reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport naval in ...

Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport

naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ

1

Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea

documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL

REABILITAREA SI MODERNIZAREA

INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT NAVAL IN

PORTURILE DIN AFARA RETELEI TEN-T -

PORT CORABIA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ - 2011 -

C.N. ADMINISTRATIA PORTURILOR

DUNĂRII FLUVIALE S.A. - GIURGIU




2



Beneficiarul proiectului: Compania Nationala – Administratia Porturilor Dunarii

Fluviale S.A. - Giurgiu

Proiectant general: S.C. TRANSPROIECT 2001 S.A.

Obiectul contractului: STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ

pentru proiectul: “Reabilitarea si modernizarea

infrastructurii de transport naval in porturile din afara

retelei TEN-T”–Port Corabia” Cod CPV : 79314000-8.

Data: Noiembrie 2011

Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL

Expert de mediu: Dr. biolog Delia Nicoleta Gusa




3



Cuprins

I. Informaţii privind proiectul supus aprobării: ....................................................... 6

I.1.Informaţii privind proiectul propus: ............................................................. 6

I.1.a. Denumirea: ............................................................................................. 6

I.1.b. Descrierea: ............................................................................................. 7

Scopul si importanta obiectivului de investitie ................................................ 7

Caracteristicile constructive ale lucrarilor proiectate ..................................... 15

I.1.d. Informaţii privind producţia care se va realiza: .................................... 26

I.1.e. Informaţii despre materiile prime: ........................................................ 30

I.2. Localizarea geografică şi administrativă cu precizarea coordonatelor Stereo

70: .................................................................................................................. 31

I.3. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.)

şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului: 34

I.3.a.Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de construire: .... 34

I.3.b.Modificările fizice în perioada de exploatare: ....................................... 36

I.3.e.Modificări fizice la închidere, dezafectare, demolare: ........................... 36

I.4. Resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apă, resurse

regenerabile, resurse neregenerabile etc.): ...................................................... 37

I.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de

interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului/proiectului: . 37

I.6. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt

depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora: .......................... 37

I.6.a. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU AER .................. 37

I.6.b. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU SOL .................. 40

I.6.c. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APA .............. 42

I.6.d. GESTIUNEA DEŞEURILOR .............................................................. 49

I.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuţia proiectului:

....................................................................................................................... 52




4



I.7.a. Categoria de folosinţă a terenului: ........................................................ 52

I.7.b. Suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către

proiectul propus: ........................................................................................... 52

I.7.c. Drumurile de acces: .............................................................................. 54

I.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus

respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta

integritatea ariei naturale speciale ................................................................... 55

I.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea

perioadei de implementare a PP: ..................................................................... 55

I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului

propus:............................................................................................................ 56

I.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului: .................................. 57

I.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente propuse sau aprobate ce pot

genera impact cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate

afecta aria naturală protejată: .......................................................................... 66

II.Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar/aria de protecţie

specială avifaunistică afectată de implementarea PP: ........................................... 69

II.1. Date generale privind situl Natura 2000 .................................................. 69

II.1.a. Date privind interferenta investitiei cu ariile protejate existente in zona

portului Corabia ............................................................................................ 69

II.2. Detalii descriptive ale ariilor naturale protejate intersectate de proiect si

speciilor pentru care au fost declarate aceste arii ............................................ 75

II.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes

comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes

comunitar învecinate şi distribuţia acestora: ................................................. 118

II.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar: ... 123

II.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia

numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar):127

II. 6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar ......................................................... 127




5



II. 7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes .................,

acolo unde au fost stabilite prin planuri de management ............................... 128

II. 8.Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce în viitor; ............ 129

II.9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de

interes comunitar, inclusiv posibile schimbari în evolutia naturala a ariei naturale

protejate de interes comunitar; ...................................................................... 129

III.Identificarea şi evaluarea impactului .............................................................. 130

IV. Măsurile de reducere a impactului ................................................................ 144

V.Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau

habitatele de interes comunitar afectate ............................................................... 146




6



I. Informaţii privind proiectul supus aprobării:

I.1.Informaţii privind proiectul propus:

I.1.a. Denumirea:

Denumirea lucrării: Obiectul prezentei documentatii este proiectul:

„REABILITAREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE

TRANSPORT NAVAL IN PORTURILE DIN AFARA RETELEI TEN-T”–

PORT CORABIA” si este evaluat in continuare privind aspectele de mediu.

Beneficiar: C.N. A.P.D.F. S.A. - Giurgiu este o companie nationala aflata sub

autoritatea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii din Romania si

îndeplineste functia de autoritate portuara în cadrul zonei sale de activitate, în

limitele terenurilor portuare, limitele radelor portuare si pentru infrastructura de

transport naval, în conditiile legii.

In calitate de autoritate portuara, compania aplica politicile portuare si programele

de dezvoltare a infrastructurilor portuare si a cailor navigabile, stabilite de

Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, asigura functionalitatea porturilor si a

infrastructurii de transport naval - bunuri proprietate publica a statului sau aflate in

patrimoniu propriu - de la Cernavoda (km 300) pana la Bazias (km 1075), asigura

administrarea acestora si urmarirea serviciilor de siguranta. Porturile aflate in

administrarea C.N. ADPF S.A. au capacitatea de a asigura un trafic de marfuri de

15 milioane de tone pe an utilizand cheiuri care insumeaza o lungime de 16.200

m..

Adresa sediului central: Strada Portului nr. 1, Giurgiu, jud Giurgiu




7



Tel: (0246) 213 003; (0251) 232 102

e-mail: [email protected]; [email protected]; [email protected]

Directorul General al C.N. A.P.D.F. S.A. - Giurgiu este domnul ing. Cristian

Nemtescu

Responsabil pentru protecţia mediului este domnul ing. Daniel Ivan - Serviciul

Protecţia Mediului, Patrimoniu Public şi Privat.

Proiectant: Proiectantul lucrarilor este societatea S.C. TRANSPROIECT S.A.

Adresa proiectant: B-dul Dinicu Golescu nr. 38, Sector 1, Bucuresti.

Autor STUDIU DE EVALUARE ADECVATA: SC MEDIU RESEARCH

SRL, este înscris în registrul unic al elaboratorilor de studii pentru protecţia

mediului la pozitia nr. 8, pentru elaborarea DE RM, RIM, BM, RS, EA.

Adresa elaborator RIM: Str. Alexei Tolstoi Nr.12, Bacău, jud. Bacau

Tel. (+40 725) 526148, (+40 745) 509779; fax (+40 033) 4407239

Data întocmirii documentatiei: noiembrie 2011

I.1.b. Descrierea:

Scopul si importanta obiectivului de investitie

In contextul unui sistem de navigatie complet liberalizat, incepand cu 1 ianuarie

2000 (Directiva 96/75/CE), Comisia Europeana (CE) are drept obiectiv

promovarea si intarirea unei pozitii competitive a transportului fluvial in cadrul

mailto:[email protected]






8



sistemului de transport si facilitarea integrarii sale in lantul logistic inter-modal.

Prin crearea conditiilor favorabile pentru dezvoltarea viitoare a sectorului, Comisia

doreste sa incurajeze companiile sa utilizeze acest mod de transport.

In acest scop, navigatia fluviala necesita si o infrastructura corespunzatoare.

Indepartarea obstacolelor si blocajelor din reteaua de transport trebuie sa constituie

o componenta a politicii privind retelele trans-europene de transport. In plus,

Comisia are ca obiectiv dezvoltarea perspectivelor pentru un cadru legal armonizat

pentru navigatia fluviala in Europa.

Constructia si modernizarea retelelor de infrastructura situate pe coridoarele

paneuropene de transport contribuie la integrarea graduala a tarii noastre in familia

tarilor continentului european si la punerea in valoare a resurselor economice si

turistice de care dispunem. Totodata, prin dezvoltarea retelei paneuropene de

infrastructuri de transport se creeaza premisele unor noi oportunitati pentru

populatie, agentii economici si colectivitatile regionale si locale si se realizeaza

legaturi eficiente intre centre si regiunile periferice.

La Conferinta Paneuropeana a Transporturilor de la Creta (martie 1994) si apoi la

cea de-a treia Conferinta Paneuropeana a Transporturilor de la Helsinki, s-au

definit 4 Zone Pan-Europene de Transport, Europa fiind astfel traversata de 10

Coridoare Pan-Europene de Transport si avand definite 4 Zone Pan-Europene de

Transport.

Coridorul VII – Dunarea este reprezentat de Dunarea, cu bratul Sulina si Canalul

Dunare-Marea Neagra.

PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE 2007 – 2013, elaborat de Guvernul

Romaniei – Ministerul Finantelor Publice reprezinta documentul de planificare

strategica si programare financiara multianuala, aprobat de Guvern si elaborat intr-

un larg parteneriat, care orienteaza dezvoltarea socio-economica a Romaniei in

conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.




9



Obiectivul Global al PND 2007-2013 este „Reducerea cat mai rapida a

disparitatilor de dezvoltare socio-economica intre Romania si Statele Membre ale

Uniunii Europene”. Acesta se sprijina pe trei obiective specifice, dintre care al

doilea este este “Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza”.

In vederea atingerii obiectivului global si a obiectivelor specifice si pornind de la

aspectele identificate in etapa de analiza socio-economica, au fost formulate sas

prioritati nationale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013. Prioritatea nr. 2 este:

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport.

Obiectivul general al strategiei in domeniul transporturilor il reprezinta asigurarea

unei infrastructuri de transport extinse, moderne si durabile, precum si a tuturor

celorlalte conditii privind dezvoltarea sustenabila a economiei si imbunatatirea

calitatii vietii.

Prin Legea nr. 363/2006 a fost aprobat Planul de Amenajarea Teritoriului National

sectiunea I „Retele de transport”, care defineste bazele retelei nationale de cai de

comunicatie, identificand proiectele prioritare si masurile de armonizare necesare

pentru dezvoltarea acesteia pe termen scurt, mediu si lung, propune solutii care au

in vedere stabilirea unor raporturi economice echilibrate in teritoriu urmarindu-se

obiectivele insusite la nivel european si racordeaza reteaua nationala majora de cai

de comunicatie la cele 3 coridoare prioritare de transport europene si pan-europene

IV, VII si IX care traverseaza teritoriul Romaniei, convenite in cadrul conferintelor

paneuropene de transporturi, ce asigura legatura Europei centrale si de est cu

nordul si vestul Europei.

Ministerul Transporturilor si Infrastructurii are ca obiective specifice reabilitarea

modernizarea si dezvoltarea retelelor de transport, in vederea alinierii sistemului

national de transport la sistemul European. Totodata se are in vedere maximizarea

efectelor pozitive asupra mediului si minimizarea impactului global si local pe care

le genereaza activitatile de transport.

Romania are o retea de infrastructura (drumuri, cai ferate, cai navigabile, canale

navigabile, porturi maritime si fluviale, aeroporturi, cai aeriene) care asigura




10



realizarea conectarii tuturor localitatilor la reteaua nationala si la sistemele

internationale de transport, dar ale carei stari tehnice nu corespund in totalitate

standardelor europene.

Reteaua de cai navigabile se situeaza in intregime in partea de sud si sud-est a

Romaniei, cu o densitate de 6,5 km/1000 kmp; lungimea retelei este de 1.779 km

din care 1.075 km Dunarea navigabila internationala, 524 km bratele navigabile

ale Dunarii si 91 km cai navigabile artificiale (canalele Dunare-Marea Neagra si

Poarta Alba- Navodari); in reteaua de cai navigabile interioare si Marea Neagra

sunt integrate 35 porturi din care 3 porturi maritime, 6 porturi fluvio- maritime si

26 porturi fluviale.

Porturile romanesti dispun de cca. 49.000 m constructii hidrotehnice pentru

acostarea navelor, din care 18,1 % cu o vechime mai mare de 50 ani, care necesita

urgente lucrari de reconstructie.

Obiectivul major al Ministerului Transporturilor si Infrastructurii este realizarea

principalelor proiecte de infrastructura (feroviar, rutier, cai navigabile) cuprinse in

Pactul de stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Identificarea, fundamentarea si

stabilirea prioritatilor (din punct de vedere al cerintelor/proiectelor) au la baza

strategiile sectoriale si studiile realizate, inclusiv cu consultanta externa, in cadrul

programelor PHARE.

Ierarhizarea si etapizarea realizarii in timp a proiectelor prioritare au la baza atat

cerintele impuse de atingerea obiectivelor strategice asumate cat si posibilitatile de

acoperire a efortului financiar necesar realizarii lor.

Strategia in transportul naval vizeaza in principal folosirea avantajului competitiv

al Dunarii (coridorul VII european) in conditiile Uniunii Europene, dezvoltarea

capacitatilor de operare si depozitare in porturile dunarene, dezvoltarea si

intensificarea traficului de marfuri in tranzit prin porturile maritime si fluvio-

maritime, dezvoltarea turismului de croaziera pe Dunare etc.




11



Dezvoltarea infrastructurii portuare impreuna cu imbunatatirea conditiilor de

navigatie pe Dunare reprezinta actiuni strategice de baza pentru indeplinirea

obiectivului de crestere a competitivitatii transportului pe apa in raport cu celelalte

moduri de transport, in particular modul de transport rutier.

Porturile in general si porturile dunarene in particular indeplinesc toate conditiile

necesare cresterii eficientei sitemului de transport prin asigurarea co-modalitatii si

intermodalitatii cu celelalte moduri de transport, mai ales modurile rutier si

feroviar.

In iulie 1996, Parlamentul si Consiliul European au adoptat Decizia 1692/96/EC

privind liniile directoare ale Comunitatii pentru dezvoltarea retelei de transport

transeuropene

(TEN-T). Aceste linii directoare se refera la drumuri, cai ferate, cai fluviale,

aeroporturi, porturi maritime, porturi fluviale si sisteme de management ale

traficului ce deservesc intregul continent, detin o proportie semnificativa din

traficul pe distante lungi si aduc regiunile geografice si economice ale Uniunii mai

aproape unele de celelalte. Documentul Uniunii Europene care favorizeaza

realizarea investitiei este Carta Alba a Politicii Europene de transport, prin care se

recomanda statelor membre ale Uniunii Europene sa ia masuri pentru:

Dezvoltarea echilibrata a tuturor modurilor de transport,

Eliminarea blocajelor,

Siguranta in politica de transport,

Globalizarea politicii de transport.

In septembrie 2001, Comisia Europeana a adoptat o noua Carta Alba privind

Politica Comunitara de Transport. Documentul a propus masuri pentru revizuirea

politicii de transport astfel incat sa devina mai durabila si sa evite pierderile

economice enorme cauzate de ambuteiaje, poluare si accidente.

Incepand cu anul 2000, Romania a lansat un program de reabilitare a infrastructurii

porturilor fluviale si fluvial – maritime care sa creeze premisele preluarii fluxurilor




12



de marfuri in continua crestere in conditiile garantarii respectarii standardelor de

siguranta portuara, a accesului la informatii privind parametrii de acces la operare

si monitorizarea evolutiei operatiunilor navelor.

Conform Documentului de Pozitie Complementar II al Romaniei Capitolul 9 -

Politica in domeniul transporturilor - negociat si inchis provizoriu in 9 decembrie

2003, Romania a preluat prevederile aplicabile ale Deciziei Parlamentului

European si Consiliului nr. 1692/1996/EC din 23 iulie 1996 privind liniile

directoare comunitare pentru dezvoltarea retelei transeuropene de transport,

amendata prin Decizia nr. 1346/2001, precum si viitoarea retea TEN-T pe teritoriul

sau prin Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei

de transport de interes national si european cu modificarile ulterioare (republicata

in Monitorul Oficial Partea I - nr. 89/26.01.2005). In vederea realizarii obiectivului

global (“Reducerea cat mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-economica

intre Romania si Statele Membre ale Uniunii Europene”) si a obiectivului specific

(“Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza”), cu prioritatile

stabilite prin PND 2007-2013 (“Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de

transport”), a fost elaborat PLANUL STRATEGIC in domeniul transporturilor, in

care una dintre componente este:

1.c. Reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii pe Dunare,

canale navigabile si porturi maritime si fluviale, cu componenta specifica 1c.3

Programul de reabilitare a infrastructurii porturilor fluviale.

Programul este aferent urmatoarelor documente de politici publice:

liniile directoare pentru realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de

transport de interes national si european (Legea nr. 203/2003 cu modificari

si completari ulterioare);

programul de guvernare 2005-2008, cap. 17 „Politica in domeniul

transporturilor” (HP nr. 24/2004).

Obiectivul de investitie „Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport

naval in porturile din afara retelei TENT – Port Corabia” este inscris in




13



programul de dezvoltare a porturilor maritime si fluviale, cap. 1.c.3 Programul de

reabilitare a infrastructurii porturilor fluviale.

Ministerul Transporturilor si Infrastructurii a aprobat prin Nota DGRFE nr.

40/179/21.01.2010, DGTN nr. 34/88/22.01.2010 modificarea schemei de finantare

pentru modernizarea si dezvoltarea porturilor dunarene in perioada 2009 – 2013.

Respectiva schema are la baza urmatoarele:

- Programul Operational Sectorial Transport (POS – T), aprobat prin

Decizia CE nr. C(2007) 3469/12.07.2007;

- Legislatia Uniunii Europene (Regulamentele CE Nr. 1080/2006, CE Nr.

1083/2006, CE Nr. 1084/2006), care stabileste prevederile aplicabile

pentru Fondul de coeziune, Fondul European de Dezvoltare Regionala si

Fondul Social European pentru perioada de programare 2007 – 2013;

- Comunicarea Comisiei Europene COM (2006)6 final din 17.01.2006

privind programul integrat european de actiune „NAIADES”;

- Orientarile Strategice Comunitare pentru Coeziune (Decizia Consiliului

Nr. 2006/702/CE);

- Legislatia nationala relevanta in domeniul politicii de transport, achizitiei

de terenuri, achizitiilor publice, finantarilor publice cum ar fi Ordonanta

Guvernului 22/1999 privind administrarea porturilor cu modificarile si

completarile ulterioare.

Obiectivul global al Programului Operational Sectorial de Transport 2007 – 2013

este de a promova un transport durabil in Romania care va facilita transportul in

conditii de siguranta, rapid si eficient, pentru persoane si marfuri cu un nivel de

servicii la standarde europene, la nivel national, european, intre si in cadrul

regiunilor din Romania. In mod specific, POS Transport 2007 – 2013 urmareste ca

prin interventiile sale sa capitalizeze potentialul oferit de axa Rhine – Main –

Danube, prin dezvoltarea porturilor dunarene si maritime.




14



Schema de finantare aprobata are ca obiectiv imbunatatirea sigurantei si eficientei

transportului fluvial pe sectorul romanesc al Dunarii prin modernizarea si

dezvoltarea infrastructurii portuare apartinand domeniului public al statului.

Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Fluviale S.A. Giurgiu – CN

APDF S.A. Giurgiu face parte din categoria de beneficiari eligibili ai fondurilor

alocate prin POS – T pentru acest tip de lucrari.

Prin obiectul sau de activitate, C.N. APDF S.A. Giurgiu trebuie sa asigure

repararea, intretinerea si mentinerea caracteristicilor minime ale infrastructurii de

transport naval ce i-a fost concesionata, precum si elaborarea programelor pentru

lucrari de intretinere si modernizare a bunurilor proprietate publica a statului.

In prezent, datorita vechimii mari, de aproximativ 130 ani, a majoritatii

constructiilor de acostare existente in portul Corabia cat si datorita unei exploatari

intensive, corelate cu schimbarea conditiilor climatice inregistrate in ultimii ani, s-

a constatat o diminuare a valorilor de trafic inregistrate in portul Corabia, datorata

in principal situatiei actuale in care se prezinta constructiile de acostare – operare

in port, descrise pe larg in cadrul prexentei documentatii.

Investitia care face obiectul prezentei documentatii se incadreaza in

PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL ”TRANSPORT” (POS-T), AXA

PRIORITARA 2 – Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale de

transport in afara axelor prioritare TEN-T, in scopul dezvoltarii unui sistem

national durabil de Transport, DOMENIUL MAJOR DE INTERVENTIE 2.3 –

Modernizarea si dezvoltarea porturilor maritime si fluviale, OPERATIUNEA -

Modernizarea si dezvoltarea porturilor dunarene.

Având în vedere tendinţa de redresare generală a situaţiei economice şi a creşterii

nivelului schimburilor de mărfuri, se apreciază că valorile de trafic prin portul

Corabia se vor modifica semnificativ, în sens pozitiv, în următorii ani.




15



Opinia generală a companiilor interesate este că portul ar trebui sa aibă o

infrastructură adecvată şi sisteme de operare şi transport moderne în zona portului;

astfel, este subliniată necesitatea unei infrastructuri dezvoltate a portului.

De asemenea, proiectul contribuie la dezvoltarea transportului intermodal pe

Dunăre atât pentru traficul intern cât şi pentru importul şi exportul de bunuri

materiale, la creşterea capacităţii de prelucrare a mărfurilor în portul existent, la

modernizarea serviciilor oferite în condiţii sporite de siguranţă şi calitate.

Realizarea acestui proiect investiţional trebuie corelată cu strategia de modernizare

şi dezvoltare a transportului combinat / intermodal, care presupune realizarea

terminalului fluvial de barje în portul Constanţa cât şi a altor terminale fluviale pe

Dunăre.

Proiectul investiţional din portul Corabia este realizabil, asigurând, prin accesarea,

preluarea unor importante fluxuri de trafic în zona sa de influenţă (Regiunea de

Sud a României, şi Regiunea de Sud-Est, inclusiv Municipiul Constanţa) cât şi

interoperabilitatea şi complementaritatea cu celelalte moduri de transport.

Avand in vedere toate aspectele mentionate in acest capitol al prezentei

documentatii, consideram ca este necesara si oportuna realizarea investitiei

„Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport naval in porturile din

afara retelei TEN-T – Port Corabia”.

Caracteristicile constructive ale lucrarilor proiectate

SOLUTII PROPUSE

Solutiile propuse in studiul de fezabilitate pentru reabilitarea si modernizarea

infrastructurii portuare din portul Corabia, tinand seama de prevederile temei de

proiectare, sunt urmatoarele:




16



OBIECT 1 Refacere zona de racord intre danele 1 si 2, L = ~70,00 m;

OBIECT 2 Lucrari de infrastructura portuara danele 2 – 5, L = 520,00 m;

OBIECT 3 Suprainaltare danele 6 – 10, intre cotele +5,50 - +7,00 m etiaj local

Corabia, h = 1,50 m, L = 620,00 m;

Lungimea sectorului de mal care face obiectul lucrarilor se compune din obiectele

1 + 2 + 3 si este L = 1.210,00 m.

S-au prevazut si accesoriile de acostare necesare la fiecare dana si anume:

Ancastramente - Cate un ancastrament de ape mari si cate unul de ape mici

pentru fiecare dana, total 10 buc (la danele 1 si 2 – 5) plus 5 buc la danele 6

– 10;

Locasuri de scondri - Cate doua locasuri de scondri pentru ape mari si cate

doua pentru ape mici la fiecare dana, total 20 buc (la danele 1 si 2 – 5);

Scari de acces:

- cate o scara de acces pe taluz intre cota coronament si ancastramentul

de ape mici, total 5 buc. (L = 3,90 m/buc) pentru danele 1 si 2 - 5;

- cate o scara de acces pe taluz intre cota coronament si bancheta de la

cota +1,80 m etiaj local, total 4 buc. (L = 8,80 m/buc.) pentru danele 2

– 5;

- cate o scara la fiecare dana, pentru prelungirea scarilor de acces intre

cota coronament actual (+5,50 m etiaj loca) si cota coronament

suprainaltat (+7,00 m etiaj local), 10 buc. (L = ~3,00 m/buc), la danele

6 – 10.

Toate scarile de acces sunt prevazute cu parapet de protectie.

Binte de amarare - Cate doua binte de amarare pentru fiecare dana,

total 8 buc. (la danele 2 – 5) plus 10 buc., la danele 6 – 10.

De asemenea, in zona de racord intre danele 1 si 2 (obiect 1) si in zona danelor 2 –

5 (obiect 2) s-a prevazut un trotuar pavat cu pavele din beton prefabricat, cu

latimea de 1,00 m, L = 70,00 + 520,00 = 590,00 m.




17



Dupa executia lucrarilor propuse prin prezenta documentatie, portul Corabia va

avea un front total de acostare de 1.260 m, compus din urmatoarele dane:

Dana nr. 1 L = 120,00 m;

Danele 2 – 5, L = 130 m/buc Ltotal = 520,00 m;

Danele 6 – 9, L = 125,00 m/buc Ltotal = 500,00 m;

Dana nr. 10 L = 120,00 m.

Lungime totala front de acostare: L = 1.260,00 m

Solutia constructiva, pentru fiecare obiect propus in prezenta documentatie s-a

adoptat in conformitate atat cu tema de proiectare cat si cu solutiile aplicate pe

sectoarele amonte/aval deja reabilitate anterior (dana 1 si danele 6 – 10).

De aceea, solutia constructiva studiata este in varianta unica, nefiind recomandate

alte alternative (variante), fata de lucrarile deja existente.

Avantajul acestei solutii este acela ca respecta tipul de lucrare executata pentru

danele amonte si aval.

DESCRIEREA CONSTRUCTIVA, FUNCTIONALA SI

TEHNOLOGICA

Importanta social-economica a acestor lucrari de constructii, avand in vedere

cerintele privind calitatea, durata de exploatare si conditiile de teren si mediu,

incadreaza investitia in categoria constructiilor de importanta normala - Categoria

de importanta “C”.

Din punct de vedere al categoriei de exigente esentiale, obiectivul se afla in

domeniul A6 - Rezistenta si stabilitatea pentru constructii de porturi si platforme

marine si B4 – Siguranta in exploatare pentru constructii de porturi si platforme

marine.

Descrierea constructiva




18



Solutiile constructive propuse sunt functie de solutiile existente la danele 1

(amonte front de acostare) si 6 – 10 (aval front de acostare), care, dupa cum a fost

prezentat anterior, au fost deja reabilitate. De aceea, se fac uramtoarele precizari:

Cota platformei la danele 2 -5, proiectate prin prezenta documentatie, va fi

+7,00 m etiaj local, conform temei de proiectare;

Cota platformei la danele 6 – 10 este in prezent +5,50 m etiaj local si se

suprainalta la cota +7,00 m etiaj local;

La dana nr. 1 reabilitata, cota coronamentului este +7,50 m etiaj local, cota

primei banchete, respectiv cota superioara a casetelor prefabricate din beton

umplute cu piatra bruta este +2,50 m etiaj local;

Cota primei banchete la danele reabilitate 6 – 10 este +1,80 m etiaj local.

Aceasta cota s-a respectat si in actuala documentatie pentru danele 2 – 5

proiectate.

De aceea, pe zona de racord intre danele 1 si 2 a fost necesara atat racordarea in

plan orizontal cat si racordarea pe verticala a coronamentului si banchetelor intre

dana nr. 1 existenta si dana nr. 2 proiectata.

Solutiile constructive propuse sunt prezentate in plansele 3 - 8 si sunt urmatoarele:

OBIECT 1 Refacere zona de racord intre danele 1 si 2, L = ~70,00 m;

Pereu din dale prefabricate de beton armat 1,00 x 1,00 x 0,20 m dispuse in

sah pe taluz, la panta 1:1,5, intre cota coronamentului (variabila intre +7,50

si +7,00 m etiaj local) si cota primei banchete (variabila intre +2,50 si +1,80

m etiaj local);

Casete prefabricate din beton armat umplute cu piatra bruta, la baza pereului

din dale de beton, avand cota coronamet variabila intre +2,50 si +1,80 m

etiaj local;




19



Protectia taluzului intre prima bancheta si cota fundului, cu manta de

anrocamente asezata pe saltea mixta din geotextil si fascine si avand la baza

un prism de anrocamente cu cota coronament variabila.

Intrucat dana nr. 1 (reabilitata) nu este dotata decat cu o scara de acces pe taluz

intre cota coronamentului si cota primei banchete, s-a mai prevazut si realizarea

urmatoarelor accesorii de acostare la dana nr. 1:

doua ancastramente din beton armat, unul de ape mari la cota +7,50 si unul

de ape mici, la cota +4,85 m etiaj local;

4 locasuri de scondri din beton armat (doua pentru ape mari si doua pentru

ape mici);

scara de acces pe taluz din beton, armat cu plasa de sarma, intre coronament

si ancastramentul de ape mici (L = 3,90 m/buc.), prevazuta cu parapet de

protectie.

La coronament, s-a prevazut un trotuar din pavele de beton prefabricate cu latime

de 1,00 m pe toata lungimea zonei de racord, L = ~70,00 m.

Au fost prevazute de asemenea lucrari de curatire taluz de iarba si buruieni si

decapare strat vegetal, excavatii deasupra nivelului apei si sub nivelul apei pentru

realizarea sectiunii proiectate si indepartarea depunerilor de material aluvionar din

zona danei 1, pentru asigurarea adancimii de navigatie, prin excavatii sub nivelul

apei cu draga cu cupe sau draga refulanta (V = ~26.660 mc).

OBIECT 2 Lucrari de infrastructura portuara danele 2 – 5, L = 520,00 m;


sah pe taluz, la panta 1:1,5, intre cota coronamentului +7,00 m etiaj local si

cota primei banchete +1,80 m etiaj local;

Casete prefabricate din beton armat umplute cu piatra bruta, la baza pereului

din dale de beton, avand cota coronament +1,80 m etiaj local;

Protectia taluzului intre prima bancheta si cota fundului, cu manta de

anrocamente asezata pe saltea mixta din geotextil si fascine si avand la baza

un prism de anrocamente.




20



La coronament, s-a prevazut un trotuar din pavele de beton prefabricate cu latime

de 1,00 m pe toata lungimea frontului de acostare, L = 520,00 m.

S-au prevazut de asemenea urmatoarele accesorii de acostare:

Cate doua ancastramente din beton armat, unul de ape mari la cota +7,00 si

unul de ape mici, la cota +4,85 m etiaj local pentru fiecare dana, total 8 buc.;

Cate 4 locasuri de scondri din beton armat (doua pentru ape mari si doua

pentru ape mici) pentru fiecare dana, total 16 buc.;

Cate o scara de acces pe taluz din beton, armat cu plasa de sarma, intre

coronament si ancastramentele de ape mici pentru fiecare dana, total 4 buc.

L = 3,90 m/buc.;

Cate o scara de acces pe taluz din beton, armat cu plasa de sarma, intre

coronament si bancheta de cota +1,80 m etiaj local, pentru fiecare dana, total

4 buc. L = 8,80 m/buc.;

Cate doua binte de amarare din beton armat pentru fiecare dana, total 8 buc.

Ancastramentele pentru ape mici si ape mari nu au fost amplasate in aceeasi

sectiune transversala deoarece ambele necesita intretinerea in perioada de

exploatare, pentru aceasta fiind necesara asigurarea accesului pe taluz pentru

ancastramentul de ape mici.

Pentru obiectul 2, a mai fost cuprinsa demolarea pereului existent, din piatra bruta

zidita, pana la cota cap piloti existenti (+0,57 m etiaj local).

Alte lucrari cuprinse in valoarea de investitie, pentru obiectele 1 si 2:

realizarea stratului drenant din piatra sparta si balast sub pereul din dale de

beton;

realizarea umpluturilor din piatra bruta sub salteaua mixta de geosintetic si

fascine;

realizarea umpluturilor din deseuri de cariera sub pereul din dale de beton;

realizarea grinzii de coronament din beton pe toata lungimea frontului de

acostare




21



L = 70,00 m + 520,00 m = 590,00 m.

umpluturi din deseuri de cariera, in spatele trotuarului din pavele, pentru

racordarea acestuia cu terenul natural;

demolarea lucrarilor existente pe zona lucrarilor proiectate;

excavatii deasupra nivelului apei si sub nivelul apei pentru realizarea

sectiunii proiectate;

indepartarea depunerilor de material aluvionar din zona danelor 2 - 5, pentru

asigurarea adancimii de navigatie, prin excavatii sub nivelul apei cu draga cu

cupe sau draga refulanta (V = ~52.389 mc).

OBIECT 3 Suprainaltare danele 6 – 10, intre cotele +5,50 - +7,00 m etiaj local

Corabia, h = 1,50 m, L = 620,00 m;


sah pe taluz, la panta 1:1,5, intre cota coronamentului existent +5,50 m etiaj

local si cota coronamentului proiectat +7,00 m etiaj local;

Pentru obiectul 3, au mai fost cuprinse urmatoarele lucrari:

refacerea platformei betonate la cota +7,00 m etiaj local, cu latimea de 10,00

m, pe toata lungimea frontului de acostare L = 620,00 m;

umpluturi compactate din deseuri de cariera intre cota coronament actual si

cota coronament suprainaltat;

desfacerea grinzii de coronament din beton existente si refacerea ei la cota

+7,00 m etiaj local, L = 620,00 m;

desfacerea ancastramentelor de ape mari din beton armat si refacerea lor la

cota +7,00 m etiaj local, 5 buc.;

realizarea stratului drenant din piatra sparta si balast sub pereul din dale de

beton;

binte de amarare din beton armat, cate doua buc. pentru fiecare dana, total

10 buc.;




22



prelungirea scarilor de acces existente pana la cota coronamentului proiectat

+7,00 m etiaj local;

demolarea lucrarilor existente pe zona lucrarilor proiectate;

excavatii deasupra nivelului apei pentru realizarea sectiunii proiectate;

indepartarea depunerilor de material aluvionar din zona danelor 6 - 10,

pentru asigurarea adancimii de navigatie, prin excavatii sub nivelul apei cu

draga cu cupe sau draga refulanta (V = ~66.685 mc).

Descrierea functionala

Din punct de vedere functional, toate danele indeplinesc acelasi scop si anume

acostarea la cheu a navelor in vederea operarii si anume a efectuarii operatiunilor

de descarcare/incarcare a marfurilor generale.

La cheurile pereate din danele 1 – 10 vor putea fi montate pasarele si pontoane

(gabare de 500 t) si vor putea acosta navele fluviale de pana la maxim 1.500 tdw.

Modul de operare actual si de perspectiva. Tehnologii

Tehnologia de executie a lucrarilor de infrastructura prevazute va fi functie de

dotarile de care va dispune constructorul, avizata de proiectantul lucrarilor in

fazele urmatoare de proiectare si de beneficiar (CN APDF SA Giurgiu).

Principalele utilaje care vor fi folosite pentru realizarea lucrarilor vor fi cele

specifice executiei lucrarilor de constructii hidrotehnice, dintre care, cele mai

importante sunt:

utilaje pentru realizarea terasamentelor (excavatii si umpluturi), atat de la

apa cat si de la uscat;

mijloace de transport terestre sau plutitoare pentru transportul materialelor

(pamant, piatra bruta, beton, apa, prefabricate, semifabricate, etc);

macarale plutitoare si de uscat;

utilaje de compactare a umpluturilor si altele.




23



Organizarea de santier va fi amplasata in zona cladirii capitaniei portului, pe

terenul din spatele platformei betonate, existente la danele 6 – 10.

Din punct de vedere al modului de operare, prin lucrarile de infrastructura

prevazute la danele 1 – 10 din portul Corabia, se creeaza frontul de acostare pentru

navele care tranziteaza portul, care va avea o lungime totala de 1.260,00 m, dupa

realizarea tuturor lucrarilo

In prezent, in portul Corabia se deruleaza urmatoarele fluxuri operationale:

intrare – iesire mijloace de transport auto;

acostare la cheu a navelor fluviale care efectueaza transportul naval al

marfurilor;

operare (incarcare - descarcare) si stationare nave.

Tipul de marfa care se manipuleaza in prezent este: cereale.

Tipurile navelor fluviale si maritime care se opereaza in port sunt: slepuri impinse

de 1.000 t, barje de 1.000, 1.500 t.

Pe suprafetele de teren pe care se desfasoara in prezent activitatea portuara in

portul Corabia sunt amplasate obiectele (cladiri, cai si instalatii de transport)

necesare in procesul tehnologic de incarcare, descarcare, transfer si depozitare de

marfuri si anume: silozuri de cereale, benzi transportoare cu toate instalatiile

aferente (cabina de comanda, fosa si elevator), ateliere de reparatii, vestiare,

birouri, cladire administrativa, magazii containere etc.

Operatorul dispune de utilajele si mijloacele de transport necesare pentru

desfasurarea activitatii.

Exista in amplasament si o cale ferata de manevra care este dezafectata si se va

putea reface in functie de necesitatile operatorilor portuari care isi vor desfasura

activitatea in port in viitor.

Dupa dezvoltarea portului in urma executiei lucrarilor prevazute in prezenta

documentatie, se creeaza conditiile pentru ca activitatea in port sa se diversifice.




24



Prin dotari suplimentare ulterioare in suprastructura, danele vor putea fi amenajate

si pentru descarcare/incarcare marfa, in functie de necesitatile de dezvoltare ale

operatorului portuar care isi va desfasura activitatea in zona si prin investitia

acestuia, fara a periclita stabilitatea lucrarilor de infrastructura si numai cu avizul

CN APDF SA Giurgiu si al proiectantului lucrarilor.

La fazele urmatoare de proiectare se vor stabili regulile de exploatare pentru

constructiile executate, care vor trebui respectate pentru a nu fi pusa in pericol

stabilitatea acestora.

Astfel, operatorii portuari care isi vor desfasura activitatea pe platforma portuara

vor avea obligatia sa respecte conditiile impuse de siguranta in exploatare pentru

lucrarile de infrastructura puse la dispozitie de catre CN APDF SA Giurgiu, nefiind

permisa depozitarea in apropierea coronamentului a marfurilor grele si nici

amplasarea in aceasta zona a utilajelor de cheu.

Dupa finalizarea lucrarilor de infrastructura, se recomanda sa fie executate de catre

beneficiar sau operatorii portuari interesati si platformele aferente pentru ca aceste

obiecte sa poata fi utilizate la intreaga capacitate, in scopul producerii de venituri.

Concluzii

Au fost prevazute urmatoarele lucrari:

OBIECT 1 - Refacere zona de racord intre danele 1 si 2, in solutia cheu

fluvial pereat, cota coronament variabila +7,50 - +7,00 m etiaj local, L =

70,00 m;

OBIECT 2 - Cheu fluvial pereat in danele 2 -5, cota coronament +7,00 m

etiaj local, L = 520,00 m;

OBIECT 3 - Suprainaltare cheu fluvial pereat in danele 6 – 10 intre cotele

+5,50 - +7,00 m etiaj local, L = 620,00 m.

Prin acestea, se va realiza un front de acostare in lungime de 1.260,00 m care va

insuma si dana nr. 1, reabilitata anterior.




25



Capacitatea de operare a portului, dupa executie, va fi de 481.530 t/an (in anul

2020) respectiv 565.868 t/an in anul 2030. Nava de calcul este barja de 1500 tdw.

Zona de racord intre danele 1 si 2 (L = 70,00 m) si cheul pereat fluvial din danele 2

– 5 (L = 520,00 m) vor fi amenajate cu pereu din dale prefabricate de beton armat,

asezat pe filtru invers. La baza pereului se vor monta casete prefabricate din beton

armat umplute cu piatra bruta inglobate in protectie cu anrocamente.

Imbracamintea din anrocamente se va aseza pe o saltea mixta de geosintetic

bistratificat si fascine.

Cota coronamentului va fi variabila intre +7,50 - +7,00 m etiaj local pe zona de

racord si va fi +7,00 m etiaj local la danele 2 – 5. Cota fundului va fi -3,50 m etiaj

local.

Suprainaltarea danelor 6 – 10 a rezultat ca fiind necesara intrucat intre data

executiei si perioada actuala au avut loc depasiri ale nivelului Dunarii fata de

nivelul inregistrat anterior datei proiectarii, zona devenind inundabila si deci lipsita

de interes pentru operatorii portuari.

Suprainaltarea se va realiza prin prelungirea pereului existent intre cotele +5,50 -

+7,00 m etiaj local.

Prin realizarea lucrarilor de infrastructura la danele din portul Corabia, beneficiarul

va putea raspunde solicitarii tuturor operatorilor portuari care vor dori sa

desfasoare activitati in zona.

Fondurile necesare realizarii investitiei vor fi obtinute de la bugetul de stat si prin

accesarea unei finantari a unui program al Uniunii Europene, si anume POS-T,

Axa prioritara 2, DOMENIUL MAJOR DE INTERVENTIE 2.3 – Modernizarea si

dezvoltarea porturilor maritime si fluviale OPERATIUNEA - Modernizarea si

dezvoltarea porturilor dunarene.




26



I.1.d. Informaţii privind producţia care se va realiza:

În perioada de realizare a lucrărilor prevăzute în proiect, principalele surse de

energie vor fi carburanţii necesari funcţionării utilajelor de construcţie pentru

punerea in opera a lucrarilor proiectate.

Pe baza estimarii volumelor de lucrari proiectate pentru realizarea proiectului, in

tabelul 1 se prezinta informatii privind productia si necesarul de resurse energetice

pentru realizarea lucrarilor.

Tabel 1 Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Producţie Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumire Cantitati

totale

Denumire Consumuri

anuale

Furnizor

Săpături la

uscat si sub

nivelul apei

~ 150.000

mc

Motorina 35.000 Statii/depozit de

combustibili din

zona

Umpluturi in

spatele

casetelor si

racordare la

terenul natural

in spatele

trotuarului,

38.000 mc Balast, piatra

sparta,

anrocamente

Cariere autorizate

(Turcoaia, Macin)

Motorina 25.000 Statii/depozit de

combustibili din




27



prism

anrocamente

zona

Peree* ~22.000

mp

Ciment Societati

comerciale

de profil

Motorina 5.000

Betoane*

(casete

prefabricate,

grinda

coronament,

ancastramente,

acesorii cheu)

7.500 mc Ciment Statii de beton

Energie electrica

Transport

materiale

10.000 l Motorina 10.000 Statii din zona

* Nu se produce pe amplasament.

În situaţia realizării valorilor maxime prognozate pentru traficul de mărfuri şi

materiale, se apreciază că manipularea acestora pe platforme poate fi asigurată cu 1

motostivuitor, 1 încărcător frontal şi 1 buldozer.

Consumul zilnic de motorină pentru aceste utilaje este apreciat la 300 l pentru 8

ore de funcţionare.

In perioada de functionare, expedierea mărfurilor pe uscat şi pe apă din port către

diverşi beneficiari include şi transportul acestora pe auto. În incinta portului, pentru

expedierea a cca. 2.000 t pe zi de mărfuri şi materiale vor fi necesare cca. 200 de

curse de vehicule grele (camioane, basculante, tractoare cu remorcă).




28



Aceste vehicule grele vor consuma, in total, pentru un parcurs în incinta portului de

cca. 600 m fiecare, cca. 40 l.

Având în vedere şi circulaţia unor autoturisme, manevrele pe spaţii reduse, etc. se

poate aprecia că, zilnic, consumul de carburanţi (motorină şi benzină) în incinta

portului pentru mijloacele de transport este de cca. 100 l.

Consumul total de carburanţi pentru activitatea portuară este estimat la cca. 400 l

pe zi şi traficul auto zilnic cca. 200 vehicule grele.

Pentru realizarea proiectului vor fi necesare anumite cantitati de materiale ca:

piatra sparta, balast, beton, mortare de ciment.

Pentru evaluarea impactului în timpul execuţiei lucrărilor se apreciază că betonul,

piatra spartă, balastul, etc., vor fi procurate de la furnizori specializaţi, sarcinile

constructorului rezumându-se la transportul, în incinta portului, depozitarea şi

punerea în operă a acestor materiale. În incinta portului, distanţa medie de

transport a materialelor de construcţie nu va depăşi 300 m. În cazul aprovizionării

pe apă, distanţele de transport de la barje la amplasamentul lucrarilor, vor fi mai

mici, de max. 200 m.

Volumul necesar de resurse naturale este reprezentat de balast si piatră spartă -

cca. 38.000 m3

Referitor la resursele naturale necesare construirii lucrarilor se pot rezuma

urmatoarele:

Unele dintre sursele de balast au statii de concasare si produc agregate

pentru beton. Alte surse au statii de selectare si sortare, si produc si alte

tipuri de agregate.

De asemenea, depozitele de calcar sunt adecvate pentru a fi folosite ca

agregate sparte, cu conditia sa fie selectate cu grija.

In proiect au fost stabilite anumite sorturi de balast si piatra sparta necesare

pentru umpluturi. Impactul generat pe amplasamentul de productie al

balastului si agregatelor a fost analizat in documentatia de autorizare de




29



titularul acestor activitati, la agentiile locale pentru protectia mediului pentru

obtinerea acordului de mediu si autorizatiei de mediu. Proiectul nu va aduce

un impact cumulativ deoarece productia balastierelor si carierelor este

acceasi indiferent daca balastierele si carierele respective vor furniza sau nu

materiale pentru constructia lucrarilor acestui proiect.

Balastul si agregatele care se pun in opera pot genera pulberi la descarcare,

la imprastierea cu buldozerul si la nivelare. Pulberile care se pot genera la

punerea in opera a balastului sunt in cantitati nesemnificative intrucat in

procesul tehnologic de sortare, agregatele sunt spalate pentru indepartarea

sterilului.

În apropierea orasului Corabia se exploatează importante resurse de agregate de

balastieră, pe Dunare, cu rezerve de milioane m3. Piatra sparta se poate aduce pe

Dunare, in barje de la carierele Turcoaia sau Macin. Capacitatea de producţie a

acestor balastiere si cariere poate asigura necesarul pentru intreg proiectul.

Aceste unitati produc întregul sortiment de produse specifice şi livrează produsele

în regim de certificare şi asigurare a calităţii.

De regula, furnizorii produselor de balastieră concasate pot asigura inclusiv

transportul produselor livrate.

Decizia finală privind provenienţa acestora va aparţine constructorului care va

selecta balastiere si cariere autorizate şi de unde transportul asociat se va putea

efectua cu un minim al impactului economic şi de mediu. Astfel, proiectantul a

precizat in caietele de sarcini necesare documentatiei de licitatie pentru alegerea

antreprenorului, caracteristicile materiilor prime in vederea atingerii calitatii

corespunzatoare, conform actelor legislative in vigoare. De asemenea, se

recomanda ca, aprovizionarea cu materiale sa se realizeze treptat, pe etape de

construire, evitandu-se astfel, stocarea de materii prime pe termen lung. Proiectul

nu prevede deschiderea de noi balastiere sau cariere.

In perioada de functionare a obiectivului nu sunt necesare consumuri de resurse

naturale in afara lucrarilor de intretinere sau reparatii capitale.




30



I.1.e. Informaţii despre materiile prime:

Pe baza estimarii volumelor de lucrari proiectate pentru realizarea proiectului, in

tabelul 2 se prezinta informatii despre materiile prime si despre substantele sau

preparatele chimice.

Tabel 2. Informatii despre materii prime si despre substantele sau preparatele

chimice utilizate

Materii

prime

Consumur

i totale

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau

preparatelor chimice

Categorie

Periculos/Nepericu

los

(P/N)

Cod privind

principala

proprietate

periculoasa

Faze de

risc

Agregate

naturale*

38.000 mc N - -

Aditivi beton* 1,2 t N - -

Motorina* 70.000 litri P H3B; H6 Inflamabil,

toxic

Beton* 7.500 mc N - -

Peree* 22.000 mp N - -




31



Piese metalice

înglobate*

4 t N - -

Materii prime din instalatiile furnizorilor

o Principalele resurse naturale folosite sunt: agregate minerale (piatra

sparta, balast, pietris, nisip); apa, lemn pentru cofraje.

o Energie electrica

o Energia electrica necesara desfasurarii activitatilor de constructie, va

fi furnizata din sistemul energetic national, prin bransarea la reteaua

locala de energie electrica.

o Carburanti (motorina, benzina) si uleiuri de motor

o Alimentarea cu carburanti a utilajelor si mijloacelor de transport va fi

efectuata cu cisterne auto, ori de cate ori va fi necesar (exclusiv pentru

utilaje de dimensiune redusa de la fronturile de lucru). Utilajele cu

care se va lucra vor fi aduse în santier în perfecta stare de functionare,

având facute reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti.

o Schimbarea lubrifiantilor se va executa dupa fiecare sezon de lucru în

ateliere specializate, unde se vor efectua si schimburile de uleiuri

hidraulice si de transmisie.

I.2. Localizarea geografică şi administrativă cu precizarea coordonatelor

Stereo 70:

Orasul Corabia se află situată în sudul României si al Judetului Olt, pe malul stâng

al Dunării. Fizicogeografic este încadrată în Câmpia RomanaTiului, parte a

Câmpiei Olteniei, la intersectia

meridianului de 24030‟5‟‟ cu paralela 43044‟5‟.




32



Orasul Corabia este format din: Tudor Vladimirescu, Vârtopul, Celiu. Orasul se

învecinează la est cu Gârcov, la sud cu fluviul Dunărea, la nord cu Visina si la vest

cu Orlea.

Lucrarile hidrotehnice proiectate sunt situate in partea sudica a orasului, in port, la

malul Dunarii. Portul Corabia este situat pe malul stang al Dunarii la rkm 629 – km

630.

Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului lucrarilor sunt urmatoarele:




33



Fig. 8 Portul Corabia. Amplasamentul lucrarilor hidrotehnice proiectate

Sursa: Document: Studiul de Fezabilitate




34



I.3. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare

etc.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a

proiectului:

I.3.a.Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de construire:

Lucrarile de infrastructura portuara care fac obiectul prezentei documentatii nu

necesita racord la utilitati.

In faza de executie a lucrarilor, racordarea la utilitatile necesare pe perioada

executiei intra in sarcina constructorului, atat din punct de vedere al stabilirii

necesarului si a solutiei cat si din punct de vedere al costului. Pentru asigurarea cu

utilitati (apa, energie electrica), constructorul poate utiliza reteaua de utilitati

proprie portului, cu obligatia de a avea toate avizele necesare in acest scop.

Portul Corabia nu dispune de retea de canalizare proprie, utilizand reteaua de

canalizare a orasului, pentru deversarea apelor uzate menajere. La fel va proceda si

executantul lucrarilor, care va suporta din fonduri proprii costul lucrarilor de

racordare la aceasta retea.

Operatorul portuar care va utiliza lucrarile de infrastructura portuara dupa

terminarea executiei isi va stabili necesarul de utilitati, in functie de activitatea pe

care urmeaza sa o desfasoare in zona, de utilajele pe care le va avea in dotare si cu

respectarea tuturor normativelor pentru proiectarea si calculul retelelor de utilitati

si a normelor de protectia mediului.

Drumul principal de legătură al portului cu reţeaua de drumuri nationale sunt DJ

543 si DJ 544 A

Analizând traficul de perspectivă al portului Corabia, poziţia portului pe Dunăre,

traficul portuar şi logistica, fluxurile şi relaţiile de transport, se estimeaza ca




35



volumul de trafic mărit generat de dezvoltarea portului Corabia nu va presupune

noi legături de drum.

Nu sunt prevazute modificari ale cailor de acces existente

Lucrari de

baza

Lucrari

auxiliare

Lucrari hidrotehnice

- Excavatii la uscat si sub

nivelul apei

- Pozare saltea mixta

- Executie prism de

anrocamente

- Strat de fundare,

confectionare si pozare

- casete din beton prefabricate

umplute cu

- piatra bruta

- Umplutura in spatele

casetelor

- Pregatire rambleu taluz,

pozare filtru

- geotextil si dale prefabricate

pereu

- Executie grinda beton la

coronament, ancastramente

din beton armat si alte

- accesorii de cheu

- Executie trotuar pavat cu

pavele din

- beton prefabricat

- Executie umpluturi pentru

racordare la

- terenul natural in spatele

Lucrari de amenajare a

organizarii de santier

Lucrari de refacere a mediului

afectat.




36



trotuarului si imbracaminte

macadam

I.3.b.Modificările fizice în perioada de exploatare:

În perioada de exploatare nu vor apărea alte modificări fizice în afara celor

prevazute în etapa de construire – reabilitate a portului Corabia.

I.3.e.Modificări fizice la închidere, dezafectare, demolare:

Lucrarile prezentate mai sus nu presupun activitati importante de dezafectare. Pe

amplasament nu se afla cladiri, depozite sau alte constructii.

Pentru investiţia propusă în Portul Corabia, durata de viaţă pentru care e proiectata

este de 35 de ani, conform normativelor. In aceasta perioada de timp, lucrarile

necesare vor fi cele de intretinere, iar dupa perioada normata, lucrarile vor fi

eventual reparatii capitale, daca este cazul.

Structurile în contact cu apa trebuie să reziste în medii agresive, de preferat fără,

sau cu foarte puţină întreţinere.

Este prevazuta numai dezafectarea facilitatilor organizarii de şantier la finalizarea

constructiilor.

Avand in vedere gradul de antropizare al amplasamentului lucrarilor si specificul

lucrarilor, nu sunt prevazute lucrari speciale de refacere a amplasamentului de tipul

inierbarilor, plantarilor de vegetatie, arbusti, etc.

Organizarea de santier va fi amplasata pe platformele portuare existente si nu va

ocupa suprafete de teren natural.

Se va proceda la retragerea utilajelor de constructii si transport de pe amplasament

si se va trece la dezafectarea organizarii de santier.




37



Întreaga zonă utilizată temporar pentru lucrările de construcţie va fi curăţată (toate

materialele şi deşeurile generate de desfăşurarea lucrărilor de constructie si cele

conexe vor fi îndepărtate), astfel încât să se creeze conditiile de utilizare a zonei în

cadrul activitătilor portuare.

I.4. Resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apă, resurse

regenerabile, resurse neregenerabile etc.):

Principalele resurse naturale folosite sunt: agregate minerale (piatra sparta, balast,

pietris, nisip); apa, lemn pentru cofraje.

I.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate

de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea

planului/proiectului:

Nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ariilor protejate.

I.6. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt

depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora:

I.6.a. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU AER

Localizarea geografica, in partea de sud a tarii, impreuna cu relieful de lunca

constituie unul din factorii importanti care traseaza nota caracteristica a climatului

acestui teritoriu. Particularitatile climatice si topoclimatice ale Dunarii in acest

sector se inscriu pe fondul climatului temperat de tranzitie in care penduleaza

influente de ariditate din partea de sud a teritoriului.




38



Acest climat se caracterizeaza prin veri foarte calde, cu precipitatii reduse, uneori

sub forma de averse, ierni foarte geroase, adesea cu viscole puternice si perioade

de incalzire frecvente ce duc la discontinuitati in distributia temporara si teritoriala

a stratului de zapada.

Orasul Corabia este asezat in plina zona de clima temperat-continentala, primind

influenta climatului continental excesiv, ce se caracterizeaza prin ierni geroase cu

temperaturi cuprinse intre -15 si -30 grade Celsius si veri cu temperaturi ce se

ridica uneori la 35-40 grade Celsius.

Vara cad ploi putine, toamna si primavara fiind cele mai ploioase anotimpuri.

Iarna zapezile sunt uneori abundente. Cantitatea anuala de precipitatii este de 500 -

600 mm/mp.

Vanturile predominante sunt cele care bat de la NE sau de la NV. Perioada de calm

atmosferic se inregistreaza vara si toamna.

Calitatea aerului din zona lucrarilor este influentata de traficul naval si de

activitatile portuare. Activitatea de constructie reprezinta o importanta sursa de

poluare a atmosferei cu praf, putând avea un impact temporar substantial asupra

calitatii aerului din zona amplasamentului.

Vântul deplasează poluantii în masele de aer; dacă are o viteză mică, mentine o

concentratie mare de poluanti în stratul de aer, iar dacă are o viteză mare,

dispersează agentul poluant pe suprafete întinse ale atmosferei si concentratiile

acestora vor fi mai mici.

Principala sursă de poluare a zonei este industria, care este reprezentată prin:

S.C. ZAHAR S.A. - pulberi, monoxid de carbon, dioxid de carbon, dioxid

de sulf, oxizi de azot, pulberi de var

S.C. MOBICOR S.A. - solventi si compusi organici volatili

Surse de poluare a aerului în incinta portului

Surse de poluare specifice activităţilor de construcţie




39



Emisiile din timpul desfasurarii constructiei hidrotehnice sunt asociate în principal

cu miscarea pamântului (decopertare, curatarea terenului, decaparea si nivelarea

terenului), manevrarea si transportul unor materiale, lucrarile de umplutura,

executia propriu-zisa a lucrarilor). Emisiile de praf variaza adesea în mod

substantial de la o zi la alta, functie de operatiile specifice, conditiile meteorologice

dominante, modul de transport al materialelor.

Execuţia lucrărilor proiectate de modernizare a portului necesită folosirea unui

parc de utilaje care sunt surse de poluare a aerului.

Substanţele poluante specifice sunt CO, NOx, SO2, COV (compuşi organici

volatili), CH4, CO2, etc. rezultaţi din arderea carburanţilor în motoare şi pulberi în

suspensie şi sedimentabile, rezultate din circulaţie şi din vehicularea materialelor.

Degajarea prafului în atmosfera mai are loc în timpul activitatilor de manipulare a

pietrei brute în depozite, precum si în timpul transportului acesteia. Cantitatea de

praf eliberata depinde foarte mult de calitatea anrocamentelor, si anume daca

acestea contin praf, murdarii sau sunt distruse la manipulare. De asemenea,

anumite cantitati de praf se vor degaja si în timpul depunerii balastului, pietrei

sparte si pietrei brute pentru protectia malului.

Prepararea betoanelor, implica o serie de operatii care pot constitui surse stationare

sau mobile de emisie a poluantilor atmosferici, si anume:

manevrarea (aprovizionare, stocare, transfer) materiilor prime (agregate,

nisip, ciment);

procesarea materiilor prime, si, dupa caz, stocarea temporara a produselor;

transportul produselor pentru punerea în opera.

In timpul acestor operatii, în atmosfera se emit particule de ciment sau agregate,

liber, din cauza lipsei instalatiilor de retinere, sau prin eroziune eoliana.

Sursele aferente manevrarii agregatelor, precum si stocarii acestora sunt surse

joase, la nivelul solului sau în apropierea solului, deschise si punctuale.




40



Surse de poluare specifice activităţii de operare/exploatare în incinta portului

Lucrarile hidrotehnice ce urmeaza a fi executate nu sunt generatoare de emisii

poluante pentru aer.

Poluarea aerului este determinată de arderea carburanţilor în motoarele utilajelor

portuare şi mijloacele de transport (CO, NOx, SO2, etc.), pe de o parte şi de

circulaţia auto şi vehicularea materialelor (pulberi) pe de alta parte.

Emisii de poluanti de la nave

Dintre compartimentele energetice ale unei nave, compartimentul masini reprezinta

principala sursa generatoare de toxici gazosi, prezenti într-o gama foarte variata, de

la substante primare (gaze si solide), substante secundare ce pot forma smogul

fotochimic si umed.

Literatura de specialitate identifica în cazul motoarelor termice navale trei sisteme

de baza:

esapamentul motorului;

ungerea si ventilatia carterului;

alimentarea cu combustibil,

ca potentiale surse de poluare cu toxici gazosi si hidrocarburi

Zgomot şi vibraţii

I.6.b. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU SOL

În judeţul Olt există fenomene de depunere aluvionară în lunca Dunării şi eroziune

a malului fluviului. Excesul de apă în sol datorită inundaţiilor şi apei subterane are

efecte negative asupra unor terenuri.

De-a lungul malului stâng al fluviului in zona Corabia se gasesc: cernoziom

aluvional levigat, brun roscat, brun argiloiluvial, aluvisoluri.




41



Fragmentarea redusa a reliefului a oferit conditii favorabile pentru practicarea

agriculturii.

De-a lungul văii Dunării în Oltenia, cernoziomurile sunt predominante, împreună

cu soluri aluviale, cernoziomuri aluviale, lăcovişti.

Solurile au o fertilitate ridicata ceea ce permite practicarea pe scara larga a

agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al productiei vegetale.

Procesele hidrologice supun lunca unei transformări continue, intensitatea acestora

variind foarte mult în decursul unui an, ca urmare a modificărilor hidrologice din

albie, ele având intensitate mare la nivele maxime. Dintre acestea, predomină

procesele de acumulare, prin tendinţa continuă de formare şi înălţare a patului de

aluviuni. În cuprinsul luncii se desfăşoară şi procese de pantă, de eroziune, rupturi

de maluri.

Procesul de aluvionare este specific formării solurilor aluviale, caracterizate prin

vârsta lor redusă şi printr-un surplus de umiditate datorită apelor de inundaţie.

Nu s-au realizat investigaţii cu privire la condiţiile chimice, activitatea biologică şi

poluarea în zonă a solului.

Din punct de vedere al mediului, factorul „sol”, în cazul obiectivului analizat de

modernizare a portului Corabia, este nerelevant. Toate lucrările de reabilitare si

modernizare a portului se desfăşoară în incinta acestuia, incintă realizată în urmă

cu multe decenii.

Platforma portului în totalitate reprezintă un ecosistem artificial, antropizat,

constituit în suprafaţă din umpluturi, clădiri, platforme betonate, drumuri şi cale

ferata.

In zona portului nu se cunosc depasiri ale concentraţiilor de substanţe poluante în

sol sau cazuri de poluari accidentale. In consecinta se apreciaza ca substantele

poluante se situează în vecinătatea valorilor normale cf. prevederilor Ordinului

756/1997 pentru Reglementarea privind evaluarea poluarii mediului.




42



Se poate aprecia că activităţile desfăşurate în port până în prezent nu au determinat

poluarea solului.

Lucrarile de sapaturi preconizate in etapa de executie vor avea doar un impact

mecanic asupra solului, in zona malului, fara a favoriza aparitia eroziunilor sau

siroirilor.

Lucrările proiectate pentru modernizarea portului (refacerea pereului) asigură o

protecţie corespunzătoare solului, inclusiv în cazul deversării accidentale a unor

substanţe poluante.

Protectia solului mai este asigurata prin stabilizarea malului Dunarii si prin marirea

suprafetei de scurgere a fluviului in zona, datorita dragajelor prevazute.

I.6.c. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APA

Situat in bazinul dunarean, si Lunca Dunarii, teritoriul sudic al judetului Olt

prezinta un potential hidrologic variat, constituit din ape subterane cu un caracter

ascensional. Grosimea stratului de apă subterană este corelată cu grosimea

depozitului aluvial şi poate fi între 5 – 20 m, sau chiar mai mult de 20 m în unele

părţi ale luncii.

Corabia se află deasupra următoarelor corpuri de apă subterană:

Lunca Dunării (Bechet - Tr.Măgurele) Cod: O2

Lunca si terasele Oltului inferior Cod: O1

Duritatea totală este mare şi apa subterană din lunci, în general, nu este adecvată

pentru a fi utilizată ca apă potabilă.




43



Mineralizarea totală este influenţată de structura litologică. În zone cu material

grosier (nisipuri cu pietrişuri) reziduul fix are în general valori mai mici decât în

zone cu acvifere în material fin (nisipuri fine, praf, argilă).

In ceea ce priveste limitele admise pentru apa potabilă (Legea 458/2002, privind

calitatea apei potabile, modificată de Legea 311/2004), în unele zone pot apărea

depăşiri ale limitelor privind unii indicatori, de exemplu fier sau nitraţi.

Relieful actual din lunca a suferit modificari importante datorita interventiei

antropice: indiguiri, desecari, canale de irigatii, etc.

Din punct de vedere hidrogeologic, zona analizata se caracterizeaza prin prezenta a

trei formatiuni acvifere:

- stratul acvifer freatic;

- stratul acvifer de mediu adancime;

- complexul acvifer de mare adancime.

Dezvoltarea acestora pe verticala si orizontala prezinta variatii, atat in ceea ce

priveste pozitia si grosimea, cat si in ceea ce priveste structura litologica.

Acviferele tipice de apă, după cum sunt prezentate în exemplele din figura de mai

jos sunt distribuite în lunca Dunării şi în terasele învecinate:

Acvifere locale în pietrişuri din câmpii aluviale din holocen (qh)

Acvifere locale în pietrişuri şi nisipuri din pleistocenul superior (qp3)

Panta apei subterane are modificări în zonele de tranziţie dintre terasele succesive

ale terenului, sau între prima terasă apropiată de fluviu şi luncă.

Creşterea nivelului apelor Dunării are un impact asupra nivelului apelor subterane.

în zona de 200 metri de la mal. Impactul se poate observa intr-o perioada de pana

la 7 zile; în zone de 400 metri – de până la 9 zile şi de peste 15 zile în cele mai

îndepărtate sectoare. Scăderea nivelului apei fluviului se reflectă asupra apei

subterane, respectiv după 8, 20 şi 30 de zile.




44



Aceste diferenţe mari de timp se datorează faptului ca nivelurile ridicate ale apelor

fluviului exercita o presiune mai mare avnd ca rezultat o saturatie rapida.

Figura 9: Apa subterană în vecinătatea Dunării, în limitele judeţului Olt

Resursele de apa:

Apele indentificate pe raza orasului Corabia sunt:

Dunărea - confluentă cu: Ursa

Obârsia - confluentă cu: Crusov

Gârcov (Silisteoara) - confluentă cu: Olt

Dunarea cuprinde trei mari sectoare, asa cum este prezentat in figura de mai jos:




45



Fig. 10 Dunarea navigabila

Sursa: baza de date SC IPTANA SA

Cursul superior se intinde de la izvoare pana la localitatea Bratislava si cuprinde ca

unitati fizico-geografice: Alpii Elvetieni, Alpii Austrieci, zona prealpina si Bazinul

Vienei;

Cursul mijlociu este cuprins intre granita ce separa Muntii Alpi de Muntii

Carpati in aval de confluenta cu Morava si pana la Bazias.

De la confluenta cu Morava, Dunarea se prezinta ca un impresionant fluviu,

cu o latime de peste 300 m. In sectorul panonic, Dunarea primeste cativa

importanti afluenti ca: Drava, Tisa, Sava, Timisul, Morava sarbeasca, care

produc modificariin regimul sau hidrografic;

Cursul inferior se intinde in totalitate pe teritoriul Romaniei, de la Bazias

pana lavarsarea in Marea Neagra. Datorita regiunilor naturale pe care le

strabate, cursulinferior al Dunarii se poate imparti in mai multe sectoare




46



caracteristice care se diferentiaza prin conditiile morfologice, hidrologice si

hidrografice specifice:

- sectorul Bazias;

- sectorul Gura Vaii – Calarasi;

- sectorul Calarasi – Braila;

- sectorul Braila – Sulina.

Traseul Dunarii in Romania este marcat de urmatoarele:

Sectorul amenajat in regim barat (km 1072 – 863), care include sistemele

hidroenergetice si de navigatie “Portile de Fier I si II”, ce este caracterizat

prin latimi ale senalului de 200-500 m si adancimi minime de 3,50 m;

Sectorul amenajat in regim indiguit (km 863 – 170), se remarca printr-o

mare diversitate de latimi minime/maxime ale albiei, printr-un traseu cu

sinuozitati pronuntate si multe ramificatii de brate secundare si prin

adancimi ce variaza intr-un interval cuprins intre 1,80 – 11,00 m la ape mici

– medii;

Sectorul Dunarii Maritime (km 170 – 0), are un traseu relativ drept, o latime

minima a albiei cuprinsa intre 350 – 1200 m si adancimea minima de 24

picioare (7,32 m) corespunzatoare barei de la Sulina.

Pe baza masuratorilor efectuate in ultimii 50 de ani, se constata ca regimul indiguit

nu a modificat sensibil debitele maxime, comparativ cu cele din regim natural, iar

debitele minime sunt in continuare dependente de regimul precipitatiilor, de modul

de exploatare al centralelor electrice de la Portile de Fier si respectiv de

consumurile de apa de pe malul romanesc al fluviului.

Dupa anul 1960, din cauza lucrarilor de indiguire a luncii Dunarii si intrarii in

exploatare a amenajarilor de la Portile de Fier I si II, precum si a lucrarilor de

barare in cascada, pe unii afluenti ai Dunarii (Olt, Arges, Siret, Prut) s-au produs

schimbari in regimul natural de scurgere.




47



Pentru mentinerea adancimilor minime pe Dunare in senalul de acces sunt necesare

periodic dragaje de intretinere, pentru asigurarea unei fluente normale a circulatiei

navelor/convoaielor, in concordanta cu cerintele economiei nationale. Calitatea

apei Dunarii

Starea calitatii apei fluviului Dunarea in anul 2004 s-a apreciat pe baza prelucrarii

informatiilor achizitionate in 26 sectiuni de control: 21 pe Dunare, 2 pe bratul

Sulina, cate una pe bratele Tulcea, Chilia si Sf.Gheorghe.

Din punct de vedere al evolutiei calitatii in lungul raurilor, in raport cu categoriile

de calitate normate, rezultatele urmaririi calitatii apelor din bazin releva

urmatoarea situatie: fata de lungimea totala investigata in 2004 de 1075 km, 695 de

km (64,7 %) se incadreaza in clasa a II-a de calitate, 374 km (34,8 %) in clasa a

III-a si 6 km (0,6 %) in clasa a IV-a.

Analiza saprobiologica a fluviului Dunarea a evidentiat urmatoarele: din cei 1075

km monitorizati pe teritoriul romanesc 522 km (48,55 %); s-au incadrat in clasa a

II a de calitate - starea ecologica buna; 412 km (38,33 %) s-au incadrat in clasa a

III a de calitate - starea ecologica moderata; 2 km (0,19 %) s-au incadrat in clasa a

IV a de calitate - starea ecologica nesatisfacatoare, iar 139 km (12, 93%) s-au

incadrat in clasa a V-a de calitate - starea ecologica rea.

Zona mentionata se afla intr-un sector al Dunarii cu urmatoarele caracteristici:

Inaltimea gradatiei “ZERO” la Corabia si a scarii hidrometrice deasupra nivelului

Marii Negre la Sulina (MNS) este de + 20,123 m, respectiv cotele exprimate in

etiajlocal Corabia se afla cu 20,123 deasupra nivelului „0” mMNS.

Alimentarea cu apa

Sursa de alimentare a oraşului Corabia este pârâul Vîrtop şi este distribuită de

DGCADPP Corabia. Volumul zilnic de apă asigurat este de 840 m3 pentru 8.595

de locuitori. Lungimea totală a reţelei de alimentare cu apă a oraşului Corabia este

de 35 km.




48



Alimentarea cu apa la punctele de lucru se poate privi ca un impact cantitativ

asupra surselor de apa. Apa folosita pentru compactarea agregatelor poate proveni

de la reteaua publica iar în cazul când provine din alte surse, aceasta, conform

STAS 790-89, nu trebuie sa contina particule în suspensie. Daca nu exista

posibilitatea racordarii la surse de alimentarea cu apa, alimentarea se va face cu

cisterne, iar pentru uzul uman se vor folosi ambalaje de unica folosinta.

Evacuarea apelor uzate

Canalizare menajera

Organizarea de santier se va amplasa în incinta portului, astfel putându-se racorda

la sistemul de canalizare al orasului Corabia, la care este racordat si portul. Daca

nu exista o astfel de posibilitate, se impune realizarea de fose vidanjabile sau

utilizarea de WC-uri ecologice. Descarcarea apelor vidanjate se va face numai în

sistemul de canalizare.

Cantitatea de apa uzata depinde de conditiile oferite de organizarea de santier. În

cazul în care se asigura si apa calda pentru dusuri si prepararea hranei, se mareste

considerabil volumul acestor ape. În cazul evacuarii în sistemul de canalizare,

apele uzate vor trebui sa îndeplineasca conditiile prevazute în HG 352/2005 NTPA

002.

Canalizare pluviala

Colectarea apelor pluviale din incinta portuara se face prin canale rectangulare din

beton, asigurandu-se pante de scurgere i=0.003÷0.005.

Din aceste canale, apa este preluata in tronsoane de canalizare pluviala din tuburi

circulare care deverseaza apele fluviale in Dunare, prin trei guri de descarcare.

Inainte de deversare in Dunare, apele sunt trecute prin separatoare de namol si

produse petroliere si aduse la conditiile impuse de normativul NTPA 001/2002

privind descarcarea in receptori naturali.




49



I.6.d. GESTIUNEA DEŞEURILOR

Principalele lucrări sunt: săpături (manuale şi mecanice), umpluturi (balast, piatră

spartă, anrocamente), peree, betoane, etc.

Deşeurile vor reprezenta cantităţi de materiale (pierderi) rezultate de la aceste

lucrări, ce pot fi încadrate în categoria deşeurilor ce pot fi acceptate într-un depozit

de deşeuri inerte

Deşeurile de pamânt şi pietre, pot fi reciclate în lucrările de umpluturi.

Eliminarea deşeurilor constituie o activitate ce trebuie cuprinsă în Planul de

management de mediu, elaborat de către constructor la începerea lucrărilor.

În continuare este prezentat modul de gospodărire al deşeurilor:

deşeuri menajere sau asimilabile: în organizarile de santier sau pe

pontoanele de lucru se vor organiza puncte de colectare prevăzute cu

containere de tip pubelă. Acestea vor fi eliminate prin intermediul

societatilor comerciale de profil. Se apreciaza ca pentru intreg personalul,

acestea nu vor depasi 20-30 kg/zi.

deşeuri metalice: se vor colecta separat si temporar pe platforma. Vor fi

transportate si valorificate ulterior prin unităţi specializate de prestări servicii

pentru colectare si procesare;

deşeuri materiale de construcţii: din punct de vedere al potenţialului

contaminant, aceste deşeuri nu ridică probleme. În ceea ce priveşte

valorificarea şi eliminarea lor se pot propune mai multe metode:

valorificarea locală în umpluturi, utilizarea ca material inert în cadrul

depozitelor de deşeuri din zonă;

hârtia, cartonul, lemnul şi plasticul vor fi colectate şi depozitate separat de

celelalte deşeuri, în vederea valorificării;

anvelope uzate: se vor depozita special in locuri amenajate special. Urmeaza

transferul periodic pentru reeşapare sau eliminare la societăţi autorizate.




50



acumulatori uzaţi, filtre ulei, uleiuri de motor, resturi de ambalaje de la

uleiuri si lubrifianti: deşeuri cu potenţial periculos atât asupra mediului

înconjurător, cât şi a manipulanţilor, vor fi stocate şi depozitate

corespunzător. Printr-o bună organizare, se aşteaptă ca aceste deşeuri să fie

generate în cantităţi minime, Deşeurile lichide periculoase vor fi păstrate în

containere şi în locuri special amenajate. Deşeurile depozitate vor fi periodic

îndepărtate de pe amplasament de către societăţi specializate şi autorizate în

colectarea, transportul şi procesarea/eliminarea finală a acestora.

Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de constructie se prezinta sintetic in

tabelul urmator:

Tabel 6 Modul de gospodarire al deseurilor inerte

Amplasam

ent

Tip

deseu

Mod de colectare

si evacuare

Observatii

Santier

Menajer

sau

asimilabi

le

Deseuri

metalice

In interiorul incintei se vor organiza

puncte de colectare prevazute cu

containere de tip pubela. Periodic (cel

putin saptamanal) acestea vor fi golite.

Se vor colecta temporar in incinta de

santier, pe platforme si/sau in containere.

Se vor elimina la

depozite de deseuri

sau se vor valorifica,

in functie de tipul de

deseu respectiv.

Se valorifica

obligatoriu prin firme

specializate.

Deseuri

material

e de

construct

ii

Aceste deseuri sunt constituite in special

de steril si resturi de beton si nu au

potential contaminat. Pentru valorificarea

si eliminarea lor, in furictie de contextul

sitiatiei se propune utilizarea materialului

pentru umpluturi, nivelari.




51



Anvelop

e uzate

In cadrul spatiilor de depozitare pe

categorii a deseurilor va fi rezervata o

suprafata si anvelopelor. Se recomanda ca

in cadrul caietelor de sarcini,

antreprenorului sa-i fie solicitata

prezentarea cel putin a unei solutii privind

eliminarea acestor deseuri catre o unitate

economica de valorificare.

Deseuri tipice pentru

organizarile de santier

din Romania. Se

recomanda

interzicerea in mod

expres prin acordul de

mediu a arderii

acestor materiale.

Manipularea, depozitarea, transportul acestor substante chimice, se va face numai

cu respectarea fiselor de securitate ale fiecarui produs utilizat si a normelor de

protectia muncii.

Tabel 7 Modul de depozitare al produselor cu continut de substantele toxice si

periculoase

Tipul

deseului

Mod de colectare

/evacuare

Carburanti Depozitarea substantelor inflamabile sau explozive se va face cu

respectarea stricta a normelor legale specifice.

Lubrefianti Se vor pastra in recipienti din plastic si se vor depozita in spatii special

amenajate

Se vor transporta cu cu mijloace care permit neexpunerea produsului la

radiatii solare si intemperii si respecta reglementarile in vigoare privind

transportul produselor inflamabile.

Se vor pastrea in recipiente metalice, marcate cu semne avertizoare; se vor

depozita in spatii curate, aerisite, sigure, ferite de foc, de radiatii solare si




52



de intemperii.

Acumulatori

si uleiuri

uzate

Materiale cu potential periculos atat asupra mediului inconjurator cat si a

manipulantilor vor fi stocate si depozitate corespunzator, in vederea

valorificarii. Se va pastra o evidenta stricta. Vor fi predate unitatilor de

recuperare specializate

Mentionam ca agentul de salubritate pentru colectarea deseurilor din orasul

Corabia este S.C. SALUBRICOR S.A. Corabia. Depozitarea deseurilor urbane din

localitate se face în halda menajeră Corabia, care are o suprafată de 2 ha.

I.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuţia

proiectului:

I.7.a. Categoria de folosinţă a terenului:

Terenul identificat mai sus prin Certificatul de Urbanism nr. 64 / 26.06.2011, este

liber de sarcini.

Conform PUG si a Regulamentului local de urbanism aferent, terenul se afla in

subzona de unitati industriale existenta.

I.7.b. Suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către

proiectul propus:

Suprafata totala a incintei portuare este de 22,80 ha, zona fiind destinata exclusiv

activitatilor portuare specifice.




53



Accesul principal in port se realizeaza prin DJ 543, DJ 544 A si in continuare

legaturi la DN 54A si DN 54.

Terenul ce va fi ocupat de lucrari este concesionat de CN APDF SA Giurgiu

(Administratia Porturilor Dunarii Fluviale), prin contractul de concesiune nr. 3898

/ 15.10.2008 incheiat intre Ministerul Transporturilor si CN APDF SA Giurgiu.

Lucrarile de infrastructura la danele 1 – 10 din Portul Corabia se afla pe malul

natural al Dunarii, chiar pe taluz.

Lucrarile ocupa si o parte din platforma portuara, datorita suprainaltarii platformei

in zona din aval a frontului de acostare (danele 3 – 10), unde cota actuala a

platformei este mai jos decat cota proiectata. Un alt considerent pentru care

lucrarile s-au extins si pe platforma portuara este realizarea de lucrari minimale

(trotuar la danele 2 – 5 si platforma betonata la danele 6 – 10), care sa asigure

protectia impotriva factorilor de mediu a lucrarilor de infrastructura din partea

superioara a taluzului, respectiv a filtrului invers de sub pereul din dale de beton si

a umpluturii de sub acesta.

Suprafetele de teren ocupate de lucrari sunt urmatoarele:

OBIECT 1 - Zona de racord intre danele 1 si 2:

- 1.440 mp pe taluz;

- 180 mp pe platforma portuara.

OBIECT 2 - Zona danelor 2 – 5:

- 10.400 mp pe taluz;

- 1.380 mp pe platforma portuara.

OBIECT 3 - Zona danelor 6 – 10:

- 8.370 mp pe platforma portuara.

Rezulta o suprafata totala ocupata de lucrari de 21.770 mp, din care 11.840 mp pe

taluz si 9.930 mp pe platforma portuara.




54



Toate aceste suprafete vor fi ocupate definitiv.

Suprafata de teren din albia Dunarii, pe care se vor executa lucrarile de excavatii

sub nivelul apei pentru asigurarea adancimii de navigatie este de ~ 30.000 mp.

Aceasta nu reprezinta suprafata de teren ocupata de lucrari.

I.7.c. Drumurile de acces:

Lucrarile de infrastructura portuara care fac obiectul prezentei documentatii nu

necesita racord la utilitati.

In faza de executie a lucrarilor, racordarea la utilitatile necesare pe perioada

executiei intra in sarcina constructorului, atat din punct de vedere al stabilirii

necesarului si a solutiei cat si din punct de vedere al costului. Pentru asigurarea cu

utilitati (apa, energie electrica), constructorul poate utiliza reteaua de utilitati

proprie portului, cu obligatia de a avea toate avizele necesare in acest scop.

Portul Corabia nu dispune de retea de canalizare proprie, utilizand reteaua de

canalizare a orasului, pentru deversarea apelor uzate menajere. La fel va proceda si

executantul lucrarilor, care va suporta din fonduri proprii costul lucrarilor de

racordare la aceasta retea.

Operatorul portuar care va utiliza lucrarile de infrastructura portuara dupa

terminarea executiei isi va stabili necesarul de utilitati, in functie de activitatea pe

care urmeaza sa o desfasoare in zona, de utilajele pe care le va avea in dotare si cu

respectarea tuturor normativelor pentru proiectarea si calculul retelelor de utilitati

si a normelor de protectia mediului.

Drumul principal de legătură al portului cu reţeaua de drumuri nationale sunt DJ

543 si DJ 544 A

Analizând traficul de perspectivă al portului Corabia, poziţia portului pe Dunăre,

traficul portuar şi logistica, fluxurile şi relaţiile de transport, se estimeaza ca




55



volumul de trafic mărit generat de dezvoltarea portului Corabia nu va presupune

noi legături de drum.

Nu sunt prevazute modificari ale cailor de acces existente.

I.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus

respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate

afecta integritatea ariei naturale speciale

Nu vor fi necesare alte servicii suplimentare în afara dcelor prevăzute in

studiul de fezabilitate si în proiectul tehnic care au stat la baza elaborarii

Studiului de evaluare adecvata.

I.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea

perioadei de implementare a PP:

Se apreciaza ca durata de executie a lucrarilor este de circa 12 luni, lucrarile

realizandu-se intr-o singura etapa. in perioada 2012 – 2015.

Conform HG nr. 2139 / 2004 – “Catalogul mijloacelor fixe şi duratele normale de

funcţionare a mijloacelor fixe”, pentru construcţiile hidrotehnice din piatră (Art.

1.4.2.2) se prevede o durată de funcţionare de 24 – 36 ani.

Pentru perioada de functionare se va întocmi la faza următoare a proiectului un

“Program pentru asigurarea urmăririi curente a comportării în timp a lucrării” în

baza Legii nr. 10/18 ianuarie 1995 privind calitatea în construcţii (art.18), HG nr.

766 din 21 noiembrie 1997 pentru aprobarea Regulamentului privind calitatea în

construcţii şi Ordinului nr. 57/N/18.08.1999 privind aprobarea “Normativului

privind urmărirea comportarii în timp a construcţiilor“ indicativ P 130/1999.

Proiectul nu prevede activităţi viitoare de dezafectare pentru lucrările hidrotehnice

executate.




56



I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului

propus:

Au fost prevazute urmatoarele lucrari:

OBIECT 1 - Refacere zona de racord intre danele 1 si 2, in solutia cheu

fluvial pereat, cota coronament variabila +7,50 - +7,00 m etiaj local, L =

70,00 m;

OBIECT 2 - Cheu fluvial pereat in danele 2 -5, cota coronament +7,00 m

etiaj local, L = 520,00 m;

OBIECT 3 - Suprainaltare cheu fluvial pereat in danele 6 – 10 intre cotele

+5,50 - +7,00 m etiaj local, L = 620,00 m.

Prin acestea, se va realiza un front de acostare in lungime de 1.260,00 m care va

insuma si dana nr. 1, reabilitata anterior.

Capacitatea de operare a portului, dupa executie, va fi de 481.530 t/an (in anul

2020) respectiv 565.868 t/an in anul 2030. Nava de calcul este barja de 1500 tdw.

Zona de racord intre danele 1 si 2 (L = 70,00 m) si cheul pereat fluvial din danele 2

– 5 (L = 520,00 m) vor fi amenajate cu pereu din dale prefabricate de beton armat,

asezat pe filtru invers. La baza pereului se vor monta casete prefabricate din beton

armat umplute cu piatra bruta inglobate in protectie cu anrocamente.

Imbracamintea din anrocamente se va aseza pe o saltea mixta de geosintetic

bistratificat si fascine.

Cota coronamentului va fi variabila intre +7,50 - +7,00 m etiaj local pe zona de

racord si va fi +7,00 m etiaj local la danele 2 – 5. Cota fundului va fi -3,50 m etiaj

local.

Suprainaltarea danelor 6 – 10 a rezultat ca fiind necesara intrucat intre data

executiei si perioada actuala au avut loc depasiri ale nivelului Dunarii fata de




57



nivelul inregistrat anterior datei proiectarii, zona devenind inundabila si deci lipsita

de interes pentru operatorii portuari.

Suprainaltarea se va realiza prin prelungirea pereului existent intre cotele +5,50 -

+7,00 m etiaj local.

Prin realizarea lucrarilor de infrastructura la danele din portul Corabia, beneficiarul

va putea raspunde solicitarii tuturor operatorilor portuari care vor dori sa

desfasoare activitati in zona.

Fondurile necesare realizarii investitiei vor fi obtinute de la bugetul de stat si prin

accesarea unei finantari a unui program al Uniunii Europene, si anume POS-T,

Axa prioritara 2, DOMENIUL MAJOR DE INTERVENTIE 2.3 – Modernizarea si

dezvoltarea porturilor maritime si fluviale OPERATIUNEA - Modernizarea si

dezvoltarea porturilor dunarene.

I.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului:

Principalele procese tehnologice propuse, tehnicile si echipamentele necesare se

prezinta in subcapitolele urmatoare.

Executia lucrarilor de baza cuprinse in proiect

În capitolele anterioare s-au prezentat principalele lucrări hidrotehnice care fac

obiectul proiectului de modernizare a portului. Lucrările prevăzute sunt în principal

construcţii hidrotehnice.

Utilajele necesare pentru execuţia lucrărilor sunt utilajele folosite în mod curent pe

şantierele de construcţii: excavatoare, buldozere, încărcătoare, compactoare,

macarale, dragă absorbant-refulantă, autobasculante.

Impactul activităţilor de construcţie va fi analizat în continuare conform

procedurilor curente de evaluare a impactului şantierelor de construcţii.




58



Pe baza unei analize preliminare a categoriilor şi volumelor de lucrări necesare

realizării obiectivului se poate aprecia că şantierul nu va dispune de staţii proprii de

betoane de ciment, staţie de sortare agregate minerale, cariere de piatră, balastiere.

Apreciem că volumele de lucrări, deşi semnificative, nu justifică deschiderea de

cariere de piatră şi balastiere, procurarea de instalaţii de betoane.

Pentru evaluarea impactului în timpul execuţiei lucrărilor se va lua in considerare

varianta in care betonul, piatra spartă, balastul, etc., vor fi procurate de la furnizori

specializaţi, sarcinile constructorului rezumându-se la transportul, în incinta

portului, depozitarea şi punerea în operă a acestor materiale.

Pentru execuţia acestor lucrări vor fi necesare excavatoare, buldozere, încărcătoare,

compactoare, autobetoniere, macarale. Având în vedere productivităţile orare ale

utilajelor şi volumele de lucrări de mai sus, numărul necesar de ore de-funcţionare

a utilajelor este de 100 – 300 ore pentru fiecare tip de utilaj, valori mai reduse de

100 – 200 ore revenind buldozerelor, compactoarelor, macaralelor, valori de 200 –

300 ore revenind încărcătoarelor, excavatoarelor.

Graficul de execuţie şi necesarul de utilaje vor fi stabilite de constructorul

obiectivului. Pentru evaluarea impactului asupra mediului în perioada de execuţie a

lucrărilor de modernizare a portului se apreciază că principalele efecte adverse sunt

generate de activitatea utilajelor de construcţie şi a mijloacelor de transport,

activitate ce produce, în principal, poluarea aerului ca urmare a arderii

carburanţilor în motoare şi poluare sonoră, ca urmare a funcţionării motoarelor şi

circulaţiei; trebuie avute în vedere şi poluarea aerului cu particule materiale/praf

rezultate din circulaţia şi vehicularea materialelor, pierderile accidentale de

carburanţi, accidentele, etc.

Comparativ cu alte lucrări de infrastructură (reabilitări de drumuri naţionale,

construcţie de autostrăzi, căi ferate) volumele de lucrări pentru reabilitarea si

modernizarea portului Corabia sunt reduse. Se apreciază că perioada de execuţie

propusă de 12 luni este suficientă pentru realizarea principalelor volume de lucrări




59



de săpături, umpluturi, betoane, etc. prin folosirea unui parc de utilaje relativ redus,

cu activitate intermitentă.

În zilele de activitate a acestui parc de utilaje şi mijloace de transport, consumul de

motorină pentru 1 - 2 excavatoare, 1 - 2 buldozere, 1 compactor, 1 încărcător, 1

draga poate ajunge la cca. 800 l/zi respectiv cca. 100 l/oră.

Executia lucrarilor auxiliare cuprinse in proiect

Organizarea de santier

Avand in vedere dimensiunile obiectivului analizat, se apreciaza ca este suficienta

o singura organizare de santier.

In urma vizitelor efectuate in teren si discutiilor cu factorii implicati s-a propus

amplasarea organizarii de santier in imediata apropiere a lucrarilor, in zona

platformelor betonate existente ale portului. Mai exact, organizarea de santier va fi

amplasata in zona cladirii capitaniei portului, pe terenul din spatele platformei

betonate, existente la danele 6 – 10.

Antreprenorul va obţine toate autorizaţiile necesare din partea autorităţilor locale în

vederea amplasării şantierului pe cheltuială proprie. Antreprenorul care va câştiga

licitaţia de execuţie va notifica Agentia pentru Protectia Mediului Olt in vederea

precizarii exacte a locatiei selectate a organizarii de santier si detalierea facilitatilor

necesare.

Organizarea de şantier vor cuprinde spaţii de cazare/birouri de tipul containerelor,

atât pentru antreprenor cât şi pentru consultantul lucrării. Se vor amenaja spatii de

depozitare pentru materiale si utilaje şi zone de parcare pentru utilaje si

echipamente. Acestea vor fi amplasate şi construite pe suprafata platformelor

portuare existente, fara ocuparea unor suprafete suplimentare de teren. La

finalizarea lucrarilor suprafetele ocuptate se vor readuce la starea initiala ocuparii

acestora. Având în vedere că în acest moment suprafetele respective sunt




60



antropizate, (partial betonate, drumuri degradate) nu se poate pune problema unor

lucrări pentru a le aduce la starea initiala

În cadrul organizării de şantier se va organiza stocarea temporară şi colectarea

deşeurilor în containere etanşe depozitate în locuri special amenajate. Eliminarea

acestora de pe amplasament se va realiza prin intermadiul firmelor specializate.

Se va asigura organizarea funcţională a incintei organizării de şantier astfel încât

desfăşurarea activităţii să se limiteze la spaţiile proiectate, în funcţie de specific

(depozitare, spaţii manevră etc.).

Principalele lucrări necesare organizării de şantier sunt:

amplasarea construcţiilor temporare modulare (containere) sau realizarea

unor construcţii temporare de tipul magaziilor;

crearea unui sistem adecvat de drenaj al apelor pluviale, daca acesta nu

exista deja;

organizarea spatiilor necesare depozitarii temporare a materialelor, masurile

specifice pentru conservare pe timpul depozitarii si evitarii degradarilor;

lucrări pentru realizarea conectării la reţelele de utilităţi existente în zonă –

daca se considera necesar;

acoperirea materialelor pulverulente sau udarea acestora;

asigurarea racordarii provizorii la reteaua de utilitati urbane din zona

amplasamentului;

masuri si echipamente pentru prevenirea si stingerea incendiilor.

Tinand cont de durata lucrarilor, dotarile aferente fiecarei organizari de santier pot

fi:

cladirea administrativa;

parcaj autovehicule de transport; dotari pentru PSI.

Pentru a asigura condiţii igienico-sanitare lucrătorilor la locul de muncă se vor lua

următoarele măsuri:




61



vor fi prevăzute grupuri sanitare;

vor fi prevazute truse de prim ajutor şi vor fi disponibile la toate punctele de

lucru pe şantier;

întreg personalul va fi instruit să acorde prim ajutor;

serviciile de asistenţă pentru urgenţe medicale vor fi furnizate de unităţile

medicale cele mai apropiate.

Contractantul este obligat să respecte cerinţele Regulamentului privind protecţia şi

igiena muncii în construcţii, aprobat cu ordinul nr. 9/N/15.03.93 de către

Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajarea Teritoriului (M.L.P.A.T.).

Managementul materialelor

Pentru realizarea lucrarilor propuse in proiect, se vor folosi urmatoarele tipuri de

materiale care pot fi:

agregate de balastiera, cariera

materiale metalice, materiale speciale de instalatii etc. care se

transporta cu mijloace auto de la furnizori si care pot ajunge direct la

locul de punere in opera sau sunt depozitate iin depozite intermediare

din organizarea de santier.

Carburantii si lubrefiantii pentru utilaje si mijloacele de transport se pot aduce cu

mijloace auto, ajungand in punctele de alimentare din organizarea de santier.

Apa necesara pentru prepararea mortarelor udarea suplimentara a terasamentelor,

stropirea drumurilor de incinta, precum si pentru alte scopuri, se va asigura, din

reţeaua locala.

O grupa speciala o constituie carburantii si lubrifiantii pentru utilaje si mijloacele

de transport care se vor asigura în afara lucrarii de catre detinatorii mijloacelor

mecanizate.

Masurile pentru managementul corect al materialelor se vor grupa în:

masuri pentru asigurarea calitatii, care vor consta în certificate si documente

de calitate, iar pentru pamânturi din determinari facute în santier;




62



masuri pentru garantarea cantitatilor necesare constând din documente de

transport, cântariri sau masuratori pe esantioane sau pe total livrare;

masuri specifice pentru a se evita degradarile prin acoperire sau depozitare

corespunzatoare;

masuri pentru a se asigura o mecanizare corecta si intensiva a manipularilor

folosind practic numai utilajele specifice: autoîncarcatoare, stivuitoare,

macarale etc.;

masuri pentru protectia muncii în toate operatiile de transfer, încarcare,

descarcare care se realizeaza pe seama instructajelor specifice si

echipamentelor de protectie;

masuri pentru întretinerea si spalarea permanenta a drumurilor zonale si a

cailor de santier prin nivelarea lor cu autogredere, plombare cu balast,

stropire;

masuri pentru a se evita poluarea cu praf si pulberi prin folosirea de mijloace

de transport acoperite.

Cuantificarea impactului activitatilor din cadrul organizarii de santier este dificil de

făcut în aceasta faza de proiectare, elementele necesare evaluării impactului fiind

dependente direct de antreprenor, de utilajele şi tehnologia folosite, de experienţa

acestuia şi disciplina muncitorilor.

După cum s-a menţionat mai sus, impactul prognozat asupra solului poate fi

apreciat ca redus şi temporar.

Impactul posibil, local, l-ar putea constitui pulberile/praful generat de traficul,

limitat numai la perioada dinainte de începerea lucrărilor prevăzute când se vor

transporta elementele necesare pentru amenajarea utilitătilor unui santier.

Un alt impact posibil il pot provoca apele uzate care vor rezulta de la organizarea

de santier. Se va impune respectarea limitelelor de incarcare cu poluanti conform

NTPA –001/2005 – in cazul in care acestea se vor evacua dupa epurare intr-un curs

de apa. Daca apele uzate se vor evacua in reţeaua de canalizare existenta,

concentratiile maxime admisibile vor fi cele stabilite de NTPA – 002/2005




63



“Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale

localitatilor”. Daca, dupa epurare apele uzate menajere se vor descarca pe

terenurile invecinate, propunem impunerea respectarii limitelor stabilite prin STAS

9450 – 88 “Conditii tehnice de calitate a apelor pentru irigarea culturilor agricole”.

Realizarea organizării de şantier trebuie făcută având în vedere reducerea, pe cât

posibil, a zonei folosite pentru efectuarea lucrărilor de construcţie. Constructorul

va avea responsabilitatea de a efectua lucrările în aşa fel încât să se minimizeze

riscul de poluare a mediului şi de a implementa măsuri adecvate de control, după

caz. Zona folosită ca organizare de şantier va fi refăcută după terminarea lucrărilor

de construcţie chiar daca aceasta a fost amplasata si a functionat intr-o zona cu

caracter industrial.

În ansamblu, luând în considerare situatia actuală a amplasamentului si prin

respectarea celor de mai sus, impactul organizării de santier asupra solului poate fi

considerat redus şi temporar.

La finalizarea lucrărilor de construcţie se vor obţine autorizaţii de finalizare a

lucrărilor de la autorităţile de gospodărire a apelor şi de protecţie a mediului.

Sursele de poluanţi în timpul organizării de şantier sunt reprezentate de:

circulaţia autovehiculelor si utilajelor;

activităţile desfăşurate în cadrul organizării de şantier;

apele meteorice cazute pe platforma pe care este amplasata organizarea de

santier

Activitătile din cadrul organizarii de santier poate genera surse de poluare a apelor

de suprafata si a solului, cu ape uzate sau cu deseuri menajere, cu hidrocarburi sau

diverse substante toxice sau periculoase. Aceste surse pot deveni semnificative in

cazul in care nu se iau masuri eficiente de limitare a interactiunii dintre organizarea

de santier si panza freatica (de exemplu, panza freatica nu trebuie sa devina in nici

un caz emisar pentru apele fecaloid-menajere generate in cadrul organizarii de

santier).




64



Realizarea organizării de şantier trebuie făcută având în vedere reducerea, pe cât

posibil, a zonei folosite pentru efectuarea lucrărilor de construcţie. Constructorul

va avea responsabilitatea de a efectua lucrările în aşa fel încât să se minimizeze

riscul de poluare a mediului şi de a implementa măsuri adecvate de control, după

caz. Zona folosită ca organizare de şantier va fi refăcută după terminarea lucrărilor

de construcţie conform prevederilor Planului de Management de Mediu.

Planul de management de mediu conţine măsurile de reducere a impactului pe

toată durata de viaţă a investiţiei: execuţie (demolare, construcţie), funcţionare şi

dezafectare. Planul de management de mediu are două secţiuni: Planul de reducere

a impactului asupra mediului şi Planul de monitorizare.

Planul de management de mediu pentru execuţie este un document întocmit de

furnizor/executant/prestator pe baza Planului de management de mediu, aprobat de

reprezentantul companiei, care conţine măsurile detaliate de reducere a impactului

de mediu, adaptate la tehnologiile şi echipamentele utilizate pe toată perioada

execuţiei lucrării, prin care se garanteaza implementarea conditiilor impus prin

Acordul de mediu, precum si altor conditii din legislatia de mediu

În perioada de construcţie, respectarea prevederilor legale de protecţie a mediului

în activitatea de construcţii se referă si la măsurile de eliminarea/diminuarea

impactului organizarilor de santier. Aceste prevederi cuprind reglementări privind

organizarea de şantier, gestiunea deşeurilor menajere şi de altă natură, stocarea

carburanţilor şi alimentarea utilajelor, semnalizarea şi împrejmuirea organizarii de

santier, instruirea personalului, etc.

interzicerea depozitării de materiale de construcţii direct pe sol, fara

impermeabilizari prealabile;

amenajarea si delimitarea zonei de colectare teporară si depozitare a

deseurilor;

depozitarea substanţelor periculoase se va realiza în conformitate cu

prevederile legale în vigoare, în spaţii cu acces restricţionat, acoperite, pe o




65



suprafaţă impermeabilă, prevăzută cu sistem de colectare a scurgerilor

accidentale

verificări periodice ale utilajelor şi mijloacelor de transport în ceea ce

priveşte nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele

de eşapament conform legislatiei specifice. Acestea vor fi puse în funcţiune

numai după remedierea eventualelor defecţiuni;

controlul transportului de beton din ciment cu autobetoniere, pentru a se

preveni în totalitate descărcări accidentale pe traseu sau spălarea tobelor şi

aruncarea apei cu lapte de ciment în parcursul din şantier sau drumurile

publice;

curăţarea zonelor accidental contaminate cu ape uzate menajere, evitându-se

astfel apariţia unor situaţii de risc pentru sănătatea populaţiei;

se vor utiliza pe cat posibil echipamente cu un nivel redus de zgomot.

autovehiculele vor fi prevăzute cu catalizator si vor fi menţinute intr-o stare

bună de funcţionare, având reviziile la zi;

curăţarea săptămânală a fronturilor de lucru, cu eliminarea corespunzatoare a

deşeurilor.

Nu se consideră necesare dotări speciale pentru controlul emisiilor de poluanţi în

mediu.

Utilajele vor stationa de regula pe platforma drumului, iar materialele folosite

pentru constructie se vor depozita pe cat posibil pe platforma drumului sau în

imediata vecinatate a acestuia.

Lucrarile vor fi semnalizate atat in timpul zilei cat si in timpul noptii si in masura

in care este posibil se va asigura paza punctului de lucru.

Balastul utilizat va fi preluat de la una din balastierele autorizate din zona.

Betoanele vor fi aduse de la cea mai apropiata statie de betoane din zona.

Alimentarea cu apa tehnologica la frontul de lucru se va face cu cisterna.




66



Apa folosita nu trebuie sa contina particule în suspensie conform STAS 790-89.

Pentru personalul muncitor apa potabila va fi transportata la punctele de lucru

aflate pe traseul lucrarilor în bidoane de plastic.

I.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente propuse sau aprobate ce

pot genera impact cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care

poate afecta aria naturală protejată:

Se poate spune că impactul produs de activitatea desfăşurată în zona este deja

consumat.

Activităţile principale identificate în zona de amplasament sunt legate de:

activităţi portuare specifice – incarcare/descarcare marfuri;

(agrement de weekend), în special, în sectoarele silvice limitrofe

Activităţile portuare produc un impact concentrat în jurul sursei şi care, în general,

nu depăşeşte o rază de acţiune de cca. 500 m.

În apropierea portului Corabia se preconizează o serie de lucrări inculse in cadrul

proiectului - EUROPEAID/122137/D/SV/RO – ISPA II ASISTENŢĂ TEHNICĂ

PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE SECTORUL

COMUN ROMÂNO-BULGAR AL DUNĂRII ŞI STUDIILE

COMPLEMENTARE, care deocamdată se află în etapa de realizare a studiilor ce

vor sta la baza emiterii acordului de mediu ( se află în procedură de avizare).

Lucrările preconizare in apropierea portului Corabia, se vor executa la km 628,

portul Corabia aflîndu-se la km 630.

Lucrările propuse in cadrul proiectului de reabilitatare a șenalului navigabil între

km630 – 627 sunt:




67



- Dragaje km 630;

- Apărări de mal la km 629-628

Aceste lucrări se vor realiza în perioade diferite și în anii diferiți, astfel considerăm

ca nu se înregistra un impact cumulat între cele două proiecte în perioada de

implementare a acestora.

Impact cumulat 0.

Figura 21- lucrările propuse in vecinatate portului Corabia în cadrul proiectului

EUROPEAID/122137/D/SV/RO – ISPA II ASISTENŢĂ TEHNICĂ PENTRU

ÎMBUNĂTĂŢIREA CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE SECTORUL COMUN

ROMÂNO-BULGAR AL DUNĂRII ŞI STUDIILE COMPLEMENTARE

Sursa: Technum-Tractebel Engineering




68



Proiectul nu prevede dezvoltari conexe in interiorul ariilor protejate si nu au fost

identificate impacturi cumulate cu alte proiecte existente sau propuse. Impact

cumulat asupra biodiversitații 0.

Figura 22 – Amplasarea lucrărilor propuse




69



II.Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar/aria de

protecţie specială avifaunistică afectată de implementarea PP:

II.1. Date generale privind situl Natura 2000

II.1.a. Date privind interferenta investitiei cu ariile protejate existente in zona

portului Corabia

Din punct de vedere geomorfologic, portul Corabia este situat în Lunca Dunării.

Aspectul general al zonei din portul Corabia se prezinta sub forma unei întinderi

mari de lunca cu soluri aluviale si bancuri de nisip. Vegetaţia naturală a luncii

Dunării este în concordanţă cu natura nisipoasă a terenului, prezenţa mâlurilor în

zonele joase şi nivelul apei freatice apropiat de suprafaţă.

Inundabilitatea şi surplusul de umiditate din luncă au determinat dezvoltarea în

cadrul luncii atât a vegetaţiei ierboase, cât şi a celei lemnoase, aceasta fiind grupată

în trei categorii: acvatică, palustră şi de uscat. Diversitatea caracteristicilor naturale

ale luncii a determinat şi existenţa a numeroase medii de viaţă, astfel că în

cuprinsul luncii dintre Corabia şi Turnu Magurele se deosebesc teri categorii: fauna

acvatică din albia şi bălţile Dunării, fauna pădurilor şi fauna pajiştilor.

Vegetaţia arborescentă este formată din zăvoaie în care predomină salcia, plopul şi

răchita; apar, de-asemenea, tei, ulm, specii de stejar în asociaţie cu alun, măceş şi

cătină.

În perimetrul bălţilor şi mlaştinilor apare o vegetaţie hidrofilă formată din trestie,

papură, nufăr, rogoz, pipirig, piciorul cocoşului, lintiţă, etc.




70



În perimetrul portului Corabia, vegetaţia naturală a luncii Dunării este practic

inexistentă. In prezent zona pe care va fi dezvoltat proiectul este supusa unor

activitati antropice desfasurate în zona portului (trafic pe drumuri asfaltate /

neasfaltate, trafic fluvial, manipulare materiale, etc) care au contribuit la

modificarea cadrului natural. Ca o consecinta a impactului antropic determinat de

terenurile batatorite, marginile de drumuri, suprafetelor cu alta destinatie decât cea

naturala, vegetatia de la malul fluviului este dominata de buruieni precum

Amaranthus blitoides, Artemisia annua, Brassica juncea, Chamomilla suaveolens,

Cuscuta campestris, Oenothera biennis, Veronica persica si Xanthium spinosum.

Se constata, datorita influentei antropice prezenta unor specii tolerante la stres si a

speciilor tolerante la deteriorarea habitatelor naturale.

Dintre speciile acvatice si palustre caracteristice zonei amintim: stuful (Phragmites

sp.), pipirigul (Scirpus lacustris), vegetatia ierbacee este reprezentata de: coada

calului (Equisetum limosum), iarba mlastinii (Juncus effusus), sageata apei

(Sagittaria sagitifolia), piciorul cocosului (Ranunculus lingua), rogozul (Carex sp.),

tipirig (Heleocharis palustris), coada soricelului (Achillea millefolium), traista

ciobanului (Capsella bursapastoris), etc.

Din punct de vedere al faunei zona sustine pasari ce au fost vazute vânând exemplu

vânturei (Falco tinnunculus), asadar este evident ca populatia de mamifere mici si

populatia de amfibieni este numeroasa. Pe suprafata apei observatiile preliminare

au evidentiat specii de pasari precum: Anas platyrhynchos. Alte specii observate

Lanius collurio, Lanius minor, Ciconia ciconia, Corvus frugilegus , Merops

apiaster, Larus ridibundus.

Incinta portului constituie o suprafaţă integral antropizată obţinută prin lucrări de

consolidare a malului (pereu din piatră brută), umpluturi pentru nivelarea

platformei portuare şi asigurarea la inundaţie, amenajarea funcţională a platformei

portuare (drumuri, cale ferata, clădiri, silozuri, platforme betonate sau pavate,

canalizare, alimentare cu apă, împrejmuire).




71



Vegetaţia în incinta portuară este slab dezvoltată şi ocupă suprafeţe reduse, între

construcţiile ce mobilează platforma. Vegetaţia ripariană naturală este de asemenea

aproape inexistentă.

Degradarea în timp a pereului a permis apariţia în rosturi a unor pete de vegetaţie

spontană.

Referitor la faună, aceasta, în incinta portului, este inexistentă.

În zonă, respectiv pe ambele maluri ale Dunării în sectorul studiat, în trecut a

existat un bogat complex avifaunistic a cărui diversitate de specii se datora

prezenţei a numeroase şi vaste zone umede, insule şi bancuri de nisip.

Odată cu drenarea şi desecarea celor mai multe dintre mlaştini în anii ‟50, această

zonă a pierdut elemente esenţiale ale biodiversităţii, atât din punct de vedere

cantitativ cât şi calitativ.

În prezent, din punct de vedere al conservării speciilor, păsările de apă (avifauna

acvatică) sunt cele mai importante pentru această zonă.

Ihtiofauna Dunării prezintă de asemenea importanţă.

Din informaţiile obţinute de la pescarii sportivi şi autorităţile române de resort, în

sectorul românesc al Dunării din zona Corabia sunt prezente 14 specii de peşti.

Alte studii au identificat 34 specii de peşti din care majoritatea în Dunăre, restul în

bălţile şi iazurile riverane.

Dintre speciile de peşti ce populează Dunărea pot fi menţionate crapul, somnul,

plătica, etc.

După cum s-a menţionat la începutul acestui capitol, obiectivul analizat, respectiv

portul Corabia, ce ocupă o suprafaţă de cca. 8 ha şi un sector din malul Dunării de

cca. 1 km, constituie o zonă improprie din punct de vedere al conservării

biodiversităţii.




72



Numărul mic de exemplare ale speciilor faunistice din amplasament şi din

vecinătatea acestuia se explică prin caracterul de intravilan al terenului şi prin

puternică activitate antropică a zonei.

Cea mai mare suprafata ocupata de proiectul vizat este ocupata de terenuri puternic

antropizate, dar care se afla la limita urmatoarelor situri Natura 2000:

ROSCI 0044 Corabia Turnu Magurele si,

ROSPA 0024 Confluenta Olt-Dunare,

situri care se suprapun.

Din figurile prezentate mai jos, se observa ca limitele amplasamentului

lucrarilor se gaseste la limita nordica a celor doua arii protejate la distanțe

cuprinse între 1,7m si 60m.




73



Fig. 17 Amplasamentul lucrarilor in raport cu ariile protejate Natura 2000

ROSCI 0044 Corabia Turnu Magurele si ROSPA 0024 Confluenta Olt-Dunare




74



Fig. 18 Amplasamentul lucrarilor in raport cu ROSCI 0044 Corabia Turnu Magurele si ROSPA 0024 Confluenta

Olt-Dunar




75



II.2. Detalii descriptive ale ariilor naturale protejate intersectate de proiect si

speciilor pentru care au fost declarate aceste arii

ROSCI0044 Corabia Turnu Magurele

Situl a fost desemnat prin Ordinul 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea

regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte

integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania cu modificările

ulterioare aprobate prin ORD. 2387/29.11.2011

Conform Formularului Standard Natura 2000 al ROSCI0044 Corabia Turnu

Magurele situl prezinta urmatoarele caracteristici:

Suprafata: suprafata de 9256 ha

Coordonate: Latitudine N 43º 43' 47' Longitudine E 24º 40' 51''

Suprafata acestuia se incadreaza în regiunea biogeografica Continentala.

Calitate si importanta:

În acest sector inferior al Dunarii,habitatele ramase în stare naturala si seminaturala în

urma transformarilor ce au avut loc în ultimii 20 de ani în lunca Dunarii sunt padurile

de esenta moale,aceste zavoaie de salcie si plop, cu o importanta ecologica deosebita,

reprezentând totodata habitate de interes comunitar(cod Natura 2000 - 92A0).Acestea

sunt interdependente de regimul hidrologic al fluviului si îsi pastreaza functiile bio-

geochimice si ecologice, totodata prezentând o importanta din punct de vedere al

biodiversitatii,mai ales avifaunistic fiind zona de cuibarit a multor specii de pasari de

interes comunitar, ce se regasesc în anexa I a Directivei Pasari: ciocântors

(Recurvirostra avosetta), piciorongul (Himantopus himantopus), chira de balta

(Sterna hirundo),chira mica( Sterna albifrons),stârcul de noapte(Nycticorax




76



nycticorax),stârcul galben(Ardeola ralloides), egreta mica (Egretta garzetta), egreta

mare (Egretta alba), lopatarul (Platalea leucorodia).

Vulnerabilitatea sitului:

Acest sit având o importanta avifaunistica poate fi vulnerabil datorita activitatii de

vânatoare efectuate în zona, braconajului,care conduc la un deranj al speciilor de

pasari în perioada cuibaritului. Pasunatul si defrisarea pot duce la distrugerea

habitatelor naturale de interes comunitar întâlnite în zona.

- Desemnarea sitului: În urma propunerii de catre Institutul de Cercetare-

Dezvoltare Delta Dunarii, Tulcea,acest sit a obtinut avizul favorabil al

Academiei Române-Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor

Naturii(nr.1114/CJ/02.05.2006) privind declararea sa ca rezervatie naturala.

- Activitatile antropice in interiorul sitului sunt reprezentate de pasunat,

inundatii, braconaj, otravire capcane, vânatoare, pescuit sportiv, iar în jurul

sitului cultivare, vânatoare, drumuri, drumuri auto,pasunat, zone urbanizate,

porturi, navigatie.

- Organismul responsabil pentru managementul sitului: Responsabilitatea

managementului revine Asociatiei Echilibru Bucuresti

- Planuri de management ale sitului: NU exista plan de management.

Tipuri de habitate si specii din anexa Directivei Consilului 92/43CEE enumerate în

Formularul Standard al sitului si evaluarea in ceea ce priveste prezenta acestora in

zona proiectului (Tabelul 9):




77



Cod Denumire

habitat

Date bio ecologice

Identificarea habitatului in

perimetrul proiectului de

investitii

6440 Pajisti aluviale

din Cnidion

dubii

-reprezentare 1% din suprafata sitului

-starea de conservare buna

Pajisti aluviale cu regim natural de inundare apartinând

aliantei Cnidion dubii, în conditii climatice continentale pâna

la subcontinentale.

Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia,

Scutellaria hastifolia, Allium angulosum, Gratifolia

officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum.

Habitate românesti corespondente R3712, R3715, R3716

Asociatii Vegetale Poëtum pratensis Ravarut et al. 1956;

Ranunculo repentis Alopecuretum ratensis Ellmauer 1933;

Agrostio-Festucetum pratensis Soó 1949; Agrostietum

stoloniferae (Ujvárosi 1941) Burduja et al. 1956; Poëtum

Habitatul nu corespunde zonei

descrise din perimetrul

portului

Investitia nu are impact

asupra acestui tip de habitat .

Impactul direct si indirect

prognozat este zero.




78



silvicolae Buia et al. 1959; Alopecuretum ventricosi

Turenschi 1966; Agrostio- Deschampsietum caespitosae

Ujvárosi 1947; Cirsio cani-Festucetum pratensis Májovsky

ex Ruzicková 1975.

Precizari: Literatura de specialitate din tara noastra nu

consemneaza nici o asociatie din al. Cnidion dubii (în sens

strict) si nici una dintre asociatiile descrise în Europa centrala

nu se regasesc în România. Habitatul 6440 a fost luat în

considerare, ca tip de statiune, dar cu asociatiile prezente la

noi, încadrate în Agrostion stoloniferae.

91E0

*

Paduri aluviale

cu Alnus

glutinosa si

Fraxinus

excelsior (Alno-

Padion, Alnion

incanae)

-reprezentare 0,1% din suprafata sitului


Paduri de lunca de Fraxinus excelsior si Alnus glutinosa ale

cursurilor de apa din zona de câmpie si etajul colinar ai

Europei temperate si boreale (Alno-Padion) si galerii

arborescente formate din exemplare înalte de Salix alba, S.

fragilis si Populus nigra de-a lungul râurilor medio-europene,

în etajul submontan, colinar si zona de câmpie (Salicion



portului








79



albae). Toate tipurile apar pe soluri grele (în general bogate

în depozite aluviale), inundate periodic de cresterea nivelului

râului cel putin o data pe an, însa altfel bine drenate si aerate

în perioada în care debitul apei este scazut. Stratul ierbos

include întotdeauna numeroase specii de talie mare

(Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris, Cardamine spp.,

Rumex sanguineus, Carex spp., Cirsium oleraceum) si poate

contine diverse geofite vernale, precum Ranunculus ficaria,

Anemone nemorosa, A. ranunculoides, Corydalis solida.

Acest habitat include mai multe subtipuri: paduri de frasin si

anin ale izvoarelor si râurilor aferente (Carici remotae-

Fraxinetum)s paduri de frasin si anin ale râurilor cu curgere

rapida ( Stellario-Alnetum glutinosae)s paduri de frasin si

anin ale râurilor cu curgere lenta (Pruno-Fraxinetum, Ulmo-

Fraxinetum)s galerii montane de anin alb (Calamagrosti

variae-Alnetum incanae )s galerii submontane de anin alb

(Equiseto hyemalis-Alnetum incanae )s paduri-galerii de

salcie alba (Salicion albae).

Plante: stratul arborescent - Alnus glutinosa, Alnus incana,




80



Fraxinus excelsiors Populus nigra, Salix alba, S. fragiliss

Ulmus glabras stratul ierbos – Angelica sylvestris,

Cardamine amara, C. pratensis, Carex acutiformis, C.

pendula, C. remota, C. strigosa, C. sylvatica, Cirsium

oleraceum, Equisetum telmateia, Equisetum spp., Filipendula

ulmaria, Geranium sylvaticum, Geum rivale, Lycopus

europaeus, Lysimachia nemorum, Rumex sanguineus,

Stellaria nemorum, Urtica dioica.

3) Majoritatea acestor paduri se afla în contact cu pajisti

umede sau cu paduri de ravene (Tilio-Acerion). Poate fi

observata uneori o succesiune catre Carpinion a frasinetelor.

Corespondente românesti: R4401, R4402, R4405, R4407,

R4408

91F0 Paduri ripariene

mixte cu

Quercus robur,

Ulmus laevis,

Fraxinus



Sunt Paduri din specii cu lemn de esenta tare situate în albia

majora a râurilor, expuse regulat inundatiilor în perioda

cresterii nivelului apei, sau în zone joase, expuse inundatiilor



portului






81



excelsior sau

Fraxinus

angustifolia, din

lungul

marilor râuri

(Ulmenion

minoris)

provocate de înaltarea apei freatice. Aceste paduri se

dezvolta pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine

drenat între inundatiisau poate ramâne ud. Ca urm re a

regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante

apartin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul

este bine dezvoltat.

Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra,

Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus nigra, P.

canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus,

Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus

communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corydalis

solida, Gagea lutea, Ribes rubrum.

Aceste paduri formeaza mozaicuri cu paduri pioniere sau

climax din specii cu lemn de esenta moale, în zonele joase

ale luncilor râurilors ele se pot dezvolta si din paduri aluviale

de specii cu lemn de esenta tare. Acest tip de habitat apare

adesea în conjunctie cu paduri de anin si frasin.

Corespondente romanesti: R4404, R4409, R4410, R4411






82



92A0 Zavoaie cu

Salix alba si

Populus alba



Paduri de lunca (zavoaie) din bazinul mediteranean dominate

de Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie înrudite cu

acestea (44.141). Paduri de lunca multistratificate

mediteraneene si central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus

spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp.,

Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F.

pallisiae, liane.

Speciile de plop de talie mare domina de obicei

coronamentul prin înaltimea lor; acestia pot fi absenti sau rari

în anumite grupari vegetale, care sunt atunci dominate de

specii din genurile enumerate mai sus.

Plante: Salix alba, Populus alba.

Evident, tipurile 91E0 si 92A0 se suprapun partial, datorita

mentionarii comunitatilor de salcie alba în definitia ambelor

habitate. Pentru a înlatura orice confuzie, s-au inclus în acest

habitat numai padurile de plop alb, pure sau amestecate cu



portului








83



salcie alba, care se dezvolta pe soluri aluviale mai evoluate si

prezinta un cortegiu mai numeros de specii. Dintre acestea se

remarca ca diferentiale Fraxinus angustifolia, Vitis vinifera

subsp. sylvestris, Galium rubioides si unele transgresive din

clasele Querco-Fagetea si Quercetea pubescentis, precum

Ulmus laevis, U. minor, Acer campestre, Brachypodium

sylvaticum, Asparagus verticillatus, A. tenuifolius, A.

officinalis.

Corespondente românesti: R4406

3140

Ape puternic

oligomezotrofe

cu vegetatie

bentonica de

specii de Chara

-reprezentare 0,01% din suprafata sitului

-starea de conservare medie sau redusa

Lacuri si balti destul de bogate în baze dizolvate (pH adesea

6-7) sau cu ape majoritar albastre-verzui, foarte limpezi, cu

continut sarac (catre moderat) de nutrienti, bogate în baze

(pH adesea >7.5) (21.15). Fundul acestor ape nepoluate este

acoperit cu carofite, Chara si Nitella, covoare de alge. În

regiunea boreala acest tip de habitat include mici balti

turboase („gyttja‟) oligomezotrofe bogate în calciu, cu un


descrise pentru realizarea

investitiei.








84



covor dens de Chara, adesea înconjurate dediverse mlastini

eutrofe si turbarii cu pin silvestru.

Plante: Chara spp., Nitella spp.

Corespondente românesti: R2201

Asociatii Vegetale Nitelletum gracilis Coriolan 1957;

Charetum braunii Coriolan 1957; Tolypelletum proliferae

Krause 1969; Lychnothamnetum barbati Ionescu- Teculescu

1967.




85



Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE cuprinse în formularul standard al sitului si

evaluarea privind posibila prezenta în zona supusa

investitiei:

Spermophilus citellus – Popândaul

Statut: specie vulnerabila

Biotop: pe izlazurile din zonele de de stepa, de regula pe

dealuri, cu foarte buna drenare a apei din precipitatii

Raspândirea în România: Plenita, Negoiesti, Marotin

Valea Amaradiei (Dolj), Constanta (Constanta), Slobozia

(Giurgiu), Pantelimon (Ilfov), Poponete – Târgusorul

Nou (Prahova), Râmnicul sarat (Buzau)s Turnu Magurele

Arsache (Teleorman),Timisoara (Timis)s Baicoi, Tintea

si Paulesti (Prahova)s Babadag si Tulcea; zonele de stepa

din Moldovas în Ardeal si Banat, de-a lungul marilor

râuri: Somesul, Crisul, Muresul si Timisul; localitatile

Ghiorc, Siria-Pâncota (Arad); Cârlig – Iasi si Horodistea – Darabanis Valea lui

David – Iasis Steobareni – Vaslui si Gugesti – Husis Babadag,

Câmpia aluvionara a Dunarii si Platoul meridional al Dobrogeis Hagieni din

Dobrogeas Sinesti – Ialomita, Lunca si Frumoasa Teleorman si Clejani-Giurgiu.

Efectiv: Aproximativ 15000 indivizi

Reproducerea: Împerecherea martie sau aprilie, imediat dupa hibernare; gestatia:

30 de zile; 4-6 pui la nastere, maturitatea sexuala: la un an longevitatea este

diferita, femelele 10-11 ani, masculii 5-6 ani.

Cauzele modificarii numarului: Cresterea presiunii antropice a condus la

deteriorarea habitatului acestei specii.




86



Masuri de protectie: Protejata prin legea 13 din 1993 prin care România ractifica

Conventia de la Berna, prin Directiva Europeana 92-43-EEC, Natura 2000, OUG

57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,

a florei si faunei salbatice.

Ca masuri de protectie sunt necesare pastrarea izlazurilor cu populatii de

Spermophilus citellus. Respectarea legislatiei în vigoare.

Relevanta ROSCI0044 Corabia – Turnu Magurele pentru specie:

În arealul ROSCI0044 Corabia – Turnu Magurele specia este prezenta de-a lungul

întregului an, marimea si densitatea relativa a populatiei speciei în sit în raport cu

cu populatia la nivel national este raportata la 2_p>0%, conservarea trasaturilor

habitatului importante pentru existenta speciei este considerata buna, iar din punct

de vedere al izolarii populatiei în sit în raport cu aria de raspândire normala a

speciei s-a apreciat ca populatia este neizolata cu arie extinsa de raspândire.

Aprecierea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei este Buna.

Prezenta speciei in zona supusa investitiei: In zona portului unde se vor executa

lucrarile de reabilitare habitatul nu este corespunzator speciei. Zona este mult

antropizata, betonata specia neputând sa-si desfasoare activitatea conditiilor date.

Se estimeaza ca exemplarele de Spermophilus citellus prezente in interiorul sitului

nu vor fi afectate de implementarea proiectului.

Specii de amfibieni si reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE cuprinse în formularul standard al sitului si evaluarea privind posibila

prezenta în zona supusa investitiei:

Pe baza informatiilor furnizate de formularul standard se constata ca speciile de

amfibieni prezente în situl Corabia –

Turnu Magurele sunt Bombina bombina (cod 1188) si respectiv Triturus

dobrogicus (cod 1993)




87



Bombina bombina – buhai de balta

Statut: specie aproape amenintata

Biotop: În si pe lânga bazinele statatoare mari sau

mici, permanente sau temporare (lacuri, balti, cursuri

line de apa, baltoace, santuri cu apa, iazuri etc) în

care se reproduce. Prefera bazinele putin adânci sau

marginile lacurilor mai mari si în afara perioadei de

reproducere traieste pe uscat. Suporta si habitatele

antropizate (santuri, bazine arificiale) în afara perioadei de reproducere poate

ramâne în apa sau iesi pe uscat. Se întâlneste de la 0 la 400 m altitudine. Spre

limita superioara a distributiei sale altitudinale se întâlneste cu specia Bomina

variegata, cu care poate hibrida ocazional (de ex. în Podisul Transilvaniei).

Raspândirea în România: În cea mai mare parte a tarii, la altitudini sub 400m.

Efectivul: Probabil, sute de mii.

Reproducerea: Perioada de reproducere este din martie-aprilie pâna în august.

Cauzele modificarii numerice: În primul rând deteriorarea habitatelor. Drenarea

sau poluarea (agricola, industrial sau menajera) a lacurilor si baltilor unde se

reproduce specia au un impact grav asupra populatiilor. Folosirea pesticidelor în

agricultura si silvicultura afecteaza în mod direct aceasta specie prin vecinatatea

primejdioasa a terenurilor agricole fata de biotopii ei.

Masuri de protectie: Protejata prin legea 13 din 1993 prin care România ractifica

Conventia de la Berna, prin Directiva Europeana 92-43-EEC, Natura 2000,

OUG57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei si faunei salbatice. Prezenta în mai multe arii protejate.





88



Specia este comuna, prezenta de-a lungul întregului an în arealul ROSCI Corabia –

Turnu Magurele marimea si densitatea relativa a populatiei speciei în sit în raport

cu populatia la nivel national este raportata la 2 _ p > 0%, conservarea trasaturilor



speciei s-a apreciat ca populatia este neizolata cu arie extinsa de raspândire.

Aprecierea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei – Valoare buna.

Prezenta speciei in zona supusa investitiei si estimarea impactului: Habitatul

prezent în jurul zonei supuse investitiei corespunde cerintelor ecologice in care se

dezvolta Bombina Bombina, însa populatii ale acestei specii nu sunt restrânse strict

pe zona investitiei, prin urmare investitia nu are impact asupra populatiei speciei.

In cazul unor precipitatii bogate prin formarea de baltoace sau santuri cu apa specia

poate depune ponta in astfel de locuri. Inainte de inceperea lucrarilor se recomanda

a se verifica terenul aferent lucrarilor, iar pe perioada lucrarilor se recomanda

evitarea formarii de santuri artificiale cu apa unde specia poate depune ponta.

Se estimeaza ca prin investitia propusa nu va exista impact semnificativ asupra

acestei specii.

Tritonul dobrogean (Triturus dobrogicus) – cod 1993

Statut: specie periclitata

Biotop: În vecinatatea unor bazine statatoare mai

mari, cu

vegetatie bogata (lacuri, balti, cursuri line de

apa), în care se reproduce. În Delta se gaseste în

lacuri, canale, brate cu curs lin. Prefera ca în

jurul apelor sa existe posibilitati ample de

adapostire (stuf, paparis, arbori, tufisuri etc.); în delta în loc sa “iasa la uscat”

adesea se adaposteste sub stuf, în plaur sau mâl. Este raspânditi în lungul Dunarii,




89



în zona inundabila, si în Delta; în lacul Babadag; la Periteasca, în lacurile de tip

“zaton” dintre sirurile de dune maritime între mare si lacul Razim; pe Tisa în

Maramures; pe bega în banat; pe Arges si Buzau în Câmpia Româna; în câmpia de

Vest. Ca si efectiv, numara probabil, zeci de mii. Se reproduce în perioada

februarie-martie.

Cauzele modificarii numerice: În primul rând deteriorarea habitatului.

Distrugerea habitatului din lunca inundabila pentru extinderea suprafetei cultivate a

dus la disparitia a numeroase populatii ale aceste specii; în delta, operatiile de

amenajare în scopuri agricole sau piscicole au avut de asemenea un impact negativ.

Poluarea masiva a bazinului Dunarii (scurgeri industriale si fecaloi-menajere,

pesticide si îngrasaminte agricole) este un factor care ameninta specia.


Specia este comuna, prezenta de-a lungul întregului an în arealul ROSCI Corabia –

Turnu Magurele marimea si densitatea relativa a populatiei speciei în sit în raport

cu populatia la nivel national este raportata la 2 _ p > 0%, conservarea trasaturilor



speciei s-a apreciat ca populatia este neizolata dar la limita ariei de distributie.

Aprecierea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei – Valoare buna.

Prezenta speciei in zona supusa investitiei si estimarea impactului: Habitatul

prezent în jurul zonei supuse investitiei nu corespunde cerintelor ecologice in care

se dezvolta Triturus dobrogicus, populatii ale acestei specii nu sunt restrânse strict

pe zona investitiei, prin urmare investitia nu are impact asupra populatiei speciei.

Se estimeaza ca investitia propusa nu va avea impact asupra acestei specii.

Specii de pesti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE cuprinse

în formularul standard al sitului si evaluarea privind posibila prezenta în zona

supusa investitiei:




90



Pe baza informatiilor furnizate de formularul standard se constata ca speciile de

pesti prezente în situl Corabia – Turnu Magurele sunt Cobitis taenia (cod 1149),

Gymnocephalus schraetzer (cod 1157) Misgurnus fossilis (cod 1145), Rhodeus

sericeus amarus (cod 1134), Alosa immaculata (cod 4125), Zingel zingel (cod

1159), Gobio albipinnatus (cod 1124), Pelecus cultratus (cod 2522), Zingel streber

(cod 1160), Aspius aspius (cod 1130), Gobio kessleri (cod 2511) si respectiv

Gymnocephalus baloni (cod 2555).

Ca marime si densitate a populatiei speciilor prezente în sit în raport cu populatiile

prezente pe teritoriul

national, speciile de pesti din situl Corabia – Turnu Magurele se încadreaza în

majoritate în categoria „C” 2 _ p > 0%, exceptie facând speciile Zingel streber,

Zingel zingel si respectiv Aspius aspius care se încadreaza în categoria „B” 15 _ p

> 2%.

În ceea ce priveste gradul de conservare a speciilor, acestea se încadreaza în

categoria „B” – conservare buna.

Gradul de izolare a populatiei prezente în sit fata de aria de raspândire normala a

speciei este în majoritate „C” – populatie neinzolata cu o arie de raspândire

extinsa, exceptie facând speciile Gymnocephalus schraetzer, Alosa pontica si

respectiv Gymnocephalus baloni care se încadreaza în categoria „B” – populatie

ne-izolata dar la limita ariei de distibutie.

În ceea ce priveste evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei

respective, speciile de pesti ce apartin acestui sit se încadreaza la „B” – valoare

buna.

În continuare se vor prezenta speciile de pesti rezidente pe teritoriul arealului

ROSCI0044 Corabia – Turnu Magurele precum si aprecierile situatiei populatiei

în sit, a conservarii trasaturilor habitatului importante pentru existenta speciei, a




91



izolarii populatiei în sit în raport cu aria de raspândire normala si al aprecierii

globale a valorii sitului pentru conservarea speciei.

Cobitis taenia (Zvârluga) – cod Natura 2000 1149

Descriere si identificare: Înaltimea maxima

reprezinta 11,6 – 18,4% din lungimea corpului fara

caudala, grosimea 55-78 din înaltime. Profilele

dorsal si ventral aproape orizontale. Spinul

suborbitar este situat înaintea si sub jumatatea

anterioara a ochiului, cele doua ramuri lungi.

Cele doua jumatati ale buzei inferioare sunt subdivizate de câteva brazde, în

general putin adânci, în câte 3-4 lobi.

Corpul este comprimat lateral. Fondul este alb – galbui. Petele dorsale sunt mici,

dreptunghiulare sau rotunjite, apropiate si în numar variabil (13- 24). Pigmentatia

laterala a corpului consta din 4 zone. Capul are pete marunte si o dunga oblica, de

la ceafa pâna la gura. Femelele pot atinge 11,5 cm lungime iar masculii 9,3 cm.

Habitat. Traieste în ape lent curgatoare, cu fund nisipos, argilos, mâlos, mai rar

pietros cât si în ape statatoare, evitând însa în general pe cele cu mult mâl; în balti

se întâlneste mai ales pe fund tare, nisipos sau argilos.

Ecologie si comportament. Adesea se îngroapa complet în mâl sau nisip: dupa

hrana umbla mai mult noaptea. Pestele scos din apa scoate un sunet perticular.

Suplineste într-o oarecare masura lipsa de oxigen din apa cu respiratia intestinala.

Reproducerea are loc din luna aprilie pâna în luna iunie, atât în apa statatoare cât si

curgatoare; icrele sunt adezive. Hrana consta din nevertebrate si alge.

Specia este protejata prin Conventia de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate

(Anexa 2), Lista rosie IUCN, OUG 57/2007.

Gymnocephalus schraetzer (Raspar) – cod Natura 2000 1157




92




Raspândire: Dunarea de la intrarea în tara pâna la

varsare si cursul inferior al râurilor: Somes, cele trei

Crisuri, Siret, Prut, Mures, Bega. Ocazional este

întâlnit în partile îndulcite ale marii în fata gurilor

Dunarii si în unele balti ale fostei lunci inundabile a Dunarii.

Biotop: fluviul Dunarea si râurile de ses, având curent slab, fund nisipos sau

argilos, evita faciesul mâlos.

Efectiv: zecii de mii.

Cauzele modificarii numerice: poluarea apei. Specia s-a dovedit mai sensibila la

deteriorarea calitatii apei decât ceilalti pesti reofili. Nu mai are conditii prielnice de

viata în portiunile de râu transformate în lacuri de alimentare, nici în rârurile al

caror debit a scazut ca urmare a captarii apei.

Misgurnus fossilis (Tipar) – cod Natura 2000 1145

Descriere si identificare: Corpul alungit si

gros, de înaltime aproape uniforma; înaltimea

maxima reprezinta 11,5 - 14,3% din lungimea

corpului (fara caudala), iar grosimea 61 - 81%

din înaltime. Profilul dorsal si cel ventral

aproape orizontale. Capul gros, slab

comprimat lateral, lungimea lui reprezinta

15,8 - 18,4% din cea a corpului. Capul este

cafeniu deschis cu pete mici întunecate.

Înotatoarele sunt fumurii cu pete întunecate.

Habitat: Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent curgatoare, raspândita în

balti pâna în zona de coline mai rara în râurile de ses. În râuri se localizeaza în

portiunile mâloase si în bratele laterale. Prefera substratul mâlos si cu vegetatie.




93



Distributie si ocurenta: Tiparul are o raspândire relativ întinsa pe teritoriul

României.

Ecologie si comportament: Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent

curgatoare, raspândita în balti pâna în zona de coline mai rara în râurile de ses. În

râuri se localizeaza în portiunile mâloase si în bratele laterale. Prefera substratul

mâlos si cu vegetatie. Având posibilitatea respiratiei aeriene (intestinala) este

foarte rezistenta la lipsa de oxigen în apa. În caz de secare a apei în care traieste

rezista mult timp în mâl; se înfunda în mâl si iarna sau în perioadele cu temperaturi

ridicate. Nu întreprinde migratii propriuzise; primavara: epoca de reproducere) este

mult mai mobil decât în restul anului. Când este scos din apa scoate un sunet

caracteristic. Este o specie sensibila la schimbarile de presiune atmosferica;

înaintea furtunilor urca la suprafata apei. Perioada de reproducere dureaza din luna

martie pâna în luna iunie; femela depune 10000 – 150000 boabe de icre, pe

vegetatia acvatica. Icrele sunt lipicioase, aderând la vegetatie. Hrana consta din

detritus organic, vegetatie acvatica, crustacee, larve de insecte, moluste

Rhodeus sericeus amarus (Boarta) – cod Natura 2000 1134

Descriere si identificare: Corpul înalt si

puternic comprimat lateral, înaltimea

maxima formeaza 31-42% din lungimea

corpului fara caudala, iar grosimea 34-

45% din înaltime. Spinarea înaintea

dorsalei este slab comprimata lateral;

spinarea în urma dorsalei si abdomenului

sunt rotunjite. Profilul dorsal este convex,

urcând puternic de la vârful botului pâna

la insertia dorsalei; în urma dorsalei

profilul coboara puternic. Profilul ventral este asemanator celui dorsal. Capul este

comprimat lateral, lungimea sa reprezinta 19,5 - 27% din cea a capului.




94



Dimensiunile obisnuite ale adultilor variaza între 31 si 60 mm lungime fara

caudala si 38 - 72 mm lungime totala, talia maxima fiind de 78 mm.

Habitat: Traieste exclusiv în ape dulci. Prefera apele statatoare sau încete, de

aceea în râuri se întâlneste mai ales în bratele laterale, dar este destul de frecvent si

în plin curent, pâna aproape de zona montana a râurilor.

Distributie si ocurenta: Boarta are o raspândire relativ mare pe teritoriul

României.

Ecologie si comportament: Boarta este o specie care traieste exclusiv în ape dulci.

Prefera apele statatoare sau încete, de aceea în râuri se întâlneste mai ales în bratele

laterale, dar este destul de frecvent si în plin curent, pâna aproape de zona montana

a râurilor. Raspândirea acestei specii este strâns legata de prezenta

lamelibranhiatelor Unio sau Anodonta. Nu întreprinde migratii. Reproducerea are

loc de la sfârsitul lunii aprilie pâna în luna august. Reproducerea are loc în portii,

fiecare femela depunând icrele de mai multe ori în decursul unui sezon. Icrele sunt

depuse în cavitatea branhiala a lamelibranhiatelor din genurile Unio si Anodont

Alosa immaculata (Scrumbie de Dunare) – cod 4125

Scrumbia de Dunare are o lungime de

aproximativ 30-45 cm si la vârsta de 7-

8 ani are 1 kg. Are lungimea botului

mai mare decât diametrul ochiului.

Pleoapa adipoasa este foarte bine

dezvoltata la scrumbia de Dunare. Gura

o are cu dinti dezvoltati pe falci, limba

si vomer. Dorsal are culoarea verde-albastru, având flancuri argintii cu luciu viu; si

o pata postoperculara slab marcata. Scrumbia de Dunare este o specie pelagica,

endemica, de origine marina, anadroma, care traieste în cârduri în mare. În Dunare

intra prin martie pentru depunerea icrelor; apoi, prin mai se reîntoarce în mare,

îndreptându-se catrelarg, la adânc. Se h raneste cu guvizi, staveizi, hamsii, aterne,




95



uve si crustacei marini, miside, gamaride, creveti. E steraspândita si comuna, în

lungul litoralului românesc primavara si toamna.

Zingel zingel (Pietrar) – cod Natura 2000 1159


Raspândire: Dunare, inclusiv bratele Deltei si râurile Somesul Mare, Somel cele

teri Crisuri, Mures, Bega, Timis, Olt, Siret, Prut.

Descriere si identificare: Corpul este alungit, fusiform; înaltimea maxima a

acestuia reprezinta 9-15% din lungimea totala a corpului. Profilul dorsal al

corpului urca lin, uniform si rectiliniu de la vârful botului pâna la insertia primei

dorsale. Profilul ventral este aproape plan. Capul este turtit dorsoventral, mult mai

lat decât înalt, privit de sus este triunghiular. Botul este obtuz, lat în partea

posterioara, îngust în cea anterioara. Gura este inferioara, semiluna, mica, slab

protractila. Fata ventral este alba, înotatoare incolore. Poate atinge 18 cm lungime

totala.

Habitat. Traieste în Dunare si râurile de deal si ses, exclusive în locurile cu curent,

pe fund de pietris, nisip sau argila.

Ecologie si comportament. Este o specie solitara, nu se grupeaza în cârduri. Sta

linistit pe fundul apei, cu capul în amonte; când este deranjat, se deplaseaza o

distanta scurta si se opreste. Este întâlnit atât în apa mica (35-40 cm) cât si în

adâncuri. Reproducerea are loc primavara, din martie pâna în mai. Icrele sunt

depuse pe pietre sau pe crengi. Icrele sunt mari. Se hraneste cu insecte acvatice,

amfipode, viermi, icre si puiet de peste.

Gobio albipinnatus (Porcusor de ses) – cod Natura 2000 1124

Descriere: Talia mica pâna la mijlocie.

Lungimea totala maxima pâna la 12 cm.

Spinarea si abdomenul rotunjite. Capul




96



mai mult sau mai putin comprimat lateral. Buzele subtiri, nepapiloase. O pereche

de mustati. Solzi persistenti. Fata dorsala a corpului, pâna la insertia dorsalei,

comple acoperita cu solzi. Solzii de pe baza analei nu sunt latiti. Spinii branhiali

scurti si distantati. Dintii faringieni dispusi pe doua rânduri, încârligati la vârf si

nezimtati. 7 exceptional 8 radii divizate în dorsala. Ochii mari, aproape egali cu

spetiul interorbitar. Corpul relativ înalt si comprimat lateral; pedunculul caudal mai

înalt decât gros. 4 solzi între linia laterala si ventrale. Fata superioara este galbuie-

cenusie deschis, fata dorsala a capului cenusie închis, cu pete si dungi mai

întunecate. Pe laturi 7-8, rar 6 sau pâna la 12 pete rotunde.

Habitat: Traieste în Dunare si în cursul inferior al râurilor de ses cu substrat de

nisip fin sau argila. Prefera locuri cu apa ceva mai adânca si curent slab. Evita

sectoarele cu apa mai rapida sau statatoare si fund mâlos.

Distributie si ocurenta: Porcusorul de ses are o raspândire sub media speciilor de

pe teritoriul României.

Populatie: Nu exista studii populationale pe regiuni intinse astfel incat sa fie

posibila o aproximare statistica relevanta a dimensiunilor populatiilor acestei

specii.

Ecologie si comportament: Traieste în Dunare si în cursul inferior al râurilor de

ses cu substrat de nisip fin sau argila. Prefera locuri cu apa ceva mai adânca si

curent slab. Evita sectoarele cu apa mai rapida sau statatoare si fund mâlos.

Traieste mai mult solitar, uneori în cârduri mici. Se hraneste doar cu fauna

bentonica, în special diatomee, efemeroptere, etc. Reproducerea are loc în perioada

mai si iunie.

Pelecus cultratus (Sabita) – cod Natura 2000 2522

Descriere: Corpul alungit, mult

comprimat lateral; înaltimea maxima

reprezinta 21 - 27% din lungimea




97



corpului fara caudala, iar grosimea 35 - 47% din înaltime. O carena ventrala foarte

ascutita, lipsita de solzi, se întinde de sub operculi pâna la anala. Fata superioara

are un colorit albastru închis sau verde-albastruie cu luciu metalic puternic,

flancurile argintii stralucitoare, fata ventral alba, pectoralele, dorsala si caudala

cenusii, celelalte înotatoare galbui. În mod obisnuit atinge lungimea de 25 – 35 cm,

maximum 50 cm si peste 1 kg.

Habitat: Traieste în fluvii si râuri de ses, precum si în multe lacuri mari interioare;

frecvent si în limanurile si lacurile litorale, precum si în partile îndulcite ale

marilor.

Ecologie si comportament: Este o specie foarte buna înotatoare. Traieste în fluvii

si râuri de ses, precum si în multe lacuri mari interioare; frecvent si în limanurile si

lacurile litorale, precum si în partile îndulcite ale marilor. În baltile de inundatie ale

Dunarii patrunde primavara, iar dupa reproducere se reîntoarce în Dunare; prea

putineexemplare ramân si iarna în balti. În lacul Razelm se întâlneste tot anul, deci

pare sedentar. Unele exemplare ramân în permanenta în râuri. Reproducerea are

loc în lunile aprilie – iunie

Zingel streber (Fusar mic) – cod Natura 2000 1160

Statut : specie periclitata

Raspândire: în fluviul Dunarea pe tot

parcursul sau din România. De asemenea

se mai regaseste în râurile Tisa, Iza,

Mures, Olt, etc.

Biotop: râuri de câmpie si din zona

colinara cu un curs rapid si substrat de

nisip (mai ales nisip grosier) sau prundis.

Efectiv: mii de exemplare.

Perioada de reproducere: mijlocul lunii martie sfârsitul lui mai.




98



Cauzele modificarii numerice: poluarea apei (specia este dintre cele mai sensibile

chiar la un grad redus de poluare), reducerea debitului si mai ales bararea rârurilor

în urma careua lungi sectoare de apa cu curs rapid s-au transformat în lacuri.

Aspius aspius (Avat) – cod Natura 2000 1130

La noi în tara avatul este prezent în toate

apele din zonele de deal si câmpie,

deasemenea si în baltile limitrofe

Dunarii. Considerat peste rapitor, se

hraneste cu pesti de talie mica, în special

cu obleti, dar si platica, clean, rosioara,

crustacei, insecte, viermi. Peste solitar,

înoata cu usurinta foarte rapid pe distante

scurte. Ataca pestii de talie mica la suprafata apei, în special la rasaritul si apusul

soarelui. Dusmanii lui cei mai periculosi sunt stiuca si salaul. Vâneaza si se simte

la fel

de bine în orice apa din zonele de ses mai adânci, curgatoare sau statatoare.

Lungimea obisnuita este de 30-50 cm, exceptional 75-80 cm, iar greutatea 1,5-3

kg, mai rar 4-5 kg sau chiar mai mult. Se reproduce în perioada martie-aprilie si

chiar în luna mai, în functie de temperatura apei. Icrele sunt depuse pe fundul tare,

atat în apele curgatoare, cât si în balti. Începe sa se reproduca de la vârsta de 4-5

ani. Primavara poate fi gasit în apropierea suvoaielor repezi, care aduc maruntisul

luat de curent, dar si în zonele unde apa limpede din balta se întâlneste cu cea

tulbure a râurilor. Când curentul este prea puternic prefera sa stea maiaproape de

maluri. Vara, când nivelul apelor începe sa se echilibreze, avatul îsi cauta locurile

de vânatoare pe lânga bancurile de nisip, la apa încalzita unde se aduna puietul, dar

locurile preferate ramangurile de varsare în râuri sau în Dunare, ale gârlelor si

canalelor. Rar mai poate fi gasit în balti. Toamna, pe masura ce apele se racesc,

avatul coboara spre fund, continua sa "muste", însa mai rar




99



Gobio kessleri (Porcusor de nisip) – cod Natura 2000 2511

Descriere si identificare: Corpul scund si

gros sau relative înalt si slab comprimat

lateral. Pedunculul caudal gros si cilindric,

grosimea sa în general mai mare decât

înaltimea minima. Ochii de marime foarte

variabila, în general apreciabil mai mici

decât spatiul interorbitar. Solzii laterali

totdeauna simtitor mai înalti decât lungi.

Mustatile de lungime variabila. Pieptul si istmul nu au solzi. Solzii spatelui sunt

prevazuti cu striuri epiteliale în relief.

Habitat. Traieste în cursul mijlociu al râurilor mari din partea inferioara a zonei

scobarului pâna în zona crapului; în unele râuri mici de ses traieste în zona

cleanului. Prefera portiunile de râu cu o viteza a apei de 45-65 mc/s, putin adânci

cu fund nisipos.

Ecologie si comportament. Puietul formeaza cârduri mari, care stau în apa cu

viteza mai mica de curgere. Reproducerea are loc în luna mai. Hrana consta mai

ales din diatomee, dar si din nevertebrate.

Protectie. Pe teritoriul national specia are un areal relativ întins; arealul se afla în

usoara scadere în ultimii zeci de ani. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o

specie cu vulnerabilitate scazuta/medie.

Gymnocephalus baloni (Ghibort de râu) – cod Natura 2000 2555


Raspândire: insuficient cunoscuta,

specia este si a fost confundata cu

G.cernuus. Se regaseste în Dunare, în

zona Cazanelor (înainte de crearea lacului




100



de baraj); în zona Cotu Pisicii-Galati, în bratele Deltei, în râurile Somes, Crisul

Negru, Mures, Timis, Tisovita, Berzeasca, Olt, Vedea, Ialomita.

Biotop: fluvii si râuri de ses.

Efectiv: mii de exemplare.

Cauzele modificarii numerice: deteriorarea habitatului prin construirea lacurilor

de baraj (în cadrul carora specia dispare) si poluare.

Prezenta speciilor de pesti in zona supusa investitiei si estimarea

impactului:

Conform datelor din literatura de specialitate si cerintelor ecologice ale speciilor de

pesti din situl natura 2000 ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele în zona portului

Corabia unde se desfasoara lucrarile de reabilitare pot fi prezente urmatoarelor

specii: Aspius aspius (avat), Pelecus cultratus, , Cobitis taenia, mai rar Zingel

streber.

Pot fi distruse habitatele reproductive ale avatului (Aspius aspius) în zonele unde

se executa dragajele.

Este posibila de asemenea, stanjenirea migratiei unor specii de pesti ca urmare a

perturbarii locale (nivele de zgomot ridicate, cresterea turbiditatii).

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE cuprinse în formularul standard al

sitului si evaluarea privind posibila prezenta în zona

supusa investitiei

Pe baza informatiilor furnizate de formularul standard se constata ca în situl

ROSCI Corabia – turnu Magurele exista doar o singura specie de specia de

nevertebrate si anume Theodoxus transversalis.




101



Ca marime si densitate a populatiei speciei prezente în sit în raport cu populatiile

prezente pe teritoriul national, specia de nevertebrate din situl Corabia – Turnu

Magurele majoritatea se încadreaza în categoria „B”.

În ceea ce priveste gradul de conservare a speciilor, acestea se încadreaza în

categoria “B”.


speciei este în totalitate „B” – populatie neinzolata dar la limita ariei de distributie.

În ceea ce globala a valorii sitului pentru conservarea speciei existente în situl

Corabia –Turnu Magurele, aceasta se încadreaza la „B” – valoare buna.

Theodoxus transversalis – cod Natura 2000 4064

Descriere si identificare: Cochilie mica,

semielipsoidala, cu spira foarte m ica, cenusie sau

galben-cenusie, pereti grosi, cu trei (rar patru) benzi

spirale întunecate, evidente. Apertura larg eliptica,

opercul roscat cumargini si nucleu rosu.

Habitat: Traieste în a pe curgatoare, curate si, mai

rar, în lacuri, balti sau fluvii, pe substrat pietros, nisipos sau mâlos (frecvent sub

pietrele din albie, dupa Glöer, 2002), în zone cu viteza de curgere mai redusa, dar

în toate cazurile în ape bine oxigenate.

Populatie: Nu a mai fost semnalata în România în ultimii 20 – 30 ani

Prezenta speciei în perimetrul investitiei este putin probabila.




102



ROSPA0024 Confluenta Olt-Dunare

Prin Hotarârea de Guvern nr. 971/2011, pentru modificarea si completarea HG.

1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte

integranta a retelei ecologice europene Natura 2000, a fost identificat si descris

situl de protectie avifaunistica ROSPA0024 Confluenta Olt – Dunare, amplasat

astfel:

- judetul Olt: Corabia (18%), Gârcov (35%), Giuvarasti (78%), Izbiceni (7%),

Orlea (7%);

- judetul Teleorman: Islaz (92%), Lita (25%), Lunca (10%), Segarcea – Vale

(24%), Turnu Magurele (19%).

Conform Formularului Standard Natura 2000 al ROSPA0024 Confluenta Olt-

Dunare situl prezinta urmatoarele caracteristici:

- Suprafata: 20.960 ha

- Coordonate: Latitudine N 43º 45' 36'' Longitudine E 24º 43' 54''

- Suprafata acestuia se incadreaza în regiunea biogeografica Continentala.

- Calitate si importanta:

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate.

Conform datelor avem urmatoarele categorii:

a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 17

b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 66

c) numar de specii periclitate la nivel global: 3

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:

Phalacrocorax pygmaeus, Coracias garrulus




103



Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: rate, gaste, pelicani,

lebede.

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari

de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.

Vulnerabilitatea sitului este data de: 1. Chiar la confluenta râului Olt cu fluviul

Dunarea pe malul drept se extind pajisti si culturi agricole unde a fost constatata

practicarea pasunatului. 2. Incendierea ilegala a stufarisului si în general a

vegetatiei uscate, se produce anual pe suprafete variabile,intensitatea actuala fiind

slaba. 3. Pescuitul, braconajul cinegetic, penetrarea vegetatiei si realizarea unor

carari în stuf conduc la perturbarea speciilor pasarilor protejate si la fragmentarea

habitatului acestora.

- Desemnarea sitului: Suprafata aferenta judetului Teleorman din situl numit

Confluenta Olt-Dunare nu are statut legal de constituire ca arie naturala

protejata printr-un act normativ. Pentru Ostrovul Mare care face parte din

acest sit,a fost obtinut avizul favorabil cu nr.1677/16.02.2006 al Academiei

Române- Comisia Ocrotirii Monumentelor Naturii pentru declararea acestuia

ca arie de protectie speciala avifaunistica. 2 Prin HG 2151/2004 a fost

instituit regimul de arie de protectie speciala avifaunistica pentru lacul de

acumulare Izbiceni, iar pentru lacul de acumulare Frunzaru s-a obtinut avizul

favorabil cu nr 820/CJ/08.08.2005 al Academiei Romane Comisia

Monumentelor Naturii zone care fac parte din acest sitOrganismul

responsabil pentru managementul sitului:

- Responsabilitatea managementului revine Asociatiei Echilibru Bucuresti

Planuri de management ale sitului: NU exista plan de management.

Specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului

2009/147/ECE enumerate în Formularul Standard al

sitului si evaluarea in ceea ce priveste prezenta acestora

in zona proiectului




104



Nycticorax nycticorax – cod A023 (12-20 perechi în perioada de cuibarit);

Phalacrocorax pygmeus – cod A393 (350-450 perechi în perioada de

cuibarit);

Picus canus – cod A234 (6-10 perechi în perioada de cuibarit);

Platalea leucorodia– cod A034 (30-60 indivizi în perioada de pasaj);

Sterna albifrons – cod A195 (70-140 indivizi în perioada de pasaj);

Sterna hirundo – cod A193 (200-400 indivizi în perioada de pasaj);

Tringa glareola – cod A166 (500 -1000 indivizi în perioada de pasaj).

Alcedo atthis – cod A229 (4-6 perechi în perioada de cuibarit);

Burhinus oedicnemus – cod A133 (4-10 perechi în perioada de cuibarit);

Chlidonias hybridus – cod A196 (80-150 indivizi în perioada de pasaj);

Chlidonias niger – cod A197 (50-100 indivizi în perioada de pasaj);

Coracias garrulus – cod A231 (16-20 perechi în perioada de cuibarit);

Cygnus cygnus – cod A038 (1-5 indivizi în perioada de pasaj);

Dendrocopos medius – cod A238 (6-10 perechi în perioada de cuibarit);

Himantopus himantopus – cod A131 (2-10 indivizi în perioada de pasaj);

Speciile prezente în situl ROSPA0024 Confluenta Olt - Dunare, din punctul de

vedere al marimii si densitatii populatiei speciei prezente din sit în raport cu

populatiile prezente pe teritoriul national, se încadreaza în egala masura în

categoria „C” (2 _ p > 0%) si respectiv „D” (populatie nesemnificativa), exceptie

facând specia Phalacrocorax pygmeus – cod A393 care se încadreaza în categoria

„B” (15 _ p > 2%).

Gradul de conservare a trasaturilor habitatelor care sunt importante pentru speciile

respective si posibilitatile de refacere este în majoritate în categoria „B” –




105



conservare buna, exceptie facând specia Tinga glareola – cod A166 care se

încadreaza în categoria „C” – conservare medie sau redusa.


speciei este în totalitate „C” – populatie neinzolata cu o arie de raspândire extinsa.

În ceea ce priveste evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei

respective, speciile de mamifere ce apartin acestui sit se încadreaza în majoritatea

la „C” – valoare considerabila, exceptie facând specia Burhinus oedicnemus.

Nycticorax nycticorax - Stârc de noapte

Statut: Specie vulnerabila

Biotop: Prefera regiunile cu mlastini si balti de apa

dulce sau sarata. De multe ori este prezent si în

apropierea apelor încet curgatoare (râuri, canale).

Raspândirea în România: Delta dunarii, precum si

în puncte disparate în interiorul tarii, mai ales în

câmpia de vest, banat, estul si Sudul Moldovei.

Migratia si reproducerea: Oaspete de vara (în

lunile III-IX). Cuibareste în colonii mici, pe copaci

(salcie, arin), uneori cu alti stârci, în lunile IV-VI. În migratie de multe ori se

hraneste pe terenuri agricole.

Efectivul: În Europa cuibareste în numar relativ mic (60,000-120,000 perechi).

Populatia româna cu cei 8,500- 10,000 de perechi este important pe plan european.

Cauzele modificarii numarului: degradarea zonelor umede; distrugerea

arboretelor în care sunt amplasate coloniile; eventuala distrugere a ciburilor sau

puilor de catre pescari sau administratorii fermelor piscicole, datorita faptului ca

stârcul de noapte consuma frecvent puiet de peste.




106



Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera

speciei conditii de cuibarit. Posibila prezenta a speciei în perimetrul investitiei este

strict legata de cautarea hranei.

Phalacrocorax pygmeus – cormoran pitic

Statut: Specie vulnerabila.

Biotop: lacuri si balti întinse, cu vegetatie

abundenta, dar si cu arbori (salcii) ca loc de

amplasare a cuiburilor. Se hraneste pe ape

relative întinse, în ultimii an adesea în elesteele

piscicole abandonate. Iarna, stau si pe lacuri de

acumulare.

Raspândirea în România: În principal în delta

Dunarii, dar si în alte câteva puncte din lunca unor râuri, dunare, Insula Mica a

Brailei, pe Prut la Vladesti/GL sI pe baltile de la Vadeni-Mata-Cârja-Radeanu/GL,

VS. Exista un tablou al restrângerii treptate a ariei de raspândire a cormoranului

mic în România pâna în 1976.

Efectivul: 85% din efectivul ezuropean. În Delta Dunarii, cca 6 000 perechi

clocitoare, în Insula Mica a Brailei, cca. 100 perechis la Vladesti, cca 300 perechi

la Vadeni-Cârja, cca 20 perechi. În ultimii ani nu se mai constata o diminuare a

efectivelor.

Migratie si reproducere: oaspete de vara (IV-X), dar în ultimii ani se constata ca

multe exemplare ierneaza în tara, dar nu numai în Dobrogea, ci si pe unele ape

interioare, mai ales lacuri de baraj (râul olt). Cuibareste în colonii mixte cu stârci,

cormorani mari si eventual tiganusi, în lunile V-VII.

Cauzele modificarii numarului: Asanarea baltilor de pe cursul inferior al

Dunariis campaniile de combatere a pasarilor ihtiofage din anii 50-60; distrugerile

de cuziburi, chiar în ultima perioada de timps împuscarea pasarilor care se hranesc




107



în ferme piscicoles moartea prin înec a pasarilor care intra întâmplator în plasele

pescarilor s intoxicarea cu metale grele si pesticide, cu mentiunea ca DDE

determina o mai mare fragilitate a cojii oalor, prin reducerea grosimii acestora.

Masuri de protectie necesare: managementul zonelor în care se hranesc pasarile

din colonii în vederea îmbogatirii resurselor trofice, de exemplu fostele elestee

piscicole din Delta Dunarii.


speciei conditii de cuibarit. Posibila prezenta a speciei în perimetrul investitiei este

strict legata de cautarea hranei.

Picus canus - Ghionoaie sura

Habitat: specia este considerata ca una specializata

pe padurile de foioase din regiuni colinare si

muntoase, fiind prezent in special in paduri dominate

de fag sau stejar. Populatii semnificative pot cuibari

si in paduri de lunca. Pasunile impadurite pot fi

considerate ca habitat secundar pentru specie.

Indrageste mai ales fagetele in care gaseste lemn

putred, arbori morti dar si arinisurile, raristile cu

arbori cazuti.

Prezenta unor zone deschise : Poieni, dumbravi, pajisti, zone cultivate, este

importanta pentru alimentatia speciei.

Distributie : Specie cu o distributie larga in Romania, in unele zone poate fii

considerat chiar comuna.

Efectivul: populatia din Romania este apreciat a fi intre 45,000 – 60,000 de

perechi.

Reproducerea:




108



Cuibul este sapat in esenta putreda de fag ; cauta rareori alte esente de foioase.

Femela depune aici 7-9 oua din care doar 5 ajung in etapa de zbor. Specia

cuibareste doar o data pe an si in principiu nu exista ponte de substitutie decat in

cazul foarte rar al distrugerii cuiburilor.

Masuri de protectie : o specie in regresie accentuata din cauza disparitiei livezilor

si padurilor cu arbori batrani si, deci, a diminuarii resurselor de hrana.


habitat favorabil aparitiei si cuibaritului specie. Se estimeaza ca investitia nu va

avea impact asupra specie.

Platalea leucorodia – lopatar

Statut: Specie periclitata

Biotop: lacuri si balti cu stufaris des, în

apropierea unor suprafete de apa libera cu fund

mocirlos (habitat trofic)

Raspândirea în România: Delta dunarii. Colonia

care a existat în anii 80 la Dunareni, jud.

Constanta a disparut în anul 1996, ca urmare a

scurgerii apei lacului în cadrul lucrarilor de

amenajari piscicole. A disparut, de asemenea,

colonia care existase în anii 60 la Cernaghiol, com. Cerna, Jud. Tulcea. Lopatarul a

disparut înca mai demult din bazinul carpatic, unde cuibarise, în numar mic, pâna

la începutul secolului XX (Banat), iar în Crisana chiar pâna în 1960.

Efectivul: În prezent cca 600 de perechi, populatia de lopatar marcând o

semnificativa revenire dupa anii 80, când aproape disparuse din deltas maximum

10-30 perechi în afar deltei. Lopatarul niciodata nu a fost nunmeros în România.

Migratie si reproducere: Oaspete de vara (în lunile IV-IX). Cuibareste în mici

colonii, în stuf (lunile V-VII).




109



Cauzele modificarii numarului: asanarea zonelor umede. Actiuni locale precum:

incendierea stufului în perioada de

cuibarit, distrugerea cuiburilor pe alte cai, deranjarea coloniilor. Restrângerea

habitatelor trofice si reducerea accesibilitatii hranei (prin modificari de regim

hidrologic, implicit de fauna acvatica).

Masuri de protectie necesare: Conservarea ecosistemelor în care cuibaresc

lopatarii si stricta ocrotire a coloniilor.


habitat corespunzator cerintelor ecologice pentru pasajul specie. Se estimeaza ca

investitia nu va avea impact asupra speciei.

Sterna albifrons – chira mica

Habitat: Prefera tarmurile apelor dulci sau

sarate, mlastini cu vegetatie palustra. Este

prezenta în apropierea lacurilor, râurilor,

precum si în apropierea marii.

Distributie si ocurenta: Arealul de raspândire

este discontinuu, din regiunea palearctica,

pâna în sudul si sud – estul Asiei. În România

este raspândita în special în Dobrogea, în estul

Munteniei, precum si pe valea Oltului. Populatia În Europa, populatia clocitoare

este estimata la aproximativ 35.000 de perechi, cu efective foarte mari în Italia,

Spania, Ucraina si Rusia. În România sunt estimate aproximativ 400 de perechi

clocitoare în lunca Dunarii si în Dobrogea.

Ecologie si comportament; Chira mica este oaspete de vara, ce formeaza colonii

mici, monospecifice sau mixte, pe plajele nisipoase sau cu pietris, din apropierea

lacurilor sau în zonele litorale. Cuibul este amenajat într-o adâncitura a solului,

marginita cu material vegetal, pietricele sau fragmente de scoici. Femela depune 2




110



– 3 oua sub-eliptice, netede si lucioase, cu colorit pal, oliv sau crem, cu pete

întunecate de marimi diferite. Incubatia dureaza 19 – 22 de zile, fiind asigurata de

ambii parteneri. Puii sunt semi-nidifugi si pot zbura dupa 15 – 20 de zile. Se

hraneste cu pesti mici, insecte si larvede insecte, crustacee, moluste, viermi

acvatici.

Masuri de protectie: Se recomanda protejarea coloniilor de cuibarit, precum si

amplasarea unor platforme mai înalte pe suprafata apei, unde pasarile pot sa-si

amenajeze cuiburile. Masura poate fi aplicata la toate speciile de chire.

Prezenta specie în perimetrul investitiei: Plajele de nisip de pe fluvial dunarea

pot constitui habitat de pasaj pentru specie dar zgomotul si perturbarea provocata

de muncitori si utilaje vor determina ca pasarile sa se îndeparteze în

zone învecinate cu aceleasi caracteristici de habitat. Habitatele preferate de specie

au o raspîndire mare în interiorul ROSPA Confluenta Olt Dunare.

Sterna hirundo

Descriere: Chira mica, prezinta penajul

asemanator cu pescarusul, fruntea alba, crestetul

negru, cioc de culoare galben cu varful negru.

Chira de balta, are talia mai mare decat chira

mica, penaj asemanator, ciocul este rosu cu varful

negru.

Chira de mare, are talia cea mai mare (40 cm) se aseamana cu pescarusul razator,

deosebirea constand in ciocul mai lung, mai subtire si cu varful negru.Se hranesc

cu pestisori.

Reproducerea : Cuibaresc mai ales in zonele de ses, litoral in perechi izolate sau

in colonii mici. Locul predominant de clocit este Delta Dunarii.




111



Habitat: Sunt prezente pe timpul verii in toata tara in habitate acvatice, zone de

litoral. Populatii mai mari se gasesc in Delta Dunarii luncile raurilor mari.

Prezenta specie în perimetrul investitiei: Plajele de nisip de pe fluvial dunarea

pot constitui habitat de pasaj pentru specie dar zgomotul si perturbarea provocata

de muncitori si utilaje vor determina ca pasarile sa se îndeparteze în zone

învecinate cu aceleasi caracteristici de habitat. Habitatele preferate de specie au o

raspîndire mare în interiorul ROSPA Confluenta Olt Dunare.

Tringa glareola - Fluierar de mlastina

Habitat: Este o specie nordica destul de comuna în

mlastini si cu rogoz, de asemenea în padurile umede de

mesteacan din regiunile montane de pe taiga. De obici,

cuibareste pe smocuri de rogoz. Este numeros în pasaj

pe malurile mlastinoase ale lacurilor, de obicei solitar,

dar ocazional în stoluri mici.

Distributie: Nu este o specie cuibaritoare în România,

dar în timpul migratiei poate fi întâlnit oriunde pe

terenuri umede.

Populatia din România: Sunt putine date despre numarul fluierarilor de mlastina

în pasaj, este foarte greu estimarea marimii populatiei care migreaza deasupra tarii

noastre.

Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei poate conferi

specie habitat corespunzator cerintelor ecologice pentru pasajul specie. Deranjul se

poate manifesta numai la nivel de individ. Nu vor fi afectate populatii ale specie.

Se estimeaza ca investitia nu va avea impact semnificativ asupra specie având în

vedere ca este o specie mobila ce se poate retrage în zone mai linistite..

Alcedo atthis – pecarusul albastru




112



Statut: este pe cale de disparitie din cauza

poluarii mediului si distrugerea habitatului

natural, motiv pentru care in unele tari din

Uniunea Europeana este protejata de lege.

Habitat Este prezent pe teritoriul tarii noastre tot

timpul anului, pe langa ape. Când apele baltilor

îngheata, îl întâlnim în lungul pâraielor de

munte. Lânga apa unde sta si urmareste pestii, insa deobicei, prefera sa planeze

foarte aproape de nivelul apeisi se arunca cu ciocul inainte pentru a prinde hrana.

Reproducerea: Cuibareste in galerii sapate in maluri, galerii pe care le sapa

singure. Femela depune intre 4 si 6 oua albe, pe care le clocesc ambii parteneri din

aprilie pana in iunie.


habitat corespunzator cerintelor ecologice pentru cuibaritul specie. Se estimeaza ca

investitia nu va avea impact asupra speciei.

Burhinus oedicnemus – pasarea ogorului

Statut: specie periclitata

Biotop: Câmpuri aride, stepe (prefera stepa cu

Euphorbia), adesea pe sol nisipos (grinduri, dune de

nisip, litoralul marii) sau pe prundisuri (tarmuri de

ape, insule), mai rar în culturi agricole cu plante

scunde (sfecla de zahar) sau nu foarte dese (porumb, floarea soarelui).

Raspândirea în România: Cuibareste în Dobrogea, inclusive în terenurile aride

din Delta. A mai fost semnalat în perioada cuibaritului în lunca Oltului, la Strejesti

– Dragasani (obs. N. Botnariuc), lânga Mioveni (obs. N. Botnariuc) si la Turnu-

Magurele (inf. A. Bertalan + obs. N. Botnariuc). Deasemenea, lânga Dunare la

Rast/DJ si la Ciupercenii Noi/DJ.




113



Efectivul: Greu de estimat, probabil ]n jur de 200-400 perechi clocitoare, dintre

care cel putin 80% se afla in Dobrogea. Este de presupus ca efectivul speciei s-a

diminuat pe parcursul secolului 20.

Reproducerea si migratia: Oaspete de varf in lunile IV-X (cuibareste destul de

târziu, oua proapete fiing gasite, în general, în luna iunie.

Cauzele modificarii numerice: principala cauza o constituie restrângerea stepelor

(pajistilor naturale prin transformarea lor în terenuri agricole). Pasunatul ar putea fi

o cauza de distrugere a pontelor, dar în acelasi timp ea asigura un habitat potrivit

pentru pasarea ogorului, în sensul ca împiedica cresterea în înaltime a plantelor

ierboase. Irigatiile au îndepartat pasarile care cuibareau în terenurile agricole aride.

Masuri de protectie necesare: Nu se întrevad masuri care sa poata contribui la

redresarea populatiilor clocitoare. Abandonarea unor culturi agricole ar putea fi

favorabila pasarii ogorului.


habitat corespunzator cerintelor ecologice pentru cuibaritul speciei însa aceasta

poate aparea întâmplator pe dunele de nisip de pe fluviu. Se estimeaza ca investitia

nu va avea impact semnificativ asupra speciei întrucât în zona se resimte influenta

antropica iar traficul existent pe fluviu perturba mediul astfel ca prezenta speciilor

de pasari este strict legata de cautarea hranei, pentru cuibarit preferând zone retrase

si linistite.

Chlidonias hybridus – chirighita cu obrazul alb

Habitat: Cuibareste atât în delta dunarii, cât si în

zona altor balti din tara noastra.

Migratia si reproducerea: Cuiburile sunt complete

prin-iunie-iulie, fiind situate pe insule plutitoare




114



fixate, mai multe la un loc. Pontele contin 3 oua verzui cu pete întunecate. Clocesc

ambii pparinti timp de cca. 20 zile.


habitat corespunzator cerintelor ecologice pentru cuibaritul speciei. Se estimeaza

ca investitia nu va avea impact asupra speciei.

Coracias garrulous - dumbraveanca

Habitat: Prefera padurile batrâne si rare cu

arbori scorburosi din zonele de câmpie si lunca,

dar si din livezi. Populeaza si malurile lutoase,

precum si zonele cu alunecari de teren.

Distributie si ocurenta

Este raspândita în Eurasia si africa de Nord.

Ierneaza în Africa si India. În România este prezenta în numar mare în Delta

Dunarii, dar poate fi întâlnita si în padurile din lunca unor râuri mari.

Populatia: In România sunt între 4600 si 6500 de perechi clocitoare.

Ecologie si comportament

Este oaspete de vara în România. Prefera sa cuibareasca în malurile lutoase, unde

sapa galerii, în scorburi si uneori în cuiburile parasite ale altor specii de pasari.

Sezonul de reproducere începe în luna mai, când femela, depune în cuibul

necaptusit, 4 – 5 oua de culoare alba. Incubatia dureaza între 18 – 20 zile si este

asigurata de ambii parteneri. Puii nidicoli sunt hraniti de parinti, cu insecte, timp de

26 – 28 de zile, dupa care parasesc cuibul. În general, hrana dumbravencii este

formata din insecte, dar foarte rar poate consuma râme, melci si fructe.

Masuri necesare de ocrotire: Pretutindeni, cloceste într-un numar foarte mic,

aproximativ 2 – 3 perechi la 10 km. Diminuarea efectivelor se datoreaza si

distrugerii habitatelor, a locurilor de cuibarit si folosirii excesive a pesticidelor.




115




habitat favorabil aparitiei si cuibaritului speciei. Se estimeaza ca investitia nu va

avea impact asupra speciei.

Cygnus Cygnus - Lebada de iarna - Cygnus cygnus

Generalitati: O pasare foarte sfioasa si retrasa,

ocrotita prin lege.

Descriere: (145 cm). Dimensini corporale

asemanatoare cu lebada de vara, cu penajul

complet alb. Ciocul este galben cu varful negru,

fara protuberanta bazala neagra, caracteristica

lebedei de vara. Pozitia gatului este verticala si

nu in forma de S, pozitie caracteristica lebedei de

vara. Coada este scurta si bontata. In zbor, emite

un strigat characteristic.

Reproducerea: Cuibareste in extremitatea nordica a Europei, in tundra Siberiei pe

lacuri si in mlastini.

Habitat: Ierneaza mai ales in tinuturile din Delta Dunarii si din zona complexului

lacustru Razelm, odata cu sosirea primaverii se reintoarce spre locurile nordice de

cuibarit.


habitat corespunzator pasajul specie întrucât în zona se resimte influenta antropica

iar traficul existent pe fluviu perturba mediul astfel ca prezenta acestei specii destul

de retrasa si sfioasa este putin probabila. Nu anticipam un impact asupra speciei

provocat de investitia propusa.

Dendrocopos medius - Ciocanitoare de stejar




116



Biotop: Atasat de paduri, parcuri sau pasuni

impadurite cu exemplare batrane de stejar sau gorun

(Quesrcus sp.). Altitudinile la care cuibareste sunt si

ele determinate de prezenta habitatelor cu stejar sau

gorun, fiind localizate in principal la cc. 200 – 600 m,

dar si la inaltimi mai joase in Dobrogea si pe Campia

de Vest. Se hraneste cu insecte în diferite stadii larvare

culese de pe coaja sau din fisuri superficiale s

consuma de asemenea seminte de frasin si ulm, jir si

ghinda.

Raspândirea în România:: In Romania cele mai semnificative populatii

cuibaritoare pot fi gasite in zonelecolinare de pe podisul Transilvaniei respectiv in

gorunetele din Dobrogea, dar specia apare inmajoritatea zonelor unde habitatele

descrise sunt bine reprezentate.

Efectivul: 20.000 – 24.000 perechi. Desi nu cunoastem date cu privire la

populatiile istorice din Romania, este foarte probabil ca populatia ciocanitoarei de

stejar a fost in regres numeric in ultimele decenii. Preferand copaci batrani cu

crengi moarte, nu este deloc favorizata de silvicultura moderna.

Protectie : pentru ca depinde de padurile batrane caduciforme, distrugerea si

fragmentarea acestor masive forestiere sunt principalele amenintari ale speciei.


habitat favorabil aparitiei si cuibaritului speciei. Se estimeaza ca investitia nu va

avea impact asupra speciei.

Himantopus himantopus – piciorong

Statut: Specie periclitata

Biotop: Mlastini eutrofe cu apa putin adânca

(maximum 20-25 cm), cu plaje nisipoase sau mâloase




117



si vegetatie joasas smârcuri pe tarmurile apelor lent curgatoare.

Raspândirea în România: Dobrogea (Delta dunarii, complexul lagunar Razelm-

Sinoe, Murighiol, Beibugeacs posibil si alte puncte), unele balti din estul

Munteniei si câteva puncte din lungul Dunarii în amonte de Calarasi: Turnu

magurele, Corabia, Bistret, Izvoare, posibil si în alte puncte. A disparut din Banat,

unde cuibarea în secolul XIX.

Migratia si reproducerea: Oaspete de vara (în lunile IV-IX). Cuibareste în mici

colonii. Depunerea oualor în V, pui si juvenili se observa în lunile VI-VII.

Efectivul:.Efectivul cca. 100-250 perechi clocitoare, din care 50% în zona

complexului lagunar Razelm-Sinoe. Concentrari de adulti si juvenili se observa în

cursul toamnei.

Cauzele modificarii numarului: Nu exista date vechi asupra abundentei speciei,

pentru a putea evalua eventualele schimbari în abundenta sa. O diminuare certa s-a

petrecut în complexul lagunar, pe masura ce habitatele specific piciorongului au

fost invadate de stuful care se dezvolta ca urmare a îndulcirii apei.

Masuri de protectie necesare: restabilirea legaturii dintre apele marii si lacul

razlem ar determina retragerea/reducerea stufarisurilor si implicit refacerea

conditiilor de cuibarit ale limicolelor si chirelor.

Prezenta specie în perimetrul investitiei: Habitatul din perimetrul investitei

corespunde cerintelor ecologice ale speciei. Specia poate fi prezenta în zona dar nu

estimam un impact semnificativ avînd în vedere ca deja exista perturbari datorate

traficului fluvial în zona investitiei propuse.




118



II.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes

comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes

comunitar învecinate şi distribuţia acestora:

“Relatiile dintre populatiile apartinand unor specii diferite de plante si

animale care intra in componenta unei biocenoze nu se reduc la relatiile trofice. In

realitate, orice populatie din structura unei biocenoze se plaseaza intr-o retea de

relatii interspecifice directe si indirecte, a caror semnificatie trebuie sa fie

analizata cel putin in trei planuri distincte:

- Dispersia populatiilor;

- Controlul impactului pradatorilor. Al accesului la resursele de hrana si

spatiu si in general a dinamicii biocenozei, respectiv ecosistemul;

- Transferul de materie, energie si informatie intre modulele trofice ( nivelele

trofice ) si reciclarea elementelor minerale.

Componentele biocenozei interconenctate printr-o retea complexa de relatii

directe si indirecte ( multe dintre ele mediate pe cale chimica – Botnariuc N.,

Vadineanu A., 1982), sunt implicate in relatii directe si indirecte cu toate

componentele fizice si chimice ale unitatii hidrogeomorfologice.

Componentele fizice si chimice ale unitatii hidrogeomorfologice ( cunoscute

mai bine sub denumirea de factorii abiotici) au rol de variabile de comanda pentru componentele biocenocezei.”( Dezvoltare Durabila : teorie si practica , vol. I,

Vadineanu A., 1998, Editura Universitatii Bucuresti.

Funcțiile ecologice au ca obiect de studiu relaţiile dintre organisme şi mediul lor de

viaţă, alcătuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi biotici), precum şi

structura, funcţia şi productivitatea sistemelor biologice supraindividuale

(populatii, biocenoze) şi a sistemelor mixte (ecosisteme).

Se studiază în principal:

• Relaţiile dintre vieţuitoare (plante si animale);

• Raporturile dintre organisme şi mediul înconjurător

• Relaţiile ce se stabilesc între organisme şi diverse comunităţi




119



Factorii biotici şi abiotici cu rol în menţinerea pe termen lung a speciilor şi

habitatelor de importanţă comunitară.

Prin noțiunea de factori ecologici se înțelege totalitatea factorilor abiotici

(temperatura, lumina, precipitațiile, presiunea etc.) și biotici (paraziții, dăunătorii,

competiția intraspecifică și interspecifică) cu care un organism vine în contact și cu

care se intercondiționează reciproc. Factorii de mediu sunt foarte variati, ei pot fi

necesari sau din contra daunatori pentru fiintele vii si favorizează sau impiedică

supravieţuirea şi reproducerea organismelor.

Factorii ecologici abiotici prezintă un ansamblu de elemente fizice care

influientează asupra organismelor vii. Primul factor abiotic se considera clima,

care influienţează prin temperatură, umeditate, presiune, prezenţa luminii. Acest

factor depinde de latitudinea geografică, relief, de zonele climaterice unde se

dezvolta organismele. Conditiile de viaţă se diferentiază în condiţii de

macroclimat, mezoclimat şi microclimat.

Nivelul apelor din şenalul DUNARII , variază în funcţie de cantitatea de

precipitaţii din sectorul superior şi mijlociu al fluviului. Debitul mediu al Dunării

în sectorul românesc este de 6.290 m3/s cu variaţii sezoniere ample. Viteza

curentului, în funcţie de debit şi pantă, oscilează înte 3-5 m/s .

Caracteristici fizico-chimice ale apei Dunarii

Temperatura apei are variaţii sezoniere, oscilând între 0°C si 25°C şi chiar mai

mult în sectorul inferior. Valoarea temperaturii medii este de 13°C, valoarea

maximă 25°C în luna august iar valoarea minimă este considerată 2-3°C în

perioada ianuarie-februarie. Scăderea temperaturii aerului în perioada de iarnă duce

la formarea podului de gheaţă care poate persista perioade cuprinse între 25-30 zile

la Orşova, până la 90 zile la Tulcea. Prin ruperea podului de gheaţă primăvara se

formează zăpoare care deterrnină ieşirea apelor din albie şi producerea de

inundaţii.

Înghetul apelor Dunării are efect negativ asupra hidrobionţilor. Are loc distrugerea

potamoplanctonului, distrugerea bentosului marginal, aşadar sărăcirea faunei şi

micşorarea productivităţii.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Factor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Temperatur%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lumina

http://ro.wikipedia.org/wiki/Precipita%C8%9Bii

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Presiunea&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=D%C4%83un%C4%83tor&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Organism

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Contact&action=edit&redlink=1




120



Transparenţa apei fluviului este determinată de cantitatea de precipitaţii ce

modifică cantitatea de suspensii din apă. Suspensiile totale oscilează între 90-325

mg/l.

Cantitatea medie anuală de aluviuni transportată în Dunăre este cuprinsă între 57 si

83 milioane tone. Transparenţa este cuprinsă între 80 cm şi 10-13 cm în perioada

cu viituri. Reacţia apei (pH-ul) este în medie 7,75 cu fluctuaţii între 7 şi 8 fiind mai

ridicată în lunile calde şi mai scăzută în cele reci. Oscilaţiile de pH sunt dăunătoare

pentru majoritatea florei si faunei ce depend de zonele umede din lunca inundabila

a Dunarii, modificând acţiunea toxică a diferitelor substanţe dezvoltate în apă.

Cantitatea de oxigen dizolvat în apă nu scade sub 5,5 mg/l decât în anumite zone

marginale deoarece mişcarea continuă a apei măreşte şi uniformizează concentraţia

oxigenului. Valorile medii ale concentraţiei oxigenului sunt de 6-10 mg/l, vara

fiind mai scăzute, şi iarna apropiate de valoarea oxigenul la saturaţie. Oxidarea

substanţelor organice din apă este activă, mineralizarea rapidă, ceea ce arată o

capacitate ridicată de autoepurare a apei. Cantitatea totală de săruri este moderată,

cuprinsă între 200 - 400mg/l, deci apele au un grad mic de mineralizare. Duritatea

totală are variaţii sezoniere slabe şi scade din amonte în aval. Duritatea medie este

de 9° germane (Cu variaţii între 7,8 şi 100), aşadar apa Dunării are o duritate

mijlocie şi se pretează pentru a fi folosită la irigaţii şi în industrie. Concentraţia

calciului şi magneziului în apă are valori de 40-50 mg/l, mai ridicată în sezonul

rece iar clorurile au valori medii de 14-21 mg/l, mai scăzute vara şi cresc spre

iarnă. Substanţele biogene din apă au concentraţii mai scăzute în sezonul cald

datorită utilizării lor mai intense în procesul de asimilare clorofiliană. Nitraţii

înregistrează oscilaţii sezoniere cuprinse între 1,6-4mg/l, concentraţia lor pe

sectorul românesc scăzând din amonte în aval. Ei au origine biogenă sau provin din

impurificarea fluviului cu ape reziduale bogate în azotaţi, îngrăşăminte azotoase,

etc. Fosfaţii au concentraţii mici, cuprinse între 0,05-0,5 mg/1 şi provin din

descompunerea produşilor fosfatoproteici şi lipidici sau din impurificarea apelor cu

îngrăşăminte cu fosfor sau cu detergenţi.

Ceilalţi factori abiotici nu produc modificări semnificative în timp a compoziţiei

biodiversităţii.




121



Schema generala a unei piramide trofice

Dintre factorii biotici cel mai frecvent întâlnit este relaţia de nutriţie dintre speciile

prezente în acelaşi habitat. Piramida trofică în cazul nostru se prezintă astfel: la

baza acesteia se află producătorii (nivelul producătorilor primari) reprezentaţi de

toate plantele descrise anterior, urmat de consumatorii primari reprezentaţi de

erbivore (Lepus europaeus şi Lycaena dispar de exemplu), consumatorii secundari

care consumă organismele fitofage şi nu în cele din urmă sunt consumatorii terţiari

(aici intră toate răpitoarele). În cadrul unui lanţ trofic mai amintim şi grupul

descompunătorilor reprezentaţi de către bacterii şi ciuperci.

Între populaţiile ce coexistă într-o microbicenoză se stabilesc conexiuni (relaţii

interspecifice) ce determină atât structura, cât şi funcţiile biocenozei ca suprasistem

integrator. Cu cât conexiunile sunt mai diverse şi variate, cu atât va fi şi biocenoza

mai complexă şi mai stabilă.

Relatiile intraspecifice sunt relatiile intrapopulationale, dintre indivizii aceleiasi

populatii. În cazul nostru, dacă ne raportăm strict la amplasament aceste relaţii sunt

aproape inexistente întrucât şi numărul speciilor existenite sau a indivizilor dintr-o




122



populaţie este mic şi nu intră în competiţie. Raportându-ne la întreg habitatul

aceste relaţii reglează cantitativ speciile care fac parte din el.

Prezenta si efectivele de specii si habitate de interes comunitar

în zona proiectului

ROSCI 0044 Corabia Turnu Magurele

Din datele preliminarii privind prezenta speciilor de interes comunitar enumerate

în siturile Natura 2000 prezente în zona supusa investitiei, rezulta urmatoarele:

Mamifere – nu sunt prezente specii de interes comunitar în perimetrul

investitiei

Amfibieni si reptile – habitatele din jurul perimetrului investitiei corespund

cerintelor ecologice pentru specia Bombina bombina – buhai cu burta rosie

Pesti – zona este favorabila prezentei speciilor Aspius aspius – avat, Pelecus

cultratus, Cobitis

taenia si putin probabil Zingel strebel

Nevertebrate – nu sunt prezente specii de nevertebrate de interes comunitar

ROSPA0024 Confluenta Olt – Dunare

Din datele preliminarii privind prezenta speciilor de interes comunitar enumerate

în siturile Natura 2000 prezente în zona supusa investitiei, rezulta urmatoarele:

Pasari – În perimetrul investitiei propuse, în special pe plajele de nisip dar si

pe terenurile mai umede pot aparea întâmplator, în pasaj sau legat de hrana

urmatoarele specii: Sterna albifrons, Sterna hirundo, Tringa glareola,

Burhinus oedicnemux, Himantopus himantopus.




123



II.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar:

ROSCI 0044 Corabia - Turnu Măgurele

Tipuri de habitate Directiva Habitate OUG 57 modificata

prin L. 49/2011

Statut de conservare

conform

Formularului

Standard Natura

2000

6440 Pajisti aluviale din

Cnidion dubii

Anexa 1 Anexa 2 B

91E0* Paduri aluviale cu

Alnus glutinosa si

Fraxinus excelsior (Alno-

Padion, Alnion incanae)

)

Anexa 1 Anexa 2 B

91F0 Paduri ripariene

mixte cu Quercus robur,

Ulmus laevis, Fraxinus

excelsior sau Fraxinus

angustifolia, din lungul

marilor râuri (Ulmenion

minoris)

Anexa 1 Anexa 2 B

92A0 Zavoaie cu Salix

alba si Populus alba

Anexa 1 Anexa 2 B




124



3140

Ape puternic

oligomezotrofe cu

vegetatie bentonica de

specii de Chara

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1335 Spermophilus citellus Anexa 2 Anexa 3 a B

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1188 Bombina bombina Anexa 2 Anexa 3 a B

1993 Triturus dobrogicus Anexa 2 Anexa 3 a B

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1124 Gobio albipinnatus Anexa 2 Anexa 3 a B

1160 Zingel streber Anexa 2 Anexa 3 a B

2522 Pelecus cultratus Anexa 2 Anexa 3 a B

1134 Rhodeus sericeus

amarus

Anexa 2 Anexa 3 a B

1145 Misgurnus fossilis Anexa 2 Anexa 3 a B

1149 Cobitis taenia Anexa 2 Anexa 3 a B

1157 Gymnocephalus

schraetzer

Anexa 2 Anexa 3 a B

1159 Zingel zingel Anexa 2 Anexa 4 A si 5 A B




125



2491 Alosa pontica Anexa 2 Anexa 3 a B

1130 Aspius aspius Anexa 2 Anexa 3 a B

2511 Gobio kessleri Anexa 2 Anexa 3 a B

2555 Gymnocephalus

baloni

Anexa 2 Anexa 3 a B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

4064 Theodoxus

transversalis

Anexa 2 Anexa 3 a si 4 A B

ROSPA 0024 Confluenţa Olt - Dunăre

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Directiva Pasari OUG 57

modificata prin

L. 49/2011

Statut de

conservare

conform

Formularului

Standard Natura

2000

Statut de

conservare

conform

Bird life

A229 Alcedo atthis Anexa I Anexa 3 a C SPEC 3 - D

A133 Burhinus

oedicnemus

Anexa I Anexa 3 a C SPEC 3-V

A196 Chlidonias

hybridus

Anexa I Anexa 3 a C SPEC 3 - D

A197 Chlidonias

niger


A231 Coracias Anexa I Anexa 3 a C SPEC 2 – (D)




126



garrulus

A038 Cygnus

cygnus

Anexa I Anexa 3 a C SPEC 4*-S

A238 Dendrocopos

medius

- Anexa 3 a C SPEC 4-S

A131 Himantopus

himantopus

Anexa I Anexa 3 a C NON-SPEC

A023 Nycticorax

nycticorax


A393

Phalacrocorax

pygmeus

Anexa I - B SPEC 2 - V

A234 Picus canus Anexa I Anexa 3 a C SPEC 3 - D

A034 Platalea

leucorodia

Anexa I Anexa 3 a C SPEC 2 - E

A195 Sterna

albifrons


A193 Sterna

hirundo

Anexa I Anexa 3 a C

A166 Tringa

glareola





127



II.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate

(evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar):

Structura si dinamica populatiilor din cadrl ariilor naturale protejate au fost

analizate in capitolule anterioarew.

În concluzie. Specificăm ca acestea nu vor fi afectate de lucrarile propuse in

cadrul proiectului de investitii, acestea nefiind prezente in zonă.

II. 6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea

ariei naturale protejate de interes comunitar

Relațiile structurale și funcționale care crează și mențin integritatea ariei sunt legate de condițiile

de hrănire, adăpost și reproducere pe de-o parte, iar pe de altă parte de presiunea antropică și a

tuturor factorilor externi care pot afecta biodiversitatea zonei analizate. Cu alte cuvinte vorbim

de habitat. Orice modificare survenită la nivelul acestui habitat poate afecta mai mult sau mai

puțin integritatea ariilor ROSCI044 - Corabia Turnu Magurele – ROSPA0024 -

Confluenta Olt – Dunare

În concluzie, integritatea ariilor Natura 2000 - ROSCI044 - Corabia Turnu

Magurele – ROSPA0024 - Confluenta Olt – Dunare nu sunt afectate de lucrarile

de reabilitare și modernizare a portului Corabia, deoarece:

1. suprafaţa ariei protejate nu se reduce , lucrările se realizeaza la limita acestor

arii protejate la distante cuprinse între 1,7 – 60m.

2. nu duce la fragmentarea habitatelor de interes comunitar. In zona propusa

pentru realizarea apararilor de mal nu au fost identificate habitate prioritare.

2. nu are impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării

favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

4. nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau

funcţia ariei naturale protejate.




128



II. 7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes .................,

acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

În cadrul studiului de evaluare adecvată este evaluat impactul asupra fiecărei specii şi

fiecărui habitat de interes comunitar din aria naturală protejată de interes comunitar posibil

afectată de implementarea proiectului propus, astfel încât să se asigure obiectivele de conservare

a acesteia şi integritatea reţelei Natura 2000.

OBIECTIVELE DE CONSERVARE A UNUI SIT NATURA 2000 SUNT STABILITE

PRIN PLAN DE MANAGEMENT ELABORAT DE CATRE

CUSTODELE/ADMINISTRATORUL ARIEI PROTEJATE RESPECTIVE CONFORM ORD.

57/2007 APROBATA PRIN LEGEA 49/2011.

ELABORAREA PLANULUI DE MANAGEMENT SE AFLA IN

RESPONSABILITATEA CUSTODELUI/ADMINISTRATORULUI ARIEI PROTEJATE IAR

APROBAREA ACESTUIA SE REALIZEAZA DE CATRE AUTORITATEA CENTRALA DE

PROTECTIE A MEDIULUI – MINISTERUL MEDIULUI.

Elaborarea Planului de Management a unei arii protejate Natura 2000, stabilirea

obiectivelor de conservare nu se stabilesc de catrea titularul/beneficiarul /evaluatorul de mediu,

acestia neavand calitatea de adminstratori/custode ariei proptejate respective.

Obiectivele de conservare a sitului Natura 2000 au în vedere menţinerea şi restaurarea

statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar si sunt stabilite

prin planurile de management aprobate la nivel national. Stabilirea obiectivelor de conservare ar

trebui făcute ţinându-se cont de caracteristicile ariei naturale protejate de interes comunitar

(reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de conservare etc).

CUSTODE

ROSCI044 - Corabia Turnu Magurele – ROSPA0024 - Confluenta Olt –

Dunare

Asociaţia Echilibru, adresa Bucureşti, Bd. Mircea Vodă, nr. 40, Nr. Convenţie sau

Nr. Contract Administrare / Data încheierii - 3/19.02.2010




129



II. 8.Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de

interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce în viitor;

ROSCI044 - Corabia Turnu Magurele – ROSPA0024 - Confluenta Olt –

Dunare, nu vor suferi modificari în ceea ce priveste starea actuală de

conservare a ariilor naturale protejate. Zona se caracterizeaza printrun

puternic impact antropic prin existența portului cu toate activitățile conexe.

II.9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de

interes comunitar, inclusiv posibile schimbari în evolutia naturala a ariei

naturale protejate de interes comunitar;

Nu este cazul




130



III.Identificarea şi evaluarea impactului

Impactul potential al proiectului asupra sitului Natura 2000 ROSCI 0044

Corabia Turnu Magurele

Suprafata totala estimata ca fiind ocupata de lucrarile de reabilitare a portului

Corabia este de aproximativ 21 770 m2 din care 11 840 m

2 pe taluz si 9 930 m

2 pe

platforma portului.

Suprafata de teren din albia Dunarii pe care se vor executa lucrarile de escavatie

sub nivelul apei pentru asigurarea adâncimii de navigatie este de aproximativ 30

000m2. Aceasta nu reprezinta suprafata de teren ocupata permanent de lucrari.

In interiorul SCI-ului se vor executa numai lucrarile în apa, lucrarile la taluz si

platforma portuara fiind în afara SCI-ului. Aceasta înseamna ca raportat la

suprafata întregului ROSCI0044 investitia va ocupa un procent de 0,03% din

suprafata sitului.

Lucrarile propuse a se realiza, respectiv cele de excavare (se va excava un volum

de aproximativ 145 734 m3) prezinta un risc de influenta negativa asupra calitatii

apei fluviului si asupra speciilor acvatice dar si asupra habitatelor acvatice prin

modificari în special în perioada de executie.

Lucrarile de excavare pot perturba ecosistemele acvatice prin alterarea temporara

(numai pe perioada desfasurarii lucrarilor de excavare) a habitatelor acvatice

conducând la pierderea temporara a vegetatiei.

De asemenea, pe perioada executiei lucrarilor la taluz dar si în apropierea acestuia

în apa fluviului Dunarea, pierderile accidentale de hidrocarburi de la utilajele




131



folosite pentru realizarea lucrarilor pot conduce la modificarea calitatii apelor în

zona de executie a lucrarilor. Organismele acvatice de asemenea pot fi afectate

direct de calitatea apei fluviului cu precadere în sectiunea în care se executa

lucrarile de dragare.

În perioada de executie a lucrarilor, rascolirea albiei fluviului pentru marirea

adâncimii de navigatie are ca rezultat un impact negativ asupra etapelor din viata

habitatelor de pesti din zona de executie a lucrarilor. Efectele acestui impact

constau în: reducerea calitatii habitatelor acvatice (cum ar fi depunerea icrelor),

pierderea temporara a locurilor utilizate pentru adapostirea icrelor, a pestilor tineri

si a altor organisme acvatice, reducerea claritatii si vizibilitatii apelor diminuând

astfel capacitatea organismelor acvatice de a-si gasi hrana, de a se reproduce si de a

scapa de pradatori, eliminarea surselor potentiale de hrana, cum ar fi: insectele si

nevertebratele acvatice fie prin pierderea habitatelor fie prin astuparea lor.

De asemenea în perioada de executie a lucrarilor de excavare se va obtine ca

rezultat cresterea turiditatii apei, având ca rezultat direct si imediat diminuarea

patrunderii luminii solare în apa, în detrimentul organismelor fotodependente. Un

alt efect direct al lucrarilor de dragare consta în creseterea concentratiei materiilor

în suspensie, reducând intensitatea luminoasa din apa afectând astfel procesele de

fotosinteza specifice algelor si altor organism acvatice. În ceea ce priveste

organismele înnotatoare, mai mobile, efectele se reduc datorita abilitatii lor e a

evita zona de turbiditate crescuta.

O alta forma de impact asupra faunei acvatice se manifesta prin retragerea acesteia

spre zone mai putin favorabile, dar se apreciaza ca acest impact va fi local si numai

pe perioada de executie a lucrarilor de dragare.

Trebuie mentionat de asemenea si faptul ca zona în care se vor efectua lucrarile de

reabilitare si a portului este o zona puternic antropizata si influntata de traficul

naval.




132



De asemenea, pe malul opus lucrarilor se afla o perdea de arbori (plopi si salcii).

Aceasta perdea de arbori poate avea rolul de protectie a speciilor de pasari care ar

putea tranzita zona si totodata poate fi considerata o perdea de protectie a speciilor

din zona sitului împotriva poluantilor purtati de curentii de aer din zona

antropizata.

În perioada de operare, traficul naval poate prezenta un potential pericol de

afectare a ariilor protejate prin deversarea accidentala a unor substante sau

materiale la operatiunile de încarcare – descarcare. Aceste riscuri sunt crescute în

momentul de fata, ele diminuându-se semnificativ dupa executarea lucrarilor de

excavare pentru facilitarea transportului naval propuse prin acest proiect.

Lucrarile de demontare a elementelor platfolmei si taluzurilor, curatirea

suprafetelor betonate sunt generatoare de pulberi care pot contribui la cresterea

concentratiilor de materii in suspensii in apa si aer, acestea avand potential de a

afecta respiratia vietuitoarelor din zona.

Zgomotul generat de executia lucrarilor propuse poate crea disconfort speciilor de

pasari cuibaritoare în habitatele riverane, cât si unor specii de pasaj, efectul fiind

doar temporar, în perioada executiei lucrarilor.

Impactul potential al proiectului asupra speciilor si habitatelor de interes

comunitar din ROSCI0044 Corabia -Turnu Magurele

Impactul asupra habitatelor de interes comunitar

Habitatele de interes comunita descrise in Formularul standard al SCI-ului nu se

afla in perimetrul podului unde se vor desfasura lucrarile. Nu anticipam niciun

impact asupra acestor tipuri de habitate.

In cazul vegetatiei existente în zona, acestea sunt în special specii ierboase

comune, ruderale unele chiar invazive, fara interes conservativ.




133



Impactul asupra speciilor de mamifere de interes comunitar

Asupra speciei Spermophilus citellus se estimeaza ca nu va exista niciun tip de

impact.

Impactul asupra speciilor de amfibieni si reptile de interes comunitar

Lucrarile pot deranja temporar habitatul speciei Bombina bombina însa nu

anticipam ca investitia va avea un impact semnificativ asupra speciei. Se

recomanda evitarea formarii de santuri artificiale cu apa unde specia poate depune

ponta.

Impactul asupra speciilor de pesti de interes comunitar

Activitatile propuse includ si lucrari de excavare ce pot influnta negativ viata si

activitatea pestilor din zona. Pot fi distruse habitatele reproductive ale avatului

(Aspius aspius) în zonele unde se executa excavarea. Este posibila de asemenea,

stanjenirea migratiei unor specii de pesti ca urmare a perturbarii locale (nivele de

zgomot ridicate, cresterea turbiditatii).

Impactul potential al proiectului asupra sitului Natura 2000 ROSPA 0024

Confluenta Olt - Dunare

In interiorul SPA-ului se vor executa numai lucrarile în apa, lucrarile la taluz si

platforma portuara fiind în afara SPA-ului. Aceasta înseamna ca raportat la

suprafata întregului ROSPA0024 investitia va ocupa un procent de 0,01% din

suprafata sitului.

Impactul asupra pasarilor de interes comunitar

Speciile de interes comunitar din zona nu sunt ingradite din punct de vedere al

reproducerii de catre lucrarile hidrotehnice proiectate.




134



Proiectul nu implica utilizarea resurselor de care depinde diversitatea biologica in

zona. Nu se vor exploata ape de suprafata si subterane din aria proteja.ta

Speciile de păsări nu vor fi afectate de activitatea propriu-zisă pentru că prezenţa

lor pe amplasament ale populaţiilor este rara şi modul de viaţă fragil le permite

orientarea spre locuri mai liniştite şi cu hrană abundentă din interiorul sitului.

Echilibrul ecosistemului existent în sit nu poate fi afectat de populaţii noi de păsări,

pentru că amplasamentul nu adăposteşte actual populaţii mari de păsări, existenţa

acestora fiind determinată de terenurile agricole din zonă.

Lucrarile prevazute sunt specifice lucrarilor hidrotehnice. Acestea nu prevad

structuri inalte care sa obstructioneze zborul pasarilor.

Referitor la emisiile specifice (zgomot, poluanti) atat in perioada lucrarilor de

executie cat si in perioada de exploatare, se poate aprecia ca acestea nu vor

influenta migratia pasarilor luand in considerare dispersia acestora in raport cu

altitudinea de zbor a pasarilor.

Impactul pe care îl preconizăm ca efect asupra speciilor faunistice de pe

amplasament şi din zonă adiacentă este impact nesemnificativ. Impactul asupra

populaţiilor aparţinând vegetaţiei este considerat nesemnificativ ca urmare a valorii

conservative reduse şi ca urmare a lipsei unui habitat pe amplasament şi a poziţiei

marginale a acestuia faţă de cele două situri.

Se estimeaza ca investitia nu va avea impact semnificativ asupra speciilor de pasari

de interes comunitar si din cauza ca în zona se resimte influenta antropica iar

traficul existent pe fluviu perturba mediul astfel ca prezenta speciilor de pasari este

strict legata de cautarea hranei, pentru cuibarit si pasaj putând folosi zone mai

linistite si retrase din vecinatate.




135



Se poate estima ca pe perioada lucrarilor pasarile se vor deplasa spre habitate din

imediata apropiere ce ofera conditii favorabile desfasurarii activitatii acestora.

Dupa terminarea lucrarilor nu se estimeaza un impact mai mare fata de cel existent

în conditiile actuale.

Mentiuni generale privind implementarea proiectului legate de ariile

protejate din apropiere

Functionarea lucrarilor hidrotehnice este de durata nelimitata si nu se prevad

lucrari ulterioare de extindere a acestora catre interiorul ariilor protejate.

In perioada de operare suprafetele ariilor protejate nu se vor afla in contact direct

cu lucrarile hidrotehnice executate.

Proiectul nu include actiuni de amenajare care sa duca la modificari fizice in ariile

protejate.

Lucrarile proiectate genereaza un impact specific in cele doua etape de viata ale

infrastructurii, respectiv:

Perioada de constructie;

Perioada de operare.

Activitatile din perioada de constructie a lucrarilor hidrotehnice sunt sintetizate

dupa cum urmeaza:

Transportul materialelor si muncitorilor la fronturile de lucru;

Mobilizarea utilajelor de constructii in frontul de lucru;

Pregatirea terenului prin curatire si sapaturi pentru realizarea umpluturilor cu

material granular;




136



Asezarea straturilor piatra sparta, balast, punerea in opera a pereului;

Executia trotuarelor;

Lucrarile de refacere ecologica a terenului care constau in indepartarea deseurilor

ramase in zona de amplasament, dezafectarea eventualelor anexe din perioada de

constructive.

Trebuie mentionat ca pentru realizarea proiectului nu se prevad resurse naturale din

cadrul ariei protejate. Nevoile de resurse naturale necesare pentru constructie si

locurile de obtinere ale acestora sunt prezentate in cadrul capitolului 1.7.

Emisiile atmosferice datorate lucrarilor de constructie precum si emisiile provenite

din traficul auto in perioada de operare nu vor avea impact asupra ariilor protejate

deoarece, frontul de dispersie la 100 m lateral drumului, are concentratiile mult sub

limitele admise pentru protectia ecosistemelor.

Valoarea conservativă a habitatelor şi a speciilor prezente în cele două situri este

foarte bună şi nu s-au identificat interferenţe ale acestora cu speciile floristice şi

faunistice de pe amplasament.

Efectele activităţii antropice a stabilit deja configuraţia spectrului faunei şi florei în

zonă.

In zonele adiacente portului, vegetatia naturala in zona a fost semnificativ

antropizata, fiind inlocuita in cea mai mare parte de culturi agricole. Acestea

functioneaza ca zone tampon intre lucrarile si activitatile din port si ariile protejate.

Prin implementarea proiectului nu se va produce fragmentarea habitatelor prioritare,

amplasamentul in sine nefiind parte a vreunui habitat. Ca măsură importantă care se

impune este gestionarea limitelor perimetrului prin măsuri specifice luate de

administratorul zonelor protejate.




137



In perioada de operare, traficul naval poate prezenta un potential pericol de

afectare a ariilor protejate prin deversarea accidentala a unor substante sau

materiale la operatiunile de incarcare-descarcare In acest caz reamintim ca aceste

riscuri sunt mai mari in prezent si vor fi semnificativ diminuate prin executia

structurilor hidrotehnice proiectate.

In timpul constructiei se vor produce deseuri in principal de natura solida, care,

prin eliminarea periodica, pe masura generarii, nu vor afecta ariile protejate. La

sfarsitul executiei sunt recomandate lucrari de ecologizare si refacere a zonelor

ocupate temporar. Aceste lucrari au ca obiect indepartarea deseurilor de orice

natura ramase in zona si dezafectarea amenajarilor temporare.

Impactul activitatilor colaterale

Proiectul nu prevede dezvoltari conexe in interiorul ariilor protejate si nu au fost

identificate impacturi cumulate cu alte proiecte existente sau propuse.

Se poate spune că impactul produs de activitatea desfăşurată în zona este deja

consumat.

Activităţile principale identificate în zona de amplasament sunt legate de:

activităţi portuare specifice – incarcare/descarcare marfuri;

(agrement de weekend), în special, în sectoarele silvice limitrofe

Activităţile portuare produc un impact concentrat în jurul sursei şi care, în general,

nu depăşeşte o rază de acţiune de cca. 500 m.

Impactul asupra obiectivelor de conservare ale ariilor protejate

Ariile protejate ROSCI 0044 Corabia -Turnu Magurele si ROSPA 0024 si

Confluenta Olt - Dunare fac parte din categoria ariilor de protectie avifaunistica,

care au drept scop protectia si conservarea unor specii de pasari si habitate pentru




138



care natura, de-a lungul timpului, a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa,

cu o mare diversitate biologica, oferind posibilitatea vizitarii in scopuri stiintifice,

educative, recreative si turistice.

Legat de habitatele naturale din zona protejata se prevede mentinerea in buna stare

de conservare si restaurarea diversitatii acestora.

Obiectivele legate de specii si activitati umane sunt de a mentine habitate naturale

in stare de conservare favorabila.

In faza de constructie şi în faza de funcţionare impactul va fi nesemnificativ,

deoarece suprafaţa utilizată este redusa, pe de o parte, iar pe de altă parte fluxurile

tehnologice sunt create astfel încât drumurile de exploatare existente să fie utilizate

eficient.

Utilizarea unor tehnologii performante fac posibilă menţinerea la nivel de

admisibilitate a parametrilor factorilor de mediu, ca şi a celor biologici.

Impactul negativ direct care s-ar putea contura asupra speciilor aparţinând faunei

este diminuat ca urmare a mobilităţii acestora. În toate fazele de lucru, acestea vor

evita zona ca urmare a perturbărilor create de activitatile de constructie şi vor

ocupa spaţii cu hrană abundentă din interiorul sitului. La nivelul celor două arii

protejate nu se va înregistra dezechilibre si nu vor exista influenţe semnificative

asupra lanţurilor trofice complexe şi stabile existente în cele două situri.

Proiectul nu afecteaza aceste obiective de conservare ale ariei naturale protejate de

interes comunitar si nici actiunile in vederea atingerii acestor obiective.

Prin implementarea planului nu se va produce nici o pierdere a suprafeţei

habitatelor care sunt utilizate ca loc de hrănire, odihnă sau loc de reproducere

pentru speciile de interes comunitar.

Astfel, se poate concluziona ca:




139



1. Amplasamentul proiectului se afla pe teritoriul siturilor natura 2000 ROSCI

0044 si ROSPA0024 afectând 0,03%, respectiv 0,01% din suprafata acestor situri;

2. Nu sunt afectate habitate de interes comunitar pentru care a fost declarat SCI-ul;

3. Nu sunt afectate direct populatii ale speciilor de interes comunitar;

4. Vegetatia va fi indeparata punctual iar speciile care o alcatuiesc au capacitate de

a se reface rapid astfel ca impactul asupra acesteia nu va fi semnificativ;

5. Modificarile de ordin distructiv care vor surveni asupra ecosistemului acvatic ca

urmare a lucrailor de dragaje nu sunt ireversibile, deoarece odata cu finalizarea

lucrarilor, se va reface planctonul si vegetatia în perimetrul afectat iar efectivele

locale de pesti si de nevertebrate se vor reface.

6. Prin implementarea masurilor de diminuare a impactului rezulta in mod cert ca

degradarea „statutului de conservare favorabila” a speciilor si habitatelor pentru

care situl a fost desemnat, este eliminata.

Masuri de diminuare a impactului asupra sit-urilor Natura 2000 ROSCI 0044

Corabia -Turnu Magurele si ROSPA 0024 Confluenta Olt - Dunare

Lucrarile prevazute trebuie realizate din motive de interes public, inclusiv de

natura sociala sau economica. Din punct de vedere al protectiei mediului impactul

generat la limita ariilor protejate trebuie sa fie cat mai redus pentru a nu afecta

habitatele si speciile de protejate de pasari. De asemenea, implementarea

proiectului si a masurilor de protectie a mediului nu trebuie sa afecteze sau sa

intarzie actiunile pentru conservarea speciilor si habitatelor de importanta

comunitara.

Concluzia generala rezultata este ca proiectul propus are un impact negativ

nesemnificativ asupra speciilor si habitatelor pentru care au fost declarate sit-urile

Natura 2000.




140



In acest sens, se recomanda masurile pentru protectie ariei protejate au fost care

constau in:

Evitarea circulatiei vehiculelor grele folosite pentru transportul materialelor prin

ariile protejate;

Managementul corespunzator al deseurilor cu eliminarea periodica a acestora, pe

cat posibil, fara depozitare intermediara;

Respectarea tehnologiilor de executie;

Evitarea aparitiei scurgerilor accidentale de combustibili si uleiuri de la utilaje;

Nu se va interveni asupra formatiunilor vegetale de salcie si plop prezenta pe malul

fluviului;

Folosirea unor utilaje cu nivele reduse de zgomot, astfel încât sa nu fie perturbate

speciile de pasari din vecinatate;

Restrictionarea lucrarilor de excavare în perioada de depunere a icrelor la pesti

(perioada aprilie-mai);

Utilizarea celor mai bune practici pentru realizarea lucrarilor de dragaje si

depozitare a materialului dragat;

Utilizarea drumurilor de acces existente si evitarea traseelor pentru transportul

materialelor in interiorul ariilor protejate;

Nu se vor utiliza resurse naturale din zona ariilor protejate si nu se vor amenaja

facilitati ale organizarii de santier in apropierea acestora;

Colaborarea/sprijinirea administratiei sitului Natura 2000 in vederea mentiunii

starii favorabile de conservare a ariei si speciilor de importanta comunitara.




141



Surse de poluare a florei si faunei

Surse de poluare a florei si faunei si emisii de poluanti in perioada de constructie

Principalii poluanti prezenti in mediu in vecinatatea zonelor de lucru (santier) sunt

particulele de praf provenite de la punerea in opera a materialelor si

resuspensionarea materialului dragat si depozitat.

Alaturi de acestea dar in cantitati mai mici vor fi prezenti pe parcursul perioadei de

constructie urmatorii poluanti susceptibili de a produce dezagremente asupra

formelor de viata: NOx, SO2, CO (acesta din urma in mai mica masura).

Surse de poluare a florei si faunei si emisii de poluanti in perioada de exploatare

Sursele de poluare specifice perioadei de exploatare a investitiei sunt:

traficul rutier auto din incinta portului;

operarea navelor la cheu;

Traficul auto din incinta portului si intr-o mai mica masura activitatile conexe

genereaza in atmosfera o serie de substante si compusi chimici specifici. La

operatiuni de incarcare-descarcare a marfurilor in vrac vor fi generate particule in

suspensie.

Poluantii mentionati se propaga prin dispersie in mediul inconjurator, avind efecte

maxime pe o raza de 40 m.

Se pot aprecia urmatoarele:

Particulele totale in suspensie se vor incadra in CMA si in limita prevăzută de

legislatia UE;

Concentratia CO va fi mai redusa decit CMA, limitele UE si OMS;




142



Concentratiile de metale grele cu potential cancerigen sunt foarte mici si nu

prezinta risc.

Din estimarile efectuate, poluantii proveniti din activitatile portuare sunt in

concentratii reduse si se incadreaza in CMA, valorile limita prevazute de legislatia

UE pentru protectia ecosistemelor si valorile recomandate de OMS.

Impactul prognozat asupra biodiversitatii

S-a estimat ca pentru poluantii chimici din aer poluanti rezultati din arderea

carburantului in motoarele utilajelor si mijloacelor de transport, in perioada

santierului sunt in concentratii inferioare CMA. Concentratiile potentiale nu sunt

periculoase pentru vegetatia existenta in zonele adiacente portului.

Pe ansamblul zonei, poluarea aerului in timpul executiei lucrarii va fi mai mare

fata de perioada de exploatare a constructiilor hidrotehnice, dar in limite

admisibile.

Impactul asupra ihtiofaunei este legat de indepartarea temporara a populatiilor de

pesti din zona lucrarilor. Impactul este nesemnificativ, lucrarile neafectand

numarul sau starea de sanatate a pestilor.

Efectele directe şi indirecte care ar putea avea impact asupra speciilor faunistice de

pe amplasament sunt reduse acestea fiind reprezentate prin populaţii mici care se

pot orienta către zonele care nu sunt afectate de excavaţii

Speciile floristice nu sunt valoroase ca aspect şi nu sunt specii valoroase din

punctul de vedere al menţinerii biodiversităţii zonei; prin poziţia sa marginală

amplasamentul solicitat nu determină fragmentarea habitatelor prioritare.

Impactul asupra ariilor protejate generat de functionarea exclusiva a obiectivului

analizat este unul redus, contributia principala la nivelul de poluare din aceste zone

fiind datorata celorlalte surse de emisie locale si a transportului regional.




143



Proiectul nu va reprezenta un factor de stres nou, suplimentar fata de speciile de

flora si fauna din zona.

Concluzie: Impactul produs asupra biodiversităţii prin realizarea obiectivului

de investiţie “Reabilitarea si modernizarea infrastructurii portuare in portul

Corabia” este nesemnificativ, fără urmări grave pe termen lung asupra florei

şi faunei din zonă.




144



IV. Măsurile de reducere a impactului

Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii, in general

In perioada de executie si exploatare

Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din

faza de proiectare si organizare a lucrarilor, astfel:

Utilizarea drumurilor actuale;

La stabilirea traseelor, se va cauta sa se evite zonele sensibile, ariile protejate,

traversarea padurilor;

Traficul de santier si functionarea utilajelor se limiteaza la traseele si programul de

lucru specificat;

Respectarea tehnologiei de încărcare-descărcare care permit menţinerea

parametrilor factorilor de mediu în limite admisibile;

Se vor utiliza suprafeţele de teren alocate organizării de şantier şi lucrărilor de

construcţie numai in perimetrul portului, fara a fi ocupate suprafeţe suplimentare;

Se vor respecta masurile specificate pentru reducerea impactului generat de

zgomot.

Perioada de construcţie

În perioada de construire se vor folosi utilaje şi echipamente în aşa fel încât

poluarea aerului ca şi zgomotul şi vibraţiile să fie minime.




145



Pentru deplasarea utilajelor se vor utiliza drumurile existente cu măsuri de

monitorizare a acestora pentru a reduce emisiile de pulberi care ar putea afecta

zonele învecinate.

Perioada de operare

Vor fi utilizate tehnologii moderne care să fie respecte standardele tehnice si

implicit cele de mediu.

Pulberile rezultate din fluxul de operare vor fi tamponate prin utilizarea unei

instalaţii de umectare. Astfel se pot inlatura preluarea pulberilor de curenţii de aer

şi transportul acestora spre ariile protejate ROSCI 0044 Corabia -Turnu Magurele

si ROSPA 0024 Confluenta Olt - Dunare; se creează condiţii pentru menţinerea

funcţiilor ecologice ale populaţiilor speciilor de plante şi de animale din cele două

situri.

Mijloacele de transport utilizate vor fi monitorizate şi vor fi alimentate cu

combustibil într-o zonă special amenajată în afara perimetrului danelor.

Uleiul uzat va fi recoltat în recipienţi speciali care vor fi preluaţi de către o

societate specializată în afara perimetrului danei, evitându-se astfel distrugerea

habitatelor unor specii care se pot adăposti temporar în zona de lucru ca şi

răspândirea acestor poluanţi pe suprafaţa apei sau în subteran.




146



V.Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau

habitatele de interes comunitar afectate

Ornitologie

Descrierea activităților și a metodelor de cercetare.

Observaţiile orientative.

Fiecare an este caracterizat printr-o anumită alternanţă a sezoanelor şi toţi

ornitologii moderni consideră că nu mai este suficientă şi nici corectă efectuarea

observaţiilor legate numai de datele calendaristice. Se propune printre altele

orientarea în alegerea timpului optim de observaţie în funcţie de aspectul fenologic

al vegetaţiei (SLAGSVOLD, 1973) şi fenologia insectelor (VON HARTMANN,

1963).

Ţinând însă cont de variaţiile sezoniere am încercat să determinăm, practic,

perioadele optime de observaţie iar pentru a urmări şi efectele ce le pot avea

anumite întârzieri în schimbarea climatologică, am încercat să obţinem date şi din

perioadele de minimă activitate a păsărilor. În acest sens am procedat la efectuarea

unor trasee lungi de observaţie, care au cuprins în general, o zonă întinsă.

Practic metoda constă în parcurgerea cu pasul a întregului traseu şi

determinarea cu ajutorul binoclului, după cântec sau strigăt a speciilor existente.

Toate observaţiile sunt notate în fişe special tipizate pentru a înlesni o mai

mare rapiditate a notărilor dar şi a observării din prima privire a marilor diferenţe

între diferite aspecte notate.

Cu ajutorul unui termometru am obţinut temperaturile în cele mai importante

momente ale zilei (la începutul, la mijlocul şi la sfârşitul traseului), am determinat

direcţia şi viteza vântului, am notat şi alte aspecte meteorologice cum ar fi

nebulozitatea, precipitaţii etc.

Traseele şi rezultatele obţinute ne-au permis să depistăm momentele cele

mai importante ale diverselor aspecte fenologice urmând, legat de aceasta, să




147



aplicăm, adecvat în zona cercetată, metoda de aflare a unor elemente avicenologice

mai amănunţite.

Trebuie să remarcăm că în traseele lungi am străbătut de fiecare dată mai

multe ecosisteme şi acum, după ani de cercetări, ne-am convins de importanţa

acestor observaţii generale ca elemente de comparat în timp.

Metoda traseelor. Metoda traseelor (FERRY şi FROCHOT, 1958, 1970,

MUNTEANU 1968), constă în parcurgerea unui itinerar dinainte stabilit şi de o

lungime cunoscută (preferabil 1 km), cu o viteză de 1,5 - 2 km/oră.

Observatorul notează în carnet toate speciile auzite sau întâlnite de o parte a

traseului, precum şi frecvenţa întâlnirii lor.

Dacă sunt notate şi păsările identificate şi pe cea de a doua latură a traseului,

trebuie avut grijă a se specifica separat datele, contând, astfel, pentru o a doua

numărătoare.

Metoda punctelor de observaţie.

Observaţii de zi

Dacă pentru porţiunile de desiş şi zăvoi, în perioada cuibăritului, metodele

obişnuite de observaţie (metoda traseelor) dau rezultate destul de apropiate de

realitate, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre porţiunile deschise, unde aceste

metode sunt aproape inaplicabile.

Frecvent în aceste zone cercetătorul, în deplasare, va deranja păsările, care

vor părăsi locurile de odihnă sau hrănire (unele din ele chiar înainte de a fi

observate) şi cel mai adesea nu se vor mai întoarce. S-a recunoscut că în studiile

migraţiilor uneori datele cele mai reale s-au obţinut din puncte fixe de observaţie

(SCHILDMACHER, 1965).

Metoda relativ simplă constă în construirea unui adăpost, din materiale de

obicei existente la faţa locului, astfel încât, ca formă şi culoare să nu distoneze cu

mediul respectiv. Bineînţeles că locul amplasării unui observator trebuie astfel ales

încât să existe cât mai multe trasee de migraţie prin apropiere sau, şi mai bine, să

se afle în apropierea unui loc de hrănire. Cercetătorul camuflat va nota în fişa de

observaţie, fiecare specie observată, numărul de exemplare, direcţia de zbor,

altitudinea etc.




148



Rezultatele obţinute în astfel de puncte de observaţie amplasate în acelaşi loc

de-a lungul anilor permit formularea unor concluzii interesante referitoare la

dinamica migraţiilor, la succedarea speciilor într-un singur loc în timpul zilei sau a

unui sezon etc.

Observaţii de noapte

Este binecunoscut că răpitoarele de noapte existente în cadrul unei avicenoze

sunt destul de dificil de observat, ziua când se fac numărătorile obişnuite, dar în

acelaşi timp nu se poate renunţa la a determina ponderea lor în cadrul

comunităţilor.

Prin alegerea unui punct, la marginea unei desimi de papură, unde numeroşi

ciufi vin să şoricărească, sau la liziera unei lunci, putem afla cu aproximaţie,

observându-le zborul, sau ascultând strigătele, speciile de păsări şi numărul de

exemplare din zona respectivă (KORODI-GAL, 1968). Există bineînţeles riscul de

a număra o pasăre de două ori sau a considera mai multe păsări observate doar un

singur exemplar. Se poate elimina acest inconvenient, în proporţie destul de mare,

printr-un număr mai mare de observaţii.

Efectuând observaţiile în nopţile cu lună se poate obţine o rază de vizibilitate

mai mare, dar, la acestea, noi am adăugat o metodă destul de des folosită în

vânătoarea vulpilor şi anume utilizarea chemătorilor.

Amfibieni şi reptile

Descrierea activitatilor si a metodelor de cercetare:

Observaţiile ştiinţifice asupra populaţiilor de amfibieni şi reptile trebuie

să urmeze o rigoare deosebită.

În primul rând trebuie aleasă populaţia pe care vrem să o studiem, adică

acea totalitate de indivizi aparţinând aceleiaşi specii (sau subspecii) care

trăieşte într-un anumit mediu (pădure, nisipuri, stâncărie, fâneaţă, baltă sau

sistem de bălţi etc.), oarecum izolat de locurile de trai similare între ei, precum

şi exemplarele tinere din diferitele generaţii.

Se vor cerceta şi nota cu grijă toate elementele ce constituie factorii

abiotici (solul, clima etc.) de pe teritoriul cercetat. O schiţă (hartă) va stabili

aspectul general al teritoriului (şosea, pădure, râu, baltă, alte grupări vegetale,




149



dealuri etc.). se vor nota amănunţit diferitele medii pe care le oferă teritoriul,

apoi variaţiile factorilor climatici (temperatură, umiditate, precipitaţii, vânturi)

în decursul anotimpurilor. Se va urmări apoi biologia speciei, notându-se

datele primei apariţii după iernare, gruparea sexelor pentru împerechere, data

şi durata agregărilor de reproducere, ciclul de dezvoltare, durata metamorfozei

(la amfibieni), data intrării în iernare. Se va cerceta modul de distribuţie a

animalelor pe teritoriu (izolat, grupat, locurile preferate). Se va încerca

aprecierea cantitativă a populaţiei, efectuând recensământul ei, fie prin metoda

capturării – marcării – recapturării (dup formula indicată mai înainte), fie prin

însemnarea numărului de indivizi întâlniţi în diferitele deplasări efectuate pe

acelaşi teritoriu, cu aceleaşi itinerarii, fie, în sfârşit, prin studierea pontei. Vom

putea afla astfel o serie de date privind dinamica populaţiei, adică variaţia

numărului de indivizi, şi anume:

natalitatea maximă (pe baza numărului de ouă dintr-o pontă,

înmulţit cu numărul de indivizi adulţi de sex feminin din

efectivul total al populaţiei);

natalitatea realizată, adică numărul de pui eclozaţi efectiv dintr-

o pontă (în natură şi în laborator);

compoziţia pe vârste şi dinamica ei;

compoziţia pe sexe şi dinamica ei;

creşterea sau descreşterea populaţiei, eventualele oscilaţii

ciclice ale efectivului populaţiei;

migraţiile individuale.

O serie de observaţii vor căuta să stabilească dacă animalele au un

anumit teritoriu pe care-l apără ori de câte ori este încălcat de către alţi

indivizi, dacă au un domiciliu stabil etc.

Se va cerceta locul pe care-l ocupă specia în şirul complicat de relaţii cu

mediul biotic (plante şi animale) şi abiotic (sol, climă), insistându-se asupra

cunoaşterii hranei şi a preferinţelor alimentare, asupra paraziţilor şi a

duşmanilor naturali. De asemenea, se va căuta să se cunoască cadrul biotic în

care trăieşte populaţia respectivă, adică flora şi fauna de pe teritoriul ocupat de

ea.




150



Habitate şi plante

Metode de cercetare a florei

Cercetările asupra florei au cuprins două etape: etapa de teren şi etapa de

laborator.

În etapa de teren s-au făcut deplasări pe teren în mai multe perioade ale

anului pentru a identifica specii în diferite faze fenologice.

În etapa de laborator s-a definitivat determinarea speciilor, s-a întocmit

conspectul florei vasculare şi s-a realizat interpretarea în ansamblu a materialului.

Taxonii sunt enumeraţi pe familii, urmărindu-se ordinea şi nomenclatura

Florei României.

Fiecare specie este însoţită de indici referitori la elementul fitogeografic şi la

bioforma la care aparţine specia respectivă.

Analiza florei a fost realizată din mai multe puncte de vedere:

Fitogeografic - această analiză are la bază arealul, ceea ce reprezintă

teritoriul geografic pe care se găsesc răspândiţi spontan indivizii unei specii. În

funcţie de mărimea arealului speciile pot fi: cosmopolite (categorie ce unesc

speciile cele mai răspândite), endemice (reunesc speciile cu un areal foarte

restrâns).

Biologic - criteriul acesta de analiză se refera la particularităţiile morfo-

anatomice şi fiziologice ale speciilor rezultate din evoluţia convergentă în raport cu

factorii de mediu. Tipurile de bioforme sunt următoarele: planctofite, terofite,

geofite, hemicriptofite, camefite, fanerofite, endofite.(C. Raunkiaer, 1918, J.

Braun-Blanquet1951).

Ecologic - în cazul analizei se ia în considerare comportamentul speciilor

faţă de principalii factori ecologici: xero-mezofile, mezofile, mezo-hidrofite,

hidrofite.




151



Bibliografie:

****, 1999. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. Proiectul PNUD

ROM 015/1997 - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila, HG

305/15.04.1999.

****, Geografia Fizica a Romaniei, 1983, Ed. Academiei Române, Bucuresti.

BirdLife International, 2004, Birds in the European Union: a status assesment.

Wagwninen, The Netherlands: BirdLife International;

BirdLife International, 2007, BirdLife Species Factsheets – www.birdlife.org;

Boşcaiu N., Coldea Gh., Horeanu Cl., 1994. Lista roşie a plantelor vasculare

dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora Romaniei, Ocrotirea Naturii

mediului înconjurător, Bucureşti, 38 (1): 45

Ciocârlan V., 2000, Flora ilustrată a României, Pteridophyta et Spermatophyta, Ed.

Ceres, Bucureşti

Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasărilor. Edit. Ştiinţifica si Enciclopedica,

Bucureşti, p. 35-39.

Cogalniceanu, D. 1999. Managementul Capitalului Natural. Universitatea

Bucureşti, p. 1-6.

Coldea G. (ed..), 1997, Les associations végétales de Roumanie. Tome I Les

associations herbaceés naturelles, Ed. Presa Universitară, Cluj -Napoca.

Coldea, G., 1991, Prodrome des associations végétales des Carpates du sud-est

(Carpates Roumanies). Doc. Phytosociol., 13: 317-539, Camerino.

Desholm, M., Fox, A., D., Beasley, P., D., L., Kahlert, J. 2006. Remote techniques

for counting and estimating the number of bird-wind turbine collisions at sea: a

review. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 76-89.

Desholm, M., Kahlert, J. 2005. Avian collision risk at an offshore wind farm.

Biology Letters 1 (Published on-line: doi:10.1098/rsbl.2005.0336), p. 296-298.

Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare, periclitate şi endemice în flora

României - lista roşie, Bucureşti, Acta Botanica Horti Bucurestiensis, Lucrările

Grădinii Botanice, Bucureşti, 1993-1994: 173-197.

http://www.birdlife.org/




152



Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A.,

2005. Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 496 pp.

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A.,

2005. Habitatele din România, Modificări conform amendamentelor propuse de

România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică,

Bucureşti.

Drewit, A., L., Langston, Rowena, H., W. 2006. Assessing the impacts of wind

farms on birds. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 29-42.

Dumitriu, Camelia. 2003. Management si marketing ecologic. ETP Tehnopress,

Iasi, p. 35-37

Elzinga C.L., Salzer D.W., Willoughby J.W. & Gibbs J.P, 2001, Monitoring plant

and animal populations, Blackwell Science.

GH. Zamfir Gh., 1974, Poluarea Mediului Ambiant, Ed. Junimea.

Mihaiescu L. & al., 1986, Arzatoare turbionare, Ed. Tehnica.

Munteanu, D (ed), 2002, Atlasul păsărilor clocitoare din Romănia Publ. Soc.

Ornitologică Romănă Nr.16, Cluj Napoca.

Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica din Romania -

Documentatii, Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma Mater, Cluj Napoca,

pp. 307.

Puscaru E., 1963, Pasunile si fanetele din Republica Populară Română. Studiu

geobotanic si agroproductiv, Ed. Academiei Române, Bucuresti.

Rauta C., 1978, Poluarea si Protectia Mediului, Ed. Stiintifica si

Enciclopedica.

Rojanschi V. & al., 2002, Protecţia si Ingineria Mediului, Ed. Economica

2002.

Săvulescu T. (red.), 1952-1976, Flora României, vol I-XIII, Ed. Academiei

Române, Bucureşti.

Tumanov S., 1989, Calitatea aerului, Ed. Tehnica.

Visan S. & al., 2000, Mediul Inconjurator. Poluare si Protecţie, Ed. Economica.

Vladimir Rojanschi & al., 2004, Evaluarea Impactului Ecologic si Auditul de

Mediu, Ed. ASE Bucuresti.

Voicu V., Realizari recente in Combaterea Poluarii Atmosferei.




153



ANEXE




154



Date post:	02-Feb-2017
Category:	Documents
Upload:	hoangdieu
View:	228 times
Download:	1 times

reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport naval in ...

Documents