RECTIFICARE.docx

8/17/2019 RECTIFICARE.docx

1/22

DISTILARE SI RECTIFICARE

1. Consideratii generale.

Distilarea este operatia de separare a componentilor unui amestec omogen de lichide, pe

baza diferentei de volatilitate a acestora. Distilarea se realizeaza printr-o evaporare a

componentilor ajunsi la temperatura de fierbere urmata de o condensarea vaporilor rezultati.

In urma unui ciclul de evaporare condensare se pot separa satisfacator componentii

amestecului a caror temperaturi de fierbere, in conditii de presiune data sunt foarte departate. In

acest mod se realizeaza distilarea simpla.

Separarea componentilor cu volatilitati apropiate se poate sigura corect printr-o

succesiune de operatii de evaporare condensare repetate, operatia repetata purtand numele de

rectificare

Prin distilare si rectificare se pot separa amestecuri de lichide care contin doi componenti

amestecuri binare!, trei componenti amestecuri tenare!, amestecuri multicomponente , numarul

si participare procentuala fiind definite sau amestecuri comple"e la care numarul si participarea

procentuala a acestora este nedefinita

Compozitia fazelor amestecurilor binare #aza lichid$ #aza gazoas$

#ractie molara % " &

#ractie de masa %

Concentratia molara relativa % ' (

Concentratie de masa relativa %

Concentratie molara volumica % c" c&


2/22

Concentratia de masa volumica %

LEGI DE BAZA SI ECUATII DE ECHILIBRU I !"ERATIA DE DISTILARE

1. )egea lui *+) pi / "i Pi, in care

pi 0 presiunea partiala a componentului in faza gaz Pi - presiunea de vapori a

componentului pur la temperatura de fierbere a amestecului Ci 0 fractia molara a componentului

in faza lichid

2. )egea lui D+)3 %p /

pi /p.& p / presiunea totala a amestecului de gaze ideale &i / fractia molara in faza de

vapori.

1. 4cuatia de echilibru lichid 0 vapori% (i /

5. Compozitia lichidului si a vaporilor la echilibru

"i / 1 "2 / 1 0 "1 &2 / 1-&1

6. 7olatilitatea unui component dintr-un amestec lichid

µ i / pentru amestec ideal µ i / / /Pi

8. 7olatilitatea relativa% µ i / pentru un amestec binar ideal µ 1,2 / / .

4cuatia lui #enste9e % &/

+ceste legi de baza si ecuatii de echilibru sunt e"primate pentru amestecuri ideale.

Pentru amestecuri binare poate fi descris si cu ajutorul diagramelor de faza cu ecuatiile%


3/22

1. 4cuatia generala fp, , "! / :

Diagrama presiune 0 compozitie la / const.

#p,"! /:

2. Diagrama temperatura compozitie diagrama de fierbere! la p / const.

# , ", (! p/ o

;. Diagrama presiune temperatura la compozitie constanta%

fp,!"/:

2. Diagrama (- " diagaram de echilibru! la presiune totala constanta p pentru

temperaturi cuprinse intre cele de fierbere ale componentilor puri 1, 2!.

f",&! p/o pentru Ι1, 2!

;. Diagrama entalpie 0 concentratie Ponchon!

4cuatia generala% h/ f",&! f h


4/22

=ajoritatea amestecurilor nu sunt ideale si nu se supun legii lui *aoult. Pentru adaptarea

realtiilor de echilibru se introduce un factor de corectie%

Coeficientul de activitate ϒi cu care se inmulteste presiunea Pi astfel ca avem ecuatiile de

echilibru%

0 presiunea partiala a unui component dintr-un amestec de lichide pi / ϒi . Pi . "i

- compozitia lichidului care fierbe la presiunea p% 'i /

- compozitia vaporilor componentului &i % (i / . "i

- 7olatibilitatea relativa%

+mestecuri nemiscibile

Intr-un amestec format din doua componente lichide nemescibile, fiecare component se comporta

din punct de vedere al volatilitatii ca si cand nu s-ar gasi in amestec. Sistemul este alcatuit din

doua componente si trei faze si prin urmare are un grad de libertate. Presiunea partiala a fiecarui

component depinde numai de temperatura si deci este independenta de proportia celor doua

componente. emperatura de fierbere amestecului este inferioara temperaturii de fierbere a

componentelor pure.

In tot timpul fierberii a ramane constanta pana la disparitia unui component din faza lichida.

In tot timpul fierberii compozitia vaporilor ramane constanta indiferent de compozitia

amestecului lichid!, valoarea sa rezultand din% P1 / P1 / p&1 p2 / P2/ p&2

/ /

+mestecuri multiple si comple"e


5/22

*elatiile de echilibru pentru aceste sisteme formate din mai multe componente cu

participare procentuala multipla sunt definite prin constanta de echilibru constanta de distributie!

care reprezinta raportul dintre concentratiile componentului >i> in cele doua faze de echilibru.

Conditiile de echilibru sunt determinate si de coeficientul de rectificare definit ca un

raport al constantelor de echilibru a doua componente din amestec.

Pentru a putea separa un component din amestec este necesar ca sa avem 9 si ω

supraunitare.

2. Metode de distilare

#$% Distilarea inte&rala 'in ec(ilibru)

Distilareaintegrala este procesul in

care vaporii, formati prin vaporizarea bruscaaunui amestec lichid raman in contact culichidul. peratia presupunesupraincalzirea

lichidului urmata de o e"pandare intr-un vas

in care se realizeaza separarea fazelorlichidsi vapori. In fig.1 se prezinta schema

operatiei de distilare.

1 0schimb$tor de c$ldur$

2 0 vas de detent$

; 0condensator

5 - pomp$

6 - alimentarecu amestec initial

8 0 evacuarereziduu

? 0 evacuaredistilat


6/22

#ig.1 Schema instalatiei de distilare integral$

4lemente de calcul pentru distilarea in echilibru %

; ;

in care%

# 0 debit molar de alimentare, @mol A sB ) 0 debit reziduu separat, @mol A sB 7 0 debit

vapori @mol A sB '# 0 fractia molara a componentului volatil din amestecul de alim. ', & -

concentratiile in echilibru a celor doua faze * 0 gradul molar de distilare.

#$# Distilarea simpl* sau diferentiala este operatia de vaporizare treptata la presiune

constanta a unui amestec de lichide urmata de condensarea vaporilor pe masura ce se formeaza.

Distilarea simpla se poate realiza discontinuu sau continuu.

#ig.2 Schema instalatiei de distilare simpl$ discontinu$

4lemente de calcul pentru distilarea simpla discontinua

a! Date initiale de calcul

In fig.2 este prezentata schemauneiinstalatii de distilare simpla

discontinua, in care sarja introdusa

inblaza 1 este incalzita cu aburi de o

serpentina iar distilatul va ficolectat pefractiuni in vasele ; dupa condensarea

in racitorul 2.

Distilarea simpla continuaserealizeaza prin alimentare continua cu

amestec initial si evacuareacontinua a

distilatului si a reziduului.


7/22

- conditii initiale% concentratia "i! si cantitatea )i! amestecului temperatura sau

presiunea de fierbere

- echilibrul lichid f ",&! p /:

b! 4lemente de calcul%

- compozitia si cantitatea de distilat D, "D

- compozitia si cantitatea de reziduu )# "f

- consumul de caldura

4cuatia lui *a&legh%

)i /D )f

'i .)i /D."D)f ."f

#$+$ Antrenarea cu ,apori- este operatia de distilare simpla in care vaporizarea amestecului

de distilat se face prin introducerea directa in amestec a vaporilor de apa sau a unui gaz inert.

+ceasta metoda se aplica pentru%

• Separarea cantitatilor mici de substante volatile din cantitati mari de produs

nevolatil

• Separarea componentilor nemiscibili cu punct de fierbere ridicat

• Separarea unui produs instabil la temperaturi ridicate

In industria alimentara metoda este folosita la recuperarea solventului din miscela in faza

finala, la dezodorizarea uleiului in faza de rafinare, in industria spirtului , la antrenarea unor

componenti greu volatili etc.


8/22

Instalatia de separare a amestecurilor lichide prin antrenare cu vapori se compune din tr-un

distilatorul care contine borhotul. peratia consta in barbotarea aburului in masa amestecului,

bulele de vapori la trecerea prin lichid se satureaza cu vaporii componentului de antrenat si

impreuna trec printr-o conducta la condensator, in care fie ca are loc numai condensarea vaporilor

de apa componentul de antrenat ramanand in stare de gaz! fie ca se condenseaza atat vaporii de

apa cat si substanta antrenata, rezultand dou$ fae lichide care se separa prin stratificare intr-un

decantor.

In esenta antrenarea cu vapori este o distilare simpla la care se adauga un al treilea

component ca agent de antrenare.

4lemente de calcul la antrenare cu vapori in sistem continuu

1. Date de calcul

m 0 debitul de miscela, 9g A h b1 0 continut de benzina in miscela% 5

b2 0 continut final de benzina in miscela% :,2=asa moleculara a componentului greu = 22:

4ficienta operatiei 4 /:,?

*egim de operare% presiunea totala p / :,::65 = Pa circa 5:mg A E!. se considera cavaporii de benzina rezulta cu t / 1:2oC.

=asa moleculara medie a benzinei

=F 8: ;:tf :,::1

in care % tf 0 temperatura de fierbereoC

2. =arimi de calcul

- debitul de ulei alimentat mu1 / @9g A uB

- debitul molar de component greu volatil la alimentare


9/22

@9mol A h

- debitul molar de component usor volatil benzina! la evacuare +2 @9mol A hB

- debit molar de component usor volatil la alimentare%

@9mol A hB

in care% m b1 0 debitul de benzina alimentata , 9g A h

- fractia molara a benzinei initiale, "+ %

- componentul volatil din miscela% @moli A not. substanta nevolatilaB

la alimentare la evacuare

- debit de abur necesar la antrenare 7 @9mol A hB

m7 / 7.=+

P+ 0 presiunea de vapori a benzinei la 1:2:C, =Pa

2.5. Distilarea moleculara este o metoda de separare a substantelor, care nu suporta

temperaturi mari , au o masa moleculara mare pana la 12::! si se desfasoara in vid de 1: -2 0 1:-5

mm Eg. pentru ca drumul liber mediu al moleculelor depaseste distanta intre suprafata calda de

evaporare si cea rece de condensare.

Distilarea moleculara este un proces pretentios, costisitor si nu permite obtinerea unor compusi

puri la o singura operatie. +ceasta metoda este aplicata la obtinerea unor vitamine+,D,4! acizi

grasi, uleiuri vegetale, uleiuri volatile.

Principial un aparat de distilare moleculara este format din doua


10/22

#ig.; Principiul distilarii moleculare

a-aparat cu film ascendent, b 0 aparat cu film descendent

suprafete asezate concentric, din care una calda si una rece. +paratele sunt construite in doua

variante mai importante , dupa forma suprafetelor active %

• +parate cu film descendent

• +parate cu film ascendent centrifugale!

primele avand forma cilindrica iar al doilea tip forma tronconica fig; a!. Spatiul 1 dintre

cele doua suprafete , asezate concentric se conecteaza la o pompa de vid. +mestecul curge pe

suprafata calda 2 , sub forma unui film subtire . =oleculele componentului mai volatil,

evaporandu-sesi avand drumul liber mediu , mai mare decat distanta dintre cele doua suprafete,

ajung la suprafata rece ;, unde condenseaza. #ilmele de amestec si de condensat curg spre

racordurile de evacuare, sub actiunea gravitatiei la paratele cu film descendent cu tobe cilindrice.

fig.; b! si sub actiunea fortei centrifuge ce actioneaza numai asupra amestecului! la cele

tronconice fig.;a!.

)ichidul rezultat prin condensarea vaporilor formeaza distilatul 5 iar cel ramas neevaporat

rezidul 6.


11/22

C+)C)) +P+*+4)* D4 DISI)+*4

a! Filantul de materiale

In majoritatea cazurilor in blaza se introduce abur saturat care barboteaza in plamada

farmentata. +stfel se stabileste ecuatia de bilant total si partial%

# + b / D G, @9gAhB

in care%

# 0 plamada miscela! introdusa in blaza, 9g

+ b 0 abur barbotat, 9g

D 0 distilatul obtinut prin condensarea vaporilor, 9g

G 0 reziduu borhot la spirt ulei brut 0 ind. ulei! in blaza, 9g

Si

In faza lichida '# 0 concentratia compusilor usor volatili greutate! a plamezii initiale

'D 0 a distilatului obtinut

'G 0 a reziduului

b! Filantul caloric se stabileste tinand seama de caracteristicile produselor care circula in coloanasau in blaza!

Pentru coloana fara reflu"

Pentru coloana cu reflu"

* 0 reflu" in coloana fata de distilatul D!

I># 0 eutalpie plamezii la temperaturi de alimentare

I>#/ C#t# @H A 9gB


12/22

I>D 0 eutalpia vapori de component usor volatil j A 9g

I>ab 0 eutalpia aburului saturat alimentat in coloana j A 9g

I>D 0 eutalpia condensatului de component usor volatil la temperatura de condensare

corespunzator deflegmatorului. HA 9g

I>G 0 eutalpia reziduului din coloana

c! Dimensionarea coloanelor

se considera amestecuri binare

Diametrul coloanei% din relatia , m; A s

nde G 0 viteza medie

J 0 constanta ce depinde de compozitia vaporilor

-densitatea lichidului la temperatura din coloana! 9a A m;

- densitatea vaporilor 9g A m;

Inaltimea coloanei% se stabileste cunoscand numarul de talere si distanta dintre ele.

Distanta

Dintre talere

mm!

7alori 9

Inaltimea lichid deasupra clopote

12mm 26mm 6:mm ?6mm

16:

;::

56:

8::

:,::8 0 :,:12

:,:2? 0 :,:;;

:,:56

:,:68

-

:,:21 0 :,:2?

:,:5;

:,:6;

-

:,:16 0 :,:21

:,:;?

:,:5K

-

-

:,:2?

:,:5L


13/22

?6: :,:8: :,:68 :,:66 :,:6;

)a coloane confectionate din tronsoane se dau distante mici intre talere, nelasand loc

pentru guri de vizitare.

)a coloane dintr-un singur corp cilindric se vor lua distante mai mari intre talere pentru a

se lasa loc pentru guri de vizitare.

;. *4CI#IC+*4+

*ectificarea sau fractionarea amestecurilor se realizeaza prin vaporizari si condensari

succesive si repetate in aparate denumite coloane de rectificare.

Sectiunile in care se realizeaza procesul dublu de vaporizare 0 condensare sunt denumitetrepte sau, constructiv, talere.

Coloanele de rectificare pot avea inaltimi diferite in functie de numarul de talere.

Pe fiecare taler se realizeaza concomitent vaporizarea componentului usor volatil din

lichid, pe seama caldurii de condensare a vaporilor bogati in component greu volatil. +stfel pe

fiecare taler vaporii se imbogatesc in component usor volatil iar lichidul in component greu

volatil. )a baza coloanei lichidul colectat formeaza reziduul iar produsul colectat la varfulcoloanei formeaza distilatul.

4lementele componente ale unei instalatii de rectificare sunt%

- preincalzitorul pentru materia prima, de regula un schimbator de caldura multitubular, care

recupereaza caldura de la reziduu, sau fractiunile de varf si de mijloc

- fierbatorul sau blaza, prevazut cu sistem de incalzire indirecta cu abur sau directa cu

injectoare pentru combustibili lichizi sau gazosi

- coloana de rectificare, alcatuita din mai multe tronsoane cilindrice talere!, in fiecare

circuland in contracurent, fazele lichide, respectiv vapori


14/22

- condensatorul sau deflegmatorul pentru condensarea fractiunilor de component greu volatil

din vapori si care permite trecerea fara condensare a vaporilor ce vor forma distilatul

- condensatorul 0 racitor racitorul final! pentru distilat

- vase colectoare pentru distilat si reziduu

- aparatura de masura, control si automatizare.

)ichidul in e"ces de pe fiecare taler deverseaza prin conducte la talerul inferior. +stfel pe

intreaga inaltime a coloanei se realizeaza un curent de lichid care circula in contracurent cu

vaporii si care formeaza reflu"ul intern.

Pentru ca vaporii care ies din coloana sa fie cat mai puri se introduce prin cadere libera

sau prin pompare in varful coloanei o parte din lichidul obtinut in deflegmator sau in

condensatorul pentru distilat, care formeaza reflu"ul e"tern.

*ectificarea se poate realiza%

- la presiune atmosferica cand amestecul este lichid

- la presiune scazuta rectificare in vid! pentru separarea amestecurilor cu punct de fierbere

ridicat

- la presiuni ridicate, cand amestecul de distilat se afla in stare gazoasa la presiunea

atmosferica.

Dupa modul de realizare a rectificarii se intalnesc procesele%


15/22

*ectificare discontinua, realizata pe sarje, care prezinta dezavantajul unui consum suplimentar de

caldura datorat intermitentei operatiei. In figura se prezinta schema unei instalatii de rectificarediscontinue.

1 0 blaza

2 0 racord alimentare materie prim$

; 0 coloana de rectificare

5 0 condensator

6 0 distribuitor

8 0 r$citor dedistilat

? 0 vas collector pentru distilat

L 0 racord evacuare reziduu

K 0 reflu" e"tern

1: 0 distilat

11 0 vapori


16/22

#ig. 5 Schema instalatiei de rectificare

periodic$

*ectificarea continua, este un proces care decurge in regim stationar. In instalatia

prezentata schematic in figura 6, materia prima preincalzita pana la temperatura de fierbere se

introduce in coloana pe unul din talere, pe care concentratia reflu"ului intern este egala cu a

materiei prime, numi talerul de alimentare.

#ig. 5 Schema instalatiei de rectificare

continu$

Deasupra talerului de alimentare coloana prezinta portiunea de concentrare, iar sub acest nivel,

portiunea e epuizare.*ectificarea continua a amestecurilor cu mai multi componenti nu se poate

1 0 alimentare cu amestec initial

2 0 preanc$lzitor

; 0 zona de epuizare din coloana derectificare

5 0 zona de concentrare

6 0 condensator

8 0 distribuitor

? 0 reflu" e"tern

L 0 r$citor de disilat

K 0 vas colector distilat

1: 0 vas colector reziduu


17/22

face intr-o singura coloana. In general daca amestecul are >n> componenti, sunt necesare >n-1>

coloane de rectificare asezate in serie sau in paralel.

Clasificarea si descrierea coloanelor de rectificare

Din punct de vedere constructiv, coloanele de rectificare se impart in coloane cu contact

in trepte si coloane cu contact diferential. Din cele cu contact in trepte fac parte coloanele cutalere cu clopote si coloanele cu talere perforate cu sita!, iar cele diferentiale sunt coloane cu

umplutura, cu talere rotative si cu film subtire. )a coloanele cu contact in trepte, vaporii

barboteaza in lichid, iar la coloanele diferentiale vaporii trec pe deasupra lichidului. Detaliul in

coloane cu talere cu clopote este prezentat$ in figura 6 a.

#ig.6 a! b!

1 0 corpul coloanei 2 0 taler cu clopote ; 0 conducta de vapori 5 0 clopot 6 0 teava de preaplin

pentru circulatia lichidului.

Coloanele de rectificare cu talere cu clopote folosesc atat instalatii continue cat si

discontinue. Pe toata inaltimea coloanei, in afara de blaza, sunt montate mai multe talere. n taler

se compune dintr-o serie de tuburi de vapori acoperite de un clopot cu margini crestate si unul cu

mai multe tuburi deversoare care transmit lichidul dintr-un taler in altul. 7aporii de la un taler

inferior intra prin tuburile de comunicatie cu interiorul clopotului de la talerul superior, barbotand

lichidul, in care se va condensa componentul greu volatil si pe seama caldurii eliberate va

evapora componentul usor volatil. peratia se repeta pana la talerul superior. ubul deversor are

rolul de a mentine nivelul lichidului pe talere la cota dorita.


18/22

Coloane de rectificare cu talere perforate % au doar tuburi deversoare. 7aporii care urca de

la talerul inferior prin orificiul talerului barboteaza lichidul, prezentate in fig 6 b. 7iteza

vaporilor trebuie sa atinga valori care sa nu permita scurgerea lichidului prin ochii talerului faza

lichidului poate trece doar prin tuburile deversoare. Coloanele cu talere perforate sunt mai simple

constructiv, dar nu au siguranta in functionare, infundandu-se repede in cazul lichidului ce lasa

depuneri.

Coloanele cu umplutura

Constau dintr-o coloana verticala prevazuta cu corpuri de umplere de tipul inelelor

*aschig.

Inelele *aschig sunt cilindri cu diametru egal cu inaltimea in general 1: ÷ 6: mm!confectionati din tabla, portelan, folositi ca umplutura in coloane industriale de reactie de

rectificare sau de absorbtie. Sunt folosite pentru a mari suprafata de contact dintre coloana si

lichid, vaporii sau gazele care circula in ac.

Inelele *aschig de portelan in care se includ diverse saruri sau catalizatori se pot folosi in

camere de reactie in industria chimica sau industria alimentara. Sunt folosite si ca umplutura in

filtre speciale pentru absorbtia prafului din gaze in scrubbere etc.

Scrubberele sunt aparate de contact gaz 0 lichid, parcurse de ambele faze in flu" continuu,

servind fie la retinerea unor componenti ai gazului, fie la spalarea gazului de impuritati in

suspensie ca pulberi sau picaturi, cu sau fara reactie chimica.

In coloanele de umplutura, lichidul, introdus la o anumita inaltime fata de blaza, curge pe

suprafata umpluturii sub forma de filtru, in contracurent cu vaporii, contactul fazelor se face doar

la suprafata filmului. Cu toate ca separarea este mai putin intensa ca si in cazul barbotarii,

datorita suprafetelor de contact mai mari intre faze se asigura o compensare a performantei de

rectificare.

coroziune.


19/22

In componenta coloanei de rectificare intra si blazele fierbatoarele!. *olul lor este de a

asigura sursa de caldura necesara incalzirii si evaporarii.

Distilarea e"tractiva cu adaosuri au"iliare!

#ig. 8 Schema instalatiei de rectificare azeotrop$ pentru obtinerea alcoolului etilic absolut

Distilarea cu adaosuri au"iliare sau distilarea e"tractiva se aplica in cazul amestecurilor

greu de separat prin distilare simpla, datorita diferentelor mai mici intre volatilitatea

componentelor. Distilarea este e"tractiva cand componentul adaugat dizolvantul! mareste de

cateva ori volatilitatea relativa. In acest mod se obtine alcoolul etilic cu ajutorul benzenului%

benzenul se introduce in coloanele de distilare impreuna cu alcoolul de K6 0 KL printr-un

racord. +mestecul iese prin alt racord si trece in condensator, iar apoi in decantor, formand 2

straturi% unul apos si unul benzenic. rmeaza evaluarea prin alt racord a alcoolului etilic 1::. In

coloana se distila amestecul care formeaza stratul apos.

;.1. *ectificarea in coloane cu talere

alerul teoretic. =etoda =cCabe 0 hiele de determinare a numarului de talere teoretice.

alerul teoretic 0 unitate ideala de transfer pe care se realizeaza echilibrul termodinamic

intre lichidul de se scurge de pe talerul superior si vaporii ce se ridica de pe talerul inferior.


20/22

Pe talerul >n> pe care se mentine nivelul constant, se realizeaza contactul intre vaporii de

compozitie &n1 cu tn1! si lichidul de compozitie "n-1 cu tn-1!. Pentru ca tn1 M tn-1, din flu"ul

de vapori va condensa componentul greu volatil si pe seama caldurii latente de condensare se va

vaporiza o parte din componentul usor volatil, realizandu-se pe talerul >n> vapori si lichid in

echilibru, avand aceeasi temperatura M tn.

n taler teoretic reprezinta mai multe talere reale construite, numarul lor fiind in functie

de conditiile de operare.

Dimensionarea coloanelor se face prin 2 metode%

1. dimensionarea la echilibru, adica determinarea numarului de echilibre, de talere teoretice,

necesare realizarii separarii cerute prin metoda grafica =cCabe 0 hiele, simplificata

2. metoda riguroasa analitica Sorel

1. =etoda simplificata face abstractie de efectele termice de pe talere, avand la baza ipoteze%

- caldurile molare latente de vaporizare ale componentelor sunt egale sau apropiate

- caldura de amestecare e neglijabila

- pierderi de caldura cu e"teriorul, neglijabile

- temperatura amestecului de alimentare este egala cu temperatura de fierbere de pe talerul de

alimentare

- vaporii rezultati la varful coloanei sunt condensati total fara subracire, astfel ca reflu"ul are

temperatura egala cu temperatura vaporilor ce parasesc coloana.

Determinarea numarului de talere se bazeaza pe reprezentarea grafica a relatiei de

echilibru si de bilant de materiale, de fapt a dreptelor de operare din cele 2 zone de concentrare

si de epuizare!.

Procedeul%


21/22

- se traseaza la scara curba de echilibru a amestecului binar ce trebuie separat.

- Se fi"eaza pe abscisa punctele 'N, '#, 'D

- Se traseaza linia de operare a zonei de concentrare stiind ca aceasta intersecteaza diagonala in

D, de abscisa 'D si are ordonata la origine%

, unde * - cifra de reflu" D 0 debit de distilat ) 0 reflu" ce are concentratia

aceeasi cu distilatul.

#ig.? =etoda grafic$ =cCabe-hiele

- Din 1 se coboara o verticala pana la linia de operare fi"and punctul de coordonate ' 2, (2!

care da compozitia fazelor intre primul si al doilea taler.

- Se continua constructia in trepte in acest mod pana la depasirea punctului de abscisa ' / 'G.

3umarul punctelor de intersectie dintre liniile orizontale si curba de echilibru reprezinta numarul

de talere teoretice ale coloanei >n>. 3umarul de talere real% n r / n A η unde η / :,2 ÷ :,L! este

randamentul total al coloanei.


22/22

Distanta intre talere variaza intre :,1 ÷ :,8 in functie de parametrii hidrodinamici si

proprietatile sistemelor de separat.

;.2.ipuri de blaze 0 sunt prezentate in figura L.

#ig.L ipuri de blaze

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	mihai-florin
View:	223 times
Download:	0 times

RECTIFICARE.docx

Documents