă de proiectul LUS 2003, ceea ce a determinat alegerea unui eşantion care reprezintă de 7,3 ori rata LUCAS. Noul eşantion a presupus o analiză profundă a mai multor parametri la nivel de judeţ, ce au determinat stratificarea pentru fiecare unitate administrativă (împărţirea teritoriului ţării în două straturi alocate diferenţiat pentru fiecare judeţ) pe baza rezultatelor din anii precedenţi, cu scopul de a atinge rata de eşantionare obiectivă prin care să se obţină o reprezentativitate mărită şi uniformă pe judeţe, menţinând totodată o compatibilitate totală cu schema de eşantionare sistematică LUCAS.
Activitatea de teren Principalele documente şi echipamente pentru lucrul în teren a constat în: • formulare de înregistrare a datelelor observate în timpul cercetării în teren ; • documente grafice, folosite de specialişti în teren pentru facilitarea deplasării
către UPE-uri şi localizarea USE-urilor ; • GPS portabile pentru localizarea exactă a USE-urilor; • instrucţiuni specifice metodologiei LUCAS, fişe de sarcini pentru personalul
implicat; • documente de acreditare.
O situaţie deosebită în evoluţia şi calitatea anchetei s-a înregistrat datorită precipitaţiilor abundente care au reat băltiri şi inundaţii pe arii largi, împiedicând total accesul în teren sau îngreunând accesul la anumite USE-uri, ceea ce a făcut ca observarea acestora să se efectueze de la distanţă (fig. 2 şi 3). În judeţele Mehedinţi, Giurgiu şi Călăraşi, un număr de 9 UPE-uri nu au putut fi vizitate până la finele anchetei, fapt pentru care suprafeţele acoperite cu apă din inundaţii au fost clasificate separat, iar exprimarea statistică a ocupărilor de teren afectate a fost efectuată în funcţie de ponderea acestora în teritoriul administrativ. Au fost afectate în special suprafeţe acoperite cu grâu, porumb, rapiţă, orz, floarea soarelui, terenuri necultivate, drumuri de exploatare agricolă, drumuri clasificate şi zone rezidenţiale (ASUT-2005).
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
Fig. 2 - Aspecte privind starea terenurilor acoperite cu apă din inundaţii, inaccesibile pe toată durata
anchetei (după ASUT-2005)
Fig. 3 - Aspecte privind starea terenurilor parţial acoperite cu apă din precipitaţii, greu accesibile
(după ASUT-2005)
Toate USE-urile care nu au putut fi vizitate până la termenul final al perioadei de cercetare statistică în teren, au fost clasificate separat ca terenuri acoperite cu apă din inundaţii sau inaccesibile, neidentificate.(fig. 4) Au fost
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
afectate în special suprafeţe acoperite cu grâu, porumb, rapiţă, orz, floarea soarelui, terenuri necultivate, drumuri de exploatare agricolă, drumuri clasificate şi zone rezidenţiale, estimarea acestor ocupări de teren afectate putând fi efectuată în funcţie de ponderea acestora în teritoriul administrativ (ASUT-2006).
Fig. 4 - Aspecte privind starea terenurilor acoperite cu apă din inundaţii, inaccesibile sau greu accesibile pe toată durata cercetării în teren (după ASUT-2006)
Rezultate În urma analizei datelor din baza de date ale proiectelor din anii trecuţi au rezultat diagrame ce privesc utilizarea terenului în Lunca Dunarii – sectorul românesc. În calcul au fost luate 1356 de USE-uri pentru toti anii.
Utilizarea terenului in Lunca Dunarii (sectorul romanesc) in anul 2005
67.0%
11.2%
3.6%
0.3%
0.1%
0.1%7.1%
0.5%
0.3%
1.3%
6.3%
2.3%
Agricultura
Silvicultura
Piscicultura
Exploatare Stuf
Energie
Ind. si Prelucrare
Transport
Constructii
Serv. Comunitare
Rezidential
Neutilizat
Neidentificat
Fig. 5 – Utilizarea terenului în Lunca Dunării (sectorul românesc) în anul 2005
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
Din figura 5 se poate observa procentajul foarte crescut al utilizării terenului în agricultură (cca. 67%), iar cea de-a doua utilizare ca procentaj, dar cu o mare diferenţă este silvicultura (cca. 11%). Un procentaj de luat în seamă este cel al terenului neutilizat (cca. 6%). Transportul este destul de bine reprezentat de calea navigabila Fluviul Dunărea (cca. 7%).
Utilizarea terenului in Lunca Dunarii (sectorul romanesc) in anul 2006
70.9%
10.1%
3.5%
0.3%
0.1%
0.1%
7.0%
0.5%
0.5%
1.4%
4.7% 1.0%
Agricultura
Silvicultura
Piscicultura
Exploatare Stuf
Energie
Ind. si Prelucrare
Transport
Constructii
Serv. Comunitare
Rezidential
Neutilizat
Neidentificat
Fig. 6 – Utilizarea terenului în Lunca Dunării (sectorul românesc) în anul 2006
Utilizarea terenului in Lunca Dunarii (sectorul romanesc) in anul 2007
70.8%
10.3%
3.5%
0.3%
0.1%
0.1%
6.8%
0.5%
0.5%
5.4% 0.2%
1.5%
Agricultura
Silvicultura
Piscicultura
Exploatare Stuf
Energie
Ind. si Prelucrare
Transport
Constructii
Serv. Comunitare
Rezidential
Neutilizat
Neidentificat
Fig. 7 – Utilizarea terenului în Lunca Dunării (sectorul românesc) în anul 2007
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
În ceea ce priveşte utilizarea terenului în Lunca Dunării (perioada 2005-2007) nu se înregistrează diferenţe prea mari, deşi în anul 2006 o importantă suprafaţă a fost supusă inundării, nu se înregistrează diferenţe privind utilizarea agricolă a terenurilor.
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
ETAPA II - ANALIZA DINAMICII PEISAJULUI GEOGRAFIC DIN LUNCA
DUNĂRII INFERIOARE – SECTORUL ROMÂNESC PE BAZA INDICILOR
SINTETICI (DPSIR) AI AGENŢIEI EUROPENE DE MEDIU (EEA)
Activităţi: 2.5 Definirea indicilor de evaluare a stării peisajelor ripariene din Lunca Dunării Inferioare, Sectorul Românesc
Agenţia Europeană de Mediu pe baza viziunii DPSIR (Driving Force Pressure State Impact Response) a creat un ansamblu de norme şi metodologii de analiză pentru diagnosticare a unui sistem pe baza informaţiilor existente, pornind de la Corine Land Cover, considerând că fiecare unitate clasificată reprezintă tocmai imaginea şi răspunsul proceselor ce se produc în unitatea respectivă – acest ansamblu a fost denumit Land and Ecosistem Accounting (LEAC).
Numeroasele aspecte tehnice ale indicatorilor ,ce se referă la definirea şi folosirea lor, la criteriile de selecţie dar şi la aspectele practice, la disponibiliatea de folosire a datelor, la calitatea şi colectarea lor, la utilizarea lor în atingerea diferitelor obiective şi la diferite niveluri de analiză, la uneltele de prezentare şi analiză precum şi căile de diseminare a datelor colectate sunt deosebit de importante în elaboararea pachetului metodologic LEAC dezvoltat de EEA. La un nivel de detaliere nu foarte amănunţit, unde intrările si ieşirile sunt fie nerelevante fie greu de identificat, cadrul PSR este mult mai funcţional. În loc de direcţionarea sa pe faze diferite de proiect, cadrul PSR se distinge în ceea ce priveşte obiectivele de mediu prin:
• Presiunea variabilă care descrie activităţi umane sau aspecte care exercită presiune asupra mediului, aceasta reprezentând cauza fundamentală a unei probleme. Cauza poate fi una deja existentă sau poate fi o nouă activitate sau investiţie. Exemple de potenţiale presiuni includ creşterea venitului, utilizarea energiei şi creşterea populaţiei.
• Starea variabilă de obicei descrie câteva caracteristici de mediu măsurabile fizic,
care sunt rezultat al presiunii. Exemple includ indicatori care monitorizează diferite aspecte dintre care amintim calitatea apei, disponibilitatea terenurilor, despăduririle, eroziunea solurilor precum şi existenţa şi calitatea habitatelor.
• Răspunsul variabil vizează măsurile prin intermediul cărora societatea răspunde
schimbărilor de mediu, de exemplu care sunt politicile, acţiunile sau investiţiile care sunt aplicate în vederea rezolvării problemelor. Ca răspuns la problemele de mediu, acestea pot afecta starea mediului fie direct fie indirect. În ultimă instanţă au ca obiectiv să influenţeze presiunea în ceea ce priveşte productivitatea. Exemplele includ metodele de evaluare a resurselor de apă, utilizarea recoltelor alternative şi programe de împăduriri.
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
Cadrul PSR (prezentat în figura 1) este bazat pe un concept de cauzalitate (OECD2, 1994) : activităţile umane exercită presiune asupra mediului şi schimbă calitatea şi cantitatea resurselor naturale. Consecinţele acestor schimbări care se răsfrâng asupra procesului de luare a deciziilor în primul rând în societate, răspund prin intermediul mediului, economiei şi politicilor sectoriale. Figura 1. Schema cadru Presiune – Stare – Răspuns
Aceste răspunsuri sociale se străduiesc să obţină o schimbare în comportamentul uman care să aibă ca rezultat îmbunătăţirea stării mediului înconjurător. În timp ce cadrul PSR are avantajul de a evidenţia aceste legături, acesta tinde să sugereze relaţii lineare între activităţile umane şi mediu. Cadrul PSR a fost dezvoltat mai departe prin variate utilizări. Primul stadiu de dezvoltare, este utilizarea indicatorilor forţelor vector în loc de indicatorii de presiune. Cel de-al doilea stadiu de dezvoltare a cadrului PSR include adăugarea a patru categorii de indicatori . Câteva organizaţii au fost alese pentru a adăuga categorii de indicatori cadrului PSR – indicatorii de impact - pentru a capta schimbările de stare creând cadrul PSIR. În cadrul PSIR indicatorii de stare au avantajul de a fi capabili de a se concentra pe caracteristicile de mediu măsurabile fizic, pe politicile existente (cum ar fi politicile de evaluare a resurselor de apă), şi pe practicile de management utilizate (de exemplu practicile managementului solurilor. Ca atare indicatorii de stare explică ce fel de factori influenţează presiunea în ceea ce priveşte productivitatea, dar aceştia ilustrează de asemenea şi starea actuală a mediului. Indicatorii de impact ai cadrului PSR vor fi incluşi în categoria indicatorilor de stare care pot oferi din când în când puţină orientare, atunci când pasul spre luarea deciziilor sau cel al răspunsurilor este luat.
2 Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
În figura 4 se descrie un ciclu operaţional utilizând cadrul PSIR. Presiunile produse afectează starea mediului rezultând impacturi de mediu. De exemplu substanţele chimice folosite în agricultură pot avea un impact asupra stării apelor freatice prin poluarea excesivă a apelor de suprafaţă. Aceasta poate fi considerat atât un impact asupra mediului dar de asemenea poate constitui un risc pentru sănătatea oamenilor. Pentru atenuarea presiunii, factorii de decizie au nevoie de informaţii despre cauzele fundamentale privind comportamentul fermierilor (observarea presiunilor şi a impactului.)
În final deciziile pot fi bazate pe informaţiile colectate cu ajutorul presiunii, indicatorii de stare şi de impact trebuie să fie monitorizaţi. Indicatorii de răspuns pot fi deci utilizaţi pentru monitorizarea a trei aspecte privind răspunsurile sociale : 1) ce fel de politici sau investiţii sunt introduse cu scopul de a reduce presiunea 2) dacă, comportamentul părţilor implicate şi activităţile folosite schimbă aşteptările. Cadrul PSIR este flexibil şi destul de complex pentru a prinde toate aceste aspecte. Oricum, cei care sunt împotriva cadrului PSR sugerează că simplificarea relaţiilor dintre diferitele părţi ale societăţii este relevantă de asemenea, pentru cadrul PSIR. Tabelul 2 furnizează exemple de indicatori pentru sectorul ape, dezvoltat cu ajutorul cadrului PSIR. Cel de-al treilea (şi cel final) stadiu de dezvoltare al cadrului PSR este marcat de prezenţa a tuturor celor cinci categorii de indicatori (forţe vector, presiune, stare, impact şi indicatori răspuns) în acelaşi cadru, furnizând o imagine (o matrice) de ansamblu al mecanismului de analizare a problemelor de mediu. În acest cadru DPSIR, diferitele categorii de indicatori acoperă aspecte ale problemelor de mediu.
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
• Forţele vector ca de exemplu industria şi transportul care produc
• Presiunile asupra mediului ca de exemplu emisiile poluante care degradează
• Starea mediului, care are un
• Impact asupra sănătăţii oamenilor şi asupra ecosistemelor determinând societatea să
• Răspundă cu variate măsuri ca de exemplu regulamente/legislaţie, informaţii şi taxe, care pot fi direcţionate spre orice altă parte a sistemului.
Scopul matricei a fost acela de a furniza indicatori optimi în vederea aplicării unui management adecvat pe teritoriul Luncii Dunării precum şi mijloace disponibile de a proteja resursele Capitalului Natural, în contextual dezvoltării durabile. Această analiză nu scapă din vedere implicaţiile sociale şi economice luând în considerare relaţia dintre Capitalul Natural al unităţii şi Sistemul Socio-Economic existent, urmând aceleaşi principii. Degradarea mediului şi a capitalului natural trebuie privită ca un efect sinergic ce îşi are originea în nerespectarea condiţiilor naturale ale echilibrului ecologic. Analiza degradării mediului trebuie să ne conducă către un diagnostic care să se constituie într-o etapă prealabilă formulării măsurilor de reabilitare a mediului. Evoluţia
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
peisajelor din Lunca Dunării sub presiune antropică (exploatarea pădurii, transformarea profundă a unor ecosisteme acvatice sau de pajişti, intensificarea extindetii terenurilor utilizate pentru agricultură în detrimentul ecosistemelor naturale) va conduce la diminuarea evidentă a productivităţii, dar şi la perturbarea funcţionalităţii şi productivităţii lor. Identificarea arealelor cu potenţial ecologic are rol determinant în stabilirea în cunoştinţă de cauză a măsurilor de restructurare ecologică şi a calculării costurilor de mediu.
Între indicatorii utilizabili în analiza potenţialului ecologic şi a stării actuale a acoperirii terenurilor din Lunca Dunării – ca domeniu ce face parte din supradomeniul mediului - au fost calculaţi – indicele de segregare funciară, raportul între suprafaţa
pădurilor şi suprafaţa construită, indicele de naturalitate, indicele de productivitate a
terenurilor.
Indicele de segregare funciară (Isf) este un indice statistico-matematic care are ca scop stabilirea disponibilităţii suprafeţelor agricole şi a celor acvatice raportate la numărul total de populaţie, pentru fiecare judeţ ce îşi are teritoriul în Lunca Dunării (11 judeţe după cum urmează de la est la vest: Tulcea, Galaţi, Brăila, Ialomiţa, Constanţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinţi), prezentând o percepţie mai clară, cantitativă asupra acestui aspect. Sursa bazei de date necesară determinării indicelui de segregare funciară o constituie proiectul CSUT (Cercetarea Statistică privind Utilizarea Terenurilor folosind Teledetecţia), pentru anul 2007. Astfel, pentru suprafeţele agricole au fost luate în consideraţie terenurile arabile şi culturile permanente cu care intră fiecare judeţ în Lunca Dunării iar pentru suprafeţele acvatice au fost însumate teritoriile zonelor umede (zone umede interioare şi zone umede exterioare) şi suprafeţele de apă (ape interioare – lacuri, ape interioare curgătoare). Populaţia care trăieşte şi care exercită o presiune asupra Luncii Dunării a fost estimată pentru fiecare judeţ în parte, pornind de la datele recensământului din 2002 pentru fiecare comună /municipiu /oraş al celor 11 judeţe şi suprafaţa cu care intră fiecare unitate administrativă în Lunca Dunării (date preluate din CSUT - Cercetarea Statistică privind Utilizarea Terenurilor folosind Teledetecţia, pentru anul 2007). Indicele de segragare funciară se calculează după formula următoare:
I sf = Ag/P –A/P, unde: I sf = indice de segregare funciară, Ag = suprafaţa terenului agricol (ha) cu care intră judeţul în Lunca Dunării A = suprafaţa acvatică (ha) cu care intră judeţul în Lunca Dunării P = populaţia totală estimată pentru suprafaţa cu care intră judeţul în Lunca Dunării Oscilaţia valorică a indicelui de segregare funciară este de la –8,68 pâna la peste 28,43, valori împărţite pe patru clase distincte.
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
O valoare negativă a indicelui arată o disponibilitate mai mare a terenului acvatic în detrimentul celui agricol pentru judeţul respectiv cu suprafaţa în Lunca Dunării. Indicele a fost determinat şi la nivelul României, pentru a se putea face o raportare a celor calculaţi pentru Lunca Dunării (sectorul românesc). Cunoaşterea acestora poate avea un triplu rol:
-servind ca reper în cuantificarea potenţialului agricol şi cel acvatic; -ca o unitate de măsură a gradului de corelaţie între cele două categorii funciare; -ca bază pentru procesele decizionale, pentru manageri şi administratori ai zonei, in aplicarea unor măsuri legislative (exemplu Legea fondului funciar). Tabelul indicilor de segregare funciară pe teritoriul Luncii Dunării
Judeţele din Lunca
Dunării
Ag=Suprafaţa agricolă (ha) cu
care intră în Lunca Dunării
A=Suprafaţa acvatică (ha) cu
care intră în Lunca Dunării
P=populatia totala estimata
pentru suprafaţa din
Lunca Dunării
Ag/P=ha agr./pers.
A/P=ha acvatic/pers.
Isf=Ag/P-A/P
Braila 86052 13736 2543,4 33,83 5,40 28,43
Calarasi 81608 8484 9066,6 9,00 0,94 8,07
Constanta 4040 17776 1582,9 2,55 11,23 -8,68
Dolj 33936 6464 6271,7 5,41 1,03 4,38
Galati 3636 4266 20624,5 0,18 0,21 -0,03
Giurgiu 31512 2020 4972,3 6,34 0,41 5,93
Ialomita 36360 8888 3334 10,91 2,67 8,24
Mehedinti 9292 10504 2448,5 3,79 4,29 -0,49
Olt 15352 4923 854,6 17,96 5,76 12,20
Teleorman 22624 4444 1273,1 17,77 3,49 14,28
Tulcea 27876 9696 2206,8 12,63 4,39 8,24 Total Lunca Dunării 352288 82012 55178,4 10,94 3,08 7,87 Total România 9286671 915981 21680974 0,4 0,04 0,39
Valoarea negativă a indicelui de segregare funciară prezintă o disponibilitate ridicată a suprafeţelor acvatice în detrimentul celor agricole doar în trei judeţe: un indice de -8,68 pentru Judeţul Constanţa (11,2 ha acvatic/pers.), o valoare de -0,49 pentru Judeţul Mehedinţi (4,2 ha acvatic/pers.) şi repectiv -0,03 pentru Galaţi. Valoarea cea mai ridicată de teren agricol este înregistrată în judeţul Brăila unde suprafaţa agricolă depăşeşte 80.000 ha, cu până la 33,8 ha/pers., urmat de judeţe precum Teleorman (17,7ha/pers.), Olt (17,9ha/pers.), Tulcea şi Ialomiţa cu 12,63 ha/pers., respectiv 10,9 ha/pers.(fiind condiţionată de existenţa simultană a unei disponibilităţi acvatice reduse). Indicele de productivitate agricolă. În teorie cât şi practică, categoria de productivitate exprimă eficienţa utilizării factorilor de producţie. Productivitatea unui factor de producţie (muncă sau capital) este raportul dintre producţia obţinută cu ajutorul factorului respectiv şi cantitatea acelui factor, utilizată în cursul perioadei de calcul. În această formă productivitatea este deci raportul dintre un output (efect) şi un input (efort). Dacă în calcul se cuprinde numai un factor de producţie, se calculează productivităţi parţiale, respectiv:
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
� productivitatea agricolă = Y/K,
unde: Y = producţia totală (exprimată în RON) K (capitalul) = suprafaţa agricolă ca dimensiune a spaţiului (exprimată în ha)
Pentru determinarea indicelui de productivitate agricolă au fost luate în calcul principalele suprafeţe de culturi care deţin un procent semnificativ din suprafaţa Luncii Dunării şi care se situează în preferinţa agricultorilor, având o cotă importantă pe piaţă (grâu, orz şi orzoaică, ovăz, porumb, floarea soarelui, rapiţă şi soia) cu care intră cele 11 judeţe: Tulcea, Galaţi, Brăila, Ialomiţa, Constanţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinţi, în sectorul românesc al Luncii Dunării. Suprafeţele, precum şi producţiile culturilor alese au fost preluate din CSUT - Cercetarea Statistică privind Utilizarea Terenurilor folosind Teledetecţia, pentru anul 2007.
Preturile medii de achiziţie, au fost furnizate de Institutul Naţional de Statistică, pe regiuni de dezvoltare , pe luni si perioada cumulată, în anul 2007, după cum este prezentat în tabelul următor:
Pretul mediu pe 9 luni in 2007
Regiuni de dezvoltare / judete din cadrul regiunii cu teritoriul în Lunca Dunării LEI (RON)/KG
Grau SUD - EST(Braila,Constanta,Galati,Tulcea) 0,54
- SUD - MUNTENIA (Calarasi,Giurgiu,Ialomita,Teleorman) 0,58
- SUD - VEST OLTENIA (Dolj, Mehedinti, Olt) 0,57
Orz şi orzpică SUD - EST(Braila,Constanta,Galati,Tulcea) 0,17
- SUD - MUNTENIA (Calarasi,Giurgiu,Ialomita,Teleorman) 0,52
- SUD - VEST OLTENIA (Dolj, Mehedinti, Olt) 0,10
Porumb SUD - EST(Braila,Constanta,Galati,Tulcea) 0,51
- SUD - MUNTENIA (Calarasi,Giurgiu,Ialomita,Teleorman) 0,55
- SUD - VEST OLTENIA (Dolj, Mehedinti, Olt) 0,54
Floarea soarelui SUD - EST(Braila,Constanta,Galati,Tulcea) 0,76
- SUD - MUNTENIA (Calarasi,Giurgiu,Ialomita,Teleorman) 0,52
- SUD - VEST OLTENIA (Dolj, Mehedinti, Olt) 0,67
Soia SUD - EST(Braila,Constanta,Galati,Tulcea) 0,32
- SUD - MUNTENIA (Calarasi,Giurgiu,Ialomita,Teleorman) 0,38
- SUD - VEST OLTENIA (Dolj, Mehedinti, Olt) 0,00
Rapita SUD - EST(Braila,Constanta,Galati,Tulcea) 0,18
- SUD - MUNTENIA (Calarasi,Giurgiu,Ialomita,Teleorman) 0,16
- SUD - VEST OLTENIA (Dolj, Mehedinti, Olt) 0,16
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti
Din totalul suprafeţei Luncii Dunării considerată pentru acest studiu, terenurile cultivate însumează, conform LUCAS 2007, 352.288 ha.
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0
% din suprafaţa agricolă a Luncii Dunării
Braila
Calarasi
Constanta
Dolj
Galati
Giurgiu
Ialomita
Mehedinti
Teleorman
Tulcea
grâu orz şi orzoaică ovăz porumb floarea soarelui rapiţă soia
Ponderea principalelor suprafeţe cultivate , cu utilizare agricolă, la nivelul Luncii Dunării, anul 2007
2%0,4%25%
1%
6%
21%3%
9%
13%
1%
0,2%
3%
16%
grau
orz
ovaz
porumb
orez
floarea soarelui
rapita
tomate
alte legume
pasuni temporare, artificiale
teren necultivat
vii nobile
vii hibride
Din totalul suprafeţei agricole din lunca Dunării, teritoriul cu care judeţul Brăila intră în luncă deţine o pondere de aproximativ 25%, urmat de Călăraşi (19,6%), Ialomiţa (9,3%), Giurgiu (7,9%), respectiv Tulcea (7,6%). Ponderea suprafeţelor principalelor culturi cu utilizare agricolă, din suprafaţa agricolă totală a Luncii Dunării
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
grau orz şi orzoaică ovaz porumb floarea soarelui rapita soia
Ponderea suprafeţelor principalelor culturi cu utilizare agricolă, din suprafaţa agricolă a judeţelor cu teritoriul în Lunca Dunării
În ceea ce priveşte ponderea din suprafaţa agricolă a judeţelor considerate pentru
studiu, grâul ocupă cele mai întinse suprafeţe din judeţele Brăila (32,9%din suprafaţa agricolă a judeţului), Mehedinţi, Giurgiu (36%), Călăraşi (21%) acolo unde în urma îndiguirilor şi desecărilor s-au constituit amenajările agricole. Frecvenţa cea mai mare a porumbului, în cadrul suprafeţei judeţene cultivate, se înregistrează în judeţul Galaţi, cu un procent de 77% din suprafaţa cultivată a judeţului.
În judeţele Giurgiu, Ialomiţa, Teleorman, culturile de porumb acoperă în mod obişnuit între 25 şi 40% din terenul cultivat al judeţelor respective. Celelalte cereale precum orzul şi orzoaica, orezul, ovăzul, ocupă suprafeţe mult mai restrânse. Orezul totalizează 52658 ha din suprafaţa cultivată cu care intră judeţul Brăila în Lunca Dunării şi 3240 ha din suprafaţa cultivată cu care intră judeţul Ialomiţa în Lunca Dunării. Orzul şi orzoaica au o mai mare răspândire în Ialomiţa (12,3% din suprafaţa arabilă), Constanţa (10% din suprafaţa arabilă), Călăraşi (9,9%din suprafaţa arabilă). Dintre culturile industriale nepermanente care totalizează 93960 ha, rapiţa deţine aproape 50%, urmată de floarea soarelui şi soia. La suprafeţele acoperite cu rapiţă din totalul suprafeţei unităţilor teritorial administrative, primează judeţul Tulcea (29%din suprafaţa cultivată a acestuia), urmat de Călăraşi (17%), Ialomiţa şi Brăila (15%).
Oscilaţia valorică a indicelui de productivitate este de la 854,4 RON/ha pentru judeţul Constanţa (determinată de suprafaţa agricolă cultivată redusă) la 2579,2 RON/ha pentru judeţul Brăila, valoare care raportată la cea obţinută pentru România este cu 603 RON mai mare.
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
Distribuţia indicilor de productivitate agricolă pe judeţele cu teritoriul cuprins în Lunca Dunării
Judeţele din Lunca Dunării
K= suprafaţa agricolă cultivată
Y=producţia totală (RON)
Indicele de productivitate (RON/ha)
Brăila 80190 206827722 2579,2
Călăraşi 66420 74742988 1125,3
Constanţa 1620 1369575 845,4
Dolj 15390 19771785 1284,7
Galaţi 3645 4562838 1251,8
Giurgiu 26730 50631939 1894,2
Ialomiţa 30780 56392893 1832,1
Mehedinţi 6885 7587000 1102,0
Teleorman 15795 23303070 1475,3
Tulcea 25920 31289301 1207,1 Total Lunca Dunării 25920 31289301 1207,1
Total România 5994125
11841464562
1975,5
Indicele de naturalitate: Acest indice (calculat conform formulei utilizată de Marusycyak – Polonia, în 1988 şi preluată de Malgorzata Pietrzak în 1998, pentru aprecierea impactului uman asupra peisajului din Polonia), este dat de raportul între suprafaţa pădurilor şi a pajiştilor şi suprafaţa construită. Referitor la formula de mai sus, pentru Lunca Dunării, mult mai relevant pare a fi raportul dintre suprafaţa împădurită pe de o parte, şi suprafaţa agricolă şi cea construită, pe de altă parte. Amendamentul adus formulei porneşte de la considerentul că, agroecosistemele reprezintă entităţi artificializate ale peisajului, nefiind capabile de autoreglare şi subordonându-se intereselor societăţii omeneşti.
În acest caz, formula de calcul devine:
I tr.e. = S pădure/S (agricolă+construită)
Datele au fost preluate din proiectul CSUT (Cercetarea statistică privind utilizarea
terenurilor folosind teledetecţia), pentru anul 2007. Conform nomenclatorului acoperirii terenurilor, suprafaţa împădurită de pe teritoriul Luncii Dunării cuprinde păduri de foioase şi plopi (suprafeţe inexistente pentru judeţul Galaţi), în timp ce suprafaţa construită este desemnată de zone artificiale, zone artificiale construite înalt şi zone artificiale neconstruite înalt.
Rezultatele au fost cuprinse în următoarele clase de valori caracteristice: >0.60: peisaj cu echilibru ecologic apropiat de cel iniţial 0,45-0,60: peisaj cu echilibru ecologic relativ stabil 0,30-0,45: peisaj cu echilibru ecologic slab afectat 0,20-0,30: peisaj la limita echilibrului ecologic 0,20-0,10: peisaj cu echilibru ecologic puternic afectat <0,10: peisaj foarte puternic afectat
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
Distribuţia indicilor de naturalitate pe judeţele cu teritoriul cuprins în Lunca Dunării Judeţele din
Lunca Dunării Suprafata împădurită (ha)
Suprafata agricola + suprafaţa cosntruită (ha)
Indicele de naturalitate
Braila 14985 91722 0,16
Calarasi 12555 84848 0,15
Constanta 1215 5255 0,23
Dolj 4050 37581 0,11
Galati 0 4041 0,00
Giurgiu 4677 32322 0,14
Ialomita 13365 37575 0,36
Mehedinti 2835 9697 0,29
Olt 3578 15352 0,23
Teleorman 4050 22624 0,18
Tulcea 6480 30711 0,21 Total Lunca Dunării 67790 371728 0,18
Indicele de naturalitate, calculat pentru unităţile teritorial administrative cu suprafeţele în Lunca Dunării înregistrează variaţii semnificative, cu valori cuprinse între 0,00 (în judeţul Galaţi, datorită inexistenţei suprafeţelor împădurite) şi 0,36 pentru Judeţul Ialomiţa. Se observă existenţa unor valori foarte scăzute ale indicelui de naturalitate (sub 20%) în judeţe precum Brăila, Călăraşi, Teleorman datorat deopotrivă eaxtrageii de masă lemnoasă în favoarea agoecosistemelor, fapt ce a condus la apariţia unor areale sensibile în ceea ce priveşte funcţionalitatea şi productivitatea ecosistemelor naturale. 2.6 Ierarhizarea distribuţiei spaţiale a categoriilor de areale echipotenţiale ecologic
Dezvoltarea regională a devenit în ultimul deceniu o preocupare majoră de studiu pentru cercetarea ştiinţifică, dar şi de dezbatere pentru autorităţile centrale şi locale, pentru întreprinzători şi opinia publică. Spaţiul – ca suport al activităţilor umane, dar şi Capital Natural – reprezintă forma obiectivă şi universală a existenţei materiei, care are aspectul unui întreg continuu şi exprimă ordinea coexistenţei lumii reale. În cadrul spaţiului are loc mişcarea materiei în timp.
Dimensiunea spaţială este vitală pentru susţinerea SSE: spaţiul ne oferă aparenţă, mobilitate, experienţă. Ierarhizarea structurilor interne, prin criterii culturale şi politice, în spaţiul geografic fizic creează calitatea peisajului geografic – iar SSE cu elementele de topografie urbană, integrate în spaţiul geografic sunt în relaţie directă.
Capitalul natural al Luncii Dunării Inferioare are o capacitate productivă care trebuie cunoscută prin celulele sale funcţionale pentru a se evita degradarea, destructurarea sub impact antropic şi a se favoriza utilizarea durabilă a capacităţii sale de suport.
Garantarea dezvoltării socio-economice durabile în spaţiul Luncii Dunării Inferioare se bazează şi pe cunoaşterea sustenabilităţii (durabilităţii) ecologice, a integrităţii ecosistemelor, a capacităţii de suport a mediului, a echilibrului ecologic regional şi local al ecosistemelor.
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
Diversitatea biologică, funcţionalitatea şi naturalitatea ecosistemelor din Lunca Dunării Inferioare este o rezultantă a evoluţiei în timp a acestora şi a succesiunii diferitelor “civilizaţii” care au dereglat echilibrul componentelor mediilor iniţiale.
Strategia pan-europeană de menţinere a biodiversităţii şi funcţionalităţii ecosistemelor (Nowicki, 1996) are obiective clare, între care pentru România şi în mod deosebit pentru Delta Dunării, conştientizarea şi participarea comunităţilor locale (gestiunea socială în accepţiunea noastră) trebuie să ocupe un loc foarte important.
Arealul echipotenţial ecologic corespunde geotopului în scara taxonomică a mediilor naturale elaborată de J. Richard în 1975. Utilizarea metodei hărţilor analitice superpozabile presupune o primă evaluare a ierarhizării categoriilor de areale echipotenţiale ecologic. După o corelare a acestor unităţi echipotenţiale cu modul de exploatare biologică se pot reţine urmatoarele concluzii:
- diversitatea tipurilor şi subtipurilor de mediu impune dinamica în timp şi spaţiu a arealelor echipotenţiale ecologic;
- internalităţile şi externalităţile mediului condiţionează exploatarea biologică;
- mutaţiile în cadrul modului de utilizare a terenurilor au schimbat calitativ mediul unor unitaţi iniţial echipotenţiale; în acest sens au fost analizate suprafeţele artificializate topografic, hidraulic prin inundare (AP), forestier prin plantarea unor specii alohtone în raport cu vegetaţia iniţială. Peisajul este definit ca „porţiune din spaţiu,caracterizat printr-un tip de combinare dinamică, deci instabilă de elemente fizice, biotice şi antropice care, reacţionând dialectic între ele, formează unităţi teritoriale -peisaje- ce evoluează în bloc, atât sub efectul componentelor constituente, cât şi sub efectul dinamicii fiecăruia separat”G. Bertrand (1968). Acelaşi autor precizează că individualitatea peisajului are la bază interacţiunile stabilite intre trei componente principale: potenţialul ecologic (suportul ecologic), exploatarea biologică (comunităţile organismelor vii) şi acţiunea antropică (activitatea socială). Ele asigură dinamica comună a geosistemului exprimată, fizionomic, printr-un anumit tip de peisaj. Adeseori, dinamica unui element component poate fi diferită de dinamica ansamblului şi atunci modificarea raporturilor dintre componenţi, impune o nouă tendinţă dinamică exprimată prin modificarea peisajului. Geosistemele pot evolua între trei stări definitorii: rhexistazie (relaţii de dezechilibru între componenţi determinate de cauze naturale sau antropice), parastazie (relatie de dezechilibru intre elementele constitutive precum si relatiile dintre acestea fiind artificializate prin efectul activitatii antropice) respectiv biostazie (relaţii de echilibru între suportul ecologic şi exploatarea biologică, stabilitate morfo-structurală a componenţilor) ; ele determină degradarea suportului ecologic şi/sau a exploatării biologice, efectele transmiţându-se apoi, reciproc, între toţi componenţii. S-a efectuat un studiu la nivelul intregii lunci a Dunarii cit si pe fiecare din unitatile naturale ale acesteia si astfel au fost deosebite 13 zone si anume: -Unit. Nat. I Turnu Severin – Gruia -Unit. Nat. II Gruia - Calafat -Unit. Nat. III Calafat – Jiu -Unit. Nat. IV Jiu – Corabia
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
-Unit. Nat. V Corabia – Olt -Unit. Nat. VI Olt – Zimnicea -Unit. Nat. VII Zimnicea – Pietrosani -Unit. Nat. VIII Pietrosani – Giurgiu -Unit. Nat. IX Giurgiu – Arges -Unit. Nat. X Arges – Calarasi -Unit. Nat. XI Calarasi – Harsova -Unit. Nat. XII Ialomita – Siret -Unit. Nat. XIII Siret – Ceatal Ismail
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
Analizele efectuate au permis identificarea de areale în biostazie (faza de stabilitate în evoluţie a reliefului datorată absenţei eroziunii, în condiţiile existenţei unei pături permanente de vegetaţie) prezente pe toată suprafaţa neîndiguită a Luncii Dunării; areale în rehistazie ce cuprind zonele localităţilor urbane / rurale; areale în parastazie (fază de instabilitate în evoluţia reliefului datorită eroziunii, în condiţiile absenţei unei pături permanente de vegetaţie)– caracteristice zonelor amenajate pentru agricultură. Din harta realizată de Agenţia Europeană de Mediu – CLC2000, privind acoperirea terenurilor au fost asimilate ariile aflate în cele 3 stadii, astfel: 1-Teritoriile artificiale sunt teritorii aflate în rhexistazie; 2 – Teritoriile cu folosinţă agricolă sunt în parastazie iar 3 – Terenuri cu păduri şi zone semi-naturale, 4 – Zone Umede, 5 – Suprafeţe de Apă au fost considerate arii în biostazie. In acest mod a fost creeată Harta ariilor echipotenţiale din care s-au analizat statistic intervalele de variaţie. In acest sens, putem deduce ca la îtregul nivel al Luncii Dunăii procentajul cel mai mare îl deţine parastazia cu 73% asa cum se vede in graficul de mai jos:
Areale Echipotentiale in Lunca Dunarii
13%
273%
317%
45%
52%
1
2
3
4
5
Această parastazie apare sub forma de terenuri arabile, de culturi permanente, de păşuni şi de zone agricole heterogene iar spaţiile ocupate, însumate şi exprimate în hectare reprezintă 418542.788 Ha. Procentajul cel mai mic - rhexistazia cu 3%, caracterizată prin zone urbane, zone industriale sau cu folosinţă în domeniul comerţului şi reţele de comunicaţii, zone miniere, depozite de gunoi şi şantiere si terenuri verzi artificiale neagricole iar spaţiul ocupat exprimat in hectare este de 17651.021 Ha
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
In cele din urma biostazia detine procentajul de 24 % şi este reprezentată în mare prin păduri şi zone semi-naturale 17%, zone umede 5% si suprafeţe de apă 2% iar suprafata ocupata exprimata in hectare este de 143160.973 Ha Raportul dintre arealele de rhexistazie cu parastazie, pe de-o parte şi de biostazie este 3.05 si reprezintă dezechilibrul dintre zonele naturale si cele antropice. Cercetarile asupra situatiei din Lunca Dunarii constată declanşarea unui dezechilibru natural. Dintre intervenţiile antropice din ultimii 20-30 de ani şi efectele lor nefaste se pot enumera: reducerea ariei de manifestare a hidrodinamicii Dunării, desecarea baltilor, tăierea de canale ce fragmentează peisajul atât longitudinal, dar şi transversal, braconajul de orice natura, exterminarea padurilor specifice din lunca si de pe terase (şi în special speciile valoroase – stejarul, plopul negru),etc, drept consecinţă a tuturor acestor acţiuni a sărăcit catrastofal diversitatea floristică, faunistică şi a peisajului natural. S-a micşorat mult, atât cantitativ cât şi arealogic, spectrul peisagistic natural. Au căpătat amploare eroziunile si alunecarile de terenuri în special la marginile teraselor dunărene, cu consecinţe catastrofale pentru localităţile limitrofe, dar şi influenţele puternice al schimbărilor globale, ceea ce impune o imbunătăţire a raportului echipotenţial prin lucrări de renaturare, restaurare şi reabilitare ecologică. I. Unitatea Naturala Turnu Severin – Gruia Este catalogată ca fiind prima unitate naturală şi se întinde de la Turnu Severin, mai precis localitatea Şimian până la localitatea Gruia pe direcţia NV-NE. Unităţile de rhexistazie sunt reprezentate prin localitatile Hinova, Ostrovul Corbului Vrancea, Burila Mare, Izvorul Frumos, Ostrovul mare, Gogosu, Izvoarele, etc si detin ca suprafete insumate exprimate in hectare cca 790.297 Ha si detin procentajul de 6%. Unitatile de parastazie detin un procent de 62% cu o suprafata totala de 8002.597 Ha.
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
Unitatile de biostazie sunt reprezentate prin paduri ( Starminei, Vrancea, Calugareasca Branistei), zone umede interioare (Balta Rotunda, Balta Jiana, Balta Verde), si detin ca suprafete insumare exprimate in hectare cca 4215.886 Ha si ca procentaj 32% dintre care paduri 23%, zone umede 8% si suprafete de apa 1%.
Areale Echipotentiale in Sectorul Turnu Severin - Gruia
16%
262%
323%
48%
51%
1
2
3
4
5
II. Unitatea Naturala Gruia – Calafat Reprezintă a doua unitate naturală de pe Lunca Dunării şi se întinde de la localitatea Gruia la Calafat pe directia NV-SE. Unităţile de rexistazie sunt reprezentate de localitatile Pristol, Garla Mare, Salcia, Cetate, Maglavit, Calafat, şi ca suprafata ele însumeaza cca 421.290Ha şi deţin un procentaj de 3%. Unitatile de parastazie detin un procent de 51% iar ca suprafata reprezinta 6968.819 Ha.
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
Unităţile de biostazie sunt reprezentate prin păduri ( Vrata, Maglavitului, etc), zone umede interioare ( Balta Vrata, Balta Mare, Lacul Golenţi) si detin ca suprafata cca 6090.878 Ha cu un procentaj de 46 % dintre care: paduri cu 30%, zone umede cu 10% si suprafete de apa cu 6%.
Areale Echipotentiale in Sectorul Gruia - Calafat
13%
251%3
30%
410%
56%
1
2
3
4
5
III. Unitatea Naturala Calafat - Jiu Reprezintă a treia unitate naturală din Lunca Dunării şi se întinde pe aria dintre Calafat şi râul Jiu pe pe direcţia V – E. Unităţile de rhexistazie sunt evidentiate prin urmatoarele localitati: Ciupercenii Noi, Desa, Smardan, Poiana Mare, Piscu Vechi, Rast, Bistret, Gighera, Ostroveni. Ca suprafaţă ocupată, arealele cu caracter de rhexistazie, se întind pe cca 2703.331 Ha si detin un procentaj de 3%.
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
Zonele de parastazie sunt evidenţiate prin terenuri arabile, vii, livezi, păşuni, şi deţin o suprafata de 37907.002 Ha iar procentajul este de 49%. Arealele de biostazie sunt reprezentate de paduri ( Ciupercenii Vechi, Dracila, Catrana, Purcarului, La Grinduri, Braniştea – Bistreţ, Zăval) cu un procentaj de 28% şi o suprafaţă ocupată de 22189.780 Ha, de zone umede ( Balta Ciuperceni,Balta Maginita, Balta Magura Mare, Balta Coldova, Balta renca, Balta Stramba) cu un procentaj de 17% şi o suprafaţă de 13067.051Ha şi suprafeţe cu lucii de apă (Lacul Bistretu, Lacul Cârna, Lacul Nasta, Lacul Cilnistea, Lacul Sceavogui, Lacul Lipanul) cu o suprafata de 2117.777 Ha si un procentaj de 3%. Arealele de biostazie pe aceasta unitate ocupa o arie de 37374.608 Ha si detin un procentaj de 48%.
Areale Echipotentiale in Sectorul Calafat - Jiu
13%
249%
328%
417%
53%
1
2
3
4
5
IV. Unitatea Naturala Jiu – Corabia Reprezintă a patra unitate naturală de pe Lunca Dunării şi se întinde pe direcţia V – E intre Bechet si Corabia. Zona de rhexistazie se caracterizeaza prin urmatoarele unitati antropice: Bechet, Sarata, Dabuleni, Ianca, Grajdibodu, Orlea, Corabia, Gârcov. Aceste areale insumate se intind pe o suprafata de 782.497 Ha si detin un procentaj de 3%.
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
Zona de parastazie caracterizată prin terenuri agricole, pasuni, culturi, deţine o suprafaţă de 20112.931 Ha şi un procentaj de 78%. Zona de biostazie,care, se caracterizează prin păduri ( Posodari, Dabuleni) cu un procentaj de 19% si o suprafaţă de 4848.590 Ha , zone umede ( Balta Carligul, etc) cu o suprafaţă de 85.746 Ha si un procentaj de 0.5%, şi suprafeţele permanente cu apă lipsesc din aceasta unitate naturala.
Areale Echipotentiale in Sectorul Jiu - Corabia
13%
278%
319%
40%
50%
1
2
3
4
5
V. Unitatea Naturala Corabia – Olt
Reprezintă a cincea unitate naturală din Lunca Dunarii şi se întinde de la V - E, între Corabia şi Turnu Magurele. Arealul care il acopera este de 10306.450 Ha. Unităţile de rhexistazie in această zonă, însumate, ocupă o arie de 468.437 Ha cu un procentaj de 5% şi sunt reprezentate prin urmatoarele localitati: Corabia, Garcov, Islaz, Moldoveni, Giuvarasti, Ursa. Unitatile de parastazie însumate în
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
această zonă au valoarea de 6116.649 Ha şi un procentaj de 58%. Acestea sunt reprezentate de zonele dedicate agriculturii şi se gasesc în mare parte în zona de est a unităţii, şi de NE a localitatii Islaz . Unitatile de biostazie însumate, ocupă o suprafaţă de 3721.364 Ha şi un procentaj de 37% iar, defalcat, pădurile (Giuvărăşti, Luparii) cu o suprafata de 3559.091 Ha şi un procentaj de 35%, zonele umede ( Balta Geraiului, Balta Gârcovului) cu o suprafaţă de 162.273 Ha si un procentaj de 2%, iar a treia categorie din cadrul peisajelor de biostazie, suprafeţele prmanente cu lucii de apă, la fel ca şi în unitatea naturala anterioara – lipsesc.
Areale Echipotentiale in Sectorul Corabia - Olt
15%
258%
335%
42%
50%
1
2
3
4
5
VI. Unitatea Naturala Olt – Zimnicea Reprezintă a şasea unitate naturală din cadrul Luncii Dunării cu o suprafaţă totală de 21714.562 Ha si se intinde de la V la SE intre Turnu Măgurele si Zimnicea. Suprafeţele de rexistazie ocupă o suprafaţă de 933.400Ha cu un procentaj de 4% şi sunt reprezentate prin urmatoarele localităţi: Piuperceni, Poiana, Traian, Seaca, Lisa, Viisoara, Suhaia. Suprafeţele de parastazie caracterizate prin zone agricole, păşuni şi culturi deţin o suprafaţă totală de 16854.138 Ha şi un procentaj de 79%.
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
Suprafeţele de biostazie caracterizate prin păduri ( în lungul albiei minore a Dunării) cu un procentaj de 11% si o suprafaţă ocupată de 2417.343 Ha, zonele umede cu o arie de 318.396 Ha şi un procentaj de 1% iar suprafeţele cu lucii de apă ( Lacul Suhaia ), cu o suprafaţă totală de 1191.485 Ha şi un procentaj de 5%.
Areale Echipotentiale in Sectorul Olt - Zimnicea
14%
279%
311%
41%
55%
1
2
3
4
5
VII. Unitatea Naturala Zimnicea – Pietrosani Reprezintă a şaptea unitate naturală din cadrul Luncii Dunării cu o suprafaţă totală de 9694.893 Ha şi se găseşte la limita estică a localităţii Zimnicea si limita vestică a localităţii Pietrosani, pe direcţia SV – NE. Suprafaţa rhexistazică a întregii zone este de 413.898 Ha cu un procent de 4% si este reprezentată de localităţilede la V la E: Zimnicea, Zimnicele, Nasturelu, Bujoru, Pietroşani.
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
Suprafaţa parastazică a întregii unităţi se regăseşte la sud de majoritatea localităţilor din aceasta unitate pina la limita nordica a padurilor din lungul Dunarii, aceasta ocupa o suprafata de 6978.259 Ha si are un procentaj de 73% din totaul suprafeţei Unitatii Naturale. Suprafaţa biostazică ce este redata de păduri ( majoritatea ocupând o suprafaţă îngustă în lungul Dunării şi o bună parte aflându-se la SV-S-SE de localitatea Bujoru) cu o suprafaţă totală de 1863.162 Ha şi cu un procentaj de 19%, de zone umede ( S-SE de localitatea Bujoru) cu o suprafata de 423.601 Ha si un procentaj de 4% din intreaga suprafaţă a acestei unităţi şi suprafeţe de apă care deţin un procentaj scăzut cca 0.5% cu o suprafaţă de 15.973 Ha. Toate acestea însumate redau biostazia care are o suprafaţă totală de 2302.736 Ha şi un procentaj de cca 23 %.
Areale Echipotentiale in Sectorul Zimnicea - Pietrosani
14%
273%
319%
44%
50%
1
2
3
4
5
VIII. Unitatea Naturala Pietrosani – Giurgiu Reprezintă a opta unitate naturală din Lunca Dunării care se întinde de la localitatea Pietroşani la SV la localitatea Giurgiu in NE. Are o suprafaţă totală de 13586.761Ha şi este caracterizată printr-un peisaj puternic parastazic şi rhexistazic. Suprafaţa de rhexistazie este puternic reliefată la limita de NE a acestei unităţi naturale şi anume, în zona localitaţii Giurgiu caracterizându-se printr-un peisaj puternic antropizat. Afară de oraşul Giurgiu, zona de rhexistazie cuprinde şi urmatoarele localităţi: Pietrişu, Găujani, Cetăţuia, Vedea, Malu si Slobozia. Intreaga suprafaţă rhexistazică ocupă o arie de 836.009Ha şi deţine un procentaj de 6%.
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
Suprafaţa parastazică, la fel ca şi in unităţile naturale anterioare, deţine cea mai mare suprafaţă cu excepţia ca în cazul acestei unităţi este compactă, ocupă o arie de 10418.630Ha şi un procentaj de 78%. Suprafaţa pădurilor (care se găsesc ca un şir ingust de-a lungul cursului Dunarii), din cadrul biostaziei, ocupă o suprafaţă de 1804.760Ha şi deţine un procentaj de 13%, zonele umede, cu valorile lor scăzute, ocupă o suprafaţă de 194.334 Ha şi deţin un procent de 1% iar suprafeţele de apă se caracterizează prin canalele şi gârlele ce le formează Dunarea la limita vestică a oraşului Giurgiiu cu un procent de 2% şi o suprafaţă de 333.028 Ha.
Areale Echipotentiale in Zona Pietrosani - Giurgiu
16%
278%
313%
41%
52%
1
2
3
4
5
IX. Unitatea Naturală Giurgiu – Argeş Este a noua unitate naturală a Luncii Dunării şi este caracterizată ca fiind aria cea mai reprezentativă a obiectului acestui studiu şi anume puternicul peisaj parastazic 42501.372Ha, exprimat in cifre, din suprafaţa totală a acestei unităţi, peisajul biostazic deţine doar 4308.954 Ha. Unitatea se întinde pe direcţia SV – NE între localitatea Giurgiu şi localitatea Olteniţa. Arealele rhexistazice sunt reduse comparativ cu cele parastazice şi se evidenţiază prin localitatile (de la E la V): Gostinu, Oinacu, Baneasa, Prundu, Greaca, Chirnogi. Ocupă o suprafaţă de 1213.151 Ha si deţin un procent de 3%.
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
Arealele parastazice, aşa cum este menţionat mai sus, deţin cea mai mare suprafaţă ocupată comparativ cu celalalte unităţi naturale şi anume 36979.267Ha, aceasta insemnând in procente, 87%. După cum se poate observa în figura de sus aproape că peisajele biostazice sunt inexistente. Pădurile din arealele biostazice ale acestei unităţi se întind de-a lungul cursului Dunării sub forma unei fâşi înguste pe o suprafaţă de 4192.934 Ha şi deţin un procent de 10%, zonele umede sunt aproape inexistente, se poate observa la sud de localitatea Băneasa o zonă umedă aparţinând râului Comasca şi la NE de localitatea Braniştea – Lacul Tinosu, acestea detin 88.590 Ha ca suprafaţă şi un procent de 0.5% iar suprafeţele de apă ocupă numai 27.430 Ha (o cifra infimă comparativ cu suprafaţa întregii unităţi), şi un procent de 0.005%.
Areale Echipotentiale in Zona Giurgiu - Arges
13%
287%
310%
40%
50%
1
2
3
4
5
X. Unitatea Naturală Argeş – Calaraşi Reprezintă a zecea unitate naturală din Lunca Dunării şi, la fel ca şi unitatea anterioară, se caracterizeaza printr-un puternic peisaj parastazic. Se întinde pe direcţia SV – NE, între localităţile Olteniţa la SV si Călaraşi la NE. Se întinde pe o suprafaţă de 42635.435 Ha si prezintă un dezechilibru pronunţat intre cele trei tipuri de peisaj. Arealele rhexistazice sunt evidenţiate prin localităţile: Ulmeni, Spantov, Stancea, Chiselet, Dorobantu, Ciocanesti, Gradistea. Ocupă o suprafaţa totală de 1967.077 Ha cu un procent de 5%.
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
Arealele parastazice ocupă o suprafaţă de 35042.189 Ha şi un procent de 82% din suprafaţa totală a întregii unităţi. Observăm că gradul de parastazie creşte cu cât ne deplasăm în aval. Arealele biostazice ocupă, o suprafaţă mică, şi anume 5626.169 Ha cu un procent de 13% dintre care: pădurile ocupă o suprafaţă de 4000.436 Ha şi deţin un procent de 9%, zonele umede ocupa 2% şi o suprafaţă de 853.009 Ha şi suprafeţele de apă ce ocupă 772.724 Ha si deţin un procent de 2% (amenajarea piscicola Ciocanesti, Gălăţui şi amenajarea piscicolă Iezer Calaraşi la NV de localitatea cu acelşi nume).
Areale Echipotentiale in Zona Arges - Calarasi
15%
282%
39%
42%
52%
1
2
3
4
5
XI. Unitatea Naturală Calăraşi – Hârsova Este a unsprezecea unitate naturală din cadrul Luncii Dunării si se întinde pe o suprafaţă de 111771.556 Ha pe direcţia SV-NE-NV de la Calaraşi la Hârşova. In cadrul acestei unităţi Dunarea formează braţul Borcea astfel evidentiindu-se ostrovul Balta Ialomitei sau cum mai este denumită Borcea de Sus şi respectiv Borcea de Jos. Suprafaţa ocupată de peisajul de tip rhexistazic este de 2322.751 Ha cu un procent de 2% evidenţiat prin urmatoarele localităţi: Modelu, Roseti, Ostrov, Dichiseni, Unirea, Jegalia, Borcea, Feteşti, Cernavodă, Topalu, Făcăieni, Vlădeni.
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
Arealul parastazic ocupă cca 80602.828 Ha şi un procent de 72% din suprafaţa totală a întregii unităţi naturale. Arealul biostazic reprezentat prin păduri (Tiganca, Zatoaca, etc), cu o suprafaţă de 20837.082 Ha şi un procent de 19%, zonele umede se întind pe o suprafaţă de 3440.300 Ha şi deţin procentajul de 3% şi suprafeţele de apă ( Lacul Vederoasa, Lacul Baciului, Lacul Dunareni) ocupă o suprafaţă de 4568.595 Ha şi un procent de 4%. Pe total, acest areal ocupă o suprafaţă de 28845.977 Ha şi un procent de 24%.
Areale Echipotentiale in Zona Calarasi - Harsova
12%
272%
319%
43%
54%
1
2
3
4
5
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
XII. Unitatea Naturală Ialomiţa – Siret Reprezintă a douăsprezecea unitate naturală din Lunca Dunării, ocupă o suprafaţă de 170538.812 Ha si se caracterizeaza printr-un peisaj predominant parastazic. Arealul rhexistazic ocupa o suprafata de 3217.997 Ha şi reprezintă 2% din suprafaţa totală a unităţii. Este evidenţiat prin următoarele localităţi: Giurgeni, Vadu Oii, Măraşu, Frecăţei, Smârdan, Turcoaia, Măcin, Ostrov, Daeni, Ciobanu, Saraiu, Peceneaga. Arealul parastazic ocupă o suprafaţă de 134300.368 Ha cu un procent de 79%, pădurile (Bran, Cioroiu, Pisica, Calia, Cravia) din arealul biostazic reprezintă 13% şi ocupă o suprafaţă de 22714.542 Ha, zonele umede reprezintă 5% şi ocupă o suprafaţă de 7963.657 Ha iar suprafeţele de apă ( Lacul Jijilei – care în prezent a fost desecat şi este suprafaţă agricolă ) reprezinta 1% si o suprafata de 2342.248 Ha .
Areale Echipotentiale in Zona Ialomita - Siret
12%
279%
313%
45%
51%
1
2
3
4
5
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
XIII. Unitatea Naturala Siret – Ceatal Ismail Reprezintă ultima unitate naturală din cadrul Luncii Dunării, cea de-a treisprezecea şi ocupă o suprafată de 26640.100 Ha şi se întinde la NV la SE şi la fel ca în unitatea anterioare, se caracterizează printr-un peisaj parastazic. Arealul rhexistazic reprezinta 4% şi ocupă o suprafaţă de 1097.838 Ha unde se pot distinge următoarele localităţi: Brăila, Galati, I.C.Brătianu, Grindu, Luncaviţa, Garvăn, Văcăreni, Revărsarea, Isaccea. Arealul parastazic reprezinta 69% şi ocupă o suprafaţă de 18540.596 Ha. Arealul biostazic reprezintă 27% şi ocupă o suprafaţă de 7001.666 Ha iar defalcat, pădurile ( Padurea Mare, Pisica, etc. ) deţin 9% şi o suprafaţă de 2296.721 Ha, zonele umede cu un procent de 7% şi o suprafaţă de 1904.258 Ha, şi suprafeţele de apă (Lacul Brates, Lacul Crapina ) cu un procent de 11% si o suprafata de 2800.687 Ha.
Areale Echipotentiale in Zona Siret - Ceatal Ismail
14%
269%
39%
47%
511%
1
2
3
4
5
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
2.7 Bilanţul şi eficienţa economică-ecologică (energetică) a Sistemelor Socio-Economice din Lunca Dunării Inferioare – Sectorul Românesc Evaluarea modului de funcţionare a Sistemelor Socio-Economice din Complexele Socio-Ecologice ale Luncii Dunării Inferioare – Sectorul Românesc, precum şi a performanţelor acestora în raport cu impactul exercitat asupra structurii, calităţii şi capacităţii productive şi de suport ale fundaţiilor care le susţin şi le alimentează poate fi realizată într-o formă coerentă şi utilă managementului ecosistemic şi adaptiv, folosind procedeul de cuantificare a bilanţului ecologic. (A.Vădineanu–2004)
La început de secol şi mileniu, civilizaţia industrială ajunsă la nivelul globalizării, având puterile uriaşe conferite de ştiinţă şi tehnologie, se confruntă totuşi cu probleme foarte serioase. Adaptate situaţiei dar păstrându-şi integral caracterul dramatic, cuvintele lui Hamlet se potrivesc momentului în forma „a fi sau a nu mai fi”. Salvarea mai poate fi încă posibilă numai pe calea dezvoltării durabile. Aceasta este unanim considerată ca singura “ieşire de siguranţă” pentru a evita o prăbuşire apropiată întrerupând procesele de autodistrugere şi a se sustrage destinului trist pe care l-au avut toate civilizaţiile precedente, după lungi perioade de un uimitor progres. Desigur omenirea este ameninţată de multe pericole (pandemii, meteoriţi, cutremure, vulcani, accidente nucleare etc.) dar cele care decurg din degradarea mediului şi epuizarea resurselor sunt cele mai importante, fiind extinse asupra întregii planete şi practic ireversibile.
Conceptul dezvoltării durabile renunţă la lupta cu natura în schimbul prieteniei cu aceasta, căutând să frâneze orice proces susceptibil de a aduce prejudicii generaţiilor viitoare şi să repare tot ce se mai poate. Este o manifestare de solidaritate peste limitele unei vieţi, dovadă a maturităţii civilizaţiei noastre în era globalizării şi căutărilor extraterestre. Sunt necesare grabnic schimbări profunde în sferele activităţilor industriale, economice, educative, culturale, administrative, politicii, ştiinţei şi tehnologiei revenindu-le un rol hotărâtor. Pe acest drum, înainte de toate, este nevoie de un alt mod de a gândi şi de alte atitudini, în spiritul “thinking globally, acting locally”. Totul trebuie făcut rapid, din mers. Au de învăţat copiii dar şi cei maturi, pentru a nu fi expuşi să devină, de la o zi la alta, incompatibili cu exigenţele locului unde muncesc sau, ceea ce este mai grav, suferinzi de “sindromul managerului depăşit”, care blochează şi îmbolnăveşte un întreg sector, ducându-l la eşec.
Din sfera principiilor, dezvoltarea durabilă trebuie să se concretizeze în acţiuni cu efecte în multe domenii şi, în mod special, cu privire la reducerea consumurilor de energie. Pentru aceasta, inginerilor le revin mari responsabilităţi. Deşi cercetarea ştiinţifică mai poate aduce importante rezultate în domeniul reconsiderării activităţilor economice, totuşi soluţiile tehnologice care pot fi aplicate imediat, există şi ar trebui introduse fără întârziere, cu sprijin guvernamental.
În sinteză, pot fi reţinute următoarele concluzii dominante:
- Ne aflăm la începutul procesului de tranziţie spre dezvoltarea durabilă, care se impune cu maximă necesitate şi urgenţă, iar transformările necesare
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
trebuie să pătrundă în toate sectoarele de activitate, începând cu energia şi educaţia populaţiei;
- Modificările care se impun trebuie realizate în timpul generaţiei actuale. Altfel va fi prea târziu;
- De cele mai multe ori, beneficiile nu apar numai acolo unde sunt cerute investiţiile. De aceea, statul şi structurile internaţionale trebuie să se implice substanţial prin legislaţie, mecanism economic şi sprijin financiar.
Trecerea spre dezvoltarea durabilă este un proces de amploare planetară, realizabil simultan prin cooperarea tuturor ţărilor, deoarece efectele asupra mediului natural nu cunosc limite impuse de graniţe.
Analiza stării sistemului se bazează pe două componente:
a - bilanţul material şi energetic;
b - situaţia economico-financiară a componentelor SSE şi are ca punct de plecare bilanţul contabil, care este documentul oficial de gestiune şi reflectă reflectă situaţia patrimoniului la un moment dat. Datele cuprinse în bilanţ vor fi prelucrate pentru a obţine informaţii mai clare, necesare analizei.
Pornind de la bilanţul contabil prelucrat şi de la contul de profit şi pierdere prelucrat, va fi analizată bonitatea SSE folosind două categorii de indicatori:
- Indicatori de structură şi nivel :
a) cifra de afaceri ;
b) capitaluri proprii ;
c) rezultatul exerciţiului (profit/pierdere) ;
d) fond de rulment ;
e) necesarul de fond de rulment ;
f) trezorerie netă ;
g) lichiditatea (imediată, curentă, la o dată viitoare) ;
h) solvabilitatea ;
i) gradul de îndatorare (generală, financiară);
j) viteza de rotaţie (rotaţia activelor circulante,stocurilor de materii prime, stocurilor de produse în curs de fabricaţie, stocurilor de produse finite/mărfuri, durata medie de încasare a clienţilor, durata medie de plată a furnizorilor).
- Indicatori de performanţă :
k) rentabilitatea de exploatare (brută şi netă) ;
l) rentabilitatea economică ;
m) rentabilitatea financiară ;
n) riscul financiar (gradul de acoperire a dobânzii) ;
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
o) rata valorii adăugate ;
p) politica de dividende.
I. Baza teoretico-metodologică a analizei eficienţei economico-ecologice a
amenajărilor din LDI/S.R. .
Orice demers uman în planul practicii reprezintă o formă de manifestare a
raportului dintre interesele generale de grup şi individuale ce caracterizează nivelul de
cunoaştere şi înţelegere a realităţii înconjurătoare, sistemul de valori asumat la diferite
scări spaţio-temporale.
Transformările la care a fost supus Sistemul Zonelor Umede al Dunării Inferioare,
dată fiind scara spaţială de manifestare sunt relevante pentru contextul enunţat mai sus,
marcat de absenţa unei democraţii participative reale, care să valorifice deopotrivă
puterea de decizie, cunoaşterea ştiinţifică, experienţele şi informaţiile colectivităţilor
locale.
Trebuie să recunoaştem, în acelaşi timp, că prezentul ne oferă mult mai multe
dovezi ştiinţifice şi faptice privind capacitatea limitată a capitalului natural de a furniza
bunuri şi servicii (crizele energetice şi de materii prime, supraîncălzirea Planetei,
diminuarea stratului de ozon) şi totuşi disponibilitatea de a îmbunătăţi performanţa
ecologică a sistemelor socio-economice, ca reflex al unei solidarităţi intra- şi inter-
generaţională , se menţine la cote ce alimentează mai degrabă starea de pesimism decât
de optimism.
Din perspectiva ştiinţelor economice este nevoie de asumarea unei evaluări
realiste a limitelor sistemelor economice bazate pe piaţa concurenţială , unde nu se
reflectă, decât într-o foarte mică măsură rolul capitalului natural de factor de producţie
vital; exclusivitatea profitului privat ca indicator de performanţă trebuie abandonată,
pentru a face posibilă o abordare multicriterială , într-un context holist, integrator.
De aceea propunem un suport teoretico-metodologic de evaluare a eficienţei
economico-ecologice a amenajărilor din LDI/S.R. prin care să valorificăm rezultatele
unor cercetări efectuate în spaţiul amintit (A. Vădineanu ş.a., N. Braşoveanu) extinzând
sistemul de indicatori şi metodologiile de calcul pentru a asigura reflectarea
dimensiunilor economică, ecologică şi socială a realităţii studiate.
Diversitatea bunurilor şi serviciilor potenţiale sau furnizate de ecosistemele din
LDI/S.R. , reclamă identificarea posibilităţilor de a determina indicatori agregaţi, astfel
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
încât să fie posibilă evaluarea economico-ecologică, vizând întreaga suprafaţă funciară şi
nu numai aceea a agrosistemelor sau zonelor umede.
Pe baza input-urilor energetice şi a preţurilor medii (preţuri 2006) am determinat
suprafaţa cultivată exprimată în „echivalent suprafaţă cultivată cu cereale” şi valoarea
economică ce a revenit pe un ha cultivat şi un ha funciar.
Subliniem că, în afara „intensităţii energetice a producţiei” am luat în clacul şi
„valoarea monetară a energiei” din perspectiva recunoaşterii sociale a input-urilor
energetice prin intermediul preţurilor de vânzare a produselor. (Este importantă
cunoaşterea input-urilor energetice pentru diferite culturi agricole dar şi recunoaşterea
necesităţii acestor input-uri relevată de nivelul preţurilor înregistrate pe pieţele
corespunzătoare).
Algoritmul utilizat pentru evaluarea eficienţei economic-ecologice a
amenajărilor din LDI/E.R. este următorul:
1. determinarea suprafeţei cultivate în echivalent hectare ocupate cu
cereale (Sec)
1.1. Coeficientul intensităţii energetice a producţiei j
ieC
c
jj
iee
eC =
j
e- consumul de energie pe un hectar ocupat de cultura j , în echivalent tone petrol
c
e - consumul de energie pe un hectar ocupat de cereale, în echivalent tone petrol Coeficientul valorii monetare a energiei ( j
veC )
c
c
j
j
j
ve
e
v
e
v
C =
v
j – valoarea producţiei obţinută de pe un hectar ocupat de cultura j
vc - valoarea producţiei obţinută de pe un hectar ocupat de cereale
Coeficientul e echivalenţă a unui hectar ocupat de cultura j cu un hectar ocupat de cereale c
ejC
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
j
ve
j
ie
c
ej CCC *=
1.4. ∑=
=
n
j
c
ejjec CSS1
Sj . Suprafaţa medie ocupată de cultura j
2. Determinarea valorii economice totale ce revine pe un hectar funciar (Vf) 2.1. Determinarea valorii economice ce revine pe un hectar cultivat (Va)
∑=
=
n
j
jcceca SpqSV1
/**
cq - producţia medie obţinută de pe un hectar ocupat cu cereale
cp - preţul unitar al cerealelor
2.2. Determinarea valorii generate de un hectar zonă umedă (Vu) 2.3. Vv = Va * a + Vu*u a – ponderea suprafeţei cultivate în suprafaţa incintei u – ponderea zonei umede în suprafaţa incintei 3. Determinarea cheltuielilor pe care le presupune valorificarea uni hectar
teren funciar (Cf) 3.1. Determinarea cheltuielilor de producţie (Ca) C e
c
a peC *=
pe - preţul pe tonă petrol (pentru anul 2006 a fost luat în calcul un preţ de 60$/baril) 3.2. Determinarea avantajelor anulate (prin transformarea zonelor umede în agrosisteme sunt anulate , în bună măsură, funcţiile: reglare , suport, informaţionale) - Cu Cu = Ver - Vp
Vet valoare economică totală ce revine pe un hectar zonă umedă Vp – valoarea funcţiei de producţie a unui hectar zonă umedă 3.3. Cf = Ca * a + Cu * u 4. Determinarea rezultatului net (Rn) Rn = Vf – Cf
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
II. Determinarea eficienţei economico-ecologice a unor amenajări din LDI/R.S. A. Gostinu- Greaca –Argeş
Tabelul 1
Coeficienţii de echivalenţă a suprafeţelor ocupate cu principalele culturi agricole Nr. crt.
● Valoare economică/ha 1983 hac * 3,7 tone/ha*115,3 euro/tonă : 21204 ha = 399 euro/ ha ● Valoare economică/ha zonă umedă = 1365 euro (A. Vădineanu ş.a., Managementul dezvoltării . Ed. ArsDocendi, pag. 296) ● Structura suprafeţei incintei:
- teren agricol 82,8% - zona umedă 17,2% ● Valoare economică/ha funciar 399 * 0,828 + 1365 * 0,172 = 565,2 euro/ ha
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
Tabelul 3 Rezultatul net comparativ al situaţiei de referinţă
Nr.crt. Indicatori UM Amenajare multifuncţională (zonă umedă)
Amenajare monofuncţională (agrosistem)
1 Valoare economică Euro/ha 1365 565,2 2 Cheltuieli Euro/ha - 1163,6 - cheltuieli pentru producţie* - 225,9 - avantaje anulate** - 937,7 3 Rezultatul net Euro/ha 1365 -597,8
* Contravaloarea a 0,97 tone petrol / ha cultivat cu cereale ** anularea funcţiilor: reglare, suport, informaţională (1365-232,5 , funcţia de producţie)
Tabelul nr. 4 Rezultatul net comparativ al situaţiei proiectate
Nr.crt. Indicatori UM Amenajare multifuncţională (Zona umedă)
Amenajarea monofuncţională (agroecosisitem)
1 Gradul de inundabilitate min med max -
2 Adâncimea medie a apei m 3,5 1,7 6,1 - 3 Volumul de apă reţinut Mil m3 0,7 433 1797 - 4 Valoare economică Euro/ha
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
● Valoare economică/ha 41202 hac * 5,9 tone/ha*115,3 euro/tonă : 46487 ha = 602,9 euro/ ha ● Valoare economică/ha zonă umedă = 1365 euro (A. Vădineanu ş.a., Managementul dezvoltării . Ed. Ars Docendi, pag. 296) ● Structura suprafeţei incintei:
- teren agricol 80 % - zona umedă 20% ● Valoare economică/ha funciar 602,9 * 0,8 + 1365 * 0,2 = 755,3 euro/ ha
Tabelul 7 Rezultatul net comparativ al situaţiei de referinţă (euro/ha)
Nr.crt. Indicatori UM Amenajare multifuncţională (zonă umedă)
Amenajare monofuncţională (agrosistem)
1 Valoare economică Euro/ha 1365 755,3 2 Cheltuieli Euro/ha - 1124,2 - cheltuieli pentru producţie* - 218,2 - avantaje anulate** - 906 3 Rezultatul net Euro/ha +1365 368,9
* Contravaloarea a 0,97 tone petrol / ha cultivat cu cereale ** anularea funcţiilor: reglare, suport, informaţională (1365-232,5 , funcţia de producţie)
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
Tabelul nr. 8 Rezultatul net comparativ al situaţiei proiectate
III. Limitele metodologiei de analiză a eficienţei economico-ecologice a
amenajărilor din LDI/S.R.
1. Pentru determinarea suprafeţei în echivalent „suprafaţă cultivată cu cereale”
ar trebui luată în calcul şi un coeficient al potenţialului ecologic diferenţiat pe
culturi şi grupe de culturi; aceasta ar presupune ierarhizarea culturilor plecând
de la următoarea matrice :
Matricea potenţialului ecologic al culturilor agricole Nr. crt.
Efecte Cultura
Eroziune Conservarea substanţelor nutritive în sol
Sărăturare Poluare difuză
Etc.
1 Soia 2 Floare soarelui 3 Grâu 4 Porumb 5 Etc.
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
2. Transferul de informaţii privind valoarea zonelor umede (valoarea funcţiilor
pe care le îndeplinesc acestea) impune o corelare a valorilor determinate de
diferiţi cercetători cu scara spaţială de organizare a zonelor umede; apreciam,
de exemplu, că zona umedă rezultată prin inundarea a 50% dintr-o incintă nu
are acelaşi randament la ha dacă inundarea se realizează pe 100% din
suprafaţă.
3. Stabilirea rezultatului net trebuie să reflecte şi pierderile umane şi materiale
evitate ca urmare a atenuării unei de viitură prin preluarea unui anumit volum
de apă de către actualele amenajări din LDI/S.R.
4. Criteriile economice şi ecologice trebuie să fie completate cu criterii social-
politice. Subliniem, în acest context, că prin amenajarea multifuncţională a
LDI/SR sunt substituite parţial sau total avantaje apropriabile la scara timpului
individual (generate de agrosisteme) cu avantaje apropriabile la scara
timpului social (generate de zonele umede); de aceea, criteriile social-politice
pot corecta semnificativ rezultatul analizei eficienţei economico-ecologice.
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
2.8 Harta pretabilităţii incintelor amenajate pentru activităţi economice din Lunca Dunării Inferioare – Sectorul Românesc
Această hartă a fost realizată prin analiză de tip GIS având ca suport Harta ariilor echipotenţiale, tocmai pentru a avea posibilitatea de a analiza diferite scenarii ale variaţiei suprafeţelor aflate în biostazie. Harta ca element cartografic de bază în analiza unei unităţi geografice, fixează poziţia unor componente fizico-geografice în spaţiu, precum şi însuşirile pe care le are în momentul raportării acestora în plan în plan. Dar după cum se ştie nici o componentă nu rămâne neschimbată în spaţiu şi timp. Ce-i drept, unele dintre ele se disting printr-o stabilitate relativ mare, de exemplu trăsăturile caracteristice fundamentale ale litologiei terenului şi reliefului. De aceea, o ridicare topografică în plan, o dată făcută nu-şi va pierde însemnătatea un şir de ani şi chiar decenii, iar informaţiile pe care le transmite sunt utile în orice analiză a dinamicii sistemelor precum şi în orice proiect de planificare teritorială. Astfel straturi deosebit de importante în analiza pretabilităţii incintelor l-au constituit hărţile istorice de la începutul secolului XX şi respectiv harta de navigaţie din 1934. Caracterizarea cartografică a unui element geografic reiese tocmai din reprezentarea proprietăţilor lui exterioare, geometrice ( formă, întindere, poziţia în spaţiu) şi a elementelor conţinutului lui, adică a specificului calitativ. Schimbările calitative ale fenomenelor geografice reprezintă rezultatul unor schimbări extrem de complexe ale cantităţilor de materie şi energie. De aceea schimbările care au la bază fenomene sau procese fizice şi fizico-mecanice trebuie tratate prin indici cantitativi, determinaţi prin metode matematice, iar schimbările complexe cu legi şi procese atât fizico-chimice cât şi biologice se tratează prin analize calitative ce ţin cont de clasificările caracteristice componentelor fizico-geografice respective - respectiv lista sistematică de tipuri. De aceea schimbările calitative pot fi apreciate, de regulă numai pe hărţile tematice special realizate pentru descrierea componentelor fizico-geografice respective ( de exemplu “Harta Morfometrică”, “Harta Solurilor”, Harta Ecosistemelor”, etc.). Modificările cantitative intervenite într-o anumită perioadă pot fi analizate pe hărţi care reunesc o serie de indici cantitativi într-o anumită scală a gradaţiilor cantitative fundamentate ştiinţific (ex. Hipsometria - hărţi cu reprezentarea repartiţiei altitudinilor, Hidrologia - hărţi cu repartiţia arealelor de egală inundaţie). In funcţie de specificul elementelor geografice reprezentate, metodele de caracterizare cantitativă pe hartă pot fi variabile, ceea ce face ca analiza unei serii de hărţi în diferite sisteme de reprezentare să fie precedată de o prealabilă prlucrare a hărţilor respective în vederea aducerii lor la o formă comună. De asemenea multe componente fizico-geografice, se remarcă printr-un dinamism excepţional când este vorba de Lunca Dunării, în special masele de apă ce străbat acest vast teritoriu, fac ca tabloul stării lor fixat într-un anumit moment să reprezinte doar imaginea momentană a dinamismului componentelor respective. Din acest motiv am preluat ca prim strat de analiză Imaginea satelitară a zonelor inundate în anul 2006 din teritoriul Luncii Dunării.
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
Dinamismul fenomenelor fizico-geografice se manifestă prin două componente: � schimbarea poziţiei în spaţiu şi a conturului lor geografic � schimbarea proprietăţilor şi a structurii indicilor calitativi şi cantitativi în
timp. In ambele situaţii, harta redă dinamismul prin reprezentarea unor stări succesive ale fenomenului în diferite momente; prin urmare, fenomenele cele mai variabile pot fi oglindite într-un mod mai mult sau mai puţin atotcuprinzător numai pe o serie de hărţi, deoarece posibilităţile unei singure hărţi sunt mai limitate în această privinţă. Dinamica ariilor depresionare a fost surprinsă pe hărţile istorice, constituind un element foarte important în aprecierea zonelor posibile pentru reabilitare ecologică.
O problemă complicată o reprezintă interpretarea cartografică a dinamismului proprietăţilor şi intensităţii dezvoltării acestora în timp, în special după anul 1989. De aceea sugerăm ca foarte importantă problema cadastrului juridic în Lunca Dunării.
Pe baza indicatorilor de eficienţă şi a raportului cost total/beneficiu au fost reconsiderate activităţile economice din incintele îndiguite fiind stratul ce a constituit faza a doua a analizei în vederea întocmirii hărţii pretabilităţii activităţilor economice în incintele amenajate din Lunca Dunării Inferioare – Sectorul Românesc.
MMDD/C6383/2006-Redimensionarea ecologică şi economică a Luncii Dunării Inferioare
Pretabilitatea incintelor amenajate ca
incinte mixte (agricole, piscicole/poldere pentru stocare de apă) Nr. crt.
1- zone pretabile la agricultură, 2 – zone vulnerabile la inundaţii, 3 – zone pretabile ca incinte mixte (agricole, piscicole/poldere pentru stocare de apă)
