+ All Categories
Home > Documents > Recapitulare Clasa a v-A - Completa

Recapitulare Clasa a v-A - Completa

Date post: 03-Jan-2016
Category:
Upload: zahariag
View: 91 times
Download: 9 times
Share this document with a friend
19
Textul literar Recapitulare Textul narativ Să ne reamintim! Naraţiunea (povestirea) prezintă întâmplările într-o anumită ordine. a. Daţi exemple de texte narative din manualul pe care l-aţi studiat anul trecut. ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................... b. Citiţi textele următoare şi motivaţi de ce sunt texte narative. Musca de Alexandru Donici De la arat un plug _ De unde, dragă sor’? Spre lauda deşartă Venea încet spre casă _ Şi mai întrebi de unde!- Mulţi zic: noi am lucrat, Şi, la un bou pe jug, Ei musca îi răspunde Când ei lucrează-n faptă, O muscă s-aşezasă. C-un aer supărat. Ca musca la arat. Iar ei, spre-ntâmpinare, Au nu pricepi ce facem? O altă muscă-n zbor Nu vezi că noi ne-ntoarcem Îi face o-ntrebare: Din câmp de la arat! Cuore- inimă de copil -fragment- de Edmondo de Amicis E vorba despre un băiat din clasa a doua, care, cum se îndrepta către şcoală pe strada Dora Grossa, a văzut un băieţel de clasa întâi, pe care mama sa îl scăpase din mâini, cum se prăvăleşte în mijlocul străzii, în faţa unui autobuz; aşa că a alergat repede către el, l -a prins în braţe şi a reuşit să-l salveze; dar nu a mai avut timp să-şi tragă piciorul, iar roata autobuzului l-a călcat. E băiatul unui căpitan de artilerie. Cum ni se povesteau toate acestea, deodată o femeie a străbătut ca o nebună mulţimea: era mama lui Robetti, care fusese chemată la şcoală; o altă femeie i-a alergat în întâmpinare şi, plângând sughiţat, s-a lăsat în braţele ei: era mama copilului salvat. Cele două femei au intrat val-vârtej în cancelarie şi am putut auzi un ţipăt ascuţit: _ Oh, dragul meu Giulio! Copilul meu! c. Personajele din textul „Musca” sunt: ........................................................................................ d. Personajele din textul „Cuore- inimă de copil” sunt: .............................................................. .............................................................................................................................................................. e. Locul unde se petrece acţiune în textul „Musca” este: ..............................................................
Transcript
Page 1: Recapitulare Clasa a v-A - Completa

Textul literar Recapitulare

Textul narativ

Să ne reamintim!

Naraţiunea (povestirea) prezintă întâmplările într-o anumită ordine.

a. Daţi exemple de texte narative din manualul pe care l-aţi studiat anul trecut.

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

b. Citiţi textele următoare şi motivaţi de ce sunt texte narative.

Musca

de Alexandru Donici

De la arat un plug _ De unde, dragă sor’? Spre lauda deşartă

Venea încet spre casă _ Şi mai întrebi de unde!- Mulţi zic: noi am lucrat,

Şi, la un bou pe jug, Ei musca îi răspunde Când ei lucrează-n faptă,

O muscă s-aşezasă. C-un aer supărat. Ca musca la arat.

Iar ei, spre-ntâmpinare, Au nu pricepi ce facem?

O altă muscă-n zbor Nu vezi că noi ne-ntoarcem

Îi face o-ntrebare: Din câmp de la arat!

Cuore- inimă de copil

-fragment-

de Edmondo de Amicis

E vorba despre un băiat din clasa a doua, care, cum se îndrepta către şcoală pe strada Dora

Grossa, a văzut un băieţel de clasa întâi, pe care mama sa îl scăpase din mâini, cum se prăvăleşte în

mijlocul străzii, în faţa unui autobuz; aşa că a alergat repede către el, l-a prins în braţe şi a reuşit să-l

salveze; dar nu a mai avut timp să-şi tragă piciorul, iar roata autobuzului l-a călcat. E băiatul unui

căpitan de artilerie.

Cum ni se povesteau toate acestea, deodată o femeie a străbătut ca o nebună mulţimea: era

mama lui Robetti, care fusese chemată la şcoală; o altă femeie i-a alergat în întâmpinare şi,

plângând sughiţat, s-a lăsat în braţele ei: era mama copilului salvat. Cele două femei au intrat

val-vârtej în cancelarie şi am putut auzi un ţipăt ascuţit:

_ Oh, dragul meu Giulio! Copilul meu!

c. Personajele din textul „Musca” sunt: ........................................................................................

d. Personajele din textul „Cuore- inimă de copil” sunt: ..............................................................

..............................................................................................................................................................

e. Locul unde se petrece acţiune în textul „Musca” este: ..............................................................

Page 2: Recapitulare Clasa a v-A - Completa

2

f. Locul unde se petrece acţiunea în textul „Cuore- inimă de copil” este: ...................................

...............................................................................................................................................................

g. Realizaţi corespondenţa pentru a stabili adevărul:

„Musca” este un text narativ în proză

„Cuore- inimă de copil” este un text narativ în versuri

h. Care credeţi că este mesajul textului „Musca”? Dar al textului „Cuore- inimă de copil”?

i. Delimitaţi textul „Cuore- inimă de copil” în fragmente, alcătuiţi ideile principale şi povestiţi

textul.

j. Alegeţi explicaţiile pe care le consideraţi corecte:

„Spre lauda deşartă

Mulţi zic: noi am lucrat,

Când ei lucrează-n faptă

Ca musca la arat.”

sunt mulţi care se laudă cu faptele altora ca şi cum le-au făcut ei;

mulţi leneşi sunt prefăcuţi şi-şi cer drepturi nemeritate pe spatele altora;

lenea şi minciuna merg întotdeauna împreună.

1. Redactează o compunere cu ajutorul imaginilor:

Planul simplu de idei

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

Planul dezvoltat de idei

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

Page 3: Recapitulare Clasa a v-A - Completa

3

Textul liric

Reţineţi!

Textul liric transmite în mod direct sentimente, idei, gânduri, impresii, trăiri, senzaţii pe care le

sugerează (nu le explică), se adresează sensibilităţii cititorului şi creează o lume artistică deosebit

de expresivă. În aceste texte descoperim foarte multe expresii aristice.

1. Daţi exemple de texte lirice din manualul pe care l-aţi studiat anul acesta.

................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

2. Citiţi textul următor şi motivaţi de ce este text liric:

În miezul verii

de George Coşbuc

O fâşie nesfârşită

Dintr-o pânză pare calea,

Printre holde rătăcită,

Toată culmea-i adormită,

Toată valea.

Liniştea-i deplin stăpână

Peste câmpii arşi de soare,

Lunca-i goală: la fântână

E pustiu; şi nu se-ngână

Nici o boare.

Numai zumzetul de-albine,

Fără-ncepere şi-adaos,

Curge-ntruna, parcă vine

Din adâncul firii pline

De răpaos.

..........................................

Şi e linişte pe dealuri

Ca-ntr-o mănăstire arsă;

Dorm şi-arinii de pe maluri

Şi căldura valuri-valuri

Se revarsă.

Niciun nor văzduhul n-are

Foc sub el să mai ascunză;

Nicio pasăre prin zare,

Nu se mişcă-n lumea mare

Nici o frunză.

Singur vântul, colo, iată.

Adormise la răcoare

Sub o salcie plecată-

Somnoros în sus el cată

Către soare.

3. Selectaţi cu răspunsurile pe care le consideraţi potrivite.

Expresiile artistice care sugerează liniştea Expresiile artistice care vorbesc despre

sunt: atmosfera amorţită de nemişcare, repaos:

Liniştea-i deplin stăpână

Numai zumzetul de-albine, ...nu se-ngână/ Nici o boare.

Fără-ncepere şi-adaos Din adâncul firii pline/ De răpaos.

Curge-ntruna... Nu se mişcă-n lumea mare/ Nici o frunză.

Şi e linişte pe dealuri

Somnul este sugerat de versurile: Toată culmea-i adormită Singur vântul, colo, iată

Dorm şi-arinii de pe maluri Adormise la răcoare.

Somnoros în sus el cată Curge-ntruna...

Page 4: Recapitulare Clasa a v-A - Completa

4

Căldura verii apare în versurile: câmpii arşi de soare

Şi căldura valuri-valuri/ Se revarsă.

Niciun nor văzduhul n-are/ Foc sub el să mai ascunză;

Somnoros în sus el cată/ Către soare.

4. Găsiţi în textul de mai sus sinonime pentru următoarele cuvinte:

infinită ............................................. pierdută .................................................

somnoroasă .................................... tăcere .....................................................

şesuri ............................................. deşert ....................................................

adiere .............................................. bâzâit ...................................................

îşi fac somnul ................................ arşiţă ....................................................

flacără ........................................... caută ....................................................

5. Alcătuiţi enunţuri în care să introduceţi următoarele cuvinte: dintr-o, culmea-i, lunca-i,

se-ngână, fără-ncepere, curge-ntruna, ca-ntr-o, n-are, mişcă-n.

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

6. Scrieţi o compunere despre căldura verii în care să folosiţi cuvinte şi expresii artistice din

poezia „În miezul verii” de George Coşbuc şi din alte texte cu conţinut asemănător. Reamintiţi-vă

regulile întocmirii unei compuneri reuşite (pag. 21).

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

Page 5: Recapitulare Clasa a v-A - Completa

5

Textul nonliterar

Să ne reamintim!

Textul literar este textul prin care autorul realizează o descriere aşa cum vede el realitatea,

exprimându-şi artistic diferite sentimente.

Textul nonliterar este textul prin care se urmăreşte o prezentare exactă, se prezintă informaţii

despre realitate şi în care numeralele sunt scrise cu cifre.

1. Citeşte cu atenţie textele:

Textul A Textul B

Pământul sau Terra este a treia planetă de la

Soare. Pământul are formă sferică şi este uşor

turtit la cele două capete, numite poli. Aproape

trei sferturi din suprafaţa Pământului este

acoperită de ape (mări şi oceane, care formează

oceanul planetar). De aceea, văzută din spaţiu,

planeta noastră pare albastră.

“_Aici e întreg pământul, cu continente,

mări şi oceane…Iată, Marea Neagră, iar la

apus e Ţara Românească. O credeaţi fără

margini, dar, uitaţi-vă ce mică e pe lângă restul

pământului…Pe aceste mări şi oceane care

scaldă continente, mişună mii de corăbii, iar pe

continente le aşteaptă milioane de oameni. “

“Toate pânzele sus!”- Radu Tudoran

1. Completează enunţurile folosind unul dintre cuvintele: literar, nonliterar.

A este un text……………………………… .

B este un text……………………………… .

2. Selectează două informaţii din textul ştiinţific:

……………………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………….

3. Completează enunţurile:

Textul ………este un text ştiinţific pentru că…………………………………………………...

Textul ………este un text literar pentru că……………………………………………………...

2. Recunoaşteţi care din texte este anunţ, afiş, invitaţie. Scrieţi dedesubtul textelor

denumirea tipului de text:

Cetăţeni!

Se ştie că marile opere

au fost scrise cu pana.

Cumpăraţi pene de

gâscă veritabile şi

scrieţi capodopere.

Succes!

Familia Ionescu V.

vă invită la onomastica

fiicei lor care va avea loc

joi, 14 februarie, ora 17,

la localul Prichindel de pe

strada Nicolae Bălcescu

nr. 3.

Vă aşteptăm cu drag!

TEATRUL PENTRU COPII

“Ţăndărică” din Bucureşti, vine în Buzău!

Piesa “Pinochio”, preferata copiilor va fi

jucată de artiştii noştri celebri. Prima

reprezentaţie va fi joi, 17 decembrie, ora 17

în sala mare a Teatrului “George Ciprian”

Veniţi să vă bucuraţi de copilărie!

...................................... .......................................... .....................................................................

Page 6: Recapitulare Clasa a v-A - Completa

6

3. Sunteţi în tabără şi scrieţi o scrisoare părinţilor în care îi înştiinţaţi că aţi ajuns cu bine, că

vă place peisajul şi că v-aţi făcut prieteni.

Page 7: Recapitulare Clasa a v-A - Completa

7

Propoziţia Recapitulare

Părţi de vorbire

Verbul

Să ne reamintim!

Partea de vorbire care exprimă acţiunea, starea, existenţa fiinţelor, lucrurilor, fenomenelor ale

naturii se numeşte verb.

Numărul verbului:

-singular (acţiunea este săvârşită de o singură persoană)

-plural (acţiunea este săvârşită de mai multe persoane)

Persoana verbului:

-persoana I- persoana care vorbeşte (eu, noi)

-persoana a II-a- persoana cu care se vorbeşte (tu, voi)

- persoana aIII-a- persoana despre care se vorbeşte (el, ea, ei, ele)

Timpul verbului:

Timpul prezent (acţiunea se săvârşeşte în mimentul vorbirii)

Timpul trecut (acţiunea s-a săvârşit înainte de momentul vorbirii)

Timpul viitor (acţiunea se va săvârşi după momentul vorbirii)

4. Alcătuiţi propoziţii în care verbul „a vedea” să fie la:

1. persoana a II-a, numărul singular, timpul viitor:

...............................................................................................................................................................

2. persoana a III-a, numărul plural, timpul trecut:

...............................................................................................................................................................

3. persoana I, numărul singular, timpul prezent:

..............................................................................................................................................................

5. Găsiţi verbe cu înţeles asemănător pentru:

a urca= .............................................. a vorbi= .....................................................

a fugi= ............................................... a munci= ...................................................

a înţelege= ......................................... a sosi= ......................................................

6. Formaţi verbe şi alcătuiţi apoi propoziţii pornind de la cuvintele: negru, bujor, prieten, fiinţă:

................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

Page 8: Recapitulare Clasa a v-A - Completa

8

7. Subliniaţi verbele şi analizaţi-le:

„Mihnea încalecă, calul său tropotă,

Fuge ca vântul,

Sună pădurile, fâşâie frunzele,

Geme pământul;

Fug legioanele, zbor cu cavalele,

Luna dispare;

Cerul se-ntunecă, munţii se clatină,

Mihnea tresare.”

(„Mihnea şi baba”, Dimitrie Bolintineanu)

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

8. Corectaţi propoziţiile (transcriindu-le corect pe spaţiile punctate):

Tu scri temele pentru mâine. ............................................................................................................

Mama a loat două pâini de la brutărie...............................................................................................

Cred că ia dat toate bomboanele. ......................................................................................................

Elena se aşează în bancă. .................................................................................................................

Copiii crează un nou joc. .................................................................................................................

Tata azvârlă gunoiul la tomberon. ...................................................................................................

9. Alcătuiţi propoziţii în care verbul „a da” să aibă mai multe înţelesuri:

........................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

Page 9: Recapitulare Clasa a v-A - Completa

9

Substantivul

Să ne reamintim!

Partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii se numeşte substantiv.

Substantivele sunt de două feluri: comune (denumesc fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii de

acelaşi fel) şi substantive proprii (denumesc anumite fiinţe, anumite lucruri, anumite fenomene ale

naturii pentru a le deosebi de celelalte de acelaşi fel).

Substantivul este la numărul singular când arată un singur obiect şi la numărul plural când arată

mai multe obiecte.

Substantivele care prin numărare primesc: un-doi sunt de genul masculin

o-două sunt de genul feminin

un-două sunt de genul neutru

a. Analizaţi substantivele:

Substantivele Felul Genul Numărul

codri

deal

balaur

mireasmă

foc

munţi

Liliana

portocală

cuvânt

b. Descoperiţi substantivele şi dezlegaţi ghicitorile:

Lungi urechi,

Picioare lungi,

Doar cu puşca îl ajungi.

Doarme-n lan şi în tufiş

Tot cu ochii mari deschişi.

Mustăciosul ăsta, oare,

E fricos, sau ni se pare?

(..............................)

Flăcăruie, flacără

Iute se mai caţără.

Uite-o, nu e!

Mică e, dar coada-i mare

Pe copaci în fugă suie

Şi din creangă-n creangă sare.

Roade nuci, îi plac alune...

Cum o cheamă? Haide, spune!

De-i vezi flacăra codiţă,

Strigi îndată...”

(...................................)

c. Alcătuiţi propoziţii după schemele:

a) __S + _A_ + _P_ + _C_ .........................................................................................................

s adj v s

b) _P_ + _C_ + _A_ .......................................................................................................................

v s p

Page 10: Recapitulare Clasa a v-A - Completa

10

Adjectivul

Să ne reamintim!

Partea de vorbire care exprimă însuşirea fiinţelor, lucrurilor, fenomenelor ale naturii se numeşte

adjectiv.

Adjectivul are acelaşi gen şi număr cu substantivul pe care îl determină.

2. Subliniaţi cu o linie substantivele şi cu două linii adjectivele care le determină:

Peste dealuri zgribulite, Toamna cea întunecată.

Peste ţarini zdrenţuite, Lungă, slabă şi zăludă...”

A venit aşa, deodată, („Balada unui greier mic”, George Topârceanu)

3. Alăturaţi substantivelor de mai jos câte patru adjective potrivite:

masă- ................................................................ pere- ....................................................................

vulpe- ............................................................... suflet- ...................................................................

privire- ............................................................. pădure- ...............................................................

căprioară- ......................................................... lup- ......................................................................

4. Realizaţi acordul adjectivelor cu substantivele pe care le determină:

Ne împresoară o adiere (fin) ........................................., o mireasmă (plăcut) .................................. .

Era o fetiţă (mic) ........................................... şi (plăpând) ................................................................ .

Bunicul avea obrajii (roşu) .................................................. şi (cald) ............................................... .

O căprioară (sfios) .............................................. a pătruns în pădurea (negru) ................................ .

Era o rochie prea (frumos) ...................................... şi prea (scump) ................................pentru mine.

5. Analizaţi adjectivele din fragmentul de text dat:

„Şi sălciile bătrâne, cu forme ciudate, îşi mişcau domol pletele argintii. Dar, deodată, la o

cotitură, răsări ca din pământ o babă mărunţică şi mohorâtă, cu ochii mititei şi cu nasul coroiat.”

(„Dumbrava minunată”, Mihail Sadoveanu)

........................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

6. Alcătuiţi câte trei enunţuri cu adjectivele: înnorat, înnegurat, înnegrit.

.............................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................

Page 11: Recapitulare Clasa a v-A - Completa

1

Pronumele

Să ne reamintim!

Partea de vorbire care ţine locul unui nume se numeşte pronume.

pers. singular plural

I

eu noi

mie, îmi, mi, mine, mă, m-, mine nouă, ne, ni

aII-a tu voi

ţie, îţi, ţi, tine, mă, m vouă, vă, v-, vi

aIII-a

el

dânsul, dânsului

ea

dânsa, dânsei

ei

dânşii, dânşilor

ele

dânsele, dânselor

lui, îi, i, îl, l ei, îi, i, o lor, le, li,i lor, le, li

Pentru o adresare politicoasă se folosesc, pe lângă pronumele de politeţe cunoscute

(dumneata, dumitale,dumnealui, dumneaei, dumnealor, dumneavoastră) şi alte forme, ca de

exemplu: matale (mătăluţă, mătălică), Domnia Voastră, Domniile Voastre, Domniile Lor, Măria

Ta, Măria Voastră/Sa, Alteţa Voastră/Sa, Înălţimea Voastră/Sa, Excelenţa Dumneavoastră/Sa ş.a.

1. Încercuiţi pronumele personale din textul următor.

„Mult îmi mai plăceau şi mie icoanele când eram mic. Pentru mine, sfinţii erau vii, stam cu

sfială înaintea lor şi eram încredinţat că şi ei se uită la mine.”

(„Mama”, Nicolae Grigorescu)

2. Completaţi spaţiile punctate cu formele scurte ale pronumelor personale:

........... –am văzut pe cei doi actori în filmul de ieri.

Voi ..........- aţi răspuns bunicii la scrisoare?

Mama a văzut- ........ pe Elena pe podiumul de premiere.

Mama .......... –a certat tocmai pe el, care era cuminte.

Părinţii ......-au lăsat pe copiii lor în tabără.

3. Subliniaţi pronumele personale şi analizaţi-le precizând şi funcţia sintactică (parte de

propoziţie).

„De-acolo nu ne vedea ea, şi-şi închipuia, cu grăunciorul ei de înţelegere, că n-o vedem nici noi.”

(„Veveriţa”, Mihail Sadoveanu)

........................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

4. Alcătuiţi o propoziţie după schema dată:

_S_ + _P_ + _C_ + _A_ ............................................................................................................

s v s p

Page 12: Recapitulare Clasa a v-A - Completa

2

Numeralul

Să ne reamintim!

Partea de vorbire care exprimă numărul sau ordinea obiectelor prin numărare se numeşte

numeral.

Numeralele care exprimă un număr sunt numerale cardinale, cele care exprimă ordine a sunt

numerale ordinale.

E bine să ştii şi alte numerale:

a) cardinale: - amândouă, amândoi, ambele, tustrei

- înzecit, însutit, înmiit, dublu, triplu

- câte unul, câte una, câte doi, a doua oară, bis

- doime, pătrime, jumătate, sfert

b) ordinale: - primul, al doilea, ultimul

1. Ghici, ghicitoarea mea!

Completaţi proverbele şi ghicitorile de mai jos cu numerale potrivite (două, doi, cinci).

1. „Cine aleargă după ......................... iepuri nu prinde nici unul.”

2. „Sunt ................................. degete la o mână şi nu seamănă toate unul cu altul.”

3. „Am .............. fete:

Una poartă salbă neagră, alta poartă salbă albă.

Neîncetat se gonesc şi în veci nu se-ntâlnesc.”

(.................................)

2. Grupaţi numeralele cinci, al treilea, nouăsprezece, primul, două sute, întâia, trei mii, a noua,

după ceea ce exprimă.

numerale cardinale: .............................................................................................................................

numerale ordinale: ..............................................................................................................................

3. Subliniaţi forma corectă:

19- noosprezece, nousprezece, nouăsprezece 6- şease, şaşe, şase

18- optisprezece, optsprezece, optusprezece XX- al douăzecelea, al douăzecilea, al doăzecilea

100- al o sutilea, al o sutelea 20 000- douăjde mii, douăzeci de mii

11- unsprezece, unşpe, unşpce 12- doişpe, douăsprezece, doisprezece

4. Alcătuiţi un text dialogat cu titlul „La cumpărături” în care să introduceţi diferite numerale:

...............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

Page 13: Recapitulare Clasa a v-A - Completa

3

Părţi de propoziţie Propoziţia simplă. Propoziţia dezvoltată

Să ne reamintim!

Propoziţia este o comunicare spusă sau scrisă.

Propoziţia simplă este formată numai din subiect şi predicat.

Propoziţia dezvoltată are, pe lângă subiect şi predicat şi alte părţi de propoziţie, numite părţi

secundare de propoziţie.

a) Dezvoltaţi următoarele propoziţii simple, adăugând părţi secundare de propoziţie. Subliniaţi

cu două linii predicatul şi cu o linie subiectul.

Soarele răsare. ........................................................................................................................................

Scrieţi voi! .............................................................................................................................................

Copiii aleargă. .......................................................................................................................................

b) Identificaţi predicatele, indicaţi numărul propoziţiilor şi precizaţi ce fel de propoziţii sunt.

Câmpul alb ca un cearşaf, .......................................................................................................

Până-n zori se desfăşoară... .......................................................................................................

Sus, pe-un stâlp de telegraf, .......................................................................................................

S-a oprit din zbor o cioară.” .....................................................................................................

(„Cioara”, George Topârceanu)

c) Puneţi cuvintele în ordine ca să reconstituiţi proverbul. Arătaţi ce fel de propoziţie aţi

obţinut. Alcătuiţi-i schema.

bună de ziua dimineaţă se cunoaşte

..................................................................................................................................................

________ + ________ + _______ + ______

d) Transformaţi propoziţiile dezvoltate în propoziţii simple:

În grădină au înflorit trandafirii roşii. .....................................................................................

Luna nouă răsare pe bolta înstelată. .......................................................................................

Pământul se învârte în jurul soarelui. .....................................................................................

Păsările călătoare au venit din ţările calde. ............................................................................

e) Alcătuiţi propoziţii după schemele date. Precizaţi care este propoziţie simplă (PS) şi care e

dezvoltată (PD).

S S S Pn +np .....................................................................................................

s s s v(a fi) + s

P C ..................................................................................................................................

v s

Page 14: Recapitulare Clasa a v-A - Completa

4

Predicatul

Să ne reamintim!

Partea principală de propoziţie care arată ce face subiectul se numeşte predicat.

Predicatul verbal este exprimat printr-un verb sau printr-o expresie care se poate înlocui cu un

ver. El se acordă cu subiectul în persoană şi număr şi răspunde la întrebările: „Ce face?” sau „ Ce se

spune despre subiect?”

Când nu poate fi înlocuit cu „a exista”, „a se găsi”, „a se afla”, verbul „a fi” nu alcătuieşte

singur predicatul propoziţiei.

Predicatul alcătuit din forme ale verbului „a fi” şi alte părţi de vorbire se numeşte predicat

nominal.

Părţile de vorbire care împreună cu verbul „a fi” formează predicatul nominal se numesc nume

predicative.

1. Identificaţi predicatele din textele de mai jos. Separaţi cu / propoziţiile (ştiind că

propoziţia este o comunicare cu un singur predicat).

a) „La noi sunt codri verzi de brad La noi atâţia fluturi sunt

Şi câmpuri de mătasă; Şi-atâta jale-n casă.”

(„Noi”, Octavian Goga)

b) „Vai, săracul pui de cuc Sus, la codru ar zbura

A căzut din vârf de nuc. Nu-l ajută nimenea”

(Doine populare)

2. Tăiaţi părţile de vorbire care nu pot avea funcţia de predicat: uitaseră, uituc, ai fost, râsese,

râs, bucurie, a se bucura, dumneata, trei, a înflorit, floare.

3. Identificaţi predicatele verbale din textele următoare şi precizaţi persoana, numărul şi timpul

acestora.

„Guvernanta se opri brusc. Ea ascultă cu atenţie. Oare sunetele acelea se auzeau din stradă? Şi

totuşi păreau atât de aproape! Cineva cântă la flaşnetă în birou? Guvernanta se duse repede în

capătul celălalt al sufrageriei şi deschise uşa brusc. În mijlocul biroului stătea un băiat zdrenţăros,

învârtind cu energie maneta flaşnetei, profesorul vorbea, dar nu se auzea, în timp ce amândouă

fetiţele ascultau încântate muzica.”

(„Heidi, fetiţa munţilor”, Johana Spyri)

...............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

Page 15: Recapitulare Clasa a v-A - Completa

5

Subiectul

Să ne reamintim!

Partea principală de propoziţie despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului se numeşte

subiect.

Se poate descoperi cu ajutorul întrebărilor cine? sau despre cine se vorbeşte?

Subiectul exprimat printr-o singură parte de vorbire se numeşte subiect simplu.

Subiectul exprimat prin două sau mai multe părţi de vorbire se numeşte subiect multiplu.

Când nu apare dar se deduce din forma verbului este subiect inclus.

Când este exprimat într-o propoziţie anterioară este subiect subînţeles.

1. Completaţi spaţiile punctate cu subiectele potrivite. Alegeţi-le din coloana alăturată.

........................................... e-o comoară. noi

Câştigăm .............................................. ! Învăţătura

Au mers ............................................... . nămeţii

S-au topit ............................................... . bătrânii

................................................se sfătuiau. el şi ea

2. Puneţi întrebarea şi aflaţi subiectele. Arătaţi prin ce părţi de vorbire sunt exprimate şi

analizaţi-le.

Şcolarii au organizat o serbare. Ei s-au străduit foarte mult. Părinţii, bunicii şi fraţii i-au răsplătit

cu multe aplauze. Trei vor primi premii.

...............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

3. Alcătuiţi enunţuri după schemele:

a) P+S ...................................................... b) S + P .............................................................

c) S + P .................................................................................................................................

s+s v

d) S + P ...........................................................................................................................................

p v

e) S + Pn+ np ................................................................................................................................

p v + s

4. Compuneţi un text intitulat „Vacanţa” în care să utilizaţi ca subiecte cuvintele: soare,

bucurie, plaja, pădurea, prietenii, joaca, bunicii.

Page 16: Recapitulare Clasa a v-A - Completa

6

Atributul

Să ne reamintim!

Partea secundară de propoziţie care determină un substantiv se numeşte atribut.

Atributul răspunde la întrebările: ce fel de?, care?, câţi?, câte?, a câta?, al câtelea?, a, al, ai,

ale cui?

Atributul poate fi exprimat prin adjectiv, prin substantiv, prin numeral sau prin alte părţi de

vorbire.

1. Completaţi propoziţiile cu atribute exprimate prin:

1. substantive:

Azorică, un pui de .................................................. se joacă în grădina ............................................ .

Sus la munte cresc păduri de ...................................... şi de .............................................................. .

Floarea din ............................................... are un ghiveci ................................................................. .

2. adjective:

Vine vacanţa .......................................................... .

Merele ........................... şi ............................... se coc sub razele ................................... ale soarelui.

Am cumpărat o carte ................................................... şi ......................................................................

3. numerale:

............................................. elevi lipsesc din cauza gripei.

La examen sunt în clasă ............................................. copii.

.......................... fete ajutate de ............................. băieţi văruiesc gardul şcolii.

2. Analizaţi atributele exprimate prin substantive şi adjective din fragmentele următoare:

1. „Sub privirea lor de foc şi gheaţă poiana se prefăcea, încet, în mare uriaşă de nisip...”

(„Fluturele-galben-de-o-zi”, Silvia Kerim)

...............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

2. „Era ultima călătorie a jucăriilor”

(„Călătoria de dincolo de uşă”, Silvia Kerim)

...............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

Page 17: Recapitulare Clasa a v-A - Completa

7

Complementul

Să ne reamintim!

Partea secundară de propoziţie care determină un verb se numeşte complement.

Complementul răspunde la întrebările ce?, de ce?, pentru ce?, cui?, unde?, când?, cum? ş.a.

adresate verbului.

Complementul poate fi exprimat prin substantiv, prin pronume sau prin alte părţi de vorbire.

a) Stabiliţi ce sunt ca părţi de propoziţie cuvintele subliniate şi analizaţi-le.

Sclipiri de-argint împodobeau lacul. Luna îşi trimitea razele argintii spre pământ.

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

b) Comparaţi exemplele şi marcaţi astfel situaţiile în care sunt complemente.

băiat scrie vânt

frumos excelent uşor

scriu tort scutură

ardei râde film

iute vesel trist

aleargă băiat priveşte

c) Stabiliţi funcţiile sintactice ale cuvântului „munte”.

Muntele se înalţă semeţ în zare. .............................................................................................

Au cules flori de munte. .....................................................................................................

Turiştii au plecat la munte. .....................................................................................................

d) Completaţi cu formele potrivite ale pronumelui personal având funcţia de complement.

Mariei ....- am dat cartea. Pe ele ........-am filmat în vacanţă.

Prietenilor ..........-am spus secretul. Nu ...........-am dat telefon.

Am văzut- ........... în sală. ..........- ai pus ieri în dulap.

e) Analizaţi cuvintele propoziţiei date şi alcătuiţi-i schema.

.................. ............. ................. .............

Al treilea a găsit nestemata în munte. ______ + _______ +______ + ________

................. ........... ................ .............

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

Page 18: Recapitulare Clasa a v-A - Completa

8

Compunere liberă

Rămas bun, doamnă învăţătoare (plan de idei-orientativ)

Planul simplu Planul dezvoltat

1. Prima zi de şcoală

În clasa I:

•Cum/ de când, ne-am pregătit ghiozdanul, uniforma, rechizitele?

•Ce ne spuneau părinţii că vom face la şcoală?

•Ce impresii ne-a provocat şcoala când am văzut-o pentru prima

dată?

•Cum era vremea în acea dimineaţă de septembrie?

•La ce ne-am gândit când am văzut-o pe doamna învăţătoare?

•Cum ni s-a părut doamna învăţătoare?

•Ce-am făcut în prima zi de şcoală?

•Ce-am găsit pe bănci când am intrat pentru prima oară în clasă?

•Ce întrebări ne puneau cei de acasă după prima zi de şcoală?

2. Doamna învăţătoare •Caracterizare: -aspect fizic (vârstă, înfăţişare, îmbrăcăminte...)

-aspect sufletesc (dedus din comportamentul avut

în situaţii diferite);

3. Întâmplări petrecute în

cei patru ani de şcoală

• Întâmplări vesele şi triste dar care au dovedit că suntem

împreună o familie care are fraţi, surori şi o mamă...de la şcoală

(de ex. La muzeu, În excursie, Un accident, O întâmplare hazlie,

Aşa am învăţat să fim oameni şamd).

4. Obiectele şcolare care

ne-au plăcut mai mult

•Obiectele care ne-au plăcut mai puţin şi de ce;

•Obiecte care ne-au plăcut foarte mult şi de ce;

•Premii obţinute la diferite concursuri.

5. Ce vrem să devenim în

viaţă

•Activităţile desfăşurate în şcoală care au dovedit că avem talent la

anumite obiecte, activităţi.

•Ce meserii vrem să avem când ne vom face mari?

•Ce alte meserii credem că ni se potrivesc?

•Unde vrem să studiem mai departe?

6. Gânduri la despărţire •Ce sentimente trăim la gândul că ne despărţim de doamna

învăţătoare?

•Ce-i vom spune, peste ani, când ne vom revedea?

•Ce vom ţine minte cel mai bine peste ani şi ani legat de această

perioadă din viaţă şi de doamna învăţătoare?

Sfat! Recitiţi „Sfaturi pentru realizarea unor compuneri reuşite” de la pag 9. nu numai acum ci

în toţi anii care vor veni.

Page 19: Recapitulare Clasa a v-A - Completa

9

Sfaturi pentru realizarea unor compuneri reuşite:

5. Numai citind mult vei izbuti să realizezi compuneri reuşite!

Literatura este un model permanent din care poţi învăţa cum să scrii. Prin lectură îţi vei îmbogăţi

vocabularul cu cuvinte noi şi vei învăţa cum să aranjezi aceste cuvinte în propoziţii, astfel încât să-ţi placă

ceea ce ai scris.

6. Vei putea să scrii frumos numai despre ceea ce cunoşti.

Observă cu toată atenţia tot ce te înconjoară şi informează-te din toate sursele care-ţi stau

la îndemână.

7. Lasă imaginaţia să zboare!

8. Ordonează cuvintele în propoziţii şi propoziţiile într-un text în aşa fel încât

povestirea să curgă firesc.

9. Despre expresiile poetice:

Cuvintele care arată însuşiri se numesc adjective. Adjectivele sunt cuvinte de sărbătoare. Datorită lor

exprimarea este mai clară, mai limpede, mai precisă, mai plăcută, mai adevărată. Propoziţiile devin mai

frumoase şi mai bogate cu ajutorul comparaţiilor, personificării şi al altor asocieri artistice de cuvinte.

10. Fiecare compunere are un titlu.

Atunci când ai un titlu, după care va trebui să lucrezi compunerea te vei gândi la un conţinut care să

fie legat de titlu. Îţi faci un plan al lucrării şi, pe măsură ce scrii, reciteşte titlul pentru a vedea dacă te-ai

abătut de la el.

Atunci când ţi se dă tema compunerii va trebui să-ţi găseşti singur titlul, gândindu-te la conţinutul

compunerii.

11. Părţile compunerii:

Orice compunere are introducere, cuprins şi încheiere.

În introducere, de regulă sunt prezentate: personajele, momentul şi locul desfăşurării întâmplării.

Cuprinsul este partea cea mai dezvoltată.

În încheiere se pot scrie: finalul întâmplării, învăţămintele trase, strofe scurte din poezii care conţin

versuri potrivite textului scris în cuprins etc.

12. Respectă alineatele!

O compunere trebuie să aibă cel puţin trei alineate (pentru cele trei părţi ale

compunerii). Cuprinsul, în funcţie de ideile care apar, poate avea la rândul său mai

multe alineate.

13. Nu repeta aceleaşi cuvinte!

14. Un plan bun, o compunere bună!

Planul iniţial de idei te ajută să-ţi pui gândurile în ordine, să nu te rătăceşti prin alte subiecte, să alegi

ce e mai important de zis. Planul compunerii este format din ideile care rânduiesc desfăşurarea temelor astfel

încât compunerea să „curgă” firesc, fără întreruperi. Ideile pot fi interogative (sub formă de întrebări),

propoziţii enunţiative sau titluri.

11. Fii atent cum scrii!

O compunere trebuie scrisă cu atenţie pentru a nu face şi greşeli de punctuaţie, ortografie, ordinea şi

forma corectă a literelor ş.a.

12. Înainte de a scrie, gândeşte!

Scrie compunerea pe alt caiet şi perfecţioneaz-o prin mai multe încercări. Când e gata, transcrie-o pe

„curat”. Ultima citire fă-o cu voce tare. Este important să-ţi citeşti compunerea pentru a fi înţeles.


Recommended