REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL SI … · PUG COMUNA STEFESTI ... • reglementarii tehnice...

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL SI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM COMUNA STEFESTI, JUDETUL PRAHOVA

PR. NR. OX3/ 2007 PUG COMUNA STEFESTI ACTUALIZARE JUDE UL PRAHOVA

MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE

1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTA IEI

Denumirea lucrării: Reactualizare Plan Urbanistic General si Regulament Local de Urbanism comuna Stefesti, judetul Prahova

Beneficiar: Primăria comunei Stefesti

Baza proiectării: Legea 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul

Elemente legislative conexe:

� � �

�

�

� �

� �

�

� � � �

�

�

�

�

�

Codul Civil. Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile ulterioare; LEGE nr.242 din 23 iunie 2009 privind aprobarea Ordonan ei Guvernului nr. 27/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul LEGE nr.345 din 11 noiembrie 2009 pentru modificarea şi completarea art. 36 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor şi unele masuri pentru realizarea locuintelor, republicata 2004, cu modificarile si completarile ulterioare; Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, republicata 1998, cu modificarile ulterioare; Legea nr. 98/1994 privind stabilirea şi sanc ionarea contraven iilor la normele legale de igienă şi sănătate publică, republicata 2008. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construc ii cu modificarile ulterioare; Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile ulterioare; Legea nr. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară, republicata 2006, cu modificarile ulteiroare; Legea nr. 26/1996 – Codul silvic cu modificarile ulterioare; Legea nr. 107/1996 a apelor cu modifciarile ulterioare; Legea nr. 33/1994 exproprierea pentru cauză de utilitate publică. LEGE nr.247 din 19 iulie 2005 privind reforma în domeniile proprietă ii şi justi iei, precum şi unele măsuri adiacente cu modificarile ulterioare Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43-1997 privind regimul juridic al drumurilor, cu modificarile ulterioare; Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificarile ulterioare; Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional - Sec iunea a III-a- zone protejate. Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Na ional - Sec iunea a IV-a: Re eaua de localită i, cu modificarile ulterioare; LEGE nr.575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional - Sec iunea a V-a - Zone de risc natural

1


�

�

�

� �

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicata 2006, cu modificarile ulterioare. Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conven iei europene a peisajului, adoptată la Floren a la 20 octombrie 2000. HGR nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, cu completările şi modificările ulterioare, republicat 2002, cu modifciarile ulterioare; H G R nr. 162 / 2002 privind depozitarea deşeurilor HGR nr. 31/ 1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbaism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului. OUG nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române, republicata 2004, cu modificarile ulterioare; Ordinul MLPAT nr. 91/1991 privind formularele, procedura de autorizare şi con inutul documenta iilor. Ordinul Ministerului Sănătă ii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de via ă al popula iei, cu modificarile ulterioare; Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 43/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind încadrarea în categorii a drumurilor na ionale. Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor. Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 47/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instala ii şi a pomilor în localită ile urbane şi rurale. Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localită ile urbane. Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 50/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localită ile rurale. Ordinul Ministerului de Interne nr. 791/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi autorizare privind prevenirea şi stingerea incendiilor. Ordinul Ministerului de Interne nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor. Ordinul M.L.P.A.T. nr. 1270/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a H.G. nr. 577/1997 pentru aprobarea Programului privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apă a satelor, conectarea la re eaua de electrificare şi la re elele telefonice, astfel cum a fost modificat prin H.G. nr. 211/1999. Ordin Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului 13N/1999 pentru aprobarea reglementarii tehnice „Ghid privind metodologia de elaborare si continutul cadru al documentatiilor de urbanism” indicativ GP038/99 Ordin Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului 21N/2000 pentru aprobarea reglementarii tehnice „ Ghis privind elaborarea si aprobarea regulamentelor locale de urbanism” indicativ GM-007-2000

Proiectant General S.C. BLOM ROMANIA S.R.L.

Proiectant de specialitate S.C. PLAN.CO URBISDESIGN S.R.L.

Data elaborării : Trimestrul IV- 2010

2


1.2. OBIECTIVELE LUCRĂRII

Politica de dezvoltare a Consiliul Local al comunei Stefesti, implică ca date de temă, rezolvarea următoarelor probleme:

� Introducerea în intravilan a unor terenuri agricole destinate dezvoltării sectorului de locuinte si spatii verzi, precum si dezvoltarii economice a orasului, în acord cu politica de dezvoltare a Consiliului Local. � Reactualizare P.U.G. şi introducerea documenta iilor de urbanism aprobate in perioada 1998- 2010.

Obiectivele lucrării constau în: Rela ionarea localită ii cu teritoriul său administrativ şi rela ionarea suprateritorială Stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan Delimitarea zonelor afectate de servitu i publice, afectate de interdic ii temporare şi permanente de construire şi a zonelor expuse la riscuri naturale Eviden ierea de inătorilor de terenuri şi modul preconizat de circula ie a terenurilor din teritoriul intravilan al comunei Modernizarea şi dezvoltarea echipării şi a infrastructurii edilitare aferentă zonelor de extindere a intravilanului Stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice Precizarea condi iilor de amplasare şi conformare a volumelor construite şi amenajate Stabilirea destina iei terenurilor aflate în extravilanul comunei Stefesti

� � �

�

�

� � �

Actualizarea Planului Urbanistic General al Comunei Stefesti urmăreşte, prin introducerea în cadrul documenta iei de urbanism existente a constrîngerilor şi permisivită ilor urbanistice generate de zonele propuse pentru extindere, crearea condi iilor de autorizare a noilor construc ii, crearea premiselor spa iale pentru desfăşurarea activită ilor economice şi sociale în acord cu obiectivele de dezvoltare jude ene. De asemenea vor fi accentuate implica iile dezvoltării urbanistice asupra sistemului de circula ii şi a re elei de infrastructură edilitară, fiind conturate măsurile pentru dezvoltarea armonioasă a localită ii.

1.3. SURSE DOCUMENTARE

Datele demografice şi poten ialul economic al comunei puse la dispozi ie de Primăria Stefesti

Datele privind zonele expuse riscurilor naturale puse la dispozi ie de Primăria Stefesti si Consiliul Jude ean Prahova

Planul Urbanistic General al Comunei Stefesti in vigoare, elaborat de Consproiect Ploieşti în anul 1997, pus la dispozi ie de Primăria Comunei Stefesti

Documentare de teren şi consultări cu autorită ile locale.

Documentatiile de urbanism aprobate intre 1998- 2010 de catre Consiliul Local al Comunei Stefesti

Date statistice- Direc ia Jude eană de Statistică Prahova

Actualizarea suportului topografic 1/ 5000 realizată de SC BLOM ROMANIA S.R.L.

Studiu geotehnic realizat de SC BLOM ROMANIA S.R.L.. si SC GEOL-SAM SRL – priectant de specialitate

3


Studii

� � � �

Elemente preluate din Planul de Amenajare a Teritoriului Na ional. Planul de Amenajare a Teritoriului Jude ean Prahova Alte studii Studiu istoric realziat de S.C. BLOM ROMANIA S.R.L.

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE

2.1. EVOLUTIE

Comuna Stefesti este situata in partea central- nordica a judetului Prahova la o distanta de 45km fata de municipiul Ploiesti. Teritoriul comunei este situat in zona dealurilor subcarpatice. Caracterizat printr-un relief destul de framantat, comuna dezvoltandu-se tentaculor de-a lungul vailor si risipita pe platou. Calea de acces in localitate este Dj 101A si DC 14. De asemenea, comuna este situata la o distanta de 3 km de Gara Slanic.

4


5


6


7


8


9


10


11


12


13


2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

2.2.1. Caracteristicile reliefului

Relieful

Teritoriul comunei Stefesti este situat în zona Subcarpatii Prahovei, la contact cu muntii Grohotisu, zona caracterizata prin relief destul de fragmentat,iar perimetrul construit este pe terasa râului Varbilau , cu o usoara înclinare de la NV la SE.

Comuna, se înscrie prin aşezare şi prin caracteristicile morfografice şi morfometrice în tipul specific de relief domina i ,de la nord spre sud ,de alternan a muntilor, dealurilor şi a culoarelor de vale, a martorilor de eroziune, precum şi larga dezvoltare spa ială a proceselor actuale.

Zona muntoasa este predominat spre nord – estul si nord – vestul comunei si face parte din catenele sudice a muntilor Grohotisu, fiind alcatuiti din formatiuni sedimentare, sprijinite pe un fundament de sisturi cristaline.

Muntii Grohotisu cu vârfurile Grohotisu de 1766 m si vârful Trifoiul de 1373 m se incadreaza in spatiul dintre vaile Teleajenului si Doftanei. Acesti munti sunt alcatuiti dintr-o culme cu directia nord – sud din care fac parte „Grohorisul si Sf. Ilie” (1588 m) spre sud este culmea joasa a „Nebunului” (între Teleajen si Crasna) iar spre sud sud – vest culmea Rodilei, despartita în doua de Valea Varbilaului. Între Crasna si Varbilau se afla Culmea „Trifoiului”, „Serban Voda” si între Varbilau si Doftana culmea „Clabucet – Paltinetu”.

Comuna Stefeşti este încadrată pe partea stângă de înăl imile Gherghei, Cărpiniş, Podul Bertii, cu înăl imi de 650 m şi Podul Căşăriei, Măciuca şi Scărişoara cu înăl imi de 850 m, având în prelungire Păltine ul de 1317 m. Pe partea dreaptă, comuna este încadrată de înăl imile Malurile, Vârful lui Gureş, Măgura (din care porneşte masivul de sare Slănic), Plaiul Slănicului, Gorgan, Crucişoara cu înăl imi de 800 m, urcând apoi spre culmea Plaiului lui Serban Vodă de 1059 m, Plaiul Lupului – 1100 m, masivul trifoiul – 1373 m şi, spre nord, masivele Moaşa – 1400 m şi Radila Mare – 1488 m.

Spre munti, limita Subcarpatilor Prahovei nu este asa de clara (data de un abrupt muntos), cum este la vest de Dambovita si imediat la est de Teleajen.

Urmărită în dezvoltarea ei, morfologia regiunii subcarpatice din cadrul zonei poartă amprenta îndeosebi a agentului fluviatil .Dezvoltarea ritmică a reliefului a avut drept consecin ă apari ia a trei trepte morfologice principale: suprafe e de eroziune, terasele şi luncile actuale. La acestea se adaugă morfologia minoră rezultată din ac iunea proceselor de pantă care în anumite condi ii fizico-geografice se desfăşoară cu o intesitate deosebită, ajungând în unele sectoare să fie procesul predominant.

Pe interfluviile din cadrul comunei se observă un număr mare de martori de eroziune.

Din punct de vedere hipsometric, comuna Stefesti are o altitudune medie de cca500 m in zona locuita, minima fiind de 400 m la ieşirea din teritoriul administrativ al comunei (in sud)iar maxima înregistrându-se în vârful Moasa – 1437,5m(in nord).In zona de munte ,altitudinea medie este de cca 1000m . În profil longitudinal, acest nivel are o cădere destul de pronun ată atât pe direc ia nord-sud, cât şi pe direc ia nord-vest – sud-est,

14


respectiv dinspre zona muntoasa spre Valea Teleajenului. Nivelele de terase înso esc aproape întreg cursul Vărbilăului pe teritoriul comunei, având o desfăşurare mai mare pe partea stângă a văii: 70 – 74 m, 49 – 53 m, 25 – 29 m, 6 – 9 m. Prezintă maluri înalte, forme de acumulare fluviatilă.

Densitatea fragmentării reliefului pe teritoriul comunei este relativ mare interfluviile fiind afectate de un mare număr de cursuri de apă intermitentă. Valorile de sub 2 km / kmp se întâlnesc doar în jumătatea nordică a zonei şi ocupă 13,3% din suprafa ă. Între 2,01 – 3,00 km / kmp avem suprafe e de inând 17,2 % din totalul teritoriului. Cele mai mari suprafe e (27,3 %) sunt ocupate de terenurile cu fragmentări cuprinse între 3,01 – 3,50 km / kmp. Valori cuprinse între 3,51 – 4,00 km / kmp ocupa o suprafa ă de 22,6% din teritoriul comunei. Cele mai mari valori le întâlnim de regulă în lunca Vărbilăului, unde se ajunge la valori ale densită ii fragmentării reliefului de peste 4,01 km / kmp. Suprafe ele cu valori de peste 4,01 km / kmp acoperă 21,1 % din totalul comunei. Valoarea maximă a densită ii fragmentării reliefului = sud-vestul comunei (4,77 km / kmp) iar valoarea minimă, în nord-est (1,00 km / kmp).

Adâncimea fragmentării reliefului are în general, valori inverse cu cele ale densită ii fragmentării, re eaua hidrografică intermitentă realizând o săpare a malurilor mai pu in accentuată. Ea descreşte odată cu altitudinea, în perimetrul vetrelor localită ilor fiind în medie sub 100 – 150 m. Adâncimea fragmentării reliefului impune nivelul de bază al văilor temporare, determinănd gradul lor de eroziune al versan ilor.

Expozi ia versan ilor reprezintă un indicator foarte important, mai ales în modul de amplasare al arealelor locuite şi al tipurilor de culturi pretabile zonei respective. Analizând modul de orientare al versan ilor, datorita existentei terenurilor cu expunere spre sud, sud-vest şi, precum şi terenuri cvasiorizontale, rezultă un grad de favorabilitate pentru activită ile umane în general şi pentru agricultură în special.

De o mare extensie sunt procesele actuale: alunecările de teren, prăbuşirile, eroziunea de mal,etc.

Geologia

Regiunea este situată în zona colinelor subcarpatice, pe capetele de afundare ale depozitului Flişului paleogen, care constitue cei doi pinteni, Pintenul de Văleni şi Pintenul de Homorâciu-Prăjani. La sud, depozitele paleogene sunt mărginite de o importantă linie tectonică de-a lungul căreia ele încalecă peste depozitele neogene. Peste Paleogen invadează dinspre sud Neogenul care formează cuvete dispuse în două zone principale: o zonă meridională de care in cuvetele de Vitioara-Predeal, Vărbilău-Trestioara şi o zonă nordică de care in cuvetele de Drajna şi Slănic. Din punct de vedere geologico-structural teritoriul aministrativ al localitatii apartine flancului intern al avanfosei carpatice, respectiv zona cutelor diapire atenuate. Formatiunile sedimentare care alcatuiesc relieful zonei sunt sprijinite de fundamentul sisturilor cristaline rezultate din metamorfozarea unor sedimente foarte vechi. La sfarsitul jurasicului, soclul cristalin s-a scufundat in nord-estul judetului astfel incat a favorizat un intens proces de sedimentare. In eocen, marea se retrage spre sud la exteriorul arcului carpatic pe fundul ei s-au depus noi sedimente, care au condus la o colmatare accentuata a geosinclinalului, contribuind la micsorarea adancimii fundului marii unde s- au depus maluri organogene ce au dat nastere sisturilor menilitice si disodilitice, generatoare de hidrocarburi.

15


La sfarsitul paleogenului, in miscarile orogenice din aquitanian (faza savica), se depun noi sedimente: conglomerate, gresii, tufuri, marne, sare, gips, indicand prin acest proces ca ar fi existat un climat cald si arid. In apele salmastre si apoi dulci ce se aflau pe teritoriul Campiei Romane si in Subcarpati ,in faza de cutare stirica (sfarsitul tortonianului) apare un nou ciclu de sedimentare. In ciclul de sedimentare mio-pliocen s-au depus gresii,nisipuri si marne,argile ,ciclul incheindu-se cu ‘Pietrisurile de Candesti’. In orogeneza valaha (sfarsitul levantinului), dupa ce edificiul carpatic s-a consolidat, s-au format si cutele diapire din zona subcarpatica. Cutele diapire sunt supuse la presiuni si datorita plasticitatii depozitelor de sare care au migrat din adancuri spre suprafata, strapungand formatiunile pliocene de deasupra ,pe alocuri pana la suprafata sau aproape de suprafata dand nastere la anticlinale diapire. Compozitia petrografica a pietrisurilor din zona sesului aluvial este constituita predominant din elemente ce isi au originea din flisul cretacic(elemente de gresii si marnocalcare) la care se adauga elemente cu originea in formatiunile panzei de Tarcau de pe nivelul stratigrafic Paleogen-Pliocen.

Structural, regiunii subcarpatice ii este caracteristica un fundament vechi, fragmentat in blocuri si un sedimentar cu caracter de molasa ce are o grosime mare datorita subsidentei active in diferitele cicluri de acumulare. Miscarile tectonice din miocen, pliocen si cuternar din orogenul carpatic s-au manifestat in avanfosa deosebit ca intensitate de la un sector la altul si au creat in formatiunile sedimentare structuri care se deosebesc regional(cutate, monoclinale,cute diapire etc).

2.2.2. Re eaua hidrografică

Analiza elementelor hidrografice in stransa dependenta cu ceilalti factori fizico-geografici prezinta o deosebita importanta atat din punct de vedere teoretic deoarece ajuta la descifrarea evolutiei regiunii, cat si din punct de vedere practic, prin masurile ce pot fi luate pentru amenajarea si valorificarea potentialului hidrografic in diferite domenii ale economiei.

� Ape de suprafata alcatuite din:

-cursuri permanente de apa

-cursuri temporare de apa

Cursurile de apa sunt paraurile din zona muntoasa, dintre care doar cateva au un debit permanent iar majoritatea sunt cursuri temporare ce depind de volumul precipitatiilor in perioada respectiva. Apele provenind din munti au sapat vai largi si adanci, cu terase si lunci intinse, formand adevarate culoare. Se constata o scrurgere cu valori foarte ridicate in lunile aprilie, mai si iunie,consecinta a topirii masive a zapeziloe si a ploilor bogate din perioada respectiva.Volumul scurgerii este scazut in lunile septembrie-octombrie, ca urmare a perioadei secetoase din timpul verii, si in timpul lunilor de iarna, cand zapada persista vreme indelungata.Transportul maxim de aluviuni in suspensie are loc si el concomitent cu cresterea apelor din lunile aprilie-iunie.

Principalul curs de apă ,ce dreneaza perimetrul ,este pârâul Vărbilău, cel mai mare afluent al Teleajenului, care are o lungime de peste 36 km şi un bazin hidrografic de 215 kmp. Vărbilăul îşi are izvoarele în mun ii Radila Mare (Grohotiş), la altitudinea de

16


1440 m. Acesta strabate teritoriul administrativ ,in limita vestica a acestuia, de la nord- vest spre sud-est.Comuna este aşezată de-a lungul acestei văi şi a afluen ilor acestuia.Afluentii sai iau nastere in plina zona de munte cu precipitatii bogate si astfel maresc debitul Teleajenului in mod substantial.

Afluenti de dreapta paraul Varbilau: Paraul Varbilau constituie limita administrativa naturala, spre vest, afluientii de dreapta in zona sunt:

- Paraul Clabucet, afluent in zona muntoasa

- in perimetrul satului Tarsoreni , cursuri torentiale a unor vai nepermanente ,ca Valea Belea.

Afluenti de stanga paraul Varbilau (de la nord-spre sud):

-Valea Alba, afluent in zona muntoasa

-Valea Pietrei, afluent in zona muntoasa

-Valea Bradetului

-Valceaua Vulpii

-Valea Poienii

Cursuri temporare pe partea stanga:Valceaua Crucii,Valceaua Punctul Diaconuu,Valceaua Punctul Bondor, Valceaua Punctul Brigada.

� Apele subterane

Hidrogeologic perimetrul studiat, se situeaza la distanta mica fata de paraul Varbilau,iar alternanta straturilor cu permeabilitati diferite formeaza un sistem etajat de panze freatice de ape subterane in adancime.

� Pe terasa inferioara nivelul hidrostatic se situeaza la nivelul apei din rau si prezinta adancimi variabile cuprinse intre 3 – 8 m. � Pe terasa superioara, nivelul hidrostatic se situeaza la adancimi mai mari de 15- 20 m si se coreleaza cu nivelul apei din zona terasei inferioare din amonte.

In zona, alimentarea apelor subterane depinde de urmatorii factori condi ionali:

-hidroclimatici (precipita ii, evapora ie);

-geomorfologici (relief);

-geologici (litostratigrafie, permeabilitatea verticală şi orizontală, structura);

-hidrogeologici ai solului;

-natura cuverturii vegetale

17


Dupa geneza si conditiile hidrogeologice de inmagazinare se impart in : ape freatice si de adancime.

Apele freatice se gasesc la adancimi mici fiind cantonate in depozitele de versant, la baza pietrisurilor si nisipurilor de terase, in conurile de dejectie. Au o circulatie rapida si se afla sub directa influenta a conditiilor climatice(indeosebi de regimul precipitatiilor) ceea ce le atribuie debite variate in timp. Sunt potabile fiind folosite dominant in alimentarea populatiei si uneori in diverse activitati economice.

Apele de adancime provin, in general din apele vadoase. Ele se afla la adancimi diferite, au un continut chimic puternic influentat de complexitatea alcatuirii geologice.

Sunt caracteristice formatiunile mio-pliocene, care au ca specific alternanta de strate de gresii, marne, argile, tufuri, pietrisuri, nisipuri. Toate acestea fac ele sa aiba un continut variat de saruri de unde duritatea ridicata si reducerea posibilitatii de folosire pentru consum, mai ales pentru populatie, necesitand tratarea acestora.

2.2.3. Condi ii climatice

Subcarpatii se desfasoara in zona climatului temperat continental, iar prin pozitia geografica intr-un climat al dealurilor si podisurilor de la exteriorul Carpatilor.

Conditiile climatice cu contrastele dintre iarna si vara diminuate fata de campie se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale, de 8º -9º C la contactul cu muntele.In iulie, temperatura medie este de 17-18 º C spre munte.

In cursul unui an, precipitatiile sunt repartizate neuniform, in functie de deplasarea maselor de aer si a fronturilor dinspre Atlantic sau dinspre continent si de prezenta sau absenta conditiilor favorabile convectiei.

Cantitatea medie anuala de precipitatii este de peste 800 mm in vecinatatea muntelui. Luna cea mai ploioasa, iunie, primeste 140 mm in partile dinspre munte, iar luna cu cele mai putin precpitatii este februarie, cand cad in medie intre 35 si 50 mm.

In functie de circulatia generala a atmosferei si de configuratia si si altitudinea reliefului,nebulozitatea oscileaza intre 5,5 si 6,0 zecimi.

Pe fondul general al dinamici maselor de aer structura orografica impune numeroase aspecte in desfasurarea circulatiei locale a acestora.

� Temperatura Influenta zonelor locuite asupra temperaturii aerului este sesizabila mai ales în sezonul rece, când diferenta dintre localitati si împrejurimi poate atinge valori de 8 – 10ºC. Vara, ca urmare a cresterii intensitatii radiatiei solare (peste 15 cal/cm2/luna) si a predominarii timpului senin, temperatura aerului înregistreaza valori ridicate. Intre anii 1970-1992, temperatura medie anuala a fost de 9,6 ° in zona. TemperaturiC medii zilnice ale anului foarte ridicate s-au inregistrat la 31 iulie 1985 de 29.4 °C. Din cotele inregistrate se observa ca temperaturile sunt in continua crestere, ce va duce in curand la schimbari ce vor modifica desfasurarea fenomenelor

18


meteorologice,care la randul lor vor avea influente majore asupra structurilor fizico- geografice a zonei. In zona aceasta fenomenul de inghet apare intre 21 octombrie si 1 noiembrie iar frecventa medie a zilelor de inghet cu T≤0º este de 101,2 zile pe an. Adancimea de inghet este de 0,80-0,90 m. � Temperatura medie anuala: 9,6 º C; � Temperatura maxima absoluta: +39,4 º C; � Temperatura minima absoluta: –30,0 º C; � Precipitatii medii anuale (media pe ultimii 10 ani)-687 mm � Zile de ninsoare pe an :30-70 � Viteza medie a vantului :2,3-3,1 m/s � Nebulozitatea : 5,5-6 zecimi anual

Umiditatea reprezinta un element care intensifica poluarea. Particulele solide din aer constituir nuclee în jurul carora vaporii de apa se condenseaza, ceea ce duce la aparitia cetii si la ridicarea gradului de poluare în straturile joase ale atmosferei. Umiditatea aerului este in ianuarie de 88% iar in iulie mai mica de 64%.

� Vantul

In Subcarpatii de Curbura, local directiile se modifica, aerul urmand culoarele de vale si depresiunile si ca urmare inregistrarile au evidentiat directii dominante din NV, NE, N, iar la ecterior si dinspre SV. Numarul zilelor fara vant dintr-un an este diferit-in sectoarele adapostite poate ajunge la 1/3, iar in culoarele de vale si in locurile direct expuse curentilor de aer la 15-20 %.

Daca decembrie, noiembrie si septembrie sunt considerate ca luni in care calmul are o pondere insemnata(30-45 %)in schimb lunile de primavara,cand are loc schimbarea sensului circulatiei atmosferice din estica in vestica, numarul de zile de calm sunt reduse(7-10%). La fel de mica este producerea calmului in timpul verii(circulatia vestica si turbulenta convectiva)mai ales in iulie(Bogdan Octavia si colab. 1974).

Regimul eolian indica o frecventa mai mare a vanturilor din sectorul nord- est(14,9%)si est(13,3%).Vitezele medii anuale,variaza intre 2,3 si 3,1 m/s la scara Beufort.Calmul inregistreaza valoarea procentuala de 25,8%

Precipitatiile �

Precipitatiile cresc in mod gradat de la sud spre nord.

Regimul precipitatiilor indica valori medii anuale mult mai ridicate în judetul Prahova, în comparatie cu anul 2004. Tendinta generala este de crestere a cantitatilor anuale începând din anul 2002. Cantitatile de precipitatii cazute au fost neuniform repartizate pe durata anului alendaristic: lunile caracterizate prin ploi abundente,dar de scurta durata au fost aprilie, mai, august Vara sunt cele mai multe ploi torentiale.. Cantitatea medie anuala pe 10 ani a fost de 687 mm/m2.

19


Topoclimatul regiunii se caracterizeaza prin cea mai lunga durata de stralucire a soarelui:2100 ore/an ,din care 1500 ore in semestrul cald si cea mai mare cantitate de radiatie globala 115 kcal/cmp din care 100 kcal/cmp numai in semestrul cald al anului. Precipitatiile solide din timpul iernii cad in mod neuniform la diferite altitudini, asigurand un strat de zapada in grosimi variate care dureaza in functie de temperaturile inregistrate in zona. In regiune durata stratului de zapada este intre 40-60 de zile. Concluziile celui de al 4-lea Raport al IPCC au evidentiat o crestere a frecventei si intensitatii fenomenelelor extreme de vreme ca urmare a intensificarii fenomenului de incalzire globala a climei.

Soluri

Fatorul litologic are un rol esential in individualizarea tipurilor de sol. In Subcarpati domina rocile sedimentare neconsolidate sau slab consolidate care influenteaza formarea solurilor prin compozitia lor granulometrica, mineralogical si chimica. Pe marne se formeaza cel mai adesea pseudorendzinele.

Solurile brune luvice(clasa argiluvisoluri) au cea mai mare raspnadire ele constituind fondul pedologic in majoritatea dealurilor subcarpatice sub padurile de foioase cu sau fara fag in compozitia lor.

Cambisolurile ocupa suprafete extinse mai ales in Subcarpatii de Curbura, pe gresiile si conglomeratele paleogene bogate in elemente bazice cu deosebire acolo unde precipitatiile mai bogate favorizeaza o puternica spalare a coloizilor. Circuitul biologic activ duce la o humificare si o mineralizare relativ rapida a resturilor vegetale acumulate anual la suprafata solului. Se formeaza astfel un orizont A relativ subtire cu humus si reactie neutra-slab acida sau chiar acida.

Pe povarnisurile nordice, sculptate in roci relative acide, sunt soluri brune acide, cu mull sau chiar cu moder aflate sub paduri de fag.Dar in aceste dealuri, unde se manifesta o eroziune puternica apar frecvent, pe suprafete intinse, regosoluri, pe unele locuri si roca la zi.

Vegetatia

Conditiile naturale, zonale , sunt favorabile dezvoltarii padurii de foioase, de gorun si fag, care acopera inca doua treimi din suprafata acestor dealuri.

In partea de sud domina padurea de gorun, caruia i se asociaza de obicei carpenul, la care se adauga jugastru, ulmul, tei, mojdrean, stejar(Quercus robur). O mare parte dintre arborii de gorun sunt parazitati de vasc( Loranthus europaeus). Subarboretul este alcatuit din sanger, corn, lemn cainesc, maces, paducel si porumbar.

Padurea de fag ocupa partea de nord a acestor dealuri, in timp ce partea de sud, ea se gaseste numai pe « dosuri » si pe tapsanele de pornituri din partea inferioara a povarnisurilor. Fagului i se asociaza mesteacan, cires, plop tremurator, paltin si salcie capreasca. Pe unele locuri se constata si o intrepatrundere intre fag si gorun, cu o tendinta de inaintare a fagului.

În aceasta zona predomina livezile cu pruni, meri, peri, nuci, precum si pasunile, fânetele si padurile.

20


2.2.4. Caracteristicile geotehnice

Functie de conditiile geologice si morfologice, respectiv a riscurilor naturale (plansa nr. 2) identificate pe teritoriul comunei au fost conturate urmatoarele zone (plansa 3): � Zone improprii de construit reprezentate prin zonele de curs ale retelei hidrografice si zonele de versant cu panta mare si potential de instabilitate ridicat precum si zonele cu risc la alunecari de teren(satul Tarsoreni) . � Zone bune de construit cu amenajari speciale in care sunt cuprinse zonele de culme deluroasa si versantii cu panta medie, cu potential de instabilitate mediu, neafectati de eroziuni la baza lor. � Zone bune de construit fara amenajari reprezentate prin terasa si zonele de platou din cadrul culmilor deluroase.

Investigatiile geotehnice ulterioare de mare detaliu ,pot schimba incadrarea zonelor in orice directie, in functie de rezultate.deoarece aceste informatii sunt generale si orientative, fiind accesul dificil in anumite zone. Conform normativului privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice, indicativ NP 074/2002, functie de relieful zonei , pe baza prospectiunii geologo – geotehnice de detaliu s-au identificat preliminar urmatoarele conditii geotehnice si a fost evaluat nivelul riscului geotehnic la executarea unor constructii de categoria de importanta redusa.

Culmi deluroase cu dezvoltare redusa

Terenul prezinta o panta mica si prezinta urmatoarea succesiune litologica: - in suprafata depozite eluvial – deluviale constituite din argile, argile nisipoase, nisipuri, cu structura neomogena - roca de baza constituita din argile cu intercalatii de gresii, nisipuri si pietrisuri marunte in strate cu inclinari variate de 20 - 30°, motiv pentru care parametrii fizico – mecanici au valori reduse. Nivelul hidrostatic apare la adâncimi variabile si este influentat de volumul precipitatiilor sau de litologia si structura tectonica a zonei. Terenurile identificate in aceasta zona se pot incadra la terenuri bune-medii de fundare. La proiectarea constructiilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi si se va stabili distanta de amplasare fata de versantii instabili precum si o zona de protectie de minim 100 de m de acestia.

Zonele de versant pe care se pot amplasa constructii sunt cele care fac trecerea intre 2 nivele de terasa si prezinta o panta de pâna la 20 %.

Zonele de versant se caracterizeaza prin urmatoarele depozite: -in suprafata depozite deluviale neomogene constituite din sol vegetal in amestec cu argile-prafuri-nisipuri ,pietris cu bolovanis -urmeaza roca de argile cenusii galbui, nisipuri fine intercalatii de gresii si strate de pietrisuri slab cimentate Terenurile identificate in aceasta zona se incadreaza la terenuri dificile de fundare, din cauza pantei terenului. Nivelul hidrostatic se situeaza la adâncimi mari in perioadele cu precipitatii normale.

21


La sunt necesare � �

proiectarea si executarea constructiilor, masurile speciale si lucrarile ce constau din: amenajarea suprafetei versantilor cu platforme si ziduri de sprijin, lucrari de drenare a apei din precipitatii Pentru constructii cu categoria de importanta redusa, riscul geotehnic al executiei lucrarilor pe aceste zone este de nivel ridicat.

Zona de terasa Terenul este plan, stabil si afectat pe suprafete reduse de fenomene de inundabilitate in perioadele cu precipitatii excesive precum si de eroziune de mal datorita caracterului torential al cursurilor apelor din perimetru. Succesiunea litologica se prezinta astfel: -in suprafata strat de sol vegetal sau umplutura cu grosime variabila; -urmeaza depozit proluvial cu grosimea de 0.50 – 3.00 m constituit din argile prafoase cafenii galbui si argile nisipoase cu rar pietris; -in continuare pâna la adâncimi de 3 – 15 m apar depozite aluvionare constituite din pietrisuri cu bolovanis si nisip, argilos la partea superioara. Nivelul hidrostatic apare la adâncimi cuprinse intre 3 – 8.00 m pe terasa.

2.2.6. Riscuri naturale si antropice

Risc seismic

Cutremurele de pamant,cunosc in tara noastra o frecventa deosebita(intre 1901 si 2000 au fost peste 600 cutremure) si chiar de intensitate mare(1940-magnitudine- 7,7;1977,magnitudine-7,2;1986-magnitudine-7;1990 magnitudine-6,7).Acestea au focarul in zona Vrancea,la Curbura Carpatilor,la adancimi cuprinse intre 100 si 200 km(focare intermediare)pe asa-numitul plan Benioff.Zona corespunde unei parti din regiunea in care se produce subductia microplacii Marea Neagra in astenosfera proces insotit de acumularea lenta de energie seismica si de descarcari bruste,violente,la intervale de 30- 50 ani. Conform Normativ P100-1/2006 pentru protectia antiseismica a constructiilor,din punct de vedere seismic zona se caracterizeaza prin urmatoarele elementele :

-Perioada de colt a spectrului de rasuns "Tc=0,70"

-Coeficient "ag"=0,28. Conform macrozonarii seismice dupa codul de proiectare seismic privind zonarea de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure avand IMR(perioada medie a intervaluilui de revenire de 100 ani").

Conform STAS 11 100/1993, comuna se situeaza in interiorul izoliniei de intensitate macroseismica I = 92 (noua) pe scara MSK unde indicele 2 corespunde unei perioade medii de revenire de 100 ani.

Pentru un timp indelungat riscul seismic se aprecieaza prin perioada de revenire a unui cutremur cu anumita intensitate sau magnitudine si prin calcularea energiei seismice medii anuale si compararea ei cu energia eliberata pe an.Riscul seismic creste atunci cand energia seismica anuala este mai mica decat energia seismica medie.

22


Risc de inundabilitate

Geneza viiturilor este legata de regimul precipitatiilor.Marea majoritate s-au produs ca urmare a ploilor torentiale cu intensitate mare (viituri pluviale ) in timp ce viiturile pluvio-nivale si nivale au o frecventa mai mica si afecteaza mai ales afluientii. Panta mare a versantilor si a talvegurilor vailor permit scurgerea rapida a apelor din pecipitatii dar favorizeaza eroziunea malurilor.S-au executat lucrari de consolidare de mal a paraurilor de pe versant dar acestea deja degradate iar ele trebuie sa cuprinda toate zonele unde fenomenul persista. Exista pericolul de ravenare a versantilor in cazul in care drenajul este insuficient. Transportul de material solid este in cantitate mare si in cazul viiturilor exista pericolul de colmatare a albiilor.

Risc de instabilitate

Conform evaluarii zonelor cu potential de instabilitate din ‘ Ghidul pentru identificarea si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de interventie asupra terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora in vederea satisfacerii cerintelor de siguranta in exploatarea constructiilor ,refacere si protectie a mediului’,indicativ GT006-97, exista zone de risc pentru alunecari de teren: -in zona satului Tarsoreni pe versantul estic al dealului -in zona satului Scurtesti. Consecinta a petrografiei si structurii flisoide si de molasa , a tectonicii deosebit de active,riscul declansarii acetui tip de procese geomorfologice este amplificat si de asocierea hazardului producerii seismelor de amplitudini mari , mai ales a unor precipitatii cu caracter torential si activitatii antropice.Vulnerabulitatea versantilor la alunecari de teren inscriu localitatea Tarsoreni ca zona de risc mare. Alunecarile ,ca procese dezastruoase in timp ,ce au avut ca rezultat pagube materiale considerabile se diferentiaza dupa grosimea depozitelor deplasate si volumul de material antrenat in miscare .Tipurile de alunecari din localitate sunt alunecari superficiale si marea majoritate se incadreaza in categoria de alunecari cu profunzime medie.

S-au identificat si monitorizat alunecarile de teren ce s-au produs in perioada precipitatiilor maxime din anul 2005-2006. Acestea sunt redate in plansa nr.2.Au fost afectate un numar de 12 locuinte in sat Scurtesti si 27 de locuinte in sat Tarsoreni.

Riscuri antropice

nr. 3): Comuna Stefesti este traversata de o serie de retele de utilitati astfel (plansa

- cablu telefonic - Linii de curent electric de joasa tensiune. -conducte apa Aceste retele prezinta un risc in situatia avarierii lor si de aceea la amplasarea constructiilor se va avea in vedere distanta impusa de reglementarile in vigoare iar la autorizarea proiectelor de constructie se va solicita avizul de la institutiile competente (Apele Române, Electrica S.A, etc.)

Alimentarea cu apa a comunei este concesionata Societatii HidroPrahova.

23


2.3. RELA II ÎN TERITORIU

Comuna Stefesti este situata in partea central- nordica a judetului Prahova la 45 km de municipiul Ploiesti. Comuna Stefesti are 2487 persoane (2010) si se intinde pe o suprafata de 4457 ha dintre care intravilan construibil suprafata de 405.32 ha si include 3 localitati componente cu caracter rural: � Stefesti � Scurtesti � Tarsoreni

Bilantul centralizator al trupurilor este urmatorul:

Comuna Stefesti este asezata de-a lungul raului Varbilau in cea mai mare parte pe stanga lui, exceptie facand satul Tarsoreni- situat pe partea dreapta. Comuna este incadrata de dealuri si munti cu inaltimi ce variaza intre 600 si 1300 metri. Muntii sunt predominanti spre nord-est, nord si nord- vestul comunei. Comuna este incadrata pe partea stanga de inaltimile Gherghei, Carpinis, Podul Bertii cu inaltimi de 650 metri si Podul casariei, macinea si Scarisoara cu inaltimi de 820 metri avand in prelungire faltinetul de 1317 m. Pe partea dreapta (spre est) comuna este incadrata de inaltimile: Malurile, varful lui Gurus, Magura din care porneste masivuld e sare de la slanic si care merge spre varful Teisanului. Urmeaza apoi Piscul Slanicului, urcand spre culmea Plaiului lui Serban Voda de 1059 m, continuand cu Plaiul Lupului cu inaltimi de 1100 m, apoi masivul trifoiul de 1173 m si spre nord masivele Moasa si Radila Mare. Raul Varbilau izvoreste din masivul radila Mare si primeste ca afluenti pe dreapta de la izvoare spre varsare Clabucetul si secara, iar pe partea stanga Valea Alba si Valea Pistrei. Tot pe partea stanga primeste afluentii Valea Bradetului, valea Vulpii si valea Poienii ce separa Plaiul Slanicului de Crucisoara si care izvoraste din dealul Crucisoara. Vecinii comunei Stefesti sunt : In partea de nord – comuna Valea Doftanei In partea de sud – comuna Varbilau In partea de est - comuna orasul Slanic si comuna Izvoarele In partea de vest – comunele Alunis si Bertea Calea de acces in localitate este DJ216A si DC 14. Statia de cale ferata cea mai apropiata este gara Slanic aflata la 3 km de Stefesti.

24


2.4. POTEN IAL ECONOMIC

În ceea ce priveşte profilul economic al comunei Stefesti, acesta este diversificat, activită ile economice reprezentative fiind agricultura şi serviciile. Principalele functiuni economice ale comunei sunt : Exploatarea si prelucrarea materialului lemnos Agricultura Pomicultura Cresterea animalelor Conditiile favorabile de relief si clima ofera posibilitati pentru dezvoltarea unor statiuni cu caracter de odihna si turism. In sudul satului Stefesti se afla o tabara pentru scolari, precum si Hanul turistic Matei si Popasul Moraru.

2.4.1. Activitatea industrială

In comuna Stefesti isi desfasoara activitatea urmatoarele unitati industriale:

Romforest

Gaterforest

Circular ocol solvic Slanic

Atelier sobe teracota

Cazan tuica

2.4.2. Func ia agricolă

Profilul dominant al comunei este agricol. Functia agricola este determinata de dezvoltarea pomiculturii si cresterii animalelor. Suprafata agricola este de 1244 ha din 4457 suprafata teritoriului administrativ (conform categorii de folosinta, Fisa localitatii 2006).

Teritoriul adminstrativ al unitatii de baza Extravilan Intravilan Total % din total

Agricol

1244.00 0.00 1244.00 27.91

Paduri 2549.30 0.00 2549.30 57.20

Ape 38.00 9.40 47.40 1.06

Categorii de folosinta Neagricol Drumuri Curti/Constr 182.000.00 19.10405.80 201.10405.80 4.519.10

Neproductiv 0.00 9.40 9.40 0.21

TOTAL 4013.30 443.70 4457.00 100.00

Principalele unitati agrozootehnice d epe teritoriul comunei sunt:

Ferma Stefesti

Pepiniera

Sectorul zootehnic este dezvoltat numai in cadurl gospodariilor particulare.

2.4.3. Servicii

� Comerciale

Serviciile comerciale sunt reprezentate de societă i comerciale din care 90% au capital privat, 10% din acestea fiind societă i de tip cooperatist. Pe langa micile unitati cu profil comerciale si alimentatie publica localizate cu precadere pe DC 14 mai exista si o piata cu caracter saptamanal.

25


� Servicii financiare

Sistemul financiar reprezintă un element important în sus inerea unei dezvoltări economico-sociale echilibrate. Serviciile oferite de acest sistem sunt furnizate prin intermediul CEC- urilor sau băncilor comerciale.

In raza comunei nu exista unitati financiar- bancare.

� Servicii poştale

În comuna există un Oficiu Poştal destinat să satisfacă necesită ile popula iei din Stefesti.

Obiectivul primordial pentru dezvoltarea turismului este atragerea investitorilor particulari cu ini iativă pentru dezvoltarea de structuri turistice de cazare, cele existente fiind insuficiente. Agroturismul, o alternativă eficientă şi economică este de preferat pentru această zonă. Este recomandat ca acest tip de turism sa primească un sprijin mare din partea autorită ilor locale.

2.4.4. Turism

Pe teritoriul comunei Stefesti exista o singura unitate cu profil turistic – a\tabara de vacanta pentru scolari amplasta pe DC 14 cu o capacitate de 285 elevi pe serie.

2. 5. POPULA IA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE

2.5.1. Evolu ie şi poten ial demografic

Populatia stabila in comuna la inceputul anului 1997 este de 2548 locuitori, remarcandu-se o usoara scadere in 2010, repsectiv 2487 locuitori.

In anul 1997 se inregistrau 1310 barbati, 51% si 1247 femei, 49%.

La nivelul anului 1997, cifrele privitoare la populatie, indicau urmatoarea situatie:

Populatia dependenta 1547 persoane

Populatie tanara 841 persoane

Populatie varstnica 441 persoane

Populatie apta de munca 1232 persoane

Evolu ia negativă a volumului popula iei comunei Stefesti care după 1992 a început să manifeste o tendin ă de scădere uşoară, dar continuă.

Calitatea, amploarea şi ritmul vie ii socio-economice în zona studiată sunt direct influen ate de evolu ia demografică în general şi de mişcarea naturală şi de procesul de îmbătrânire demografică în special. Efectele acestora pot fi puse în eviden ă de raportul de dependen ă după vârstă care exprimă raportul dintre popula ia tânără şi vârstnică şi popula ia în vârstă de muncă (15-59 ani) şi ne arată sarcina socială pe care o suportă segmentul popula iei adulte care are cea mai importantă contribu ie la realizarea bugetului familial şi are de asemenea un rol activ în formarea tinerei genera ii. Raportul de dependen ă după vârstă, pe baza datelor din 1997, stabilea la nivelul oraşului un număr de 699 dependen i minori şi/sau vârstnici ce revin la 1000 de persoane în vârstă de muncă, fa ă de 581 la nivelul jude ului Prahova, ceea ce face ca sarcina socială a popula iei apte de muncă a oraşului să fie relativ mai mare decât cea a popula iei în vârstă de muncă din jude ul Prahova.

26


Mişcarea naturală şi migratorie

Dintre componentele care determină evolu ia popula iei se remarcă ca importan ă cele două tipuri de mişcări ale popula iei: mişcarea naturală cu cele două fenomene pe care le surprinde – natalitatea şi mortalitatea – şi mişcarea migratorie .

Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalită ii care reprezintă numărul de copii născu i vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic).

Mortalitatea se măsoară tot cu ajutorul unei rate care reprezintă numărul celor deceda i la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic), iar importan a acestui fenomen demografic derivă din faptul că el este şi un indicator al calită ii vie ii, fiind direct influen at de factori socio-economici precum accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de educa ie, dar şi de factori ecologici.

Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele două fenomene: natalitate şi mortalitate. El eviden iază creşterea naturală a unei popula ii şi se calculează ca diferen ă între numărul de naşteri şi cel de decese care au avut loc într-un an raportată la volumul popula iei.

Evolu ia volumului popula iei este influen ată nu doar de mişcarea naturală a acesteia, ci şi de mişcarea migratorie. Migra ia reprezintă totalitatea stabilirilor şi plecărilor cu domiciliu înregistrate la nivelul unei unită i administrativ-teritoriale. Înainte de 1989 fluxurile migratorii interne erau orientate dinspre sat spre oraş, situa ie care s-a inversat după 1990 – numărul celor care se stabilesc în sat fiind mai mare decât al celor care se stabilesc la oraş.

La nivelul anului 1997 se observa ca sporul natural si cel migrator au valori negative, acest fenomen explicand descresterea continua a populatiei.

2.5.2. Resursele umane şi for a de muncă

La nivelul anului 1997 populatia apta de munca este de 1252 persoane, reprezentand 48% din populatie, populatia activa numara 1150 persoane. Conform datelor oferite de Directia Judeteana de Statistica, ponderea ce mai ridicata a numaruluid e locuri de junca o detinne agricultura, cu subcomponenta sa, silvicultura.

În concluzie, din punct de vedere al evolu iei popula iei şi al poten ialului demografic comuna Stefesti se caracterizează prin:

� Scădere uşoară, dar continuă, a volumului popula iei

� fenomen accentuat de îmbătrânire a popula iei

� spor natural negativ cu o valoare în modul mai mare decât cea înregistrată în Prahova,

� spor migratoriu negativ

indicatori care reflectă alterări substan iale ale structurilor demografice la nivelul comunei Stefesti.

27


2.6. CĂI DE COMUNICA IE ŞI TRANSPORT

Comuna Stefesti se afla in partea de NV a judetului prahova. Principalele căi de comunica ie de pe teritoriul administrativ al comunei Stefesti sunt: � DJ 216A

� DC 14

Acestea leaga satele comunei cu DJ101A si DJ 102C

DC14 porneste din DJ101A (localitatile alunis si Prajeni) fiind partial asfaltat si cu stare de viabilitate medie. DL 216A porneste din DJ102C (Slanic- Stefesti), nu este asfaltat si are o stare de viabilitate medie.

Comuna Stefesti nu este legata la reteaua feroviara, cea mai importanta staie de cale ferata fiind situata la 3 km (Slanic) si varbilau (4km). Accesul la gara Slanic este asigurat prin curse de autobuze.

Re eaua stradală, este alcătuită din străzi de categoria a III-a şi a IV-a, care în afara zonei centrale, beneficiind şi de re ea de canalizare pluvială, sunt în mare măsură nemodernizate, cu trasee sinuoase, cu raze mici de racordare, elemente subdimensionate, fără trotuare sau cu discontinuită i ale acestora, cu declivită i mari, unele devenind greu practicabile în timpul ploilor.

Intersec iile traseului drumului jude ean DC14, principala axă structurantă a re elei stradale, cu arterele laterale nu sunt amenajate şi dotate corespunzător creându-se astfel puncte de conflict.

La toate acestea se adaugă faptul că în mai multe zone s-au produs alunecări de teren care au afectat şi infrastructura stradală.

Parcarea/gararea la domiciliu se face în mod curent în cur ile locuin elor dar este necesară creşterea numărului de locuri amenajate în zona centrală şi la principalele obiective.

Pentru transportul in comun sunt curse regulate (zilnic la interval deaprox.3ore)intreStefesti,PloiestisiSlanic.Traseulpt Stefesti – Ploiesti este Scoala Scurtesti – DC 14 – DJ 216A. Traseu pt Stefesti – Slanic este intersectie DC 14 cu DJ 216A – DJ 216A.

2.7.ZONIFICAREA FUNC IONALĂ BILAN UL TERITORIAL

A INTRAVILANULUI EXISTENT;

Intravilanul existent este cel propus conform P.U.G. Comuna Stefesti în vigoare elaborat de Consproiect Ploieşti 1997(conform suportului topografic actualizat realizat de SC BLOM ROMANIA SRL si aprobat de Consiliul Local al comunei Stefesti). Limita teritoriului intravilan a fost corelată conform datelor oferite de Primăria Comunei Stefesti.

Comuna Stefesti are 2487 persoane (2010) si se intinde pe o suprafata de 4457 ha dintre care intravilan construibil suprafata de 405.32 ha si include 3 localitati componente cu caracter rural: � Stefesti � Scurtesti � Tarsoreni

28


Suprafata intravilanului trupurilor existente este prezentata in tabelul urmator:

Bilantul suprafetelor- situatia existenta este urmatorul:

Existent TOTAL Suprafata % din total (ha)intravilan 350,0286,36 1,340,33 0,840,21 3,620,89 19,104,71 1,610,40 3,450,85 0,650,16 1,720,42 9,402,32 13,573,35 405,32100,00

Zone functionale Locuinte si functiuni complementare Unitati industriale si depozite Unitati agrozootehnice Institutii si servicii de interes public Cai de comunicatie si transport Spatii verzi, sport, agrement, protectie Paduri in intravilan Constructii tehnico- edilitare Gospodarie comunala, cimitire Ape Terenuri neproductive TOTAL INTRAVILAN

Locuintele individuale sunt majoritatea parter, cu camere mici, putand fi incadrate in categoria medii si modeste.

Zona institu iilor publice şi serviciilor, s-a dezvoltat foarte pu in în ultimii ani, func ionând în clădirile existente, aceasta fiind situată de-a lungul DC14. Ponderea avută de institu iile şi serviciile publice şi terenurile destinate activită ilor comerciale şi serviciilor este de 3.62% din total intravilan.

La delimitarea zonei centrale, s-au luat în considerare următoarele criterii:

� Func ional (gradul de concentrare în teritoriu a institu iilor publice şi serviciilor, existen ă spa ii comunitare, servicii comerciale şi financiar bancare, dotări de interes public, etc.) � Morfologic- evolu ie parcelar (nucleul istoric de dezvoltare a oraşului, caracteristici tramă stradală şi parcelar) � Conformare spa ială şi volumetrică

29


Dotările existente în cadrul comunei Stefesti, sunt următoarele:

Administra ie publică: Pe teritoriul comunei Stefesti func ionează, alături de primărie şi sediul poli iei, şi poşta si agentia de dezvoltare rurala.

Învă ământ: În comuna Stefesti func ionează 2 şcoli generale, 2 grădini e. Disfunctionalitatea majora a invatamantului, comuna si celorlate institutii publice, este distanta de accesibilitate la unitatile scolare.

Sănătate: În comuna Stefesti func ionează un dispensar medical.

Pe teritoriul comunei Stefesti nu există servicii medicale specializate de interes local, popula ia fiind deservită de serviciile medicale ale oraşului Slanic, existând probleme func ionale rela ionat acestor servicii, în special pe timpul iernii.

Culte: În comuna Stefesti sunt 3 biserici.

Cultură: În comuna există o singura biblioteca.

Serviciile şi unită ile comerciale existente sunt detaliate la capitolul de analiză economică. Se poate observa că aceste unită i sunt răspîndite în teritoriu, fiind în general dezvoltate în rela ie cu căile majore de comunica ie.

Func iunea dominantă din teritoriul intravilan al comunei Stefesti este locuirea (86.36%), fondul construit pentru locuin e individuale fiind în plină dezvoltare.

În general zona de locuin e este dezvoltată de-a lungul căilor de circula ie, suprafa a loturilor variind de la 300 mp la 1000 mp func ie de condi iile naturale. Majoritatea locuin elor existente sunt în stare medie.

Zona de locuit nu beneficiază de accesibilitate la toate institu iile publice, în special la cele cu rază mică de servire (grădini e, şcoli), cu toate că acestea corespund din punct de vedere al capacită ii.

Datele privind fondul locuibil existent in comuna STEFESTI, releva urmatoarele:

Numarul de gospodarii existente- 836

Locuinte existente: total numar 972 in anul 2002 si 974 in anul 2003

o o

Locuinte in proprietate publica: 0 in anul 2002 si 0 in anul 2003 Locuinte din fondurile private: 972 in anul 2002 si 974 in anul 2003

Suprafata locuibila: 34982 mp in an 2002 si 35234 mp in anul 2003

o o

2003

Suprafata locuibila proprietate publica: 0 mp in anul 2002 si 0 mp in anul 2003 Suprafata locuibila fondurile private 34982 mp in anul 2002 si 35234 mp in anul

Principalele disfunctii existente la nvielul fondului de locuinte existente sunt:

�

�

�

Existenta unor zone destinate dezvoltarii sectorului de locuinte, în present nevalorificate rational sau utilizate pentru activitati agricole

Situarea unor zone de locuit in zone cu alunecari de teren active sau in zone cu potential de instabilitate ridicat

Echipare necorespunzatoare din punct de vedere edilitar, transport în comun, spatii de parcare si spatii verzi.

30


Unită ile productive şi de depozitare ocupă 1,34% din total intravilan, acestea fiind detaliate la capitolul de analiză economică. Unitatile agrozootehnice ocupa 0.84% din suprafata intravilan.

Zona spa ii verzi, sport şi agrement reprezintă 1.61% din teritoriul intravilan şi este constituită din spatii verzi (stadion). O pondere importanta o au padurile in intravilan 1,94%.

Zone cu alte destina ii ca de exemplu: căi de comunica ie, gospodărie comunală, zona construc ii aferente lucrărilor edilitare, etc., sunt cuprinse în bilan ul teritorial cu suprafe ele respective de teren.

In conformitate cu Legea 351/2001 privind reteaua de localitati, nu sunt satisfacuti urmatorii indicatori minimali:

-

-

-

dispensar veterinar

sediu pompieri

spatiu depozitare deseuri menajere

Bilan urile teritoriale cuprind folosin a terenurilor din intravilanul de pe întreg teritoriul administrativ al comunei Stefesti.

Sintetic: � suprafa a teritoriului administrativ: 4457 Ha

� suprafa a teritoriului intravilan existent: 405.32 ha, adică 9,09% din suprafa a teritoriului administrativ.

Disfunc ionalită i:

� Existen a unor zone in care se manifesta alunecari de teren active si situarea unor constructii in zone cu potential de instabilitate.

� Existen a unor zone destinate dezvoltării de locuin e, care nu au acces direct la drumuri publice (enclave neconstruite) si sunt neechipate edilitar.

� Slaba dezvoltare a institu iilor şi serviciilor publice, serviciilor generale şi comer ului în cadrul localitatilor componente ale oraşului.

� Slaba deservire a comunei cu servicii medicale (policlinica, farmacie)

� Starea precară a dotărilor culturale de pe teritoriul comunei, acestea necesitănd reabilitare.

� Slaba dezvoltare a structurilor turistice (capacită i de cazare, unită i de alimenta ie publică şi structuri de agrement).

� Slaba protectie si intretinere a monumentelor istorice

Poten ial de dezvoltare:

� Situarea într-o zonă cu climat favorabil pentru practicarea agroturismului (zonă dealuri, livezi, etc.)

� Demararea programelor de dezvoltare şi modernizare infrastructurii edilitare.

� Interesul investitional pentru dezvoltarea sectorului caselor de vacan ă, a activitatilor economice tertiare şi a unor structuri turistice.

31


� Existenta resurselor turistice: resurse ale cadrului natural (relieful, vegetatia si climatul deosebit), (monumente de interes national si local).

2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE

Risc seismic

Cutremurele de pamant,cunosc in tara noastra o frecventa deosebita(intre 1901 si 2000 au fost peste 600 cutremure) si chiar de intensitate mare(1940-magnitudine- 7,7;1977,magnitudine-7,2;1986-magnitudine-7;1990 magnitudine-6,7).Acestea au focarul in zona Vrancea,la Curbura Carpatilor,la adancimi cuprinse intre 100 si 200 km(focare intermediare)pe asa-numitul plan Benioff.Zona corespunde unei parti din regiunea in care se produce subductia microplacii Marea Neagra in astenosfera proces insotit de acumularea lenta de energie seismica si de descarcari bruste,violente,la intervale de 30- 50 ani. Conform Normativ P100-1/2006 pentru protectia antiseismica a constructiilor,din punct de vedere seismic zona se caracterizeaza prin urmatoarele elementele :

-Perioada de colt a spectrului de rasuns "Tc=0,70"

-Coeficient "ag"=0,28. Conform macrozonarii seismice dupa codul de proiectare seismic privind zonarea de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure avand IMR(perioada medie a intervaluilui de revenire de 100 ani").

Conform STAS 11 100/1993, comuna se situeaza in interiorul izoliniei de intensitate macroseismica I = 92 (noua) pe scara MSK unde indicele 2 corespunde unei perioade medii de revenire de 100 ani.

Pentru un timp indelungat riscul seismic se aprecieaza prin perioada de revenire a unui cutremur cu anumita intensitate sau magnitudine si prin calcularea energiei seismice medii anuale si compararea ei cu energia eliberata pe an.Riscul seismic creste atunci cand energia seismica anuala este mai mica decat energia seismica medie.

Risc de inundabilitate

Geneza viiturilor este legata de regimul precipitatiilor.Marea majoritate s-au produs ca urmare a ploilor torentiale cu intensitate mare (viituri pluviale ) in timp ce viiturile pluvio-nivale si nivale au o frecventa mai mica si afecteaza mai ales afluientii. Panta mare a versantilor si a talvegurilor vailor permit scurgerea rapida a apelor din pecipitatii dar favorizeaza eroziunea malurilor.S-au executat lucrari de consolidare de mal a paraurilor de pe versant dar acestea deja degradate iar ele trebuie sa cuprinda toate zonele unde fenomenul persista. Exista pericolul de ravenare a versantilor in cazul in care drenajul este insuficient. Transportul de material solid este in cantitate mare si in cazul viiturilor exista pericolul de colmatare a albiilor.

Risc de instabilitate

Conform evaluarii zonelor cu potential de instabilitate din ‘ Ghidul pentru identificarea si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de interventie asupra terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora in

32


vederea satisfacerii cerintelor de siguranta in exploatarea constructiilor ,refacere si protectie a mediului’,indicativ GT006-97, exista zone de risc pentru alunecari de teren: -in zona satului Tarsoreni pe versantul estic al dealului -in zona satului Scurtesti. Consecinta a petrografiei si structurii flisoide si de molasa , a tectonicii deosebit de active,riscul declansarii acetui tip de procese geomorfologice este amplificat si de asocierea hazardului producerii seismelor de amplitudini mari , mai ales a unor precipitatii cu caracter torential si activitatii antropice.Vulnerabulitatea versantilor la alunecari de teren inscriu localitatea Tarsoreni ca zona de risc mare. Alunecarile ,ca procese dezastruoase in timp ,ce au avut ca rezultat pagube materiale considerabile se diferentiaza dupa grosimea depozitelor deplasate si volumul de material antrenat in miscare .Tipurile de alunecari din localitate sunt alunecari superficiale si marea majoritate se incadreaza in categoria de alunecari cu profunzime medie.

S-au identificat si monitorizat alunecarile de teren ce s-au produs in perioada precipitatiilor maxime din anul 2005-2006. Acestea sunt redate in plansa nr.2.Au fost afectate un numar de 12 locuinte in sat Scurtesti si 27 de locuinte in sat Tarsoreni.

Riscuri antropice

nr. 3): Comuna Stefesti este traversata de o serie de retele de utilitati astfel (plansa

- cablu telefonic - Linii de curent electric de joasa tensiune. -conducte apa Aceste retele prezinta un risc in situatia avarierii lor si de aceea la amplasarea constructiilor se va avea in vedere distanta impusa de reglementarile in vigoare iar la autorizarea proiectelor de constructie se va solicita avizul de la institutiile competente (Apele Române, Electrica S.A, etc.)

Alimentarea cu apa a comunei este concesionata Societatii HidroPrahova.

2. 9. ECHIPARE TEHNICO – EDILITARĂ

2.9.1. Lucrări hidroedilitare

Gospodărirea Apelor

Comuna Ştefeşti se află în bazinul hidrografic Ialomi a – Buzău. Principalul curs de apă care străbate teritoriul administrativ al comunei este pr. Vărbilău, care curge pe direc ia NV-SE. Acesta se caracterizează prin regim toren ial, la viituri mari transportă bolovani erodând malurile. Revărsările pârâului sunt rare, afectând zone necostruite din teritoriu.

Afluen ii Vărbilăului au cursuri nepermanente şi curgeri toren iale. Văile acestora sunt erodate, cele mai frecvente eroziuni sunt cele de gradul II şi III reprezentate prin ogaşe şi ravene.

33


Alimentare cu apă şi canalizarea apelor uzate

Alimentarea cu apă prin sistem centralizat se face în satele Scurteşti şi Ştefeşti - reşedin a de comună. Sursa de apă a sistemului este pr. Vărbilău. Captarea de apă din pârâu este comună cu cea a oraşului Slănic. Gospodăria de apă a comunei se află în apropierea pragului de captare, ea cuprinde un rezervor, o sta ie de pompare şi o sta ie de clorinare a apei.

Din acestă gospodărie apa este distribuită printr-o conductă metalică, cu Dn 150 mm, amplasată pe partea stângă a drumului DC 14 şi DJ 216 A. Din aceasta se ramifică conducte de distribu ie din PEHD pe câteva străzi. Conducta principală de apă este, în mare parte, degradată cu por iuni dezgolite, care produc dese avarii. Repararea avariilor se face cu întreruperea alimentării cu apă a locuitorilor.

Canalizarea apelor uzate lipseşte. Apele uzate sunt deversate în fose, haznale sau direct în pârâul Vărbilău, infestând atât pârâul cât şi pânza de apă freatică.

Alimentare cu apă

In prezent comuna stefesti se alimenteaza cu apa din statia de tratare a orasului Slanic prin intermediul unui rezervor de 200mc din care se alimenteaza tabara de copii si scoala si partial din fantani si partial din conducat de apa bruta care duce apa la statia de tratare Slanic. Captarea orasului Stefesti este amplasata pe paraul varbilau in amonte de satul Stefesti.

Canalizarea apelor uzate

In comuna nu exista retea de canalizare centralziata. Apele menajere sunt colectate prin fose vidanjabile, puturi absorbante sau latrine uscate.

2.9.2. Alimentare cu energie termică şi gaze naturale

Comuna Ştefeşti, unitate administrativă amplasată în zona centrală a jude ului Prahova, care are în componen trei localită i: Ştefeşti, Scurteşti şi Târşoreni se află, în conformitate cu prevederile SR 1907-1997 „Instala ii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul” în zona climatic III (temperatura exterioar de calcul te = - 18oC) şi în zona eolian IV (viteza vântului de calcul în localitate = 4 m/s). Localită ile comunei se află amplasate pe valea Vărbilăului, fiind traversate de drumul jude ean DJ 216A.

Alimentarea cu căldură a locuin elor şi dotărilor de utilitate publică din comuna Ştefeşti se face în prezent în principal cu sobe alimentate pe combustibil solid (lemne şi cărbuni) şi deşeuri agricole. Prepararea hranei se face cu butelii de aragaz şi, într-o anumită măsură, în special în perioada de iarnă, cu combustibil solid şi resturi vegetale. In comună există o serie de centrale termice pe combustibil solid, lichid sau pe gaze petroliere lichefiate (GPL) în principal la clădirile de utilitate publică (Primărie, şcoală, grădini ă), dar şi la unele persoane particulare. Necesarul de combustibil pentru încălzire şi prepararea hranei în comuna Ştefeşti, se prezintă în prezent astfel, consumul de combustibil fiind de circa 4 m3 (3,2 tone) lemne de foc / gospodărie.an, consum la care se adaugă şi o cantitate variabilă de cărbuni (în func ie de posibilită ile de aprovizionare), estimată la circa 2 tone/gospodărie.an, precum şi circa 12 butelii de gaz petrolier lichefiat (aragaz) /

34


gospodărie.an. Aceste valori sunt ob inute pe baza înregistrărilor de la o serie de primării din zone asemănătoare din punct de vedere climatic şi la ele se adaugă, în cazuri izolate, lemnele cumpărate de la particulari, dar şi deşeurile lemnoase din cadrul gospodăriilor proprii. Aceste cantită i suplimentare nu sunt de natură, însă, de a modifica substan ial valorile de mai jos. In acest consum s-a inclus şi consumul pentru clădirile de utilitate publică, considerat la circa 6% din consumul popula iei. 836 gospodării x 3,2 tone / gospodărie.an ≈ 2.700 tone / an lemne de foc 836 gospodării x 2 tone / gospodărie.an ≈ 1.700 tone / an cărbuni 836 gospodării cu aragaz x 12 butelii / an ≈ 10.000 butelii / an Pentru un con inut de 11 litri GPL / butelie, rezultă un consum de G = 10.000 butelii / an x 11 litri / butelie ≈ 110.000 litri GPL / an

Alimentarea locală cu energie termică pentru încălzire folosind combustibilii solizi prezintă o serie de avantaje, dintre care cele mai importante sunt : � Posibilitatea stocării pe durate rezonabile de timp a combustibililor fără pierderea puterii calorifice � Posibilitatea încălzirii numai în spa iile utilizate � Prin utilizarea unor sobe de teracotă cu iner ie termică medie sau mare este posibilă compensarea efectului suprafe elor reci adiacente încăperii încălzite, precum şi păstrarea temperaturii de confort prin utilizarea iner iei termice a sobelor � Utilizarea drept combustibil a tuturor deşeurilor combustibile, micşorându-se astfel volumul deşeurilor care trebuie stocate în gospodărie sau, dacă este posibil, evacuate la groapa de gunoi. � Utilizarea plitelor din zidărie pentru prepararea hranei, a apei calde menajere (în condi iile lipsei instala iilor de extragere apei potabile din pu uri), dar şi pentru încălzirea bucătăriei şi uneori a unei alte încăperi vecine. � Posibilitatea stocării cenuşii cu efecte negative minime asupra mediului Este important ca aceste avantaje să fie maximizate prin utilizarea unor sobe cu randament ridicat, realizate corect (atât sobele, cât şi coşurile aferente care trebuie să fie etanşe şi dimensionate corect) şi care să nu prezinte pericol de incendiu, intoxica ii sau degradare în condi iile utilizării corecte.

In ceea ce priveşte utilizarea combustibilului lichid pentru încălzire (CLU 3), aceasta prezintă avantajul puterii calorifice ridicate şi al depozitării unor cantită i suficiente pentru perioade mai lungi de timp. Alimentarea cu combustibil de calitate şi putere calorifică corespunzătoare, reglarea corectă a sistemului arzător-cazan-coş şi chiar montarea unor filtre permit o reducere la minim a noxelor aeriene emise (în special eliminarea fumului negru care denotă o ardere incompletă). De asemenea, prin montarea rezervoarelor cu pere i dubli cu detectare de pierderi de combustibil sau montate în cuve un volum minim egal cu volumul combustibilului deversat se poate elimina poluarea solului şi apei freatice cu produse petroliere.

In cazul alimentării clădirilor cu gaze petroliere lichefiate (GPL) în sistem mic- vrac, aceasta prezintă avantajul că pot fi utilizate şi pentru prepararea hranei şi, de asemenea, instala ia de ardere poate fi trecută uşor pe gaze naturale moment în care rezervorul poate fi recuperat de către firma care livrează GPL fără a apărea problemele care apar la demontarea rezervoarelor de combustibil lichid, în primul rând cele datorate poluării mediului şi pericolului de explozie. In conformitate cu prevederile Normativului I 31 – 1999 pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL), distan ele

35


de amplasare între un recipient de stocare de 3000 litri (utilizat în mod curent) şi clădiri de locuit este de 5,0 m şi, respectiv, fa ă de limita de proprietate este de 3,0 m.

DISFUNC IONALITĂ I Cea mai importantă disfunc ionalitate o constituie dificultatea în aprovizionarea cu combustibili solizi, precum şi cantitatea insuficientă, calitatea necorespunzătoare şi pre ul ridicat al acestora. De asemenea, randamentul scăzut al utilizării combustibililor (deci cantită ile mari care trebuie achizi ionate, depozitate şi manevrate), confortul redus din timpul iernii (încălzirea locală a uneia sau două camere, în timp ce celelalte încăperi sunt neîncălzite), dificultatea preparării apei calde menajere constituie disfunc ionalită i ale alimentării cu energie termică cu sobe de tip tradi ional. Lignitul, care este adus pe calea ferată şi apoi pe cale rutieră în principal din Bazinul Gorjului, are putere calorifică redusă din cauza con inutului ridicat de steril, iar granula ia este de cele mai multe ori necorespunzătoare, fiind livrat cu praf sau cu bucă i prea mari ceea ce îl face dificil de transportat, manipulat şi ars în sobele obişnuite. De asemenea, scăderea produc iei de cărbune din România conduce la aprovizionarea din ce în ce mai dificilă a popula iei cu acest combustibil. Aprovizionarea cu lemn de foc se face din jude ele cu exploatări forestiere, dar este neritmică şi la un pre destul de ridicat. Costul ridicat al umplerii unei butelii de aragaz pentru mul i locuitori din mediul rural constituie un factor care conduce la utilizarea combustibilului solid pentru prepararea hranei cu risipă de combustibil şi reducerea confortului în bucătării în special în perioada de vară. Distan ele mari de la sursele de aprovizionare cu lemne, cărbuni, butelii de aragaz la locul de utilizare, precum şi existen a intermediarilor conduc şi acestea la creşterea suplimentară a costurilor combustibililor. Cele mai importante disfunc ionalită i în ceea ce priveşte alimentarea cu CLU sau GPL sunt constituite în principal din costul foarte ridicat al acestor combustibili, precum şi din condi iile obligatorii de stocare: recipiente etanşe, rezistente la presiune. In cazul manipulării şi stocării necorespunzătoare a CLU, poluarea solului şi a apelor freatice constituie un pericol cu urmări de lungă durată şi care se manifestă şi afara proprietă ii utilizatorului.

2.9.3. Alimentarea cu energie electrică

Comuna Stefesti (judet Prahova) este alimentata cu energie electrica printr-o linie de medie tensiune de 20 kV racordat la statia de transformare 110 / 20 KV Olteni. Aceasta statie este racordata la Sistemul Energetic National prin intermediul liniei de 110 kV Ploiesti - Scaeni - Plopeni - Baltesti - Valenii de Munte -Olteni - Maneciu - Patarlagele - Satuc -Buzau. Reteaua de medie tensiune ce deserveste comuna este de tip aerian , cu sectiunea intre 50 si 120 mmp, din otel-aluminiu. Configuratia retelei de medie tensiune este in general simplu buclatã, cu functionare radialã Reteaua locala de distributie de joasa tensiune (0,4 kV) , de tip aerian, este pozata pe stalpi de beton armat precomprimat (tip CONEL) si urmareste trama stradala a localitatii.In zonele unde coexista retele de medie tensiune si joasa tensiune sunt utilizati pentru sustinerea acestora stalpii specifici retelei de medie tensiune. Pe celelalte artere ale localitatii reteaua de joasa tensiune este instalata pe stalpi de beton armat specifici retelelor de joasa tensiune. Alimentarea ei se face din reteaua de medie tensiune prin intermediul a posturilor de transformare aeriene de 100 si 250 kVA. . Gradul lor de incarcare este de 70 %. Aceste

36


posturi sunt de tip abonat (la unitatile economice) si de tip retea ( pentru consumatorii casnici, cei din sectorul tertiar, iluminat public, etc Satul Stefesti este deservit de un post de transformare aerian de 100 kVA ( in vecinatatea Romforest), satul Scurtesti de un post aerian de 250 kVA , iar satul Tarsoreni de doua posturi aeriene de 100 kVA . Reteaua de joasã tensiune (0,4 KV) de tip aerian. Ea este de tip aerian si este destinatã consumatorilor casnici, tertiari si retelei de iluminat public. Alimentarea retelei de joasa tensiune se face in general radial, din posturile de transformare, iar conductele au sectiunea de 35-70 mmp aluminiu sau 50 -70 mmp aluminiu pentru retele in cabluri torsadate TYIR. Caderile de tensiune la capetele retelei de joasa tensiune sunt in limitele normale. Comuna Stefesti este in intregime electrificata. Iluminatul public este prezent pe majoritatea arterelor din localitate . Sunt utilizate lampi cu vapori de mercur sau sodiu (puteri :70 – 250 W). Pentru sustinerea instalatiilor de iluminat public sunt folositi stalpii retelei de joasa tensiune.

DISFUNCTIONALITATI Dupa 1990 dinamica si structura consumului de energie electrica s-a schimbat considerabil, micii consumatori particulari, cu diverse activitati productive sau de comert , precum si numarul crescut al consumatorilor casnici necesitand un spor considerabil de energie. Ca urmare a acestor schimbari, retelele de medie si joasa tensiune au ramas deficitare.Starea tehnica a acestora nu este satisfacatoare intrucat in ultimul timp nu s-au realizat toate reparatiile capitale necesare. Datorita acestui fapt sunt zone unde incarcarea retelelor de joasa tensiune este prea mare, ceea ce duce la caderi ale retelei. Transformatoarele din posturile de transformare au ciclul de functionare depasit. Frecventele suprasolicitari si intreruperi in functionarea posturilor de transformare ar putea fi rezolvate prin introducerea disjunctoarelor de bransament cu limitare de putere la nivelul puterii stipulate in contractul de furnizare a energiei electrice. La nivelul consumatorilor disfunctionalitea cea mai frecventa este legata de starea de imbatranire, uzura fizica si morala si morala a echipamentelor de bransament, unele bransamente ne corespunzand normelor in vigoare din punct de vedere al sectiunii conductoarelor Se impune reproiectarea si reactualizarea bransamentelor in conformitate cu legislatia in vigoare. Cu acest prilej este de dorit sa se realizeze unele bransamente moderne care sa permita trecerea la sisteme moderne de management energetic prin sisteme informationale si tehnica de calcul. Reteaua de joasa tensiune este partial echipata cu conductoare izolate torsadate (in zona centrala), in rest fiind de tip clasic, cu conductoare neizolate. Se mai intalnesc stalpi de lemn pentru pozarea retelelor de joasa tensiune. Starea tehnicã proastã a posturilor de transformare si a retelelor de distributie existente duce la fluctuatii ale tensiunii sau intreruperi in distributia energiei electrice, mai ales in cazul unor intemperii sau a unor suprasolicitãri a retelei.

2.9.4. Telecomunica ii Comuna Stefesti este racordata la reteaua interurbana Romtelecom printr-o retea subterana de cabluri pozata in sapatura. In localitatea Scurtesti este instalata o centrala digitala LG de 500 linii. DISFUNCTIONALITATI Principala disfunctionalitate consta in numarul mic de abonati telefonici.

37


2.9.5. Gospodărie comunală

Momentan deseurile sunt colectate la gropa de gunoi aflata in padure in zona estica a teritoriului administrativ. Una din problemele existente este depozitarea necontrolata a deseurilor menajere precum si a deseurilor industriale (rumegus de la gatere) in albiile raurilor sau pe terneurile plantate.

2.9.6. Utilizarea surselor regenerabile de energie In zona comunei Ştefeşti, ca surse regenerabile de energie (SRE) la ora actuală pot fi utilizate cu diverse grade de eficien ă energia solară şi cea rezultată din arderea biomasei. Energia eolian constituie o resurs pentru implementarea c reia care trebuie f cute studii şi m sur tori in-situ. Utilizarea surselor regenerabile de energie are efecte deosebit de benefice nu numai prin creşterea calită ii aerului şi protejarea mediului natural (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, stoparea tăierilor arborilor, protejarea florei şi faunei), dar şi în plan economic şi social prin creşterea securită ii / independen ei energetice, creşterea gradului de ocupare a for ei de muncă şi dezvoltarea mediului de afaceri.

In conformitate cu datele IICPE, ANM, ICEMENERG 2006, comuna Ştefeşti din jud. Prahova se află amplasat în zona IV de radia ie solară cu o intensitate a radia iei solare de sub 950 kWh/m2.an. Pentru această zonă, utilizarea energiei solare se poate face pentru prepararea apei calde menajere în perioada de vară, urmând ca, pe măsura acumulării experien ei şi a apari iei unor noi echipamente, să se treacă eventual şi la alte utilizări: producerea energiei electrice, procese tehnologice, mică industrie. Prepararea apei calde menajere se poate realiza prin montarea de captatoare solarepe acoperişul clădirilor, în special a celor individuale. Instala iile sunt total ecologice, sursa este practic inepuizabilă şi nu implică echipamente de prelucrare sau transport a resurselor înainte de utilizare. O instala ie cu un singur panou solar de 1,8 x 1,5 m permite satisfacerea consumurilor de a.c.m. pentru 4 persoane în regim de conform mediu (50 litri/pers.zi) sau pentru 2 persoane în regim de confort ridicat (120 litri/pers.zi). Chiar dacă prepararea a.c.m. cu energie solară este concentrată cu precădere în perioada verii, este nevoie de o sursă suplimentară de căldură, fiind necesară montarea unui boiler cu dublă serpentină racordat şi la o centrală termică clasică sau la re eaua electrică. Problema stocării energiei acumulate este practic rezolvată fiind folosite sistemele folosite la prepararea apei calde menajere prin sisteme clasice. Este de subliniat faptul că sistemele de utilizare a energiei termice solare trebuie echipate cu instala ii aferente de automatizare pentru a putea valorifica cât mai deplin şi în condi ii de siguran ă şi confort această energie.

Energia solară poate fi utilizată şi pentru producerea energiei electrice prin utilizarea celulelor fotovoltaice, solu ie care prezintă un interes din ce în ce mai mare mai ales pentru utilizări locale. Existen a unei game diversificate de panouri fotovoltaice care pot fi montate pe sol, pe acoperiş sau integrate în clădire (inclusiv cuplate cu izola ia hidrofugă a acoperişului), scăderea continuă a pre ului celulelor, precum şi creşterea capacită ii de stocare a energiei electrice în acumulatoare sunt premise foarte favorabile pentru ca acest tip de energie să fie folosit nu doar ca reclamă pentru zone agroturistice ecologice, ci şi pentru asigurarea unor condi ii decente de via ă şi educa ie în zonele izolate, fără re ele de alimentare cu energie electrică sau cu re ele cu capacitate insuficientă sau cu fiabilitate redusă. Investi iile care s-ar face în linii electrice de medie şi joasă tensiune şi posturi de transformare s-ar putea face în sisteme fotovoltaice care să

38


fie date în custodia utilizatorilor care ar avea tot interesul să le între ină în bună stare de func ionare.

Utilizarea biomasei are în componen ă inclusiv utilizarea pentru arderea a lemnului de foc şi a resturilor agricole, considerate o resursă energetică recuperabilă. In această ipoteză poten ialul energetic al biomasei în jude ul Prahova este de 484,6 TJ (din care 92,% biomasă agricolă, restul fiind biomasă forestieră) conform datelor IINL 2006. In cadrul biomasei care poate fi folosită pentru producerea căldurii se pot folosi aşchii de lemn, coajă de copac, reziduuri de recoltare, rumeguş, reziduuri de tăiere, reziduuri de pădure, coceni de porumb, tulpini de floarea soarelui, coji de semin e etc. O aten ie specială trebuie acordată rumeguşul rezultat de la tăierea şi fasonarea lemnului care poate fi sinterizat (compactat) astfel încât să rezulte pele ii (peletele) de lemn care pot fi utiliza i pentru ardere în cazane speciale şi care prezintă avantajul lipsei pericolului de explozie pe care îl prezintă arderea rumeguşului. Stocarea combustibilului şi alimentarea ritmică, automată a focarului sunt elemente care conduc la o func ionare cu un grad sporit de siguran ă şi reducerea la minim a focăritului.

In ceea ce priveşte energia eoliană, pentru a fi rentabilă această utilizare, trebuie ca viteza medie a vântului să depăşească 3,5 m/s, (optim fiind ca viteza vântului să fie cel pu in egală cu 4 m/s), la nivelul standard de 10 metri deasupra solului (la care, de altfel, se fac măsurătorile în cadrul sta iilor meteorologice), viteze medii mai reduse ale vântului, respectiv sub 2 m/s făcând zonele respective neinteresante din punct de vedere eolian. In zona comunei Ştefeşti, viteza medie anuală a vântului la 50 m deasupra solului este, conform datelor ICEMENERG, de 3,5…4,5 m/s, iar poten ialul eolian de sub 1500 kWh/m2.an. Este de subliniat faptul că energia produsă în acest fel are costuri mai ridicate decât cele ale energiei produse în centrale tradi ionale Costurile de mentenan ă şi între inere fac ca energia să fie mai scumpă, iar nefunc ionarea la viteza nominală de calcul a vântului reduce semnificativ puterea instalată. Totodată, există costuri pe care investitorul nu le ia în considerare atunci când implementează un astfel de proiect, de exemplu, necesitatea de a prevedea o capacitate de rezervă. Construirea unei centrale eoliene presupune costuri pentru dezvoltarea re elelor, creşterea volumelor de rezerve de putere, costuri cu activită ile noi plătite operatorului de transport din sistem, costuri cu creşterea volumului dezechilibrelor din Sistemul Energetic Na ional. Utilizarea resurselor de energie eoliană trebuie să fie precedat de studii de specialitate amănun ite, măsurători pe o durată de timp mai îndelungată şi utilizări in-situ experimentale pe scară mică sau experimentări în laborator utilizând teoria similitudinii înainte de a se trece la o utilizare pe scară (mai) mare. Rezultatele ob inute într-o anumită zonă nu pot fi extrapolate în zone chiar apropiate şi aparent asemănătoare din multe puncte de vedere. De asemenea, trebuie avut în vedere şi care sunt posibilită ile de stocare şi livrare către Sistemul Energetic Na ional a energiei electrice produse de turbinele eoliene sau dezechilibrele produse în acestea în re elele electrice.

Sursele regenerabile de energie trebuie încorporate unor sisteme hibride în concordan ă cu structura anvelopei clădirilor şi cu caracteristicile disipative ale acesteia, cu modul de utilizare a energiei şi, de asemenea, cu condi iile climatice ale zonei. Trebuie, de asemenea, că pentru func ionarea la vârful de sarcină şi în condi ii de siguran ă, aceste sisteme trebuie montate în paralel cu surse clasice de energie şi prevăzute cu echipamente minime de automatizare pentru evitarea accidentelor, dar şi a disconfortului.

39


2.10. PROBLEME DE MEDIU

In functionarea unitatilor,anual se stabilesc indicii aprobati prin Acordul de Mediu referitor la ocrotirea mediului ambiant,pe categorii de folosinta :

Apa Aer Sol Asezari umane

Acestea se vor monitoriza conform legislatiei in vigoare.

Diminuare surse poluare apa:

Comuna nu dispune de sistem de canalizare este necesar sa fie construita o statie de epurare moderna astfel incat sa se previna poluarea cu ape uzate deversate in reteaua hidrografica avand in vedere ca si vechile latrine polueaza stratul acvifer freatic.

Apele uzate evacuate astfel se vor incadra in prevederile normativelor in vigoare, fiind suficient epurate.

Diminuarea surselor de poluare aer :

Reducerea emisiilor de gaze de esapament prin restrictie de viteza 30-50 km/ora si cresterea suprefetelor plantate,formand perdele de protectie antifonica si de aliniament inspre zona destinata locuintelor si pentru petrecerea timpului liber.

Problema traficului este aceeasi ca in toate localitatile: starea necorespunzatoare a drumurilor si a unei mari parti a autovehiculelor care circula .

Diminuare surse poluare asezari umane :

Se va realiza imbunatatirea starii de curatenie a strazilor si spatiilor publice conform HG-162/2000 privind depozitarea deseurilor.

Luand in considerare practicile curente din domeniul gestiunii deseurilor, este evident faptul ca administratia locala se aliniaza la sistemul actual pentru imbunatatirea substantiala a acesteia , in vederea conformarii cu cerintele noilor reglementari nationale si europene prin colectarea deseurilor menajere de pe teritoriul localitatilor componete ,prin concesionarea acestei activitatii Societatii ROMPREST ce asigura colectarea ,transportul si depozitarea acestora pe platforma ecologica Valeni de Munte.

Implementarea si realizarea obiectivelor de colectare selective, reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate, alaturi de extinderea zonelor deservite de catre serviciile de salubritate, cere implicarea tuturor factorilor responsabili si realizarea unei campanii sustinute de constientizare a populatiei.

Vor fi respectate Normele de igiena privind mediul de viata al populatiei si Normele de protectia muncii in vigoare.

40


Amenajare de spatii verzi care vor fi suprafete inierbate, amenajari florale arbori si arbusti.

� Poluarea solului:

Problema traficului este aceeasi ca in toate localitatile: starea necorespunzatoare a drumurilor si a unei mari parti a autovehiculelor care circula.

Agricultura este puternic implicata in protectia mediului, ea fiind pe rand (uneori simultan) obiect al poluarii si sursa de poluare. Solul este constrans sa primeasca noxele industriale, traficul si aglomerarile , incorporandu-le in produsele sale; astfel se induc, atat in recolte cat si in productia animala, substante potential toxice care degradeaza frecvent ecosistemele invecinate. In perspectiva aprecierii productivitatii terenurilor agricole este necesar a se cunoaste amanuntit echilibrul ecologic in toate acele locuri care inconjoara terenurile pe care cresc recoltele si plantatiile ca si insasi agroecosisteme.

2. 11. DISFUNC IONALITĂ I.

DOMENII Fondul construit siutilizarea terenurilor.

DISFUNCTIONALITATI · Existen a unor zone in care se manifesta alunecari de teren active si situarea unor constructii in zone cu potential de instabilitate.

PRIORITATI INTERDICTII DEFINITIVE DE CONSTRUIRE SI RECOMANDARI DE AMENAJARE PEISAGERA A ZONELOR AFECTATE DE ALUNECARI DE TEREN SAU CU RISC RIDICAT DE PRODUCERE A ACESTORA INCURAJAREADEZVOLTARII ZONELORDESTINATE LOCUINTELOR IN INTRAVILAN PRINVIABILIZAREA PRIORITARA A ACESTORA INCURAJARELOCALIZARE ACTIVITATI ECONOMCIE

REABILITARESI MODERNIZARE ECHIPAMENTE PUBLICE

INCURAJAREDEZVOLTARE ACTIVITATI TERTIARE

EXTINDEREA SI AMENAJAREA SPATIILOR VERZI EXISTENTE

AMENAJARESPATIIVERZI EXISTENTE REABILITAREA RETELEI STRADALE

Spatii plantate, agrement si sport

Cai comunicatie transport

· Existen a unor zone destinate dezvoltării de locuin e, care nu au acces direct la drumuri publice (enclave neconstruite) si nu sunt echipate edilitar. · Slaba dezvoltare a institu iilor şi serviciilor publice, serviciilor generale şi comer ului în cadrul trupurilor · Starea precară a dotărilor culturale de pe teritoriul comunei Stefesti, acestea necesitănd reabilitare. · Slaba dezvoltare a structurilor turistice (capacită i de cazare, unită i de alimenta ie publică şi structuri de agrement). · Lipsa unui numar suficient de spatii pentru sport si agrement.

· Starea precara a spatiilor verzi existente de · Retea stradala nemodernizata si si subdimensionata ·Lipsa/discontinuitatea trotuarelor

41


DOMENII DISFUNCTIONALITATI · Lipsa parcajelor publice.

PRIORITATI REALIZARE PARCAJE IN ZONA CENTRALA A LOCALITATILOR

Echipare edilitară ·Insuficienta dezvoltare a DEZVOLTAREA RETELELEOR retelelor de distributie apa DE DISTRIBUTIE SI potabila si canalizareALIMENTARE CU APA POTABILA, CANALIZARE, GAZE · Ineficien a canalizării pluviale, NATURALE SI ENERGIE existen a rigolelor stradale şi a ELECTRICA viroagelorneamenajatedin punct de vedere hidrotehnic, cauză majoră în producerea alunecărilor de teren; ·Izolareatermica necorespunzatoare a cladirilor de locuit Protejarea zonelor · Slaba protectie si intretinere a PROTECTIA, CONSERVAREA SI VALORIFICAREAcuvaloarede monumentelor istorice MONUMENTELOR ISTORICEpatrimoniu Problemede · Depozitare necontrolata a ORGANIZAREA UNUI SERVICIU deseurilormenajeresi COMUNAL DE PRECOLECTAREmediu industriale provenite de la DESEURI gatere, precum si existenta gropii de gunoi neamenajate pe teritoriul comunei · Inexistenta perdelelor de EDUCAREAPOPULATIEI protectie necesare intre zonele PRIVINDMANAGEMENTUL de locuinte si cimitire.DURABIL AL DESEURILOR · Restructurarea unor unitati INCURAJAREADEZVOLTARIIDezvoltare economice (activitati productive) ACTIVITATILOR PRIN RESURSEeconomică DE TEREN, MASURI FISCALE SI MARKETING · Slaba dezvoltare a structurilor turistice si dotarilor aferente

Evolutie demografica

· Scaderea continua a volumului INCURAJAREALOCA.LIZARII populatieiFAMIILILORTINEREPRIN REALZIAREA DE LOCUINTE SOCIALE Imbatranirea populatiei Grad redus de ocupare a resurselor de munca

42


3. STUDII DE FUNDAMENTARE A PUG

3.1.ELEMENTE NA IONAL

DIN PLANURILE DE AMENAJAREA TERITORIULUI

Din sec iunile Planului de Amenajare a Teritoriului Na ional aprobate prin lege, rezultă pentru zona în care este situat teritoriul administrativ al comunei Stefesti, următoarele aspecte caracteristice:

Zone protejate:

� Teritoriul comunei Stefesti este inclus in zone construite de interes national cu valori de patrimoniu de concentratie medie.

Zone de risc natural:

� Teritoriul adminstrativ al comunei Stefesti este afectat de alunecări de teren reactive, avînd un poten ial ridicat de producere a acestora

3.2. ELEMENTE DIN PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDE EAN PRAHOVA

Elemente urmărite de PATJ PRAHOVA în plan economic şi social, şi preluate în cadrul prezentei documenta ii. � restructurarea şi modernizarea cu prioritate a activită ilor tradi ionale în economia teritoriului, care valorifică resursele naturale şi umane locale � ameliorarea calită ii vie ii popula iei � realizarea unei infrastructuri tehnice moderne care să asigure legături rapide în teritoriul jude ean şi na ional, precum şi modernizarea şi dezvoltarea echipării tehnico- edilitare a localită ilor � protec ia şi valorificarea durabilă a resurselor naturale.

Comuna Stefesti este cuprinsa in zona turistica Slanic, fiind propusa dezvoltarea ofertei specifice turismului rural, concomitent cu masuri de punere in valoare a zonei subcarpatice.

43


Propuneri in plan spatial ce decurg din documentatiile de ordin superior

Domeniul

Dezvoltarea functiunilor economice Dezvoltarea agriculturii

Propuneri spatiale

Reabilitarea/ conversia capacitatilor de productie

Impadurirea terenurilor afectate de alunecari active, eroziune de adancime si alte terenuri neproductive. Dezvoltare agroturism si turism rural Modernizarea si extinderea structurilor de cazare si alimentatie existente, a celor de agrement in scopul practicarii turismului rural. Modernizarea cailor de comunicatie existente Dezvoltarea infrastructurii edilitare Imbunatatire a alimentarii cu apa Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa. Reabilitarea sistemului de canalizare si epurare a apelor uzate Realizarea rampei de prcolectare deseuri in orasul Slanic

Documentatia de ordin superior PATJ Prahova

PATJ Prahova

Dezvoltarea turismului

PATJ Prahova

Echipare hidro- edilitara

PATJ Prahova

Protectia si conservarea mediului

PATJ Prahova

4. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ, REGLEMENTĂRI

4.1. OP IUNI ALE POPULA IEI

Propunerile privind organizarea viitoare social-economică şi urbanistică a comunei Stefesti au inut seamă de necesită ile şi op iunile popula iei în contextul proximită ii acestuia de sta iunile turistice de interes na ional si obiectivele economcie si turistice din judetul Prahova. Au fost consultate autorită ilor locale şi analizate propunerile pentru dezvoltarea de unită i economice si creare noi locuri de muncă, precum şi alte sugestii făcute pe parcursul consultărilor din perioada elaborării Planului Urbanistic General.

4.2. EVOLU IE POSIBILĂ, PRIORITĂ I

Datele prezentate si analiza informatiilor exsitente se poate concluziona ca comuna Stefesti dispune de un potential natural echilibrat fara probleme majore in ceea ce priveste capitalul natural si mediul, in principal neexistand amenintari care sa exercite presiuni sistemice. Problemele apar insa, asa cum rezulta din analiza informatiilor, in sectorul economic si social. Poten ialul oferit de cadrul natural si conformatia reliefului va produce muta ii în evolu ia economică, ducând la creşterea valorii terenurilor ce vor fi solicitate pentru

44


dezvoltarea unor activită i comerciale, industriale şi turism, precum si a sectorului locuintelor de vacanta. Concomitent oportunitatilor de dezvoltare oferite de cadrul natural si relief, au fost luate in considerare asigurarea cadrului necesar (terenuri urbane, zonare functionala, cai de comunicatie si echipare edilitara) dezvoltarii activitatilor economice generate de aceasta, precum si a bazei turistice (prevederea zonelor destinate practicarii turismului, extinderea sectorului locuintelor.) In cadrul prezentului Plan Urbanistic general, sunt de asemenea accentuate problemele legate de existenta unor zone in care se manifesta alunecari de teren active, dar si situarea unor locuinte in zone cu potential de instabilitate, fiind propuse masuri de ameliorare a riscurilor si masuri destinate protejarii, precum si scoaterea din intravilan a unor zone in care se manifesta alunecarid e teren active sau cu potential de instabilitate ridicat. Necesitatea de a rezolva cererea de spa ii pentru dezvoltarea unor activită i activitati economice si a bazei turistice, precum şi crearea unor noi locuri de munca în sector secundar şi ter iar, şi cererea urbana de dezvoltare a unor noi zone reziden iale şi echipamente reziden iale ale satelor componente, au condus la un intravilan de perspectiva de 399.83 ha (incluzand extinderile propuse, restrangerea intravilanului in zonele cu alunecaria ctive precum si corectiile de intravilan pe limita de lot).

Extinderea a fost făcută la cererea şi cu acordul autorită ilor locale.

Teritoriul cuprins în intravilanul de perspectivă al comunei Stefesti este format din:


-

-

dispensar veterinar

sediu pompieri

45


- spatiu depozitare deseuri menajere

Se propune ca Primaria sa aloce fondurile necesare si sa identifice resursele de teren necesare pentru crearea acestor structuri.

Tabelul urmator prezinta principalele masuri si interventii corelate cu obiectivele de dezvoltare a Consiliului Local al comunei Stefesti si cu principalele propuneri ce decurg din documentatiile de ordin superior :

DOMENIIPRIORITATI Fondul construit si INTERDICTII DEFINITIVE DE CONSTRUIRE SI utilizarea terenurilor.RECOMANDARI DE AMENAJARE PEISAGERA A ZONELOR AFECTATE DE ALUNECARI DE TEREN SAU CU RISC RIDICAT DE PRODUCERE A ACESTORA INCURAJAREADEZVOLTARIIZONELOR DESTINATE LOCUINTELOR IN INTRAVILAN PRIN VIABILIZAREA PRIORITARA A ACESTORA INCURAJARELOCALIZAREACTIVITATI ECONOMCIE REABILITARE SI MODERNIZARE ECHIPAMENTE PUBLICE INCURAJAREDEZVOLTAREACTIVITATI TERTIARE

Spatiiplantate, EXTINDEREA SI AMENAJAREA SPATIILOR VERZI agrement si sportEXISTENTE AMENAJARE SPATII VERZI EXISTENTE Cai de comunicatie si REABILITAREA RETELEI STRADALE transport REALIZARE PARCAJE IN ZONA CENTRALA A LOCALITATILOR Echipare edilitarăDEZVOLTAREA RETELELEOR DE DISTRIBUTIE SI ALIMENTARE CU APA POTABILA, CANALIZARE, GAZE NATURALE SI ENERGIE ELECTRICA

Protejarea zonelor cu PROTECTIA, CONSERVAREA SI VALORIFICAREA valoare de patrimoniuMONUMENTELOR ISTORICE

Probleme de mediu ORGANIZAREA UNUI SERVICIU COMUNAL DE PRECOLECTARE DESEURI

EDUCAREAPOPULATIEIPRIVIND MANAGEMENTUL DURABIL AL DESEURILOR INCURAJAREA DEZVOLTARII ACTIVITATILOR PRIN RESURSE DE TEREN, MASURI FISCALE SI MARKETING

Dezvoltare economică

46


DOMENII PRIORITATI

Evolutie demografica INCURAJAREA LOCA.LIZARII FAMIILILOR TINERE PRIN REALZIAREA DE LOCUINTE SOCIALE

4.3. OPTIMIZAREA RELA IILOR ÎN TERITORIU

Comuna Stefesti este situata in partea central- nordica a judetului Prahova la o distanta de 45km fata de municipiul Ploiesti. Teritoriul comunei este situat in zona dealurilor subcarpatice. Caracterizat printr-un relief destul de framantat, comuna dezvoltandu-se tentaculor de-a lungul vailor si risipita pe platou. Calea de acces in localitate este Dj 101A si DC 14. De asemenea, comuna este situata la o distanta de 3 km de Gara Slanic. Pentru optimizarea rela iilor în teritoriu, pe baza studiilor efectuate privind teritoriul administrativ şi a rela iilor de interdependen ă dintre localită i şi vecinătă i, se propun: � valorificarea amplasării şi integrarea în re eaua de localită i la nivelul judetului Prahova. � colaborarea cu localită ile învecinate pentru realizarea unor obiective legate de valorificarea poten ialului natural şi protec ia mediului cum ar fi folosirea resurselor de apă, gospodărirea deşeurilor, zone de agrement, precum si utilizarea potentialului oferit de zona turistica Slanic- Prahova � controlul modului de folosin ă a teritoriului, corecta gestionare şi oprirea tendin elor de folosire excesivă a acestuia � corecta realizare a extinderii localită ii prin realizarea în prealabil a studiilor infrastructurii şi utilită ilor necesare pentru evitarea disfunc ionalită ilor � respectarea zonificării intravilanului localită ii.

4.4. DEZVOLTAREA ACTIVITĂ ILOR ECONOMICE

Evolu ia potentialului economic este influen ată de o serie de factori care pot fi grupa i în următoarele categorii principale: dezvoltarea agroturismului, stimularea dezvoltării activită ilor comerciale şi a activitatilor agro- industriale. În scopul eliminării disfunc ionalită ilor şi dezvoltării activită ilor economice trebuie avute în vedere aspecte precum: � Atragerea în circuitul economic a resurselor naturale identificate pe teritoriul comunei şi sus inerea activită ilor de turism. Având în vedere că comuna Stefesti dispune de un real potential turistic şi de agrement, dezvoltarea activită ilor de agroturism ca o solu ie economică si ecologica la turismul practicat prin reteaua hoteliera reprezintă o premisă pentru creşterea economică a comunei. Astfel, este necesar ca autorită ile locale să se implice activ în sus inerea acestui tip de turism printr-o strategie de marketing turistic şi să sus ină pe localnici pentru îmbunătă irea calită ii serviciilor oferite turiştilor care preferă aceasta forma de turism. Un alt obiectiv care nu trebuie neglijat este luarea în considerare a serviciilor care trebuie corelate cu oferta turistică. Pentru ca comuna Stefesti să fie atractiva pentru turişti este necesar pe lângă asigurarea unei capacită i optime de cazare şi oferirea de servicii comerciale.

47


Dezvoltarea serviciilor comerciale trebuie privită ca un factor de sus inere activită ii de turism. Acest obiectiv trebuie atins în special prin crearea de unită i economice noi şi stimularea dezvoltării celor existente, prin adaptarea la noile nevoi generate de dezvoltarea turismului. Este de preferat să se stimuleze ini iativa particulară a investitorilor care dispun de capital.

De asemenea, în ideea sporirii poten ialului turstic este de aşteptat ca nevoile popula iei şi ale turiştilor în ceea ce privesc serviciile bancare să crească. Astfel, este de preferat să se sporească numărul agen ilor economici care oferă servicii bancar.

Corelat cu dezvoltarea sectorului agro- turistic este incurajata dezvoltarea sectorului agricol productiv, prin activitati legate de pomicultura si silvicultura, repcum si prelucrarea produselor agricole locale.

4.5. EVOLU IA POPULA IEI. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE

În contextul societă ii contemporane, când dezvoltarea cunoaşte un ritm accelerat, nevoia prognozelor demografice devine imperioasă datorită implica iilor evolu iei popula iei şi implicit ale fenomenelor demografice în evolu ia vie ii socio-economice a societă ii. Prognoza demografică este acea variantă a proiectărilor demografice care are probabilitatea cea mai mare de a se realiza, prin proiectare demografică determinându-se volumul unei popula ii plecând de la structura pe vârste şi sexe la un moment dat şi emi ând ipoteze asupra evolu iei probabile a celor trei componente care modifică în timp numărul şi structura popula iei: mortalitate, fertilitate şi migra ie. Distingem două mari tipuri de abordare a evolu iei probabile:

1.Abordarea tenden ială - porneşte de la ipoteza că factorii care au determinat evolu iile trecute şi actuale vor ac iona şi în viitor în acelaşi sens.

2.Abordarea normativă - pleacă de la ipoteza că evolu iile componentelor în ări mai pu in dezvoltate din punct de vedere socio-economic şi cultural vor urma, cu un decalaj în timp şi cu unele particularită i, evolu iile pe care le-au avut la acelaşi stadiu de dezvoltare popula iile din ările avansate.

Evolu ia popula iei este influen ată de o serie de factori care pot fi grupa i în trei categorii principale: elemente demografice – posibilită ile de creştere naturală a popula ie func ie de evolu ia contingentului fertil şi de evolu ia probabilă a indicilor de natalitate, de numărul popula iei vârstnice şi evolu ia probabilă a mortalită ii, de comportamentul specific al femeilor fa ă de natalitate, de numărul de copii dorit etc.; posibilită ile de ocupare a resurselor de muncă în raport cu locurile de muncă existente şi posibil de creat, veniturile poten iale pe care le pot oferi acestea; gradul de atractivitate al orasului ca o consecin ă directă a numărului şi calită ii dotărilor publice, condi iilor de locuit, gradul de echipare edilitară a localită ii.

După cum se observă popula ia totală a zonei urmează un trend descrescător. Această scădere corelată cu fenomenul de îmbătrânire demografică sus ine necesitatea luării unor măsuri care să impulsioneze creşterea natalită ii precum: facilită i privind locuirea acordate tinerelor familii, facilită i de ordin economico-financiar acordate tinerelor familii, stimularea încadrării în muncă a tinerilor, creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor oferite familiilor tinere, măsuri care să le permită dezvoltarea unei vie i de familie armonioase.

48


4.6.CĂI DE COMUNICA IE ŞI TRANSPORT: PROPUNERI DE REGLEMENTĂRI PRIVIND DEZVOLTAREA ŞI ORGANIZAREA CIRCULA IEI.

Pentru valorificarea re elei existente şi pentru stabilirea posibilită ilor de interven ie imediată, s-a avut în vedere în ce măsură re eaua căilor de comunica ie aferente oraşului corespunde câtorva condi ii majore: func ionalitatea individuală şi în corelare, valorificarea la maximum a poten ialelor existente de infrastructuri şi dotări, integrarea sistemului general de transport în normele europene (sistemul regional corelat cu sistemul urban şi cu cel general), modul cum sunt realizate legăturile între penetra ii, cum sunt rezolvate principalele noduri rutiere, sistemul major de artere, organizarea transportului în comun etc.

Legăturile în teritoriu ale comunei asigură necesită ile viitoare de transport, dar, ca şi trama stradală majoră, constituie priorită ile de reabilitare şi modernizare (în special DJ 216A si DC 14).

Sunt propuse mai multe reglementări, în conformitate cu disfunc ionalită ile semnalate, în conformitate cu analiza datelor existente, a posibilită ilor de optimizare, a obiectivelor majore ale Planului Urbanistic, cu normele tehnice în vigoare pentru proiectarea străzilor, intersec iilor, profilurilor caracteristice etc., şi cu discu iile cu factorii locali de specialitate, pentru eliminarea disfunc ionalită ilor infrastructurii rutiere şi a celor de dotare şi organizare, pentru satisfacerea condi iilor de trafic şi de încadrare urbană, în vederea valorificării amplasării şi integrării în re eaua de localită i a jude ului, ca şi pentru corecta realizare a extinderii localită ii prin realizarea în prealabil a studiilor infrastructurii şi utilită ilor necesare, pentru evitarea disfunc ionalită ilor viitoare.

Întrucât circula ia majoră este în general stabilită şi rezolvată, propunerile şi reglementările se referă la optimizarea rela iilor de trafic, la extinderi, la amenajări şi modernizări.

Propuneri:

- modernizarea străzilor, aleilor şi trotuarelor, prin amenajări de profil şi aplicarea de îmbrăcămin i rutiere, având prioritate străzile principale

- modernizarea si reabilitarea podurilor

- asigurarea unui iluminat stradal corespunzător, pentru evitarea accidentelor rutiere pe timp de noapte;

- corectarea traseelor deficitare ca elemente geometrice, cu sinuozită i, curbe necorespunzătoare etc. şi lărgiri;

- amenajarea de parcaje (necesitate impusă de creşterea gradului de motorizare, avându-se în vedere faptul că numărul insuficient de parcaje influen ează negativ fluen a circula iei, în momentul de fa ă parcându-se, de multe ori, în lungul străzilor, pe carosabil, în lipsa unor spa ii speciale). Unul din parcajele propuse va fi situat in zona noului parc public.

O problemă importantă constituie rezervarea spa iilor necesare dezvoltării re elei de comunica ie, cu interdic ii temporare sau chiar definitive de construire în noile cartiere, astfel încât aceste terenuri să rămână libere pentru a fi utilizate în diferite scopuri func ionale (extinderi, zonă de protec ie şi siguran ă, spa iu verde, platforme şi parcaje etc.); pentru drumurile jude ene zona de protec ie ( cuprinsa intre marginile exterioare ale zonelor de siguranta si marginile zonei drumului) este de 20 m, iar zona de siguran ă (cuprinsa de la limita exterioara a amprizei drumului) este stabilita cf urmatorului tabel:

49


Tip drum

Drumuri situate la nivelul terenului

Drumuri in rambleu

Drumuri in debelu cu inaltime pana la 5,0 m inclusiv

Drumuri in debelu cu inaltime mai mare de 5,0 m

Latime zona de siguranta (m)

1,50 de la margine exterioara sant

2,00 de la picior taluz

3,00 de la marginea de sus taluz

5,00 de la margine de sus taluz

Pentru dezvoltarea capacitatii de circulatie a drumurilor publice in traversarea localitatilor rurale, distanta dintre gardurile sau constructiile situate de o parte si de alta a drumurilor va fi de minimum 24 m pentru drumurile judetene si de minimum 20 m pentru drumurile comunale (prevederea se aplica pentru extravilanul comunei Stefesti).

Documenta ia de specialitate de circula ie s-a elaborat pe baza Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, iar elementele legislative conexe sunt: Legea 50/2001 a amenajării teritoriului şi a urbanismului; Legea 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor; Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Na ional - Sec iunea a IV-a: Re eaua de localită i; Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 43/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind încadrarea în categorii a drumurilor na ionale; Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor; Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice; Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localită ile urbane. Totodată, s-a inut cont de Planul Urbanistic General precedent, de Planul de Amenajare a Teritoriului Jude ean, precum şi de noile STAS-uri şi normative pentru proiectarea drumurilor şi străzilor.

4.7.ZONIFICAREA FUNC IONALĂ A INTRAVILANULUI PROPUS; BILAN UL TERITORIAL

În cadrul Planului Urbanistic General s-au stabilit suprafe ele de teren care alături de cele existente vor forma noul intravilan. Extinderile propuse au fost făcute de comun acord cu autorită ile locale ca urmare a cererii de terenuri pentru dezvoltarea sectorului de locuinte, activitati productive si a bazei turistice (suprafata totala a extinderilor este de 50 ha).

Intravilanul existent, prevazut de Planul Urbanistic General comuna Stefesti, in vigoare, a fost corectat, pe limita cadastrala a parcelelor, in conformitate cu suportul topografic realizat de SC Blom Romania SRL. De asemenea, a fost propusa scoaterea din intravilan a suprafetelor de teren afectate de alunecari de teren active sau situate in zone cu potential ridicat de instabilitate.

50


Suprafata trupurilor componente ale intravilanului propus:

Zone functionale Locuinte si functiuni complementare Unitati industriale si depozite Unitati agrozootehnice Institutii si servicii de interes public Cai de comunicatie si transport Spatii verzi, sport, agrement, protectie Paduri in intravilan Constructii tehnico- edilitae Gospodarie comunala, cimitire Ape Terenuri neproductive TOTAL INTRAVILAN

Existent TOTAL Suprafata% din total (ha)intravilan

350,02 1,34 0,84 3,62 19,10

1,61 3,45 0,65 1,72 9,40 13,57 405,32

86,36 0,33 0,21 0,89 4,71

0,40 0,85 0,16 0,42 2,32 3,35 100,00

Propus TOTAL Suprafata% din total (ha)intravilan

325,39 2,51 0,84 12,89 25,00

4,78 3,45 1,00 1,00 9,40 13,57 399,83

81,38 0,63 0,21 3,22 6,25

1,20 0,86 0,25 0,25 2,35 3,39 100,00

Zona de locuinte si functiuni complementare reprezintă 81.38% din teritoriul intravilan.

Zona destinata locuintelor si functiunilor complementare este extinsa in conformitate cu cerintele de dezvoltare a acestui sector. Pentru conformarea urbanistica a acestor zone se propune detalierea ulterioara prin planuri urbanistice zonale- parcelare/

51


reparcelare, urmarind asigurarea accesului carosabil direct dintr-o circulatie publica si asigurarea conditiilor de echipare edilitara.

Constructiile vor avea un regim de inaltime maxim de P+1-2, respectiv P+3 in cadrul zonelor mixte de dezvoltare.

Avand in vedere ca o parte din constructiile existente sunt situate in zone cu alunecari active sau cu potential de instabilitate, se interzice construirea in cadrul acestor areale, si se recomanda amenajarea de spatii plantate. Pe termen lung, se recomanda autoritatilor locale crearea unei rezerve funciare de utilitate publica si reamplasarea fondului construit pe aceste terenuri.

Zona institutiilor publice si serviciilor, cuprinde atât institu iile şi serviciile publice existente, cât şi activită i comerciale, locuire, mică produc ie manufacturieră nepoluantă. Zona reprezintă 3.22 % din teritoriul intravilan propus, aceasta fiind extinsa, prin propunerile de dezvoltare a zonelor mixte si a zonelor destinate institutiilor publice si serviciilor.

În cadrul organizării viitoare a localită ilor comunei Stefesti sunt men inute toate dotările existente şi au fost create condi iile extinderii acestora.

La delimitarea zonei centrale a comunei Stefesti, s-au luat în considerare următoarele criterii: � Func ional (gradul de concentrare în teritoriu a institu iilor publice şi serviciilor, existen ă spa ii comunitare, servicii comerciale şi financiar bancare, dotări de interes public, etc.) � Morfologic- evolu ie parcelar (nucleul istoric de dezvoltare a oraşului, caracteristici tramă stradală şi parcelar) � Conformare spa ială şi volumetrică Zona activită i productive şi de depozitare reprezintă 0.84% din totalul intravilanului, aceasta fiind extinsa in conformitatea cu cererile de dezvoltare a unor activitati productive nepoluante si serviciilor conexe.

Căile de comunica ie reprezintă 6.25% din teritoriul intravilan.

Zona spatiilor verzi s-a majorat substantial, cuprinzand atat spatiile verzi, cat si amenajarile propuse pentru malul raului Varbilau precum si prin propunerea unui nou parc pe terenul aflat in proprietatea Primariei. Zona spatiilor verzi are o suprafata totala de 4.78 ha, la care se adauga 3,45 ha de padure, aceasta asigurand 26mp spatiu verde/ locuitor (2500 persoane).


-

-

-

dispensar veterinar

sediu pompieri

spatiu depozitare deseuri menajere

Se propune ca Primaria sa aloce fondurile necesare si sa identifice resursele de teren necesare pentru crearea acestor structuri.

Din punct de vedere al capacitatilor de cazare in prezent, la nivelul comunei Stefesti functioneaza 341 locuri de cazare, in conformitate cu PATJ prahova fiind necesara crearea de 50 de locuri de cazare in pesiuni turistice, rpecum si modernizarea celor existente.

52


53


54


55


4.8. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE

Zone afectate de cutremure de pamant

Alunecarile de teren si prabusirile de roci sunt fenomene asociate frecvent seismelor, in zonele unde exista potential ridicat si mediu de instabilitate si prin pierderea coeziunii structurale si cresterea presiunii apei din pori, acestea se pot produce la pante foarte mici ale terenurilor.

Riscul seismic depinde,local,si de formatiunile geologice de suprafata si este diferit in rocile necoezive si in cele coezive.Undele seismice se propaga cu viteza mai mare si in spatii mai intinse in rocile compacte fata de cele afanate.In pietrisuri si nisipuri,desi viteza de propagare a undelor este mai mica,seismele sunt mai distrugatoare.

Daca se considera riscul la seisme in roci compacte egal cu unu,in rocile putin coezive si necoezive riscul va fi de :

- 1:2,4 in roci sedimentare cimentate. - 1,4:4,4 in nisipuri umede. - -4,4:11,6 in rambleuri. - 12 in terenuri mlastinoase. Tinand cont de aceste considerente ,proiectarea constructiilor se va face in conformitate cu prevederile normativului Cod de proiectare seismica –Partea I-Prevederi de proiectare pentru cladiri ,indicativ P-100/1-2006 si OG 20/1994.

Zone afectate de inundatii

Se vor tine cont de zonele de protectie a cursurilor de apa ,conform ‘’Legii Apelor’’. Se vor efectua lucrari de regularizare ,aparari de mal pe cursurile paraurilor ,pentru a stopa efectul acestora si a prevenii fenomenul de instabilitate cauzat de acestea.

Zone afectate de alunecari de teren

Masurile ce se vor lua in zonele cu alunecari sunt :

-Se vor executa lucrari de stabilizare pe zonele cu alunecari active ,respectiv ziduri de sprijin ,drenaj,pentru a stopa fenomenul

-La proiectarea constructiilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi si se va stabili distanta de amplasare fata de versantii instabili. -Se vor lua masuri de amenajare a suprafetei versantilor cu platforme si ziduri de sprijin - In zonele fara vegetatie, se vor lua masuri de plantare de pomi (salcâm, anin, pin, frasin, catina). -Se vor efectua lucrari de drenare a apei din precipitatii.

-Pentru zonele cu risc mare se recomanda sa nu se amplaseze constructii.

Pentru amenajarea teritoriului comunei Stefesti ,in vedera introducerii in circuitul turistic si economic ,pentru dezvoltarea armonioasa a acesteia in urmatorii ani in zonele cu potential se impun urmatoarele :

56


� Studii de fezabilitate pentru amenajarea hidrotehnica a retelei hidrografice cu caracter torential,pentru diminuarea eroziunii de mal si stoparea riscului de instabilitate . � Studii geologice de detaliu pentru prevenirea fenomenelor de instabilitate pe versanti. � Proiectarea unui sistem centralizat de evacuare a apelor uzate si a unei statii de epurare moderne cu treapta biologica. � Eradicarea in totalitate a fenomenului de depozitare necontrolata a deseurilor menajere si a gunoiului de grajd.

Pentru evitarea producerii unor alunecari de teren, inundatii, eroziuni, etc. ce pot pune in pericol cadrul construit din teritoriul comunei Stefesti si viata locuitorilor, se instituie, in cadrul zonelor afectate de alunecari de teren, zone cu interdictie de construire (conform Regulamentului General de Urbanism, HG 525/ 1996 Art.10 Expunerea la riscuri naturale). In cazul arealelor cu restrictii pentru construit se instituie interdictie temporara de construire pana la elaborarea studii de specialitate (topografice, geotehnice, hidrogeologice) pentru fundamentarea lucrarilor de eliminare a riscului (inclusiv stabilirea conditiilor specifice de construire).

4.9. ECHIPARE TEHNICO – EDILITARĂ

4.9.1. Lucrări hidroedilitare

Gospodărirea Apelor

Principalele reglementări privind Gospodărirea Apelor din teritoriul administrativ al comunei se referă la:

φ realizarea lucrărilor de amenajare a pr. Vărbilău şi a afluen ilor lui, astfel încât să se combată, la minimum posibil, efectul unor viitoare inunda ii;

φ consolidarea malurilor cursurilor de apă din teritoriul comunei pentru înlăturarea pericolului inunda iilor şi al eroziunii solului;

φ păstrarea sau instituirea, după caz, a zonei de protec ie sanitară pentru aduc iunea de apă brută la sta ia de tratare a oraşului Slănic, 3,0m de o parte şi de alta a conductei;

φ păstrarea şi instituirea, după caz, a distan elor de protec ie a cursurilor de apă, de 5,0 m pentru cursurile naturale.

Alimentarea cu apă şi canalizarea apelor uzate

Alimentarea cu apă

Pentru îmbunătă ire alimentării cu apă s-a întocmit, în anul 2009, un studiu de fezabilitate (SF nr. 300.50) pentru „Modernizarea re elei de distribu ie apă potabilă în comuna Ştefeşti”, de către SC ACVAL SRL, Ploieşti. Studiul propune modernizarea re elei de distribu ie a apei din satul Scurteşti prin înlocuirea unui sector din conducta metalică de apă potabilă, cu Dn 150 mm, amplasată pe DC 14. Sectorul va avea o lungime de 1,56 km, iar materialul utilizat va fi tub cu Dn 200 mm, din PEHD Pn 10. Pe traseul conductei sunt prevăzute vane pentru sec ionare şi golire, hidran i supraterani pentru stins incendiu. Terenul pe care se va realiza modernizarea conductei este în intravilanul comunei şi face parte din domeniul public al acesteia.

57


Fondurile necesare realizării investi iei propuse se vor ob ine prin accesarea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală implementat prin Programul Na ional de Dezvoltare Rurală, Măsura 322 – „Renovarea şi dezvoltarea satelor, îmbunătă irea serviciilor de bază pentru economia şi popula ia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”.

Alimentarea cu apă potabilă a consumatorilor din extinderile de intravilan propuse în prezenta documenta ie de PUG se face din re eaua de apă potabilă a comunei. Consumatorii estima i sunt cca. 400 persoane, din care 300 de persoane se află în gospodării cu instala ii interioare de apă rece, caldă şi canalizare, cu prepararea individuală a apei calde. În aceste condi ii, cerin a de apă la sursă (captarea comunei) este de 156,7 m3/zi (1,8 l/s). Debitul asigură necesarul de apă pentru consumul zilnic maxim de 42 m3/zi (0,49 l/s), necesarul de apă pentru refacerea rezervei de incendiu 66,5 m3/zi (0,77 l/s), precum şi cantitatea de apă necesară acoperirii pierderilor tehnic admisibile ale sistemului de apă şi a acoperirii necesită ilor proprii sistemului de apă.

Rezerva de apă potabilă necesară stingerii incendiilor şi a compensării varia iilor de consum al apei este de 76,5 m3 şi este înmagazinată într-un rezervor de 100 m3 capacitate. Amplasarea acestuia se poate face în gospodăria de apă existentă sau într-o zonă nouă de intravilan. Solu ia se amplasare se va preciza odată cu realizarea documenta iilor de plan urbanistic zonal pentru extinderile propuse.

Distribu ia apei în zonele noi se va face prin re ele de apă branşate la re eaua de apă a comunei. Re elele se vor amplasa pe trama de străzi propusă în viitoarele documenta ii urbanistice zonale.

Canalizarea apelor uzate

Pentru canalizarea apelor uzate din comună a fost elaborat, în anul 2009, un studiu de fezabilitate (SF nr. 300.49) pentru „Prima înfiin are a re elei publice de apă uzată în comuna Ştefeşti”, pentru accesarea fondurilor europene prin Programul Na ional de Dezvoltare Rurală, Măsura 322 – „Renovarea şi dezvoltarea satelor, îmbunătă irea serviciilor de bază pentru economia şi popula ia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”.

Sistemul de canalizare al apelor uzate din comună cuprind: re ea de canale (colector principal şi conductă subpresiune), trei sta ii de pompare apă uzată, sta ie de epurare modulară. Capacitatea sta iei s-a calculat pentru 60% din popula ia alimentată cu apă, considerând că nu toate locuin ele au instala ii interioare de apă.

Sta iile de pompare asigură scurgerea apei uzate re ea, având în vedere configura ia terenului.

Re eaua de canalizare este propusă din tuburi de PVC – KG, cu Dn 250-315 mm, adoptându-se cu prioritate curgerea gravita ională. Re eaua este amplasată pe trama stradală care deserveşte principalele obiective socio-economice ale comunei şi cca. 60% din popula ie, pe cât posibil în afara carosabilului, pe domeniul public al comunei. Subtraversările de drumuri şi toren i de vor face cu conducte de protec ie. Lungimea totală a re elei de canalizare propusă este de 9,5 km.

Sta ia de epurare a apelor uzate se va realiza în satul Ştefeşti, Are o capacitate estimată la 210 m3/zi este o sta ie compactă, containerizată, modulată astfel încât să poată fi procurată şi pusă în func iune etapizat, func ie de necesită i. Suprafa a ocupată definitiv este de 520m2. Indicatorii de calitate ai apei epurate (efluent) se înscriu în prevederile normativelor NTPA 002/2005 şi NTPA 001/2005. Apele epurate vor fi evacuate în pr. Vărbilău.

58


Fondurile necesare realizării investi iei propuse se vor ob ine prin accesarea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală implementat prin Programul Na ional de Dezvoltare Rurală, Măsura 322 – „Renovarea şi dezvoltarea satelor, îmbunătă irea serviciilor de bază pentru economia şi popula ia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”.

Apele uzate din zonele noi de intravilan au un debit de 156,7 m3/zi. Pentru epurarea acestuia este neceară extinderea sta iei de epurare propusă prin studiul de fezabilitate.

Re eau de canalizare va fi amplasată pe viitoarele străzi propuse în documenta iile urbanistice zonale.

Apele meteorice vor fi dirijate prin sistematizarea verticală a terenului către rigolele şi şan urile drumurilor şi vor fi evacuate către văile din apropiere.

Propunerile privind alimentarea cu apă şi canalizarea apelor uzate respectă prevederile din legisla ia în vigoare, şi anume:

φ SR 1343-1/2006 – Alimentare cu apă. Determinarea cantită ilor de apă potabilă pentru localită i urbane şi rurale;

φ STAS 1478/1990 – Alimentări cu apă la construc ii civile şi industriale;

φ SR 1846-1/2006 – Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare;

φ STAS 4165/88 – Rezervoare de beton armat şi beton precomprimat;

φ SR 8591/1997 – Re ele edilitare subterane – Condi ii de amplasare;

φ HG 930/2005 – Hotărâre pentru aprobarea „Normelor specifice privind caracterul şi mărimea zonelor de protec ie sanitară şi hidrogeologică”;

φ NTPA 001/2005 - Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluan i a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali;

φ NTPA 002/2005 – Normativ privind condi iile de evacuare a apelor uzate în re elele de canalizare ale localită ilor şi direct în sta ia de epurare;

φ NP 089/2003 – Normativ pentru proiectarea construc iilor şi instala iilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti. Sta ii de epurare de capacitate mică şi foarte mică;

φ OMS 536/1997 – „Normative de igienă şi recomandările privind modul de via ă al popula iei”;

φ Legea 112/2006- legea Apelor, care completează şi modifică legea Apelor 107/1997.

Breviar de Calcul

1. Consumatori:

- Locuire = 300 locuitori, qsp =100 l/om zi, în gosp. cu instal. interioare de apă rece,

caldă şi preparare individuală apă caldă;

- Servicii publice = 10 angaja i, qsp =30 l/om zi;

- Şcoală şi grădini ă = 100 elevi, qsp =20 l/om zi.

Kzi =1,3 varia ia zilnică

59


Ko = 3,0 varia ia orară

Ks = 1,07 nevoi ale sistemului de apă

Kp = 1,35 pierderi admisibile în sistemul de apă

2. Necesar de apă

2.1 nevoi publice şi gospodăreşti

Qzi max = 1/1000∑Ni qspKzi

Qo med = 1/24Qzi max

Qo max = 1/24Qzi max Ko

Qzimax=1/1000x1,3(10x30+100x20+300x100)= 42m3/zi (0,49 l/s)

Qo med = 1/24Qzi max =1/24x42 = 1,75m3/h (0,49 l/s)

Qo max = Qo med Ko = 3x1,75 = 5,25m3/h (1,46 l/s)

2.2 necesar pentru combaterea incendiului

VRI = Vinc + Vconsum rezerva intangibilă de incendiu

Vinc = 1/1000(nii qii Tii 10+nie qie Tie 3600)=1/1000 (1x2,5x10x60+1x5x3x3600)=55,5

m3

Vconsum = aQo max Tie , în care a = 0,7 stingerea incendiului cu motopompe

Vconsum = 0,7x5,25x3 = 11 m3

VRI = 55,5+11 = 66,5 m3

QRI = VRI/TRIx24 = 66,5/24x24 = 66,5 m3/zi (0,77 l/s) refacerea rezervei de apă

3. Rezerva de apă potabilă

Se alege valoarea cea mai mare dintre:

Vrez = VRI+Vavarie = 55,5+0,6x1,75x10 =66 m3

Vrez = VRI+Vcompensare = 55,5+0,5x42 = 76,5 m3 � rezervor 1x100m3

4. Cerin a de apă la sursă

C = KpKs(Qzi max + QRI) = 1,07x1,35(42+66,5) = 156,7 m3/zi (1,8 l/s)

5. Debit de ape uzate menajere

5.1 ape uzate menajere

Quz = C = 156,7 m3/zi (1,8 l/s)

5.2 ape meteorice Qmet = m S Φ i, m =0,8

60


i = 145 l/s ha, pentru f=1/1 şi t= 15 min Slocuire = 13ha, Φ=0,9 Ssp verde = 3,17ha, Φ=0,1 Sservicii = 0,5ha, Φ=0,9

Qmet = 0,8x145(13x0,9+3,17x0,1+0,5x0,9)=1446,5 l/s (1,45 m3/s)

4.9.2. Alimentare cu energie termică şi gaze naturale

Alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor din comuna Ştefeşti va contribui la îmbunătă irea condi iilor de via ă a locuitorilor, la crearea unui mediu de via ă mai sănătos şi mai confortabil şi, de asemenea, la stabilizarea popula iei dinamice în zonă, inclusiv prin dezvoltarea agroturismului. Parteneriatul realizat între Consiliul Jude ean Prahova şi primăriile Dumbrăveşti, Vâlcăneşti, Cosminele, Vărbilău, Bertea, Aluniş, Ştefeşti, Cocorăştii Mislii şi Slănic, materializat prin proiectul nr. 762/2001 „Infiin ări şi extinderi distribu ii gaze naturale în zona Plopeni – Slănic, jude ul Prahova” elaborat de GEVST – Serv SRL Ploieşti, prevede: � Realizarea unei re ele de reparti ie (medie presiune) telescopică Buda – Slănic, racordată la sta ia de reglare măsurare predare (SRMP) Buda, care va alimenta cu gaze comunele Cocorăştii Mislii, Dumbrăveşti, Vărbilău, Bertea, Aluniş, Ştefeşti, Cosminele şi oraşele Plopeni şi Slănic. � Sta ii de reglare de sector (SRS) pentru comunele mai sus men ionate şi oraşul Slănic � Re ele de distribu ie de presiune redusă pentru toate localită ile men ionate In prezent numai oraşul Plopeni şi Uzina Mecanică Plopeni beneficiază de gaze naturale. Alimentarea oraşului Plopeni de face din SRMP Blejoi printr-o conductă care alimentează comuna Păuleşti, iar a Uzinei Mecanice se face din SRMP Buda prin intermediul unei conducte de medie presiune DN 300 mm (Ø 12”). Investi ia propusă a se realiza va alimenta cu gaze naturale cele 8 comune şi oraşul Slănic şi, de asemenea, va îmbunătă i alimentarea cu gaze a abona ilor existen i în oraşul Plopeni.

Alimentarea cu gaze naturale a comunei Ştefeşti presupune: � Proiectarea unei conducte de reparti ie medie presiune DN 200 mm (Ø 8”) alimentată din conducta de reparti ie Buda – Plopeni. � O sta ie de reglare măsurare de sector amplasată în intravilanul localită ii Ştefeşti. Sta ia va reduce şi regla presiune de la presiune medie la presiune redusă, capacitatea SRS fiind de 3.000… 3.500 m3N/h � Re ea de distribu ie gaze naturale de presiune redusă pentru cele trei sate componente, care se va executa din polietilenă de înaltă densitate (PEID), diametrele estimate a fi folosite fiind cuprinse între DN 65 mm şi DN 250 mm şi o lungime totală de 32,5 km. In por iunile unde sunt poduri, pode e şi acolo unde este necesar ca re eaua să fie executată aerian, aceasta se va executa din o el.

S-a considerat că gospodăriile vor fi alimentate cu centrale termice murale sau cu sobe folosind drept combustibil gazele naturale, care vor fi folosite şi pentru prepararea hranei. Dotările de interes public aferente zonelor de dezvoltare vor fi prevăzute cu surse de încălzire func ionând tot pe gaze naturale. Pentru calculul aproximativ pentru construc iile existente în prezent, precum şi pentru extinderi, debitele instalate de gaze naturale pentru o gospod rie au fost estimate astfel:

61


Pentru înc lzirea cu sobe, debitul instalat de gaze g1 = 3,60 m3N/h*gospod rie, defalcat astfel: � 2,04 m3N/h - înc lzire - 3 focuri x 0,68 m3N/h*foc � 0,68 m3N/h – cazan de baie pentru preparare ap cald menajer � 0,67 m3N/h - maşin de g tit tip aragaz pentru prepararea hranei � 0,21 m3N/h - cot parte dot ri publice (≈6%) Pentru înc lzirea cu microcentrale termice, debitul instalat de gaze g2 = 3,70 3m N/h*gospod rie, defalcat astfel: � 2,73 m3N/h – microcentral termic pentru înc lzire şi preparare apă caldă menajeră � 0,67 m3N/h - maşin de g tit tip aragaz pentru prepararea hranei � 0,30 m3N/h - cot parte dot ri publice (≈6%) Deoarece debitele sunt aproximativ egale, s-a considerat un debit de calcul de 3,70 m3N/h*gospod rie.

G max. orar ≈ (836 + 100) gosp. x 3,70 m3N/h*gosp. = 3.463 m3N/h G max. orar ≈ 3.500 m3N/h pentru un coeficient de simultaneitate = 1 . Debitul de gaze instalat de calcul se va stabili exact la fazele urm toare de proiectare.

In cazul în care locatarii doresc alimentarea cu gaze la sobe, se recomandă montarea de arzătoare automatizate pentru gaze combustibile de uz casnic cu debite de 0,68 şi 0,82 m3N/h, aprobate ISCIR CERT care respectă Norma europeană 90/396/EEC. Aceste arzătoare utilizează plăci ceramice radiante care asigură ardere completă în sistem turbojet, dezvoltând temperaturi de cca. 1000ºC. Această ardere reduce nivelul noxelor la cel mai redus nivel posibil, în compara ie cu arzătoarele utilizate în prezent. Sistemul complet de automatizare asigură întreruperea gazului atunci când se detectează lipsa de oxigen, lipsa tirajului la coş sau când scade presiunea din re eaua de gaze; se asigură, de asemenea, protec ia la aprinderi accidentale, func ionarea la presiune constantă, aprinderea piezoelectrică fără conectare la priza electrică şi posibilitatea reglării temperaturii ambiante. In cazul înc lzirii centrale, randamentul cazanelor utilizate trebuie să fie peste 92%, urmând a se acorda o aten ie deosebită realizării unui ansamblu corect calculat şi executat arzător – cazan – coş. Coşul va fi realizat conform prevederilor legale din punct de vedere al prevenirii incendiilor, respectiv izolat termic şi amplasat la distan ă fa ă de elementele combustibile ale clădirii, fiind etanş la gaze arse şi scântei.

Pentru conductele de reparti ie (medie presiune – între 6 şi 2 bar) şi distribu ie (redusă şi joasă presiune - sub 2 bar) a gazelor naturale, în conformitate cu prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE 2008, aprobate prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 5/2009 şi publicate în MO 255 bis / 16.04.2009. (care au înlocuit Normele tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale - indicativ NT-DPE-01/2004), diametrele minime admise pentru conductele subterane de presiune redusă sunt: � Conducte de distribu ie, de regulă OL 2”, respectiv PEID 40 mm � Branşamente şi instala ii de utilizare OL 1”, respectiv PEID 32 mm Conform normelor tehnice în vigoare, în localită i conductele subterane de distribu ie se pozează numai în domeniul public, pe trasee mai pu in aglomerate cu instala ii subterane, inând seama de următoarea ordine de preferin ă: zone verzi, trotuare, alei pietonale, carosabil.

62


Conductele, fitingurile şi armăturile din polietilenă, precum şi cele din o el cu protec ie exterioară anticorosivă se montează îngropate direct în pământ, adâncimea minimă de montaj fiind de 0,9 m de la generatoarea superioară. Se recomandă ca, pentru conductele de distribu ie montate subteran, să fie utilizate conductele de polietilenă, cu respectarea strictă a instruc iunilor de montare. In paralel cu execu ia re elelor, trebuie realizată opera iunea de cartografiere a lor, inclusiv pe suport magnetic, pentru a fi posibilă informarea rapidă a solicitan ilor, remedierea avariilor, branşarea noilor consumatori, extinderea re elelor, reechilibrarea lor etc. In zonele de extindere este necesar ca pozarea re elelor de gaze naturale şi, pe cât posibil, a branşamentelor, ca şi a celorlalte re ele, să se realizeze înainte de realizarea carosabilului inând seama de circula iile şi lotizările proiectate. La executarea re elelor de gaze se va ine seama obligatoriu de faptul că în spa iul disponibil urmează a se monta şi alte conducte: apă, canalizare, cabluri electrice, canaliza ie telefonică etc. şi de aceea trebuie lăsate spa iile necesare pentru montarea acestora, precum şi distan ele de siguran ă între aceste re ele. Pentru locuin ele individuale se recomandă realizarea unui branşament prevăzut cu regulator de presiune comun la câte 2 locuin e ale căror cur i sunt alăturate, micşorându-se astfel numărul de branşări la conducta publică de distribu ie Conductele de reparti ie şi de distribu ie a gazelor, branşamentele, racordurile şi instala iile interioare vor fi realizate cu materiale şi echipamente omologate şi agrementate de către organismele abilitate din România în conformitate cu prevederile HGR 622 / 2004 şi HGR 796 / 2005 privind stabilirea condi iilor de introducere pe pia ă a produselor pentru construc ii. In Anexa nr. 1 sunt indicate distan ele minime dintre conductele subterane de gaze din o el şi polietilenă de înaltă densitate (PEID) şi diferite instala ii, construc ii sau obstacole conform SR 8591 – 1997 „Amplasarea în localită i a re elelor edilitare subterane executate în săpătură”, precum şi în Tabelul 1 din „Normele tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale 2008”.

In Anexa nr. 2 sunt indicate distan ele de securitate între sta ii sau posturi de reglare sau reglare – măsurare şi diferite construc ii sau instala ii, conform aceloraşi Norme tehnice NTPEE 2008.

In cadrul lucrărilor de dezvoltare edilitară a localită ilor componente ale comunei Ştefeşti trebuie rezervate spa ii pentru viitoarea montare a conductelor de distribu ie a gazelor, lucrare care să fie executată la momentul oportun cu minim de modificări la drumurile şi re elele existente sau care se vor executa înainte de pozarea conductelor de gaze naturale. De asemenea, trebuie rezervat terenul aferent sta iei de reglare şi zonei de securitate aferentă acesteia, teren care să facă parte din domeniul public. De-a lungul DJ 216 A este recomadabil ca montarea conductelor de gaze să se realizeze pe ambele păr i ale drumului, pe una dintre păr i fiind montată conducta principală de distribu ie, iar pe partea opusă por iuni mai scurte de conductă alimentate din conducta principală prin intermediul unor racorduri. Acest sistem de legare („în pieptene”) permite reducerea numărului de traversări în compara ie cu traversarea cu branşamentele la fiecare consumator sau la maxim doi consumatori alătura i.

La instala iile de utilizare a gazelor naturale este obligatoriu a fi respectate prevederile Normelor tehnice NTPEE 2008, dintre care subliniem următoarele:

� Incăperea în care vor fi amplasate aparate consumatoare de gaze naturale va corespunde din punct de vedere al volumului, suprafe ei vitrate şi ventilării prevederilor

63


Normelor tehnice mai sus men ionate şi, din punct de vedere al structurii, prevederilor Normativului P 118-1999 de siguran ă la foc a construc iilor. � Pentru cazul în care geamurile au o grosime mai mare de 4 mm sau sunt de construc ie specială (securizat, tip Termopan etc.) se vor monta obligatoriu detectoare automate de gaze cu limita de sensibilitate 2% metan (CH4) în aer, care ac ionează asupra robinetului de închidere al conductei de alimentare cu gaze naturale al arzătoarelor. Această prevedere este valabilă şi pentru celelelte încăperi în care sunt amplasate aparate consumatoare de gaze naturale, inclusiv bucătăriile locuin elor. � Prin proiectul instala iilor de gaze naturale pozate subteran, se vor prevedea măsuri de etanşare împotriva infiltra iilor de gaze naturale la trecerile subterane ale instala iilor de orice utilitate (încălzire, apă, canalizare, cabluri electrice, telefonice, CATV etc) prin pere ii subterani ai clădirilor racordate la sistemul de distribu ie de gaze naturale. De asemenea, se etanşează toate trecerile conductelor prin planşeele subsolurilor, pentru evitarea pătrunderii gazelor naturale la nivelurile superioare, în caz de infiltrare a acestora în subsol. Este interzisă racordarea la sistemul de distribu ie a gazelor naturale a clădirilor care nu au asigurate măsurile de etanşare prevăzute mai sus. Utilizatorul final (beneficiarul) fiecărei centrale termice trebuie să respecte cerin ele Prescrip iei tehnice ISCIR PT A1 – 2002 – „Cerin e tehnice privind utilizarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi” privind: � Montarea / instalarea � Punerea în func iune (PIF) � Service-ul şi repararea � Verificarea tehnică periodică şi autorizarea func ionării � Garan ia şi siguran a în exploatare � Exploatarea Pentru aceasta fiecare utilizator final trebuie să de ină autoriza ie de func ionare, autorizarea făcându-se de către o firmă autorizată ISCIR la prima punere în func iune şi periodic, cel pu in o dată la 2 ani.

Utilizarea combustibilului solid se poate face, ca şi până acum, în sobe clasice de teracotă cu acumulare de căldură, precum şi în alte surse de energie termică care pot alimenta mai multe încăperi, unele dintre ele fiind cazanele care func ionează pe principiul gazeificării lemnului. Cazanele construite conform acestui sistem prezintă o serie de avantaje fa ă de arderea lemnului în sistem clasic, cele mai importante fiind : � Sistem de injec ie a aerului pentru combustie care asigură arderea timp de 6-8 ore . � Utilizarea unui ventilator pentru injec ia aerului permite ca, în momentul opririi alimentării cu energie electrică a ventilatorului, arderea să se oprească şi temperatura să scadă, evitându-se astfel pericolul fierberii apei în cazan şi al exploziei. � Posibilitatea montării unei pompe de siguran ă alimentate de la un acumulator de 12 V care să permită circula ia apei la un debit redus o perioadă de timp pentru reducerea temperaturii din cazan prin transmiterea căldurii la instala ie în situa ia opririi alimentării cu energie electrică � Existen a la unele modele a unui panou de comandă care controlează temperatura apei din cazan, viteza ventilatorului şi pompa de încălzire � Randament până la circa 85%. Un alt tip de cazan care poate fi utilizat poate fi acela care foloseşte drept combustibil pele ii (peletele) de lemn rezulta i din compactarea (sinterizarea) rumeguşului de lemn. Este un sistem care, pe de o parte, găseşte o utilizare rumeguşului rezultat de la exploatările forestiere şi care, aruncat în râuri ar distruge fauna şi flora prin

64


consumarea oxigenului şi, pe de altă parte, evită pericolul de explozie pe care îl poate avea arderea ca atare a rumeguşului în cazane.

Pentru toate clădirile, dar mai ales pentru locuin ele individuale, trebuie studiată şi solu ia preparării apei calde menajere utilizând energia solară prin intermediul panourilor solare înglobate în / montate pe acoperişul clădirilor sau pe terase în concordan ă cu adoptarea unei orientări şi unui unghi favorabile captării cu maximum de eficien ă a energiei solare. Elementele anvelopei clădirilor (opace şi vitrate) trebuie să asigure respectarea prevederilor Metodologiei de calcul al performan ei energetice a clădirilor Mc 001/1,2,3 – 2006, în conformitate cu Legea nr. 372 / 2005 privind performan a energetică a clădirilor, ob inându-se un consum scăzut de combustibil, un confort termic corespunzător şi reducerea poluării datorită arderii combustibililor.

Pentru îmbunătă irea gradului de confort al locatarilor din clădirile de locuit unde se va monta tâmplărie etanşă cu geam termoizolant tip termopan este recomandabilă montarea unor sisteme de ventila ie higroreglabile pentru păstrarea în încăperi a unei umidită i corespunzătoare (φ = 45…60%), cuplată cu instala ii de evacuare mecanică din bucătării şi băi, eventual cu montarea de recuperatoare de căldură.

In concluzie, dezvoltarea durabilă a localit ii Ştefeşti, ca şi a celorlalte localită i din România, presupune utilizarea cu cât mai multă grijă a combustibililor fosili pentru asigurarea unui confort optim cu un cost cât mai redus atât pentru utilizatorii clădirilor particulare, cât şi pentru cei ai clădirilor de utilitate publică.

4.9.3. Energie electrică

1. Eliminarea disfunctionalitatilor In comuna Stefesti sunt necesare o serie de lucrari de reparatii capitale ale retelelor de alimentare cu energie electrica. In acest sens sunt necesare modernizari ale posturilor de transformare (prin inlocuirea transformatoarelor vechi cu altele noi din punct de vedere tehnologic, de puteri mai mari), ale retelelor aeriene de joasa tensiune (prin generalizarea conductoarelor izolate torsadate) si ale bransamentelor. Retelele subdimensionate in raport cu consumul real de energie, se propun a fi reviziute in concordanta cu consumatori existenti cat si cu cei propusi prin prezenta dezvoltare. Extunderea retelelor si retehnologizarea celor existente urmareste asigurarea unui nivel de fiabilitate ridicat, un cost al lucrarilor competitiv si o exploatare de buna calitate, concomitent cu respectarea criteriului economic. Bransamentele existente se propun a fi refacute prin : - inlocuirea bransamentelor vechi cu conductoare torsadate tip TYIR ; - montare firidelor de bachelita, cu sigurante automate; - inlocuirea stalpilor de lemn cu stalpi de beton; - amplasarea instalatiilor energetice pe traseu usor accesibil in cadrul lucrarilor de interventie in caz de avarie sau corelate cu celelalte retele din zona.

Iluminatul public existent se recomanda sa fie pus in concordanta cu prevederile normativelor in vigoare. Pentru noile zone propuse se vor utiliza lampi de iluminat echipate cu LEDuri, montate pe stalpi de beton, in functie de nivelul de iluminare necesar si configuratia cailor de comunicatie.Se propune comanda automata a conectarii circuitelor aferente iluminatului public , cu ajutorul dispozitivului fotoreleu RFC 1 – 2-4 lx.

65


Realizarea bazei energetice a comunei se va face treptat, corelat cu constructiile aferente noilor consumatori.

2.Dezvoltarea urbanistica a localitatii Prin actualul PUG se prevede o extindere a intravilanului, ceea ce va conduce la construirea de noi locuinte , precum si la aparitia unei zone de activitati productive si servicii. a - Locuinte In comuna Stefesti, prin extinderea intravilanului numarul actual de locuinte ( gospodarii) se va mari cu inca cca 100. S = 44 ha ; Sc = 13 ha ; Sd = 26 ha; Acest fapt va determina o crestere a necesarului de putere electrica si, ca urmare, va fi necesara o crestere a capacitatilor energetice. Alimentarea noilor consumatori se va face prin intermediul posturilor de transformare existente , acolo unde gradul de incarcare al acestora permite preluarea de noi consumatori, sau instalarea posturi noi de transformare 20/0,4 kV, amplasate in centrul de greutate al consumatorilor. Pentru stabilirea necesarului de putere alimentarii cu energie electrica a noilor consumatori din zona se vor avea in vedere urmatoarele considerente: a) - incalzirea cladirilor se va face prin centrale proprii cu combustibil lichid sau gaze (exclus incalzit electric). b) - energia electrica va fi utilizata pentru iluminatul interior si exterior (inclusiv decorativ), pentru utilizari casnice obisnuite, instalatii de aer conditionat, aparatura TI&C, etc. c) -unitatile de alimentatie publica vor prepara hrana in instalatii alimentate cu gaze

Pe baza criteriilor de mai sus s-a intocmit tabelele in care sunt cuprinse puterile instalate si absorbite pentru o lociunta cu 3 camere pentru comuna Stefesti. GRADUL DE DOTARE DENUMIREPUTERE INSTALATA CONSIDERATCONSUMATORI(W) PENTRU O GOSPODARIE CU 3 CAMERE Nr. crt. 1Iluminat electric500 2Fier de calcat-11000 3Televizoare -1200 4Aparate radio150 (combina)-1 5Frigidere-1220 6Congelator -1220 7Aspirator praf -11500 8Masina spalat rufe-12700 9Robot bucatarie-11000 10Hota electrica-1250 11Uscator de par-1350 12Cuptor microunde-11000 13Instalatie protectie100 14TOTAL PUTERE9190 INSTALATA (Pi)

66


4.9.4. Telecomunica ii

In comuna Stefesti este necesara o extindere a retelei existente si in zonele in prezent netelefonizate .Avand in vedere ca prin actualul PUG se prevede o extindere a intravilanului, vor fi necesare instalari de noi posturi telefonice in zonele destinate locuirii.

Directia de Telecomunicatii Prahova va stabili solutiile optime de racordare a noilor abonati. 4.9.5. Gospodărie comunală Se va asigura pe teritoriul comunei, igienizarea zonei şi colectarea şi depozitarea ra ională a deşeurilor menajere, astfel încât să nu fie afecta i factorii de mediu. În cazul cimitirelor, se propune asigurarea zonelor de protec ie necesare, în conformitate cu prevederile legisla iei în vigoare.

4.10. PROTEC IA MEDIULUI

In functionarea unitatilor,anual se stabilesc indicii aprobati prin Acordul de Mediu referitor la ocrotirea mediului ambiant,pe categorii de folosinta :

Apa Aer Sol Asezari umane

Acestea se vor monitoriza conform legislatiei in vigoare.

Diminuare surse poluare apa:

Comuna nu dispune de sistem de canalizare este necesar sa fie construita o statie de epurare moderna astfel incat sa se previna poluarea cu ape uzate deversate in reteaua hidrografica avand in vedere ca si vechile latrine polueaza stratul acvifer freatic.

Apele uzate evacuate astfel se vor incadra in prevederile normativelor in vigoare, fiind suficient epurate.

Diminuarea surselor de poluare aer :

Reducerea emisiilor de gaze de esapament prin restrictie de viteza 30-50 km/ora si cresterea suprefetelor plantate,formand perdele de protectie antifonica si de aliniament inspre zona destinata locuintelor si pentru petrecerea timpului liber.

Problema traficului este aceeasi ca in toate localitatile: starea necorespunzatoare a drumurilor si a unei mari parti a autovehiculelor care circula .

Diminuare surse poluare asezari umane :

Se va realiza imbunatatirea starii de curatenie a strazilor si spatiilor publice conform HG-162/2000 privind depozitarea deseurilor.

Luand in considerare practicile curente din domeniul gestiunii deseurilor, este evident faptul ca administratia locala se aliniaza la sistemul actual pentru imbunatatirea substantiala a acesteia , in vederea conformarii cu cerintele noilor reglementari nationale si europene prin colectarea deseurilor menajere de pe teritoriul localitatilor componete

67


,prin concesionarea acestei activitatii Societatii ROMPREST ce asigura colectarea ,transportul si depozitarea acestora pe platforma ecologica Valeni de Munte.

Implementarea si realizarea obiectivelor de colectare selective, reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate, alaturi de extinderea zonelor deservite de catre serviciile de salubritate, cere implicarea tuturor factorilor responsabili si realizarea unei campanii sustinute de constientizare a populatiei.

Vor fi respectate Normele de igiena privind mediul de viata al populatiei si Normele de protectia muncii in vigoare.

Amenajare de spatii verzi care vor fi suprafete inierbate, amenajari florale arbori si arbusti.

� Poluarea solului:

Problema traficului este aceeasi ca in toate localitatile: starea necorespunzatoare a drumurilor si a unei mari parti a autovehiculelor care circula.

Agricultura este puternic implicata in protectia mediului, ea fiind pe rand (uneori simultan) obiect al poluarii si sursa de poluare. Solul este constrans sa primeasca noxele industriale, traficul si aglomerarile , incorporandu-le in produsele sale; astfel se induc, atat in recolte cat si in productia animala, substante potential toxice care degradeaza frecvent ecosistemele invecinate. In perspectiva aprecierii productivitatii terenurilor agricole este necesar a se cunoaste amanuntit echilibrul ecologic in toate acele locuri care inconjoara terenurile pe care cresc recoltele si plantatiile ca si insasi agroecosisteme.

În urma analizei problemelor de mediu s-au conturat propunerile si măsurile de interven ie ce se impun pentru protec ia mediului � limitarea extinderii zonei construite în zonele cu terenuri ce prezintă pericol de prăbuşiri, alunecări şi în zonele naturale prevăzute prin proiect � măsuri la nivelul agen ilor economici, poten iale surse de poluare prin reglementări în utilizarea terenului, respectarea distan elor normate de protec ie şi evitarea amplasării unor func iuni ce pot genera- sau generatoare de poluare. � Reabilitarea şi extinderea re elelor edilitare � Amenajarea cursurilor de apă cu fenomene de eroziune a solului � Delimitarea, instituirea şi respectarea zonelor de protec ie a monumetelor istorice şi arheologice şi a zonelor protejate naturale si construite. � Respectarea distan elor de protec ie sanitară fa a de sursele de poluare sau disconfort (unită i economice, cimitire, statii de epurare şi trasee tehnico- edilitare)

Este necesară stoparea extinderii zonelor de locuit pe terenurile din zonele cu pericol de alunecare/ prabusire si controlul regimului de construire în zonele cu terenuri dificile pentru construc ii. Se vor lua măsuri pentru punerea în aplicare a propunerilor Planului Urbanistic General cu privire la amenajarea şi dezvoltarea parcurilor, a zonelor verzi, plantatiilor de aliniament şi de protec ie, a zonelor de agrement şi odihnă.

4.11. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ

Pentru asigurarea condi iilor realizării obiectivelor pentru utilitate publică, Consiliul Local al Comunei Stefesti trebuie să aibă în vedere crearea rezervei de teren necesară.

68


Obiective de utilitate publică sunt:

� Modernizarea căilor de comunica ie rutieră, amenajarea intersec iilor, realizarea de noi circulatii în zonele de dezvoltare si realizarea de parcaje publice; � Lucrările de infrastructură legate de îmbunătă irea şi dezvoltarea re elelor tehnico – edilitare � Amenajarea de spa ii plantate cu rol de protec ie şi agrement.

5. CONCLUZII

Prezenta documenta ie urmează a fi analizată şi avizată conform legisla iei în vigoare şi apoi aprobată de Consiliul Local al Comunei Stefesti.

Odată aprobat Planul Urbanistic General şi Regulamentul Local aferent capătă valoare juridică, oferind instrumentul de lucru necesar administra iei locale şi jude ului Prahova ce vor urmări aplicarea lor.

Stabilirea categoriilor de interven ie şi a reglementărilor s-au realizat în baza analizei multicriteriale la nivelul cartierelor şi trupurilor componente privind:

� � �

Func iunea dominantă în zonă; Configura ia fondul construit existent şi a parcelarului propus; Circula ia şi echiparea edilitară;

Fa ă de posibilită ile de ocupare a resurselor de muncă în raport cu locurile de muncă existente şi posibil de realizat, datorită poten ialului de dezvoltare a activită ilor de servicii şi turistice, se preconizează o creştere a interesul pentru dezvoltarea acestor activită i (şi implicit a solicitărilor pentru terenuri destinate agroturismului, comer ului şi serviciilor), precum şi a sectorului de locuin e.

Comuna îşi va păstra şi dezvolta în continuare profilul economic actual, diversificat, prin încurajarea dezvoltării activită ilor economice specifice acestuia, cu profil agro- turistic, agricol şi pomicol. Relansarea activită ii economice a comune se poate realiza prin reactivarea unită ilor economice existente în agricultură, precum şi stimularea investi iilor în societă i comerciale cu profil turistic- servicii- agricol, promovarea activită ilor industriale nepoluante şi utilizarea potentialului natural.

Dezvoltarea serviciilor comerciale si turistice, atât către agen ii economici cât şi către popula ie trebuie să fie o prioritate în demersurile de stimulare a organismelor competente centrale şi locale, atât datorită lipsei acestora ca volum şi calitate necesară, cât şi datorită resurselor pe care le oferă prin crearea de locuri de muncă pentru popula ia orasului.

Concomitent cu punerea in aplicare a prezentei documentatii se vor face demersurile neceare pentru realizarea studiilor de specialitate si proiectelor necesare completarii si detalierii documentatiei (PUZ,PUD,etc.).

Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General Comuna Stefesti, se face conform Regulamentului Local aferent Planului Urbanistic General care cuprinde :

� Prescrip ii şi reglementări generale la nivelul teritoriului cuprins în intravilanul propus al orasului ; � Prescrip ii specifice la nivelul unită ilor teritoriale de referin ă.

sef proiect, urb. A. Popa

69


ANEXA 1

DISTAN ELE MINIME DINTRE CONDUCTELE SUBTERANE DE GAZE NATURALE ŞI DIFERITE INSTALA II, CONSTRUC II SAU OBSTACOLE

Conform Normelor tehnice privind proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE 2008 Instala ia, construc ia sau obstacolul Distan a minimă în [m] de Distan a minimă în [m] de

la conducta de gaze din PE de:

la conducta de gaze din o el de:

Nr. crt.

1

2 3

4 5

6

7 8 9

Clădiri cu subsoluri sau aliniamente de terenuri susceptibile a fi construite Clădiri fără subsoluri Canale pentru re ele termice, canale pentru instala ii telefonice, televiziune etc. Conducte de canalizare Conducte de apă, cabluri electrice de for ă, cabluri telefonice montate direct în sol, cabluri TV sau căminele acestor instala ii Cămine pentru re ele termice, telefonice şi canalizare sau alte cămine subterane Copaci Stâlpi Linii de cale ferată, exclusiv cele din sta ii, triaje şi incinte industriale: � În rambleu � În debleu, la nivelul terenului

pj 1

0,5 0,5

1 0,5

pr 1

0.5 0,5

1 0,5

pm 2

1 1

1,5 0,5

pj 2

1,5 1,5

1 0,6

pr 2

1,5 1,5

1 0,6

pm 3

2 2

1,5 0,6

0,5

0,5 0,5

1,5* 3,0**

0,5

0,5 0,5

1,5* 3,0**

1

0,5 0,5

1,5* 3,0**

1

1,5 0,5

2* 5,5**

1

1,5 0,5

2* 5,5**

1

1,5 0,5

2* 5,5**

Notă: Distan ele exprimate în metri se măsoară în proiec ie orizontală între limitele exterioare

ale conductelor şi construc iile sau instala iile subterane.

*) De la piciorul taluzului

**) Din axul linei de cale ferată

Conductele, fitingurile şi armăturile din PE se montează îngropat direct pământ, adâncimea

minimă de montaj fiind de 0,9 m.

Se interzice montarea re elelor de gaze la un nivel inferior celui al bazei funda iilor clădirilor, pe trasee paralele cu acestea, până la distan a de 2 m de la clădire.

Se interzice montarea de conducte din o el supraterane la mai pu in de 20 m de calea ferată electrificată şi/sau linii electrice aeriene (LEA) de joasă, medie sau înaltă tensiune.

70


ANEXA 2

DISTAN ELE DE SECURITATE INTRE STATII SAU POSTURI DE REGLARE SAU REGLARE – MASURARE SI DIFERITE CONSTRUCTII SAU INSTALATII

Conform Normelor tehnice privind proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE 2008 Distan ele de siguran ă [m], pentru sta ii de capacitate:

Nr. crt.

Destina ia construc iilor învecinate

Clădiri industriale şi depozite de materiale combustibile - risc foarte ridicat de incendiu , asociat pericolului de incendiu - rezisten ă redusă la foc - risc mediu sau redus de incendiu

până la 6.000 [m3/h] 6.000 … 30.000 [m3/h]

<2 2…6 >6

peste 30.000 [m3/h]

<6 >6 Presiunea la intrare [bar]

<2 2…6 >6

1.

7

7

7*

7

10

10

10

10

12

15

12

13

11

12

10

11

13

15

12

13

18

20

15

18

22

25

20

18

27

30

25

27 2. Instala ii industriale în

aer liber

Clădiri civile (inclusiv cele administrative de pe teritoriul unită ilor industriale) - rezisten ă mare la foc - rezisten ă mică la foc

Linii de cale ferată - curentă - de garaj

Marginea drumurilor carosabile

Linii electrice de înaltă tensiune

3.

7* 7

20

20

4**

20

10 12

20

20

5

20

12 15

20

20

8

20

10 12

20

20

4

20

12 15

20

20

6

20

15 20

20

20

10

20

20 25

25

20

6

20

25 30

30

25

10

40

4.

5.

6.

*) Sta ii de capacitate până la 1.000 m3 (şi presiune de intrare < 2 bar) se pot alipi de un perete al clădirii învecinate cu condi ia ca peretele clădirii să fie rezistent la explozie, să nu aibă goluri (ferestre, uşi) pe o lungime care depăşeşte cu 5 m limitele sta iei în ambele direc ii şi pe o înăl ime de 3 m deasupra sta iei.

**) Pentru posturile de reglare sau reglare – măsurare de capacitate până la 250 m3/h şi presiune de intrare < 2 bar, distan a minimă este de 1,5 m.

71

Date post:	02-Aug-2018
Category:	Documents
Upload:	tranthien
View:	252 times
Download:	1 times

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL SI … · PUG COMUNA STEFESTI ... • reglementarii tehnice...

Documents