Reducerea sărăciei și prosperitatea partajată în...

Evaluarea sărăciei în Republica Moldova 2016

Reducerea sărăciei și prosperitatea partajată în Moldova:

Progrese și perspective

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Reducerea sărăciei și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective

Mai 2016

Report No. 105722-MD.

Practica globală Sărăcie și echitateGrupul Băncii Mondiale

Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective

iii


CuprinsContribuții ...................................................................................................................................................... viiiRezumat .............................................................................................................................................................ixSinteză .................................................................................................................................................................xI. Introducere ......................................................................................................................................................1II. Progresele obținute în raport cu reducerea sărăciei și prosperitatea partajată .....................................3

Sărăcia a fost redusă în Moldova . . . ........................................................................................................3. . . și țara a redus inegalitățile și a promovat prosperitatea partajată ..................................................5Progresele au fost susținute de mobilitatea economică ascendentă sporită ........................................7Totuși, Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa .........................................................8

III. Ce a determinat reducerea sărăciei și prosperitatea partajată? ...........................................................10Creșterea economică a fost volatilă, dar pozitivă și, în linii generale,în favoarea persoanelor sărace ................................................................................................................10Piețele muncii ajutate de progrese, în special prin creșterile salariale neagricole ............................11Transferurile publice, în special pensiile, au generat careva îmbunătățiti în standardele de viață .............................................................................................................................16Migrația și remitențele au determinat creșterea, reducerea sărăciei și prosperitatea partajată ......18

IV. Considerarea provocărilor și problema sustenabilității ........................................................................22Inegalitățile spațiale și între grupuri persistă ........................................................................................22Persistă riscuri importante și în ascensiune pentru sustenabilitatea progreselor ............................31

V. Concluzii .......................................................................................................................................................37VI. Bibliografie .................................................................................................................................................39Anexa A. Caracteristicile persoanelor sărace și ale celor mai sărace 40 la sută din populație ..............41Anexa B. Sărăcia nemonetară .........................................................................................................................46

iv

Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective

FiguriFigura 1. Rata sărăciei și PIB per locuitor, ultimele date disponibile ..................................................x

Figura 2. Creșterea bunăstării celor mai sărace 40 la sută și a populației medii,

ultimele date disponibile ...........................................................................................................................x

Figura 3. Creșterea PIB, 2001–15 .............................................................................................................1

Figura 4. Indicele PIB real (2007 = 100) .................................................................................................1

Figura 5. Rata ocupării forței de muncă, conform criteriilor demografice și locației, 2000–14 .....2

Figura 6. Rata de activitate, conform criteriilor demografice și locației, 2000–14 ............................2

Figura 7. Proporția populației sărace, 2007–14 .....................................................................................3

Figura 8. Ratele sărăciei, conform zonelor urbane și rurale, % ...........................................................5

Figura 9. Ratele sărăciei, conform regiunilor, % ....................................................................................5

Figura 10. Decalajul sărăciei, conform zonelor urbane și rurale .........................................................5

Figura 11. Decalajul sărăciei la pătrat, conform zonelor urbane și rurale .........................................5

Figura 12. Creșterea reală a consumului per locuitor, pe grupuri .......................................................6

Figura 13. Dinamica inegalității consumului per locuitor ...................................................................6

Figura 14. Creșterea reală a consumului, zonele urbane ......................................................................6

Figura 15. Creșterea reală a consumului, zonele rurale ........................................................................6

Figura 16. Creșterea reală a consumului, cele mai sărace 40 la sută și populația totală, pe țări ......7

Figura 17. Gospodăriile casnice aflate în sărăcie, care au ieșit din sărăcie,

sau cele nesărace care au intrat în sărăcie, % ..........................................................................................7

Figura 18. Mobilitatea între generații, conform ponderii populației, Moldova, 2007–14 ................8

Figura 19. PIB per locuitor și sărăcia de $5,00 pe zi, Europa și Asia Centrală,

ultimele date disponibile ...........................................................................................................................9

Figura 20. Structura grupurilor de bunăstare, pe țări, ultimele date disponibile ..............................9

Figura 21. Structura creșterii PIB ............................................................................................................10

Figura 22. PIB și creșterea consumului și veniturilor gospodăriilor ...................................................11

Figura 23. Curba de incidență a creșterii, populația totală, 2007–14 ..................................................11

Figura 24. Structura Datt-Ravallion a schimbărilor în declinul ratei sărăciei ...................................11

Figura 25. Structura creșterii veniturilor, cele mai sărace 40 la sută,

conform sursei de venit, 2007–14, % .......................................................................................................12

v


Figura 26. Structura schimbărilor în sărăcie, conform sursei de venit, 2007–14,

puncte procentuale ....................................................................................................................................12

Figura 27. Motivul șomajului sau al inactivității, grupul de vârstă 15–65 ani, 2014.........................12

Figura 28. Sub-ocuparea în rândul vârstelor active de 15+ ani, 2014 .................................................12

Figura 29. Situația ocupării persoanelor sărace .....................................................................................13

Figura 30. Situația ocupării celor mai sărace 40 la sută din populație ................................................13

Figura 31. Distribuția populației, producere și investiții, conform locației, 2014 .............................13

Figura 32. Cota angajării peste hotare din totalul angajării, % ............................................................13

Figura 33. Ocuparea în agricultură .........................................................................................................14

Figura 34. Persoane ocupate în câmpul muncii, pe sectoare ...............................................................14

Figura 35. Sectorul de activitate al săracilor ...........................................................................................15

Figura 36. Sectorul de activitate al celor mai sărace 40 la sută ............................................................15

Figura 37. Salariul mediu lunar pentru angajați, pe sectoare ...............................................................15

Figura 38. Venitul mediu lunar din activitate, cele mai sărace 40 la sută și top 60 la sută ...............15

Figura 39. Cota agriculturii de intensitate redusă în rândul adulților (cu vârsta 15+) .....................15

Figura 40. Creșterea reală, pensia medie lunară, % de la an la an .......................................................16

Figura 41. Creșterea reală, pensia medie lunară, pe grupuri, % de la an la an ..................................16

Figura 42. Structura veniturilor celor săraci, % .....................................................................................17

Figura 43. Structura veniturilor în rândul celor mai sărace 40 la sută, % ..........................................17

Figura 44. Structura veniturilor, săraci, conform locației .....................................................................17

Figura 45. Structura veniturilor, cele mai sărace 40 la sută, conform locației ...................................17

Figura 46. Creșterea reală de la an la an a asistenței sociale, pe grupuri ............................................18

Figura 47. Cota asistenței sociale în totalul veniturilor, pe grupuri ....................................................18

Figura 48. Populația adultă (15+) activă în Moldova sau peste hotare, 2000–14 ..............................18

Figura 49. Remitențele ca proporție din venitul disponibil lunar al gospodăriilor, 2006–14, %.....20

Figure 50. Remitențele ca pondere din PIB, 2014 .................................................................................20

Figura 51. Clasamentul bunăstării gospodăriilor casnice până la (stânga)

și după (dreapta) remitențe ......................................................................................................................21

Figura 52. Cota populației urbane în țări selectate, % ..........................................................................22

Figura 53. Tipul localității, săraci și nesăraci .........................................................................................23

vi


Figura 54. Tipul localității, cele mai sărace 40 la sută și top 60 la sută ...............................................23

Figura 55. Structura vârstei celor săraci ..................................................................................................25

Figura 56. Structura vârstei celor mai sărace 40 la sută ........................................................................25

Figura 57. Rata sărăciei, conform componenței gospodăriilor ............................................................26

Figura 58. Raportul de dependență, săraci și nesăraci ..........................................................................26

Figura 59. Componența, gospodăriile cu remitențe ..............................................................................26

Figura 60. Rata sărăciei, pe vârste ............................................................................................................26

Figura 61. Condițiile de trai și accesul la utilități, săraci ......................................................................27

Figura 62. Condițiile de trai și accesul la utilități, cele mai sărace 40 la sută .....................................27

Figura 63. Nivelul de studii în rândul celor săraci și nesăraci, populația adultă ...............................27

Figura 64. Nivelul de studii în rândul celor mai sărace 40 la sută și top 60 la sută, populația adultă .27

Figura 65. Populația, conform stării de sănătate ....................................................................................28

Figura 66. Indicatori nemonetari .............................................................................................................30

Figura 67. Săraci nemonetar, pe regiuni .................................................................................................30

Figura 68. Proporția persoanelor private în fiecare dimensiune .........................................................31

Figura 69. Contribuția fiecărei dimensiuni la sărăcia multidimensională .........................................31

Figura 70. Suprapunerea, sărăcia nemonetară și monetară .................................................................31

Figura 71. Sărăcia nemonetară, conform bunăstării subiective și chintilelor de consum ................31

Figura 72. Structura demografică, 2000–30 ...........................................................................................32

Figura 73. Piramida vârstă-gen, 2015–60 ...............................................................................................32

Figura 74. Raportul de dependență pentru adulți (15+): populația inactivă față de populația activă, 2013 ..........33

Figura 75. Raportul de dependență al sistemului de pensii, numărul pensionarilor per contribuabil .............33

Figura 76. Acoperirea cu pensii, populația peste vârsta standard de pensionare ..............................33

Figura 77. Ratele de înlocuire, țări selectate ...........................................................................................34

Figura 78. Ratele de înlocuire, 2013–2069..............................................................................................34

Figura 79. Remitențele în Moldova, 1995–2015 ....................................................................................34

Figura 80. Valoarea adăugată în agricultură și creșterea PIB, 2001–14 ..............................................35

Figura 81.Structura consumului persoanelor sărace și nesărace .........................................................36

Figura 82. Structura consumului celor mai sărace 40 la sută și top 60 la sută ...................................36

Figura 83. Indicatorii prețurilor de consum, de la an la an, 2007–15 .................................................36

vii


TabeluriTabelul 1. Emigranții de muncă din Moldova, pe sectoare și țări de destinație, 2012 ......................19

Tabelul 2. Indicele sărăciei multidimensionale: dimensiuni și indicatori ..........................................30

CaseteCaseta 1. Metodologia națională de măsurare a sărăciei ......................................................................4

Caseta 2. Transportul și bunăstarea gospodăriilor în Moldova ...........................................................23

Caseta 3. Cheltuielile pentru sănătate suportate direct de consumatori ............................................28

viii


ContribuțiiAcest raport a fost elaborat de María E. Dávalos (economist principal, conducător al echipei), Tu Chi Nguyen (consultant) și Mikhail Matytsin (consultant) de la practica globală Sărăcie a Băncii Mondiale. Echipa adresează mulțumiri pentru comentariile oferite de colegii de la Banca Mondială, inclusiv Reena Badiani, Hanan Jacoby, Ruth Hill și Ruslan Pi-ontkivsky, și pentru comentariile obținute în cadrul consultărilor anteri-oare de la Chișinău în iunie 2015.

Adresăm mulțumiri dlui Qimiao Fan (director regional), dnei Carolina Sánchez-Páramo (manager al practicii) și dlui Alexander Kremer (mana-ger de țară) pentru îndrumare și sprijin. Cel mai important, adresăm mulțumiri conducerii și colaboratorilor Biroului Național de Statistică pentru eforturile lor în producerea datelor de studiu pentru Moldova și pentru colaborarea cu Banca Mondială.

ix


RezumatRepublica Moldova a înregistrat o creștere economică rapidă în ultimul deceniu, care a fost însoțită de reducerea sărăciei și performanțe bune în raport cu prosperitatea partajată. Cu toate acestea, Moldova rămâne una dintre cele mai sărace țări din Europa și se confruntă cu provocări în menținerea progreselor.

Analiza cercetărilor bugetelor gospodăriilor casnice din 2007 până în 2014 denotă volatilitatea creșterii economice, confirmate încă o dată de evoluțiile anului 2015, însă, în linii generale, creșterea a fost pozitivă și în favoarea celor săraci. Creșterea economică a fost determinată, în general, de consumul privat alimentat de remitențe și consumul gospodăriilor s-a extins în mod corespunzător. Transferurile publice și private, anume pensiile și remitențele, au avut un rol important în reducerea sărăciei. Piețele muncii din Moldova au contribuit la progrese, mai mult prin creș-terea productivității decât prin crearea locurilor de muncă, deoarece ocu-parea forței de muncă a scăzut, fiind determinată de ratele tot mai mari de inactivitate. In medie, declinul în ocuparea forței de muncă era parțial compensat de salariile mai mari în sectoarele neagricole.

Provocările pentru progrese includ inegalitățile spațiale și între grupuri, în special din cauza accesului inegal la bunuri, servicii și oportunități economice. Mai mult decât atât, consolidarea piețelor muncii persistent slabe pentru a stimula ocuparea forței de muncă, în special în sectoarele neagricole, este esențială pentru susținerea progreselor spre obiectivele gemene de reducere a sărăciei și extindere a prosperității partajate și pen-tru abordarea problemelor asociate cu o populație în curs de îmbătrânire într-o manieră responsabilă din punct de vedere fiscal. În consecință, asi-gurarea viabilității sistemului de pensii și îmbunătățirea asistenței sociale sunt domenii necesare ale reformei, în special în contextul presiunilor fiscale, îmbătrânirii populației, precum și a vulnerabilității sporite a celor săraci față de șocuri.

Evaluarea sărăciei în Moldova 2016 include trei direcții de analiză. Acest raport examinează tendințele și factorii determinanți ai sărăciei și pros-perității partajate, la fel și analizele însoțitoare, anume „Diagnosticul lo-curilor de muncă în Moldova „ și „Transformarea structurală a micilor gospodării agricole din Moldova și impactul asupra sărăciei și prosperi-tății partajate.” Diagnosticul locurilor de muncă explorează în detalii pro-vocările principale în calea cererii și ofertei muncii în Moldova, în timp ce analiza transformării structurale se concentrează asupra sectorului agricol, cu scopul de a determina dacă acesta poate deveni un factor de-terminant al progreselor.

x


SintezăRepublica Moldova a înregistrat o creștere economică rapidă în ulti-mul deceniu, însoțită de progrese semnificative în raport cu reducerea sărăciei și prosperitatea partajată. Economia a crescut cu 5 la sută anu-al, începând cu anul 2000. În același timp, rata sărăciei la nivel național a scăzut de la 68 la sută la 27 la sută în perioada 2000-04 și a continuat tendința de descreștere până la 11,4 la sută în 2014. În mod similar, in-egalitatea, măsurată ca și coeficient Gini, a scăzut de la 0,3 la 0,23 în peri-oada 2007-2014, iar creșterea consumului celor mai sărace 40 la sută din populație a depășit consumul celorlalte 60 la sută în perioada 2009-2014. Ținând cont de creșterea în favoarea celor săraci, țara a cunoscut un proces dinamic de mobilitate economică ascendentă și un nivel redus de apropriere de pragul de sărăciei (adică, mișcări contemporane de intrare și ieșire din sărăcie). Realizările sale în raport cu reducerea sărăciei și prosperitatea partajată au fost impresionante datorită nivelului economic și sunt comparabile cu alte țări din Europa și Asia Centrală (Figura 1 și Figura 2). Totuși, având una dintre cele mai mari rate ale sărăciei din re-giune – 41 la sută din populația țării se afla sub pragul regional al sărăciei de 5 dolari SUA zilnic (2005 PPP) în 2014, Moldova trebuie să realizeze progrese în continuare.

11

SintezăRepublicaMoldova a înregistrat o creștere economică rapidă în ultimul deceniu,însoțitădeprogrese semnificative în raport cu reducerea sărăciei șiprosperitateapartajată.Economiaacrescutcu5 lasutăanual, începândcuanul2000. Înacelași timp,ratasărăcieilanivelnaționalascăzutdela68lasutăla27lasutăînperioada2000‐04șiacontinuattendințadedescreșterepânăla11,4lasutăîn2014.Înmodsimilar,inegalitatea,măsuratăcașicoeficientGini,ascăzutdela0,3la0,23înperioada2007‐2014,iarcreștereaconsumului celormai sărace40 la sutădinpopulațieadepășit consumul celorlalte60 lasută în perioada 2009‐2014. Ținând cont de creșterea în favoarea celor săraci, țara acunoscut un proces dinamic de mobilitate economică ascendentă și un nivel redus deapropriere de pragul de sărăciei (adică, mișcări contemporane de intrare și ieșire dinsărăcie).Realizările sale înraportcureducereasărăcieișiprosperitateapartajatăau fostimpresionante datorită nivelului economic și sunt comparabile cu alte țări dinEuropa șiAsiaCentrală(Figura1șiFigura2).Totuși,avândunadintrecelemaimariratealesărăcieidinregiune–41lasutădinpopulațiațăriiseaflasubpragulregionalalsărăcieide5dolariSUAzilnic(2005PPP)în2014,Moldovatrebuiesărealizezeprogreseîncontinuare.Figura1.RatasărăcieișiPIBperlocuitor,ultimeledatedisponibile

Figura2.Creștereabunăstăriicelormaisărace40lasutășiapopulațieimedii,ultimeledatedisponibile

Sursă:ArmonizareabazeidedateECAPOV,April2016,echipapentrudezvoltarestatistică,EuropașiAsiaCentrală,BancaMondială,Washington,DC.Progresele precedente au fost determinate preponderent de pensii și remitențe.CreștereaeconomicăînMoldovaafostînmarepartedeterminatădeconsumulprivat,carea fost, la rândul său, alimentat de remitențe. Consumul privat a contribuit tocmai cu 5,7puncteprocentualelacreștereaPIBînperioada1999‐2014.Remitențeleconstituiau26la

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE][CELLRA

NGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE][CELLRA

NGE][CELLRA

NGE][CELLRA

NGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

0 5,000 10,000 15,000 20,000 25,000

Rata

sără

ciei(

5 do

lari S

UA

2005

PPP

)

PIB per locuitor (2011 PPP)

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

Mun

tene

gru

(200

9-20

14)

Serb

ia (2

008-

2013

)A

lban

ia (2

008-

2012

)Sl

oven

ia (2

007-

2012

)Bo

snia&

Herțe

govi

na …

Repu

blica

Kîrg

îză

(200

9-…

Arm

enia

(200

9-20

14)

Bulg

aria

(200

7-20

12)

Rom

ânia

(200

.7-2

012)

Turc

ia (2

008-

2013

)Ta

djik

istan

(201

2-20

14)

Ucr

aina

(200

9-20

14)

Geo

rgia

(200

9-20

14)

Mol

dova

(200

9-20

14)

Mac

edon

ia (2

009-

2013

)Re

publ

ica

Slov

acă

(200

7-…

Fede

rația

Rusă

(200

7-20

12)

Belar

us (2

009-

2014

)K

azah

stan

(200

920

13)

Cele mai sărace 40 la sutăTotal populație

11

SintezăRepublicaMoldova a înregistrat o creștere economică rapidă în ultimul deceniu,însoțitădeprogrese semnificative în raport cu reducerea sărăciei șiprosperitateapartajată.Economiaacrescutcu5 lasutăanual, începândcuanul2000. Înacelași timp,ratasărăcieilanivelnaționalascăzutdela68lasutăla27lasutăînperioada2000‐04șiacontinuattendințadedescreșterepânăla11,4lasutăîn2014.Înmodsimilar,inegalitatea,măsuratăcașicoeficientGini,ascăzutdela0,3la0,23înperioada2007‐2014,iarcreștereaconsumului celormai sărace40 la sutădinpopulațieadepășit consumul celorlalte60 lasută în perioada 2009‐2014. Ținând cont de creșterea în favoarea celor săraci, țara acunoscut un proces dinamic de mobilitate economică ascendentă și un nivel redus deapropriere de pragul de sărăciei (adică, mișcări contemporane de intrare și ieșire dinsărăcie).Realizările sale înraportcureducereasărăcieișiprosperitateapartajatăau fostimpresionante datorită nivelului economic și sunt comparabile cu alte țări dinEuropa șiAsiaCentrală(Figura1șiFigura2).Totuși,avândunadintrecelemaimariratealesărăcieidinregiune–41lasutădinpopulațiațăriiseaflasubpragulregionalalsărăcieide5dolariSUAzilnic(2005PPP)în2014,Moldovatrebuiesărealizezeprogreseîncontinuare.Figura1.RatasărăcieișiPIBperlocuitor,ultimeledatedisponibile

Figura2.Creștereabunăstăriicelormaisărace40lasutășiapopulațieimedii,ultimeledatedisponibile

Sursă:ArmonizareabazeidedateECAPOV,April2016,echipapentrudezvoltarestatistică,EuropașiAsiaCentrală,BancaMondială,Washington,DC.Progresele precedente au fost determinate preponderent de pensii și remitențe.CreștereaeconomicăînMoldovaafostînmarepartedeterminatădeconsumulprivat,carea fost, la rândul său, alimentat de remitențe. Consumul privat a contribuit tocmai cu 5,7puncteprocentualelacreștereaPIBînperioada1999‐2014.Remitențeleconstituiau26la

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE][CELLRA

NGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE][CELLR

NGE][CELLR

NGE[CELL

NGE

[CELLNGE

[CELLNGE

[CELLNGE

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

0 5,000 10,000 15,000 20,000 25,00

Rata

sără

ciei(

5 do

lari S

UA

2005

PPP

)

PIB per locuitor (2011 PPP)

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

Mun

tene

gru

(200

9-20

14)

Serb

ia (2

008-

2013

)A

lban

ia (2

008-

2012

)Sl

oven

ia (2

007-

2012

)Bo

snia&

Herțe

govi

na …

Repu

blica

Kîrg

îză

(200

9-…

Arm

enia

(200

9-20

14)

Bulg

aria

(200

7-20

12)

Rom

ânia

(200

.7-2

012)

Turc

ia (2

008-

2013

)Ta

djik

istan

(201

2-20

14)

Ucr

aina

(200

9-20

14)

Geo

rgia

(200

9-20

14)

Mol

dova

(200

9-20

14)

Mac

edon

ia (2

009-

2013

)Re

publ

ica S

lova

că (2

007-

…Fe

derația

Rusă

(200

7-20

12)

Cele mai sărace 40 la sutăTotal populație

30

40

50

60

70

80

90

USD

200

5 PP

P)

0

10

20

30

0 5,000 10,000 15,000 20,000 25,000Poverty rate (5

GDP per capita (2011 PPP)

xi


Progresele precedente au fost determinate preponderent de pensii și remitențe. Creșterea economică în Moldova a fost în mare parte determinată de consumul pri-vat, care a fost, la rândul său, alimentat de remitențe. Consumul privat a contribuit tocmai cu 5,7 puncte procentuale la creșterea PIB în perioada 1999-2014. Remiten-țele constituiau 26 la sută din PIB în 2014, ceea ce determină Moldova ca una dintre țările cele mai dependente de remitențe. Peste 25 la sută din gospodăriile casnice din Moldova au beneficiat de remitențe, care constituie circa 18 la sută din venitu-rile lor. Remitențele au ajutat la ieșirea din sărăcie a mai multor gospodării, în spe-cial a celor din mediul rural, și au contribuit la creșterea de 21,6 la sută a veniturilor celor mai sărace 40 la sută din populație în perioada 2010-14. În mod similar, odată ce guvernul a majorat pensiile pentru sprijinirea categoriilor vulnerabile, în special în timpul crizei globale, pensiile au devenit principalul motor al reducerii sărăciei și prosperității partajate, reprezentând peste 30 la sută din creșterea consumului celor mai sărace 40 la sută din populație în perioada 2007-14.

Piețele muncii au contribuit la obținerea progreselor, însă mai mult prin crește-rea salariilor neagricole decât prin crearea locurilor de muncă. Ocuparea forței de muncă a fost în declin (de la 55 la sută în 2000 la sub 40 la sută în 2014), în spe-cial în zonele rurale. Această tendință este asociată cu o creștere a inactivității, de-terminată de creșterea migrației și pensionarea anticipată în rândul populației în curs de îmbătrânire. Cu excepția agriculturii după 2012 și a câtorva sectoare comer-ciale, precum vânzările, turismul, transporturile, ocuparea forței de muncă în cele mai multe sectoare a fost în declin. În schimb, ponderea persoanelor care lucrează în agricultură cu intensitate redusă (mai puțin de 20 de ore săptămânal) a crescut constant, de la 13 la sută până la 24 la sută. Creșterea salariilor a fost una pozitivă, dar în special în sectoarele neagricole și mai puțin în agricultură, unde activează majoritatea celor săraci și cele mai sărace 40 la sută. Ca rezultat al acestei creșteri salariale diferențiate, combinată cu tranziția spre agricultura de subzistență (în spe-cial în rândul celor săraci și al celor mai sărace 40 la sută din populație), decalajul veniturilor din muncă (inclusiv salarii și câștiguri din auto-ocuparea forței de mun-că) ale celor mai sărace 40 la sută și ale celorlalte 60 la sută din populație a demon-strat semne limitate de micșorare.

Există îngrijorări privind sustenabilitatea realizărilor anterioare, odată ce persoa-nele sărace și cele mai sărace 40 la sută duc lipsă de capitalul necesar pentru a avan-sa. Creșterea lentă a sectorului agricol și accesul limitat la piețe, locurile de muncă neagricole și servicii moderne înseamnă că persoanele din mediul rural sunt persis-tent mai sărace. Gradul de acoperire cu încălzire, alimentare cu apă centralizată și canalizare este limitat în rândul populației din mediul rural (și în rândul persoanelor sărace și al celor mai sărace 40 la sută din populație). Săracii și cele mai sărace 40 la sută din populație au, de asemenea, studii mai puține și dețin parcele mai mici de te-ren, care limitează posibilitățile lor de a obține locuri de muncă (mai bune) și a spori productivitatea. Și, chiar dacă acestea au profiluri similare de sănătate ca și persoane-le nesărace, ele au o probabilitate mai mică de a avea asigurare medicală și, prin urma-re, beneficiază de asistență medicală de calitate redusă sau cheltuieli suportate direct sporite, fapt care îi împinge mai mult spre sărăcie pe termen lung. Aceleași constrân-geri sunt valabile pentru minoritățile etnice care, din cauza barierei lingvistice sau a decalajelor de acces la servicii, ajung într-o situație de bunăstare mai redusă. Aceste dimensiuni ale bunăstării, inclusiv învățământ, sănătate, ocuparea forței de muncă și locuință, determină capacitatea unei persoane de a se bucura de standarde decente de trai, sociale și economice. Acest raport măsoară privațiunile indivizilor în raport cu aceste dimensiuni și constată că 24 la sută din populație erau considerate în 2014 mul-

xii


tidimensional sărace, ceea ce reprezintă un volum dublu al celor care sunt săraci mo-netar și, din anul 2007, s-a atestat o îmbunătățire limitată.

Continuarea progreselor în raport cu reducerea sărăciei și prosperitatea partajată se confruntă cu riscuri enorme din cauza presiunilor fiscale pe termen lung și a volati-lității sporite în economie. Determinată de scăderea fertilității și accelerarea emigrării în rândul populației tinere, populația Moldovei este în scădere și îmbătrânire rapidă. Combinată cu o participare scăzută a forței de muncă, baza de contribuții a sistemului de pensii se va contracta, prin urmare subminând durabilitatea sistemului și reducând acoperirea cu pensii a pensionarilor. Deși pensiile nu au fost generoase și, de multe ori, insuficiente pentru a preveni ca mai multe persoane în etate să devină sărăce – rata să-răciei în rândul persoanelor în etate este mai mare decât media populației, astfel încât contracția lor potențială poate periclita securitatea economică a persoanelor în etate. În același timp, recesiunea economică în Uniunea Europeană și Rusia împiedică intrările de remitențe și rata de creștere a remitențelor se așteaptă a fi mai lentă decât în trecut, ceea ce determină faptul ca gospodăriile casnice să se bazeze mai puțin pe această sursă de venit pentru a susține consumul lor . În cele din urmă, sectorul agricol este supus unei volatilități sporite datorită climei și șocurilor cererii externe. Având în vedere că cei săraci se bazează pe agricultură ca o parte importantă a veniturilor și consumului lor, orice fluctuații în acest sector vor afecta bunăstarea lor în mod direct. În același timp, asistența socială are un potențial limitat pentru a servi ca plasă de siguranță pentru cei săraci și vulnerabili. Principalele programe vizate sunt Ajutor Social și un program de alocații pentru încălzire în perioada rece a anului, ambele fiind relativ bine direcționate, dar acoperirea lor nu este mare, iar beneficiile sunt reduse, fapt ce limitează capacitatea programelor de a reacționa la regresele răspândite în veniturile gospodăriilor casnice.

Aceste provocări indică necesitatea de a promova o piață internă a muncii mai vi-brantă pentru a genera progrese viitoare în raport cu reducerea sărăciei și prosperi-tatea partajată. Aceasta presupune crearea mai multor locuri de muncă (și de o calitate mai bună) și îmbunătățirea accesului la educație, sănătate și servicii pentru a permite persoanelor fizice să dispună de acces la locurile de muncă respective. Unele dintre aceste politici trebuie să acorde atenție suplimentară problemelor structurale menționa-te anterior, în special: (i) îmbătrânirea – eforturile de promovare a îmbătrânirii active și sănătoase pot ajuta oamenii să lucreze mai mult și să reducă creșterea raportului de dependență economică; (ii) disparitățile regionale și de grupuri – politicile care să asi-gure oportunități echitabile pentru populațiile rurale și minoritățile etnice pot permite oamenilor să contribuie mai bine la economie; și (iii) șocurile economice și climatice – politicile de sporire a adaptării și atenuarea șocurilor climatice, inclusiv prin programe de asistență socială pentru a-i proteja pe cei vulnerabili în funcție de necesitățile lor. Măsurile de sprijinire a gospodăriilor în gestionarea și adaptarea la riscuri trebuie să fie completate cu politicile aferente pieței muncii cu scopul diversificării surselor de veni-turi ale gospodăriilor casnice – în special pentru cei săraci, care se bazează disproporți-onat mai mult pe venitul din agricultură.

Raportul este structurat după cum urmează. Prima secțiune reflectă mediul macroe-conomic global al Moldovei în ultimii ani și un rezumat al concluziilor raportului. Sec-țiunea II descrie tendințele în raport cu reducerea sărăciei și prosperitatea partajată în Moldova. Secțiunea III oferă o analiză a principalilor factori de la baza progreselor. Secțiunea IV continuă prin evaluarea durabilității progresului și accentuarea provocări-lor rămase și a riscurilor. Ultima secțiune discută implicațiile în materie de politici și prezintă concluziile.

1


Introducere1.Moldova a constatat o creștere economică rapidă în ultimul deceniu, în pofida volatilității. Țara a cres-cut în medie cu 5 la sută anual din 2000 (Figura 3), mult mai rapid decât alte țări din regiune (Figura 4). Chiar și cu contracția bruscă în timpul crizei financiare globale din 2008-09, Republica Moldova a continu-at să crească rapid, până în 2014, cu o creștere medie de 5,4 la sută în perioada 2010-14. Totuși, traiectoria de creștere economică a fost tot mai volatilă. Fiind o economie mică și deschisă, Moldova a suportat în trecut nu doar câteva șocuri economice externe, dar și șocuri climatice, care au afectat în special sectorul agricol, precum și economia mai largă. În 2015, o confluență de evenimente a împins economia într-o recesiune (creștere -0.5 la sută a produsului intern brut [PIB] în 2015) și a determinat prognoze de creștere redusă în 2016. Principalii factori la baza acestei performanțe slabe recente sunt fluxurile externe mai slabe, frauda bancară de proporții și o secetă, toate fiind produse într-un mediu de instabilitate politică.1

15

I. IntroducereMoldova a constatat o creștere economică rapidă în ultimul deceniu, în pofidavolatilității.Țaraacrescutînmediecu5lasutăanualdin2000(Figura3),multmairapiddecât alte țări din regiune (Figura 4). Chiar și cu contracția bruscă în timpul crizeifinanciare globale din 2008‐09,RepublicaMoldova a continuat să crească rapid, până în2014,cuocreșteremediede5,4lasutăînperioada2010‐14.Totuși,traiectoriadecreștereeconomicăafosttotmaivolatilă.Fiindoeconomiemicășideschisă,Moldovaasuportatîntrecutnudoarcâtevașocurieconomiceexterne,darșișocuriclimatice,careauafectat înspecialsectorulagricol,precumșieconomiamailargă.În2015,oconfluențădeevenimenteaîmpinseconomiaîntr‐orecesiune(creștere‐0.5lasutăaprodusuluiinternbrut[PIB]în2015) și a determinat prognoze de creștere redusă în 2016. Principalii factori la bazaacestei performanțe slabe recente sunt fluxurile externe mai slabe, frauda bancară deproporțiișiosecetă,toatefiindproduseîntr‐unmediudeinstabilitatepolitică.1Figura3.CreștereaPIB,2001–15 Figura4.IndicelePIBreal(2007=100)

Surse:BazadedateWorldDevelopmentIndicators,BancaMondială;BancaMondială2016a.

Surse:BancaMondială 2016b,înbazaWDIșiWEOaFMI.

Rezultatele pe piațamuncii sunt slabe înMoldova, iar ratele de inactivitate suntmari.Ocupareaforțeidemuncăafostînscădere,înspecialînzonelerurale,determinatădecreștereamigrațieișipensionareaanticipatăînrândulpopulațieiîncursdeîmbătrânire.Deși populația adultă (cu vârsta peste 15 ani) s‐a stabilizat în ultimii ani, pondereapersoanelorcarelucreazăsausuntîncăutareaunuilocdemuncăînstrăinătateacrescutdela4,3 la sută în2000până la10 la sută în2014, fapt cedeterminăopopulațieactivă înscădere. Suplimentar, vârsta de pensionare înMoldova este relativmică (56 ani pentrufemeiși61anipentrubărbați) șiocuparea forțeidemuncăpost‐pensionareesteredusă,constituind30,5lasutăîn2014.2Înconsecință,ratadeocupareascăzutdrastic,dela55la 1BancaMondială(2016a).2Sondajulforțeidemuncă.

-8

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

10

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Moldova EAC

80

100

120

140

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Albania Bosnia & HerțegovinaGeorgia CroațiaMoldova MacedoniaRomânia SerbiaRepublica Slovacă Slovenia

Rezultatele pe piața muncii sunt slabe în Moldova, iar ratele de inactivitate sunt mari. Ocuparea forței de muncă a fost în scădere, în special în zonele rurale, determinată de creșterea migrației și pensionarea anticipată în rândul populației în curs de îmbătrânire. Deși populația adultă (cu vârsta peste 15 ani) s-a sta-bilizat în ultimii ani, ponderea persoanelor care lucrează sau sunt în căutarea unui loc de muncă în străină-tate a crescut de la 4,3 la sută în 2000 până la 10 la sută în 2014, fapt ce determină o populație activă în scă-dere. Suplimentar, vârsta de pensionare în Moldova este relativ mică (56 ani pentru femei și 61 ani pentru bărbați) și ocuparea forței de muncă post-pensionare este redusă, constituind 30,5 la sută în 2014. 2 În consecință, rata de ocupare a scăzut drastic, de la 55 la sută în 2000 la sub 40 la sută în 2014, cea mai mare scădere fiind înregistrată în mediul rural (22 puncte procentuale) (Figura 5). Rata șomajului este redusă, fluctuând în jur de 3 la sută pentru perioadă, dar inactivitatea a fost în creștere, de la 40 la sută în 2000 la 59 la sută în 2014 (Figura 6).1 BancaMondială(2016a).2 Sondajulforțeidemuncă.

2


16

sută în2000 lasub40 lasută în2014,ceamaimarescădere fiind înregistrată înmediulrural(22puncteprocentuale)(Figura5).Ratașomajuluiesteredusă,fluctuândînjurde3lasutăpentruperioadă,darinactivitateaafostîncreștere,dela40lasutăîn2000la59lasutăîn2014(Figura6).

Ce evoluție a avut Moldova în anii recenți în raport cu reducerea sărăciei șiprosperitateapartajată?Estimărilenaționalealesărăcieidenotăotendințădescădereasărăciei înanii2000șianterior.Aceastaesteonoutatebună.Totuși,este importantdeaînțelege tendințele, concentrându‐se pe indicatori diferiți de bunăstare în cadrul tuturorgrupurilor, adoptând o analiză mai profundă a forțelor de la baza progreselor până înprezent, și explorând dacă acești factori determinanți sunt durabili, astfel încâtperspectivelesăfielafeldepozitiveînrândulcelormaisăracepersoane.Acestdocumentîșipropunesăevaluezetendințelerecenteșifactoriideterminanțiaireducerii sărăciei și prosperității partajate—obiectivele gemene ale BănciiMondiale—înMoldova șiprovocărilepotențialepeviitor.Documentul sebazeazăpedatele cercetărilor bugetelor gospodăriilor casnice (CBGC) din 2007 până la ultimul andisponibil,2014,produsedeBiroulNaționaldeStatistică(BNS)alRepubliciiMoldova.Constatărileacesteievaluăridenotăurmătoarele:

Moldovaaprezentatperformanțebuneînraportcureducereasărăcieișiinegalitățilorși creșterea prosperității partajate. Aceste progrese au fost susținute de omobilitateeconomicăascendentăridicată.

Creștereaeconomicăafostvolatilă,darpozitivăși,îngeneral,înfavoareacelorsăraci.Transferurilepubliceșiprivate,anumepensiileșiremitențele,auavutunrolimportantîn reducerea sărăciei. Piețelemuncii dinMoldovaau contribuit laprogrese,maimult

Figura5.Rataocupăriiforțeidemuncă,conformcriteriilordemograficeșilocației,2000–14

Figura 6.Ratadeactivitate,conformcriteriilordemograficeșilocației,2000–14

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazadatelorBirouluiNaționaldeStatistică (BNS).

30

35

40

45

50

55

60

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

urban rural bărbați femei

30

35

40

45

50

55

60

65

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

urban rural bărbați femei

Ce evoluție a avut Moldova în anii recenți în raport cu reducerea sărăciei și prosperitatea partajată? Estimările nați-onale ale sărăciei denotă o tendință de scădere a sărăciei în anii 2000 și anterior. Aceasta este o noutate bună. Totuși, este important de a înțelege tendințele, concentrându-se pe indicatori diferiți de bunăstare în cadrul tuturor grupurilor, adoptând o analiză mai profundă a forțelor de la baza progreselor până în prezent, și explorând dacă acești factori deter-minanți sunt durabili, astfel încât perspectivele să fie la fel de pozitive în rândul celor mai sărace persoane.Acest document își propune să evalueze tendințele recente și factorii determinanți ai reducerii sărăciei și prosperității partajate—obiectivele gemene ale Băncii Mondiale—în Moldova și provocările potențiale pe viitor. Documentul se bazează pe datele cercetărilor bugetelor gospodăriilor casnice (CBGC) din 2007 până la ultimul an disponibil, 2014, produse de Biroul Național de Statistică (BNS) al Republicii Moldova.Constatările acestei evaluări denotă următoarele:• Moldova a prezentat performanțe bune în raport cu reducerea sărăciei și inegalităților și creșterea prosperității

partajate. Aceste progrese au fost susținute de o mobilitate economică ascendentă ridicată.• Creșterea economică a fost volatilă, dar pozitivă și, în general, în favoarea celor săraci. Transferurile publice și

private, anume pensiile și remitențele, au avut un rol important în reducerea sărăciei. Piețele muncii din Moldova au contribuit la progrese, mai mult prin creșterea productivității decât prin crearea locurilor de muncă, având în vedere faptul că ocuparea forței de muncă a scăzut pe parcursul perioadei, determinată de ratele ridicate și în creștere de inactivitate.

• Provocări există în continuare, iar perspectivele nu sunt prea favorabile. Inegalitățile spațiale și între grupuri persistă, în special în raport cu accesul inegal la bunuri și servicii, de exemplu în zonele rurale și pentru minoritățile etnice.

• Riscuri importante și în creștere pentru progresele durabile persistă. Remitențele și pensiile nu pot rămâne forțe cruciale la baza progreselor pe viitor, ținând cont de mediul extern în schimbare și sistemul de pensii nesustenabil din punct de vedere fiscal. Suplimentar, cei mai săraci sunt tot mai vulnerabili la șocurile climatice.

Raportul este însoțit de două părți suplimentare, care sunt, de asemenea, critice pentru înțelegerea a două dintre provocările cu care se confruntă Moldova: piețele muncii precare (explorate în „Diagnosticul locurilor de muncă în Moldova „) și un sector agricol cu productivitate redusă, în care sunt concentrați mulți dintre cei săraci (explorat în „Transformarea structurală a micilor gospodării agricole din Moldova și impactul asupra sărăciei și prosperității partajate”). Împreună, cele trei părți reprezintă Evaluarea sărăciei în Moldova 2016. Ele vor oferi contribuții semnificative la abordarea mai cuprinzătoare a Diagnosticului siste-matic de țară, care explorează exact principalele constrângeri în întreaga economie pentru a realiza progre-se în raport cu reducerea sărăciei și prosperitatea partajată. 3 Mesajele emergente denotă că crearea locurilor de muncă este esențială pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor într-un mod durabil în Moldova și atenuarea presiunilor legate de îmbătrânire și sistemul fiscal.Documentul este organizat după cum urmează. Următoarea secțiune (secțiunea II) descrie tendințele în ra-port cu reducerea sărăciei și prosperitatea partajată în Moldova. Secțiunea III oferă o analiză a factorilor prin-cipali de la baza progreselor. Pentru a evalua perspectivele, discuția este urmată în secțiunea IV de o analiză a provocărilor și riscurilor rămase. Ultima secțiune discută implicațiile de politici și prezintă concluziile.

3 BancaMondială(2016b).

3


Progresele obținute în raport cu reducerea sărăciei și prosperitatea partajată2.

Sărăcia a fost redusă în Moldova . . .Rata sărăciei a fost redusă substanțial în Moldova în perioada 2007-14. În această perioadă, rata naționa-lă a sărăciei a fost redusă de la 26,0 la sută la 11,4 la sută (Figura 7), deși tendința descrescătoare a stagnat în timpul crizei financiare globale din 2008–09.4 Aceasta este o continuare, deși mai lentă, a progreselor reali-zate la începutul anilor 2000, când rata națională a sărăciei a fost redusă de la 68,0 la sută la 27,0 la sută (2000–04), după apogeul cauzat de criza din 1998, cu participarea Federației Ruse. În mod similar, sărăcia absolută la pragul sărăci regionale al Băncii Mondiale de 5,00 dolari SUA la paritatea puterii de cumpărare (PPP) pe zi practic s-a înjumătățit până la 40,7 la sută, și sărăcia absolută (2,50 dolari SUA PPP zilnic) la 2,9 la sută a fost practic eradicată. (Vedeți Caseta 1 pentru informații tehnice despre calcularea ratei sărăciei.)

18

Aceastaesteocontinuare,deșimailentă,aprogreselorrealizatelaînceputulanilor2000,cândratanaționalăasărăcieiafostredusădela68,0lasutăla27,0lasută(2000–04),dupăapogeulcauzatdecrizadin1998,cuparticipareaFederațieiRuse.Înmodsimilar,sărăciaabsolutălapragulsărăciregionalealBănciiMondialede5,00dolariSUAlaparitateaputeriide cumpărare (PPP)pe zipractic s‐a înjumătățitpână la40,7 la sută, și sărăcia absolută(2,50dolariSUAPPPzilnic)la2,9lasutăafostpracticeradicată.(VedețiCaseta1pentruinformațiitehnicedesprecalcularearateisărăciei.)Figura7.Proporțiapopulațieisărace,2007–14

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC.Notă:RatanaționalăasărăcieișiratasărăcieiaBănciiMondialesebazeazăpedouăagregatedeconsumseparate.Cifrasebazeazăpepragurilenaționaleșiregionalealesărăciei.

12% 13% 12% 9% 7% 6% 4% 3%

38% 39% 38% 40% 38% 40% 36% 38%

38% 36% 38% 40% 43% 42% 48% 47%

13% 12% 12% 11% 12% 12% 12% 12%

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

<$2.50 $2.50-$5.00 $5.00-$10 >$10 Pragul național de sărăcie

Caseta1.Metodologianaționalădemăsurareasărăciei

Sărăcia în Moldova este măsurată, folosind o abordare a necesităților de bază, și se bazează pecheltuielile de consum ca indicator al nivelului de trai. Consumul este indicatorul de bunăstarepreferatdeoarecesemăsoarăcumaimultăprecizie șiestemaipuținexpusraportăriloreronate.Pentruaasiguraocomparabilitatemaibunăînîntreagațară,agregatuldeconsumestemodificatînmaimultemoduri,dupăcumurmează: Cheltuielilepentrubunuridefolosințăîndelungatășichiriasuntexclusedinagregat,deoarece

nuexistădate suficientepentruevaluarea corectăa fluxuluide servicii și bunuride folosințăîndelungatășiachirieiimputatepentruproprietariidelocuințe.

Se iau în considerarediferențelede tarife laenergie, iaracestedistorsiunialeprețurilorsuntcorectatepentruacalculabeneficiulrealalgospodăriei.

Cheltuielile nominale au fost ajustate la inflație, precum și la diferențele de preț regionaleprintr‐un indicedeprețPaasche, folosinddatele colectate în sondaj și informațiidin indiceleoficialalprețurilordeconsum.

Pentruacaptaeconomiiledescarăîncadrulacelorașigospodăriicasnice,aufostadoptatescăride echivalență. Este utilizată fosta scara a Organizației pentru Cooperare Economică șiDezvoltare:1pentruprimulmembrualgospodăriei,0,7pentruoricarealtadultși0,5pentrucopiiicuvârstemaimicide15ani.

Pragulde sărăcie este stabilit, folosindmetodele costului necesitățilordebază. Pragulde sărăciealimentarăestesetatpentruasatisfacenecesaruldeenergieminimde2.282caloriipezipentruopersoană medie, ceea ce corespunde cu 3.004 de calorii pe zi per echivalent adult. Structurapachetului alimentar este preluată direct din sondaj și corespunde setului real de alimente

4 Pragulsărăcieiafoststabilitla104,67leiperechivalentadultlunarîn2014.

4


Caseta 1. Metodologia națională de măsurare a sărăciei

Sărăcia în Moldova este măsurată, folosind o abordare a necesităților de bază, și se bazează pe cheltuielile de consum ca indicator al nivelului de trai. Consumul este indicatorul de bunăstare preferat deoarece se măsoa-ră cu mai multă precizie și este mai puțin expus raportărilor eronate. Pentru a asigura o comparabilitate mai bună în întreaga țară, agregatul de consum este modificat în mai multe moduri, după cum urmează:• Cheltuielile pentru bunuri de folosință îndelungată și chiria sunt excluse din agregat, deoarece nu exis-

tă date suficiente pentru evaluarea corectă a fluxului de servicii și bunuri de folosință îndelungată și a chiriei imputate pentru proprietarii de locuințe.

• Se iau în considerare diferențele de tarife la energie, iar aceste distorsiuni ale prețurilor sunt corectate pentru a calcula beneficiul real al gospodăriei.

• Cheltuielile nominale au fost ajustate la inflație, precum și la diferențele de preț regionale printr-un in-dice de preț Paasche, folosind datele colectate în sondaj și informații din indicele oficial al prețurilor de consum.

• Pentru a capta economiile de scară în cadrul acelorași gospodării casnice, au fost adoptate scări de echivalență. Este utilizată fosta scara a Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare: 1 pen-tru primul membru al gospodăriei, 0,7 pentru oricare alt adult și 0,5 pentru copiii cu vârste mai mici de 15 ani.

Pragul de sărăcie este stabilit, folosind metodele costului necesităților de bază. Pragul de sărăcie alimentară este setat pentru a satisface necesarul de energie minim de 2.282 calorii pe zi pentru o persoană medie, ceea ce corespunde cu 3.004 de calorii pe zi per echivalent adult. Structura pachetului alimentar este preluată di-rect din sondaj și corespunde setului real de alimente consumate de către grupurile din CBGC din decilele 2-4. Componenta nealimentară a pragurilor de sărăcie se calculează ca ponderea cheltuielilor nealimentare ale gospodăriilor, totalul cheltuielilor cărora este egal cu pragul sărăciei alimentare. Un set standard de măsuri de sărăcie propuse de Foster, Greer și Thorbecke (1984) este utilizat pentru a determina rata sărăciei.

Metodologia sărăciei s-a deteriorat din diverse motive. În primul rând, cadrul de eșantionare este depășit, deoarece continuă să fie utilizat Recensământul din 2004. Rezultatele Recensământului din 2014 nu au fost încă lansate. Acesta este un aspect important, având în vedere schimbările mari din țară produse în ultimul deceniu, inclusiv migrația. Pragul de sărăcie trebuie, de asemenea, să fie actualizat pentru a reflecta schim-bările în modelele de consum, în special pentru că sărăcia a fost redusă. Eforturile de efectuare a acestei actualizări sunt în curs de desfășurare la BNS. În final, există un nivel sporit de non-răspuns la nivel național, constituind 34 la sută până în decembrie 2013 și ratele de răspuns au scăzut cu 2,6 la sută în perioada 2006-2013. Acesta este determinat de ratele de refuz, care au atins punctul culminant în octombrie 2010, consti-tuind 22,3 la sută, de la o valoare inițială de 10,4 la sută în ianuarie 2006, și a constituit 18,1 la sută în decem-brie 2013. Pornind de la o rată de răspuns deja redusă în 2006, rata de răspuns continuă să fie extrem de mică în mediul urban (41 la sută), în special la Chișinău (24 la sută), după reduceri mici, dar sistematice. În zonele rurale și alte regiuni, schimbările sunt mult mai mici, iar nivelurile de răspuns sunt mai mari.

Sursă: Banca Mondială, în baza notei BNS privind măsurarea sărăciei din septembrie 2007 și a notei BNS privind analiza non-răspuns.

Sărăcia a fost în declin în întreaga țară, însă disparitățile regionale persistă. În perioada 2007–09, o pe-rioadă de contractare bruscă a PIB, progresele în reducerea sărăciei în zonele urbane și rurale au fost diver-gente. Sărăcia a crescut în zonele rurale și a scăzut în zonele urbane (Figura 8). În perioada 2010–14, ambe-le rate ale sărăciei au fost înjumătățite și sărăcia rurală a rămas la un nivel de trei ori mai mare decât sărăcia urbană (16,3 la sută și, respectiv, 5,0 la sută). Un decalaj similar a existat în Chișinăul urban, capitala țării, care cuprinde 23 la sută din populație, și restul țării. Deși decalajul s-a redus în ultimul deceniu, sărăcia în alte regiuni este în continuare de cinci ori mai mare decât rata din Chișinău (Figura 9). Ratele sărăciei la nord, centru și sud au urmat tendințe similare, deși erau divergente de la același punct de pornire în 2007.

5


19

Sărăcia a fost în declin în întreaga țară, însă disparitățile regionale persistă. Înperioada2007–09,operioadădecontractarebruscăaPIB,progreseleînreducereasărăcieiînzoneleurbaneșiruraleaufostdivergente.Sărăciaacrescutînzoneleruraleșiascăzutînzoneleurbane(Figura8).Înperioada2010–14,ambeleratealesărăcieiaufostînjumătățiteșisărăciaruralăarămaslaunniveldetreiorimaimaredecâtsărăciaurbană(16,3lasutăși,respectiv,5,0lasută).UndecalajsimilaraexistatînChișinăulurban,capitalațării,carecuprinde23lasutădinpopulație,șirestulțării.Deșidecalajuls‐aredusînultimuldeceniu,sărăcia în alte regiuni este în continuare de cinci ori mai mare decât rata din Chișinău(Figura 9). Ratele sărăciei la nord, centru și sud au urmat tendințe similare, deși eraudivergentedelaacelașipunctdepornireîn2007.

consumatedecătregrupuriledinCBGCdindecilele2‐4. Componentanealimentarăapragurilordesărăciesecalculeazăcapondereacheltuielilornealimentarealegospodăriilor, totalulcheltuielilorcărora este egal cu pragul sărăciei alimentare. Un set standard demăsuri de sărăcie propuse deFoster,GreerșiThorbecke(1984)esteutilizatpentruadeterminaratasărăciei.Metodologiasărăcieis‐adeterioratdindiversemotive. Înprimulrând,cadruldeeșantionareestedepășit,deoarececontinuăsăfieutilizatRecensământuldin2004.RezultateleRecensământuluidin2014nuaufostîncălansate.Acestaesteunaspectimportant,avândînvedereschimbărilemaridințară produse în ultimul deceniu, inclusivmigrația. Pragul de sărăcie trebuie, de asemenea, să fieactualizatpentruareflectaschimbările înmodeleledeconsum,înspecialpentrucăsărăciaa fostredusă. Eforturile de efectuare a acestei actualizări sunt în curs de desfășurare la BNS. În final,există unnivel sporit denon‐răspuns la nivel național, constituind34 la sută până îndecembrie2013șiratelederăspunsauscăzutcu2,6lasutăînperioada2006‐2013.Acestaestedeterminatderatelederefuz,careauatinspunctulculminantînoctombrie2010,constituind22,3lasută,delaovaloare inițială de 10,4 la sută în ianuarie 2006, și a constituit 18,1 la sută în decembrie 2013.Porninddelaoratăderăspunsdejaredusăîn2006,rataderăspunscontinuăsăfieextremdemicăînmediulurban(41lasută),înspeciallaChișinău(24lasută),dupăreducerimici,darsistematice.Înzoneleruraleșialteregiuni,schimbărilesuntmultmaimici, iarnivelurilederăspunssuntmaimari.Sursă: BancaMondială, în baza notei BNS privindmăsurarea sărăciei din septembrie 2007 și a notei BNSprivindanalizanon‐răspuns.

Figura8.Ratelesărăciei,conformzonelorurbaneșirurale,%

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC.

Figura 9. Ratelesărăciei,conformregiunilor,%


25.8%21.9%

11.4%

31.3% 30.3%

16.3%18.4%

10.4%5.0%

0%

10%

20%

30%

40%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total Rural Urban

0%

10%

20%

30%

40%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Centru Nord Sud Chișinău

Profunzimea și severitatea sărăciei în Moldova au fost reduse, de asemenea, în ultimul deceniu. În mod similar cu proporția populației, indicatorii privind decalajaul sărăciei și decalajul sărăciei la pătrat s-au îm-bunătățit în zonele urbane și rurale în perioada 2007–14 (Figura 10 și Figura 11).5 Aceasta înseamnă că bu-năstarea oamenilor cu consumul sub pragul sărăciei, în special al celor mai săraci dintre cei săraci, s-a îm-bunătățit considerabil, chiar dacă oamenii au rămas săraci.

20

Profunzimea și severitatea sărăciei în Moldova au fost reduse, de asemenea, înultimul deceniu. În mod similar cu proporția populației, indicatorii privind decalajaulsărăciei și decalajul sărăciei la pătrat s‐au îmbunătățit în zonele urbane și rurale înperioada2007–14(Figura10șiFigura11).5Aceastaînseamnăcăbunăstareaoamenilorcuconsumulsubpragulsărăciei,înspecialalcelormaisăracidintreceisăraci,s‐aîmbunătățitconsiderabil,chiardacăoameniiaurămassăraci.Figura10.Decalajulsărăciei,conformzonelorurbaneșirurale

Figura 11.Decalajulsărăcieilapătrat,conformzonelorurbaneșirurale

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC. Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC.

...șițaraaredusinegalitățileșiapromovatprosperitateapartajatăCreșterilerelativmariînsporireaconsumuluiînrândulcelormaisăracepersoaneasprijinit declinul în inegalitate. Scopul Băncii Mondiale de promovare a prosperitățiipartajate îșipropunesăasigurecăcreștereaajunge laceimaisăracișiestemonitorizatăprintr‐un indicator care măsoară venitul sau creșterea consumului în rândul celor maisărace40lasutădindistribuțiadeconsumînțară(celemaisărace40lasutădinpopulație–abr.eng.B40).ÎnMoldova,creștereaconsumuluiînrândulcelormaisărace40lasutădinpopulațieadepășitcreștereaconsumuluiînrândulcelorlalte60lasutădindistribuție(top60lasută–abr.eng.T60)înperioada2007–14(Figura12).În2010,ratacreșteriiînrândulcelormaisărace40lasutădinpopulațieacrescutpuțin,întimpcerataînrândulcelorlalte60lasutăascăzut.Întimpulperioadeirămase,consumulînrândulcelormaisărace40lasutășitop60lasutăaucrescutînparalel.CarezultatalacestordinamiciîngrupurilevizatedeCBGC, inegalitateaconsumuluis‐aredus(Figura13).Deexemplu,coeficientulGinis‐aredusdela0,3la0,23în2007–14.

5Decalajulsărăcieiestemăsuratcadistanțamediedintrebunăstareasăracilorșipragulsărăciei.

0%

2%

4%

6%

8%

10%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total Rural Urban

0%

1%

2%

3%

4%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total Rural Urban

. . . și țara a redus inegalitățile și a promovat prosperitatea partajatăCreșterile relativ mari în sporirea consumului în rândul celor mai sărace persoane a sprijinit declinul în inegalitate. Scopul Băncii Mondiale de promovare a prosperității partajate își propune să asigure că creș-terea ajunge la cei mai săraci și este monitorizată printr-un indicator care măsoară venitul sau creșterea consumului în rândul celor mai sărace 40 la sută din distribuția de consum în țară (cele mai sărace 40 la sută din populație – abr. eng. B40). În Moldova, creșterea consumului în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație a depășit creșterea consumului în rândul celorlalte 60 la sută din distribuție (top 60 la sută – abr. eng. T60) în perioada 2007–14 (Figura 12). În 2010, rata creșterii în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație a crescut puțin, în timp ce rata în rândul celorlalte 60 la sută a scăzut. În timpul perioadei rămase, consumul în rândul celor mai sărace 40 la sută și top 60 la sută au crescut în paralel. Ca rezultat al acestor dinamici în grupurile vizate de CBGC, inegalitatea consumului s-a redus (Figura 13). De exemplu, coefici-entul Gini s-a redus de la 0,3 la 0,23 în 2007–14.

5 Decalajulsărăcieiestemăsuratcadistanțamediedintrebunăstareasăracilorșipragulsărăciei.

6


21

Figura12.Creșterearealăaconsumuluiperlocuitor,pegrupuri


Figura13.Dinamicainegalitățiiconsumuluiperlocuitor

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC.Creștereaconsumuluiînzoneleurbaneșiruraleînrândulcelormaisărace40lasutăa fost mai mare decât în general printre cei mai înstăriți, dar cu fluctuațiisemnificative. În special, celemai sărace40 la sutădinpopulație în zoneleurbane s‐auconfruntatcufluctuațiilebruștealeconsumului,întimpceprogresulînrândulpersoanelordinzoneleruraleafostmaistabil.DeclinulPIBîn2012aafectatcelemaisărace40lasutădin populațiemaimult decât persoanele din zonele rurale, desi primii au beneficiatmaimult de creșterea pensiilor și a asistenței sociale în 2012 (Figura 14 și Figura 15). Îngeneral, creșterea consumului a fostmaimare în rândul celormai sărace 40 la sută dinpopulație decât al celorlalte 60 la sută, ajutând la reducerea inegalităților atât în zoneleurbane,câtșiîncelerurale.Figura14.Creșterearealăaconsumului,zoneleurbane


Figura15.Creșterearealăaconsumului,zonelerurale


-6%

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total Cele mai sărace 40% Top 60 0.20

0.22

0.24

0.26

0.28

0.30

0.32

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Gini (stânga) S90/S10 (dreapta)

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total Cele mai sărace 40% Top 60% -8%

-6%

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total Cele mai sărace 40% Top 60%

Creșterea consumului în zonele urbane și rurale în rândul celor mai sărace 40 la sută a fost mai mare decât în general printre cei mai înstăriți, dar cu fluctuații semnificative. În special, cele mai sărace 40 la sută din populație în zonele urbane s-au confruntat cu fluctuațiile bruște ale consumului, în timp ce progre-sul în rândul persoanelor din zonele rurale a fost mai stabil. Declinul PIB în 2012 a afectat cele mai sărace 40 la sută din populație mai mult decât persoanele din zonele rurale, desi primii au beneficiat mai mult de creșterea pensiilor și a asistenței sociale în 2012 (Figura 14 și Figura 15). În general, creșterea consumului a fost mai mare în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație decât al celorlalte 60 la sută, ajutând la re-ducerea inegalităților atât în zonele urbane, cât și în cele rurale.

21

Figura12.Creșterearealăaconsumuluiperlocuitor,pegrupuri


Figura13.Dinamicainegalitățiiconsumuluiperlocuitor

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC.Creștereaconsumuluiînzoneleurbaneșiruraleînrândulcelormaisărace40lasutăa fost mai mare decât în general printre cei mai înstăriți, dar cu fluctuațiisemnificative. În special, celemai sărace40 la sutădinpopulație în zoneleurbane s‐auconfruntatcufluctuațiilebruștealeconsumului,întimpceprogresulînrândulpersoanelordinzoneleruraleafostmaistabil.DeclinulPIBîn2012aafectatcelemaisărace40lasutădin populațiemaimult decât persoanele din zonele rurale, desi primii au beneficiatmaimult de creșterea pensiilor și a asistenței sociale în 2012 (Figura 14 și Figura 15). Îngeneral, creșterea consumului a fostmaimare în rândul celormai sărace 40 la sută dinpopulație decât al celorlalte 60 la sută, ajutând la reducerea inegalităților atât în zoneleurbane,câtșiîncelerurale.Figura14.Creșterearealăaconsumului,zoneleurbane


Figura15.Creșterearealăaconsumului,zonelerurale


-6%

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total Cele mai sărace 40% Top 60 0.20

0.22

0.24

0.26

0.28

0.30

0.32

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Gini (stânga) S90/S10 (dreapta)

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total Cele mai sărace 40% Top 60% -8%

-6%

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total Cele mai sărace 40% Top 60%

Progresele generale în raport cu prosperitatea partajată au fost remarcabile în Moldova față de alte țări din Europa și Asia Centrală. Moldova a fost printre liderii la capitolul prosperitate partajată în regiune (creșterea reală anuală constituia aproape 5 la sută în 2008–13), deși creșterea totală a consumului a fost mult mai lentă (sub 2 la sută) (Figura 16).6 În consecință, decalajul pozitiv între creșterea în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație a fost cel mai mare în Moldova, de rând cu Republica Kîrgîză.

6 Celemaisărace40lasutădinregiunesuntdefiniteînbazaunuiagregatdeconsumarmonizat,careestediferitdeagregatuldeconsumutilizatînMoldova.Carezultat,ratacreșteriicelormaisărace40lasutădinpopulațiepoatefidiferitădaratarestuluianalizei.

7


22

Progresele generale în raport cu prosperitatea partajată au fost remarcabile înMoldova fațădealte țăridinEuropa șiAsiaCentrală.Moldovaa fostprintre liderii lacapitolulprosperitatepartajată înregiune(creșterearealăanualăconstituiaaproape5 lasutăîn2008–13),deșicreștereatotalăaconsumuluia fostmultmai lentă(sub2 lasută)(Figura16).6Înconsecință,decalajulpozitivîntrecreștereaînrândulcelormaisărace40lasutădinpopulațieafostcelmaimareînMoldova,derândcuRepublicaKîrgîză.Figura16.Creșterearealăaconsumului,celemaisărace40lasutășipopulațiatotală,pețări

Sursă: Armonizarea bazei de date ECAPOV, aprilie 2016, Echipa pentru dezvoltare statistică, Europa și Asia Centrală,BancaMondială,Washington,DC.

Progresele au fost susținute de mobilitatea economică ascendentăsporităMoldova aprezentatunuldintre celemai înalteniveluridemobilitate economicăascendentă sporită în regiune în ultimul deceniu. Până la criza economică globală,mobilitateaascendentăînMoldovaafostimpresionantă:25lasutădinpopulațieareușitsăiasădinsărăciaextremăde2,50dolariSUApezi(Figura17).Țaraaconstatatunprocesdinamic de mobilitate economică ascendentă înaltă și un nivel redus de apropriere depragulsărăciei(adică,mișcăricontemporanedeintrareșiieșiredinsărăcie).7

6Celemaisărace40 la sutădinregiunesuntdefinite înbazaunuiagregatdeconsumarmonizat, careestediferitdeagregatuldeconsumutilizatînMoldova.Carezultat,ratacreșteriicelormaisărace40lasutădinpopulațiepoatefidiferitădaratarestuluianalizei.7DávalosșiMeyer(2015).

-6%

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

Croația

(200

9-20

12)

Leto

nia (

2007

-201

2)

Mun

tene

gru

(200

9-20

14)

Est

onia

(200

7-20

12)

Ung

aria

(200

7-20

12)

Litu

ania

(200

7-20

12)

Serb

ia (2

008-

2013

)

Alb

ania

(200

8-20

12)

Slov

enia

(200

7-20

12)

Bosn

ia&H

erțe

govi

na (2

007-

2011

)

Repu

blica

Kîrg

îză

(200

9-20

14)

Arm

enia

(200

9-20

14)

Bulg

aria

(200

7-20

12)

Polo

nia (

2007

-201

2)

Rom

ânia

(200

.7-2

012)

Turc

ia (2

008-

2013

)

Tadj

ikist

an (2

012-

2014

)

Ucr

aina

(200

9-20

14)

Geo

rgia

(200

9-20

14)

Mol

dova

(200

9-20

14)

Mac

edon

ia (2

009-

2013

)

Repu

blica

Slo

vac ă

(200

7-20

12)

Fede

rația

Rusă

(200

7-20

12)

Belar

us (2

009-

2014

)

Kaz

ahst

an (2

009-

2013

)

Cele mai sărace 40% Total populație

Progresele au fost susținute de mobilitatea economică ascendentă sporităMoldova a prezentat unul dintre cele mai înalte niveluri de mobilitate economică ascendentă sporită în regiune în ultimul deceniu. Până la criza economică globală, mobilitatea ascendentă în Moldova a fost im-presionantă: 25 la sută din populație a reușit să iasă din sărăcia extremă de 2,50 dolari SUA pe zi (Figura 17). Țara a constatat un proces dinamic de mobilitate economică ascendentă înaltă și un nivel redus de apropri-ere de pragul sărăciei (adică, mișcări contemporane de intrare și ieșire din sărăcie).7

23

Figura17.Gospodăriilecasniceaflateînsărăcie,careauieșitdinsărăcie,saucelenesăracecareauintratînsărăcie,%

Sursă:Canchoetal.2015,utilizândestimărileBănciiMondialeînbazaarmonizăriibazeidedateECAPOVdinfebruarie2014,echipapentrudezvoltarestatistică,EuropașiAsiaCentrală,BancaMondială,Washington,DC.Notă:Înbazaunuimodeldeprobabilitatelinearăcuvariabiladependentăegalăcu1dacăgospodăriacasnicăaconstatatmobilitate ascendentă (trecerea oricărui prag) și 0 în caz contrar. Semnificația evalută la nivel de 10 la sută. Vedețidocumentulsursăpentru informațiisuplimentareprivindmetodologia.EsteutilizatpragulregionaldesărăciealBănciiMondialede$2,50pezi.După criză, ratamobilității ascendente a continuat să crească: omare parte dingospodăriilesăraceaufostînmăsurăsăîșiîmbunătățeascăstandardeledeviațășisăscăpedesărăcie,întimpcepuținegospodăriinesăraceauintratînsărăcie.Pondereapersoanelorcareaurămassăracelapragulnaționaldesărăcieafostredusă(3lasută),întimpcepondereacelorcareauieșitdinsărăcieafostmaimaredecâtpondereacelorcareauintratînsărăcie.Aceeașidinamicăpoatefiobservatăpentrupragurilesărăcieiregionalede$2,50și$5,00pezi,niveluldeaproprierepestesausubpraguldesărăcieifiindmultmaifrecvent la pragurilede sărăciemaimari (Figura18). Cu toate acestea,multe gospodăriicasnicedinMoldoavrămânvulnerabilelașocuriși,astfel,cadpradăsărăciei.Înspecial,9lasutădinceisăracidin2007(definițiconformpraguluinaționaldesărăcie)erausăracipânăîn2014,întimpceconsumula21lasutădinpopulațieerasub$5,00pezi(pragulregionaldesărăcie).

-0.2-0.1

00.10.20.30.4

KA

ZM

DA

ROU

ARM

BLRTU

RU

KR

ALB

GE

ORU

SM

NE

LTUPO

LM

KD

SRBSV

KH

UN

MD

ATU

RG

EO

ROU

KA

ZA

RMBLRPO

LSRBU

KR

RUS

SVK

MN

E

Mobilitate ascendentă, prag $2,5 Mobilitate descendentă, prag $2,5

ultima perioadă (circa 2008-2010)perioada anterioară (circa 2001-2008)

7 DávalosșiMeyer(2015).

-6%

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

2) 2) 4) 2) 2) 2) 3) 2) 2) 4) 4) 2) 2) 2) 3) 4) 4) 4) 4) 3) 2) 2) 4) 3)

Cele mai sărace 40% Total populație

Cro

ația

(200

9-20

12

Leto

nia

(200

7-20

12

Mon

tene

gru

(200

9-20

14

Esto

nia

(200

7-20

12

Ung

aria

(200

7-20

12

Litu

ania

(200

7-20

12

Serb

ia (2

008-

2013

Alb

ania

(200

8-20

12

Slov

enia

(200

7-20

12

Bos

nia&

Herțe

govi

na …

Rep

ublic

a K

îrgîză

(200

9-20

14

Arm

enia

(200

9-20

14

Bul

garia

(200

7-20

12

Polo

nia

(200

7-20

12

Rom

ânia

(200

.7-2

012

Turc

ia (2

008-

2013

Tadj

ichi

stan

(201

2-20

14

Ucr

aina

(200

9-20

14

Geo

rgia

(200

9-20

14

Mol

dova

(200

9-20

14

Mac

edon

ia (2

009-

2013

Rep

ublic

a Sl

ovacă

(200

7-20

12

Fede

rația

Rusă

(200

7-20

12

Bel

arus

(200

9-20

14

Kaz

akhs

tan

(200

9-20

13

8


După criză, rata mobilității ascendente a continuat să crească: o mare parte din gospodăriile sărace au fost în măsură să își îmbunătățească standardele de viață și să scăpe de sărăcie, în timp ce puține gospo-dării nesărace au intrat în sărăcie. Ponderea persoanelor care au rămas sărace la pragul național de sărăcie a fost redusă (3 la sută), în timp ce ponderea celor care au ieșit din sărăcie a fost mai mare decât ponderea celor care au intrat în sărăcie. Aceeași dinamică poate fi observată pentru pragurile sărăciei regionale de $2,50 și $5,00 pe zi, nivelul de apropriere peste sau sub pragul de sărăciei fiind mult mai frecvent la praguri-le de sărăcie mai mari (Figura 18). Cu toate acestea, multe gospodării casnice din Moldoav rămân vulnera-bile la șocuri și, astfel, cad pradă sărăciei. În special, 9 la sută din cei săraci din 2007 (definiți conform pra-gului național de sărăcie) erau săraci până în 2014, în timp ce consumul a 21 la sută din populație era sub $5,00 pe zi (pragul regional de sărăcie).

24

Figura18.Mobilitateaîntregenerații,conformponderiipopulației,Moldova,2007–14

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC.Notă:Datelesuntcalculateconformpragurilorregionaledesărăcie(2005PPP)șisereferălaestimăriledemobilitatelalimitainferioarăconformmetodologieipaneluluisinteticDangetal.(2011).VedețiCanchoetal.(2015)pentruinformațiisuplimentareprivindmetodologia.

Totuși,MoldovaesteunadintrecelemaisăracețăridinEuropaMoldovaesteunadintre țărilecucelemai înalteratealesărăciei înEuropa șiAsiaCentralășiceamaisăracăînEuropa.Ratasărăcieimoderatăde$5,00peziestemaimicădecâtînaltețăricuPIBsimilar,daresteunadintrecelemaiînalteînregiune,constituind40lasutăîn2013(Figura19).Deoareceestemaipuțininegalădecâtaltețăridinregiune,Moldovaaveaoratăasărăcieiextremerelativredusăde$2,50pezi,carereprezenta6,0lasutăîn2012șioclasămediemică(consumdepeste$10,00pezi),careconstituia11,7lasută.Cutoateacestea,ocotămaredinpopulație—41,9lasutăîn2012—eraconcentratăînrândulcelorvulnerabili(consumzilnicde$5,00–$10,00)(Figura20).Figura19.PIBperlocuitorșisărăciade$5,00pezi,EuropașiAsiaCentrală,ultimeledatedisponibile

Sursă: Armonizarea bazei de date ECAPOV, aprilie 2016, echipa pentru dezvoltare statistică, Europa și Asia Centrală,BancaMondială,Washington,DC;bazadedateWorldDevelopmentIndicators,BancaMondială.

319

83

2110

32

8

9

2

21

9

6888

28

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Pragul național $2.50 $5.00 $10

Rămași săraci Mobilitate ascendentă

Mobilitate descendentă Niciodată săraci

0102030405060708090

-5,000

10,000 15,000 20,000 25,000 30,000

Tadj

ikist

anRe

pblic

a K

îrgîză

Mol

dova

Arm

enia

Kos

ovo

Ucr

aina

Geo

rgia

Alb

ania

Mac

edon

iaSe

rbia

Mun

tene

gru

Bulg

aria

Belar

usRo

mân

iaTu

rcia

Croația

Leto

nia

Ung

aria

Kaz

ahst

anPo

loni

aFe

derația

Rusă

Litu

ania

Est

onia

Repu

blica

Slo

vacă

Slov

enia

Repu

blica

Cehă

Rata

sără

ciei

(5 U

SD 2

005

PPP)

PIB

per l

ocui

tor(

2011

PPP

)

PIB per locuitor (axa din stânga) Rata sărăciei (axa din dreapta)

Totuși, Moldova este una dintre cele mai sărace țări din EuropaMoldova este una dintre țările cu cele mai înalte rate ale sărăciei în Europa și Asia Centrală și cea mai săracă în Europa. Rata sărăciei moderată de $5,00 pe zi este mai mică decât în alte țări cu PIB similar, dar este una dintre cele mai înalte în regiune, constituind 40 la sută în 2013 (Figura 19). Deoarece este mai puțin inegală decât alte țări din regiune, Moldova avea o rată a sărăciei extreme relativ redusă de $2,50 pe zi, care reprezenta 6,0 la sută în 2012 și o clasă medie mică (consum de peste $10,00 pe zi), care constituia 11,7 la sută. Cu toate acestea, o cotă mare din populație—41,9 la sută în 2012—era concentrată în rândul celor vul-nerabili (consum zilnic de $5,00–$10,00) (Figura 20).

9


24

Figura18.Mobilitateaîntregenerații,conformponderiipopulației,Moldova,2007–14

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC.Notă:Datelesuntcalculateconformpragurilorregionaledesărăcie(2005PPP)șisereferălaestimăriledemobilitatelalimitainferioarăconformmetodologieipaneluluisinteticDangetal.(2011).VedețiCanchoetal.(2015)pentruinformațiisuplimentareprivindmetodologia.

Totuși,MoldovaesteunadintrecelemaisăracețăridinEuropaMoldovaesteunadintre țărilecucelemai înalteratealesărăciei înEuropa șiAsiaCentralășiceamaisăracăînEuropa.Ratasărăcieimoderatăde$5,00peziestemaimicădecâtînaltețăricuPIBsimilar,daresteunadintrecelemaiînalteînregiune,constituind40lasutăîn2013(Figura19).Deoareceestemaipuțininegalădecâtaltețăridinregiune,Moldovaaveaoratăasărăcieiextremerelativredusăde$2,50pezi,carereprezenta6,0lasutăîn2012șioclasămediemică(consumdepeste$10,00pezi),careconstituia11,7lasută.Cutoateacestea,ocotămaredinpopulație—41,9lasutăîn2012—eraconcentratăînrândulcelorvulnerabili(consumzilnicde$5,00–$10,00)(Figura20).Figura19.PIBperlocuitorșisărăciade$5,00pezi,EuropașiAsiaCentrală,ultimeledatedisponibile

Sursă: Armonizarea bazei de date ECAPOV, aprilie 2016, echipa pentru dezvoltare statistică, Europa și Asia Centrală,BancaMondială,Washington,DC;bazadedateWorldDevelopmentIndicators,BancaMondială.

319

83

2110

32

8

9

2

21

9

6888

28

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Pragul național $2.50 $5.00 $10

Rămași săraci Mobilitate ascendentă

Mobilitate descendentă Niciodată săraci

0102030405060708090

-5,000

10,000 15,000 20,000 25,000 30,000

Tadj

ikist

anRe

pblic

a K

îrgîză

Mol

dova

Arm

enia

Kos

ovo

Ucr

aina

Geo

rgia

Alb

ania

Mac

edon

iaSe

rbia

Mun

tene

gru

Bulg

aria

Belar

usRo

mân

iaTu

rcia

Croația

Leto

nia

Ung

aria

Kaz

ahst

anPo

loni

aFe

derația

Rusă

Litu

ania

Est

onia

Repu

blica

Slo

vacă

Slov

enia

Repu

blica

Cehă

Rata

sără

ciei

(5 U

SD 2

005

PPP)

PIB

per l

ocui

tor(

2011

PPP

)

PIB per locuitor (axa din stânga) Rata sărăciei (axa din dreapta)

25

Figura20.Structuragrupurilordebunăstare,pețări,ultimeledatedisponibile

Sursă: Armonizarea bazei de date ECAPOV, aprilie 2016, echipa pentru dezvoltare statistică, Europa și Asia Centrală,BancaMondială,Washington,DC.

III. Ceadeterminatreducereasărăcieișiprosperitateapartajată?

Ținând cont de progresele în raport cu reducerea sărăciei și creșterea prosperitățiipartajate, această secțiune urmărește să identifice factorii determinanți ai progreselor.Aceasta se axează pe determinarea faptului dacă creșterea economică a fost în favoareasăracilor și care surse de venit – veniturile din muncă, transferurile publice, sauremitențele–augeneratperformanțapozitivă.

Creștereaeconomicăa fostvolatilă,darpozitivă și, în liniigenerale, înfavoareapersoanelorsăraceCreșterea economică în Moldova a fost, în mare parte, determinată de consum.Alimentat de remitențe, consumul privat a contribuit tocmai cu 7 puncte procentuale la

0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00 70.00 80.00 90.00 100.00

Georgia

Kosovo

Macedonia

Albania

Turcia

Moldova

Estonia

Serbia

Polonia

Republica Slovacă

Ungaria

Ucraina

Belarus

Extrem săraci (sub $2,50 PPP) Săraci (sub $2,5-5,0 PPP)

Vulnerabili (între $5-10 PPP) Clasa mijlocie (peste $10 PPP)

25

Figura20.Structuragrupurilordebunăstare,pețări,ultimeledatedisponibile

Sursă: Armonizarea bazei de date ECAPOV, aprilie 2016, echipa pentru dezvoltare statistică, Europa și Asia Centrală,BancaMondială,Washington,DC.

III. Ceadeterminatreducereasărăcieișiprosperitateapartajată?

Ținând cont de progresele în raport cu reducerea sărăciei și creșterea prosperitățiipartajate, această secțiune urmărește să identifice factorii determinanți ai progreselor.Aceasta se axează pe determinarea faptului dacă creșterea economică a fost în favoareasăracilor și care surse de venit – veniturile din muncă, transferurile publice, sauremitențele–augeneratperformanțapozitivă.

Creștereaeconomicăa fostvolatilă,darpozitivă și, în liniigenerale, înfavoareapersoanelorsăraceCreșterea economică în Moldova a fost, în mare parte, determinată de consum.Alimentat de remitențe, consumul privat a contribuit tocmai cu 7 puncte procentuale la

0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00 70.00 80.00 90.00 100.00

Georgia

Kosovo

Macedonia

Albania

Turcia

Moldova

Estonia

Serbia

Polonia

Republica Slovacă

Ungaria

Ucraina

Belarus

Extrem săraci (sub $2,50 PPP) Săraci (sub $2,5-5,0 PPP)

Vulnerabili (între $5-10 PPP) Clasa mijlocie (peste $10 PPP)

LatviaMoldova

CroațiaEstoniaLituania

SerbiaMontenegru

PoloniaRusia

SlovaciaKazakhstan

UngariaCehia

UcrainaSloveniaBelarus

0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00 70.00 80.00 90.00 100.00

GeorgiaRepublica Kîrgîză

KosovoArmenia

Macedonia RomâniaAlbaniaBulgaria

TurciaLatvia

Extreme poor (below US$2.50 PPP) Poor (between US$2.50-5 PPP) Vulnerable (between US$5-10 PPP) Middle Class (above US$10 PPP)

10


Ce a determinat reducerea sărăciei și prosperitatea partajată?3.

Ținând cont de progresele în raport cu reducerea sărăciei și creșterea prosperității partajate, această secțiune urmărește să identifice factorii determinanți ai progreselor. Aceasta se axează pe determinarea faptului dacă creșterea economică a fost în favoarea săracilor și care surse de venit – veniturile din muncă, transferurile publice, sau remitențele – au generat performanța pozitivă.

Creșterea economică a fost volatilă, dar pozitivă și, în linii generale, în favoarea persoanelor săraceCreșterea economică în Moldova a fost, în mare parte, determinată de consum. Alimentat de remitențe, consumul privat a contribuit tocmai cu 7 puncte procentuale la creșterea PIB în perioada 1999–2008, adică până la criza economică, și este un contribuabil mai mare decât exporturile (Figura 21).8

26

creștereaPIBînperioada1999–2008,adicăpânălacrizaeconomică,șiesteuncontribuabilmaimaredecâtexporturile(Figura21).8Figura21.StructuracreșteriiPIB

Surse:BancaMondială2016c;calculeleBănciiMondialeînbazaconturilornaționale.DatăfiindcontribuțiamareaconsumuluiprivatînPIB,creștereaPIBafostreflectatăîndeaproape de veniturile gospodăriilor și creșterea consumului. Veniturilegospodăriilor casnice și tendințele de consum au urmat strâns tendința generală a PIB(Figura22).Totuși,aceasta înseamnă,deasemenea,căgospodăriileausuferitdepeurmavolatilității în economie. Cele doua recesiuni ca urmare a crizei economice mondiale șisecetei din 2009 și, respectiv, 2012 au determinat reducerea creșterii bunăstăriigospodăriilor.În2009,gospodăriileaupututnivelaconsumulînpofidascăderiiabrupteaveniturilor.Figura22.PIBșicreștereaconsumuluișiveniturilorgospodăriilor

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazadatelorbazeidedateWorldDevelopmentIndicatorsșiCBGC.Creșterea consumului a fost în favoarea săracilor și modificările distribuției aucontribuit, astfel,maimult decât creșterea consumuluimediu la scăderea ratelorsărăciei. Din 2007 până în 2014, creșterea consumului a fost pozitivă în general, dar 8BancaMondială(2016b).

-15

-10

-5

0

5

10

15

20

1996-1998 1999-2008 2009-2015 Average

Consum privat Consum public Investiții fixe

Schimbări în valori mobiliare Exporturi Importuri

-8%-6%-4%-2%0%2%4%6%8%

10%

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Creșterea PIB per locuitor Creșterea veniturilor Creșterea consumului

Dată fiind contribuția mare a consumului privat în PIB, creșterea PIB a fost reflectată îndeaproape de veniturile gospodăriilor și creșterea consumului. Veniturile gospodăriilor casnice și tendințele de consum au urmat strâns tendința generală a PIB (Figura 22). Totuși, aceasta înseamnă, de asemenea, că gospodăriile au suferit de pe urma volatilității în economie. Cele doua recesiuni ca urmare a crizei economice mondiale și secetei din 2009 și, respectiv, 2012 au determinat reducerea creșterii bunăstării gospodăriilor. În 2009, gospodăriile au putut nivela consumul în pofida scăderii abrupte a veniturilor.


11


26

creștereaPIBînperioada1999–2008,adicăpânălacrizaeconomică,șiesteuncontribuabilmaimaredecâtexporturile(Figura21).8Figura21.StructuracreșteriiPIB

Surse:BancaMondială2016c;calculeleBănciiMondialeînbazaconturilornaționale.DatăfiindcontribuțiamareaconsumuluiprivatînPIB,creștereaPIBafostreflectatăîndeaproape de veniturile gospodăriilor și creșterea consumului. Veniturilegospodăriilor casnice și tendințele de consum au urmat strâns tendința generală a PIB(Figura22).Totuși,aceasta înseamnă,deasemenea,căgospodăriileausuferitdepeurmavolatilității în economie. Cele doua recesiuni ca urmare a crizei economice mondiale șisecetei din 2009 și, respectiv, 2012 au determinat reducerea creșterii bunăstăriigospodăriilor.În2009,gospodăriileaupututnivelaconsumulînpofidascăderiiabrupteaveniturilor.Figura22.PIBșicreștereaconsumuluișiveniturilorgospodăriilor

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazadatelorbazeidedateWorldDevelopmentIndicatorsșiCBGC.Creșterea consumului a fost în favoarea săracilor și modificările distribuției aucontribuit, astfel,maimult decât creșterea consumuluimediu la scăderea ratelorsărăciei. Din 2007 până în 2014, creșterea consumului a fost pozitivă în general, dar 8BancaMondială(2016b).

-15

-10

-5

0

5

10

15

20

1996-1998 1999-2008 2009-2015 Average

Consum privat Consum public Investiții fixe

Schimbări în valori mobiliare Exporturi Importuri

-8%-6%-4%-2%0%2%4%6%8%

10%

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Creșterea PIB per locuitor Creșterea veniturilor Creșterea consumului

Creșterea consumului a fost în favoarea săracilor și modificările distribuției au contribuit, astfel, mai mult decât creșterea consumului mediu la scăderea ratelor sărăciei. Din 2007 până în 2014, creșterea consumului a fost pozitivă în general, dar consumul mediu în rândul celor mai sărace 20 la sută din distri-buție (cele mai sărace 20 la sută) a crescut cu peste 10 la sută, depășind rata de creștere în rândul grupurilor mai mari de consum (Figura 23). Această creștere pozitivă în favoarea săracilor a determinat progrese în re-ducerea sărăciei care, prin urmare, a fost generată de schimbări în creșterea medie și redistribuție. Potrivit Datt-Ravallion (1992), schimbările în distribuție au condus, în general, la declinul sărăciei în perioada 2007-14, cu excepția a două perioade scurte, în 2008-09 și 2012-13 (Figura 24). În 2009-10, după criza financiară globală, declinul de 4 puncte procentuale în sărăcie poate fi explicat aproape integral de schimbările în dis-tribuție. În 2013-14, sărăcia ar fi crescut, având în vedere declinul creșterii consumului, dacă nu ar fi fost efectele distribuției. Efectele distribuției erau relativ puternice atât în zonele urbane, cât și în cele rurale.

27

consumulmediuînrândulcelormaisărace20lasutădindistribuție(celemaisărace20lasută)acrescutcupeste10lasută,depășindratadecreștereînrândulgrupurilormaimaride consum (Figura 23). Această creștere pozitivă în favoarea săracilor a determinatprogreseînreducereasărăcieicare,prinurmare,afostgeneratădeschimbăriîncreștereamedieșiredistribuție.PotrivitDatt‐Ravallion(1992),schimbărileîndistribuțieaucondus,îngeneral,ladeclinulsărăcieiînperioada2007‐14,cuexcepțiaadouăperioadescurte,în2008‐09 și 2012‐13 (Figura 24). În 2009‐10, după criza financiară globală, declinul de 4puncte procentuale în sărăcie poate fi explicat aproape integral de schimbările îndistribuție.În2013‐14,sărăciaarficrescut,avândînvederedeclinulcreșteriiconsumului,dacă nu ar fi fost efectele distribuției. Efectele distribuției erau relativ puternice atât înzoneleurbane,câtșiîncelerurale.Figura23.Curbadeincidențăacreșterii,populațiatotală,2007–14

Figura 24.Structura Datt‐Ravallionaschimbărilorîndeclinulrateisărăciei

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC. Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC.Piețelemuncii ajutate de progrese, în special prin creșterile salarialeneagricoleCreșterea veniturilor interne din muncă a contribuit la creșterea veniturilor înrândulcelormaisărace40 lasutădinpopulațieși lareducereasărăciei.Îngeneral,din cauza lipsei locurilor de muncă și creșterii ratelor de inactivitate, contribuțiaveniturilordinmuncăafostdeterminatădesectorulneagricolpreponderentprincreștereasalariilor (Figura 25 și Figura 26). Înainte de criza economică, creșterea mai rapidă acâștigurilor neagricole în raport cu veniturile agricole a plasatmulți lucrători agricoli înrândul celor mai sărace 40 la sută din populație. După criză, ocuparea forței de muncăagricoleșicâștigurilesporiteaucăpătatamploare,daraceastaacontribuitpuțin.Veniturileagricole au fost supuse unor fluctuații pe parcursul perioadei, fapt ce a subminatcontribuțialorlaîmbunătățireacondițiilordetrai(vedețiîncontinuare).

-4

-2

0

2

4

6

8

10

1 7 13 19 25 31 37 43 49 55 61 67 73 79 85 91 97

Rate

le c

reșt

erii

anua

lizat

e (%

)

Consum per capita, percentile

2.6-1.4-0.4

-2.10.2

-3.01.1

-3.3-3.4-2.6

-2.01.3

-4.0-2.3

-1.1-0.9

-2.4-11.1-11.6

-10.8

2007-20082008-20092009-20102010-20112011-20122012-20132013-2014

2007-2014 (Total)2007-2014 (Rural)

2007-2014 (Urban)

Creșterea Distribuția

Piețele muncii ajutate de progrese, în special prin creșterile salariale neagricoleCreșterea veniturilor interne din muncă a contribuit la creșterea veniturilor în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație și la reducerea sărăciei. În general, din cauza lipsei locurilor de muncă și creșterii ratelor de inactivitate, contribuția veniturilor din muncă a fost determinată de sectorul neagricol preponde-rent prin creșterea salariilor (Figura 25 și Figura 26). Înainte de criza economică, creșterea mai rapidă a câștigurilor neagricole în raport cu veniturile agricole a plasat mulți lucrători agricoli în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație. După criză, ocuparea forței de muncă agricole și câștigurile sporite au căpă-tat amploare, dar aceasta a contribuit puțin. Veniturile agricole au fost supuse unor fluctuații pe parcursul perioadei, fapt ce a subminat contribuția lor la îmbunătățirea condițiilor de trai (vedeți în continuare).

12


28

Figura25.Structuracreșteriiveniturilor,celemaisărace40lasută,conformsurseidevenit,2007–14,%

Figura 26.Structuraschimbărilorînsărăcie,conformsurseidevenit,2007–14,puncteprocentuale

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC. Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC.Rata de inactivitate a crescut cu 19 puncte procentuale în perioada 2000‐14,generânddeclinulrateideocupare.Declinulparticipăriiforțeidemuncăseexplicăprinmigrațiainternaționalășireducereaaferentăînocupareaneformală.9În2014,deexemplu,20lasutădinbărbațiiinactiviseaflauînstrăinătateîncăutareaunuilocdemuncăsauerauîncadrați în câmpulmuncii (Figura27).Pensionareaanticipatăa fostunalt factor careacontribuitlaratasporitădeinactivitate.În2014,înrândulbărbațilorșifemeilorinactiveîngrupuldevârstă15‐65ani, 39 la sută și, respectiv,47 la sută eraupensionari. Creștereabruscăarateideinactivitateînrandulpersoanelorcuvarsta57+aniafostmaimaredecâtîn anii anteriori; mai mult de 60 la sută din persoanele cu vârsta de 60+ ani au fostinactive.10 Printre femei, responsabilitățile familiale sunt un motiv important la bazainactivității.Lafeldeîngrijorătoareesteprevalențasub‐ocupării,înspecialînrândulcelorangajațipecontpropriușialcelorcarelucreazăînzoneleruralesauînagricultură.Aceastaindicăcalitateaposibilmairedusăalocurilordemuncăîndomeniilerespective(Figura28). 9 BancaMondială (2014). În statistica forței demuncă dinMoldova, persoanele care lucrează sau sunt încăutareaunuilocdemuncăpestehotaresuntconsiderateinactive.10BancaMondială(2016c).

-6%

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

Ang

ajare

în

agric

ultu

răCâșt

igur

i din

ag

ricul

tură

Ang

ajare

în a

fara

se

ctor

ului

agr

icol

Câșt

igur

i nea

grico

le

Pens

ii

Asis

tență s

ocială

Rem

itenț

e

Alte

le

2007-2010 2010-2014

-6-5-4-3-2-101234

Ang

ajare

în

agric

ultu

ră

Câșt

igur

i din

ag

ricul

tură

Ang

ajare

în a

fara

se

ctor

ului

agr

icol

Câșt

igur

i nea

grico

le

Pens

ii

Asis

tență s

ocială

Rem

itenț

e

Alte

le

2007-2010 2010-2014

Rata de inactivitate a crescut cu 19 puncte procentuale în perioada 2000-14, generând declinul ratei de ocupare. Declinul participării forței de muncă se explică prin migrația internațională și reducerea aferentă în ocuparea neformală.9 În 2014, de exemplu, 20 la sută din bărbații inactivi se aflau în străinăta-te în căutarea unui loc de muncă sau erau încadrați în câmpul muncii (Figura 27). Pensionarea anticipată a fost un alt factor care a contribuit la rata sporită de inactivitate. În 2014, în rândul bărbaților și femeilor inactive în grupul de vârstă 15-65 ani, 39 la sută și, respectiv, 47 la sută erau pensionari. Creșterea bruscă a ratei de inactivitate în randul persoanelor cu varsta 57+ ani a fost mai mare decât în anii anteriori; mai mult de 60 la sută din persoanele cu vârsta de 60+ ani au fost inactive.10 Printre femei, responsabilitățile familiale sunt un motiv important la baza inactivității. La fel de îngrijorătoare este prevalența sub-ocupă-rii, în special în rândul celor angajați pe cont propriu și al celor care lucrează în zonele rurale sau în agri-cultură. Aceasta indică calitatea posibil mai redusă a locurilor de muncă în domeniile respective (Figura 28).

29

Figura27.Motivulșomajuluisaualinactivității,grupuldevârstă15–65ani,2014

Figura 28.Sub‐ocupareaînrândulvârsteloractivede15+ani,2014

Sursă:BancaMondială2016, utilizândestimărileSFM. Sursă: Ronnås2015, înbazadatelorSFM.

În rândul celor încadrați în câmpulmuncii, ceimai puțin înstăriți au constatat ocalitatemai redusă a implicării pe piațamuncii. Având mai puține studii, cele maisărace 40 la sută din populație au avut mai puține oportunități și rezultate mai puținfavorabile pe piața muncii. Structura ocupării forței de muncă a fost destul de diferităpentruoameniidelalimitasuperioarășiceidelalimitainferioarăadistribuției,deși,peransamblu,rateledeocupareșișomajaufostapropiateînceledouăgrupuri.Celemaisărace40lasutădingospodăriiaufostangajatemairarșiangajatepecontpropriumaifrecvent,în special în sectorul agricol care, de regulă, oferă locuri demuncăde calitate inferioară(Figura29șiFigura30).Îngeneral,creștereaocupăriipecontpropriuînrândulpopulațieiadulte a fost alarmantă, deoarece a semnalat o informalitate mai mare. Aceasta poatederivaparțialdinreglementărilerigidealepiețeimunciiînMoldova,careimpunrestricțiiputerniceprivindconcediereașiprimelemaripentruorelesuplimentare.Cutoateacestea,progrese sunt realizate de guvern în alinierea CoduluiMuncii cu reglementările UniuniiEuropene(UE).

18% 25%

22% 1%

47%

39%

6%20%

4% 8%

Femei Bărbați

Educație Responasbilități familialeBoli PensionariInactivi din propria dorință Muncesc peste hotareAgricultură nesezonieră Altele

010203040506070

Toția

ngajații

Lucră

toriisalariați

Angaj

ațipe

contpro

priu

Urban

Rural

Bărba

ți

Feme

i

Agricultură

Sectoa

reneagr

icole

% care lucrează <40 ore/săptămânal% care doresc să lucreze mai multe ore

În rândul celor încadrați în câmpul muncii, cei mai puțin înstăriți au constatat o calitate mai redusă a implicării pe piața muncii. Având mai puține studii, cele mai sărace 40 la sută din populație au avut mai puține oportunități și rezultate mai puțin favorabile pe piața muncii. Structura ocupării forței de muncă a

9 BancaMondială(2014).ÎnstatisticaforțeidemuncădinMoldova,persoanelecarelucreazăsausuntîncăutareaunuilocdemuncăpestehotaresuntconsiderateinactive.10 BancaMondială(2016c).

47%

39%

6%20%

18% 25%

22% 1%

39%

Female Male

Education Family responsibilities Disease Pensioner Voluntary inactive Abroad for work

y pDisease Pensioner Voluntary inactive Abroad for work Off season agriculture Other

13


fost destul de diferită pentru oamenii de la limita superioară și cei de la limita inferioară a distribuției, deși, per ansamblu, ratele de ocupare și șomaj au fost apropiate în cele două grupuri. Cele mai sărace 40 la sută din gospodării au fost angajate mai rar și angajate pe cont propriu mai frecvent, în special în sectorul agricol care, de regulă, oferă locuri de muncă de calitate inferioară (Figura 29 și Figura 30). În general, creșterea ocupării pe cont propriu în rândul populației adulte a fost alarmantă, deoarece a semnalat o informalitate mai mare.

30

Figura29.Situațiaocupăriipersoanelorsărace


Figura30.Situațiaocupăriicelormaisărace40lasutădinpopulație


Există o lipsă de oportunități de angajare în sectoarele neagricole, în special înzonele rurale. Deși majoritatea populației locuiește în mediul rural, cele mai multeactivități de producție și de investiții au loc în cele două orașe mari, Bălți și Chișinău(Figura 31). Concentrația de dezvoltare economică în capitală ar putea servi pentru aperpetuadecalajulcompetitivdintrecompaniiledincapitalășicompaniiledinaltepărțișireprezintă o constrângere asupra dezvoltării activităților economice neagricole în afaraorașelor mari. Lipsa diversificării economice în zonele rurale, în combinație cu accesullimitat la locuri demuncă în zonele urbane, a condus la două tendințe importante. Unadintreeleesteratasporitășiîncreștereamigrațieidinzonelerurale(Figura32).Deosebitde îngrijorătoareestemigrația tinerilordinmediul rural.Circa23,6 la sutădin tinerii cuvârstacuprinsă între15‐24anidinspațiulruralmuncesc înstrăinătate, încomparațiecudoar15,7lasutăîneconomianațională,faptceindicăolipsădeoportunitățiatractivedeangajareînrândultinerilordinmediulrural.11Oaltătendințăimportantăesterevenirealaagriculturadesubzistență(vedețiîncontinuare).

11Ronnås(2015).

38%26%

36%24%

18%

22%

21%

25%

Nesărac Sărac Nesărac Sărac

2007 2014

Angajat Angajat pe cont propriu

39%29%

40%28%

17%22%

19%25%

T60 B40 T60 B40

2007 2014

Angajat Angajat pe cont propriu

Există o lipsă de oportunități de angajare în sectoarele neagricole, în special în zonele rurale. Deși ma-joritatea populației locuiește în mediul rural, cele mai multe activități de producție și de investiții au loc în cele două orașe mari, Bălți și Chișinău (Figura 31). Concentrația de dezvoltare economică în capitală ar putea servi pentru a perpetua decalajul competitiv dintre companiile din capitală și companiile din alte păr-ți și reprezintă o constrângere asupra dezvoltării activităților economice neagricole în afara orașelor mari. Lipsa diversificării economice în zonele rurale, în combinație cu accesul limitat la locuri de muncă în zone-le urbane, a condus la două tendințe importante. Una dintre ele este rata sporită și în creștere a migrației din zonele rurale (Figure 32). Deosebit de îngrijorătoare este migrația tinerilor din mediul rural. Circa 23,6 la sută din tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-24 ani din spațiul rural muncesc în străinătate, în comparație cu doar 15,7 la sută în economia națională, fapt ce indică o lipsă de oportunități atractive de angajare în rândul tinerilor din mediul rural.11 O altă tendință importantă este revenirea la agricultura de subzistență (vedeți în continuare).

31

Figura31.Distribuțiapopulației,producereșiinvestiții,conformlocației,2014

Figura 32.Cotaangajăriipestehotaredintotalulangajării,%

Sursă:Ronnås2015,înbazadatelorBNS.Notă: Investițiilesereferă la investițiile înactive tangibilepetermenlung.

Sursă: Ronnås2015, înbazadatelorSFM.

A existat o schimbare mare în ocuparea forței de muncă în direcția opusăagriculturăă,carenusereflectăîncreștereaînaltesectoare;maicurând,agriculturadesubzistențăseextinde.Începândcuanul2006,ponderealucrătorilorînagriculturăascăzut de la 34 la 30 la sută, parțial din cauza emigrării în rândul persoanelor apte demuncădinmediulrural(Figura33).12Ocupareaforțeidemuncă înaltesectoarea fost înscădere, cu excepția comerțului și transporturilor, care s‐a extins ușor (Figura 34). Înschimb,pondereapersoanelorcarelucreazăînagriculturăcuintensitateredusă(maipuținde20deoresăptămânal)a crescut constant,de la13 la sutăpână la24 la sută.Aceastămuncă agricolă este deseori realizat de proprietarii parcelelor și, prin urmare, nu esteconsideratăînmodoficialdreptocupareaforțeidemuncă.Fărăocupareaformalăaforțeidemuncă,existărisculcăacești lucrătoriagricolicufracțiunedenormănuvorfieligibilipentrupensiișiprestațiileaferente.

12Angajareaînagriculturăaconstatatorecuperaredin2012,parțialcarezultatalnoilorinvestițiiînsectordin2007,darnuesteclardacăaceastărecuperarevafidurabilă.

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Populație ProducereInvestiții Chșinău+Bălți RestulMoldovei

05

1015202530

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

Toatezonele Rural Urban

11 Ronnås(2015).

14


A existat o schimbare mare în ocuparea forței de muncă în direcția opusă agriculturăă, care nu se reflec-tă în creșterea în alte sectoare; mai curând, agricultura de subzistență se extinde. Începând cu anul 2006, ponderea lucrătorilor în agricultură a scăzut de la 34 la 30 la sută, parțial din cauza emigrării în rândul per-soanelor apte de muncă din mediul rural (Figura 33).12 Ocuparea forței de muncă în alte sectoare a fost în scădere, cu excepția comerțului și transporturilor, care s-a extins ușor (Figura 34). În schimb, ponderea persoanelor care lucrează în agricultură cu intensitate redusă (mai puțin de 20 de ore săptămânal) a crescut constant, de la 13 la sută până la 24 la sută. Această muncă agricolă este deseori realizat de proprietarii par-celelor și, prin urmare, nu este considerată în mod oficial drept ocupare a forței de muncă. Fără ocuparea formală a forței de muncă, există riscul că acești lucrători agricoli cu fracțiune de normă nu vor fi eligibili pentru pensii și prestațiile aferente.

32

Figura33.Ocupareaînagricultură Figura 34.Persoaneocupate încâmpulmuncii,

pesectoare

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazadatelorBNSșiSFM. Sursă:dateleBNS.

Persoanelesăraceșicelemaisărace40lasutăsuntmaisusceptibiledeafiutilizatecaforțădemuncăînagriculturădecâtîndomeniulserviciilor;aceastăconcentrareacrescutînultimiiani.Circa80lasutădinceisaraciși70lasutădincelemaisărace40lasutădinpopulațiesuntangajațiînsectorulagricol(Figura35șiFigura36).Avândînvederecaracterulneformalsporitînagriculturăînraportcualtesectoare,aceastădependențădeocupareaagricolă înseamnăcărata informalității înrândulcelor săraci și înrândulcelormai sărace 40 la sută din populație este mare. Volatilitatea și caracterul sezonier alagriculturii în Moldova, inclusiv șocurile climatice frecvente, suplimentar restricțiilorcomercialeimpusedeRusiapentruanumiteproduseagricole,înseamnăcăaceștilucrătorisuferăfluctuațiimarialeveniturilorșisuntextremdevulnerabili.13În2013,agricultoriișilucrătorii agricoli au reprezentat împreună 40 la sută din persoanele sărace. În general,deși veniturile agricole continuă să constituie o parte semnificativă a veniturilorgospodăriilorcasnicemici,importanțalorascăzutînultimiiani,dela30lasutăîn2007la18lasută în2013,dincauzaseceteidin2007șiacrizeiglobaledin2008‐09,printrealțifactori.14 13 Numărul angajaților în agricultură variază între 200.000 în timpul iernii la peste 400.000 în timpultrimestrelor doi și trei. Există, de asemenea, variații sezonieremari în numărul orelor lucrate săptămânal(Ronnås2015).14 Möllers et al. (2016) oferă mai multe detalii privind condițiile în rândul gospodăriilor agricole mici șiimpactullorasuprasărăciei.

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Agricultura ca % din ocupare

% adulți care lucrează în agricultură mai puțin de 20 ore săptămânal

0

500

1000

1500

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

Agricultură, silvicultură, pisciculturăIndustrieConstrucțiiComerț, hotele și restauranteTransport, comunicațiiAdministrație publică, sănătate, educație, activitate socialăAltele

Persoanele sărace și cele mai sărace 40 la sută sunt mai susceptibile de a fi utilizate ca forță de muncă în agricultură decât în domeniul serviciilor; această concentrare a crescut în ultimii ani. Circa 80 la sută din cei saraci și 70 la sută din cele mai sărace 40 la sută din populație sunt angajați în sectorul agricol (Figura 35 și Figura 36). Având în vedere caracterul neformal sporit în agricultură în raport cu alte sectoare, această de-pendență de ocuparea agricolă înseamnă că rata informalității în rândul celor săraci și în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație este mare. Volatilitatea și caracterul sezonier al agriculturii în Moldova, in-clusiv șocurile climat ice frecvente, suplimentar restricțiilor comerciale impuse de Rusia pentru anumite produse agricole, înseamnă că acești lucrători suferă fluctuații mari ale veniturilor și sunt extrem de vulne-rabili.13 În 2013, agricultorii și lucrătorii agricoli au reprezentat împreună 40 la sută din persoanele sărace. În general, deși veniturile agricole continuă să constituie o parte semnificativă a veniturilor gospodăriilor casnice mici, importanța lor a scăzut în ultimii ani, de la 30 la sută în 2007 la 18 la sută în 2013, din cauza secetei din 2007 și a crizei globale din 2008-09, printre alți factori.14

12 Angajareaînagriculturăaconstatatorecuperaredin2012,parțialcarezultatalnoilorinvestițiiînsectordin2007,darnuesteclardacăaceastărecuperarevafidurabilă.13 Numărulangajațilorînagriculturăvariazăîntre200.000întimpulierniilapeste400.000întimpultrimestrelordoișitrei.Există,deaseme-nea,variațiisezonieremariînnumărulorelorlucratesăptămânal(Ronnås2015).14 Möllersetal.(2016)oferămaimultedetaliiprivindcondițiileînrândulgospodăriiloragricolemicișiimpactullorasuprasărăciei.

15


33

Figura35.Sectoruldeactivitatealsăracilor


Figura36.Sectoruldeactivitatealcelormaisărace40lasută

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC.Deși creșterea salariilor a încetinit în timpul crizei, ea a fost pozitivă de atunci.Salariilemedii s‐au recuperat de la o creștere zero în 2011 până la 4 la sută în 2012 șiaproape 6 la sută în 2014. Creșterea a fost înregistrată preponderent în sectoareleneagricole, ceea ce explică contribuția mai mare a veniturilor neagricole la creștereaveniturilorșireducereasărăciei(vedețiFigura25șiFigura26).Cutoateacestea,dincauzaconcentrației de săraci și a celor mai sărace 40 la sută din populație în agricultura cuproductivitateredusășiafaptuluicăsalariileagricolesuntconstantmaimicidecâtsalariileîn servicii și industrie, decalajul veniturilor din muncă (inclusiv salarii și venituri dinactivitățidesfășuratepecontpropriu)întrecelemaisărace40lasutășicelelalte60lasutăareflectatsemnelimitatedemicșorareînaniirecenți(Figura37șiFigura38).Figura37.Salariulmediulunarpentruangajați,pesectoare

Figura38.Venitulmediulunardinactivitate,celemaisărace40lasutășitop60lasută

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazadatelorBNS.Notă: Câștigul lunar mediu brut reprezintă raportul dintresumele brute pentru angajați pe unități economice și sociale(fondulderemunerare)șinumărulangajaților.


39%64%

51%77%

18%

15%13%

8%43%22%

36%15%

Nesăraci Săraci Nesăraci Săraci

2007 2014

Agricultura Exploatare minieră și producere Servicii

37%59% 45%

69%18%

15%14%

10%45%26% 41%

22%

T60 B40 T60 B40

2007 2014


0100200300400500600

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014Salar

ii br

ute

luna

re m

edii

(USD

200

5 PP

P)

Agricultură Industrie Servicii

050

100150200250300

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

USD

200

5 PP

P

B40 T60

Deși creșterea salariilor a încetinit în timpul crizei, ea a fost pozitivă de atunci. Salariile medii s-au recu-perat de la o creștere zero în 2011 până la 4 la sută în 2012 și aproape 6 la sută în 2014. Creșterea a fost înre-gistrată preponderent în sectoarele neagricole, ceea ce explică contribuția mai mare a veniturilor neagricole la creșterea veniturilor și reducerea sărăciei (vedeți Figura 25 și Figura 26). Cu toate acestea, din cauza con-centrației de săraci și a celor mai sărace 40 la sută din populație în agricultura cu productivitate redusă și a faptului că salariile agricole sunt constant mai mici decât salariile în servicii și industrie, decalajul venituri-lor din muncă (inclusiv salarii și venituri din activități desfășurate pe cont propriu) între cele mai sărace 40 la sută și celelalte 60 la sută a reflectat semne limitate de micșorare în anii recenți (Figura 37 și Figura 38).

33

Figura35.Sectoruldeactivitatealsăracilor


Figura36.Sectoruldeactivitatealcelormaisărace40lasută

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC.Deși creșterea salariilor a încetinit în timpul crizei, ea a fost pozitivă de atunci.Salariilemedii s‐au recuperat de la o creștere zero în 2011 până la 4 la sută în 2012 șiaproape 6 la sută în 2014. Creșterea a fost înregistrată preponderent în sectoareleneagricole, ceea ce explică contribuția mai mare a veniturilor neagricole la creștereaveniturilorșireducereasărăciei(vedețiFigura25șiFigura26).Cutoateacestea,dincauzaconcentrației de săraci și a celor mai sărace 40 la sută din populație în agricultura cuproductivitateredusășiafaptuluicăsalariileagricolesuntconstantmaimicidecâtsalariileîn servicii și industrie, decalajul veniturilor din muncă (inclusiv salarii și venituri dinactivitățidesfășuratepecontpropriu)întrecelemaisărace40lasutășicelelalte60lasutăareflectatsemnelimitatedemicșorareînaniirecenți(Figura37șiFigura38).Figura37.Salariulmediulunarpentruangajați,pesectoare

Figura38.Venitulmediulunardinactivitate,celemaisărace40lasutășitop60lasută

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazadatelorBNS.Notă: Câștigul lunar mediu brut reprezintă raportul dintresumele brute pentru angajați pe unități economice și sociale(fondulderemunerare)șinumărulangajaților.


39%64%

51%77%

18%

15%13%

8%43%22%

36%15%


2007 2014


37%59% 45%

69%18%

15%14%

10%45%26% 41%

22%

T60 B40 T60 B40

2007 2014


0100200300400500600

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014Salar

ii br

ute

luna

re m

edii

(USD

200

5 PP

P)

Agricultură Industrie Servicii

050

100150200250300

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

USD

200

5 PP

P

B40 T60

În sens mai larg, având ținând cont de caracterul de semi-subzistență al sectorului agricol, po-tențialul său de a fi un factor de progres este li-mitat. Agricultura de semisubzistență este o componentă esențială a strategiilor de existență în mediul rural, iar aceasta are șanse să continue pe termen mediu și lung. Micile gospodării agri-cole sunt răspândite în agricultură. Recensămân-tul general agricol din 2011 a denotat că mai mult de jumătate din gospodăriile agricole cultivă mai puțin de 0,5 hectare, iar circa 95 la sută folosesc o suprafață mai mică de 3 hectare. Gospodăriile fa-miliale mici produc în jur de 71 la sută din totalul

34

În sens mai larg, având ținând cont decaracterul de semi‐subzistență alsectoruluiagricol,potențialul săudea fiun factor de progres este limitat.Agricultura de semisubzistență este ocomponentă esențială a strategiilor deexistență în mediul rural, iar aceasta areșanse să continue pe termenmediu și lung.Micilegospodăriiagricolesuntrăspânditeînagricultură. Recensământul general agricoldin2011adenotatcămaimultdejumătatedingospodăriileagricolecultivămaipuținde0,5 hectare, iar circa 95 la sută folosesc osuprafațămaimicăde3hectare.Gospodăriilefamilialemiciproducînjurde71lasutădintotalulproducțieiagricole.15Producțiaanimalăeste,deasemenea,administrată înprimulrând de cătremicii proprietari.16 Celemaimulte gospodării agricole sunt gospodării desubzistențăalemicilorproprietari.Gospodăriileagricoledesubzistențăaureprezentat74lasutădintoategospodăriileagricoleîn2013,ceeacereprezintăocreșteredela73lasutăîn 2007. Gospodăriile agricole mici sunt mai susceptibile de a trece la agricultura desubzistență(39lasută)decâtlaagriculturacomercială(13lasută).Adulțiiseangajeazătotmai mult în agricultura cu intensitate redusă (mai puțin de 20 de ore săptămânal), înspecialînrândulpersoanelorsăraceșialcelormaisărace40lasutădinpopulație(Figura39).17Dependențadeagriculturadesubzistențăsubmineazăcapacitateagospodăriilordeasporibunăstarea.Agriculturadesubzistențăeste,deseori,omuncăintensă;niveluldeproductivitateeste,deobicei,redusșiînMoldovaesteîncontinuăscădere.Acestrezultateste legat de lipsa investițiilor și lipsa de capital și disponibilitate a creditelor, care aucondus la tehnologii cu randament scăzut și utilizarea necorespunzătoare aîngrășămintelorșiapesticidelor.18Gospodăriileagricoledesubzistențăsunt,deseori,miciși conduse de femei și caracterizate prin nivel redus de studii și capete de gospodăriivârstnici cu probleme de sănătate, ceea ce înseamnă că membrii acestor gospodării aupuține alternative pepiațamuncii. În lipsa unui sistemdinamic de arendă a terenurilor,micii proprietari dispunde posibilități limitate de a comercializa și a spori dimensiunilegospodăriilor lor. Veniturile neagricole mici înseamnă că ele nu dispun de suficiente 15Volketal.(2015).16BancaMondială(2015a).17AnalizasebazeazăpeMöllersetal.(2016).18Munozetal.(2015).

Figura39.Cotaagriculturiideintensitateredusăînrânduladulților(cuvârsta15+)


0%5%

10%15%20%25%30%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Săraci B40 Nesăraci T60

16


producției agricole.15 Producția animală este, de asemenea, administrată în primul rând de către micii pro-prietari.16 Cele mai multe gospodării agricole sunt gospodării de subzistență ale micilor proprietari. Gospo-dăriile agricole de subzistență au reprezentat 74 la sută din toate gospodăriile agricole în 2013, ceea ce repre-zintă o creștere de la 73 la sută în 2007. Gospodăriile agricole mici sunt mai susceptibile de a trece la agricultura de subzistență (39 la sută) decât la agricultura comercială (13 la sută). Adulții se angajează tot mai mult în agricultura cu intensitate redusă (mai puțin de 20 de ore săptămânal), în special în rândul per-soanelor sărace și al celor mai sărace 40 la sută din populație (Figura 39).17

Dependența de agricultura de subzistență subminează capacitatea gospodăriilor de a spori bunăstarea. Agricultura de subzistență este, deseori, o muncă intensă; nivelul de productivitate este, de obicei, redus și în Moldova este în continuă scădere. Acest rezultat este legat de lipsa investițiilor și lipsa de capital și disponi-bilitate a creditelor, care au condus la tehnologii cu randament scăzut și utilizarea necorespunzătoare a în-grășămintelor și a pesticidelor.18 Gospodăriile agricole de subzistență sunt, deseori, mici și conduse de femei și caracterizate prin nivel redus de studii și capete de gospodării vârstnici cu probleme de sănătate, ceea ce înseamnă că membrii acestor gospodării au puține alternative pe piața muncii. În lipsa unui sistem dinamic de arendă a terenurilor, micii proprietari dispun de posibilități limitate de a comercializa și a spori dimensi-unile gospodăriilor lor. Veniturile neagricole mici înseamnă că ele nu dispun de suficiente resurse pentru mecanizare sau investiții în factori de producție pentru a spori productivitatea.19

Transferurile publice, în special pensiile, au generat careva îmbunătățiti în standardele de viațăCreșterea veniturilor și reducerea sărăciei au fost parțial determinate de majorarea pensiilor. Acestea au contribuit la reducerea sărăciei cu 4,8 puncte procentuale în perioada 2007-14. Pensiile medii au crescut cu 50 la sută cumulativ, în termeni reali, în acea perioadă.20 Aceasta a determinat parțial o creștere a ponderii pensiilor în totalul veniturilor în rândul persoanelor sărace și al celor mai sărace 40 la sută din populație. Mai important, pensiile au fost principalul motor pentru ieșirea oamenilor din sărăcie și din rândul celor mai sărace 40 la sută din populație. În special, majorările de pensii în 2009 și 2010 au generat o reducere a ponderii pensionarilor care au fost printre săraci și cele mai sărace 40 la sută, ceea ce duce la o scădere a pensiei medii în aceste grupuri (Figura 40 și Figura 41); cu alte cuvinte, compoziția celor din diferitele grupuri s-a schimbat. Guvernul a majorat pensiile și asistența socială, care au sprijinit substanțial categoriile vulne-rabile ale populației, însă preponderent în zonele urbane. Cu toate acestea, pentru că pensiile reale au scăzut ușor în 2011, pensionarii au trecut înapoi în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație, provocând o creștere a pensiei medii între aceste grupuri.

35

resurse pentru mecanizare sau investiții în factori de producție pentru a sporiproductivitatea.19

Transferurilepublice,înspecialpensiile,augeneratcarevaîmbunătățitiînstandardeledeviațăCreștereaveniturilorșireducereasărăcieiaufostparțialdeterminatedemajorareapensiilor. Acestea au contribuit la reducerea sărăciei cu 4,8 puncte procentuale înperioada 2007‐14. Pensiilemedii au crescut cu 50 la sută cumulativ, în termeni reali, înacea perioadă.20 Aceasta a determinat parțial o creștere a ponderii pensiilor în totalulveniturilorînrândulpersoanelorsăraceșialcelormaisărace40lasutădinpopulație.Maiimportant, pensiile au fost principalulmotor pentru ieșirea oamenilor din sărăcie și dinrândulcelormaisărace40lasutădinpopulație.Înspecial,majorăriledepensiiîn2009și2010augeneratoreducereaponderiipensionarilorcareaufostprintresăracișicelemaisărace40lasută,ceeaceducelaoscădereapensieimedii înacestegrupuri(Figura40șiFigura41);cualtecuvinte,compozițiacelordindiferitelegrupuris‐aschimbat.Guvernulamajoratpensiileșiasistențasocială,careausprijinitsubstanțialcategoriilevulnerabilealepopulației, însăpreponderent înzoneleurbane.Cutoateacestea,pentrucăpensiilerealeauscăzutușor în2011,pensionariiautrecutînapoi înrândulcelormaisărace40lasutădinpopulație,provocândocreștereapensieimediiîntreacestegrupuri.Figura40.Creștereareală,pensiamedielunară,%delaanlaan

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazadatelorBNS.

Figura41.Creștereareală,pensiamedielunară,pegrupuri,%delaanlaan

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC.Rolul extins al pensiilor este reflectat în structura veniturilor gospodăriilor.Pondereapensiilorînbugetelecelorsăraciacrescutdela23,2lasutăpânăla27,7lasutăîncursulperioadei.Unmodelsimilarafostobservatînrândulcelormaisărace40lasutădinpopulație(Figura42șiFigura43).Pensiilereprezintăosursădevenitesențială:înjurde28 lasutăsi20 lasutădinvenitul totalalgospodăriilor în rândulpersoanelorsăracei și, 19Möllersetal.(2016). 20DateleBNS.

-5%

0%

5%

10%

15%

20%

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

-20%

0%

20%

40%

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

SăraciNesăraciCele mai sărace 40 la sutăTop 60 la sută

15 Volketal.(2015).16 BancaMondială(2015a).17 AnalizasebazeazăpeMöllersetal.(2016).18 Munozetal.(2015).19 Möllersetal.(2016).20 DateleBNS.

17


Rolul extins al pensiilor este reflectat în structura veniturilor gospodăriilor. Ponderea pensiilor în buge-tele celor săraci a crescut de la 23,2 la sută până la 27,7 la sută în cursul perioadei. Un model similar a fost observat în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație (Figura 42 și Figura 43). Pensiile reprezintă o sursă de venit esențială: în jur de 28 la sută si 20 la sută din venitul total al gospodăriilor în rândul persoa-nelor săracei și, respectiv, în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație au fost înregistrate de pensii în 2014, comparativ cu 17 la sută în rândul celor nesăraci și top 60 la sută. Dependența de venituri din pensii a fost mult mai mare în rândul gospodăriilor din mediul urban, în timp ce dependența de remitențe a fost mai mare în rândul gospodăriilor din mediul rural (Figura 44 și Figura 45).

36

respectiv,înrândulcelormaisărace40lasutădinpopulațieaufostînregistratedepensiiîn2014,comparativcu17lasutăînrândulcelornesăracișitop60lasută.Dependențadevenituridinpensiiafostmultmaimareînrândulgospodăriilordinmediulurban,întimpcedependențaderemitențeafostmaimareînrândulgospodăriilordinmediulrural(Figura44șiFigura45).Figura42.Structuraveniturilorcelorsăraci,%

Figura43.Structuraveniturilorînrândulcelormaisărace40lasută,%

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC. Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC.Figura44.Structuraveniturilor,săraci,conformlocației

Figura45.Structuraveniturilor,celemaisărace40lasută,conformlocației

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC. Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC.Asistențasocialăestedirecționată,darprestațiilesuntmicișiinsuficientepentrua‐iprotejapeceisăracișivulnerabili.Pondereaasistențeisocialeînbugetelegospodăriilor

0%

20%

40%

60%80%

100%


2007 2014

Venit din activitate Venit din agricultură

Pensii Asistență socială

Remitrențe Altele

0%20%40%60%80%

100%

T60 B40 T60 B40

2007 2014



Remitențe Altele

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Săraci rurali Săraci urbani Săraci rurali Săraci urbani

2007 2014Venit din activitate Venit din activitate agricolăPensii Asistență socialăRemitențe Altele

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Rural Urban Rural Urban

2007 2014

Venit din activitate Venit din activitate agricolăPensii Asistență socialăRemitențe Altele

36

respectiv,înrândulcelormaisărace40lasutădinpopulațieaufostînregistratedepensiiîn2014,comparativcu17lasutăînrândulcelornesăracișitop60lasută.Dependențadevenituridinpensiiafostmultmaimareînrândulgospodăriilordinmediulurban,întimpcedependențaderemitențeafostmaimareînrândulgospodăriilordinmediulrural(Figura44șiFigura45).Figura42.Structuraveniturilorcelorsăraci,%

Figura43.Structuraveniturilorînrândulcelormaisărace40lasută,%

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC. Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC.Figura44.Structuraveniturilor,săraci,conformlocației

Figura45.Structuraveniturilor,celemaisărace40lasută,conformlocației

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC. Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC.Asistențasocialăestedirecționată,darprestațiilesuntmicișiinsuficientepentrua‐iprotejapeceisăracișivulnerabili.Pondereaasistențeisocialeînbugetelegospodăriilor

0%

20%

40%

60%80%

100%


2007 2014



Remitrențe Altele

0%20%40%60%80%

100%

T60 B40 T60 B40

2007 2014



Remitențe Altele

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Săraci rurali Săraci urbani Săraci rurali Săraci urbani

2007 2014Venit din activitate Venit din activitate agricolăPensii Asistență socialăRemitențe Altele

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Rural Urban Rural Urban

2007 2014

Venit din activitate Venit din activitate agricolăPensii Asistență socialăRemitențe Altele

Asistența socială este direcționată, dar prestațiile sunt mici și insuficiente pentru a-i proteja pe cei săraci și vulne-rabili. Ponderea asistenței sociale în bugetele gospodăriilor sărace a crescut de la 3,6 la sută până la 4,4 la sută în perioa-da 2007-14. Asistența socială a oferit protecție pentru gospodării în 2009 și 2012, atunci când consumul total al gospo-dăriilor a stagnat după contracția PIB în timpul crizei din 2009 și în timpul secetei din 2012. Creșterea reală în domeniul asistenței sociale a fost înaltă atât în rândul celor săraci, cât și în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație, în timpul acestor două perioade. În același timp, asistența socială nu a crescut în top 60 la sută din populație și persoanele nesăra-ce în 2012, ceea ce indică faptul că direcționarea a fost eficientă (Figura 46). În consecință, ponderea asistenței sociale practic s-a dublat printre cei săraci, de la 4 la sută până la 8 la sută în perioada 2007-13, deși a scăzut din nou în 2014, chiar și cu scăderea consumului (Figura 47). Principalele programe vizate sunt Ajutor Social și un program de alocații pentru încălzire în perioada rece, ambele vizând în mod specific persoanele cele mai nevoiașe, fiind relativ bine direcți-onate. Cu toate acestea, acoperirea nu este mare, ceea ce limitează capacitatea programelor de a reacționa la perioadele de regres accentuate ale consumului, cum ar fi în 2014. De asemenea, nivelul prestațiilor nu este suficient pentru a oferi securitate deplină categoriilor vulnerabile ale populației. Există posibilități substanțiale pentru sprijin suplimentar.

18


Migrația și remitențele au determinat creșterea, reducerea sărăciei și prosperitatea partajată21

Migrația este substanțială, iar o mare parte din migranți sunt cei în căutarea unui loc de muncă. Deși datele exacte lipsesc despre migranții de muncă din Moldova, diverse estimări indică o pondere ridicată a populației cu vârstă aptă de muncă în căutarea locurilor de muncă și lucru în străinătate. Conform SFM, o cifră culminantă de emigranți de muncă, 394.500 persoane, a fost înregistrată în 2005.22 Rezultatele cercetă-rilor efectuate de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing sugerează că un sfert din populația econo-mic activă a lucrat în străinătate la mijlocul anului 2006.23 Conform unui alt studiu mai recent al Organiza-ției Internațională a Muncii privind migrația forței de muncă din Republica Moldova, 460.000 persoane, sau 17 la sută din populația aptă de muncă, lucrau în străinătate în 2012.24 Ponderea populației economic active implicate în emigrarea forței de muncă a crescut de la 8 la sută până la 27 la sută în perioada 2000-05. În ultimii ani, numărul de persoane care muncesc în străinătate s-a stabilizat, dar populația economic activă continuă să scadă, de aici și creșterea ponderii migranților în rândul populației active (Figura 48).25

38

muncă,394.500persoane, a fost înregistrată în2005.22Rezultatele cercetărilorefectuatede Centrul de Investigații Sociologice și Marketing sugerează că un sfert din populațiaeconomicactivăa lucrat în străinătate lamijloculanului2006.23Conformunuialt studiumai recent al Organizației Internațională a Muncii privindmigrația forței de muncă dinRepublicaMoldova,460.000persoane,sau17lasutădinpopulațiaaptădemuncă,lucrauînstrăinătateîn2012.24Pondereapopulațieieconomicactiveimplicateînemigrareaforțeidemuncăacrescutde la8 lasutăpână la27 lasută înperioada2000‐05. Înultimiiani,numărul de persoane caremuncesc în străinătate s‐a stabilizat, dar populația economicactivăcontinuăsăscadă,deaicișicreștereaponderiimigranțilorînrândulpopulațieiactive(Figura48).25Figura48.Populațiaadultă(15+)activăînMoldovasaupestehotare,2000–14

Surse:CalculeleBănciiMondiale înbazaprognozelorpopulațieimondiale: revizuireadin2015 (bazadedate),Direcțiapopulație,Departamentulafaceriloreconomiceșisociale,NațiunileUnite,NewYork,http://esa.un.org/unpd/wpp/;NBSdata.Migranții sunt, de obicei, persoane care sunt încadrați la locuri de muncă cucalificareredusă.Profilulemigranțilordemuncăs‐aschimbatpeparcursulanilor2000,reflectând schimbările în componența populației. Cercetările recente denotă că vârstamedieaunuiemigrant tipica crescut înmodsubstanțial,de la30,5‐31,0ani înperioada2000‐02 până la 35,0‐36,0 ani în perioada 2010‐12. Potrivit datelor SFM, bărbații audominat în rândul emigranților, reprezentând circa 67,6 la sută din totalul înregistrat în2012. Principalul grup demigranți a fost reprezentat de persoane angajate la locuri de 22Migranțiidemuncăsuntdefinițicapersoanelecuvârsta15+anicaresuntîncăutareaunuilocdemuncăsaulucreazăpestehotare.23Lucke,MahmoudșiPinger(2007).24ILO(2012).25 Aceste cote sunt bazate pe numărul populației estimat în Recensământul din 2004. Recensământul din2014, care încă urmează a fi emis, poate indica un numărmaimic al populației, o proporțiemaimare demigranțidinnumărulpopulațieiaptedemuncă.

3,100

3,150

3,200

3,250

3,300

3,350

3,400

3,450

0200400600800

1,0001,2001,4001,6001,800

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Mii

pers

oane

Mii

pers

oane

Populația cu vârsta 15+ ani, încadrată în câmpul muncii sau în căutare de muncă peste hotare (stânga)

Populația 15+ ani activă (stânga)

Populația 15+ ani (dreapta)

21 Sub-secțiuneasebazeazăpeProkhorova(2016).22 Migranțiidemuncăsuntdefinițicapersoanelecuvârsta15+anicaresuntîncăutareaunuilocdemuncăsaulucreazăpestehotare.23 Lucke,MahmoudșiPinger(2007).24 ILO(2012).25 AcestecotesuntbazatepenumărulpopulațieiestimatînRecensământuldin2004.Recensământuldin2014,careîncăurmeazăafiemis,poateindicaunnumărmaimicalpopulației,oproporțiemaimaredemigranțidinnumărulpopulațieiaptedemuncă.

37

săraceacrescutdela3,6lasutăpânăla4,4lasutăînperioada2007‐14.Asistențasocialăaoferit protecție pentru gospodării în 2009 și 2012, atunci când consumul total algospodăriilora stagnatdupăcontracțiaPIB în timpul crizeidin2009și în timpul seceteidin 2012. Creșterea reală în domeniul asistenței sociale a fost înaltă atât în rândul celorsăraci, cât și în rândul celormai sărace 40 la sută din populație, în timpul acestor douăperioade. Înacelași timp, asistența socialănua crescut în top60 la sutădinpopulație șipersoanelenesăraceîn2012,ceeaceindicăfaptulcădirecționareaafosteficientă(Figura46).Înconsecință,pondereaasistențeisocialepractics‐adublatprintreceisăraci,dela4lasută până la 8 la sută în perioada 2007‐13, deși a scăzut din nou în 2014, chiar și cuscăderea consumului (Figura 47). Principalele programe vizate sunt Ajutor Social și unprogram de alocații pentru încălzire în perioada rece, ambele vizând în mod specificpersoanelecelemainevoiașe,fiindrelativbinedirecționate.Cutoateacestea,acoperireanuestemare,ceeacelimiteazăcapacitateaprogramelordeareacționalaperioadelederegresaccentuate ale consumului, cum ar fi în 2014. De asemenea, nivelul prestațiilor nu estesuficient pentru a oferi securitate deplină categoriilor vulnerabile ale populației. Existăposibilitățisubstanțialepentrusprijinsuplimentar.Figura46.Creșterearealădelaanlaanaasistențeisociale,pegrupuri


Figura 47.Cotaasistențeisocialeîntotalulveniturilor,pegrupuri


Migrația și remitențele au determinat creșterea, reducerea sărăciei șiprosperitateapartajată21Migrațiaestesubstanțială,iaromarepartedinmigranțisuntceiîncăutareaunuilocdemuncă. Deși datele exacte lipsesc despre migranții de muncă din Moldova, diverseestimări indică o pondere ridicată a populației cu vârstă aptă de muncă în căutarealocurilordemuncășilucruînstrăinătate.ConformSFM,ocifrăculminantădeemigranțide 21Sub‐secțiuneasebazeazăpeProkhorova(2016).

-50%

-30%

-10%

10%

30%

50%

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Săraci Nesăraci

Cele mai sărace 40 la sută Top 60 la sută

0%1%2%3%4%5%6%7%8%9%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Săraci NesăraciCele mai sărace 40 la sută Top 60 la sută

19


Migranții sunt, de obicei, persoane care sunt încadrați la locuri de muncă cu calificare redusă. Profilul emigranților de muncă s-a schimbat pe parcursul anilor 2000, reflectând schimbările în componența popu-lației. Cercetările recente denotă că vârsta medie a unui emigrant tipic a crescut în mod substanțial, de la 30,5-31,0 ani în perioada 2000-02 până la 35,0-36,0 ani în perioada 2010-12. Potrivit datelor SFM, bărbații au dominat în rândul emigranților, reprezentând circa 67,6 la sută din totalul înregistrat în 2012. Principalul grup de migranți a fost reprezentat de persoane angajate la locuri de muncă cu calificare redusă (61,9 la sută), în special în construcții (56,5 la sută din totalul migranților). Aproximativ o treime au fost angajați ca forță de muncă necalificată (32,5 la sută) și doar 17,9 la sută au fost angajați în servicii și comerț (Tabelul 1).26 Totuși, în ultimii ani a existat o creștere a ponderii emigranților cu nivel de studii înalt, reflectând îmbună-tățirea nivelului educațional în cadrul populației generale.

Tabelul 1. Emigranții de muncă din Moldova, pe sectoare și țări de destinație, 2012Sector În țara de origine, % În țara de destinație, %Agricultură și silvicultură 43,3 2,8Exploatare minieră 9,5 2,6Construcții 13,1 56,5Comerț 11,6 9,7Servicii (ospitalitate) 2,2 3,6Transport și comunicații 5,0 3,6Servicii casnice și asistență 0,2 18,7Alte activități 15,1 2,5Total 100,0 100,0

Surse: Prokhorova 2016; calculele care au la bază Vremiș et al. 2012.

Amplasarea geografică unică a Moldovei a oferit populației multe oportunități pentru migrație. Situată între UE și Rusia, mulți moldoveni aleg aceste două direcții principale de emigrare. În prezent, în Comunitatea Statelor Independente (care atrage 63 la sută din totalul emigranților moldoveni), cea mai populară destinație a migrației este Rusia (56 la sută din volumul migranților de muncă). În Uniunea Europeană, care cuprinde aproximativ 30 la sută din totalul emigranților moldoveni, țara de destinație de vis este Italia (19 la sută), urmată de Polonia și România. Fluxurile de migrare spre cele două destinații principale - Rusia și Italia - difera nu doar în cifre abso-lute, dar, de asemenea, în compoziția de gen și de fond rural sau urban al migranților. De exemplu, emigranții orientați spre Rusia sunt mai mult bărbați din mediul rural, în timp ce femeile au reprezentat 68 la sută din emi-granți în Italia. În timp ce, în Italia, locurile de muncă tipice pentru migranți includ îngrijirea copiilor și catering, muncitorii străini din Rusia sunt preponderent angajați în construcții.27 Migranții relativ în vârstă preferă UE, în timp ce migranții mai tineri preferă Comunitatea Statelor Independente.28 Migranții în Rusia au o probabilitate mai mare să rămână acolo, având în vedere posibilitatea legală de a obține cetățenia rusă, în timp ce migranții în Europa prezintă mai puține șanse să se întoarcă în Moldova la pensionarea lor. Aceste diferențe au implicații asu-pra comportamentului remitențelor. Migranții care lucrează în țările UE câștigă mai mult și transmit sume de bani mai mari acasă, în timp ce persoanele care lucrează în Rusia transmit volumuri relativ mici de bani. 29

Modelele de migrare au generat o creștere a remitențelor. Din cauza capacității de producție limitată a econo-miei, care s-a reflectat în productivitate scăzută și crearea unui număr mic de locuri de muncă, intrările de remi-tențe au fost forța motrice primară pentru creșterea consumului privat și creșterea bruscă a importurilor pe par-cursul anilor 2000. Remitențele reprezintă o sursă critică de valută străină în Moldova: acestea sunt pe locul doi după exporturi și înainte de investițiile străine directe, împrumuturi și asistență externă pe lista surselor de schimb valutar. În perioada 2010-14, remitențele au reprezentat circa 20 la sută din creșterea veniturilor pentru cele mai sărace 40 la sută din populație. În perioada 2006-08, ele au depășit plățile de protecție socială acordate populației prin pensii, alocații pentru copii, compensații și alte tipuri de suport social (Figura 49).

26 Ibid.27 Hristevetal.(2009).28 ILO(2012).29 ProhnițchișiLupușor(2013).

20


40

maimariacasă,întimpcepersoanelecarelucreazăînRusiatransmitvolumurirelativmicidebani.29Modeleledemigrare au generat o creștere a remitențelor. Din cauza capacității deproducție limitatăaeconomiei,cares‐areflectat înproductivitatescăzutășicreareaunuinumărmicdelocuridemuncă,intrărilederemitențeaufostforțamotriceprimarăpentrucreșterea consumuluiprivat și creștereabruscă a importurilor peparcursul anilor2000.Remitențelereprezintăosursăcriticădevalutăstrăină înMoldova:acesteasuntpe loculdoi după exporturi și înainte de investițiile străine directe, împrumuturi și asistențăexternă pe lista surselor de schimb valutar. În perioada 2010‐14, remitențele aureprezentatcirca20lasutădincreștereaveniturilorpentrucelemaisărace40lasutădinpopulație. În perioada 2006‐08, ele au depășit plățile de protecție socială acordatepopulației prin pensii, alocații pentru copii, compensații și alte tipuri de suport social(Figura49).Figura49.Remitențelecaproporțiedinvenituldisponibillunaralgospodăriilor,2006–14,%

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazadatelorBNS.Economiaafostextremdedependentăderemitențe.CaponderedinPIB, intrărilederemitențes‐autriplat,dela11,5lasutăpânălaunmaximde32,8lasutăînperioada2000‐06, o perioadă de reducere substanțială a sărăciei, dar, de asemenea, declin în ocupareaforței demuncă. 30 Până în 2014, remitențele au reprezentat 26 la sută din PIB și, dupăTadjikistan șiRepublicaKîrgîzstan,Moldovaa fost ceamaidependentăde remitențedinregiune(Figure50).Pertotal,aproximativunsfertdinpopulațieabeneficiatderemitențeîn 2014. Printre persoanele nesărace, 26,7 la sută au beneficiat de remitențe, iarremitențele au reprezentat 54,6 la sută din veniturile lor. Deși o pondere mai mică înrândulcelorsăraciaubeneficiatderemitențe,14,9lasutăîn2014,ceicareaubeneficiataufostputernicdependențideele,contândpentrumaimultdejumătatedinveniturilelordinacestefluxuri.Pondereaintrărilorderemitențeînvenituldisponibilalgospodăriilorafost 29ProhnițchișiLupușor(2013). 30 Datele CBGC pentru această perioadă nu includ date privind veniturile gospodăriilor, astfel diminuândutilizarea exercițiilor de decompoziție a săciei și creștere a veniturilor pentru a determinamai clar rolulremitențelor.

05

1015202530

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

urban rural total plăți de protecție socială

Economia a fost extrem de dependentă de remitențe. Ca pondere din PIB, intrările de remitențe s-au tri-plat, de la 11,5 la sută până la un maxim de 32,8 la sută în perioada 2000-06, o perioadă de reducere substan-țială a sărăciei, dar, de asemenea, declin în ocuparea forței de muncă. 30 Până în 2014, remitențele au repre-zentat 26 la sută din PIB și, după Tadjikistan și Republica Kîrgîzstan, Moldova a fost cea mai dependentă de remitențe din regiune (Figura 50). Per total, aproximativ un sfert din populație a beneficiat de remitențe în 2014. Printre persoanele nesărace, 26,7 la sută au beneficiat de remitențe, iar remitențele au reprezentat 54,6 la sută din veniturile lor. Deși o pondere mai mică în rândul celor săraci au beneficiat de remitențe, 14,9 la sută în 2014, cei care au beneficiat au fost puternic dependenți de ele, contând pentru mai mult de jumătate din veniturile lor din aceste fluxuri. Ponderea intrărilor de remitențe în venitul disponibil al gospodăriilor a fost de două ori mai mare în rândul gospodăriilor din mediul rural care beneficiază de remitențe în compa-rație cu gospodăriile din mediul urban.

De rând cu pensiile, migrația și remitențele au contribuit la ieșirea oamenilor din sărăcie. Gospodăriile care beneficiază de remitențe au fost mai mult în zonele rurale (56 la sută). Remi-tențele au ajutat multe gospodă-rii să iasă din sărăcie și să stimu-leze bunăstarea lor. Într-adevăr, în 2014, 17,9 la sută din cei ne-săraci ar fi fost săraci dacă nu primeau remitențe. Printre gos-podăriile care beneficiază de re-mitențe, 60 la sută ar fi fost în chintila inferioară fără remiten-

țe. Remitențele au ajutat la trecerea a 75 la sută din aceste gospodării către grupurile cu venituri mai mari (Figura 51). De asemenea, ele au contribuit la reducerea inegalităților – coeficientul Gini – de la 0,29 până la 0,22.31

Totuși, nu toate gospodăriile beneficiază de veniturile din remitențe. Ponderea emigranților în populația totală variază în funcție de țară. De exemplu, cele mai mari rate de emigrare au fost înregistrate la sudul Moldovei, o regiune mai săracă. Astfel, în Găgăuzia, până la 34 la sută din populația adultă muncește și lo-cuiește în străinătate. Cota-parte este mult mai mică în partea de nord a țării. Cu toate acestea, sondajul efectuat în 12 raioane din mediul rural, în 2008, de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing a

30 DateleCBGCpentruaceastăperioadănuincluddateprivindveniturilegospodăriilor,astfeldiminuândutilizareaexercițiilordedecompozițieasăcieișicreștereaveniturilorpentruadeterminamaiclarrolulremitențelor.31 Estimărilebunăstării,cușifărăremitențe,nuțincontdecomportamenteledeadaptarealegospodăriilor.

41

de două ori mai mare în rândul gospodăriilor din mediul rural care beneficiază deremitențeîncomparațiecugospodăriiledinmediulurban.Figure50.RemitențelecaponderedinPIB,2014

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazadatelorDevelopmentEconomicsProspectsGroup.

De rând cupensiile,migrația și remitențeleau contribuit la ieșireaoamenilordinsărăcie.Gospodăriilecarebeneficiazăderemitențeaufostmaimultînzonelerurale(56lasută).Remitențeleauajutatmultegospodăriisăiasădinsărăcieșisăstimulezebunăstarealor. Într‐adevăr, în 2014, 17,9 la sută din cei nesăraci ar fi fost săraci dacă nu primeauremitențe.Printregospodăriilecarebeneficiazăderemitențe,60lasutăarfifostînchintilainferioară fără remitențe. Remitențele au ajutat la trecerea a 75 la sută din acestegospodăriicătregrupurilecuveniturimaimari(Figura51).Deasemenea,eleaucontribuitlareducereainegalităților–coeficientulGini–dela0,29pânăla0,22.31Totuși, nu toate gospodăriile beneficiază de veniturile din remitențe. Pondereaemigranților înpopulațiatotalăvariazăînfuncțiedețară.Deexemplu,celemaimariratedeemigrareaufostînregistratelasudulMoldovei,oregiunemaisăracă.Astfel,înGăgăuzia,pânăla34lasutădinpopulațiaadultămunceșteșilocuieșteînstrăinătate.Cota‐parteestemultmaimicăînparteadenordațării.Cutoateacestea,sondajulefectuatîn12raioanedinmediulrural,în2008,decătreCentruldeInvestigațiiSociologiceșiMarketingaconstatatcă aproximativ 25 la sută din gospodăriile emigrante nu pot conta pe remitențe dinstrăinătate.32 Prin urmare, deși regiunile nordice și centrale nu sunt sursa majoritățiiemigranților,elereprezintămajoritateagospodăriilorcarebeneficiazăderemitențe,31lasutăși,respectiv,44lasută.33

31Estimărilebunăstării,cușifărăremitențe,nuțincontdecomportamenteledeadaptarealegospodăriilor.32Hristevetal.(2009).33Dateledinstudiuldin2007alBănciiEuropenepentruReconstrucțieșiDezvoltareprivindremitențeleînMoldova.

0%5%

10%15%20%25%30%35%40%45%

21


constatat că aproximativ 25 la sută din gospodăriile emigrante nu pot conta pe remitențe din străinătate.32 Prin urmare, deși regiunile nordice și centrale nu sunt sursa majorității emigranților, ele reprezintă majori-tatea gospodăriilor care beneficiază de remitențe, 31 la sută și, respectiv, 44 la sută.33

32 Hristevetal.(2009).33 Dateledinstudiuldin2007alBănciiEuropenepentruReconstrucțieșiDezvoltareprivindremitențeleînMoldova.

42

Figura51.Clasamentulbunăstăriigospodăriilorcasnicepânăla(stânga)șidupă(dreapta)remitențe


IV. Considerareaprovocărilorșiproblemasustenabilității

Provocările rămase care ar putea afecta perspectivele reducerii sărăciei și propseritățiipartajate includ (1) inegalitățile spațiale și între grupuri și (2) riscurile sporite pentruprogresesustenabile.

Inegalitățilespațialeșiîntregrupuripersistă

Persoanele sărace și celemai sărace 40 la sută din populație sunt concentrate înzoneleruraleMoldovaesteoțarărurală,iarsărăciaesteunfenomenrural.Aproximativdouătreimidinpopulațieseestimeazăsălocuiascăînzonelerurale.34Ceimaimulțioamenilocuiesclanord (31,5 la sută) și centru (30,5 la sută). Deși ponderea populației rurale a scăzut,determinată parțial de migrația forței de muncă, profilul de urbanizare relevă osimilitudinemaimarecuAsiaCentralădecâtcuEuropadeEst(Figura52).Sărăciaruralăseridicăla19lasutăîncomparațiecusărăciaurbanăde5lasută.Înrândulcelormaisărace40 la sută din populație, 75 la sută locuiesc în zonele rurale, în timp ce 84 la sută dinpopulațiasăracălocuieșteînzonelerurale;doar7lasutăși,respectiv,2lasutălocuiescînorașemari(Figura53șiFigura54).Aceastaesteînconcordanțăcuoratăasărăcieimaimareînzonelerurale fațădeorașe.Opartedinratelesărăcieimaimari înzoneleruralepot fi

34RezultatelepreliminarealeRecensământuluidin2014denotăcă zoneleurbanecuprind34,2 la sutădinpopulație(995.227persoane),fațăde65,8lasută(1.918.054persoane)înzonelerurale.Îniunie2015,BNSaprodusestimărimaimicialepopulațiilorurbaneșirurale:1.507.3000(42,4lasută)și,respectiv,2.047.900(57,6 la sută). Vedeți “Situația demografică în Republica Moldova în 2014,” BNS, Chișinău,http://www.statistica.md/newsview.php?l=en&idc=168&id=4787.

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1 2 3 4 5

Chintila de consum până la remitențe

Gospodărie fără remitențe Gospodărie cu remitențe

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1 2 3 4 5

Chintila de consum după remitențe


42








0%

20%

40%

60%

80%

100%

1 2 3 4 5



0%

20%

40%

60%

80%

100%

1 2 3 4 5



42








0%

20%

40%

60%

80%

100%

1 2 3 4 5



0%

20%

40%

60%

80%

100%

1 2 3 4 5



22


Considerarea provocărilor și problema sustenabilității4.

Provocările rămase care ar putea afecta perspectivele reducerii sărăciei și propserității partajate includ (1) inegalitățile spațiale și între grupuri și (2) riscurile sporite pentru progrese sustenabile.

Inegalitățile spațiale și între grupuri persistăPersoanele sărace și cele mai sărace 40 la sută din populație sunt concentrate în zonele ruraleMoldova este o țară rurală, iar sărăcia este un fenomen rural. Aproximativ două treimi din populație se estimează să locuiască în zonele rurale.34 Cei mai mulți oameni locuiesc la nord (31,5 la sută) și centru (30,5 la sută). Deși ponderea populației rurale a scăzut, determinată parțial de migrația forței de muncă, profilul de urbanizare relevă o similitudine mai mare cu Asia Centrală decât cu Europa de Est (Figura 52). Sărăcia rurală se ridică la 19 la sută în comparație cu sărăcia urbană de 5 la sută. În rândul celor mai sărace 40 la sută din populație, 75 la sută locuiesc în zonele rurale, în timp ce 84 la sută din populația săracă locuiește în zo-nele rurale; doar 7 la sută și, respectiv, 2 la sută locuiesc în orașe mari (Figura 53 și Figura 54). Aceasta este în concordanță cu o rată a sărăciei mai mare în zonele rurale față de orașe. O parte din ratele sărăciei mai mari în zonele rurale pot fi asociate cu natura surselor de venit. Oamenii din mediul rural sunt dependenți de veniturile și transferurile agricole, care sunt mai volatile în comparație cu alte surse de venit, ceea ce deter-mină vulnerabilitatea mai mare a acestor persoane la sărăcie (vedeți în continuare Figura 42 și Figura 43).

43

asociate cu natura surselor de venit. Oamenii din mediul rural sunt dependenți deveniturile și transferurile agricole, care suntmai volatile în comparație cu alte surse devenit,ceeacedeterminăvulnerabilitateamaimareaacestorpersoanelasărăcie(vedețiîncontinuareFigura42șiFigura43).Figura52.Cotapopulațieiurbaneînțăriselectate,%

Surse: Națiunile Unite, Departamentul afaceri economice și sociale, Direcția populație (2014). World UrbanizationProspects:revizuireadin2014.

Figura53.Tipullocalității,săracișinesăraci


Figura 54.Tipullocalității, celemaisărace40lasutășitop60lasută


Reședințaînzoneleruraleexplică,deasemenea,accesullimitatalsăracilorlapiețe,locuri demuncă și serviciimoderne. Lipsa infrastructurii rutiere și a serviciilor detransportareunrolcrucialînprevenireaoamenilordeaavealegăturăculocuridemuncășioportunitățieconomice,piețe,serviciimedicaleșieducaționale;măsuraîncareaceastaesteoconstrângereasuprazonelorruraledinMoldovanecesitămaimultecercetări(vedețiîncontinuareCaseta2).Astfel,deșioponderemaimareapopulației locuiește înmediulrural, populația rurală primește doar un sfert din cantitatea de apă furnizată populațieiurbane.Înmodsimilar,locuitoriidinmediulurbanprimescdeaproapepatruorimaimultgazdecâtpopulațiarurală.35

35BancaMondială(2016b).

020406080

100

1990 2015 2050

54%70%

54%81%

19%17%

20%

14%27% 13% 26%5%


2007 2014

Rural Orașe mici Orașe mari

50%70%

46%73%

19%18%

20%

18%31%13%

34%9%

T60 B40 T60 B40

2007 2014


Reședința în zonele rurale explică, de asemenea, accesul limitat al săracilor la piețe, locuri de muncă și servicii moderne. Lipsa infrastructurii rutiere și a serviciilor de transport are un rol crucial în prevenirea oamenilor de a avea legătură cu locuri de muncă și oportunități economice, piețe, servicii medicale și edu-caționale; măsura în care aceasta este o constrângere asupra zonelor rurale din Moldova necesită mai multe

34 RezultatelepreliminarealeRecensământuluidin2014denotăcăzoneleurbanecuprind34,2lasutădinpopulație(995.227persoane),fațăde65,8lasută(1.918.054persoane)înzonelerurale.Îniunie2015,BNSaprodusestimărimaimicialepopulațiilorurbaneșirurale:1.507.3000(42,4lasută)și,respectiv,2.047.900(57,6lasută).Vedeți“SituațiademograficăînRepublicaMoldovaîn2014,”BNS,Chișinău,http://www.statisti-ca.md/newsview.php?l=en&idc=168&id=4787.

23


cercetări (vedeți în continuare Caseta 2). Astfel, deși o pondere mai mare a populației locuiește în mediul rural, populația rurală primește doar un sfert din cantitatea de apă furnizată populației urbane. În mod si-milar, locuitorii din mediul urban primesc de aproape patru ori mai mult gaz decât populația rurală.35

43

asociate cu natura surselor de venit. Oamenii din mediul rural sunt dependenți deveniturile și transferurile agricole, care suntmai volatile în comparație cu alte surse devenit,ceeacedeterminăvulnerabilitateamaimareaacestorpersoanelasărăcie(vedețiîncontinuareFigura42șiFigura43).Figura52.Cotapopulațieiurbaneînțăriselectate,%

Surse: Națiunile Unite, Departamentul afaceri economice și sociale, Direcția populație (2014). World UrbanizationProspects:revizuireadin2014.

Figura53.Tipullocalității,săracișinesăraci


Figura 54.Tipullocalității, celemaisărace40lasutășitop60lasută


Reședințaînzoneleruraleexplică,deasemenea,accesullimitatalsăracilorlapiețe,locuri demuncă și serviciimoderne. Lipsa infrastructurii rutiere și a serviciilor detransportareunrolcrucialînprevenireaoamenilordeaavealegăturăculocuridemuncășioportunitățieconomice,piețe,serviciimedicaleșieducaționale;măsuraîncareaceastaesteoconstrângereasuprazonelorruraledinMoldovanecesitămaimultecercetări(vedețiîncontinuareCaseta2).Astfel,deșioponderemaimareapopulației locuiește înmediulrural, populația rurală primește doar un sfert din cantitatea de apă furnizată populațieiurbane.Înmodsimilar,locuitoriidinmediulurbanprimescdeaproapepatruorimaimultgazdecâtpopulațiarurală.35

35BancaMondială(2016b).

020406080

100

1990 2015 2050

54%70%

54%81%

19%17%

20%

14%27% 13% 26%5%


2007 2014


50%70%

46%73%

19%18%

20%

18%31%13%

34%9%

T60 B40 T60 B40

2007 2014


Caseta 2. Transportul și bunăstarea gospodăriilor în Moldova

Literatura de specialitate sugerează că infrastructura de transport și politicile – investițiile directe în in-frastructura de transport, instrumentele de prețuri și reglementările – pot induce rezultate benefice în rândul gospodăriilor și al întreprinderilor pentru a favoriza creșterea și a reduce sărăcia prin intermediul a cinci mecanisme-cheie: (a) reducerea costurilor de transport (inclusiv a costurilor de timp), care promovează co-merțul și schimbările structurale în economiile locale, creează efecte de aglomerare, și conduce la o produc-tivitate mai mare; (b) îmbunătățirea accesului la piețele factorilor de producere și producție, piețele muncii și serviciile de sănătate publică și cele educaționale, în special în zonele îndepărtate și rurale, care favorizea-ză incluziunea socială și oferă echivalente mai bun pentru abilitățile și necesitățile persoanelor; (c) reducerea prețurilor bunurilor și serviciilor de consum; (d) crearea locurilor de muncă în construcția și întreținerea drumurilor și în serviciile de transport public și cel privat; și (e) extinderea conectivității în toate regiunile și sectoarele pentru a promova mobilitatea și a spori capacitatea de producție.a

Aceste efecte benefice depind în mare măsură de condițiile de susținere în alte sectoare. Astfel, legătura între lucrătorii din mediul rural fără loc de muncă la locurile de muncă neagricole ar putea necesita acți-uni de instruire pentru a reduce calificarea insuficientă, iar producerea, comerțul și dezvoltarea de servicii necesită un mediu favorabil pentru afaceri (Berg et al. 2015). Legătura dintre o infrastructură de transport mai bună și reducerea sărăciei prin producția agricolă mai mare poate fi mediată prin soluționarea proble-melor legate de proprietate asupra terenurilor, accesul la credite, barierele comerciale și mobilitatea forței de muncă (Starkey și Hine 2014).

Politicile de transport pot afecta, de asemenea, gospodării și locații diferite, care de multe ori duce la efec-te agregate ambigue. De exemplu, gospodăriile dintr-un sat mai aproape de un centru urban sunt suscep-tibile să plătească prețuri mai mici pentru bunuri de larg consum (producție și servicii), din cauza costu-rilor mai mici de transport (Emran și Hou 2013). Dar ele se pot confrunta, de asemenea, cu prețuri mai mari pentru locuințe și produse agricole, din cauza apropierii lor urbane. Relocarea activităților de la un loc la altul, indusă de modificări în rețeaua de transport, poate avea câștiguri potențiale într-un loc și pierderi în altele (Berg și colab., 2015). Locuitorii din mediul rural, cu un acces mai mare la capital și re-surse, în special persoanele cu studii mai bune, sunt mai capabili să se adapteze condițiilor de piață în schimbare și să utilizeze noi oportunități economice. Din acest motiv, modernizarea transporturilor este mai puțin susceptibilă de a aduce beneficii persoanelor cronic sărace, cel puțin pe termen scurt (Benjamin et al 2002; Duncan 2007; Starkey și Hine 2014).


24


Ținând cont de decalajul mare în bunăstarea dintre spațiul urban-rural în Moldova, explorarea modul în care conectivitatea este asociată cu consumul casnic, venituri, precum și cu rezultatele ocupării forței de muncă în zonele rurale este esențială. Aceasta poate ajuta la extinderea bazei de cunoștințe în cadrul unei abordări multicriteriale de prioritizare a investițiilor rutiere prin prisma bunăstării și echității.

Această cercetare inițială se concentrează pe un aspect specific al infrastructurii și al politicilor de trans-port: distanța gospodăriilor până la drumuri. Utilizarea de noi date bazate pe sisteme de informații geo-grafice privind distanța comunităților la trei tipuri de drumuri, locale, republicane și magistrale (auto-străzi), fuzionate cu date referitoare la gospodării și persoane din CBGC 2008-13, poate ajuta la identificarea legăturilor dintre distanța până la drumuri, bunăstarea gospodăriilor și rezultatele pe piața muncii. Instrumente adecvate pentru a viza potențialul caracter endogen al investițiilor de transport nu au fost determinate; astfel, acest document se bazează pe domenii transversale repetate, cu efectele raionale și anuale, și presupune că rețeaua de drumuri și calitatea rețelei se schimbă rar într-o perioadă scurtă de timp.

Rezultatele privind efectul distanțelor până la drumurile locale, republicane și magistrale asupra variabi-lelor de rezultate în rândul gospodăriilor și persoanelor din mediul rural sunt mixte și nerobuste. Aceste variabile de rezultate includ consumul per locuitor deflaționat, real și spațial, al gospodăriilor din mediul rural, veniturile din muncă, veniturile agricole în rândul persoanelor fizice, veniturile neagricole din me-diul rural ale gospodăriilor, probabilitatea sărăciei bazată pe pragul sărăciei absolute și măsuri subiective, probabilitatea unei persoane de a se angaja, și probabilitatea angajării în agricultură, condiționată de înca-drarea în câmpul muncii.

Rezultatele sugerează alte aspecte ale infrastructurii și politicilor de transport care ar trebui să fie exami-nate, cum ar fi prețurile și serviciile de transport, care pot avea o importanță mai mare decât distanța până la drumuri. Cercetări sunt, prin urmare, necesare pentru a identifica modul în care calitatea drumurilor, costurile de transport, precum și piața serviciilor de transport afectează, în special, bunăstarea rurală. Având în vedere efectele eterogene ale conectivității de transport asupra piețelor muncii și bunăstării gos-podăriilor casnice, impactul poate fi oprit și deschiderea beneficiilor casnice și individuale ale rețelelor de drumuri îmbunătățite ar fi crucială.

Sursă: Kupets, Olga (2016), document de fond, cu Abla Safir, Banca Mondială, Washington, DC.a. Berg et al. (2015) prezintă o analiză recentă a literaturii de specialitate privind dezvoltarea și politicile de transport. Starkey și Hine (2014) oferă o analiză a cercetărilor existente privind legătura dintre transport și reducerea sărăciei (vizând aproximativ 360 studii). Aceeași literatură de specialitate avertizează despre posibilele externalități negative generate de activitățile de transport, precum poluarea aerului, accidente rutiere, congestiune, impactul asupra sănătății, dislocarea persoanelor sărace și degradarea ecosistemelor.

Minoritățile etnice și lingvistice dipun de acces redus la servicii și oportunități pe piața muncii36

Minoritățile etnice și lingvistice se confruntă cu obstacole semnificative în utilizarea serviciilor publice. Moldova este o țară diversă din punct de vedere etnic. Aproximativ un sfert din populație este de alte etnii, precum cea găgăuză, română, rusă și ucraineană.37 Există, de asemenea, o diversitate importantă în limbile vorbite ca prima limbă; peste un sfert din populație nu este expusă limbii române la domiciliu. În regiunile în care grupurile non-moldovenești sunt mai proeminente, cum ar fi în Găgăuzia, copiii sunt instruiți neco-respunzător standardelor în limba națională în școli. În 2011, 10 la sută din absolvenții liceelor din Găgăuzia nu au reușit să obțină cel puțin un scor minim de trecere la examenele lor de limba română, și au fost în pericol de a nu absolvi. O parte din motiv este că nu există suficiente cadre didactice-vorbitori de limba ro-mână în Găgăuzia sau suficienți profesori care doresc să predea în Găgăuzia pentru a ajuta la îmbunătățirea calității învățării limbii naționale. Pe măsură ce guvernul implementează inițiativa de guvernare deschisă prin intermediul serviciilor electronice (toate în limba națională), barierele cu care se vor confurnta grupu-rile minoritare în utilizarea acestor servicii va deveni mai mare.

36 AdaptatdelaBancaMondială(2016b).37 ÎnbazadatelorRecensământuluidin2004.

25


Barierele se transpun în oportunități mai reduse pe piața muncii și în bunăstare. Aceste lacune în educație reprezintă disparități în capitalul uman, care subminează capacitatea de a obține locuri de muncă de calitate. Ținând cont de faptul că datele privind grupurile minoritare sunt rare și tind să fie slab reprezentate în son-dajele naționale, există puține informații despre amploarea disparităților. De exemplu, romii, care reprezin-tă o mică parte din populație (circa 0,4 la sută, deși această cifră este, probabil, sub-raportată) prezintă re-zultate slabe în raport cu populația generală privind aproape toți indicatorii de bunăstare. Unul din cinci copii romi nu poate citi sau scrie și aproximativ o treime finalizaeză doar ciclul primar de studii. O treime din gospodăriile rome își duc existența într-o locuință nesigură și peste 80 la sută nu beneficiază de condiții de bază, cum ar fi alimentarea cu apă potabilă și canalizare.38

Gospodăriile cu copii și persoane în etate au un nivel de bunăstare mai redus decât restul populațieiÎn timp ce profilul de gen este aproximativ același în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație și al persoanelor sărace față de restul populației, profilul de vârstă este diferit. Nu există diferențe majore în caracteristicile de gen în rândul celor mai sărace 40 la sută, cei săraci, nesăraci și top 60 la sută. Sărăcia a fost în declin în toate grupurile de vârstă în ultimii ani, dar persoanele în etate (vârsta 65+ ani) și copiii au mai multe șanse să trăiască în sărăcie și, împreună, acestea reprezintă 40 la sută din populație. Copiii reprezintă o proporție mai mare a celor săraci și a celor mai sărace 40 la sută din populație decât în grupurile înstărite. Ponderea populației sub vârsta de muncă este de 19 la sută în rândul celor săraci, comparativ cu 16 la sută în rândul celor nesăraci (Figura 55). Copiii sunt, de asemenea, mult mai susceptibili de a fi în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație (Figura 56). Printre cei săraci, ponderea pensionarilor – populația peste limita superioară a vârstei de lucru – este, de asemenea, relativ mai mare. Într-adevar, rezultatele regresiei denotă că persoanele cu vârsta peste 55 ani sunt mult mai susceptibile de a fi sărace (vedeți anexa A). Cu toate acestea, unii pensionari au reușit să se ridice în top 60 la sută din populație, indicată printr-o extinde-re a ponderii pensionarilor din acest grup (dincolo de efectul de îmbătrânire).

47

Figura55.Structuravârsteicelorsăraci


Figura56.Structuravârsteicelormaisărace40lasută


Prin urmare, sărăcia este concentrată în rândul gospodăriilor mai mari și algospodăriilor cu copii și vârstnici. Gospodăriile cu copii și membri în etate șigospodăriiledoarcuvârstniciprezintăratemaimarialesărăcieifațădepopulațiagenerală(Figura 57). De asemenea, ele par să fiemai sensibile la perioadele de regres economic,cumarficrizaglobalădin2008‐09,secetadin2012șirecesiuneadin2014.Gospodăriilemaimari,cumaimulțicopii,tindsăfiemaisărace,iarprogresulînreducereasărăcieiestemai lent. În mod similar, gospodăriile sărace au prezentat un raport mai mare dedependență pentru copii, 47 la sută în 2014, comparativ cu 36 la sută în rândul celornesăraci. Raportul de dependență pentru limita de vârstă în rândul gospodăriilor săraceeste,deasemenea,ușormaimare(14lasutăfațăde,respectiv,11lasută)(Figura58).Figura57.Ratasărăciei,conformcomponențeigospodăriilor

Figura58.Raportuldedependență,săracișinesăraci


Migrația și îmbătrânirea populației afectează demografia și, eventual, sărăcia.Pondereapersoanelorcarelocuiescîngospodăriicompusedoardinvârstniciacrescutdela9 lasută la11 lasută înperioada2007‐14,probabildeterminatădemigrație.Cutoate

18% 24% 25% 28%

64% 55% 59% 53%

18% 21% 16% 19%


2007 2014

Vârsta de pensionare Vârsta de muncă Copii

19% 19% 28% 22%

65% 57%60%

56%

16% 24% 13% 22%

T60 B40 T60 B40

2007 2014


0%

10%

20%

30%

40%

50%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014Gospodării fără copii sau vârstniciGospodării cu copiiGospodării cu vârstniciGospodării cu copii și vârstniciGospodării doar cu vârstnici

0102030405060


Raportul de dependență pentru tineri

Raportul de dependență pentru vârstnici

2007 2014

Prin urmare, sărăcia este concentrată în rândul gospodăriilor mai mari și al gospodăriilor cu copii și vârstnici. Gospodăriile cu copii și membri în etate și gospodăriile doar cu vârstnici prezintă rate mai mari ale sărăciei față de populația generală (Figura 57). De asemenea, ele par să fie mai sensibile la perioadele de regres economic, cum ar fi criza globală din 2008-09, seceta din 2012 și recesiunea din 2014. Gospodăriile mai mari, cu mai mulți copii, tind să fie mai sărace, iar progresul în reducerea sărăciei este mai lent. În mod similar, gospodăriile sărace au prezentat un raport mai mare de dependență pentru copii, 47 la sută în 2014, comparativ cu 36 la sută în rândul celor nesăraci. Raportul de dependență pentru limita de vârstă în rândul gospodăriilor sărace este, de asemenea, ușor mai mare (14 la sută față de, respectiv, 11 la sută) (Figura 58).

38 Caceetal.(2007).

26


47

Figura55.Structuravârsteicelorsăraci


Figura56.Structuravârsteicelormaisărace40lasută


Prin urmare, sărăcia este concentrată în rândul gospodăriilor mai mari și algospodăriilor cu copii și vârstnici. Gospodăriile cu copii și membri în etate șigospodăriiledoarcuvârstniciprezintăratemaimarialesărăcieifațădepopulațiagenerală(Figura 57). De asemenea, ele par să fiemai sensibile la perioadele de regres economic,cumarficrizaglobalădin2008‐09,secetadin2012șirecesiuneadin2014.Gospodăriilemaimari,cumaimulțicopii,tindsăfiemaisărace,iarprogresulînreducereasărăcieiestemai lent. În mod similar, gospodăriile sărace au prezentat un raport mai mare dedependență pentru copii, 47 la sută în 2014, comparativ cu 36 la sută în rândul celornesăraci. Raportul de dependență pentru limita de vârstă în rândul gospodăriilor săraceeste,deasemenea,ușormaimare(14lasutăfațăde,respectiv,11lasută)(Figura58).Figura57.Ratasărăciei,conformcomponențeigospodăriilor

Figura58.Raportuldedependență,săracișinesăraci


Migrația și îmbătrânirea populației afectează demografia și, eventual, sărăcia.Pondereapersoanelorcarelocuiescîngospodăriicompusedoardinvârstniciacrescutdela9 lasută la11 lasută înperioada2007‐14,probabildeterminatădemigrație.Cutoate

18% 24% 25% 28%

64% 55% 59% 53%

18% 21% 16% 19%


2007 2014


19% 19% 28% 22%

65% 57%60%

56%

16% 24% 13% 22%

T60 B40 T60 B40

2007 2014


0%

10%

20%

30%

40%

50%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014Gospodării fără copii sau vârstniciGospodării cu copiiGospodării cu vârstniciGospodării cu copii și vârstniciGospodării doar cu vârstnici

0102030405060


Raportul de dependență pentru tineri

Raportul de dependență pentru vârstnici

2007 2014

Migrația și îmbătrânirea populației afectează demografia și, eventual, sărăcia. Ponderea persoanelor care lo-cuiesc în gospodării compuse doar din vârstnici a crescut de la 9 la sută la 11 la sută în perioada 2007-14, probabil determinată de migrație. Cu toate acestea, persoanele în etate au, probabil, mai puține șanse decât copiii să bene-ficieze de remitențe. Familiile cu copii au mai multe șanse să beneficieze de remitențe, sau, posibil, prezența copi-ilor și riscul mai ridicat de sărăcie sunt factori de determinare a migrației (Figura 59). Persoanele în etate benefi-ciază mai puțin de remitențe. Deși 25 la sută din populație au primit remitențe în 2014, doar 10 la sută din persoanele din gospodăriile compuse doar din vârstnici au beneficiat de remitențe. Aceasta înseamnă că persoa-nele respective sunt foarte dependente de pensii, care vor deveni mai puțin fiabile pe viitor, sporind riscului de sărăcie în rândul persoanelor în etate (vedeți în continuare). Rata sărăciei a scăzut brusc în rândul gospodăriilor în etate, care sunt în continuare printre cele mai sărace grupuri (Figura 60). În 2013, jumătate din persoanele în etate trăiau cu mai puțin de $5,00 pe zi (2005 PPP). Până în 2060, ponderea vârstnicilor va fi mai mult decât dublă, de la 12 la sută până la 27 la sută din populatie, ceea ce va avea implicații importante asupra sărăciei generale.39

48

acestea, persoanele în etate au, probabil,mai puține șanse decât copiii să beneficieze deremitențe.Familiile cucopiiaumaimulteșansesăbeneficiezederemitențe, sau,posibil,prezența copiilor și risculmai ridicat de sărăcie sunt factori de determinare amigrației(Figura 59). Persoanele în etate beneficiazămai puțin de remitențe. Deși 25 la sută dinpopulație au primit remitențe în 2014, doar 10 la sută din persoanele din gospodăriilecompuse doar din vârstnici au beneficiat de remitențe. Aceasta înseamnă că persoanelerespective sunt foarte dependente de pensii, care vor devenimai puțin fiabile pe viitor,sporind riscului de sărăcie în rândul persoanelor în etate (vedeți în continuare). Ratasărăcieiascăzutbruscînrândulgospodăriilorînetate,caresuntîncontinuareprintrecelemai sărace grupuri (Figura 60). În 2013, jumătate din persoanele în etate trăiau cumaipuținde$5,00pezi(2005PPP).Pânăîn2060,pondereavârstnicilorvafimaimultdecâtdublă,dela12lasutăpânăla27lasutădinpopulatie,ceeacevaaveaimplicațiiimportanteasuprasărăcieigenerale.39Figura59.Componența,gospodăriilecuremitențe

Figura60.Ratasărăciei,pevârste

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC. Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC.Persoanelesăraceșicelemaisărace40lasutădinpopulație:stocredusdecapitalfizicșiumanșiaccesreduslaserviciiSăracii au acces redus la serviciile de bază. Ei dispun de acces redus la serviciilecomunale, apă rece și fierbinte, canalizare, alimentare centralizată cu gaz și facilități desalubrizare(Figura61șiFigura62).Aceastasepoatedatoraparțialfaptuluicăgospodăriilelalimitainferioarăadistribuțieilocuiescfrecventînzonelerurale,cuserviciiutilitaremaipuțindezvoltate.

39BancaMondială(2016c).

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Gospodării fără remitențe Gospodării cu remitențe

Gospodării fără copii sau vârstnici

Gospodării cu copii

Gospodării cu vârstnici

Gospodării cu copii și vârstniciGospodării doar cu vârstnici

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

0-14 15-24 25-3435-44 45-54 55-6465+

Persoanele sărace și cele mai sărace 40 la sută din populație: stoc redus de capital fizic și uman și acces redus la serviciiSăracii au acces redus la serviciile de bază. Ei dispun de acces redus la serviciile comunale, apă rece și fier-binte, canalizare, alimentare centralizată cu gaz și facilități de salubrizare (Figura 61 și Figura 62). Aceasta se poate datora parțial faptului că gospodăriile la limita inferioară a distribuției locuiesc frecvent în zonele rurale, cu servicii utilitare mai puțin dezvoltate.

39 BancaMondială(2016c).

27


49

Figura61.Condițiiledetraișiaccesullautilități,săraci

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC

Figura62.Condițiiledetraișiaccesullautilități,celemaisărace40lasută

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGCPopulația săracă și celemai sărace40 la sutădinpopulație aumaipuține active.Familiile la limita superioară a distribuției locuiesc în casemaimari. Suprafațamedie aapartamentelorșicaselor,înliniigeneraleșiperlocuitor,estemaimareprintreprimele60la sută din populației și nesăraci în raport cu cele mai sărace 40 la sută. Gospodăriilenesăracedispun,înmedie,de23lasutămaimultăsuprafață.Înzonelerurale,undepractictoategospodăriiledeținterenuri,proprietariideparcelemaimarisuntmaipuținsăraci.Ceinesăracideținînmediecu51lasutămaimultterenagricoldecâtceisăraci.Ceisăracișicelemaisărace40lasutăaumultmaipuținestudii.Înmedie,niveluldeeducație este destul demare înMoldova, ca și în celemaimulte dintre fostele economiicentral planificate; doar 1 la sută din persoanele cu vârsta cuprinsă între 12+ aniraporteazăcănuaustudiiprimare.Cutoateacestea,niveluldestudiivariazăfoartemultînîntreaga populație. Cele mai sărace 40 la sută și persoanele sărace tind să aibă studiiprimaresausecundarecelmult, în timpce top60 la sutăși ceinesăraciaumai frecventstudii superioare (Figura 63 și Figura 64). În mod similar, capetele în gospodăriilevulnerabileau,deobicei,maipuținestudii (vedețiAnexaA).Deexemplu,persoaneledingospodăriile,alcărorcapare,celpuțin,studiidecolegiusaustudiisuperioareaucu27lasutămaipuținăprobabilitatesăfiesărace.Aceastăinegalitateînniveluldestudiipoatefiun rezultat al lipsei de accesibilitate în educație. Săracii au cheltuit 15 la sută dincheltuielilenesăracilorpentrueducațieîn2014,deșiexistămaimulțicopiiîngospodăriilemaisărace(vedețimaisus).Această inegalitate îneducațieafecteazăînmodsemnificativ

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Nesăraci

Săraci

Nesăraci

Săraci

Nesăraci

Săraci

Nesăraci

Săraci

Nesăraci

Săraci

Nesăraci

Săraci

Alim

enta

re c

u apă

Apă

fie

rbin

teCa

naliz

are

Vec

eu

inte

rior

Încă

lzire

Telef

on

2007 2014

0% 20% 40% 60% 80% 100%

T60

B40

T60

B40

T60

B40

T60

B40

T60

B40

T60

B40

Alim

enta

re c

u apă

Apă

fie

rbin

teCa

naliz

are

Vec

eu

inte

rior

Încă

lzire

Tele

fon

2007 2014

Populația săracă și cele mai sărace 40 la sută din populație au mai puține active. Familiile la limita supe-rioară a distribuției locuiesc în case mai mari. Suprafața medie a apartamentelor și caselor, în linii generale și per locuitor, este mai mare printre primele 60 la sută din populației și nesăraci în raport cu cele mai săra-ce 40 la sută. Gospodăriile nesărace dispun, în medie, de 23 la sută mai multă suprafață. În zonele rurale, unde practic toate gospodăriile dețin terenuri, proprietarii de parcele mai mari sunt mai puțin săraci. Cei nesăraci dețin în medie cu 51 la sută mai mult teren agricol decât cei săraci.

Cei săraci și cele mai sărace 40 la sută au mult mai puține studii. În medie, nivelul de educație este destul de mare în Moldova, ca și în cele mai multe dintre fostele economii central planificate; doar 1 la sută din persoanele cu vârsta cuprinsă între 12+ ani raportează că nu au studii primare. Cu toate acestea, nivelul de studii variază foarte mult în întreaga populație. Cele mai sărace 40 la sută și persoanele sărace tind să aibă studii primare sau secundare cel mult, în timp ce top 60 la sută și cei nesăraci au mai frecvent studii superi-oare (Figura 63 și Figura 64). În mod similar, capetele în gospodăriile vulnerabile au, de obicei, mai puține studii (vedeți Anexa A). De exemplu, persoanele din gospodăriile, al căror cap are, cel puțin, studii de cole-giu sau studii superioare au cu 27 la sută mai puțină probabilitate să fie sărace. Această inegalitate în nivelul de studii poate fi un rezultat al lipsei de accesibilitate în educație. Săracii au cheltuit 15 la sută din cheltuie-lile nesăracilor pentru educație în 2014, deși există mai mulți copii în gospodăriile mai sărace (vedeți mai sus). Această inegalitate în educație afectează în mod semnificativ persoanele la limita inferioară a distribu-ției, făcându-le mai puțin competitive pe piața muncii.

50

persoanele la limita inferioară a distribuției, făcându‐le mai puțin competitive pe piațamuncii.Figura63.Niveluldestudiiînrândulcelorsăracișinesăraci,populațiaadultă


Figura64.Niveluldestudiiînrândulcelormaisărace40lasutășitop60lasută,populațiaadultă

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC.Persoanele la limita inferioară a distribuției au mai puțin acces la asistențamedicală.Rezultateledesănătatesuntprecare în intreagațară.Număruldepersoanecudiferite grade de invaliditate sau boli cronice este distribuit în mod egal între cele maisărace40lasutășitop60lasută.Stareasănătățiiauto‐evaluatănuesteneapăratmaireaînrândul celor mai sărace 40 la sută și relativ precară în top 60 la sută și nesăraci, deșipondereapopulațieicareraporteazăcăareoviațăproastăsaufoarteproastăestededouăorimaimareînrândulcelormaisărace40lasutăfațădetop60lasută,iardiferențaestechiar mai mare în rândul celor săraci față de cei nesăraci (Figura 65). Totuși, cei săracicheltuiescmaipuținpentruîngrijireasănătății.Săraciiaucheltuit27lasutădincheltuielilecelor nesăraci pentru sănătate în 2014. Cheltuielile mai mari pentru sănătate nu suntîntotdeaunapozitivedar,având învederecăcei săracișinesăraciauunprofilsimilardesănătate,aceastanuoferăoindicațieacalitățiiserviciilordesănătateaccesibiliepentruceisăraci.Unsfertdinpopulațiaaptădemuncăsocialvulnerabilă,deexemplu,nudispunedeaccesadecvatlaserviciiledesănătate.40Aceastaseexplicăparțialprinacoperirearedusăaasigurăriimedicale în rândul acestor categorii vulnerabilealepopulației; doar70 la sutădinceisăraciauasiguraremedicală,comparativcu80lasutădinceinesăraci.Aceastaareimplicații importante pentru povara chltuielilor suportate din propriul buzunar pentrusănătate(Caseta3).

40Molodikova(2008).

51%32%

53%28%

21%20%

19%

20%

28%48%

27%51%


2007 2014

Terțiar Secundar Primar

53% 35%58% 38%

20%21%

19%20%

27% 44% 23% 41%

T60 B40 T60 B40

2007 2014

Terțiar Secundar Primar

28


Persoanele la limita inferioară a distribuției au mai puțin acces la asistența medicală. Rezultatele de sănătate sunt precare în intreaga țară. Numărul de persoane cu dife-rite grade de invaliditate sau boli cronice este distribuit în mod egal între cele mai sărace 40 la sută și top 60 la sută. Starea sănătății auto-eva-luată nu este neapărat mai rea în

rândul celor mai sărace 40 la sută și relativ precară în top 60 la sută și nesăraci, deși ponderea populației care raportează că are o viață proastă sau foarte proastă este de două ori mai mare în rândul celor mai sărace 40 la sută față de top 60 la sută, iar diferența este chiar mai mare în rândul celor săraci față de cei nesăraci (Figura 65). Totuși, cei săraci cheltuiesc mai puțin pentru îngrijirea sănătății. Săracii au cheltuit 27 la sută din cheltuielile celor nesăraci pentru sănătate în 2014. Cheltuielile mai mari pentru sănătate nu sunt întotdeauna pozitive dar, având în vedere că cei săraci și nesăraci au un profil similar de sănătate, aceasta nu oferă o indicație a calității serviciilor de sănătate accesibilie pentru cei săraci. Un sfert din populația aptă de muncă social vulnerabilă, de exemplu, nu dispune de acces adecvat la serviciile de sănătate.40 Aceasta se explică parțial prin acoperirea re-dusă a asigurării medicale în rândul acestor categorii vulnerabile ale populației; doar 70 la sută din cei săraci au asigurare medicală, comparativ cu 80 la sută din cei nesăraci. Aceasta are implicații importante pentru povara chltuielilor suportate din propriul buzunar pentru sănătate (Caseta 3).

Caseta 3. Cheltuielile pentru sănătate suportate direct de consumatori

Segmentele cele mai sărace ale societății moldovenești din chintila inferioară ar putea părea mai bine protejate împotriva șocurilor legate de sănătate, deoarece acestea sunt mai puțin susceptibile de a suporta cheltuieli directe pentru sănătate și se confruntă cu cheltuieli de sănătate catastrofale. Această concluzie ar fi eronată din două motive principale.

În primul rând, utilizarea serviciilor de staționar-ambulator este de două ori mai mică în rândul celor mai sărace 20 la sută din gospodării decât în rândul primelor 20 la sută; într-adevăr, este cea mai mică în primul grup. În timp ce inegalitățile în utilizarea serviciului ambulator în anul 2008 au fost oarecum reduse în următorii cinci ani, ratele de utilizare a serviciilor de ambulator-staționar continuau să fie puternic corelate pozitiv cu nivelurile de consum casnic, venituri și avere. În mod similar, în 2012, în conformitate cu Sondajele cluster cu indicatori multipli, cele mai sărace 20 la sută dintre femei au avut de patru ori mai multe șanse sa renunțe la asistența prenatală în timpul sarcinii și, daca au solicitat îngrijire, au prezentat de 5,5 ori mai mare probabilitate să beneficieze de supraveghere prenatală inadecvată, adică mai puțin de patru vizite antenatale. Evident, un astfel de comportament afectează negativ rezultatele în domeniul sănătății materne și, ca urmare, cele mai sărace 20 la sută din femei au prezentat o probabilitate de 2,7 ori mai mare să rămână în spital o perioadă mai îndelungată postpartum din cauza complicațiilor la naștere. Suplimentar, față de top 20 la sută, ele au arătat o probabilitate de a vizita un furnizor de servicii medicale după naștere de 0,6 ori mai mică. Aceste constatări subliniază faptul că cele mai sărace segmente ale populației folosesc cel mai puțin serviciile de sănătate și renunță frecvent la tratament atunci când au nevoie, parțial din cauza lipsei de asigurare adecvată și alte bariere financiare, care au, astfel, un efect negativ asupra rezultatelor de sănătate.

În al doilea rând, deoarce gospodăriile sărace sunt aproape de pragul sărăciei și au un nivel de trai mai precar, plățile chiar și relativ mici, suportate direct pentru servicii de sănătate, pot să le împingă în sărăcie. În figura B3.1, linia lină de-a lungul părții superioare reprezintă nivelul de consum până la cheltuielile suportate direct, de la cele mai sărace la cele mai înstărite persoane care au raportat cheltuieli pozitive pentru servicii medicale suportate direct. Nivelurile de consum sunt măsurate pe axa verticală ca multipli ai pragului saraciei. Figura arată că aproximativ 8 la sută din cei care au raportat cheltuieli medicale trăiau sub pragul sărăciei în 2013. Liniile verticale indică valorile cheltuielilor pentru servicii medicale suportate

40 Molodikova(2008).

51

Figura65.Populația,conformstăriidesănătate

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC.Caseta3.Cheltuielilepentrusănătatesuportatedirectdeconsumatori

Segmentele celemai sărace ale societățiimoldovenești din chintila inferioară arputeapăreamai bine protejate împotriva șocurilor legate de sănătate, deoarece acestea sunt mai puținsusceptibile de a suporta cheltuieli directe pentru sănătate și se confruntă cu cheltuieli desănătatecatastrofale.Aceastăconcluziearfieronatădindouămotiveprincipale.Înprimulrând,utilizareaserviciilordestaționar‐ambulatorestededouăorimaimicăînrândulcelormaisărace20 lasutădingospodăriidecât înrândulprimelor20 lasută;într‐adevăr,esteceamaimică înprimulgrup. În timpce inegalitățile înutilizareaserviciuluiambulator în anul 2008 au fost oarecum reduse în următorii cinci ani, ratele de utilizare aserviciilor de ambulator‐staționar continuau să fie puternic corelate pozitiv cu nivelurile deconsumcasnic,veniturișiavere.Înmodsimilar,în2012,înconformitatecuSondajeleclustercu indicatorimultipli, celemaisărace20 lasutădintre femeiauavutdepatruorimaimulteșanse sa renunțe la asistența prenatală în timpul sarcinii și, daca au solicitat îngrijire, auprezentat de 5,5 ori mai mare probabilitate să beneficieze de supraveghere prenatalăinadecvată, adică mai puțin de patru vizite antenatale. Evident, un astfel de comportamentafecteazănegativrezultateleîndomeniulsănătățiimaterneși,caurmare,celemaisărace20lasutădinfemeiauprezentatoprobabilitatede2,7orimaimaresărămânăînspitaloperioadămaiîndelungatăpostpartumdincauzacomplicațiilorlanaștere.Suplimentar,fațădetop20lasută,eleauarătatoprobabilitatedeavizitaunfurnizordeserviciimedicaledupănașterede0,6orimaimică.Acesteconstatărisubliniazăfaptulcăcelemaisăracesegmentealepopulațieifolosesc celmai puțin serviciile de sănătate și renunță frecvent la tratament atunci când aunevoie,parțialdincauzalipseideasigurareadecvatășialtebarierefinanciare,careau,astfel,unefectnegativasuprarezultatelordesănătate.Înaldoilearând,deoarcegospodăriilesăracesuntaproapedepragulsărăcieișiauunniveldetraimaiprecar,plățilechiarșirelativmici,suportatedirectpentruserviciidesănătate,potsăleîmpingăînsărăcie.ÎnfiguraB3.1,linialinăde‐alungulpărțiisuperioarereprezintăniveluldeconsumpânălacheltuielilesuportatedirect,delacelemaisăracelacelemai înstăritepersoanecareau raportat cheltuielipozitivepentruserviciimedicale suportatedirect. Nivelurile de consum suntmăsurate pe axa verticală ca multipli ai pragului saraciei.Figura arată că aproximativ 8 la sută din cei care au raportat cheltuielimedicale trăiau subpragul sărăciei în 2013. Liniile verticale indică valorile cheltuielilor pentru serviciimedicalesuportate direct, raportate de persoanele intervievate. Liniile denotă că consumul net deserviciimedicaleafostsubliniadeconsumpânălacheltuielipentrutoategospodăriile.Unelepersoanecareaupornitdeasuprapraguluisărăcieiînprimașiadouacelemaisăracechintileaucăzutsubpragulsărăcieicaurmareacheltuielilormedicale.Uniioamenicareeraudejasub

0%20%40%60%80%

Nesăraci Săraci Nesăraci Săraci Nesăraci Săraci Nesăraci Săraci

Sănătate precară Dizabilități Maladii cronice Asigurare medicală

2014 2007

29


direct, raportate de persoanele intervievate. Liniile denotă că consumul net de servicii medicale a fost sub linia de consum până la cheltuieli pentru toate gospodăriile. Unele persoane care au pornit deasupra pragului sărăciei în prima și a doua cele mai sărace chintile au căzut sub pragul sărăciei ca urmare a cheltuielilor medicale. Unii oameni care erau deja sub pragul de sărăcie au trebuit să plătească pentru serviciile medicale și, ca urmare, au devenit și mai săraci. Plățile suportate direct sunt cel mai răspândite printre cele mai înstărite segmente ale populației. Cheltuielile suportate direct mai mari ale segmentelor mai înstărite semnalează că oamenii folosesc venituri mai mari pentru a cumpăra acces mai bun și servicii de calitate superioară.

Figura B3.1. Efectele cheltuielilor pentru sănătate suportate direct asupra consumului gospodăriilor, 2013

52

praguldesărăcieautrebuitsăplăteascăpentruserviciilemedicaleși,caurmare,audevenitșimaisăraci.Plățilesuportatedirectsuntcelmairăspânditeprintrecelemaiînstăritesegmentealepopulației.Cheltuielilesuportatedirectmaimarialesegmentelormaiînstăritesemnaleazăcăoamenii folosescveniturimaimaripentrua cumpăraaccesmaibun și serviciide calitatesuperioară.Figura B3.1. Efectele cheltuielilor pentru sănătate suportate direct asupra consumuluigospodăriilor,2013

Sursă:DatedinCBGC2007–13.Mai mult ca atât, sistemul de finanțare a asistenței medicale nu oferă protecție de la plățilecatastrofale pentru servicii medicale și, în consecință, nici de la sărăcire, în special în rândullocuitorilor din mediul rural și al locuitorilor din regiunile de nord și de sud. Într‐adevăr, înperioada 2007‐13, în special inegalitățile regionale, deși inegalitățile există, de asemenea, întrezoneleurbaneșirurale,s‐auextinsșilacuneledeechitategeograficeaudevenitmaipronunțate.Întandemcuproblemele de finanțare îndomeniul sănătății, aceste inegalități pot apăreadin cauzalipseideinformareșiconștientizaresaudincauzacaracteruluiinadecvataluneirețeledefurnizareșialțifactoripeparteaofertei.Sursă:AdaptatdelaBancaMondială2015b.Măsurialternativeale sărăcieiaxatepe indicatorinemonetaridenotă că incidențasărăcieiestemultmaimareșimaipersistentădecâtatuncicândestemăsuratăprinindicatorimonetari.DeșiMoldovasebazeazăpemăsurimonetareînfuncțiedeconsum,utilizareamăsurilordeprotecțiesocialănemonetarepoatefurnizainformațiisuplimentarecuprivirelatendințeleînstandardeledeviață,înspecialîntr‐oțarăîncareremitențeleaualimentat creșterea consumului. Această încercare inițială de măsurare a sărăcieimultidimensionalepentruMoldovapresupuneconstruireaunuiindicebazatpemaimultedimensiunialebunăstăriipentruaexploradacășiîncemăsurăpersoaneleșigospodăriile

0

2

4

6

8

Con

sumption as

multip

le of P

L

0 .2 .4 .6 .8 1

Cumulative proportion of population, ranked from poorest to richest

pre-OOP consumption

post-OOP consumption

Sursă: Date din CBGC 2007–13.

Mai mult ca atât, sistemul de finanțare a asistenței medicale nu oferă protecție de la plățile catastrofale pentru servicii medicale și, în consecință, nici de la sărăcire, în special în rândul locuitorilor din mediul rural și al locuitorilor din regiunile de nord și de sud. Într-adevăr, în perioada 2007-13, în special inegalitățile regionale, deși inegalitățile există, de asemenea, între zonele urbane și rurale, s-au extins și lacunele de echitate geografice au devenit mai pronunțate. În tandem cu problemele de finanțare în domeniul sănătății, aceste inegalități pot apărea din cauza lipsei de informare și conștientizare sau din cauza caracterului inadecvat al unei rețele de furnizare și alți factori pe partea ofertei.Sursă: Adaptat de la Banca Mondială 2015b.

Măsuri alternative ale sărăciei axate pe indicatori nemonetari denotă că incidența sărăciei este mult mai mare și mai persistentă decât atunci când este măsurată prin indicatori monetari. Deși Moldova se bazează pe măsuri monetare în funcție de consum, utilizarea măsurilor de protecție socială nemonetare poate furniza informații suplimentare cu privire la tendințele în standardele de viață, în special într-o țară în care remitențele au alimentat creșterea consumului. Această încercare inițială de măsurare a sărăciei multidimensionale pentru Moldova presupune construirea unui indice bazat pe mai multe dimensiuni ale bunăstării pentru a explora dacă și în ce măsură persoanele și gospodăriile se confruntă cu privațiuni în aceste domenii.41 Dimensiunile vizate de indice sunt ponderate în mod egal și se referă la sănătate, educație, muncă și locuințe, conform literaturii de specialitate internaționale (Tabelul 2). Fiecare dimensiune este evaluată prin indicatori aleși pentru a reflecta privațiunile materiale sau umane, de capital, care subminează capacitatea unei persoane de a avea standarde decente de trai, sociale și economice. Persoanele sunt considerate sărace multidimensional dacă locuiesc în gospodării cu privațiuni în raport cu peste o treime din indicatorii ponderați. Alte dimensiuni, indicatori și praguri pot fi explorate în modalități alternative pentru a defini măsura multidimensională.

Indicele sărăciei multidimensionale denotă că 24 la sută din populație a fost săracă în 2014. Aceasta a reprezentat o îmbunătățire mică de la nivelul de 31 la sută în 2007. În această perioadă, cei care au rămas săraci au fost privați multidimensional în mai multe dimensiuni ale indicelui (intensitate mai mare), în spe-cial în timpul crizei globale și al secetei în 2012. 42 Dacă sărăcia multidimensională este definită printr-un criteriu mai strict, adică, gospodăriile care au privațiuni în peste 50 la sută din indicatorii ponderați ai indi-41 UtilizândmetodologiaAlkireșiFoster(2011).42 Intensitateaestemediaponderatăaprivațiunilorînindice.

30


celui, rezultatul ar putea fi considerat o măsură de sărăcie severă. Ponderea gospodăriilor care trăiesc în condiții de sărăcie severă a rămas stabilă, la nivel de circa 8 la sută (Figura 66).

Similar cu sărăcia monetară, sărăcia multidimensională are tendința să fie concentrată în zonele rurale, iar rata este mult mai mare în zonele din afara Chișinăului. Cu toate acestea, deși sărăcia monetară este cel mai mult răspândită în partea de sud, regiunea a făcut progrese semnificative în raport cu sărăcia multidimensi-onală. Aproape 100.000 de persoane au ieșit din sărăcia multidimensională. Rata sărăciei multidimensiona-le este acum mai mică la sud decât în regiunile nordice și centrale (Figura 67).

54

strict,adică,gospodăriilecareauprivațiuniînpeste50lasutădinindicatoriiponderațiaiindicelui, rezultatul ar putea fi considerat o măsură de sărăcie severă. Pondereagospodăriilorcaretrăiescîncondițiidesărăcieseverăarămasstabilă,laniveldecirca8lasută(Figura66).Similar cu sărăcia monetară, sărăcia multidimensională are tendința să fieconcentrată în zonele rurale, iar rata este mult mai mare în zonele din afaraChișinăului.Cutoateacestea,deșisărăciamonetarăestecelmaimultrăspândităînparteade sud, regiunea a făcut progrese semnificative în raport cu sărăcia multidimensională.Aproape 100.000 de persoane au ieșit din sărăcia multidimensională. Rata sărăcieimultidimensionaleesteacummaimicălasuddecâtînregiunilenordiceșicentrale(Figura67).Figura66.Indicatorinemonetari Figura67.Săracinemonetar,peregiuni


Privațiunileîncondițiiledesănătateșilocativesuntdeosebitdemari.Maimultde60la sută din populație s‐a confruntat cu privațiuni în acești indicatori în cursul perioadeiluate în considerare (Figura 68). Totuși, au existat progrese mici în aceste dimensiuni,odată ce gospodăriile dispun de acces sporit la asigurări medicale, apă pompată șicanalizare,șiaportullorlasărăciamultidimensionalăascăzut(Figura69).

40%42%44%46%48%50%

0%

10%

20%

30%

40%

20072008200920102011201220132014

Sărăcie nemonetară

Sărăcie severă nemonetară

Intensitate (axa de dreapta)

0%

20%

40%

60%

-

200,000

400,000

600,000

Nord Centru Sud Chișinău

Numărul celor săraci

Numărul celor săraci (2014)

Rata sărăciei (2007)

Rata sărăciei (2014)

Privațiunile în condițiile de sănătate și locative sunt deosebit de mari. Mai mult de 60 la sută din popula-ție s-a confruntat cu privațiuni în acești indicatori în cursul perioadei luate în considerare (Figura 68). To-tuși, au existat progrese mici în aceste dimensiuni, odată ce gospodăriile dispun de acces sporit la asigurări medicale, apă pompată și canalizare, și aportul lor la sărăcia multidimensională a scăzut (Figura 69).

Tabelul 2. Indicele sărăciei multidimensionale: dimensiuni și indicatori

Pondere Dimensiune Indicator Descriere1/4 Sănătate Sănătate precară Cel puțin unul din membrii gospodăriei raportează o stare de

sănătate precară sau foarte precarăLipsa asigurării Cel puțin unul din membrii gospodăriei nu are asigurare medicală

1/4 Educație Nivel inferior de studii, vârsta aptă de muncă

Nu există un membru al gospodăriei cansice, cu vârsta aptă de lucru—15–56 ani pentru femei și 15–62 ani pentru bărbați—cu studii secundare sau mai avansate

Carențe la învățământul obligator, vârsta școlară

Cel puțin unul din copiii cu vârsta cuprinsă între 12–15 ani nu a finalizat ciclul primar de studii sau cu vârsta cuprinsă între 15–18 ani nu a finalizat ciclul general secundar

1/4 Ocuparea forței de muncă

Participarea forței de muncă, vârsta aptă de muncă

Raportul activ este mai mic de 0,5 în rândul membrilor cu vârsta aptă de muncă (15–56 ani în rândul femeilor și 15–62 ani în rândul bărbaților)

Șomajul și sub-ocuparea forței de muncă, vârsta aptă de muncă

Cel puțin 75 la sută din membrii cu vârsta aptă de muncă (15–56 ani în rândul femeilor și 15–62 ani în rândul bărbaților) nu sunt angajați sau sunt sub-ocupați (muncesc mai puțin de 40 de ore săptămânal dar doresc să lucreze mai mult)

1/4 Locativă Materiale de construcție Locuința nu este construită din cărămidă sau piatrăSpațiu locativ Spațiul locativ este insuficientPrivațiune de veceu Nu există veceu interiorÎncălzire Nu există încălzire, sau încălzirea se face prin sobă cu cărbuni,

lemne sau alte materiale solideCanalizare Gospodăriei îi lispește accesul la un sistem de canalizareApă Gospodăriei îi lipsește conectarea la rețeaua de alimentare cu apă

31


55

Figura68.Proporțiapersoanelorprivateînfiecaredimensiune

Figura69.Contribuțiafiecăreidimensiunilasărăciamultidimensională

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC. Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC.Majoritateacelor săracimultidimensionalnu sunt săraciconformmăsurii sărăcieibazatepeconsum.Ceisăraciidentificațideindicatoriinemonetarișiindicatoriimonetariau fost identici în doar 12,7 la sută din cazurile posibile în 2007 și, având în vedere căsărăcia monetară a fost redusă în mod semnificativ, această suprapunere a reprezentatdoar5,5 la sutădin cazuri în2014.Celpuțin jumătatedin reducerea sărăciamonetareaapărut în rândulpersoanelor carenuerau săracemultidimensional, în timpcepondereacelor care erau săracimultidimensional, dar nu săraci conformmăsuriimonetare, a fostconstantă (Figura70).Acestăpersistențăa sărăcieimultidimensionale reflectăprivațiunidelungăduratăînstandardeledeviață,carearputeaderivadinlipsaaccesuluilapiețeșiservicii,deexemplu,educație,sănătateșialteservicii,maimultdecâtdinlipsadevenituri.Există, totuși, o corelație puternică între sărăcia multidimensională și clasamentelebunăstăriisubiectiveșialeconsumului,ceeacesugereazăcăgospodăriilemai înstăriteșipersoanele care se bucură de un nivel de traimai înalt apreciaza avantajele lor în viață(Figura71).

0%10%20%30%40%50%60%70%80%

Educație Ocuparea forței de muncă

Sănătate Locuință

2007 2014

43% 38%

36% 35%

7% 10%14% 17%

2007 2014

Locuință Sănătate

Educație Ocuparea forței de muncă

Majoritatea celor săraci multidimensional nu sunt săraci conform măsurii sărăciei bazate pe consum. Cei săraci identificați de indicatorii nemonetari și indicatorii monetari au fost identici în doar 12,7 la sută din cazurile posibile în 2007 și, având în vedere că sărăcia monetară a fost redusă în mod semnificativ, aceas-tă suprapunere a reprezentat doar 5,5 la sută din cazuri în 2014. Cel puțin jumătate din reducerea sărăcia monetare a apărut în rândul persoanelor care nu erau sărace multidimensional, în timp ce ponderea celor care erau săraci multidimensional, dar nu săraci conform măsurii monetare, a fost constantă (Figura 70). Acestă persistență a sărăciei multidimensionale reflectă privațiuni de lungă durată în standardele de viață, care ar putea deriva din lipsa accesului la piețe și servicii, de exemplu, educație, sănătate și alte servicii, mai mult decât din lipsa de venituri. Există, totuși, o corelație puternică între sărăcia multidimensională și clasa-mentele bunăstării subiective și ale consumului, ceea ce sugerează că gospodăriile mai înstărite și persoane-le care se bucură de un nivel de trai mai înalt apreciaza avantajele lor în viață (Figura 71).

56

Figura70.Suprapunerea,sărăcianemonetarășimonetară

Figura71.Sărăcianemonetară,conformbunăstăriisubiectiveșichintilelordeconsum

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC. Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC.Persistă riscuri importante și în ascensiune pentru sustenabilitateaprogreselor

Presiunile fiscale din cauza îmbătrânirii și piețelor muncii slabe vor limita rolultransferurilorpublicePopulația Moldovei este în scădere și îmbătrânire rapidă. Generată de scădereafertilitățiișiaccelerareaemigrăriiînrândulpopulațieitinere,populațias‐areduscu16lasutăînperioada2000‐15.Aceastaesteechivalentcuoreduceredeaproximativ670.000depersoane.Pondereapopulațieicuvârstaaptădemuncă(vârsta15‐64ani)acrescutdela66 la sută la 71 la sută în perioadă, creând un dividend demografic pentru economie.Aceastaaavutlocînprincipaldincauzaunuideclindestulderapidalponderiipopulațieisub vârsta aptă de muncă, de la 24 la sută în 2000 la 17 la sută în 2015. Pondereapopulațieicuvârstaaptădemuncă(vârstade65+ani)acrescutmoderat,dela10lasutăîn2000până la 12 la sută în 2015 (Figura 72). În consecință, atât raportul de dependențăpentru copii și raportul de dependență totală a scăzut în timpul perioadei, în timp ceraportuldedependențăpentrulimitadevârstăacrescutușor,oferindcondițiidemograficefavorabilepentrucreștereaeconomică.Cutoateacestea,seașteaptăeventualcăsituațiaseva inversa în celedinurmă,odată ce cohortelemari seapropiedevârstadepensionare.Până în2030,pondereapersoanelor înetatevacreșterapidpână la17 lasută,maimultdecâtpondereacopiilor.

13% 6%

19%18%

13%6%

56%70%

2007 2014Săraci (ambele)Săraci monetar, săraci nemonetarSăraci monetar, nesăraci nemonetarNesăraci (ambele)

0%

10%

20%

30%

40%

50%

Rău 2 3 4 Bine

Chintila

Bunăstare subiectivă Consum per locuitor

Persistă riscuri importante și în ascensiune pentru sustenabilitatea progreselorPresiunile fiscale din cauza îmbătrânirii și piețelor muncii slabe vor limita rolul transferurilor publicePopulația Moldovei este în scădere și îmbătrânire rapidă. Generată de scăderea fertilității și accelerarea emigrării în rândul populației tinere, populația s-a redus cu 16 la sută în perioada 2000-15. Aceasta este echivalent cu o redu-cere de aproximativ 670.000 de persoane. Ponderea populației cu vârsta aptă de muncă (vârsta 15-64 ani) a crescut

32


de la 66 la sută la 71 la sută în perioadă, creând un dividend demografic pentru economie. Aceasta a avut loc în principal din cauza unui declin destul de rapid al ponderii populației sub vârsta aptă de muncă, de la 24 la sută în 2000 la 17 la sută în 2015. Ponderea populației cu vârsta aptă de muncă (vârsta de 65+ ani) a crescut moderat, de la 10 la sută în 2000 până la 12 la sută în 2015 (Figura 72). În consecință, atât raportul de dependență pentru copii și raportul de dependență totală a scăzut în timpul perioadei, în timp ce raportul de dependență pentru limita de vârstă a crescut ușor, oferind condiții demografice favorabile pentru creșterea economică. Cu toate acestea, se așteaptă eventual că situația se va inversa în cele din urmă, odată ce cohortele mari se apropie de vârsta de pensionare. Până în 2030, ponderea persoanelor în etate va crește rapid până la 17 la sută, mai mult decât ponderea copiilor.

57

Figura72.Structurademografică,2000–30

Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza prognozelor populației mondiale: reviziurea 2015 (baza de date), Direcțiapopulație,Departamentulafacerieconomiceșisociale,NațiunileUnite,NewYork,http://esa.un.org/unpd/wpp/.Notă:Prognozapopulațieiestebazatăpefertilitateamedie,mortalitateanormalășiunscenariunormaldemigrație,carepresupunecărateledefertilitateurmeazăotendințădelaînaltălaredusă,apoifluctueazăînjurulrateideînlocuire(2,1copiiperfemeie),întimpcesperanțadeviațălanaștereșimigrațiaurmeazătendințeleistoriceînfiecarețară.EstimărilenuincludTransnistria.Dacă aceste tendințe vor continua, Moldova se va confrunta cu provocăridemografice austere, care afectează perspectivele de creștere și prosperitatepartajată. Populația seașteaptă să scadă cu încă25 la sută, saucu1,2milioaneoameni,pânăîn2060.Deoarecereducereavaficoncentratăînrândulpopulațieitinere,societateamoldovenească va fi, de asemenea, mult mai îmbătrânită (Figura 73). Pondereapersoanelorînetateseașteaptăsăcreascădela12lasutăla30lasutăînperioada2015‐60, și femeile cu varsta de 60 și 70 ani vor reprezenta un segmentmajor al populației.Accelerarea îmbătrânirii populației este de natură să exercite o presiune asupraprogreselorînregistrateînraportcucreștereaeconomicășiprosperitateapartajată.Figura73.Piramidavârstă‐gen,2015–60 Bărbați Femei

Persoane,1.000 Sursă:CalculeleBănciiMondiale înbazaprognozelorpopulațieimondiale: revizuireadin2012 (bazadedate),Direcțiapopulație,Departamentulafacerieconomiceșisociale,NațiunileUnite,NewYork,http://esa.un.org/unpd/wpp/.Notă:Prognozapopulațieiestebazatăpefertilitateamedie,mortalitateanormalășiunscenariunormaldemigrație,carepresupunecărateledefertilitateurmeazăotendințădelaînaltălaredusă,apoifluctueazăînjurulrateideînlocuire(2,1copiiperfemeie),întimpcesperanțadeviațălanaștereșimigrațiaurmeazătendințeleistoriceînfiecarețară.EstimărilenuincludTransnistria.Participarearedusăaforțeidemuncășiopopulațiecuvârstădemuncăînscădereauconduslaoratădedependențămare.Moldovaareunadintrecelemaireduseratede

10% 12% 17%

66%71% 67%

24%17%

15%

-

1,000

2,000

3,000

4,000

5,000

2000 2015 2030

Mii

pers

oane

CopiiVârsta aptă de muncăPersoane în etate

Dacă aceste tendințe vor continua, Moldova se va confrunta cu provocări demografice austere, care afec-tează perspectivele de creștere și prosperitate partajată. Populația se așteaptă să scadă cu încă 25 la sută, sau cu 1,2 milioane oameni, până în 2060. Deoarece reducerea va fi concentrată în rândul populației tinere, socie-tatea moldovenească va fi, de asemenea, mult mai îmbătrânită (Figura 73). Ponderea persoanelor în etate se așteaptă să crească de la 12 la sută la 30 la sută în perioada 2015-60, și femeile cu varsta de 60 și 70 ani vor re-prezenta un segment major al populației. Accelerarea îmbătrânirii populației este de natură să exercite o presi-une asupra progreselor înregistrate în raport cu creșterea economică și prosperitatea partajată.

57

Figura72.Structurademografică,2000–30

Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza prognozelor populației mondiale: reviziurea 2015 (baza de date), Direcțiapopulație,Departamentulafacerieconomiceșisociale,NațiunileUnite,NewYork,http://esa.un.org/unpd/wpp/.Notă:Prognozapopulațieiestebazatăpefertilitateamedie,mortalitateanormalășiunscenariunormaldemigrație,carepresupunecărateledefertilitateurmeazăotendințădelaînaltălaredusă,apoifluctueazăînjurulrateideînlocuire(2,1copiiperfemeie),întimpcesperanțadeviațălanaștereșimigrațiaurmeazătendințeleistoriceînfiecarețară.EstimărilenuincludTransnistria.Dacă aceste tendințe vor continua, Moldova se va confrunta cu provocăridemografice austere, care afectează perspectivele de creștere și prosperitatepartajată. Populația seașteaptă să scadă cu încă25 la sută, saucu1,2milioaneoameni,pânăîn2060.Deoarecereducereavaficoncentratăînrândulpopulațieitinere,societateamoldovenească va fi, de asemenea, mult mai îmbătrânită (Figura 73). Pondereapersoanelorînetateseașteaptăsăcreascădela12lasutăla30lasutăînperioada2015‐60, și femeile cu varsta de 60 și 70 ani vor reprezenta un segmentmajor al populației.Accelerarea îmbătrânirii populației este de natură să exercite o presiune asupraprogreselorînregistrateînraportcucreștereaeconomicășiprosperitateapartajată.Figura73.Piramidavârstă‐gen,2015–60 Bărbați Femei

Persoane,1.000 Sursă:CalculeleBănciiMondiale înbazaprognozelorpopulațieimondiale: revizuireadin2012 (bazadedate),Direcțiapopulație,Departamentulafacerieconomiceșisociale,NațiunileUnite,NewYork,http://esa.un.org/unpd/wpp/.Notă:Prognozapopulațieiestebazatăpefertilitateamedie,mortalitateanormalășiunscenariunormaldemigrație,carepresupunecărateledefertilitateurmeazăotendințădelaînaltălaredusă,apoifluctueazăînjurulrateideînlocuire(2,1copiiperfemeie),întimpcesperanțadeviațălanaștereșimigrațiaurmeazătendințeleistoriceînfiecarețară.EstimărilenuincludTransnistria.Participarearedusăaforțeidemuncășiopopulațiecuvârstădemuncăînscădereauconduslaoratădedependențămare.Moldovaareunadintrecelemaireduseratede

10% 12% 17%

66%71% 67%

24%17%

15%

-

1,000

2,000

3,000

4,000

5,000

2000 2015 2030

Mii

pers

oane

CopiiVârsta aptă de muncăPersoane în etate

Participarea redusă a forței de muncă și o populație cu vârstă de muncă în scădere au condus la o rată de dependență mare. Moldova are una dintre cele mai reduse rate de ocupare din regiune. Este a treia după Bosnia și Herțegovina și Kosovo. Aceasta este generată de scăderea persistentă a participării forței de muncă

33


atât între bărbați, cât și între femei (vedeți mai sus). Ca urmare, țara are un raport excepțional de mare de dependență. În medie, există 1,6 adulți inactivi pentru fiecare adult activ (Figura 74).

Figura 74. Raportul de dependență pentru adulți (15+): populația inactivă față de populația activă, 2013

58

ocupare din regiune. Este a treia după Bosnia și Herțegovina și Kosovo. Aceasta estegenerată de scăderea persistentă a participării forței demuncă atât între bărbați, cât șiîntre femei (vedeți mai sus). Ca urmare, țara are un raport excepțional de mare dedependență.Înmedie,există1,6adulțiinactivipentrufiecareadultactiv(Figura74).Figura74.Raportuldedependențăpentruadulți(15+):populațiainactivăfațădepopulațiaactivă,2013

Sursă:Bussolo,KoettlșiSinnott2015.Dincauzaîmbătrâniriipopulațieișiasituațieipepiațamuncii,susținereasistemuluide pensii presupune o sarcină fiscală sporită. Cheltuielile de pensii au crescutsubstanțial.Costulpensiiloracrescutde la5lasutăpânăla8 lasutădinPIBînperioada2002‐14, care a alimentat deficitul fiscal de până la 1 la sută din PIB. Cheltuielile suntrelativ mai mari decât în multe țări europene, care sunt mai avansate în dezvoltareaeconomicășicaracterizateprinmaipuțineproblemedeîmbătrânireapopulației,cumarfiCroația, Estonia și Republica Slovacă.43Din cauza creșterii ponderii populației în etate șiscăderiipopulațieicuvârstaaptădemuncă,raportuldedependențăalsistemuluidepensii(numărulcontribuabililorperpensionar)seașteaptăsăcreascădela77lasutăpânălaunmaximde108lasutăînperioada2014‐55(Figura75).Migranțiidemuncănuautendințade a contribui la sistemul de pensii, accentuând scăderea ratelor contribuțiilor la pensii.Deoarece inactivitatea și informalitatea se extind, mai puține persoane vor contribui lasistemuldepensiiși,prinurmare,submineazădurabilitateasistemuluișireducacoperireacupensiiapensionarilor(Figura76).


0.00.20.40.60.81.01.21.41.6

Kaz

ahst

anTa

djik

istan

Kîrg

îzst

anA

zerb

aidjan

Geo

rgia

fede

rația

Rusă

Arm

enia

Est

onia

Uzb

ekist

anTu

rkm

enist

anLi

tuan

iaLe

toni

aSl

ovac

iaU

crain

aRe

publ

ica C

ehă

Slov

enia

Polo

nia

Rom

ânia

Belar

usA

lban

iaM

aced

onia

Bulg

aria

Serb

iaU

ngar

iaCr

oația

Mun

tene

gru

Turc

iaBo

snia și …

Mol

dova

Din cauza îmbătrânirii populației și a situației pe piața muncii, susținerea sistemului de pensii presupune o sarcină fiscală sporită. Cheltuielile de pensii au crescut substanțial. Costul pensiilor a crescut de la 5 la sută până la 8 la sută din PIB în perioada 2002-14, care a alimentat deficitul fiscal de până la 1 la sută din PIB. Chel-tuielile sunt relativ mai mari decât în multe țări europene, care sunt mai avansate în dezvoltarea economică și caracterizate prin mai puține probleme de îmbătrânire a populației, cum ar fi Croația, Estonia și Republica Slovacă.43 Din cauza creșterii ponderii populației în etate și scăderii populației cu vârsta aptă de muncă, rapor-tul de dependență al sistemului de pensii (numărul contribuabililor per pensionar) se așteaptă să crească de la 77 la sută până la un maxim de 108 la sută în perioada 2014-55 (Figura 75). Migranții de muncă nu au tendin-ța de a contribui la sistemul de pensii, accentuând scăderea ratelor contribuțiilor la pensii. Deoarece inactivita-tea și informalitatea se extind, mai puține persoane vor contribui la sistemul de pensii și, prin urmare, submi-nează durabilitatea sistemului și reduc acoperirea cu pensii a pensionarilor (Figura 76).

59

Figura75.Raportuldedependențăalsistemuluidepensii,numărulpensionarilorpercontribuabil

Figura76.Acoperireacupensii,populațiapestevârstastandarddepensionare

Surse:BancaMondială2016c;calculeînbazaPROST,BancaMondială;dateleCaseiNaționaledeAsigurăriSociale.Micșorarearatelordeacoperirecupensiișideînlocuirepotsporirisculdesărăcielalimitadevârstă.Pensiileauunrol important înreducereasărăciei.Elesuntdeosebitdeimportante pentru reducerea sărăciei la limita de vârstă. Fără pensii, rata sărăciei înMoldova ar fi crescut cu un factor de 11 în ansamblu și un factor de 14 în rândulpersoanelor în etate.44Ratelede înlocuire– raportuldepensiipentru limitadevârstă lasalariul mediu – sunt deja reduse și au o tendință de scădere din cauza scăderiicontribuțiilor(Figura77șiFigura78).Soluționareaacesteiprovocărinecesităreformemaiampleșinusepoatebazapebugetuldestatpentruaacoperidiferențadintrecontribuțiișiprestații.Figura77.Rateledeînlocuire,țăriselectate Figura78.Rateledeînlocuire,2013–2069

Sursă:BancaMondială2016c. Surse:BancaMondială 2016c;calculeînbazaPROST,BancaMondială;rapoartesociale.


60%

70%

80%

90%

100%

110%

2014

2018

2022

2026

2030

2034

2038

2042

2046

2050

2054

2058

2062

2066

2070

30%40%50%60%70%80%90%

100%

2014

2018

2022

2026

2030

2034

2038

2042

2046

2050

2054

2058

2062

2066

2070

010203040506070

2011 2030

0%5%

10%15%20%25%30%

2013

2017

2021

2025

2029

2033

2037

2041

2045

2049

2053

2057

2061

2065

2069

Micșorarea ratelor de acoperire cu pensii și de înlocuire pot spori riscul de sărăcie la limita de vârstă. Pensiile au un rol important în reducerea sărăciei. Ele sunt deosebit de importante pentru reducerea sărăci-ei la limita de vârstă. Fără pensii, rata sărăciei în Moldova ar fi crescut cu un factor de 11 în ansamblu și un factor de 14 în rândul persoanelor în etate.44 Ratele de înlocuire – raportul de pensii pentru limita de vârstă la salariul mediu – sunt deja reduse și au o tendință de scădere din cauza scăderii contribuțiilor (Figura 77 și Figura 78). Soluționarea acestei provocări necesită reforme mai ample și nu se poate baza pe bugetul de stat pentru a acoperi diferența dintre contribuții și prestații.43 BancaMondială(2016c).44 BancaMondială(2016c).

34


59

Figura75.Raportuldedependențăalsistemuluidepensii,numărulpensionarilorpercontribuabil

Figura76.Acoperireacupensii,populațiapestevârstastandarddepensionare

Surse:BancaMondială2016c;calculeînbazaPROST,BancaMondială;dateleCaseiNaționaledeAsigurăriSociale.Micșorarearatelordeacoperirecupensiișideînlocuirepotsporirisculdesărăcielalimitadevârstă.Pensiileauunrol important înreducereasărăciei.Elesuntdeosebitdeimportante pentru reducerea sărăciei la limita de vârstă. Fără pensii, rata sărăciei înMoldova ar fi crescut cu un factor de 11 în ansamblu și un factor de 14 în rândulpersoanelor în etate.44Ratelede înlocuire– raportuldepensiipentru limitadevârstă lasalariul mediu – sunt deja reduse și au o tendință de scădere din cauza scăderiicontribuțiilor(Figura77șiFigura78).Soluționareaacesteiprovocărinecesităreformemaiampleșinusepoatebazapebugetuldestatpentruaacoperidiferențadintrecontribuțiișiprestații.Figura77.Rateledeînlocuire,țăriselectate Figura78.Rateledeînlocuire,2013–2069

Sursă:BancaMondială2016c. Surse:BancaMondială 2016c;calculeînbazaPROST,BancaMondială;rapoartesociale.


60%

70%

80%

90%

100%

110%

2014

2018

2022

2026

2030

2034

2038

2042

2046

2050

2054

2058

2062

2066

2070

30%40%50%60%70%80%90%

100%

2014

2018

2022

2026

2030

2034

2038

2042

2046

2050

2054

2058

2062

2066

2070

010203040506070

2011 2030

0%5%

10%15%20%25%30%

2013

2017

2021

2025

2029

2033

2037

2041

2045

2049

2053

2057

2061

2065

2069

Remitențele: factori determinanți nesustenabili ai reducerii sărăciei și prosperității partajateRemitențele sunt un motor nesustenabil al creșterii economice în Moldova.45 Veniturile din remitențe pot fi extrem de volatile, iar aceasta afectează în special gospodăriile care depind foarte mult de ele. O mare parte a remitențelor recepționate în Moldova sunt transmise din UE și Rusia. Remitențele s-au redus considerabil în timpul crizei financiare din 2008-09 și au fost în scădere din 2013 (Figura 79). Din cauza încetinirii activității economice a Rusiei din 2014, remitențele în Republica Moldova s-au redus cu 30 la sută în 2015. Cea mai mare reducere a fost înregistrată în transferul de ruble. Impactul creșterii lente asupra remitențelor măsurate în do-lari SUA a fost determinat de efectele de evaluare ale aprecierii dolarului față de valutele țărilor-sursă ale remi-tențelor (care contribuie cu 13,8 puncte procentuale la scăderea totală a transferurilor în 2015), în special rubla rusească, precum și de reducerea transferurilor reale (16,2 puncte procentuale). Multe gospodării depind în mare măsură de veniturile din remitențe pentru consum; astfel, fluxurile mai mici pot împiedica un astfel de consum. Mai puține venituri valutare în rândul gospodăriilor și exportatorilor autohtoni datorită remitențelor în scădere alimentează, de asemenea, presiunile inflaționiste, afectând în continuare bunăstarea gospodăriilor casnice. Fluxurile de remitențe nu sunt susceptibile de a continua să se extindă într-un ritm rapid ca și în trecut, având în vedere ponderea deja ridicată a populației Moldovei în străinătate și faptul că a doua generație de migranți poate fi mai puțin atașată de țara lor și, astfel, poate reduce volumul remitențelor.

61

Figura79.RemitențeleînMoldova,1995–2015

Surse:WorldBankDevelopmentEconomicsProspectsGroup;dateledin2015:BancaNaționalăaMoldovei,bazadedateWorldEconomicOutlook,FondulMonetarInternațional,Washington,DC,http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2011/02/weodata/index.aspx.

Volatilitatea cauzată de șocurile climatice este în ascensiune, în special în rândulpersoanelorsăraceșiacelormaisărace40lasutădinpopulațieSectorulagricol,careesteesențialpentruexistențapersoanelorsăracedinmediulrural, este foarte volatil. Episoadele de secetă, cel mai recent în vara anului 2015,genereazătotmaimultfluctuațiiînvaloareaadăugatăaagriculturii,consumulcasnicșiPIBtotal (Figura 80). Majoritatea gospodariilor agricole suntmicile gospodării agricole, caretind să fiemai sărace și aumai puțină protecție împotriva șocurilor. Peste o treime dintotalul gospodariilor agricole au raportat că s‐au confruntat cu dificultăți în raport cuplățilepentruproduselealimentarenecesarepentruaasiguranutrițiadecentăamembrilorgospodăriei față de anul precedent. Cifrele sunt mai mari în rândul gospodăriilor carepractică agricultura de subzistență. Gospodăriile care practică agricultura de subzistențaconsumămaimultde99lasutădinproducțiaagricolă,întimpcealtegospodăriiagricolemiciconsumăînjurde80lasută.Aceastaînseamnăcăpuținrămânepentrugenerareadevenituri.46 46Möllersetal.(2016).

0

500

1000

1500

2000

2500

0

5

10

15

20

25

30

35

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Remitențe (dreapta) Remitențe ca pondere din PIB (stânga)


35


Volatilitatea cauzată de șocurile climatice este în ascensiune, în special în rândul persoanelor sărace și a celor mai sărace 40 la sută din populațieSectorul agricol, care este esențial pentru existența persoanelor sărace din mediul rural, este foarte vo-latil. Episoadele de secetă, cel mai recent în vara anului 2015, generează tot mai mult fluctuații în valoarea adăugată a agriculturii, consumul casnic și PIB total (Figura 80). Majoritatea gospodariilor agricole sunt micile gospodării agricole, care tind să fie mai sărace și au mai puțină protecție împotriva șocurilor. Peste o treime din totalul gospodariilor agricole au raportat că s-au confruntat cu dificultăți în raport cu plățile pentru produsele alimentare necesare pentru a asigura nutriția decentă a membrilor gospodăriei față de anul precedent. Cifrele sunt mai mari în rândul gospodăriilor care practică agricultura de subzistență. Gos-podăriile care practică agricultura de subzistența consumă mai mult de 99 la sută din producția agricolă, în timp ce alte gospodării agricole mici consumă în jur de 80 la sută. Aceasta înseamnă că puțin rămâne pentru generarea de venituri.46

62

Figura80.ValoareaadăugatăînagriculturășicreștereaPIB,2001–14

Sursă:BancaMondială2016b,utilizândestimărileBănciiMondialeînbazaconturilornaționale.Structuraveniturilorînseamnăcăsăraciișicelemaisărace40lasutădinpopulațiesuntmaivulnerabile ladiferite șocuri.Persoanelesăraceși celemaisărace40 la sutădinpopulațiedepindmaimult decât cei nesăraci și top60 la sutăde veniturile agricole,pensii și asistență socială. Ponderea înaltă a veniturilor agricole în totalul veniturilorgospodăriilor‐19,2lasutăînrândulcelorsăraciși22,9lasutăînrândulcelormaisărace40 la sută ‐ face aceste venituri mai volatile și vulnerabile la factorii externi, cum ar ficondițiile meteorologice și fluctuațiile prețurilor la produsele alimentare. Printregospodăriile agricole, gospodăria medie nesăracă are 2,8 surse de venit, în timp cegospodăria săracămedie are 2,3 surse de venit, iar multe gospodării sărace se bazeazăaproape exclusiv pe o singură sursă de venit. Importanța relativă a diferitelor surse devenit din totalul veniturilor este reflectată prin aplicarea unui indice Hirschman‐Herfindahl.47De‐a lungul anilor, gospodăriile sărace sunt caracterizateprintr‐ovaloareaindicelui Hirschman‐Herfindahlmaimare, ceea ce indică o concentrațiemai puternică afluxurilor de venituri în mai puține surse.48 Aceasta reflectă, de asemenea, lipsaoportunităților neagricole în zonele rurale. Încetinirea creșterii salariilor neagricole șivolatilitateavenituriloragricole,cuplatăcucreșterealimitatăaocupăriiforțeidemuncă,aînsemnat căpondereaveniturilordinmuncăa fost în scădere în rândul celor săraci și alcelormaisărace40lasută.Deexemplu,printreceisăraci,pondereaveniturilorneagricoledinmuncă în totalul veniturilor a crescutde la 38 la sutăpână la34 la sută înperioada2007‐14. Fără sprijin fiscal, veniturile celor săraci și a celor mai sărace 40 la sută dinpopulație nu pot crește ca în perioada 2007‐14; de fapt, ele chiar se pot contracta. Înschimb,persoanelenesăraceșitop60lasutăauocomponențădeveniturimaisănătoasă.Elesebazeazămaimultpevenituldirectdinmuncășiremitențe.

47VedețiHerfindahl(1950);Hirschman(1945,1964).48Möllersetal.(2016).

-25

-15

-5

5

15

25

35

45

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

VBA în agricultură, de la an la an Creșterea PIB, de la an la an

Structura veniturilor înseamnă că săracii și cele mai sărace 40 la sută din populație sunt mai vulnerabile la diferite șocuri. Persoanele sărace și cele mai sărace 40 la sută din populație depind mai mult decât cei nesă-raci și top 60 la sută de veniturile agricole, pensii și asistență socială. Ponderea înaltă a veniturilor agricole în totalul veniturilor gospodăriilor - 19,2 la sută în rândul celor săraci și 22,9 la sută în rândul celor mai sărace 40 la sută - face aceste venituri mai volatile și vulnerabile la factorii externi, cum ar fi condițiile meteorologice și fluctuațiile prețurilor la produsele alimentare. Printre gospodăriile agricole, gospodăria medie nesăracă are 2,8 surse de venit, în timp ce gospodăria săracă medie are 2,3 surse de venit, iar multe gospodării sărace se bazează aproape exclusiv pe o singură sursă de venit. Importanța relativă a diferitelor surse de venit din totalul venitu-rilor este reflectată prin aplicarea unui indice Hirschman-Herfindahl.47 De-a lungul anilor, gospodăriile sărace sunt caracterizate printr-o valoare a indicelui Hirschman-Herfindahl mai mare, ceea ce indică o concentrație mai puternică a fluxurilor de venituri în mai puține surse.48 Aceasta reflectă, de asemenea, lipsa oportunităților neagricole în zonele rurale. Încetinirea creșterii salariilor neagricole și volatilitatea veniturilor agricole, cuplată cu creșterea limitată a ocupării forței de muncă, a însemnat că ponderea veniturilor din muncă a fost în scăde-re în rândul celor săraci și al celor mai sărace 40 la sută. De exemplu, printre cei săraci, ponderea veniturilor neagricole din muncă în totalul veniturilor a crescut de la 38 la sută până la 34 la sută în perioada 2007-14. Fără sprijin fiscal, veniturile celor săraci și a celor mai sărace 40 la sută din populație nu pot crește ca în perioada 2007-14; de fapt, ele chiar se pot contracta. În schimb, persoanele nesărace și top 60 la sută au o componență de venituri mai sănătoasă. Ele se bazează mai mult pe venitul direct din muncă și remitențe.

Legate parțial la șocurile climatice, fluctuațiile prețurilor la alimente îi afectează pe cei săraci în mod disproporționat. În 2014, cei săraci au cheltuit 60 la sută din cheltuielile de consum pe produse alimentare, ♥46 Möllersetal.(2016).47 VedețiHerfindahl(1950);Hirschman(1945,1964).48 Möllersetal.(2016).

36


comparativ cu 45 la sută în rândul persoanelor nesărace. În schimb, persoanele nesărace au cheltuit mai mult din cheltuielile de consum pe servicii și bunuri de folosință îndelungată (Figura 81). Aceleași modele sunt observate în rândul celor mai sărace 40 la sută și top 60 la sută (Figura 82). In ultimii ani, prețurile la produse alimentare au crescut mult mai mult decât prețurile serviciilor (Figura 83). Aceste modificări ale prețurilor la produsele alimentare îi afectează pe cei săraci și cele mai sărace 40 la sută din populație mult mai mult, reducând potențial cheltuielile pentru alte necesități, inclusiv asistență medicală și educație, care sunt importante pentru bunăstarea pe termen lung.

63

Legateparțiallașocurileclimatice,fluctuațiileprețurilorlaalimenteîiafecteazăpecei săraci în mod disproporționat. În 2014, cei săraci au cheltuit 60 la sută dincheltuielile de consum pe produse alimentare, comparativ cu 45 la sută în rândulpersoanelornesărace.Înschimb,persoanelenesăraceaucheltuitmaimultdincheltuieliledeconsumpeserviciișibunuridefolosințăîndelungată(Figura81).Aceleașimodelesuntobservateînrândulcelormaisărace40lasutășitop60lasută(Figura82).Inultimiiani,prețurilelaprodusealimentareaucrescutmultmaimultdecâtprețurileserviciilor(Figura83).Acestemodificărialeprețurilorlaproduselealimentareîiafecteazăpeceisăracișicelemaisărace40 lasutădinpopulațiemultmaimult,reducândpotențialcheltuielilepentrualte necesități, inclusiv asistență medicală și educație, care sunt importante pentrubunăstareapetermenlung.Figura81.Structuraconsumuluipersoanelorsăraceșinesărace


Figura 82.Structuraconsumuluicelormaisărace40lasutășitop60lasută


0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%


2007 2014

Alimente Îmbrăcăminte Locuință

Servicii Altele

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

T60 B40 T60 B40

2007 2014

Alimente Îmbrăcăminte Locuință

Servicii Altele

64

Figura83.Indicatoriiprețurilordeconsum,delaanlaan,2007–15

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazadatelorBNS.

-10

-5

0

5

10

15

20

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Produse alimentare Produse nealimentare Servicii

37


Concluzii

Moldova a înregistrat progrese în raport cu reducerea sărăciei și creșterea prosperității partajate. Cu toate acestea, factorii determinanți ai acestor progrese în trecut sunt susceptibili de a exercita un impact mult mai limitat.• În afară de creșterea salariilor neagricole, pensiile au fost cel mai mare factor care contribuie la creșterea

veniturilor în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație și la reducerea sărăciei. Totuși, pensiile nu sunt cele mai eficiente mijloace de țintire a celor mai nevoiași. Mai mult ca atât, ținând cont de îmbătrâ-nirea populației, forța de muncă în scădere și, în prezent, ratele reduse de ocupare și productivitate a muncii, creșterea cheltuielilor de pensii vor fi nesustenabile din punct de vedere fiscal.49

• Remitențele sunt volatile și au puține șanse să sporească în continuare ritmul înalt din trecut, având în vedere contextul extern și ponderea deja ridicată a populației care locuiește în străinătate.

Consolidarea piețelor interne ale muncii devine, astfel, mai importantă în efortul de a menține progresele spre atingerea obiectivelor gemene de reducere a sărăciei și promovare a prosperității partajate și de a abor-da problemele asociate cu o populație în curs de îmbătrânire într-o manieră durabilă din punct de vedere fiscal. Analiza însoțitoare „Diagnosticul locurilor de muncă în Moldova” explorează detaliat principalele provocări cu care se confruntă piața muncii și domeniile pentru eventuale acțiuni. Abordarea problemelor legate de guvernare, care sunt în centrul atenției în Moldova în ultimii ani, este esențială pentru crearea unui mediu, în care sunt posibile reformele necesare și crearea de locuri de muncă favorizate de sectorul privat.Din cauza ponderii mari a populației, în special a celor sărace și a celor mai sărace 40 la sută, în zonele ru-rale și în sectorul agricol, asigurarea condițiilor favorabile în zonele rurale pentru dezvoltarea economiilor neagricole și agricole este esențială. Analiza însoțitoare „Transformarea structurală a gospodăriilor agricole mici și impactul asupra sărăciei și prosperității partajate” analizează principalele provocări în sectorul agri-col, concentrându-se asupra caracterului și potențialului, sau lipsei potențialului, în agricultura de proporții mici.Politicile de promovare a piețelor muncii mai sănătoase trebuie să țină cont și să vizeze provocările princi-pale, în măsura posibilităților, după cum urmează:• Îmbătrânirea: Țara trebuie să se pregătească pentru îmbătrânirea rapidă a populației. Până în 2060, se

estimează că populația va scădea cu 29 la sută, în timp ce ponderea persoanelor în etate (vârstele 65+ ani) se va tripla până la 30 la sută. Ținând cont de migrația substanțială, fertilitatea redusă și piețele muncii slabe, dividendul demografic ar putea dispărea înainte ca țara să culeagă beneficiile. Aceastage-nerează întrebări serioase cu privire la capacitatea societății și a economiei de a susține o populație în etate în creștere.50 Eforturile de a reduce mortalitatea la limita de vârstă, însoțită de politici de îmbună-tățire a educației și sănătății și de promovare a îmbătrânirii active, pot permite persoanelor să lucreze mai mult și să contribuie mai mult la economie.

• Disparitățile regionale: Lacunele în bunăstare și accesul la servicii în zonele urbane și rurale, precum și în rândul minorităților etnice, necesită un angajament mai activ din partea guvernului pentru a îmbu-nătăți prestarea și calitatea serviciilor în zonele izolate. În caz contrar, aceste bariere prezintă riscuri de aprofundare a inegalităților și de subminare a mobilității economice și armonizării în întreaga țară. Îm-bunătățirea accesului echitabil și a calității educației, în special în rândul celor mai puțin însăriți, este, de

49 BancaMondialădiscută(2016c)îndetaliisistemuldepensiișiopțiunilerelevante.50 BancaMondială(2016c)exploreazădtaliatprovocărileasociateîmbătrâniriiînMoldova.

38


asemenea, esențială pentru creșterea productivității și a posibilităților de a obține locuri de muncă. Echi-tatea în accesul la servicii, inclusiv la asistență medicală, fără cheltuielile actuale mari suportate direct, este, de asemenea, esențială pentru a permite persoanelor fizice să-și construiască capitalul uman.

• Vulnerabilitatea substanțială: Vulnerabilitatea la șocurile externe și climatice pare să fie în creștere, iar aceasta va afecta mai mult acele gospodării care depind de sectorul agricol. Cei săraci sunt expuși mai mult unor astfel de șocuri. Sunt necesare măsuri de atenuare pentru a ajuta gospodăriile să se adapteze la șocurile climatice. Asistența socială poate fi, de asemenea, îmbunătățită. Direcționarea asistenței soci-ale a fost îmbunătățită prin programul Ajutor Social și programul de alocații pentru încălzire în perioa-da rece a anului, deși acestea reprezintă încă o mică parte din totalul cheltuielilor și acoperă doar 4 la sută și, respectiv, 6 la sută din totalul populației. Există, de asemenea, necesitatea îmbunătățirii cadrului ge-neral de cheltuieli, inclusiv consolidarea programului pentru a oferi spațiu de extindere a acoperirii programelor de asistență socială.

Analizele precedente ale sărăciei și echității în Moldova indică provocări similare cu cele discutate în pre-zentul raport. Mai mult de un deceniu în urmă, un document similar a identificat provocări similare legate de lipsa de investiții suficiente în acumularea de capital uman de către cei săraci, inegalități spațiale mari în standardele de viață, dependența de pensii, creșterea inactivității și dependența de agricultura de subzisten-ță, migrația substanțială, și acoperirea slabă a asistenței sociale.51 Abordarea acestor provocări, o dată pentru totdeauna, este esențială pentru creșterea durabilă, reducerea sărăciei și prosperitatea partajată în următorii ani.

51 BancaMondială(2004).

39


Bibliografie

Alkire, Sabina, and James Foster. 2011. “Counting and Multidimensional Poverty Measurement.” Journal of Public Economics 95 (7–8): 476–87.Benjamin, Dwayne, Loren Brandt, Paul Glewwe, and Guo Li. 2002. “Markets, Human Capital, and Income Inequality in an Economy in Transition: The Case of Rural China.” In Inequality around the World, edited by Richard B. Freeman. International Economic Association Series. Houndsmills, Basingstoke, United King-dom: Palgrave-Macmillan.Berg, Claudia N., Uwe Deichmann, Yishen Liu, and Harris Selod. 2015. “Transport Policies and Develop-ment.” Policy Research Working Paper 7366, World Bank, Washington, DC.Bussolo, Maurizio, Johannes Koettl, and Emily Sinnott. 2015. Golden Aging: Prospects for Healthy, Active, and Prosperous Aging in Europe and Central Asia. Europe and Central Asia Studies Series. Washington, DC: World Bank.Cace, Sorin, Vasile Cantarji, Nicolae Sali, and Marin Alla. 2007. “The Situation of Roma in the Republic of Moldova.” United Nations Development Programme, Chișinău, Moldova.Cancho, César A., María E. Dávalos, Giorgia Demarchi, Moritz Meyer, and Carolina Sánchez-Páramo. 2015. “Economic Mobility in Europe and Central Asia: Exploring Patterns and Uncovering Puzzles.” Policy Re-search Working Paper 7173, World Bank, Washington, DC.Dang, Hai-Anh, Peter Lanjouw, Jill Luoto, and David McKenzie. 2011. “Using Repeated Cross-Sections to Ex-plore Movements in and out of Poverty.” Policy Research Working Paper 5550, World Bank, Washington, DC.Datt, Gaurav, and Martin Ravallion. 1992. “Growth and Redistribution Components of Changes in Poverty Measures: A Decomposition with Applications to Brazil and India in the 1980s.” Journal of Development Economics 38 (2): 275–95.Dávalos, María E., and Moritz Meyer. 2015. “Moldova: A Story of Upward Economic Mobility.” Policy Re-search Working Paper 7167, World Bank, Washington, DC.Duncan, Tyrrell. 2007. “Findings from Studies of Poverty Impacts of Road Projects.” Asian Development Bank, Manila. http://www.adb.org/sites/default/files/evaluation-document/35848/files/sape-prc-impacts-road-projects.pdf.Emran, M. Shahe, and Zhaoyang Hou. 2013. “Access to Markets and Rural Poverty: Evidence from House-hold Consumption in China.” Review of Economics and Statistics 95 (2), 682–97.Foster, James, Joel Greer, and Erik Thorbecke. 1984. “A Class of Decomposable Poverty Measures.” Econome-trica 52 (3): 761–66.Herfindahl, Orris C. 1950. “Concentration in the U.S. Steel Industry.” PhD dissertation, Columbia Univer-sity, New York.Hirschman, Albert O. 1945. National Power and the Structure of Foreign Trade. Berkeley, CA: University of California Press———. 1964. “The Paternity of an Index.” American Economic Review 54 (5): 761–62.

40


Hristev, Eugene, Georgeta Mincu, Maya Sandu, and Mateusz Walewski. 2009. “The Effects of Migration and Remittances in Rural Moldova.” CASE Network Studies and Analyses 389, CASE-Center for Social and Eco-nomic Research, Warsaw.ILO (International Labour Organization). 2012. “Moldova and Ukraine: Effective Governance of Labour Migration and Its Skill Dimensions.” ILO, Geneva.Kupets, Olga. 2016. “Road connectivity, welfare and labor market outcomes in rural Moldova.” Background paper for the Moldova Poverty Assessment, World Bank, Washington, DC.Lucke, Matthias, Toman Omar Mahmoud, and Pia Pinger. 2007. “Patterns and Trends of Migration and Remittances in Moldova.” June, International Organization for Migration, Chișinău, Moldova.Möllers, Judith, Thomas Herzfeld, Simone Piras, and Axel Wolz. 2016. “Structural Transformation of Mol-dovan Small-Holder Agriculture and Its Poverty and Shared Prosperity Impacts.” Background paper for the Moldova Poverty Assessment, World Bank, Washington, DC.Molodikova, Irina. 2008. “Trends in the Field of Social Policies and Welfare Reforms in Ukraine and Moldo-va.” Background Report 3, Centro Studi di Politica Internazionale, Rome.Moroz, Victor, Alexandru Stratan, Anatolie Ignat, Eugenia Lucasenco. 2015. “Country Report: Republic of Moldova.” Agricistrade research report (March), National Institute for Economic Research, Chișinău, Mol-dova.Prohnițchi, Valeriu, and Adrian Lupușor. 2013. “Options for Harnessing Emigrants’ Remittances and Savin-gs for the Development of the Republic of Moldova.” February–April, International Organization for Migra-tion and United Nations Development Programme, Chișinău, Moldova.Prokhorova, Anna. 2016. “Migration and Remittances in Moldova.” Background paper for the Moldova Poverty Assessment, World Bank, Washington, DC.Ronnås, Per. 2015. “Productive Employment in Moldova: Trends and Challenges.” Background paper for the Moldova Poverty Assessment, World Bank, Washington, DC.Starkey, Paul, and John Hine. 2014. “Poverty and Sustainable Transport: How Transport Affects Poor People, with Policy Implications for Poverty Reduction, a Literature Review.” Overseas Development Institute, UN‐Habitat, Partnership on Sustainable Low Carbon Transport, and U.K. Department for International Develo-pment, London.Volk, Tina, Emil Erjavec, Ilona Rac, and Miro Rednak. 2015. “Agricultural Policy in the European Union’s Eastern Neighbours.” Agricistrade research report, University of Ljubljana, Slovenia.Vremiș, Maria, Viorica Craievschi-Toartă, Eugeniu Burdelnii, Anne Herm, and Michel Poulain. 2012. Ex-tended Migration Profile of the Republic of Moldova. Chișinău, Moldova: International Organization for Mi-gration.World Bank. 2004. “Recession, Recovery, and Poverty in Moldova.” Report 28024-MD, World Bank, Washin-gton, DC.———. 2014. “Informal Employment in Moldova: Characteristics and Policy Measures.” Policy Note, World Bank, Washington, DC.———. 2015a. “Republic of Moldova: Food Security Assessment; Analysis of the Current Situation and Next Steps. Report ACS13175, World Bank, Washington, DC.———. 2015b. “How to Reduce Out-of-Pocket Payments (Oops) in the Health Sector in Moldova?” Policy Note, World Bank, Washington, DC.———. 2016a. “Moldova Macro Poverty Outlook.” April, World Bank, Washington, DC.———. 2016b. Moldova Systematic Country Diagnostic. World Bank Report. Washington, DC: World Bank.———. 2016c. Economic Security of the Elderly in Moldova. World Bank Report. Washington, DC: World Bank.

41


Anexa A. Caracteristicile persoanelor sărace și ale celor mai sărace 40 la sută din populație

Tabelul A.1. Proporția populației și Gini, conform locației2007 2014

Rata sărăciei

Decalajul sărăciei

Decalajul sărăciei la pătrat Gini

Rata sărăciei

Decalajul sărăciei

Decalajul sărăciei la pătrat Gini

Total 25,8 5,9 2,1 29,8 11,4 1,5 0,3 23,4Urban 18,4 3,6 1,1 29,4 5,0 0,5 0,1 22,7Rural 31,3 7,6 2,8 28,4 16,3 2,3 0,5 21,6Nord 30,4 6,9 2,3 27,1 11,6 1,6 0,4 21,6Centru 30,2 7,5 2,8 30,7 14,9 1,8 0,4 22,4Sud 29,5 6,6 2,3 27,7 16,7 2,4 0,5 20,8Chișinău 11,4 2,2 0,7 28,2 2,6 0,4 0,1 22,9

Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC

Tabelul A.2. Proporția populației, pe gospodării și caracteristici individuale2007 2014

Rata sărăcieiDistribuția săracilor

Distribuția populației Rata sărăciei

Distribuția săracilor

Distribuția populației

LocațieUrban 18,4 30,0 42,2 5,0 18,8 43,2Rural 31,3 70,0 57,8 16,3 81,2 56,8Nord 30,4 34,9 29,7 11,6 29,8 29,2Centru 30,2 33,2 28,4 14,9 36,7 28,1Sud 29,5 21,9 19,2 16,7 28,0 19,1Chișinău 11,4 10,0 22,8 2,6 5,5 23,6Genul capului gospodărieiBărbat 25,9 66,1 66,0 12,1 69,6 65,9Femeie 25,7 33,9 34,0 10,2 30,4 34,1Vârsta capului gospodăriei15-19 4,9 0,1 0,4 1,9 0,3 1,720-24 15,0 1,3 2,2 4,6 2,1 5,325-29 17,0 3,1 4,7 9,2 5,6 6,930-34 21,1 6,4 7,8 9,4 6,9 8,435-39 24,7 9,6 10,0 12,6 10,8 9,840-44 23,9 10,1 10,9 9,6 8,8 10,445-49 24,1 13,3 14,3 13,4 15,4 13,050-54 25,0 13,3 13,8 9,8 11,7 13,6

42


2007 2014





55-59 23,9 10,8 11,7 13,4 13,0 11,160-64 28,7 5,9 5,3 14,7 25,2 19,665+ 35,5 26,1 19,0Studiile capului gospodărieiPrimare 41,4 40,4 25,2 21,1 42,0 22,7Secundare 26,8 17,5 16,9 12,0 18,5 17,7Superioare 18,8 42,1 57,9 7,5 39,5 59,7Grupul de vârstă0-13 28,2 18,6 17,1 13,0 17,4 15,314-14 28,8 2,2 1,9 18,0 1,9 1,215-19 24,4 8,6 9,1 10,7 5,9 6,320-24 21,1 6,8 8,4 10,1 5,4 6,125-29 21,4 5,0 6,0 6,9 4,1 6,730-34 23,0 5,2 5,8 12,2 5,8 5,435-39 25,0 5,4 5,6 10,4 4,7 5,240-44 24,2 5,4 5,8 12,8 6,3 5,645-49 24,1 7,2 7,7 9,8 5,4 6,350-54 21,7 6,6 7,8 11,3 8,6 8,755-59 23,0 6,4 7,1 9,5 7,6 9,160-64 27,4 4,0 3,7 10,8 7,7 8,265+ 34,7 18,7 13,9 13,8 19,1 15,9Studii (adulții 15+)Primare 33,3 59,1 45,9 16,7 60,8 41,6Secundare 24,4 15,7 16,7 11,4 16,3 16,3Superioare 17,4 25,2 37,5 6,2 22,9 42,0Situația ocupării (adulți 15+)Angajați 22,0 47,5 54,5 9,6 49,5 56,8

Șomeri 34,7 4,4 3,2 16,3 4,1 2,8

Inactivi 28,7 48,1 42,3 12,7 46,4 40,4Numărul copiilor de 0-14 aniFără copii 23,7 46,4 50,7 10,6 52,8 57,01 22,6 22,6 25,8 8,0 16,1 23,02 29,6 20,2 17,6 15,0 20,5 15,63 sau ami mulți copii 47,0 10,7 5,9 27,9 10,7 4,4

Mărimea gospodăriei1 25,8 8,1 8,1 9,0 9,2 11,62 23,8 20,1 21,8 10,7 27,1 29,0

43


2007 2014





3 17,4 15,6 23,2 7,6 13,7 20,74 23,7 23,3 25,4 11,1 21,4 21,95 35,7 17,6 12,7 19,3 19,0 11,36 40,8 9,1 5,8 19,5 7,1 4,17 sau mai mult 53,0 6,1 3,0 20,8 2,5 1,4

Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC.

Tabelul A.3. Distribuția bunăstării, conform chintilelor, locației și caracteristicilor capului gospodăriei2007 2014

Q1 Q2 Q3 Q4 Q5 Q1 Q2 Q3 Q4 Q5LocațiaUrban 12,3 16,5 19,3 23,6 28,3 9,8 14,9 19,5 25,1 30,8Rural 25,6 22,6 20,5 17,4 14,0 27,8 23,9 20,3 16,1 11,9Nord 22,4 23,0 21,8 19,4 13,5 20,1 21,4 22,9 20,5 15,1Centru 24,9 20,7 19,0 17,4 18,0 25,9 22,7 19,9 16,5 15,1Sud 23,3 25,6 20,3 18,0 12,7 25,9 26,8 19,4 17,2 10,7Chișinău 7,9 10,6 18,6 25,7 37,2 8,0 9,5 16,9 25,9 39,7Genul capului gospodărieiBărbat 20,7 19,9 20,1 20,8 18,5 21,0 19,9 20,1 19,8 19,3Femeie 18,6 20,3 19,8 18,3 23,0 18,1 20,2 19,7 20,5 21,5Vârsta capului gospodăriei15-19 4,9 2,4 14,5 14,8 63,4 19,9 5,2 0,0 24,2 50,720-24 11,7 12,2 11,9 17,6 46,6 9,2 8,2 16,2 20,4 46,025-29 16,6 16,2 17,7 17,5 32,0 17,6 10,5 20,4 19,3 32,230-34 21,0 16,9 25,8 15,6 20,7 20,0 16,3 20,3 20,9 22,635-39 26,1 20,0 18,9 19,1 15,9 24,8 21,8 22,5 17,6 13,340-44 19,7 19,9 21,6 18,1 20,6 27,0 20,6 16,4 17,1 18,945-49 18,1 20,6 19,0 22,2 20,0 20,5 18,5 18,2 24,5 18,450-54 20,5 18,5 21,6 17,7 21,7 21,8 18,5 15,3 20,3 24,055-59 16,9 20,0 17,7 23,9 21,5 16,3 23,0 19,8 21,1 19,960-64 19,4 19,2 20,0 20,6 20,8 18,2 20,0 23,5 16,3 21,965+ 21,6 24,5 19,9 21,7 12,3 18,0 23,7 23,3 21,1 13,9Studiile capului gospodărieiPrimare 30,6 24,9 19,8 16,3 8,4 31,9 23,2 20,1 15,5 9,3Secundare 21,0 22,5 19,6 16,5 20,4 20,5 20,7 25,2 17,4 16,2Superioare 15,0 17,2 20,2 22,6 25,0 15,3 18,6 18,4 22,5 25,2

Sursă: Calculele Băncii Mondiale în baza CBGC.Notă: Persoanele sunt clasate conform consumului per locuitor.

44


Caracteristicile persoanelor și capurilor de gospodării, corelate cu situația sărăciei

Tabelul A.4. Caracteristicile gospodăriilor și individuale, corelate cu situația sărăciei

Corelația cu sărăcia Media populației2007 2014 2007 2014

Femei 0.00 −0.01 54.4% 54.3%(0.01) (0.00)

Grupul de vârstă (grup de referință = 0–14)15–24 0,01 0,01 17,5% 12,5%

(0,01) (0,01)25–34 −0,01 0,00 11,8% 12,2%

(0,01) (0,01)35–44 0,01 0,02* 11,4% 10,8%

(0,01) (0,01)45–54 0,03* 0,02** 15,5% 14,9%

(0,01) (0,01)55–64 0,06*** 0,03* 10,9% 17,2%

(0,02) (0,01)65+ 0,11*** 0,04** 13,9% 15,9%

(0,02) (0,02)Urban −0,10*** −0,11*** 42,2% 43,2%

(0,03) (0,02)Mărimea gospodăriei 0,04*** 0,01* 3,44 3,11

(0,01) (0,01)Numărul de copii 0,02 0,03** 0,82 0,69

(0,01) (0,01)Numărul de persoane în etate 0,05*** 0,03* 0,31 0,32

(0,02) (0,02)Constantă 0,12*** 0,09***

(0,03) (0,02)Observații 16.589 11.741R2 ajustat 0,051 0,042


45


Tabelul A.5. Caracteristicile capurilor de gospodării, corelate cu situația sărăciei

Corelația cu situația sărăciei Media populației2007 2014 2007 2014

Femei −0,01 −0,03** 34% 34,1%(0,02) (0,01)

Grupul de vârstă (grup de referință = 15–24)25–34 0,08** 0,06*** 12,4% 12,1%

(0,03) (0,02)35–44 0,14*** 0,09*** 20,9% 18,2%

(0,03) (0,02)45–54 0,13*** 0,10*** 28,1% 23,5%

(0,03) (0,02)55–64 0,10*** 0,08*** 17,0% 24,6%

(0,03) (0,02)65+ 0,10*** 0,05** 19,0% 19,6%

(0,04) (0,02)Studii (grup de referință = fără studii primare)Primare −0,09 0,03 6,0% 3,6%

(0,06) (0,11)Secundare incomplete −0,11 −0,14 17,5% 18,6%

(0,07) (0,11)Secundare complete −0,23*** −0,20* 16,9% 17,7%

(0,06) (0,12)Secundare profesionale −0,25*** −0,20* 26,2% 29,1%

(0,07) (0,11)Colegiu −0,31*** −0,27** 16,4% 14,7%

(0,07) (0,11)Universitate −0,37*** −0,28** 15,3% 16,0%

(0,06) (0,11)Sectorul ocupării (grup de referință = inactiv sau șomer)Agricultură 0,01 0,03 32,6% 44,5%

(0,03) (0,02)Industrie −0,06** −0,05** 16,4% 13,4%

(0,03) (0,02)Servicii −0,10*** −0,03

(0,02) (0,02) 27,3% 28,8%Constantă 0,42*** 0,25**

(0,07) (0,12)Observații 16.589 11.741R2 ajustat 0,073 0,064


46


Anexa B. Sărăcia nemonetarăTabelul B.1. Corelațiile dintre indicatorii sărăciei multidimensionale și situația sărăciei monetare

Probit săraci monetar =12007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Sănătate precară 0,127*** 0,208*** 0,085 0,207*** 0,135** 0,155*** 0,116 0,174**(0,049) (0,048) (0,053) (0,058) (0,056) (0,060) (0,072) (0,074)

Lipsa asigurării 0,141*** 0,090** 0,180*** 0,261*** 0,184*** 0,080 0,159** 0,199***(0,048) (0,046) (0,054) (0,054) (0,056) (0,065) (0,065) (0,076)

Studii inferioare, vârsta de muncă

0,259*** 0,261*** 0,378*** 0,314*** 0,322*** 0,187** 0,354*** 0,205**(0,066) (0,069) (0,069) (0,073) (0,078) (0,077) (0,092) (0,088)

Carențe la școlarizarea obliga-torie, vârsta școlară

0,409*** 0,133 0,315** 0,256 -0,031 0,383** 0,422* 0,176(0,157) (0,167) (0,158) (0,161) (0,161) (0,190) (0,217) (0,255)

Participarea forței de muncă, vârsta de muncă

0,051 0,081 0,009 -0,085 0,060 0,088 0,075 -0,053(0,065) (0,062) (0,072) (0,077) (0,081) (0,081) (0,097) (0,093)

Șomajul și sub-ocuparea, vârsta de muncă

0,116 0,213*** 0,247*** 0,207** 0,327*** 0,324*** 0,360*** 0,180*(0,074) (0,075) (0,074) (0,081) (0,080) (0,086) (0,094) (0,104)

Materialele de construcție a locuinței 0,027 0,207*** 0,252*** 0,155*** 0,201*** 0,027 0,206*** 0,117

(0,054) (0,053) (0,059) (0,059) (0,060) (0,064) (0,069) (0,075)Veceu 0,023 0,146 0,147 -0,034 0,083 0,221* 0,509*** 0,198

(0,103) (0,092) (0,111) (0,102) (0,122) (0,122) (0,173) (0,138)Apă 0,106 0,050 -0,064 0,071 -0,096 0,169** 0,010 0,147

(0,079) (0,067) (0,068) (0,072) (0,067) (0,074) (0,081) (0,096)Spațiu locativ 0,386*** 0,335*** 0,263*** 0,383*** 0,306*** 0,355*** 0,475*** 0,362***

(0,048) (0,047) (0,054) (0,055) (0,055) (0,061) (0,069) (0,077)Încălzire 0,227*** 0,254*** 0,331*** 0,539*** 0,614*** 0,372*** 0,093 0,410***

(0,076) (0,074) (0,088) (0,083) (0,106) (0,113) (0,162) (0,149)Canalizare 0,429*** 0,372*** 0,610*** 0,511*** 0,520*** 0,420*** 0,607*** 0,405***

(0,105) (0,089) (0,094) (0,093) (0,086) (0,093) (0,099) (0,112)Constantă -1,496*** -1,591*** -1,775*** -1,997*** -2,183*** -2,037*** -2,503*** -2,324***

(0,064) (0,060) (0,065) (0,080) (0,081) (0,089) (0,104) (0,110)Numărul de observații 16.589 16.420 15.066 14.379 14.659 13.974 12.354 11.741R2 ajustat 0,092 0,108 0,161 0,168 0,168 0,138 0,198 0,141Notă: *** ,01, ** ,05, * ,1


48


Date post:	20-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

Reducerea sărăciei și prosperitatea partajată în...

Documents