Incarcator pentru acumulatoare

- cu reglaj tensiune prin tiristor -

initiere articol: 06.07.2011, Craiova, Romania

   In cartea "Electronica ajuta", scrisa de dl. I.C.Boghitoiu si aparuta la Editura Albatros, Colectia Cristal, in anul 1982, este articolul:

Incarcator pentru acumulatoare    Schema unui incarcator pentru acumulatoare (redresor) se compune, de regula, dintr-un transformator coborator de tensiune, o punte redresoare si un sistem de reglare a tensiunii de incarcare.    In cele ce urmeaza este prezentata o schema cu reglarea tensiunii prin tiristor.    Schema se alimenteaza de la tensiunea de 220V si asigura atat incarcarea acumulatoarelor de 6V, cat si de 12V. Curentul de incarcare maxim este de 10A, el putand fi reglat de la zero pana la valoarea maxima, prin reglarea tensiunii de incarcare.    Incarcatorul are sistemul de reglaj introdus in primarul transformatorului de retea (fig.64a). In acest mod tensiunea Up introdusa in primarul transformatorului Tr este variata intre anumite limite, in secundar obtinandu-se tensiunea Us care are valoarea:

unde n este raportul de transformare.    La randul ei tensiunea Up se afla fata de tensiunea retelei U220 in raportul:

unde K reprezinta coeficientul de micsorare a tensiunii retelei, coeficient ce poate avea valori cuprinse intre 0 si 1.

   Inlocuind valoarea Up in relatia tensiunii Us se obtine:

   De aici rezulta ca tensiunea obtinuta in secundar poate fi modificata continuu daca coeficientul K variaza continuu.    Astfel, daca se considera n=10, iar K are la un moment dat valoarea 0,7 se obtine:

   Sistemul de reglare a tensiunii se compune dintr-o punte cu diagonala reglabila (fig.64b). Schema functioneaza in felul urmator: cand de la retea soseste alternanta pozitiva (sageata continua) aceasta va circula prin D1 apoi prin rezistorul reglabil R, mai departe prin D2, apoi prin primarul transformatorului Tr si inapoi la borna y a retelei.

   Cand soseste alternanta negativa (sageata punctata), aceasta va circula pe urmatorul traseu: borna y a retelei de 220V, primarul transformatorului Tr, dioda D3, rezistorul reglabil R, dioda D4 si inapoi la retea, la borna x.    Din aceasta urmarire a mersului curentului se observa urmatoarele: - ambele alternante strabat rezistenta reglabila in acelasi sens (C la D). - in primarul transformatorului Tr o alternanta circula intr-un sens, iar cealalta in sens opus. - valoarea curentului din primarul transformatorului Tr depinde de marimea

rezistorului reglabil R.    Putem trage deci concluzia ca schema asigura aplicarea relatiei gasite mai inainte pentru Us.

   Astfel daca se considera ca , adica intre bratele C-D ale puntii nu exista nici un curent, atunci nici prin circuit nu va trece nici un curent si ca atare Us=0, iar coeficientul K=0.    Daca R=0, atunci intre bratele C si D exista legatura directa, atunci K=1 si tensiunea din secundar va avea practic valoarea data de raportul de transformare.    Pentru ca schema sa functioneze stabil este necesar ca R sa fie de putere, putand sa reziste la curenti de circa 1A. De asemenea, el trebuie sa aibe cursorul bine izolat deoarece este in contact cu reteaua.    Pentru a "scapa" de un asemenea rezistor, electronistii au introdus in locul lui un tiristor (fig.64c).

   Tirisiorul va primi fiecare alternanta pozitiva in punctul C. Deschiderea tiristorului se asigura prin aplicarea unei tensiuni pozitive sub forma de impuls pe electrodul de comanda.    Prin aplicarea cu un decalaj corespunzator in timp a impulsului de comanda fata de originea alternantei are loc modificarea unghiului de conductie al fiecarei semiperioade, iar prin aceasta si modificarea valorii medii a curentului din circuitul anod-catod al tiristoralui. Deci, practic, se controleaza momentul deschiderii tiristorului de catre impulsul de comanda, reglaj care se face cu ajutorul unui potentiometru de constructie obisnuita.    Stingerea (inchiderea) tiristorului este asigurata la fiecare trecere prin zero a semialternantelor aplicate la anod.    Schema incarcatorului este prezentata in fig.65. Se observa ca electrodul de comanda g al tiristorului Ty1 primeste pulsuri pozitive din punctul C al puntii prin intermediul potentiometrului P1 si al inductantelor L1 si L2.

   Fata de pulsurile (semialternantele) care patrund in anodul a al tiristorului, pulsurile aplicate puntii q sunt intarziate (ramase in urma) datorita inductantelor L1 si L2 si rezistentei prezentate de potentiometrul P1.    In acest mod, valoarea medie a curentului care va strabate primarul transformatorului Tr 1 va putea fi variat prin simpla manevrare a lui P1 care este un potentiometru de 50 kiloohmi / 2W.    In secundarul lui Tr 1 sunt prevazute si prize pentru tensiunea necesara cand incarcam acumulatoare de 6V.    In schema este prezentat cazul cand incarcatorul este conectat pentru acumulatoare de 12V. Redresarea se face cu ajutorul diodelor D6-D7 care asigura redresarea ambelor alternante.    Punctul M al transformatorului reprezinta mijlocul infasurarii secundare, el constituind in acelasi timp si borna negativa de iesire.    Controlul tensiunii si curentului de incarcare se face cu ajutorul instrumentelor A si V. Pentru economisirea unui instrument se poate folosi o schema de comutare a aparatului de masura din pozitia A (amper) in pozitia V (volti), asa dupa cum se arata in fig.66. Aici se foloseste un singur aparat de masura care poate fi un miliampermetru de 1mA, de 5mA sau 10mA.

   Comutarea de pe pozitia de masurare A (curent) pe pozitie de masurare V (tensiune) se face cu ajutorul unui comutator dublu. Cand comutatorul se afla in pozitia A, contactul IA este inchis, iar contactul IA este deschis. In acest caz miliampermetrul se afla in derivatie pe suntul RA. Cand comutatorul este trecut in pozitia V (pentru masurarea tensiunilor), atunci este intrerupt IA, iar IV este inchis. In acest caz miliampermetrul se inseriaza cu RV.    Determinarea marimilor RA si RV se face in functie de caracteristicile aparatului de masura folosit. Comutatorul poate fi de tipul color folosite la aparatura de radio si cunoscut sub denumirea de "ansamblu element cu retinere cod 221 855 B".    Transformatorul Tr1 va fi realizat pe un pachet de tole E-20 sau E-25 si va trebui sa aiba o sectiune de cel putin 16cm2. Pentru primar vom bobina un numar de spire dat de relatia:

unde N1 este numarul de spire pentru un volt si poate fi calculat la randul lui cu relatia:

si unde S reprezinta sectiunea miezului de tole exprimata in cm2.    Inlocuind pe N1 in expresia lui Npr, obtinem:

   Presupunand ca vom folosi un pachet de tole E-20 si cu sectiunea

se obtine:

   Asadar, infasurarea primara va cuprinde 700 spire si pentru realizarea ei vom folosi sarma de cupru emailat cu diametrul de 0,5..0,6mm. Secundarul transformatorului Tr1 se compune din patru infasurari identice. Numarul de spire necesar pentru obtinerea unei tensiuni de un volt in secundar se determina cu relatia:

   Inlocuind pe S=16 gasim

spire.

   Pentru fiecare infasurare (I, II, III, IV) va trebui sa realizam o tensiune de 10V, suficienta pentru a avea in primar o plaja de reglaj convenabila.    In acest caz, fiecare din cele patru infasurari va avea 34 spire (10 x 3,4).    In total deci, in secundar, vom avea 4 x 34 spire, adica 136 spire, iar pentru realizarea lor vom folosi sarma de cupru emailat cu diametru de 1,5..1,6mm.    Mai intai se va bobina primarul, izoland fiecare strat cu o foita subtire de hartie impregnata intre infasurarea primara si infasurarea secundara se va aseza un strat de hartie groasa (max. 1mm) si eventual si un strat sau doua de panza uleiata. Spirele infasurarii secundare se vor bobina toate in acelasi sens, urmarindu-se exactitatea numarului de spire.    Tiristorul folosit va trebui sa permita, trecerea unui curent de 2A si sa reziste la o tensiune maxima de 300V (tensiunea de varf de lucru in stare de blocare.) Pentru tipurile ce pot fi utilizate se recomanda: T10/30, 2N1848, KY705, KY201L, T3N4, T3R4 sau altele mai mari cum ar fi T54, etc.    Diodele D1, D2, D3 si D4 vor fi de tipul: F602, 6SI3, 6SI4, 10SI4, SI-10-3, F4O7 etc.    Diodele D6 si D7 vor fi de tipul RA120, RA220, K1040, 20SI1 etc.    Dioda D5 va fi de tipul 1N4007, F407, BY66DR, D7J etc.    Inductantele L1 si L2 se vor realiza pe o carcasa de plastic avand un miez de ferita cu diametrul de circa 6mm si lungimea de circa 20mm. Fiecare inductanta va contine un numar de 60 de spire realizate cu sarma CuEm 0,3..0,35mm.    Tiristorul Ty1 si diodele D6-D7 se vor fixa fiecare pe cate un radiator confectionat din tabla de aluminiu cu grosimea cuprinsa intre 0,5..1mm si cu

o suprafata de minimum 100cm2.    Potentiometrul P1 se va fixa pe panoul frontal al incarcatorului si va fi prevazut cu repere care sa indice pozitia pentru care tensiunea obtinuta in secundar este minima si aceea pentru care tensiunea este maxima. Aceasta informatie este necesara atunci cand se cupleaza acumulatorul pentru incarcat si cand este recomandabil ca in momentul initial tensiunea aplicata, respectiv curentul de incarcare sa fie foarte mic.    Tensiunea nominala a unei celule de la acumulatorul cu plumb este de 2V. De regula aceasta tensiune se pastreaza uniform circa 75% din timpul de exploatare al acumulatorului.    Tensiunea minima admisa pentru o celula este de 1,8V. Exploatarea acumulatorului sub aceasta tenshine duce la deteriorarea lui foarte rapida. Cand acumulatorul este incarcat in proportie de cca 85%, tensiunea pe o celula ajunge la 2,4V, iar la sfarsitul incarcarii poate ajunge pana la 2,6V. Pentru incarcarea acumulatorului se recomanda folosirea unui curent de incarcare egal cu a zecea parte din capacitatea acumulatorului pana in momentul in care tensiunea pe celula a atins 2,4V.    Mai departe, se continua incarcarea, insa cu un curent care sa reprezinte a 20-a parte din capacitatea acumulatorului pana la obtinerea unei tensiuni do 2,6..2,7V pe element.    In cazul acumulatorului de la autovehiculul "Dacia 1300" se fac urmatoarele recomandari: - sa nu se incarce acumulatorul in imcaperi unde temperatura este prea coborata (sub -180C); - incarcarea sa se faca la inceput cu un curent constant de 4,5A pana ce tensiunea ajunge la 2,4V pe element, respectiv 14,4V pe intreg acumulatorul; - se continua incarcarea cu un curent constant de 2,3A pana ce se obtine o tensiune de 2,6..2,7V pe element, iar densitatea electrolitului este de 1,285g/cm3 sau 160 Baume; - in timpul incarcarii, busoanele de la celulele acumulatorului vor fi scoase; - dupa doua ore de la terminarea incarcarii acumulatorului se verifica nivelul electrolitului din fiecare celula, urmarand ca sa fie cu 10mm deasupra marginii superioare a separatorilor; la nevoie, se completeaza cu apa distilala; - la controlul starii acumulatorului prin masurarea densitatii electrolitului cu ajutorul densimetrului se vor urmari urmatoarele valori: • pentru 1,12g/cm3 (320 Baume), acumulatorul este descarcat; • pentru 1,20g/cm3 (240 Baume), acumulatorul este incarcat doar la jumatate din capacitatea sa; • pentru 1,285g/cmcm3 (160 Baume), acumulatorul este bine incarcat. - in timpul conservarii autovehiculului, acumulatorul va trebui incarcat o data la 30 de zile cu un curent de 2,3A, pana ce toate celulele vor degaja gaze.    Din cele descrise pana acum a reiesit ca este foarte util a sti exact care este tensiunea pe fiecare celula, respectiv care este tensiunea pe intreg acumulatorul. Acest lucru il putem face cu voltmetrul conectat ca in fig.65 sau cu un alt voltmetru. In timpul acestor operatii apare insa neajunsul ca va fi destul de greu sa stim cand avem tensiune de 10,8V (6x1,8) sau tensiunea de 14,4V (6x2,4) sau alte valori intermediare, deoarece notatiile de pe scala aparatului de masura din aceasta zona sunt destul de inghesuite.

   Inconvenientul poate fi inlaturat usor folosind o extensie de scala cu dioda zener.    Incorporata in schema incarcatorului de fata schema va trebui realizata potrivit figurii 67.

   Din schema se observa ca functiunile comutatorului cu doua pozitii A-V raman neschimbate. Apare in plus, in circuitul de voltmetru, o dioda zener de 10V (tip DZ310, PL10Z, DZ-10).    Aceasta schema mentine acul aparatului de masura in pozitia zero pana la o valoare a tensiunii de 10V. Peste aceasta tensiune acul incepe sa devieze, deoarece dioda zener incepe sa conduca. Deci in loc de notatia 0V, pe scala aparatului vom nota 10V. Restul scalei ramane pentru marcarea celorlalte valori.    Din potentiometrul P1 vom regla valoarea maxima a tensiunii ce dorim s-o avem la capatul din dreapta al cadranului. Etalonarea aparatului se va face apeland fie la o sursa de tensiune etalonata, fie la un voltmetru etalonat, fie improvizand un divizor de tensiune prin inserierea mai multor rezistoare de valoare cunoscuta. Pentru racirea diodei zener vom folosi un radiator cu o suprafata de circa 25cm2.    Pentru citirea curentului de incarcare, vom inscriptiona pe acelasi cadran valorile exprimate in amperi ale diferitelor pozitii ale acului indicator. Etalonarea pentru pozitia A (amperi) se face apeland la un ampermetru etalonat. O alta schema de incarcator intalnita foarte des in literatura de specialitate este cea din figura 68.

   Schema permite incarcarea acumulatoarelor de 6 si 12V, reglajul tensiunii necesare facandu-se din P1. Curentul de incarcare este cuprins intre 100mA si 3A. Elementul de reglare serie este un tiristor Ty1 care va fi unul din urmatoarele tipuri: Ty25, ST111, T25, TU18, KY202E sau altul echivalent. Tranzistorul T2 va fi de tipul BC177, BC178, GC301, iar T2 de tipul BC107, BC108, BC170, BC338, SF126.    Diodele D1-D4 vor fi de tipul SY160, 84166, 54170, CA120, RA220, K1040, 20SI1, etc. Transformatorul Tr1 va fi realizat pe o sectiune de circa 16cm2. Tensiunea infasurarii secundare va fi de 14..16V.

DFI Recreativ OZN, Astronomie, Electronica, Fotografie, Calatorii, Diverse

Pagina de pornire

Va multumesc ca ati rupt putin din timpul dumneavoasta pentru a vizita acest blog. Sper din toata inima sa va placa ce ati gasit. Doar asa pot sa ma bucur, altfel nu merita timpul pierdut. Vreu sa impartasesc si altora cate ceva, vreau sa schimbam idei din domeniile ce ne intereseaza.

Electronica (20) Astronomie si Spatiu (8) OZN si fenomene conexe (5) Fotografiile mele (3) Modelism (3) Cuvant de inceput (1) Diverse (1) Subiecte noi pe blog (1)

vineri, 8 martie 2013

Incarcator pentru acumulatorul auto II

   Aparatul se compune din doua blocuri distincte, partea de redresare si circuitul de supraveghere a incarcari, care decupleaza redresorul cand bateria s-a incarcat, semnalizata prin aprinderea LED-ului verde. Aceste blocuri pot fi construite impreuna asa cum am facut eu, sau separat in functie de nevoie. Facute separat pot fi modificate, adaugate, scoase, sau folosite in alte scopuri.  Partea de supraveghere a incarcari,  poate fi facuta separat si poate fi montata pe orice redresor efitn care se gaseste in comert, inbunatatind-ui astfel performantele. Este vorba de partea de jos a schemei, cea cu sursa LM7809, CI 741 si releul. Pentru o functionare buna si sigura are alimentare separata, inclusiv transformatorul care trebuie sa scoata 10.5-12V- AC, la un curent in jur de 500mA. Din potentiometrul semireglabil de P1 se regleaza nivelul de tensiune la care se opreste incarcarea (14.4V). Din potentiometrul P2 se stabileste valoarea minima a tensiuni acumulatorului la care incarcarea sa se reconecteze. Aceasta schema este o varianta imbunatatita a schemei prezentata in cartea ,,301 Circuite Electronice", pag.189, aparuta la editura Teora.Eu am facut montajul pe un cablaj de dimensiunile 60x45mm, pe care vreau sa-l pun intr-o cutie. Asa este ferit de praful din cutia redresorului. Cutiuta va fi prevazuta cu reglete pentru conectarea firelor, in acest mod poate fi deconectat si conectat pe un alt redesor la nevoie, folosit separat.Redresorul, partea de sus a schemei. Este unul clasic, doar comanda tranzistorului este facuta dintr-o sursa LM7815, varianta cu doua diode la masa, sau LM7816, varianta fara diode la masa (direct). Din potrntiometrul P3 de 5K, se regleaza tensiunea de iesire.Ce trebuie avut grija aici: cateva componente sunt de putere, in functie de curentul de la iesire.Transformatorul trebuie sa scoata cam 10A, dar poate fi si de 5 sau 20A. Puntea redesoare, eu am folosit de 35A, se pune pe radiator. Tranzistorul TIP141, conform fisei de catalog tine maxim 16A. Eu am constat ca, pus pe radiator si cu un consumator de 4.5A la iesire, se incalzeste acceptabil. La aproape 9A consum, se ambaleaza termic. Deci, pentru curenti mai mari de 7A ar trebui pusi doi tranzistori in paralel cu baza si colectorul, iar in emitor avand fecare cate o rezistenta de putere pt. egalizare. In acest mod curentul se imparte pe amandoua si fiecare lucreaza mai lejer. Se vor pune obligatoriu pe un radiator adecvat.Toate conductoarele de legatura vor trebui sa aiba sectiunea corespunzatoare. Vezi traseele de putere, ingrosate.Ex: la un diametru de 1,5mm, avem cam 4.5A, la un diametru de 2mm avem cam 7.4A. Exista un tabel prin diverse carti, la nevoie consultati-l. Conductoarele trebuiesc bine lipite sau fixate cu surubui, reglete, etc.Ampermetrul si sunt-ul. Eu am folosit un milivoltmetru cu scala gradata in 10A cap de scala. Ca sunt am folosit o bucata de sarma de cupru de 1.5mm izolata cu plastic, pe care am bobinat-o pe o teava si de la capetele ei culeg tensiunea pt. milivoltmetru. Nu este prea corect, dar aici nu este nevoie de precizie mare, merge si asa. Cind bateria este incarcata acul trebuie sa ajunga la zero.Siguranta de la iesire trebuie sa fie de 8-10A, preferabil automata de panou. se gasec la Conex,  la vreo 10lei si ceva. Spre baterie am folosit conductori de 1.5mm (cam subtiri), rosu pentru borna (+), si negru pentru borna (-), terminate cu crocodili de cupru cumparati din Obor la 2lei bucata.Reglajul, se face in felul urmator: avem nevoie de o sursa stabilizata si cu tensiune reglabila care se conecteaza in locul acumulatorului. Se regleaza sursa la 14.5V si se regleaza potentiometrul P1 astfel incat releul sa fie pe punctul de a comuta. Adica S1 se deschide si intrerupe alimentarea redesorului. Apoi se regleaza sursa la 12.4V si se regleaza potentiometrul P2, pana S1 se inchide si reincarcarea porneste. Deoarece reglajul potentiometrelor se influenteata reciproc, acest procedeu trebuie repetat de mai multe ori pana la un reglaj corect.LED-ul rosu de la redresor indica faptul ca redresorul functioneaza si incarcarea nu s-a terminat.

LED-ul verde de pe circuitul de supraveghere indica faptul ca incarcarea s-a terminat. Acesta se aprinde dupa stingerea LED-ului rosu si sta aprins atat timp cat incarcarea acumulatorului este oprita. Cat timp acest LED este aprins din acumulator se scurge un curent de 3.5mA prin divizorul rezistiv de la circuitul de detectie a incarcari.Aceste doua LED-uri se monteaza pe panoul frontal unul langa altul pentru a putea fi observate usor.Mai jos am postat schema electrica si placuata cu partea de supravehere, deja facuta si ceva poze.Constructia mecanica ramane la latitudinea fiecaruia. Fiecare are proprile lui idei. Dar, asa pentru orientare, am pus mai jos cateva poze cu ce am facut eu. Pe masura ce va evolua constructia , revin cu amanunte.

Atentie!!! daca optati pentru o carcasa metalica pentru aparat, este obligatoriu ca aceasta carcasa sa fie legata la priza de impamantare prin cordonul de alimentare si aparatul sa fie conectat la o priza cu contact de impamantare bun. Altfel exista pericol de electrocutare daca aparatul are defecte sau greseli de executie.Mai multe informatii pentru incarcarea acumulatorului cu plumb puteti afla de pe tehnium-azi.ro

Doua concluzii pt. imbunatatirea aparatului am tras dupa terminarea si punerea definitiva in functiune:1-Pentru o functionare mai buna ar fi necesara o tensiune mai mare in secundarul transformatorului. Peste 18V alternativ. Eu nu am avut asa ceva si ma gandesc sa schimb puntea cu niste diode cu o cadere mai mica de tensiune pe ele.2-Led-ul rosu care indica ca incarca si rezistorul serie de 1Kohm a fost mutat direct in secundarul transformatorului in serie cu o dioda (redresor mono alternata). Aceasta din cauza ca, dupa oprirea automata acest LED ramanea aprins (rosu), fiind alimentat din baterie prin sunt si consuma in jur de 18mA. Cand LED-ul verde pt. terminarea incarcari se aprindea, cel rosu trebuia sa se stinga. In acest fel aprinderea LED-urilor este corecta.

Mai sus este schema finala a aparatului

Asa arata panoul aparatului. Este scos la imprimanta pe hartie plastifiata pe fata si adeziva pe spate.

Cablajul pentru partea de automatizare. Este vorba de partea inferioara din schema, cea cu LM741 si sursa de 9V. Restul montajului este facut direct pe cutie cu fire de legatura, pe placuta potentiometrului pt. reglajul de tensiune de iesire se afla si montajul cu sursa cu LM7815.

Cutia cu circuitul de automatizare. A fost pus intr-o cutie cu capac din plastic transparent pentru a fi ferit de praf. Capacul transparent este prevazut cu doua orificii in dreptul potentiometrilor semireglabili pentru a avea acces la reglaje fara a scoate capacul. Deasemenea a fost prevazut cu borne de intrare-esire pentru a putea fi montat pe orice tip de redresor. Iesirea pentru 220V este separata si bine izolata fata de restul montajului pentr a preintampina montarea sau atingerea accidentala existand pericolul de electrocutare.

Dispunere piese pe placa. Placa este vazuta de pe partea cu piese.

Flash LED-ul albastru din imaginea alaturata a fost adaugat ulterior pentru controlul conectari aparatului la priza. Este cea mai simpla schema gasita pe net si a functionat din prima. Alimentarea lui se face de la +12V, tensiunea de alimentare a circuitului de supravegere a incarcari. Consumul este de 5mA. Montajul a fost introdus intr-un tub de PVC lung de 4cm pt a fi protejat de praf si care ajuta la montarea usoara in carcasa aparatului.

Cineva a cerut detalii despre cum a fost facut suntul. Am pus mai jos o poza cu acest sunt si modul de fixare a lui pe carcasa. Cateva detalii despre el gasiti la comentarii.

In imaginea alaturata se poate vedea montajul cu circuitul de comanda a tranzistoarelor de putere. A fost facut direct pe placuta potentiometrului de reglaj. Aceasta placuta a fost imbracata intr-o folie de plastic transparent pe partea cu circuite, pentru protectie de praf. folia este fixata direct de axul potentiometrului si indoita pe marginea placutei.In poza de mai jos am incercat sa arat cum am montat componentele de putere pe radiator. Este vorba de puntea redresoare de 25A, tranzistoarele de putere TIP141, doua bucati in paralel. Vezi poza 1. Peste tranzistoare am montat pe o tabla de aluminiu pe care am fixat cei doi rezistori din emitorul tranzistoarelor de 0.1 ohmi la 7W. Terminalele lor au fost izolate cu izolator rezistent la temperatura. Vezi poza 2.

Asa arata la final. Peretii carcasei sunt facuti dintr-o tabla foarte subtire, cutie de masline aruncata de magazine.

Publicat de Jean la 22:38 Trimiteţi prin e-mail Postaţi pe blog! Distribuiţi pe Twitter Distribuiţi pe Facebook Trimiteți către Pinterest Etichete: Electronica Reacţii: 

4 comentarii:

1.

Anonim22 mai 2013, 10:11

Si pana la urma iti merge montaju, o intrebare am ce lungime si de diametru are teava pe care ai facut sunt-ul

Răspundeţi

2.

Jean 23 mai 2013, 23:21

Salut, binenteles ca merge, a fost testat inca din faza experimentala. Asa am incarcat acumulatorul in iarna care a trecut. Orice electronist care vede schema va intelege ca functioneaza din prima.Inca lucrez la el. Acum este randul panoului de comanda. Am pus si o poza cu el.Sunt-ul, este facut pe o bucata de teava de instalatii de polipropilena cu diametrul exterior de 20mm. Bobinajul este facut cu sarma de cupru de 1.5mm izolata cu plastic si are o lungime de 40mm. La capetele lui se leaga ampermetrul inseriat cu o rezistenta stabilita experimental pt. calibrare, in functie de tipul ampermetrului. O sa pun poza si cu el daca cineva doreste.O zi buna.

Răspundeţi

3.

Anonim10 iunie 2013, 14:50

In legatura cu schema pentru redresor as dori sa o fac si eu daca se poate sa imi dati o adresa de mail as avea cateva intrebari Va multumesc

Răspundeţi

4.

Jean 11 iunie 2013, 20:34

Adresa de mail este: dfi1957@gmail.com sau dfi_57@yahoo.com Astept intrebarile. Asi dori sa fie niste intrebari pertinente si sa nu fie ceva de electronica elementara.O zi buna.