La ora actuală poluarea si protectia mediului sunt considerate probleme de mare importantă cu care se confruntă umanitatea. Transformările care au loc la nivel global in ceea ce priveste mediul înconjurator impun găsirea unor solutii pentru mentinerea echilibrului ecologic al planetei.

Pădurile acopera 30% din suprafata terestra a globului. Suprafata forestiera era in 2005 de patru miliarde de hectare, cu o treime mai puin decat la începuturile agriculturii, acum 10.000 de ani.

In urma activtatilor de defrisare sunt lasate in urma cantitati uriase de deseuri lemnoase care preyinta un risc ridicat din punct de vedere al poluarii cu substante organice descompuse. Celuloza este antrenata de ploi in rauri si lacuri cu efecte devastatoare asupra faunei acvatice.

Deseurile din silvicultura si industria lemnului se incadreaza in sectorul deseurilor vegetale organice biodegradabile si/sau combustibile cu impact nefavorabil asupra mediului.

Din exploatarea suprafetelor forestiere rezulta cantitati mari de deseuri (crengi, cioate, radacini, frunze, tulpini de arbori considerati necorespunzatori spre a fi livrati la prelucrare), iar din industria prelucrarii lemnului sunt eliminate cantitati mari de materie prima sub forma de rumegus si coaja.

In timp ce lemnul brut de bucura de o atentie deosebita din partea companiilor ce defriseaza terenurile impadurite, crengile si cioatele sunt catalogate ca resturi nefolositoare. In acest fel se pierd cantitati foarte mari de potentiale surse de energie care ar putea fi valorificate cu costuri de productie minime.

Tehnologiile pentru reciclarea deseurilor se clasifica in functie de modul de valorificare a deseurilor:

-tehnologii de reciclare a deseurilor destinate valorificarii energetice

-tehnologii de reciclare a deseurilor destinate compostarii

Valorificarea energetica a deseurilor forestiere se poate face prin trei metode:

-combustie directa -piroliza -gazeificare.

Tehnologiile de reciclare a deseurilor destinate valorificarii energetice se utilizeaza in vederea recuperarii energiei inmagazinate in deseuri si conversiei acesteia prin metode specifice in energie termica sau electrica.

România dispune de o suprafaţă de păduri de aproximativ 6,5 mil ha (cu 2.6 % sub media europeana), reprezentând 27% din suprafaţa totală a ţării. Fondul forestier al României reprezintă 0,30 ha/locuitor.

Media tăierilor din pădure se estimează, pentru perioada 2004-2005, la minimum 11 000 000 m³/an, rămânând o cantitate de rumeguş destul mare, de 0,1%, respectiv 11 000 m³/an.Rumeguşul rezultat la tăierile în pădure, de obicei nu este tratat corespunzător, astfel că este transportat de apele de suprafaţă în pârâuri şi râuri, cu consecinţe dăunătoare pentru faună şi floră, prin descompunerea rumeguşului şi efectul produs de substanţele tanante. Din totalul de 11 000 000 m³/an lemn masiv, cantitatea de 5 000 000 m³/an este destinată industrializării, iar restul de 6 000 000 m³/an este afectat Regiei Naţionale a Pădurilor, sectorului de construcţii, sectorului minier şi particularilor. Pentru sectorul industrializării lemnului se estimează o pondere medie de 11% rumeguş (12% pentru răşinoase şi 10% pentru foioase). Rezultă, astfel, 550 000 m³/an rumeguş. Pentru sectorul Regiei Naţionale a Pădurilor, al cherestelei, minelor etc. Se estimează o pondere de 3% rumeguş, rezultând 180 000 m³/an (corespunzător celor 6 000 000 m³/an lemn masiv).

Fig. 5.2 Utilaj John Deere 1490D pentru colectat si balotat ramuri

Width 3050mm

Bundle Diameter

700-800mm

Bundle Length

2400-3200mm

CuttingAutomated Chainsaw

Transportul in zonele greu accesibile se face cu utilaje specializate pentru acest tip de operatie, cu brat hidraulic si sisteme de tractiune performante.

La margine drumului forestie practicabil sunt incarcate pe camioane adaptate pentru transport cherestea.

La centrele de colectare se efectueaza cantarirea masei lemnoase inainte de descarcare.

MORBARK 1300B TRACK TUB GRINDERLength (transport)..............................................................12.7 mLength (operating).............................................................16.8 m Height ...............................................................................3.5 mWidth ................................................................................3.5 mGross weight ...................................................... …………….50 tEngine.......................................................... CAT or Cummins Horsepower........................................... ………………………….860 HP to 1,200 HP Fuel capacity (tank) ...........................................................1773 lHydraulic oil capacity..........................................................1523 lMorbark Integrated Control Systems Hydraulically operated debris containment door

MORBARK 4600XL WOOD HOG

Jenz AZ 460

Jenz AZ 960 Titan XL.

Instalatie industriala destinata uscarii rumegusului in flux continuu prin energie de microunde. Destinatie:Uscarea rumegusului in flux

continuu. Capacitate de tratament:100( Kg / h ). Tip tratament:Flux continuu, in cavitate tip tunnel multimod. Umiditate initiala rumegus:( % ) 80. Umididate finala rumegus:( % ) 2 - 5. Puterea in microunde instalata:( Kw / 2,45 GHz ) 30. Puterea instalata in infrarosu:( Kw ) 6.Puterea instalata pe sistemul de antrenare a benzii transportoare( Kw ) 2. Puterea instalata pe sistemul de ventilatie:( Kw ) 1.Puterea totala instalata:( Kw ) 39.Energia medie consumata:( Kwh ) 30.Cost energetic mediu de uscare:( EURO / kg rumegus uscat ) 0,03.Dimensiuni de gabarit:Lungime ( mm )= 12.000 Latime ( mm )= 1.500 Inaltime ( mm )= 1.700

Unitate mobila de uscarea rumegusului

Produs oferit de Seba Industrial Srl

Debit maxim intrare rumegus umed 2100 kg/hDebit maxim iesire rumegus uscat 1233 kg/hDiametrul iesire rumegus :220 mmDiametrul de intrare amestec :400 mmDiametrul de iesire aer: 400 mmGreutate :228 kgGranulatie maxima admisa :20 mmUmiditate rumegus umed (pentru calcul parametrii) 50%Umiditate rumegus uscat (pentru calcul parametrii) 10%Greutate volumica rumegus umed (pentru calcul parametrii) 400 kg/mcGreutate volumica rumegus uscat (pentru calcul parametri) 200 kg/ mc

Etapele procesului de transformare a deseurilor in brichete

5.5.1 Brichetarea

Modul de uscare

Modul de compactare

Modul de dozare si depozitare

Grupul generator

Modul depozitare rumegus

Schema instalatie de brichetat mobila autopropulsata

Masina hidraulica pentru brichetare

Capacitate:45 kg/hPutere motor 3/4 Kw/CPVoltaj 380/50 Volt/HzDiametrul brichetei 45 mm. Lungime maxima bricheta 40 mmDiametru container cilindric aschii 1000 mmPresiune specifica 500 Kg/cm² Numar cilindri 2Dimensiuni:Diametru 100 mmDimensiuni de gabarit 1600x1060x1400Greutate 540 Kg

Valorificarea energetica a deseurilor forestiere se poate face prin trei metode: -combustie directa -piroliza -gazeificare.

Generator de energie termica cu peleti

Generator de caldura cu resturi lemnoase cu gratar fix

Generator de caldura cu resturi lemnoase cu gratar inclinat

Arderea lemnului in cazanele cu gazeificare prin asa numitul proces de "piroliza" permite atingerea unui randament de pâna la 89% si o ardere ecologica, în urma careia rezulta o cantitate minima de cenusa; combustibilul folosit trebuie sa fie lemn uscat (umiditate max.20%), busteni cu diametrul max. 200 mm si deseuri lemnoase în proportie de 20%.

Cuptor de gazeificare a deseurilor lemnoase de tip ascendent

SISTEM DE GAZEIFICARE AL DESEURILOR LEMNOASE

Prin sistemul performant de gazeificare, realizat dupa cea mai moderna tehnologie elaborata de firma POWERHEARTH, din America se obtin urmatorii parametrii tehnici: - pentru 1 kW/h energie electrica , este necesara 1,5 kg biomasa;                            - prin cogenerare se obtine 1,334 kW/h energie termica, la 1 kW/h energie electrica;                             - pretul energiei electrice obtinuta prin gazeificarea biomasei este de 0,01 $/kW;                             - emisiile poluante sunt considerate "zero".                 

In urma valorificariienergetice a deseurilor lemnoase se obtine energie termica care se poate folosi pentru incalzirea locuintelor si generarea de electricitate instalatii de cogenerare

Durata de transformare a rumegusului in ingrasamant este cuprins intre 15 si 25 de ani si ca urmare nu este potrivit pentru agricultura.

Depozitarea in conditii necorespunzatoare a acestui tip de deseuri duce la afectarea profunda a mediului. Rumegusul plasat pe malul apelor este antrenat de ploi si astfel patrunde in apele de suprafata si devine un factor de stres pentru fauna acvatica , iar rumegusul depozitat pe camp afecteaza grav calitatea solului, care nu mai poate fi utilizat pentru agricultura.

Implementarea noilor tehnologii de conversie a energiei inmagazinate in reziduurile lemnoase in energie termica, datorita randamentului termic ridicat, duc la scaderea consumului de combustibil si implicit la scaderea costurilor cu generarea energiei termice necesare pentru acoperirea nevoilor de caldura si apa calda.