Herciu Alexandra

1

DESCRIEREA ANATOMICA A REGIUNII

Glezna şi laba piciorului se formează o unitate morfofuncţională. Articulaţia gleznei se face între oasele gambei şi primul tarsian –astragalul.

Partea distala a oaselor gambei- tibia si peroneul- se articulează direct cu primul os care intră în componenţa piciorului – astragalul – situat deasupra calcaneului şi care intră între cele două maleole (tibială şi peronială).

Oasele piciorului – sunt în număr de 25 – dispuse în 3 grupe: - tarsiene; - metatarsiene; - falange;

Tarsienele – sunt în număr de 7 oase, dispuse pe două rânduri – unul anterior şi celălalt posterior. Rândul posterior are în componenţă 2 oase – astragalul şi calcaneul, rândul anterior format din 5 oase – scafoid, cuboid şi 3 oase cuneiforme.

Metatarsienele – 5 oase numerotate de la 1 la 5, metatarsianul 1 corespunzând degetului mare (halucelui), iar metatarsianul 5 corespunzând degetului mic.

Falangele sunt în număr de 14 oase câte 3 pentru fiecare deget cu excepţia halucelui care este format numai din 2 falange, una proximală şi alta distală. Toate celelalte degete prezintă şi câte o falangă medie. Falangele distale sunt purtătoare de unghii.[ www.topmasaj.ro/download/afect4.doc Mocanu I. Nelu, asistent medical de BFT]

2

[ R.D. Sinelnikov, Atlas of human anatomy vol. I]

3

Muşchii prezenţi în zona gleznei sunt atât muşchii gambei cât şi muşchii piciorului propriu-zis.

Muşchii gambei se împart în 3 grupe:1. Muschii regiunii anterioare:

a) Muşchiul tibial anterior - are originea pe condilul lateral al tibiei, pe faţa laterală a tibiei şi pe membrana interosoasă

- se inseră pe primul cuneiform şi primul metatarsian - este cel mai puternic flexor dorsal al piciorului b) Muşchiul extensor lung al halucelui - are originea pe faţa medială a fibulei si pe membrana interosoasă - se inseră pe a doua falangă a halucelui - este extensor al halucelui şi flexor dorsal al piciorului c) Muşchiul extensor lung al degetelor - are originea pe faţa medială şi capul fibulei, pe condilul lateral al tibiei şi pe membrana interosoasă

- se inseră pe falanga medie şi pe falanga distală a degetelor II-V- actiunea de extensie a degetelor II-V este slabă, flexia dorsală a

piciorului fiind mult mai importantă2. Muşchii regiunii laterale:

a) Muşchiul peronier lung- are originea pe capul fibulei şi pe faţa ei laterală- se inseră pe baza primului metatarsian şi pe primul cuneiform- este cel mai puternic pronator al piciorului, mişcare insoţită şi de

abducţie; are şi o acţiune de flexie plantară, precum şi de susţinere a boltei piciorului b) Muşchiul peronier scurt - are originea pe faţa laterală a fibulei - se inseră pe tuberozitatea metatarsianului V - este flexor plantar şi pronator al piciorului 3. Muşchii regiunii posterioare a) Muşchiul gastrocnemian - are la origine două capete-capul medial pe condilul femural medial şi capul lateral pe condilul femural lateral

- se inseră pe tuberozitatea calcaneului- impreună cu solearul formeaza tricepsul sural, care actionează ca

extensor, supinator si adductor al piciorului b) Muşchiul solear - se prinde pe capul şi faţa posterioară a fibulei

4

c) Muşchiul popliteu - are originea pe condilul lateral al femurului - se inseră pe faţa posterioară a tibiei - roteşte înăuntru gamba flectată şi face flexia gambei pe coapsă d) Muşchiul flexor lung al degetelor - are originea pe faţa posterioară a tibiei - se inseră pe falanga distală a degetelor II-V - acţiunea de flexie a degetelor este redusă, mai importantă este aceea asupra piciorului, muşchiul fiind flexor plantar si supinator e) Muşchiul tibial posterior - se inseră pe membrana interosoasă şi pe părţile învecinate ale tibiei şi fibulei

- se insera pe navicular - este slab flexor plantar dar puternic adductor şi supinator

f) Muşchiul flexor lung al halucelui - are originea pe faţa posterioară a fibulei - se inseră pe falanga distală a halucelui - este flexor al halucelui, flexor plantar şi supinator

Muşchii piciorului propriu-zis:-Pe partea dorsală se află extensorul scurt al degetelor si extensorul scurt al halucelui-Muşchii plantei sunt aşezaţi pe 3 grupe 1) grupul plantar medial- abductorul halucelui - flexorul scurt al halucelui - adductorul halucelui 2) grupul plantar lateral- abductorul degetului mic - flexorul scurt al degetului mic 3) grupul plantar mijlociu- flexorul scurt al degetelor - adductorul halucelui - muşchii interosoşi plantari şi dorsali

[ Sechel, G. si Fleancu, A. Anatomia omului vol. I, Brasov, Universitatea Transilvania, 2002, pg. 100-105]

5

6

[ R.D. Sinelnikov, Atlas of human anatomy vol. I]

7

PICIORUL PLAT

“Piciorul plat reprezintă prăbuşirea bolţii longitudinale şi transversale a piciorului sau lipsa scobiturii piciorului.” [Dr. Adina, CHERICHEŞ, http://adina.cheriches.ro/2010/05/07/piciorul-plat.html]

Anatomie patologică

- calcaneu orizontalizat, in abducţie- capul astragalului este coborât şi deplasat intern- navicularul urmează capul astragalului- alungirea primei raze a piciorului - poziţie in valgus a antepiciorului- răsfrângerea metatarsienelor- deviaţia halucelui in valgus şi deviaţia degetului mic in varus[http://www.kudika.ro/articol/print/3814/Piciorul-plat-platfus.html]

Platfusul (piciorul plat) este cea mai frecventa forma a tulburarilor de statica ale piciorului. Platfusul este o afecţiune des intalnita în randul copiilor si nu numai. Pana la varsta de 2 ani, piciorul plat este considerat fiziologic (normal), nu se discuta despre platfus.  Piciorul plat poate apărea datorită unei insuficienţe musculoligamentare (laxitate ligamentară) dar şi in cadrul rahitismului, tulburărilor de creştere, pubertăţii, obezităţii, sedentarismului, piciorului contralateral amputat. De asemenea, mai apare şi ca o complicaţie in cazul afectării şoldului sau genunchiului din diferite cauze, a diabetului sau a poliartritei reumatoide.

8

Ca aspect, piciorul plat se prezintă intr-o usoară flexie si pronaţie pe gambă, pacientul calcă pe partea internă a piciorului. Pacienţii cu platfus pot avea simptome in anumite perioade ale zilei, datorate unor cauze ca: lucrul in poziţie ortostatică un timp îndelungat, creşterea in greutate intr-o perioadă scurtă de timp, traumatisme articulare, incălţăminte nepotrivită, mersul sau săritul, alergatul. Piciorul plat mai poate prezenta semne ca: glezne umflate, monturi, uşoară cianoză a piciorului. Acestea se întalnesc mai ales la adulti.

Se vorbeste în literatura de specialitate de 3 stadii ale piciorului plat:

1. Picior plat flasc - bolta este prăbusită doar cand piciorul se sprijină pe sol, fară incărcare, arcul longitudinal este normal sau chiar poate fi mărit. în ortostatism, calcaneul este deviat in valg, antepiciorul este abdus. Piciorul este dureros (sau nu). Este forma cea mai usoară.

2. Piciorul plat contractat - piciorul plat flasc netratat determină treptat o contractură persistentă dureroasă a peronierilor, ea ducând la prabuşirea bolţii plantare. Piciorul este foarte dureros, mai ales la încercarea de inversie, gamba este dureroasă prin crampa muşchilor care încercă să refacă bolta. Piciorul contractat rămane rigid, ca şi cum ar fi sudat de gambă.

3. Piciorul plat fixat - deformaţia s-a accentuat mai mult, amprenta plantară arată o margine internă convexă si nu concavă. Prabuşirea bolţii anterioare este regula. Durerea este permanentă iar mersul dificil.[ Ionut Leontescu, Kinetoterapeut, Clinica medicala Sport Med Center, http://www.sportmedcenter.ro/articole.html?start=21]

Complicaţii date de piciorul plat

Urmările platfusului pot lua forme diferite, precum: genu valgum, bascularea bazinului înspre posterior, coxartroza, gonartroza, discopatie cervicodorsolombară (datorată tulburarilor de biomecanică), scolioza, cifoza sau lordoza. Pe langă aceste afecţiuni se mai pot întâlni tulburări de ordin respirator sau chiar cardiovascular (foarte rar) datorită unor dezechilibre grave de statică vertebrală.

Un aspect important, este afectarea funcţiei de pompă pe care o are talpa piciorului (datorită mişcării "de mers" sângele venos de la acest nivel

9

este împins în sus, antigravitaţional, în sensul circulaţiei de întoarcere, preluând o parte din activitatea ventriculului stâng şi a pompei pereţilor arteriali - venele fiind mai puţin elastice şi astfel menţinând o bună circulaţie sangvină). Aşadar, datorită insuficienţei pompei de întoarcere venoasă, pot să apară fenomene de insuficienţă circulatorie la nivelul membrelor inferioare, fenomen care facilitează apariţia celulitei localizate (care se insoţeşte în acest caz şi de stază limfatică).[ Radu Leon George, Fiziokinetoterapeut specialist, http://www.leomedica.ro/articole-publicate/platfusul]

Tratementul medical folosit în lume pentru piciorul plat

1. Regim alimentar echilibrat, vitaminoterapie, calciu etc.2. Hidro-kinetoterapie3. Susţinatoare plantare4. În cazul unui picior plat contractat şi foarte dureros se poate aplica sub anestezie un aparat gipsat de imobilizare şi corecţie a piciorului timp de 3-4 săptămâni.[ Dr. Adina Cheriches, http://adina.cheriches.ro/2010/05/07/piciorul-plat.html]5. în cazul unui picior plat fixat, când glezna are o mobilitate redusă, poate fi vorba despre tendonul Ahilean scurtat, iar împreună cu alte deformităţi ale oaselor piciorului, acestea necesită intervenţie chirurgicală.[ Dr. Staheli, http://www.seattlechildrens.org/medical-conditions/bone-joint-muscle-conditions/feet-leg-malformations/flatfoot/]

Tratementul kinetic în lume pentru piciorul plat

Piciorul plat este o deficienţă care afectează atât musculatura, articulaţiile cât şi oasele piciorului.

Tehnica de lucru este analitică şi globală şi vizează următoarele aspecte importante:

- tonifierea muşchiului gambier posterior şi anterior, muşchiului flexor propriu al halucelui – cu rol antivalgus şi de susţinere a arcului intern al bolţii plantare;

10

- tonifierea muşchilor intrinseci ai plantei – muşchii interosoşi şi muşchiul abductor al halucelui care se opune lărgirii plantei metatarsienelor. [ Mocanu I. Nelu, asistent medical BFT, www.topmasaj.ro/download/afect4.doc]

Obiectivele kinetoterapiei:

Kinetoterapia urmăreşte tonifierea musculaturii piciorului, remobilizarea articulaţiilor, reducerea durerii prin relaxare la nivel local, promovarea controlului motor pe fiecare etapă: mobilitate, stabilitate, mobilitate controlata, abilitate; combatarea atitudinilor defectuase si acolo unde este cazul reeducarea mersului patologic.[ V. Marcu, M. Dan, Kinetoterapie, Editura Universitatii din Oradea 2006, pg. 113] Dacă platfusul este parte a altei afecţiuni, atunci trebuie tratată şi boala de bazăŢ pentru a avea rezultatele scontate.

Tonifierea acestor muşchi se face analitic, sau global – mişcări active ce accentuează bolta plantară. Exerciţiile globale au avantajul să fie prezentate copiilor ca un joc şi astfel sunt acceptate cu plăcere.

Mobilizarea articulară se face în ordine cronologică astfel: - mobilizarea activă simplă în flexie şi extensie a piciorului;

mobilizarea activă contra rezistenţă opusă antagonştilor- mobilizarea pasivă manuală în flexie - extensie cu conservarea

amplitudinilor maxime atinse pentru câtva timp;- posturi globale sau segmentare mobilizării gleznei

[Mocanu I. Nelu, asistent medical BFT, www.topmasaj.ro/download/afect4.doc]

11

EXERCIŢII DE RECUPERARE PENTRU PICIORUL PLAT

I. Exerciţii din gimnastică

1. Pacientul din şezând pe un scaun rulează cu planta o minge in toate direcţiile [http://www.drfeet.net/FlatFeet.shtml]

2. Pacientul din şezând prinde cu degetele membrului inferior o bucată de pânză şi o ridică de pe sol.[ http://www.wisegeek.com/what-are-the-best-exercises-for-flat-feet.htm]

3. Din şezând: abducţia membrelor inferioare+ flexia genunchilor +rotaţie internă+supinaţie, astfel încât plantele celor două membre se privesc. Se incearcă menţinerea in poziţie timp de 10 secunde.

12

4. Din şezând, pacientul execută flexia gambei pe coapsă şi flexia plantară încercând să-şi atingă şezutul cu vârfurile degetelor.

5.Din decubit dorsal cu membrele inferioare în faţa unui spalier. Pacientul sprijină planta uni membru pe a-2-a treaptă a spalierului. Celălalt membru rămâne pe sol. Pacientul încearcă ridicarea feselor şi a trunchiului de pe planul solului, împingându-se în treapta spalierului.[ T. Sbenghe, Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Editura Medicala, Bucuresti, 1987, pg. 398]

13

6. Mers pe vârfuri.

7. Mers pe călcâie

14

8. Folosirea stepper-ului

9. Mers pe bicicletă

10. Din patrupedie: se asează o eşarfă între membrele superioare şi cele inferioare. Pacientul incearcă să prindă cu degetele piciorului eşarfa şi să o mute în spate.[ Ernst Bettmann, http://www.ejbjs.org/cgi/reprint/19/3/821.pdf]

15

II. Exerciţii din apă mică1. Sărituri pe vârfuri

2. Mers pe partea laterală a piciorului

3. Din ortostatism: un membru inferior rămâne fixat pe sol, în timp ce, cel de-al doilea membru face cu ajutorul piciorului un unghi de 90 grade cu piciorul de sprijin. Se execută mişcarea de ridicare pe vârful piciorului II, apoi de sprijinire pe partea dorsală a falangelor. Se revine in poziţie iniţială făcând trecerea pe vârful piciorului.( mişcare de balet).

16

4. Din ortostatism: pacientul este rugat să ţină membrele inferioare apropiate şi să incerce răsucirea genunchilor spre lateral. Genunchiul drept spre partea dreaptă, iar cel stâng spre partea stângă. Facand această mişcare se produce prin rotaţia externă a tibiei o ridicare a arcului plantar şi supinaţia piciorului.[ D. Thompso, http://moon.ouhsc.edu/dthompso/namics/posture.htm]

5. Pacientul stă cu spatele la marginea bazinului şi se ţine de aceasta. Execută flexia coapsei pe bazin la aproximativ 90 grade, cu genunchii in extensie si cu flexie plantară maximă. Din această poziţie execută forfecări ale membrelor inferioare( dreptul sus şi stangul jos, apoi invers)

III. Exerciţii din înot.

1.Bras cu picioarele în supinaţie

17

2. Craw cu flexie plantară maximă

3.Fluture cu flexie plantară şi uşoară supinaţie a picioarelor

4.Picioare-spate: membrele inferioare execută forfecări uşoare menţinând în permanenţă flexia plantră. Pacientul “bate apa” cu tălpile.

18

5. Pacientul îşi aşează toracele pe o plută şi execută mişcări de adducţie şi abducţie ale membrelor inferioare

6. Pe burtă cu pluta(sub torace) execută forfecări cu membrele inferioare in sus şi in jos

7) Asigurat cu bagheta plutitoare în jurul trunchiului, mişcări de pedalare a membrelor inferioare în apă.

19

8) Asigurat cu bagheta în jurul trunchiului, mişcări de antepulsie şi retropulsie a membrelor inferioare.

9) Asigurat cu bagheta plutitoare în jurul trunchiului, mişcări de abducţie şi adducţie a membrelor inferioare.

10) Din plută pe spate, pacientul efectuează flexia copasei pe bazin şi a gambei pe coapsă, cu flexie plantară; ajutat de kinetoterapeut.

20

LECTIA 1: 20 minute LECTIA 2:30 minuteDescriere exerciţiu Dozare Indica

ţii metod

ice

Descriere exerciţiu Dozare Indicaţii

metodice

1) Asigurat cu bagheta plutitoare în jurul trunchiului, mişcări de pedalare a membrelor inferioare în apă.

10 repetari/2 serii

Pauza 1 min. intre serii

1) Asigurat cu bagheta plutitoare în jurul trunchiului, mişcări de pedalare a membrelor inferioare în apă

15 repetari/2 serii

Pauza 1 min. intre serii

2) Asigurat cu bagheta în jurul trunchiului, mişcări de antepulsie şi retropulsie a membrelor inferioare.

10 repetari/2 serii

Pauza 1 min. intre serii

2) Asigurat cu bagheta în jurul trunchiului, mişcări de antepulsie şi retropulsie a membrelor inferioare.

15 repetari/2 serii

Pauza 1 min. intre serii

3) Asigurat cu bagheta plutitoare în jurul trunchiului, mişcări de abducţie şi adducţie a membrelor inferioare.

10 repetari/2 serii

Pauza 1 min. intre serii

3) Asigurat cu bagheta plutitoare în jurul trunchiului, mişcări de abducţie şi adducţie a membrelor inferioare

15 repetari/2 serii

Pauza 1 min. intre serii

4) Din plută pe spate, pacientul efectuează flexia copasei pe bazin şi a gambei pe coapsă, cu flexie plantară; ajutat de kinetoterapeut.

10 repetari/2 serii

Pauza 2 min. intre serii

4) Din plută pe spate, pacientul efectuează flexia copasei pe bazin şi a gambei pe coapsă, cu flexie plantară; ajutat de kinetoterapeut.

15 repetari/2 serii

Pauza 2 min. intre serii

5) Pacientul îşi aşează toracele pe o plută şi execută mişcări de adducţie şi abducţie ale membrelor inferioare

10 repetari/2 serii

Pauza 2 min. intre serii

Pacient: F.P. Varsta: 12 ani Sex: Masculin

LECTIA 3: 40 minute LECTIA 4: 50 minute

21

Descriere exerciţiu Dozare Indicaţii

metodice

Descriere exerciţiu Dozare Indicaţii

metodice

1) Asigurat cu bagheta plutitoare în jurul trunchiului, mişcări de pedalare a membrelor inferioare în apă

15 repetari/2 serii

Pauza 1 min. intre serii

1) Asigurat cu bagheta plutitoare în jurul trunchiului, mişcări de pedalare a membrelor inferioare în apă

20 repetari/2 serii

Pauza 1 min. intre serii

2) Asigurat cu bagheta în jurul trunchiului, mişcări de antepulsie şi retropulsie a membrelor inferioare.

15 repetari/2 serii

Pauza 1 min. intre serii

2) Asigurat cu bagheta în jurul trunchiului, mişcări de antepulsie şi retropulsie a membrelor inferioare

20 repetari/2 serii

Pauza 1 min. intre serii

3) Asigurat cu bagheta plutitoare în jurul trunchiului, mişcări de abducţie şi adducţie a membrelor inferioare

15 repetari/2 serii

Pauza 1 min. intre serii

3) Asigurat cu bagheta plutitoare în jurul trunchiului, mişcări de abducţie şi adducţie a membrelor inferioare

20 repetari/2 serii

Pauza 1 min. intre serii

4) Din plută pe spate, pacientul efectuează flexia copasei pe bazin şi a gambei pe coapsă, cu flexie plantară; ajutat de kinetoterapeut.

15 repetari/2 serii

Pauza 1 min. intre serii

4) Din plută pe spate, pacientul efectuează flexia copasei pe bazin şi a gambei pe coapsă, cu flexie plantară; ajutat de kinetoterapeut.

20 repetari/2 serii

Pauza 1 min. intre serii

5) Pacientul îşi aşează toracele pe o plută şi execută mişcări de adducţie şi abducţie ale membrelor inferioare

15 repetari/2 serii

Pauza 1 min. intre serii

5) Pacientul îşi aşează toracele pe o plută şi execută mişcări de adducţie şi abducţie ale membrelor inferioare

20 repetari/2 serii

Pauza 1 min. intre serii

6) Bras cu picioarele în supinaţie

15 repetari/2 serii

Pauza 5 min. intre serii

6) Bras cu picioarele în supinaţie

15 repetari/2 serii

Pauza 4 min. intre serii

7) Din plută pe spate, pacientul efectuează flexia copasei pe bazin şi a gambei pe coapsă, cu flexie plantară; ajutat de kinetoterapeut.

10 repetari/2 serii

Pauza 2 min. intre serii

LECTIA 5:60 minute LECTIA 6: 70 minuteDescriere exerciţiu Dozare Indicaţii

metodice

Descriere exerciţiu Dozare Indicaţii metodic

e1) Asigurat cu bagheta 15 Pauza 2 1) Asigurat cu bagheta 15 Pauza 2

22

plutitoare în jurul trunchiului, mişcări de pedalare a membrelor inferioare în apă

repetari/3 serii

min. intre serii

plutitoare în jurul trunchiului, mişcări de pedalare a membrelor inferioare în apă

repetari/3 serii

min. intre serii

2) Asigurat cu bagheta în jurul trunchiului, mişcări de antepulsie şi retropulsie a membrelor inferioare

15 repetari/3 serii

Pauza 2 min. intre serii

2) Asigurat cu bagheta în jurul trunchiului, mişcări de antepulsie şi retropulsie a membrelor inferioare

15 repetari/3 serii

Pauza 2 min. intre serii

3) Asigurat cu bagheta plutitoare în jurul trunchiului, mişcări de abducţie şi adducţie a membrelor inferioare

15 repetari/3 serii

Pauza 2 min. intre serii

3) Asigurat cu bagheta plutitoare în jurul trunchiului, mişcări de abducţie şi adducţie a membrelor inferioare

15 repetari/3 serii

Pauza 2 min. intre serii

4) Din plută pe spate, pacientul efectuează flexia copasei pe bazin şi a gambei pe coapsă, cu flexie plantară; ajutat de kinetoterapeut.

15 repetari/3 serii

Pauza 2 min. intre serii

4) Din plută pe spate, pacientul efectuează flexia copasei pe bazin şi a gambei pe coapsă, cu flexie plantară; ajutat de kinetoterapeut.

15 repetari/3 serii

Pauza 2 min. intre serii

5) Pacientul îşi aşează toracele pe o plută şi execută mişcări de adducţie şi abducţie ale membrelor inferioare

15 repetari/3 serii

Pauza 2 min. intre serii

5) Pacientul îşi aşează toracele pe o plută şi execută mişcări de adducţie şi abducţie ale membrelor inferioare

15 repetari/3 serii

Pauza 2 min. intre serii

6) Bras cu picioarele în supinaţie

10 repetari/3 serii

Pauza 4 min. intre serii

6) Bras cu picioarele în supinaţie

15 repetari/3 serii

Pauza 4 min. intre serii

7) Din plută pe spate, pacientul efectuează flexia copasei pe bazin şi a gambei pe coapsă, cu flexie plantară; ajutat de kinetoterapeut.

10 repetari/3 serii

Pauza 2 min. intre serii

7) Din plută pe spate, pacientul efectuează flexia copasei pe bazin şi a gambei pe coapsă, cu flexie plantară; ajutat de kinetoterapeut.

15 repetari/3 serii

Pauza 2 min. intre serii

8) Craw cu flexie plantară maximă

10 repetari/2 serii

Pauza 4 min. intre serii

8) Craw cu flexie plantară maximă

15 repetari/2 serii

Pauza 4 min. intre serii

9) Picioare-spate: membrele inferioare execută forfecări uşoare menţinând în permanenţă flexia plantră. Pacientul “bate apa” cu tălpile.

10 repetari/2 serii

Pauza 4 min. intre serii

23

Bibliografie

Pe suport classic:

1) R.D. Sinelnikov, Atlas of human anatomy vol. I;2) Sechel, G. si Fleancu, A. Anatomia omului vol. I, Brasov, Universitatea Transilvania, 2002, pg. 100-105;3) Vasile Marcu, M. Dan, Kinetoterapie, Editura Universitatii din Oradea 2006, pg. 113;4) Tudor Sbenghe, Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Editura Medicala, Bucuresti, 1987, pg. 398] Pe suport electronic

5) www.topmasaj.ro/download/afect4.doc , Mocanu I. Nelu, asistent medical de BFT6)http://adina.cheriches.ro/2010/05/07/piciorul-plat.html,Dr.Adina Cheriches 7) http://www.kudika.ro/articol/print/3814/Piciorul-plat-platfus.html 8)http://www.sportmedcenter.ro/articole.html?start=21, Ionut Leontescu, Kinetoterapeut, Clinica medicala Sport Med Center9)http://www.leomedica.ro/articole-publicate/platfusul,Radu L. Georgescu , Fiziokinetoterapeut specialist 10)http://www.seattlechildrens.org/medical-conditions/bone-joint-muscle-conditions/feet-leg-malformations/flatfoot/, Dr. Staheli11) http://www.drfeet.net/FlatFeet.shtml12) http://www.wisegeek.com/what-are-the-best-exercises-for-flat-feet.htm13) http://www.ejbjs.org/cgi/reprint/19/3/821.pdf, Ernst Bettmann14) http://moon.ouhsc.edu/dthompso/namics/posture.htm, D. Thompso

24