+ All Categories
Home > Documents > Realizarea pieselor turnate

Realizarea pieselor turnate

Date post: 19-Oct-2015
Category:
Upload: roxy-rox
View: 111 times
Download: 8 times
Share this document with a friend
Description:
Formarea manuala clasică după model secționat şi cutie de miez
11
LUCRAREA Nr.1 Formarea manuala clasică după model secționat şi cutie de miez 1. Scopul şi obiectul lucrării Lucrarea î şi propune ini ţ ierea studenţ ilor în realizarea fermelor şi miezurilor clasice, familiarizarea cu materialele pentru realizarea formelor şi miezurilor, cu SDV-urile pentru formare.Totodat ă se urmăreşte identificarea elementelor ale garniturii de model, vizualizarea lor şi identificarea elementelor componente ale formei de turnare. Se va umări succesiunea operaţ iilor în scopul acumul ării bazei de date necesare comparării procedeului clasic de formare cu alte procedee utilizate pentru obţ inerea pieselor prin turnare. Se vor face schi ţ e, în diverse etape ale execuţ iei formei şi miezului, în scopul deprinderii cu reprezent ările utilizate şi identificării elementelor tehnologice componente. 2. Date generale. Teoria şi principiul. Realizarea pieselor turnate presupune execuţ ia unei cavit ăţ i în forma de turnare, cavitate ce va reda configuraţia piesei, iar execuţ ia ei se face utilizând garnitura de model Noțiuni generale privind garnitura de model Garnitura de model reprezintă ansamblul format din model, (pentru piesa şi reţ eaua de turnare) şi cutiile de miez (v. fig. 1). Rolul modelului este de a realiza cu ajutorul lui, amprenta (golul) din forma de turnare. Cutiile de miez servesc la realizarea miezurilor, care asamblate in cavitatea formei vor defini configuraţ ia interioară a piesei turnate. Dacă piesa turnat ă nu prezint ă goluri, configuraţia modelului este asemănătoare, cu a piesei, însă cotele diferă prin adausurile de pe model, adausuri menite să contracareze micşorarea piesei prin contracţ ia aliajului la răcire. Modelele ce compun garnitura, f ăr ă cutii de miez, se numesc modele naturale pentru că au forma piesei turnate iar realizarea formelor este denumit ă formare cu model matur. Dacă piesa este prevăzut ă cu goluri, realizarea lor se face cu ajutorul unor corpuri din amestec de miez, numite miezuri, care au forma golului respectiv şi care se execut ă în cutii de miez. În acest caz piesa nu mai este asemănătoare cu modelul întrucât configuraţiei de model natur i s-au ataşat mărcile necesare fixării miezurilor în formă. Prin urmare vom distinge intr-o garnitură, mărci ale modelului şi ale utilizării de miez, între care exist ă o relaţ ie dimensional ă.
Transcript
  • LUCRAREANr.1

    Formareamanualaclasicdupmodelsecionaticutiedemiez

    1. Scopul i obiectul lucrrii Lucrarea i propune iniierea studenilor n realizarea fermelor i miezurilor clasice,

    familiarizarea cu materialele pentru realizarea formelor i miezurilor, cu SDV-urile pentru

    formare.Totodat se urmrete identificarea elementelor ale garniturii de model,

    vizualizarea lor i identificarea elementelor componente ale formei de turnare. Se va umri

    succesiunea operaiilor n scopul acumulrii bazei de date necesare comparrii

    procedeului clasic de formare cu alte procedee utilizate pentru obinerea pieselor prin

    turnare. Se vor face schie, n diverse etape ale execuiei formei i miezului, n scopul

    deprinderii cu reprezentrile utilizate i identificrii elementelor tehnologice componente.

    2. Date generale. Teoria i principiul. Realizarea pieselor turnate presupune execuia unei caviti n forma de turnare,

    cavitate ce va reda configuraia piesei, iar execuia ei se face utiliznd garnitura de model

    Noiunigeneraleprivindgarniturademodel

    Garnitura de model reprezint ansamblul format din model, (pentru piesa i reeaua

    de turnare) i cutiile de miez (v. fig. 1).

    Rolul modelului este de a realiza cu ajutorul lui, amprenta (golul) din forma de

    turnare. Cutiile de miez servesc la realizarea miezurilor, care asamblate in cavitatea formei

    vor defini configuraia interioar a piesei turnate.

    Dac piesa turnat nu prezint goluri, configuraia modelului este asemntoare, cu

    a piesei, ns cotele difer prin adausurile de pe model, adausuri menite s contracareze

    micorarea piesei prin contracia aliajului la rcire. Modelele ce compun garnitura, fr cutii

    de miez, se numesc modele naturale pentru c au forma piesei turnate iar realizarea

    formelor este denumit formare cu model matur.

    Dac piesa este prevzut cu goluri, realizarea lor se face cu ajutorul unor corpuri

    din amestec de miez, numite miezuri, care au forma golului respectiv i care se execut n

    cutii de miez. n acest caz piesa nu mai este asemntoare cu modelul ntruct

    configuraiei de model natur i s-au ataat mrcile necesare fixrii miezurilor n form. Prin

    urmare vom distinge intr-o garnitur, mrci ale modelului i ale utilizrii de miez, ntre care

    exist o relaie dimensional.

  • Fig.1.Reprezentareaschematicaaansamblului;apiesaturnat;bformaasamblat;

    cmodel;dcutiedemiez;lsemiformainterioar;2semiformasuperioar;3plandeseparaie;4miez;5cavitateaformeipiesaturnat;6reeadeturnare;7canaldeaerisire,rsufltori(evant);8canalepentrumrirea

    permeabilitiiformei;9mrcilemodelului;10cepdeghidare;11mrcilemiezului.

    Probleme de baz la proiectarea garniturii de model

    Proiectarea garniturii de model trebuie fcut astfel nct se fie rezolvate cteva

    probleme de baz:

    a) Suprafaa de separaie aleas pentru form i model s asigure:

    - demularea uoara a modelului;

    - asamblarea-montarea i asigurarea miezurilor n form;

    - aezarea suprafeelor cu adausuri de prelucrare n partea de jos i lateral a formei

    (n poziie de turnare);

    - evitarea deplasrii relative a semiformelor n timpul asamblrii pentru turnare;

  • b) Alegerea coeficientului de contracie (v. tabelul 1) pentru aliajul de turnare trebuie

    corelat cu forma piesei i condiiile de frnare a contraciei la solidificare i rcire.

    Tabelul 1. Valori orientative ale contactiilor de turnare

    Valorile contraciei, n % pentru: Nr.crt. Aliajul utuilzat la turnare Contracia liber

    medie Contracia

    frnat 1. Font cenuie 1 0,8 1 2. Font maleabil 1,5 1,2 1,4 3. Oel carbon 2 1,5 1,8 4. Oel manganos 2,5 2,1 2,4 5. Bronzuri cu staniu 1,5 1,2 1,4 6. Bronzuri cu aluminiu 1,5 1,3 1,4 7. Aliaje de aluminiu 1,5 1,3 1,4

    Construcia garniturii de model se face dup cotele piesei turnate, majorate cu

    valorile corespunztoare contraciei.

    c) Adausurile de prelucrare sunt standardizate i se stabilesc funcie de: poziia

    suprafeei n timpul turnrii (jos i lateral, cnd adausurile sunt mai mici, ntruct suprafeele

    obinute sunt mai curate, i poziia sus, cnd ele sunt mai mari ca urmare a prelurii

    incluziunilor uoare de materiale din form sau depozitrii incluziunilor din aliajul turnat);

    - metoda utilizat pentru realizarea formelor (manual, cnd precizia este mai mic

    i deci adausurile vor fi mai mari, sau mecanizate ori procedee speciale ce asigur o

    precizie dimensional ridicat).

    - mrimea piesei (gabaritul) i a suprafeei de prelucrare;

    - natura aliajului care se toarn.

    d) Stabilirea adausurilor negative se face cu scopul de a preveni abaterile

    dimensionale ca urmare a jocului creat ntre form i model la demulare. Mrimea

    adausurilor negative (care vor micora cotele modelului este funcie de grosimea de perete

    i mrimea (greutatea) piesei turnate avnd valorile orientative 0,5 - 1,5 mm pentru piese

    de pn la 500 kg cu grosimea medie de perete de 10 - 15 mm i respectiv 2 - 5 mm

    pentru piese de peste 500 kg cu grosimi de 16 - 100 mm.

    e) Dimensionarea mrcilor pentru centrarea i fixarea miezurilor n cazul formrii

    manuale i mecanizate este deasemenea standardizat.

    f) Stabilirea nclinrii feelor i a razelor de recoacere n vederea demulrii uoare a

  • modelului se poate face prin ingroarea pereilor, subierea lor sau cu pstrarea constant

    a grosimii medii. Mrimea nclinrii este deasemenea standardizat prin precizarea

    unghiului de nclinare, iar mrimea razelor de racordare este funcie de grosimea pereilor

    care se racordeaz.

    g) Stabilirea tipului constructiv i dimensionarea reelei de turnare se face funcie de

    calitatea aliajului turnat i de mrimea piesei.

    Reeaua de turnare (v. fig. 2) reprezint totalitatea elementelor care servesc la

    introducerea aliajului lichid n cavitatea formei i se compune din: plnie (cup, bazin),

    picior, canale de distribuie sau colectoare de zgur i alimentatoare.

    Condiiile cerute reelei de turnare: - amplasarea atacului s se fac n zona

    pereilor subiri n cazul pieselor cu solidificarea simultan i n zona pereilor groi n cazul

    pieselor cu solidificare dirijat;

    - orientarea jetului s se fac spre zonele libere ale cavitii, evitnd lovirea frontal

    a miezurilor sau pereilor;

    - numrul alimentatorilor trebuie s asigure umplerea (corect) a formei; fr pulsaii

    ale coloanei de aliaj, cu ascensiune linitit a nivelului din cavitatea formei, fr erodarea

    formei;

    - s capteze i s rein incluziunile de turnare provenite din aliaj, iar a celor din

    form s le imprime o micare dirijat (ascensional sau direcionare) pentru a fi reinute n

    zonele prevzute (adausuri laterale sau la partea superioar a cavitii);

    - maselotele s asigure alimentarea piesei cu aliaj lichid pn la solidificarea

    complet a aliajului din perei, evitnd golurile de tip retasur, concentrat sau dispers.

    Noiunea de formare, include totalitatea operaiilor ce concur la realizarea formei.

    Indiferent de metoda utilizat pentru formarea (manual sau mecanizat) amestecul de

    formare trebuie sa prezinte cteva proprieti de baz, dependente la rndul lor de cinci

    factori de baz.

    Fig.2.Elementelereeleideturnare:1plnie;2cup;3picior,4canaldedistribuie(colectordezgur);5alimentatoare;6atac;7bazindeturnare,

    8plniesimpl(godeu).

  • Proprietile de baz ale amestecului de formare sunt:

    - refractaritatea;

    - rezistena mecanic;

    - permeabilitatea;

    - plasticitatea;

    - durabilitatea;

    Factorii de baz ce influeneaz proprietile amestecurilor de formare:

    - compoziia chimico-mineralogic;

    - granulaia:

    - umiditatea;

    - gradul de tasare;

    - componenta levigabil.

    Att proprietile amestecului, ct i factorii ce influeneaz proprietile depind de:

    componenta amestecului (partea granular, sau nisip), liantul utilizat i materialele de

    adaus, starea formei, crud sau uscat.

    Desfurarea lucrrii Odat realizat garnitura de model, iar materialele pentru formare preparate, se

    poate trece la realizarea formelor i miezurilor necesare.

    a) Utilaje, aparate, instrumente i materiale necesare pentru realizarea manual a

    formelor i miezurilor sunt necesare:

    - rame de formare

    - garnitura de model i planeta pentru formare;

    - unelte de mn i dispozitive pentru manipularea i tasarea amestecului;

    - scule pentru execuia i ajustarea formei i miezului;

    - instalaii pentru uscare miez (i eventual forma);

    - material (amestec) pentru forma cu destinaia de model, de umplutur sau unic,

    amestec pentru miez;

    - pudr de izolaie i eventual vopsele refractare pentru form i miezuri.

    b) Modul de lucru i succesiunea operaiilor n realizarea manual a formelor i

    miezurilor.

    Realizarea manual a unei forme pentru turnare presupune parcurgerea succesiv

    a unor etape cu efectuarea operaiilor specifice ntr-o determinant, folosind utilaje, SDV-

    uri i materiale pregtite pentru operaiile respective. Se vor pregti i verifica, garnitura de

    model, utmrind starea cepurilor i asamblarea prilor componente ale modelului i cutiilor

  • (cutiei) de miez; curnd suprafeele cu o perie de resturile de amestec de la formarea

    anterioar; planeta se curaa, se verific planeitatea ei i se stabilete locul de formare;

    - setul de rame pentru formare, se va alege dup mrimea modelului, se verific

    sistemul de ghidare al ramelor la asamblare, se cura i se depoziteaz n apropierea

    zonei de formare;

    - se prepar amestecul pentru forme i cel pentru miezuri i se pregtete pudra

    pentru izolaie, verificnd starea sculeului de pudrare;

    - se aleg sculele adecvate pentru manevrarea, tasarea amestecului, rzuirea i

    ajustarea semiformelor;

    - se stabilete poziia de lucru i se trece la execuia formei i a miezului.

    Etapele n realizarea formelor, succesiunea operaiilor, utilajele i SDV-urile,

    necesare precum i materialele necesare vor fi consemnate n referatul scris asupra

    lucrrii efectuate.

    C. Interpretarea rezultatelor i coninutul referatului scris Referatul va cuprinde: partea documentar privind scopul i obiectul lucrrii.

    Cteva noiuni de baz privind partea teoretica documentar a lucrrii. Principiul de lucru.

    Descrierea operaiilor pe faze, a modului de pregtire a materialelor, a preparrii

    amestecurilor, vopselelor i reeta tor. Descrierea utilajelor, instalaiilor, SDV-urilor i

    schiarea lor. Reprezentarea tehnologic (schematizat) (n succesiunea fazelor) a

    realizrii formelor i miezurilor. Concluzii i aprecieri privind modul de realizare manual a

    formelor i miezurilor. Concluzii i observaii privind durata procesului i calitatea piesei

    turnate. Se va cronometra durata fiecrei operaii i se va trasa ciclograma procesului. Nr.

    operatiei = f(t), t - timpul n secunde.


Recommended