rc_nr_116_iulie_2015

d i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã:

IASICON SA C2

ERBAªU SA 13

METROUL SA 15

AEDIFICIA CARPAÞI SA C4

Editorial: Sãtui de politicã !?! 3

HIDROCONSTRUCÞIA SA: Contribuþia

la edificarea sistemului hidroenergetic

naþional (IX): Amenajarea râului Siret 4, 5

ROMFRACHT: Managementul modern –

factor de eficienþã! 6, 7

LAFARGE: Lianþi rutieri 8, 9

Realizarea structurii de rezistenþã

a imobilului de birouri „GREEN GATE OFFICE

BUILDING“, Bucureºti (II) 10 - 12, 14, 16, 18, 20

FERROBETON: Record pentru cea mai lungã

grindã de pod armatã ºi pretensionatã 21

Clusterul – motorul dezvoltãrii

economice ºi inovãrii 22 - 24

IRIDEX GROUP PLASTIC: Materiale speciale

pentru construcþii ºi materiale geosintetice 26, 27

GEOBRUGG AG: Teste la scarã largã cu sisteme

flexibile de stabilizare a taluzurilor 28, 29

FREYROM: Înlocuirea hobanelor la podul

peste Canalul Dunãre – Marea Neagrã

pe DN 39 km 8+988 30, 31

TERRE ARMÉE: Succese în domeniul

pãmânturilor armate 32, 33

GIP GRUP SA revine în actualitate! 34, 35

IASICON SA: „Ciricul“ ieºean

la dispoziþia tuturor! 36, 37

Proiectarea structurilor metalice

în zone seismice. Comentarii privind

prevederile din noul Cod P100-1/2013 38 - 40, 42, 44

Universitatea Politehnica Timiºoara -Proiectul POS CCE „Platforma integratãde cercetare-dezvoltare pentru comportareaconstrucþiilor la acþiuni extreme“ 45Calculul bazelor articulate

pentru stâlpii structurilor metalice 46 - 48

REHAU: Noul profil de sintezã din PVC - Synego 49

ALUPROF: Ferestre, uºi ºi pereþi

de compartimentare interioarã rezistenþi la foc

agrementaþi în România 50, 51

MIG MATERIAL INNOVATIVE GESELLSCHAFT:

Vopseaua care asigurã o economie

de energie de pânã la 40% 52, 53

Impactul indus de comportamentul specific

al unor depozite sedimentare

asupra fundãrii construcþiilor 54 - 56, 58, 60

HILTI: Siguranþã fãrã riscuri 59

SAMENT INTERNATIONAL: Sisteme pentru

ventialþia fumului ºi a cãldurii 61

Relaþii ºi corelaþii la exploatarea

utilajelor de construcþii 62, 63

Personalitãþi româneºti în construcþii -

Nicolae MÃNESCU 64, 65

e d

!t

o r

i a

l În afarã de politicã nemai stã gândul ºi la altceva?De fapt, nu nouã, celor mulþi,ci acelora dintre noi caredupã 1990 s-au „trezit” niciuna, nici douã „mari ºi com-petenþi” oameni politici capa-bili sã reformeze, pe baze noi,societatea ºi mai ales, eco-nomia fostã socialistã. Unideal care ar fi însemnatmult dacã s-ar fi realizat pentru a intra ºi noi în rândul statelorcivilizate.

Realitatea este, însã, alta, de ea bucurându-se o mânãde „bãieþi deºtepþi”, deºtepþi în vorbe aiurea fãrã un cores-pondent practic ºi mai ales, economic pentru oameni ºi þarã.

Se ºtie de când lumea, deci nu-i ceva conjunctural faptulcã orice prefacere economicã are la bazã punerea dezvoltãriipe baze concurenþiale de piaþã.

Ajungem, astfel, la rolul investiþiilor ca fiind hotãrâtor întot ceea ce înseamnã o economie dinamicã furnizoare debunuri materiale ºi financiare necesare întregii societãþi.

Sigur, orice investiþie înseamnã inteligenþã ºi fonduri alo-cate cu prioritate sectorului de construcþii care are menireapunerii în operã a tuturor planurilor vizând procesul de dez-voltare economicã. Simþind acest lucru ca fiind necesar, dupã1990 mulþi investitori au vãzut cã existã un câmp nelimitat deacþiune pe fondul trecerii de la economia fost socialistã la ceamodernã, capitalistã.

Puzderia de firme cu activitãþi legate de construcþii care auapãrut, a reuºit sã demonstreze cã se pot realiza construcþiinoi pentru o paletã diversificatã de cerinþe. Numai cã, pe par-curs, pânã în zilele noastre a avut loc o „triere” spectaculoasãa acestor firme din care au rãmas cele performante ca rea-lizãri ºi eficienþã. Sunt, deci, mai puþine, dar care este prezen-tul ºi viitorul lor în activitatea pe care o desfãºoarã?

În primul rând investitorii, mai puþin cei cu intenþii legate desectorul comercial, nu ºtiu în ce direcþii economice de dez-voltare merge România într-o perioadã medie sau de lungãduratã. De aici ºi ezitãrile pentru a investi cu prioritate în sec-torul productiv sau cel de infrastructurã de orice fel. ªi a maiapãrut pe parcurs un fenomen de viaþã ºi de moarte pentru ofirmã, adicã insolvenþa ºi falimentul, fenomene generate dederularea inconstantã a decontãrilor financiare pentrulucrãrile executate. Din pãcate, o asemenea situaþie dãunã-toare este generatã în primul rând de banii neachitaþi de insti-tuþiile statului abilitate pentru domeniul investiþional.

Firmele de construcþii ºi-au vãzut totuºi de treabã uti-lizând fondurile financiare proprii fãrã sã bãnuiascã faptul cãvor ajunge în situaþia de insolvenþã, deºi au avut contracteprivind realizarea diverselor construcþii. Nemaivorbind de uniiconstructori care au vãzut în insolvenþã „colacul de salvare”în urma incompetenþei lor.

La orice întrebare a constructorilor pe aceastã hotãrâ-toare temã, rãspunsul a constat în amânãri sine-die aledecontãrilor, pentru cã plãtitorii (cu precãdere cei ai statului)se feresc ca dracul de tãmâie sã semneze sau sã virezesumele datorate pentru lucrãrile executate, din cauza „fricii”cercetãrilor penale declanºate ulterior de procurori, mai alescele pe criterii politice.

ªi-atunci ce fac constructorii ºi ceilalþi participanþi la con-strucþii? Stau cu sufletul la gurã neºtiind ce le va oferi viitorul.Nu mai punem la socotealã faptul cã disputele politice inter-minabile dãuneazã hotãrâtor sorþii construcþiilor, pentru cã pepoliticieni îi intereseazã puterea ºi nu ceea ce trebuie sã facãodatã cu preluarea ei. Din acest punct de vedere soarta con-strucþiilor de dupã 2008 este un exemplu de politicã necon-cludentã privind proiectele de dezvoltare economicã.

Tevatura politicã a ultimilor ani ne aratã, însã, de cebatem pasul pe loc ºi de ce „unii” nu s-au sãturat de politicã ºivor, în continuare, nimic altceva, decât puterea pentru a putea…sã fure!

Ciprian Enache

Sãtui de politicã !?!

Bazinul râului Siret este unul dintre cele mai mari de pe teritoriul României, având o suprafaþã de 42.274 km2 ºiincluzând cele mai variate forme de relief. Forma bazinului este alungitã ºi primeºte majoritatea afluenþilor sãi pe dreapta,aceºtia coborând de pe versanþii estici ai Carpaþilor Orientali. Debitul mediu multianual în secþiunea aval la confluenþa curâul Trotuº este de 163 m3/s cu variaþii mãsurate de la 92,3 m3/s (1943) la 303 m3/s (1970).

Amenajarea în cascadã a râului Siret a fost proiectatã în douã etape, prima între vãrsarea râului Bistriþa ºi amplasa-mentul CHE Cãlimãneºti, pusã în funcþiune între 1983 ºi 1993 cu un numãr de 4 noduri în cascadã, ºi etapa a douaînceputã în 1991 cu nodurile Cosmeºti ºi Movileni, sistatã o perioadã de timp ºi reluatã pentru a doua treaptã. Amenajarearâului Siret continuã salba de lucrãri de pe Bistriþa, fiind în strânsã dependenþã de funcþionare.

CHE Movileni pe râul Siret (jud. Vrancea)Pe malul stâng al râului Siret se ridicã o terasã a cãrei diferenþã de nivel faþã de talveg este de 20 m – 40 m. Pe malul

drept s-au dezvoltat lunca râului ºi terase în trepte pe o lãþime de 3 – 4 km. Aceastã configuraþie a terenului a permisproiectarea treptelor într-un stil asemãnãtor, toate cu lac de acumulare. În frontul de retenþie s-au amplasat barajul debeton tip stãvilar, centrala ºi un baraj de pãmânt pentru închidere în malul stâng, iar la malul drept s-a prevãzut un dig lon-gitudinal care închide acumularea.

Barajul: Soluþia adoptatã este de tipul deversor cu prag lat, cu 7 câmpuri. Echiparea deversoarelor este urmãtoarea:4 câmpuri cu stavile segment de 16 m x 10 m ºi 3 câmpuri cu stavile segment cu clapetã de 16 x (8+2) m. Câte 2deschideri au stavilele încãlzite, iar alte 2 deschideri au încãlzite numai clapetele.

Schema staticã pentru barajele deversoare este cu ploturi independente, partea deversoare fiind un radier din betonarmat. Disiparea debitului evacuat prin deversor se face într-un disipator continuat cu o rizbermã fixã ºi una mobilã.

Caracteristicile barajului sunt urmãtoarele: înãlþimea - 21,50 m, lungimea la coronament -142,00 m, volumul barajului -101.000 m3 beton, volumul acumulãrii – 63,60 mil.m3.

Digurile: Închiderea în versantul stâng al frontului de retenþie, limitarea lacului la malul drept ºi apãrarea unor localitãþise realizeazã prin diguri. Digurile sunt de tip omogen, spre amonte cu mascã de etanºare din pereu de beton armat ºietanºate în adâncime cu ecran din beton, iar spre aval, un prism din balast drenant la piciorul taluzului ºi o rigolã pereatãcu beton pentru colectarea apelor de infiltraþie. Materialul de umpluturã pentru diguri este balast extras din cuveta lacului.Acolo unde în fundaþia digurilor s-au gãsit nisipuri fine, acestea s-au înlocuit cu balast, dacã au avut grosime micã, iardacã au avut grosime mare s-au executat pinteni drenanþi din balast la piciorul taluzelor amonte ºi aval. Coronamentuleste circulabil auto ºi protejat contra valurilor de o grindã sparge val. Lungimea totalã a digurilor – 14.260 m; volumul digu-rilor – 8,25 mil. mc.

Centrala este amplasatã în frontul de retenþie, adiacentã barajului. Soluþia pentru centralã a fost determinatã de con-siderente tehnologice (condiþiile impuse de echipament), alinierea cu barajul (acelaºi aliniament pentru pod ºi macarauacaprã), de condiþiile dificile de fundare (pe argile) ºi de seismicitatea ridicatã a amplasamentului.

Contribuþia S.C. HIDROCONSTRUCÞIA S.A. la edificarea sistemului hidroenergetic naþional (IX)

AMENAJAREA RÂULUI SIRET

CHE Movileni pe râul Siret, 2009

ing. Mihai COJOCAR

Încheiem serialul în care am prezentat principalele lucrãri hidrotehnice prin care SC HIDROCONSTRUCÞIA SA a con-tribuit la edificarea sistemului hidroenergetic naþional, prin prezentarea, în acest numãr al revistei, a amenajãrii râului Siret.

Ca urmare, centrala s-a proiectat ca monobloc. Blocul de montaj este amplasat lateral, spre mal. În aval de centralã seaflã bazinul de liniºtire racordat într-o curbã pronunþatã cu albia aval regularizatã. Aceastã soluþie a dus la o puternicãeroziune a albiei.

Din considerente de asigurare permanentã a unui debit suficient pentru alimentãrile cu apã a localitãþilor riverane dinaval, la Movileni s-au prevãzut 4 agregate, dintre care 2 cu debitul instalat de 165 m3/s ºi 2 cu 20 m3/s. Debitul total insta-lat este de 370 m3/s, puterea instalatã de 36 MW, iar producþia de energie de 67 GWh/an. Funcþionarea centralei depindede debitul râului Siret ºi de consumul public de apã brutã.

Acestea au fost câteva exemple de lucrãri executate de HIDROCONSTRUCÞIA pe parcursul activitãþii de execuþie aamenajãrilor hidroenergetice.

Ca urmare a conjuncturii economice de dupã 1989 ºi a diminuãrii investiþiilor de stat în hidroenergie, societatea s-aadaptat pentru execuþia tuturor genurilor de lucrãri ºi s-a implicat activ pe piaþa construcþiilor în domeniul public sau privat,câºtigând peste 700 de licitaþii pe care le-a contractat ºi realizat în 39 din cele 41 de judeþe ale þãrii, precum ºi alte contracteîn strãinãtate.

Chiar dacã pe moment constatãm o evoluþie, mult peste necesitãþi, a investiþiilor în parcuri eoliene ºi fotovoltaice, înechipamente cu duratã de viaþã scurtã – pentru producerea energiei electrice din surse regenerabile, sperãm ca odatã cutrecerea timpului, acest boom artificial sã se diminueze ºi sã iasã din modã, iar investiþional sã revenim la soluþia clasicã ahidroenergiei, care, pe teritoriul þãrii, deþine încã suficient de multe amplasamente rentabil amenajabile, iar experienþa ºidotarea umanã ºi materialã a societãþii ar urma sã fie din nou folositã la întreaga capacitate de care a dat dovadã.

Vã prezentãm harta lucrãrilor hidroeneregtice realizate de SC HIDROCONSTRUCÞIA SA în România.

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� iulie 20156

Managementul modern – factor de eficienþã!ec. Florin FLORIAN - director departament Fibre - Betoane, ROMFRACHT

Aºadar, ce sunt fibrele din polipropilenã RoWhite?În primul rând, ele au rolul de a elimina microfisurile

prin controlul asupra contracþiei iniþiale a betonului. Sunt fibre monofilare, cu un numãr foare mare de fire

pe kg. De aceea, în momentul adãugãrii lor în beton con-duc la creºterea uºoarã a vâscozitãþii acestuia iar, în com-pensare, trebuie folosit un plastifiant ºi nu apã.

Pe lângã rolul de eliminare a contracþiei acest tip defibre mai asigurã alte câteva beneficii, cum ar fi: creºtereaduritãþii la suprafaþa betonului, creºterea duratei de viaþã,posibilitatea turnãrii de elemente masive etc. Un exempluelocvent este bordura franþuzeascã la care se poate efec-tua turnarea continuã fãrã pericolul apariþiei unor fisuri.

În þãrile care au tradiþie în folosirea fibrelor s-a ajunsla situaþia în care nu se pune în operã niciun metru cubde beton fãrã acest tip de fibre. De menþionat cã fibreledin polipropilenã RoWhite sunt ieftine ºi au efectebenefice asupra betonului, chiar dacã acesta conþine oarmaturã cu plasã sudatã sau fier beton.

Este demn de reþinut cã acest tip de fibre se com-portã deosebit în mix cu fibrele metalice pentruarmare structuralã (RFC 45/50, RFC 80/60 sauRFO 1x50). Într-un asemenea mix, dozajul de fibremonofilament RoWhite este de 600 g la metru cub. Înmix cu fibre structurale de polipropilenã Forta Ferro,

ec. Florin FLORIAN

De multe ori, în Revista Construcþiilor, am menþionat ºi exemplificat faptul cã, în economia de piaþã,concurenþa este elementul esenþial, care asigurã sau nu existenþa unui participant la actul de producþie,de servicii sau comercializare.

Criteriile de bazã pentru o asemenea reuºitã sunt bine cunoscute: calitate, promptitudine ºi eficienþãdin toate punctele de vedere. În acest sens, manageriatul modern poate oferi ºi asigura idei ºi soluþii via-bile pentru orice gen de afacere.

Oprindu-ne asupra acestui termen de manageriat modern menþionãm cã, în cadrul cunoscutei firmeSC ROMFRACHT din Bucureºti, un rol prioritar în activitate îl reprezintã înnoirea, ori de câte ori piaþa ocere, a produselor, tehnologiilor ºi serviciilor, þinând cont cã ele trebuie sã se integreze cât mai bine labeneficiar, pentru obþinerea de cãtre acesta a eficienþei dorite.

În acest sens, din luna iunie a acestui an ROMFRACHT a lansat pe piaþã un nou produs: Fibrele dinpolipropilenã RoWhite.

Constructorii, principalii beneficiari ai unui asemenea produs, urmãresc, la rândul lor, atunci când aude realizat o investiþie, ca noul produs sã le asigure productivitate, fiabilitate ºi eficienþã.

Iatã de ce, în cele ce urmeazã, vã prezentãm câteva dintre caracteristicile acestui nou produs, ce desti-naþie poate avea el ºi care sunt efectele economice în urma folosirii lui.

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� iulie 2015 7

aportul lor este, de asemenea, mai mare, deoarece seobþine o scãdere uºoarã a dozajului iar cantitatea de fibreRoWhite, în acest caz, este de doar 300 g la 1 metru cub.

ROMFRACHT furnizeazã beneficiarilor sãi acest tipde fibre în trei lungimi: 6 mm pentru tencuieli (undeeliminã fisurile la contracþia rapidã a tencuielii ºiarmeazã uºor stratul de tencuialã clasicã sau decora-tivã); 12 mm pentru betoane cu agregate de maximum16 mm ºi 18 mm pentru orice alt tip de beton.

Bineînþeles cã dozajul sau lungimea se recomandãde cãtre tehnicienii ROMFRACHT în funcþie de fiecareproiect ori de scopul în care se doreºte folosirea lor.Informaþiile necesare se pot obþine la adresa de email:[email protected]

De reþinut cã unul dintre marile avantaje la folosireaacestor fibre este cã ele au proprietãþi antiexplozie încazul incendierii betoanelor. Aceastã calitate a fibrelordin polipropilenã RoWhite a fãcut ca, în lume, niciuntunel sã nu se mai construiascã fãrã folosirea lor.

ROMFRACHT pune la dispoziþia beneficiarilor fibreleRoWhite ambalate în pungi standard de 600 g, dar avemºi posibilitatea sã ne adaptãm la cerinþele constructorilorcare, în unele cazuri, solicitã livrarea nu numai în sacimici ci ºi în cutii de 20 kg.

Pe lângã fibrele metalice produse încã din 2010,ROMFRACHT mai oferã cuarþuri, folie pentru separaþie,masticuri ºi sigilanþi. În acelaºi timp, suntem singurii produ-cãtori de fibre monofilament din estul Europei ºi dispunem,pentru aceasta, de o capacitate de 40 tone/lunã. �

www.fibre-polipropilena.rowww.fibre-metalice.ro

www.hidroizolatiibeton.roTel.: 021.256.12.08


CONSIDERAÞIIPRIVIND CALCULUL STRUCTURII

Încãrcãri gravitaþionaleCalculul structurii de rezistenþã s-a efectuat atât

sub încãrcãri gravitaþionale cât ºi sub încãrcãri orizon-tale. Hotãrâtoare la dimensionarea structurii suntmaximele provenite din grupãri de încãrcãri care includîncãrcãri gravitaþionale cu intensitatea corespunzãtoaregrupãrii ºi vântul, respectiv seismul. În cazul de faþã,maximele se obþin din grupãri de încãrcãri care includseismul, acestea dimensionând majoritatea elementelorstructurale.

Considerând cota de încastrare cota +0,00, rezultãmasa totalã a construcþiei supraterane de cca. 48.300tone (în gruparea de lungã duratã).

Suplimentar faþã de cele prezentate mai sus, în mo-delul de calcul a fost consideratã o încãrcare uniformã

distribuitã perimetral, corespunzãtoare închiderilor de tipperete cortinã, cu greutatea de 80 kg/m2.

Încãrcarea utilã avutã în vedere pe plãci, în faza top-down, este de 1,50 kN/m2.

În figurile 32 – 33 prezentãm schematic încãrcãriledistribuite pe plãci pentru nivelul curent, cu valori pentruîncãrcãrile cvasipermanente ºi cele utile.

Forþa seismicã de proiectareForþa seismicã de proiectare la baza structurii Fb,

pentru fiecare direcþie orizontalã principalã consideratãîn calculul structurii, se determinã simplificat cu relaþia:

m este masa construcþiei;ag este acceleraþia la nivelul terenului;g este acceleraþia gravitaþionalã;q este factorul de comportare al structurii (factorul de

modificare a rãspunsului elastic în rãspuns inelastic), cuvalori în funcþie de tipul structurii ºi capacitatea acesteiade disipare a energiei;

W este greutatea construcþiei determinatã conformnormelor ºi standardelor în vigoare;

γ1 este factorul de importanþã - expunere al con-strucþiei, conform tabelului 4.3 din Capitolul 4.4.5 dinP100/1-2006;

Sd(T1) este ordonata spectrului de proiectare (spec-tru de rãspuns inelastic) pentru acceleraþie corespun-zãtoare perioadei T1 (perioada fundamentalã de vibraþie aclãdirii pe direcþia pe care este aplicatã acþiunea seis-micã, în secunde).

Clasa de importanþã a construcþiei este clasa a Il-a,ceea ce conduce la un coeficient γ = 1,2.

Coeficientul care þine cont de ductilitatea structuralãeste considerat cu valoarea q = 3,68. Valoarea acestuias-a ales în conformitate cu prevederile capitolului 5 dincodul de proiectare seismicã P100-1/2006, Tabelul 5.1:pentru structuri cu mai mulþi pereþi independenþi ºi clasa

Realizarea structurii de rezistenþãa imobilului de birouri „GREEN GATE OFFICE BUILDING“, Bucureºti (II)

ing. Mandi BRUCHMAIER, ing. Bogdan GAGIONEA, ing. Ionel BONTEA,ing. Ionel BADEA, ing. Dragoº MARCU, ing. Mãdãlin COMAN – SC POPP & ASOCIAÞII SRL

Beneficiar: SC GREENGATE DEVELOPMENT SRL - BucureºtiAntreprenor General ºi Proiectant General: SC BOG’ART SRL - Bucureºti

Proiectant arhitecturã ºi instalaþii: SC ALTER EGO CONCEPT SRL - BucureºtiProiectant structurã: SC POPP & ASOCIAÞII SRL - Bucureºti

Proiectantul de excavaþie ºi susþinere a excavaþiei: SC SAIDEL ENGINEERING SRL - Bucureºti

Fig. 32: Nivel curent. Încãrcãri cvasipermanente

Fig. 33: Nivel curent. Încãrcãri utile


de ductilitate „H“, q = 4 x 1,15 = 4,6. Valoarea astfelobþinutã s-a redus cu 20% pentru a þine cont deneregularitãþile în plan pe care le prezintã clãdirea:

q = 0,8 x 4,6 = 3,68Factorul de corecþie care þine seama de contribuþia

modului propriu fundamental prin masa modalã efectivãasociatã acestuia este λ= 0,85, pentru T<Tc.

Coeficientul seismic:

Forþa seismicã de calcul:

Combinaþiile de încãrcãri luate în considerare au fostconform CR0-2005: „Bazele proiectãrii structurilor înconstrucþii“.

Ipoteze ºi metode de calculCalculul structurii s-a efectuat cu ajutorul programului

ETABS dezvoltat la Universitatea Berkeley din Califor-nia, SUA. Modelarea structurii s-a fãcut pe modele com-plete, spaþiale, cât ºi parþiale (de exemplu pentrudimensionarea planºeelor în gruparea fundamentalã)pentru diversele calcule ºi verificãri.

S-au elaborat modele considerând cota încastrãrii cafiind cota pardoselii etajului 1, dar ºi modele care includ

structura completã (inclusiv infrastructura), cu simularea(rigiditãþii) fundaþiilor ºi a interacþiunii teren - structurã.

Programul de calcul folosit permite determinareaautomatã a greutãþii proprii a structurii. Suplimentar faþãde încãrcãrile induse de greutatea proprie, au fost con-siderate încãrcãrile (definite în cea mai mare parte caîncãrcãri distribuite pe planºee).

Metoda de calcul folositã pentru determinarea încãr-cãrii seismice a fost cea modalã cu spectre de rãspuns(MRS). Comportarea structurii este reprezentatã printr-unmodel spaþial liniar-elastic, iar acþiunea seismicã estedescrisã prin spectre de rãspuns de proiectare. Aceastãmetodã este indicatã de normativul P100-1/2006, ca meto-dã de referinþã pentru determinarea efectelor seismice.

S-au considerat în calcul douã componente orizon-tale ortogonale ale miºcãrii seismice, orientate dupãdirecþiile principale ale construcþiilor.

Conform cap. 4.5.3.6 pct. (2) ºi (3) din P100-1/2006s-a þinut cont la stabilirea ipotezelor de calcul de com-binarea efectelor componentelor acþiunii seismice.Considerarea acþiunii simultane a douã componenteortogonale ale miºcãrii seismice orizontale estimeazã, înspiritul siguranþei, valorile probabile ale efectelor altordirecþii de acþiune seismicã.

Pentru calculul deplasãrilor laterale de nivel la SLS ºiSLU s-a aplicat anexa E din Normativul P100-1/2006,considerând rigiditãþile elementelor structurale egale cujumãtatea valorilor corespunzãtoare secþiunilor nefisu-rate (0,5 x Ec x Ic). Rigiditatea nodurilor grindã-stâlp afost consideratã infinitã.

Pentru calculul eforturilor la SLU, în grupãri careinclud seismul, a fost consideratã, de asemenea, pentrutoate elementele structurale, valoarea 0,5 x Ec x Ic.Rezultatele calculului modal sunt date, de asemenea,pentru aceste rigiditãþi ºi considerând secþiunea deîncastrare la cota +0,00.

Rigiditãþile materialelor ºi rezistenþele de calcul aufost luate conform tipurilor de beton indicate în proiect:C40/50 pentru nivelele P-E3, ºi C35/45 pentru E4-E13.

Pentru calculul suprastructurii s-a considerat casecþiune de încastrare cota planºeului peste subsolul 1.Acest lucru a fost posibil datoritã rigiditãþii laterale sub-stanþial sporite a subsolului faþã de suprastructurã, prinprezenþa pereþilor perimetrali dar ºi a pereþilor interiorisuplimentari, introduºi în acest scop.

Rezultate globale ale analizei structurii:Aºa cum se observã în tabelul 3, primele trei moduri

proprii sunt caracterizate de perioade proprii de 1,382;1,290 ºi 1,028 secunde. Formele pro-prii ale acestor moduri proprii de vibra-þie sunt douã translaþii ºi torsiune.

Factorii de participare din tabelul 3sunt obþinuþi pe un model în care axaglobalã X este paralelã cu axul A, iarmodul 1 este pe o direcþie care face ununghi de cca 69,5 grade cu axa X.

Rotind corespunzãtor modelul decalcul, rezultã modul propriu 1 pedirecþia Y, conform tabelului 4.

Fig. 34: Modelul de calcul cu infrastructurã

Tabelul 3: Rezultate ale analizei modale. Factori de participare

Tabelul 4

continuare în pagina 12��


Formele modurilor proprii pentru modelul rotit suntprezentate în figurile 35 – 37.

Calculul deplasãrilor s-a realizat conform Anexei Edin P100-1/2006: Procedeu de verificare a deplasãrilorlaterale ale structurilor.

Valorile maxime ale deplasãrilor relative de nivel lastarea limitã de serviciu obþinute sub acþiunea simultanãa douã componente orizontale ale seismului de calcul(acþionând pe direcþiile principale ale construcþiei) sunt3,710/oo pe direcþia X ºi 4,620/oo pe direcþia Y, iar cele lastarea limitã ultimã sunt 13,43% pe direcþia X ºi 16,78%pe direcþia Y.

Deplasãrile totale la vârf ale structurii sunt DX = 19,10 cmºi Dy = 24,30 cm pentru SLS, respectiv DX = 47,84 cmDy = 60,72 cm pentru SLU (fig. 38).

Distribuþia eforturilor de întindere ºi compresiuneîn pereþi la acþiunea seismului este prezentatã înfigurile 39 – 42.

Fig. 35: Modul propriu 1: T1 = 1,382 sec.; translaþie pe direcþia Y

Fig. 38: Diagramã deplasãri relative de nivel pe înãlþimea structurii

Fig. 36: Modul propriu 2: T2 = 1,290 sec.; translaþie pe direcþia X

Fig. 37: Modul propriu 3: T3 = 1,028 sec.; torsiune

Fig. 39: Distribuþia eforturilor de întindere ºi compresiune în pereþila acþiunea seismului în sens XPOZITIV

Fig. 40: Distribuþia eforturilor de întindere ºi compresiune în pereþila acþiunea seismului în sens XNEGATIV

Fig. 41: Distribuþia eforturilor de întin-dere ºi compresiune în pereþi la

acþiunea seismului în sens YPOZITIV

Fig. 42: Distribuþia eforturilor de întin-dere ºi compresiune în pereþi la

acþiunea seismului în sens YNEGATIV

�� urmare din pagina 11



Dupã cum se observã din diagramele prezentate,ipoteza grinzilor de cuplare rigide ºi rezistente este con-firmatã de distribuþia eforturilor de întindere ºi compre-siune în nucleele de pereþi la acþiunea seismului.

DESCRIEREA SOLUÞIEI DE PLANªEEUTILIZATÃ ÎN SUPRASTRUCTURÃ

Având în vedere cã planºeele reprezintã un procentsemnificativ din sursa de masã seismicã a unei structuri,reducerea greutãþii acestora prezintã avantaje deosebitepentru structura de rezistenþã a clãdirii.

Cerinþele arhitecturale, funcþionale, dar ºi cele dinpartea beneficiarului au impus realizarea exclusivã aplanºeelor în soluþie de tip dalã de beton armat; aºadar,prezentul proiect prevedea, în faza iniþialã, pentru struc-tura de rezistenþã a nivelului curent, planºee dalã dinbeton armat cu o grosime de 28 cm. Grosimea mare aacestora influenþa în mod negativ structura principalã derezistenþã a clãdirii, rezultând grosimi foarte mari alepereþilor din beton armat, consum sporit de armãturã ºiun sistem de fundare dimensionat în consecinþã, astfelîncât sã fie capabil sã preia ºi sã poatã transmite tere-nului greutatea foarte mare a structurii.

Având în vedere cele de mai sus, s-a ales, ca soluþiede optimizare, realizarea planºeelor de nivel curent însistem de planºee de beton armat post-tensionate.Aceastã soluþie a permis reducerea grosimii planºeelorde la 28 cm la 22 cm, reducerea de 6 cm reprezentând omicºorare a greutãþii proprii a planºeului cu 21,43%, decis-a redus încãrcarea la fiecare 1 m2 cu 150 kg.

În continuare vom descrie ce înseamnã ºi ce pre-supune un planºeu din beton armat precomprimat prinpost-tensionare. Dupã cum spune ºi numele, precompri-marea elementului se obþine prin tensionarea realizatãla finalul execuþiei acestuia (post-tensionare).

Un planºeu din beton armat precomprimat prin post-tensionare reprezintã un planºeu clasic de beton armatunde armãtura de rezistenþã (armãturã pasivã) esteînlocuitã, în mare parte, cu toroane (armãturã activã)dispuse dupã douã direcþii ortogonale. Toroanele suntdenumite armãturã activã deoarece, prin dispunerea lorîn grosimea plãcii, participã la comprimarea elementuluiºi la reducerea sãgeþii. Toroanele sunt reprezentate degruparea a 3 sau 5 tendoane (în funcþie de necesitate)într-o teacã zincatã, tendonul fiind alcãtuit din ºapte fireîmpletite în formã de cablu, realizate din oþel de înaltãrezistenþã (limita de curgere 1.860 MPa), cele ºapte firefiind protejate anticoroziv individual, iar mãnunchiul deºapte fire este protejat printr-un înveliº de plastic.

În mod uzual, pentru planºeele precomprimate prinpost-tensionare, se folosesc cabluri care au diametrulnominal 12,9 mm - denumite generic T13 (ariamãnunchiului de fire fiind de aproximativ 100 mm2), ºicabluri care au diametrul nominal 15,7 mm - denumitegeneric T15 (aria mãnunchiului de fire fiind de aproxima-tiv 150 mm2). În cadrul grosimii plãcii toroanele suntmontate dupã o formã parabolicã ajungând la parteasuperioarã a plãcii în zonele de reazem ºi la partea infe-rioarã în zonele de câmp, realizând astfel reducereasãgeþii acesteia.

Dupã cum am menþionat, toroanele sunt dispuse, deobicei, dupã douã direcþii ortogonale ºi anume: pe odirecþie se grupeazã în lungul liniei de descãrcare aplanºeului (toroane grupate - banded tendons), iar pecealaltã direcþie sunt distribuite la un pas rezultat înurma calculelor (toroane distribuite - distributed ten-dons). În funcþie de deschiderea ºi încãrcarea planºeuluirezultã grosimea acestuia ºi numãrul de toroane nece-sare. O proiectare economicã presupune ca toroanele,prin dispunere, prin forma parabolei ºi aria lor, sãcontrabalanseze aproximativ 80% din greutatea propriea planºeului ºi sã realizeze o compresiune în beton depeste 0,80 MPa. Prin modul lor de dispunere ºi prinmontaj toroanele constituie ºi armãtura de rezistenþãpentru placã (armãturã superioarã în zonele de reazemºi armãturã inferioarã în câmpul plãcii).

Prin precomprimarea elementului prin post-tensionarese reduce armãtura necesarã dispusã la partea infe-rioarã (de obicei rezultând o plasã generalã cu diametrulmic, dispusã la pas de 20 cm), ºi se eliminã armãtura dela partea superioarã din câmpul plãcii (necesarã în cazulplãcilor în sistem clasic pentru preluarea eforturilor dincontracþia betonului ºi limitarea deschiderii fisurilor).

În ceea ce priveºte proiectul GREEN GATE, planºeulde nivel curent a rezultat în urma dimensionãrii cu ogrosime de 22 cm, ºi s-au folosit tendoane T13 grupatecâte 3 sau 5, astfel: toroanele distribuite sunt alcãtuitedin 3 tendoane T13, toroanele fiind dispuse la interax de1,36 m; iar toroanele grupate sunt alcãtuite din 5 tendoane

Fig. 43: Ancoraj capãt activ - zonã de tragere a fiecãrui tendonpentru precomprimarea plãcii




T13, toroanele fiind dispuse în numãr de patru, câte douãîn stânga ºi dreapta stâlpilor.

Ca armare pasivã, a rezultat la partea inferioarã aplãcii o plasã generalã φ8 dispusã la pas de 20 cm pedouã direcþii ortogonale, iar la partea superioarã înreazemul stâlpilor un „capitel“ de armãturã cudimensiuni de 4 m x 4 m cu 20 bare φ16. Este demenþionat faptul cã armãtura din reazemul stâlpilor arezultat ca necesarã nu din calculul la încovoiere pereazem al plãcii, ci din calculul la strãpungere conformnormelor europene.

Ca soluþie de proiectare/execuþie s-a ales ca planºeulsã nu fie „legat“ prin post-tensionare de nucleele cen-trale ale clãdirii deoarece aceasta ar fi condus la eforturisuplimentare asupra stâlpilor, întrucât la post-tensio-narea plãcii stâlpii ar fi urmat deformaþia plãcii cãtrezona nucleului foarte rigid ºi exista posibilitatea apariþieide fisuri importante în zona de conexiune placã-stâlp.S-a realizat, astfel, un rost de turnare armat corespunzã-tor în jurul nucleelor centrale, care s-a betonat ulteriorprocedeului de post-tensionare a plãcii ºi consumãriideformaþiilor induse.

Planºeele post-tensionate s-au executat în douãetape: în prima etapã s-a tras de toroane cu o forþãegalã cu 20% din forþa maximã capabilã a tendonului -aceastã primã etapã realizându-se astfel încât sã con-tracareze apariþia fisurilor din contracþia betonului lavârste timpurii, iar a doua etapã de tragere, la forþamaximã de tragere, adicã 80% din forþa maximã capa-bilã a tendonului. Pentru prima etapã de tragere, betonultrebuie sã prezinte o rezistenþã minimã de 15 MPa pecub (12 MPa pe cilindru), iar la tragerea finalã rezistenþabetonului pe cub trebuie sã fie minimum 23 MPa (18 MPape cilindru). Dupã mãsurarea ºi verificarea alungirii ten-doanelor, se procedeazã la injectarea de mortar încanale toroanelor.

În ceea ce priveºte avantajele planºeelor post-ten-sionate, amintim urmãtoarele: realizarea unor plãci tipdalã cu grosimi mai mici decât dala în sistem clasic(rezultã, astfel, greutãþi mai mici, cu beneficii la nivelulstructurii principale de rezistenþã), realizarea rapidã acofrajului, montare facilã ºi rapidã a armãturii pasive(armãtura de la partea inferioarã se poate realiza dinplase sudate, lipsa necesarului de armãturã la parteasuperioarã în câmpul plãcii), montare rapidã atoroanelor, decofrare mai rapidã. Chiar dacã implicã otehnologie specialã de execuþie, prin economia de mate-riale costurile unui planºeu post-tensionat nu vor depãºicosturile de execuþie ale unui planºeu realizat în sistemclasic.

Calculul plãcii post-tensionate s-a fãcut cu progra-mul Adapt Floor PRO, program care furnizeazã, carezultate, eforturi de compresiune în planºeu, procentuldin greutatea proprie contrabalansatã, diagrame de forþeºi eforturi în lungul fâºiilor de descãrcare a planºeului,sãgeata calculatã în starea fisuratã luând în considerarecurgerea lentã a betonului etc.

În figurile urmãtoare prezentãm câteva rezultatedin modelul de calcul.

Fig. 44: Schemã dispunere toroane

Fig. 46: Model 3D la scarã exageratã cu dispunerea toroanelor în placã

Fig. 47: Linii de descãrcare a plãcii în direcþie longitudinalã

Fig. 45: Montaj toroane

Fig. 48: Linii de descãrcare a plãcii în direcþie transversalã




Notã: Din motivele pe care le-am expus mai sus înzona centralã nu existã precomprimare. Tocmai deaceea, programul afiºeazã cu roz aceste zone (este va-labil ºi pentru zona de placã a nucleului din dreapta cares-a realizat în sistem clasic). Celelalte zone marcate curoz de program se aflã, ca efort mediu de compresiune,în jurul valorii de 0,70 MPa - indicând cã post-tensi-onarea în zona respectivã este uºor mai puþin eficientãºi este posibil sã avem nevoie de mai multã armãturãpasivã.

Fig. 49: Discretizarea plãcii în elemente finite

Fig. 52: Efortul mediu de precomprimare a betonuluiîn direcþie longitudinalã (uzual trebuie sã fie mai mare de 0,85MPa -

zonele cu roz se aflã sub aceastã valoare)

Fig. 53: Efortul mediu de precomprimare a betonuluiîn direcþie transversalã (uzual trebuie sã fie mai mare de 0,85MPa -

zonele cu roz se aflã sub aceastã valoare)

Fig. 54: Diagrama de momente încovoietoare pentru liniile de descãrcareîn direcþie longitudinalã

Fig. 55: Diagrama de momente încovoietoare pentru liniile de descãrcareîn direcþie transversalã

Fig. 50: Elevaþie reprezentând forma unui toron dispus în placã -se observã forma de parabolã

Fig. 51: Pierderi de tensiune din cauza frecãrii ºi lungimii în toronul prezentatmai sus (efortul mediu relativ la efortul ultim nu trebuie sã fie mai micdecât 0,60 - pentru acest caz este 0,67) - când pierderea de tensiune

este sub 0,60 post-tensionarea nu este la fel de eficientã (creºte sãgeataºi armãtura pasivã)




CONCLUZIIStructura de rezistenþã a clãdirii de birouri „GREEN

GATE OFFICE BUIDING“ se înscrie în parametrii optimi,din punct de vedere tehnic ºi economic. Pentru aceastãclãdire un factor hotãrâtor a fost obþinerea unui cost câtmai redus al investiþiei, simultan cu îmbunãtãþireasoluþiei arhitecturale.

Pe baza temeia r h i t e c t u r a l epropuse, au fostanalizate diferitesoluþii pentru struc-tura de rezistenþãa clãdirii de birouri.A rezultat cã solu-þia optimã din punctde vedere struc-tural, funcþional ºitehnico-economic,

este structura cu pereþi structurali din beton armat,planºee post-tensionate ºi execuþia excavaþiei în sistem„top-down“, coroboratã cu optimizarea soluþiei pentruincinta de pereþi mulaþi. Soluþia în sistem „top-down“ apermis reducerea costurilor infrastructurii ºi a termenelorde execuþie prin eliminarea lucrãrilor aferente sprijinirilormetalice ºi execuþia concomitentã, pe tronsoane, a maimultor nivele de infrastructurã.

Folosirea planºeelor tip dalã post-tensionatã a per-mis reducerea greutãþii proprii a suprastructurii ºi, înconsecinþã, a încãrcãrilor seimice, amplasarea facilã atraseelor de instalaþii pe întreaga suprafaþã a nivelelorsupraterane, reducerea semnificativã a termenelor deexecuþie datoritã, în principal, simplitãþii de realizare acofrajelor ºi a armãturii active ºi pasive. �

Fig. 60: Ancoraje active, dupã faza 2 de pretensionare

Fig. 61: Detaliu armare în zona stâlpilor: dispunere teci toroane ºi armãturãde poansonare

GREEN GATE, Bucureºti

Fig. 56: Procentul din greutatea proprie contrabalansatã(se realizeazã o medie de 65% în direcþie longitudinalã)

Fig. 57: Procentul din greutatea proprie contrabalansatã(se realizeazã o medie de 65% în direcþie transversalã)

Fig. 58: Sãgeatã din combinaþie de lungã duratã (þine cont de curgerea lentãa betonului); valoarea maximã este aproximativ 21 mm < 32 mm (admisibil)

Fig. 59: Rost de turnare între tronsoanele plãcii, cu ancoraje de capãt active,dupã faza 1 de pretensionare


Record pentru cea mai lungã grindã de podarmatã ºi pretensionatã

FERROBETON aduce în România experienþa interna-þionalã a grupului CRH în domeniul execuþiei de ele-mente din beton prefabricat ºi precomprimat.

FERROBETON îºi desfãºoarã activitatea într-o fabricãsituatã lângã Ploieºti, în apropierea ºoselei de centurã.Unitatea de producþie are o capacitate de 2.200 de mcpe lunã ºi a fost construitã în 2008, dupã modelul imple-mentat în Belgia ºi în Polonia. Dotatã cu cea mai nouãtehnologie pentru fabricarea betonului, staþia propriepoate produce beton de înaltã clasã pânã la C80/95.Liniile de producþie au lungimi de 120 metri ºi 180 demetri, permiþând turnarea elementelor cu lungimi depânã la 60 de metri, într-o perioadã scurtã de timp.

Fabrica dispune de laborator propriu, în cadrul cãruiasunt pregãtite reþetele de beton, sunt controlate ingredi-entele (agregate, ciment, armãturã) ºi se executã testelegenerale ale elementelor prefabricate, pentru a asiguracalitatea impusã de normele în vigoare. Manipulareaelementelor este asiguratã de poduri rulante, cu ocapacitate totalã de 180 de tone.

FERROBETON deþine recordul de grindã de podarmatã ºi pretensionatã, de 40 de metri lungime, carepoate fi vãzutã la pasajul Mihai Bravu din Bucureºti.

Gama de servicii ºi produse oferite de companieinclude atât partea de proiectare, producþie, transport ºimontaj al elementelor prefabricate, cât ºi proiectarea ºiexecuþia structurilor din beton monolit.

FERROBETON România contribuie la realizarea, însistem prefabricat, a întregii suprastructuri aferentediverselor poduri, nu doar prin grinzile pretensionate ºiprin predale, lise de trotuar ºi parapeþi tip «New Jersey».O dovadã sunt produsele livrate pentru centura Lugojului,centura Constanþei, Autostrada A2 ºi Autostrada Deva –Sibiu.

Toate produsele realizate de FERROBETON Româniasunt însoþite de certificate de calitate CE. De altfel,FERROBETON România deþine certificãri pentru con-trolul producþiei diverselor elemente prefabricate dinbeton precomprimat pentru construcþii civile, industriale ºiagricole. �


Clusterul – motorul dezvoltãriieconomice ºi inovãrii

Marian PETCU - preºedinte CONSTRUCT CLUSTER OLTENIA

S-a constatat cã dezvoltareasustenabilã ºi crearea de locuri demuncã în Uniunea Europeanã (UE)depinde, din ce în ce mai mult, deexcelenþã ºi inovare, elemente carecreeazã competitivitate în cadrulUniunii. De altfel, Strategia Europa2020 subliniazã importanþa creºteriiinteligente, durabile ºi favorabileincluziunii. Iniþiativele strategiei (oagendã digitalã pentru Europa, ouniune a inovãrii, o Europã eficientãdin punctul de vedere al utilizãriiresurselor, o politicã industrialã pen-tru era globalizãrii) stabilesc cadrulpentru dezvoltarea economicã.

Conceptul de cluster este intro-dus în politica economicã de cãtreMichael Porter ºi se regãseºte înlegislaþia din România (HG 918/2006)care defineºte clusterul ca o gruparede producãtori, utilizatori ºi/sau be-neficiari, în scopul punerii în aplicarea bunelor practici din UE, în vedereacreºterii competitivitãþii operatoriloreconomici; clusterele inovative suntconsiderate, la nivel internaþional,motorul dezvoltãrii economice ºiinovãrii, reprezentând un cadru pro-pice de dezvoltare a afacerilor ºi decolaborare între companii, institutede cercetare, universitãþi, furnizori,clienþi, competitori, situaþi în aceeaºiarie geograficã.

Avantajele apartenenþei la uncluster (geografic, industrial sau dealtã naturã) sunt evidente: creºtereaproductivitãþii, acces intensificat laresurse (tehnologie, informaþii, clienþiºi canale de distribuþie ºi nu numai),implicarea într-un mediu care susþine

înfiinþarea de noi firme, reducereaobstacolelor pentru întreprinzãtoriidornici sã intre pe piaþã, reducereariscurilor cu care se confruntã start-up-urile, creºterea nivelului de ino-vaþie în domeniul respectiv; creºterearitmului de transfer al cunoºtinþelor ºide know-how, apartenenþa la o masãcriticã comunã (ex. forþa de muncã /competitivitate pe piaþa muncii) etc.

Construct Cluster Oltenia a fostînfiinþat la iniþiativa mai multorentitãþi, prin asocierea acestora,pentru a sprijini industria construcþi-ilor ºi a producþiei de materiale sub-secvente, cu scopul declarat de asusþine creºterea competitivitãþii,atât pe piaþa naþionalã cât ºi pe piaþainternaþionalã. Cu un numãr de 21de membri fondatori, s-a constituit,în data de 27.02.2014, AsociaþiaConstruct Cluster Oltenia.

Misiunea Construct ClusterOltenia: „Împreunã vom susþine ino-varea, concurenþa corectã ºi dez-voltarea colaborãrii în domeniulconstrucþiilor în Regiunea Sud-VestOltenia, care are în vedere calificareaºi specializarea forþei de muncã dindomeniul construcþiilor ºi domeniileadiacente. Clusterul s-a constituit înscopul revitalizãrii sectorului de con-strucþii ºi sectoarelor adiacente, învederea dezvoltãrii IMM-urilor carefac parte din componenþa sa.”

Scopul propus este: reprezen-tarea intereselor întreprinderilor deprofil din regiune; creºterea competi-tivitãþii prin participarea comunã pepieþele de desfacere; modernizareatehnologiilor utilizate în domeniu,

prin implementarea de noi soluþii ino-vative; colaborarea între membriiclusterului pentru achiziþia în comunde energie, produse intermediare,servicii; colaborarea cu celelalteclustere din domenii adiacente.

Clusterul îºi propune, de aseme-nea, creºterea capacitãþii de promo-vare a inovãrii, competitivitãþii, formãriiprofesionale, transferului tehnologicca politicã de dezvoltare regionalãdurabilã prin interconectarea cunoº-tinþelor, tehnologiilor, afacerilor ºi per-soanelor; sprijinirea cercetãrii, inovãrii,transferului tehnologic, înfiinþarea ºidezvoltarea întreprinderilor ºi în spe-cial a IMM-urilor.

Sectorul în care activeazã clus-terul este industria construcþiilor(incluzând aici ºi industria producã-toare de materiale de construcþii darºi firmele furnizoare de servicii –spre exemplu proiectare & avizare –ºi organizaþii ºi instituþii de învãþã-mânt – inovare – cercetare precum ºiAgenþia pentru Dezvoltare RegionalãSud-Vest Oltenia, cu rol de facilitator– catalizator).

Vorbind despre conceptul de cluster, putem spune cã el a câºtigat în ultimii ani o imensã popularitate,decidenþii politici, practicienii ºi oamenii de ºtiinþã referindu-se, tot mai mult, la acest sistem de asociere.Motivul principal este cã el a fost acceptat ca o soluþie pentru combaterea crizei, un instrument pentrucreºterea competitivitãþii ºi dezvoltãrii regionale.

Marian Petcu

Structura clusterului acoperãaspectele complexe ale dezvoltãriiregionale:

• Catalizator: Agenþia pentru Dez-voltare Regionalã SV Oltenia;

• Educaþie, formare profesionalãºi cercetare: Universitatea dinCraiova, Facultatea de Mecanicã;

• Cercetare – dezvoltare: Asoci-aþia Romanã pentru Transfer Tehno-logic ºi Inovare;

• Construcþii civile ºi industriale:RECON SA, AXH CONSTRUCT SRL;

• Proiectare de construcþii civile ºiindustriale: GETRIX SA;

• Comercializarea materialelor deconstrucþii: CIROMAT SRL, PRO-GOPO SRL;

• Instalaþii în construcþii industri-ale ºi civile: MONTAJ SRL;

• Lucrãri de tâmplãrie ºi dulgherie:GIP SA, LEMN CONFEX SRL;

• Lucrãri de pardosire: INDUS-TRIAL PROTEHNO SRL;

• Construcþii metalice: REZISTENTPRODCOM, RADUCONS IMPEXSRL, LSS & MECSERV SRL;

• Producþie: CAM SRL, GMC ACTIVSRL, STEEL CONSTRUCT SRL;

• Producþie ambalaje din polieti-lenã: MOVIPLAST SRL;

• Producþie vopsele lavabile ºi ade-zivi vinilici: MULTIBOND DURAL SRL.

Pânã în mai 2015 au aderat 22IMM-uri ºi OTIMMC Craiova, mem-bru onorific:

• Lucrãri de pardosire ºi montajpardoseli: NEOTOP SRL, FLANDERSSRL, LB DÉCOR HOUSE SRL;

• Construcþii civile ºi industriale:CONICON PREST SRL, GNBCONSTRUCT SRL, ROTAX CON-STRUCTION & SERVICES SRL, LATRANSPORT MAN SRL;

• Lucrãri de instalaþii în construcþiiindustriale ºi civile: CONFORT HOUSESRL, DIVERSINST SRL, AB INSTALSRL, LIVTECH SRL;

• Lucrãri de tâmplãrie ºi dulgherieLUCALEX SRL;

• Producþie ambalaje din polieti-lenã: RO SERVICE ROPHILL SRL;

• Tâmplãrie termoizolantã ºi pro-ducþie accesorii: FEROPLAST SRL;

• Telecomunicaþii, activitãþi deservicii privind sistemele de secu-ritate: 3I AUTOMATIZÃRI SRL ºiEUROTEHNICA IT & C SRL;

• Alte lucrãri speciale în con-strucþii: MOL SRL;

• Distribuþie ºi comerþ: TIMAR DIS-TRIB SRL, OLTENIA GARDEN SRL;

• Construcþii utilitare: CROMAFORSRL;

• Construcþii drumuri ºi autostrãzi:MAG CONSTRUCT SRL, ERPIA SA.

Pentru a adera la cluster, solici-tanþii trebuie sã aibã activitãþileautorizate (CAEN) în concordanþãcu strategia de dezvoltare a clus-terului; sã fie de acord cu modul deorganizare, de acþiune ºi cu principiileclusterului, asumându-ºi respectareaprotocolului de colaborare ºi regula-mentul de organizare ºi funcþionare;sã fie de acord sã sprijine financiarderularea activitãþii entitãþii de mana-gement a clusterului; în plus, solici-tantul trebuie sã nu se afle în situaþiilitigioase cu niciunul dintre membriiclusterului.



O acþiune concretã a constat înimplementarea proiectului „Creºtereaeconomicã ºi dezvoltarea partene-rialã a clusterului Construct ClusterOltenia”, POS CCE-A1-DM 1.3. - O1.3.3- 2013, Axa prioritarã 1 – „Unsistem de producþie inovativ ºi eco-eficient, Domeniul Major de Inter-venþie 1.3 - “Dezvoltarea durabilã aantreprenoriatului”, Operaþiune 1.3.3– „Sprijin pentru integrarea între-prinderilor în lanþurile de furnizorisau clustere” în valoare de 200.000euro, încã din mai 2014.

În cadrul proiectului au fost rea-lizate activitãþi precum: proiectarea,documentarea, implementarea ºicertificarea sistemelor de manage-ment (inclusiv organizarea de audi-turi de supraveghere); organizareade campanii de promovare a facili-tãþilor clusterului: organizarea deseminarii de promovare, meserotunde etc., promovarea on-line peperioada de implementarea a pro-iectului, participarea la târguri,expoziþii ºi misiuni economice în þarãºi în strãinãtate; participarea lacursuri de formare (training) pentruinstruirea personalului EMC ºi areprezentanþilor membrilor clusteru-lui / lanþului de valoare, pentru sco-purile proiectului, organizarea dework-shopuri / seminarii cu scopulfacilitãrii schimbului de experienþã(knowledge transfer) ºi creºterii încre-derii între membrii clusterului etc.

Pentru o mai bunã ºi corectãinformare a fost creat web-site-ulhttp://www.constructcluster.ro/ dedi-cat acþiunilor de promovare pentrumembrii clusterului în scopul creº-terii vizibilitãþii serviciilor ºi / sau pro-duselor prin intermediul internetului,atât în limba românã cât ºi în limbaenglezã, ceea ce permite o extin-dere de mare amploare a publicului– þintã atât cãtre þãrile europene câtºi în afara UE.

De menþionat cã, în cursul anului2014, a fost semnat Acordul de cola-borare cu „Balkan Cluster Network“,acord care prevede dezvoltarea

colaborãrii între pãrþile semnatare învederea creºterii economice ºi soci-ale a regiunii ºi a entitãþilor membreîn cluster.

Totodatã, s-a realizat ºi înscrie-rea clusterului Construct ClusterOltenia în reþele europene: Euro-pean Cluster Collaboration Platform,SUERD-AP8-Clusters of Excel-lence, SEE meta cluster network,The Balkan Cluster Network, Euro-pean Cluster Observatory, sectorialnetworks etc.

Ca strategie pe termen lung: nepropunem sã fim cea mai reprezen-tativã structurã asociativã pe lanþulde valoare din industria construcþiilorºi a producþiei de materiale adia-cente.

Aºadar, în final, iatã pe scurtobiectivele propuse de ConstructCluster Oltenia:

• dezvoltarea colaborãrii întremembri în vederea dezvoltãrii eco-nomice ºi sociale a regiunii;

• creºterea competitivitãþii înindustria construcþiilor civile ºi indus-triale, a producþiei de materiale ºisubansamble;

• dezvoltarea mediului de afaceriºi a afacerilor în regiunea Sud-VestOltenia;

• introducerea elementelor decercetare ºi inovare în producþia ele-mentelor de construcþii, în activitãþilede construire a clãdirilor civile ºiindustriale;

• calificarea, perfecþionarea ºispecializarea forþei de muncã în sec-torul construcþiilor ºi în domeniileadiacente, în special în producþiamaterialelor de construcþii;

• atragerea investiþiilor strãine înregiune, prin realizarea de misiunieconomice în vederea identificãrii departeneri economici ºi atragerea demisiuni economice pentru stabilireade parteneriate de afaceri ºi reali-zarea de investiþii cu capital strãin;

• facilitarea intrãrii agenþilor eco-nomici din regiune pe noi pieþe, prinacþiuni complexe de internaþiona-lizare ºi participarea la evenimente

de afaceri, în principal în þãrile mem-bre ale Uniunii Europene ºi nu numai;

• colaborarea cu autoritãþile pu-blice locale, regionale ºi centrale învederea asigurãrii unei dezvoltãridurabile a zonei;

• colaborarea cu alte clustere dinþarã ºi din strãinãtate în vederearealizãrii unor parteneriate strategice;

• participarea la târguri ºi eveni-mente de profil în vederea creºteriiexporturilor de bunuri ºi servicii;atragerea de fonduri europene pen-tru dezvoltarea activitãþilor de pro-ducþie dar ºi a serviciilor;

• dezvoltarea de proiecte de inves-tiþii pentru producþie, servicii ºi trans-fer tehnologic; dezvoltarea de centrede afaceri, parcuri industriale ºilogistice, centre inter-modale pentrupersoane ºi mãrfuri în zonele deconfluenþã a reþelelor de transport;

• dezvoltarea unei platforme decercetare-dezvoltare-inovare ºi faci-litarea transferului tehnologic ºiinovãrii cãtre sectorul privat;

• crearea unei platforme de pro-movare (web-site, portal dedicatdomeniului investiþional, broºuri depromovare).

Din tabloul complet al intenþiilornoastre mai fac parte ºi extindereape noi pieþe ºi atragerea de clienþi ºiparteneri de afaceri pentru membriiclusterului; crearea unui brand ºiinternaþionalizarea imaginii clusterului;atragerea de noi membri ºi diversifi-carea structurii clusterului; colabo-rarea cu autoritãþile locale, regionaleºi centrale în vederea asigurãrii uneidezvoltãri durabile a zonei; colabo-rarea cu alte clustere din þarã ºi dinstrãinãtate pentru realizarea unorparteneriate strategice.

Iatã suficiente argumente princare noi considerãm cã îndeplinireaobiectivelor strategice va asigura, petermen mediu ºi lung, o creºtereeconomicã ridicatã ºi o reducere adecalajelor economico-sociale dintreregiunea SV Oltenia ºi celelaltestate membre ale UE. �



Teste la scarã largãcu sisteme flexibile de stabilizare a taluzurilor

dipl. ing. Marius BUCUR - GEOBRUGG AG, Româniadipl. ing. George CORBESCU - GEOBRUGG AG, Elveþia

ECHIPAMENTE DE TESTAREEchipamentele de testare au

constat dintr-un cadru de oþel de13 m x 15 m, care a fost umplut cupietriº pe o suprafaþã de 10 m x 12 m,pânã la o grosime a stratului de1,20 m. Cu ajutorul unei macaralede 500 to, înclinaþia cadrului a pututvaria între 0° ºi 85°.

Fundul cadrului ºi pereþii au fostînchiºi cu dulapi din lemn. Pentru aasigura formarea suprafeþelor dealunecare în interiorul materialului ºinu de-a lungul suprafaþei de contactdintre baza cadrului ºi material, s-aumontat ºipci de lemn cu o secþiunetransversalã de 30 mm x 60 mm,crescând, astfel, rugozitatea pedirecþie transversalã (foto 2).

Plasa a fost fixatã pe cablurilesuperioare ºi inferioare de suport.Pentru a crea efectul de pantãinfinitã, plasa a fost fixatã lateralcadrului cu profile U. Aceasta a creato acoperire rigidã pe direcþie lateralã.Ca tije de ancoraj, au fost folosite baretip Gewi D = 28 mm sau D = 32 mm,care au fost introduse în tuburi rigidede cãmãºuire. Legãtura cu cadrul deoþel a fost realizatã prin intermediulunor plãci de bazã sudate decapetele tijelor, plãci care au fost, larândul lor, prinse de alte plãci dinoþel situate pe fundul cadrului.Tuburile de cãmãºuire au fost intro-duse în þevi metalice fixate de plãcilede bazã. Tija este consideratã încas-tratã perfect la prinderea ei de cadru.

Pentru fixarea plasei s-au folositplãci de ancoraj potrivite. Marginiletransversale ale plasei au depãºitlãþimea cadrului cu 2,0 m pânã la3,5 m ºi au fost interconectate cuelementele specifice sistemului.

Pentru a preveni trecerea pietri-ºului prin ochiurile plasei, începând cutestul 4, sub plasã a fost prevãzutã ogeotextilã cu ochiuri de 20 mm x20 mm având o rezistenþã neglija-bilã la tracþiune ºi fãrã funcþie staticã.

OBIECTIVEObiectivul principal la realizarea

testelor la scarã mare a fost analizaºi mai buna înþelegere a capacitãþiiportante a acestui tip de sistem destabilizare a taluzurilor, sub diferitecondiþii limitã, cât mai apropiate derealitate. În cadrul proiectului de cer-cetare, au fost analizate numai insta-bilitãþile superficiale având o grosimea stratului de 1,20 m. Stabilitateaglobalã ºi dimensionarea sistemuluide ancoraje în vederea preveniriimecanismelor de cedare cu planuriîn adâncime nu sunt tratate aici.Experimentul a fost realizat pentru aobþine datele necesare în vedereaaplicãrii în practicã a sistemului.

În cadrul unui proiect de cercetare al Comisiei pentru Tehnologie ºi Inovare (CTI) a DepartamentuluiFederal Elveþian al Afacerilor Economice, Educaþiei ºi Cercetãrii, sub conducerea Universitãþii de ªtiinþeAplicate Berna din Burgdorf s-au efectuat, în Winterthur (Elveþia), teste la scarã largã cu sisteme flexibilede stabilizare a taluzurilor.

Articolul de faþã oferã o imagine de ansamblu asupra testelor efectuate, precum ºi asupra rezultateloracestora. În plus, prin calcul invers, s-a verificat conceptul de dimensionare RUVOLUM.

În colaborare cu partenerul Geobrugg AG, au fost perfectate un numãr de 31 de teste la scarã marecu sisteme flexibile de stabilizare a taluzurilor. Analiza în detaliu a capacitãþii portante a diferitor sistemeflexibile a fost posibilã prin varierea distanþei între tijele de ancoraj ºi prin folosirea mai multor tipuri demateriale de umpluturã.

Foto 1: Vedere de ansamblua echipamentului de testare

Foto 2: Testul nr. 13, dupã demontarea plasei ºi îndepãrtarea pietriºului, caroiaj 3,5 m x 3,5 m

MATERIALUL DE UMPLUTURÃFOLOSIT

În unele teste s-a folosit pietriº cugranulaþie 16 mm – 32 mm care, dinpunct de vedere al testelor compara-tive în aceleaºi condiþii, s-a dovedit afi optim. În alte teste s-a folositpietriº nisipos cu o granulaþie de0 mm – 63 mm realizat din materialesparte reciclate. Acesta din urmã areo frecare bunã între particulele solide,putând fi asimilat cu pantele degrohotiº.

DISPOZITIVELEDE MÃSURAT ªI TESTUL

Pentru a servi ca nivel de refe-rinþã, a fost scanatã suprafaþa înpoziþie orizontalã cu un dispozitivlaser, inclusiv capetele tijelor ºicadrele metalice. Scanarea a fostrepetatã dupã fiecare schimbare aînclinãrii cu 5° (fig. 1).

Cu ajutorul diferitelor dispozitivede mãsurare ºi înregistrare, s-au culesinformaþii privitoare la înclinareacadrului metalic, deplasarea tijeimijlocii de la partea superioarã,forþele din cablurile superioare ºiinferioare, precum ºi eforturi ledezvoltate în tijele selecþionate.

REZULTATELE TESTELORArticolul de faþã prezintã doar un

extras din volumul total de informaþiiculese.

În vederea analizei capacitãþiiportante ºi a deformaþiilor sistemelorflexibile de stabilizare, s-au com-parat rezultatele scãnãrii laser laînclinarea cadrului metalic la 60°,singura diferenþã (fig. 2 ºi 3) consti-tuind-o diametrul firului de sârmã al

plasei. Cu cât plasa este mai puter-nicã, cu atât ea este mai rigidã,deformaþiile rezultate sunt mai mici,iar materialul de sub ea tinde sã sedeplaseze mai puþin.

Testele evidenþiazã influenþapozitivã a instalãrii plãcilor de anco-raj în alveole create anterior. Aces-tea faciliteazã o mai bunã tensionarea plasei, reducându-se, astfel,deformaþiile, ceea ce are un efectsemnificativ asupra capacitãþii derezistenþã a întregului sistem.

Un rol important îl are ºi geome-tria plasei, împreunã cu modul detransfer al forþei din plasã cãtre sis-temul de ancoraj. Odatã cu introdu-cerea, la sfârºitul anilor 1990, aplaselor din oþel de înaltã rezistenþãcu formã romboidalã, a devenit posi-bilã dispunerea tijelor într-un caroiajflexibil, rândurile fiind decalate cujumãtatea distanþei orizontale dintretije. Anterior, era comunã doar dis-punerea ancorelor în colþurile pano-urilor care erau realizate din cabluri(dispunere în pãtrat).

Dacã distanþa orizontalã dintretije este “a” ºi este egalã cu cea

verticalã “b”, între tije avem o arie“a x 2b”. Transferul forþei de la tijãcãtre tijã (fig. 3) urmãreºte geome-tria plasei. Având parte de cea maibunã distribuþie posibilã a forþelor,aceasta are un efect pozitiv asupracapacitãþii de rezistenþã ºi asupramodului de deformare al acestui tipde sisteme flexibile.

Testele au fãcut posibilã exami-narea conceptului teoretic de dimen-sionare RUVOLUM. Acesta se bazeazãpe un model care ilustreazã condi-þiile reale într-o manierã simplã darsuficient de exactã. Analiza scanãriilaser relevã conformitatea conceptu-lui cu realitatea.

CONCLUZIITestele la scarã largã efectuate

creeazã un fundament ideal pentru omai bunã înþelegere a capacitãþiiportante a sistemelor flexibile de sta-bilizare a taluzurilor. Totodatã, elepermit compararea, în aceleaºicondiþii, a diferitor tipuri de plase,precum ºi dezvoltarea ulterioarã ºiadaptarea acestora la cerinþelespecifice proiectului.

Dimensiunile cadrului metalic aufost bine alese în vederea simulãrilorinstabilitãþilor de suprafaþã. În cadrulunor teste complementare vor puteafi înregistrate rezultate suplimentarereferitoare la impactul asupra tijelorde ancoraj ºi în special, asupracapetelor acestora.

A fost posibilã, astfel, verificareaconceputului de dimensionareRUVOLUM. Conceptul de dimen-sionare este confirmat de rezultateletestelor ºi de experienþa acumulatãîn decursul a peste 15 ani. �

Geobrugg AG - Geohazard SolutionsStr. Zizinului, Nr. 2 - RO-500414 Braºov, România | Tel./Fax: +40 268 317 187 | www. geobrugg.com | [email protected]

Fig. 1: Testul nr. 4, TECCO® G65/3 + P33,secvenþa scanãrilor individuale

Foto 3: Test nr. 11, TECCO® G65/3 + P33, caroiaj3,5 x 3,5 m, pietriº nisipos 0 mm - 63 mm, a = 53°

Fig. 2: Testul nr. 12, TECCO® G65/4 + P66,caroiaj 3,5 x 3,5 m, pietriº 16 mm - 32 mm, a = 60°

Fig. 3: Test nr. 14, TECCO® G65/3 + P66,caroiaj 3,5 x 3,5 m, pietriº 16 mm - 32 mm, a = 60°


Înlocuirea hobanelorla podul peste Canalul Dunãre – Marea Neagrã

pe DN 39 km 8+988

Alcãtuirea hobanelor esteurmãtoarea:

• Hobanele I, care leagã capãtultablierului metalic dinspre Constanþade pilonul de susþinere, sunt alcãtu-ite din câte 24 de cabluri;

• Hobanele II, care leagã mijlocultablierului dinspre Constanþa depilonul de susþinere, sunt alcãtuitedin câte 10 cabluri;

• Hobanele III, care leagã tabli-erul dinspre Mangalia la ¼ dindeschidere de pilonul de susþinere,sunt alcãtuite din câte 10 cabluri;

• Hobanele IV, care leagã tabli-erul dinspre Mangalia la mijloculdeschiderii, sunt alcãtuite din câte16 cabluri;

• Hobanele V, care leagã tablieruldinspre Mangalia la ¾ din des-chidere de pilon, sunt alcãtuite dincâte 20 de cabluri.

Pilonul podului are forma literei A,cu elevaþia alcãtuitã din doi stâlpicasetaþi din beton armat cu secþiunevariabilã, uniþi la capãtul superior alpilonului.

Fiind supus unui proces de rea-bilitare, în timpul execuþiei lucrãrilor,la revizia hobanelor s-a constatat unproces accentuat de degradare asârmelor din SBP ce intrã în alcã-tuirea lor. Urmare a celor constatates-au efectuat mai multe expertizetehnice, inclusiv analize metalogra-fice ale sârmelor SBP care alcãtuieschobanele. Concluziile expertizelor ºianalizelor metalografice au condus

la necesitatea înlocuirii sistemuluiexistent de hobane cu unul nou, per-formant.

FREYROM SA, filiala din Româniaa grupului FREYSSINET – lidermondial în domeniul sistemelorde hobane pentru poduri, deþinã-tor al mai multor recorduri înacest domeniu, a fost desemnatãde antreprenorul general sã furni-zeze ºi sã instaleze noul sistem.

Dorinþa clientului final a fost pãs-trarea actualului aspect arhitecturalal podului. Pentru realizarea acestuideziderat, FREYROM, împreunã cu

colegii din Departamentul Tehnic alFREYSSINET, au proiectat un sis-tem de hobane modern alcãtuit din:

• Toroane cu diametrul de 15,7 mm– 1.860 MPa cu triplã protecþieîmpotriva coroziunii, alcãtuit din:toron supus unui tratament de galva-nizare, teacã continuã de HDPE ºi ocearã specialã între teaca HDPE ºitoron;

• Ancoraje reglabile ºi ancorajepasive cu 7 ºi 12 cabluri. Numãrul detoroane per ancoraj a fost ales înfuncþie de eforturile care trebuiaupreluate de cabluri. Atât ancorajeleactive, cât ºi cele pasive au necesi-tat adaptarea la situaþia existentã.Prin urmare, au fost proiectateancoraje având gabaritele adaptatela dimensiunile din teren. Scaunelede aºezare ale acestora au fostproiectate individual þinându-se contde planeitatea suprafeþelor pe caretrebuiau aºezate. Totodatã, alegereaancorajului folosit la tensionareacablului s-a facut luând în conside-rare spaþiul tehnologic necesaracestei operaþii;

Operaþia de ridicare a hobanelor noi Tensionarea hobanelor de la ancorajele inferioare

Podul peste Canalul Dunãre - Marea Neagrã, amplasat pe DN 39 la km 8+988, la intrarea în localitateaAgigea, are o lungime a suprastructurii de 269,50 m.

Suprastructura podului este compusã din douã pãrþi distincte, separate între ele printr-un rost dedilataþie, ºi anume:

• O structurã hobanatã, care acoperã trei deschideri de 44,00 m, 40,50 m ºi 162,00 m;• O structurã independentã, spre Mangalia, cu lungimea de 23,00 m, care asigurã traversarea peste dru-

mul de pe malul drept al canalului.Calea pe pod are partea carosabilã de 14,80 m cu patru benzi de circulaþie, douã trotuare pietonale, cu

lãþimea utilã de 1,50 m ºi douã spaþii de câte 1,30 m lãþime, între partea carosabilã ºi trotuare, pentruprinderea hobanelor de tablier.

Hobanele pentru susþinerea tablierului au fost realizate din pachete de cabluri având 48 de sârme SBP Icu diametrul de 5 mm. Ancorajele active au fost de tip BBR cu bulbi, iar cele pasive de tip inel-con.Pachetele de cabluri sunt protejate de teci alcãtuite din þevi, pe care sunt prevãzute, din loc în loc, punctepentru injectarea cu derivate petroliere pentru protecþie anticorozivã.

• Teaca exterioarã de protecþiedin HDPE, cu dublu strat, cel interiorasigurând rezistenþa tecii, iar celexterior având aspect estetic ºi orezistenþã ridicatã la degradãrilecauzate de radiaþiile UV. La acestproiect clientul a ales culoarea albãpentru teacã. Fixarea tecilor pepilonul de susþinere s-a realizat prinmontarea unor flanºe la ieºireacablurilor din acesta.

• Deviatori în zonele de intrare ºide ieºire a cablurilor din structurã –al cãror rol este de a evita deviaþiile

bruºte ale traiectorieitoroanelor ce alcãtu-iesc cablurile. Aceºtiaau fost proiectaþi indi-vidual, pentru fiecaretip de cablu;

• Distanþieri – alcãror rol este de a îm-piedica vibraþia necon-trolatã a cablurilor cealcãtuiesc hobanele.Aceºtia sunt montaþiprin intermediul unorgulere intercalate înteaca exterioarã a

cablurilor;• Tuburi antivandalism care

împiedicã deteriorarea voitã a cablu-rilor ce alcãtuiesc hobanele.

Operaþia de înlocuire a hobanelorvechi s-a facut dupã un algoritm binedefinit, fãcându-se, în prealabil, mul-tiple simulãri pe computer privindcomportamentul structurii în diferitestadii de încãrcare. Astfel, înlocuireaunei hobane existente s-a fãcut îndouã sau trei etape, în funcþie denumãrul de cabluri ce o alcãtuiau.

Înlocuirea hobanelor vechi s-afãcut sub traficul permis doar pejumãtate din carosabil. Închidereatotalã a traficului pe pod a fost nece-sarã, din motive de securitate, numaila tãierea ºi demontarea tecilor deprotecþie a cablurilor vechi.

Proiectul este în desfãºurare,rãmânând de înlocuit ultimele douãhobane scurte. �

Echipa FREYROM – FREYSSINET executând operaþia de instalarea hobanelor

Hobanele vechi – albastre ºi hobanele noi - albe


SCURTÃ ISTORIE1963 – Henri Vidal, inginer francez,

inventeazã principiul Terre Armée –primul patent pentru pãmânt armat.

1968 – Fondarea Companiei TerreArmée ºi primele structuri construitepe autostrada A53, în Franþa.

1970 – Depunerea de brevete

pentru panoul din beton în formã de

cruce (TerraClass®).

1971 – Fondarea Companiei

Reinforced Earth® în SUA (parte a

Terre Armée International).

1972 – Fondarea Companiei TierraArmada în Spania.

1976 – Peste 100.000 metripãtraþi de ziduri din pãmânt armat,tip Terre Armée, au fost construiþi înlume.

1977 - Prima structurã industrialãde stocare (SUA).

1979 - Publicarea, în Franþa, arecomandãrilor ºi standardului depractici pentru structurile din pãmântarmat (SETRA).

1988 - Lansarea sistemului cuplasã galvanizatã ºi parament mine-ral la faþa vãzutã (TerraTrel®).

1989 - Lansarea sistemului arceprefabricate tip TechSpan® din betonarmat (în Spania ºi Canada).

1993 - Peste 10 milioane de metripãtraþi de ziduri din Terre Armée aufost construite în lume.

Sunt astãzi peste 50 de ani plini de succese, îndomeniul pãmânturilor armate, datoritã muncii con-stante ºi ideii vizionare a lui Henri Vidal.

Nãscut în luna februarie 1924, în Draguignan,regiunea Var - Franþa, Henri Vidal intrã la ªcoalaPolitehnicã în 1944, continuându-ºi studiile la „ÉcoleNationale des Ponts et Chaussées”, ºcoala de inginerie pentru drumuri ºi poduri, pe care a absolvit-o, în1949, cu o formare solidã ca inginer. Cu visul de a deveni arhitect, se înscrie într-un atelier coordonat deºcoala de Arte Plastice „École des Beaux-Arts” din Paris, în timp ce continuã sã lucreze, ca inginer, încadrul departamentului de întreþinere al diviziei hidraulice de producþie, la uzina electricã EDF.

Dupã ce a absolvit arhitectura în 1961, Henri Vidal a înfiinþat, în acelaºi an, o firmã de arhitecturã,menþinându-ºi ºi un post de inginer în oraºul Fougerolles, Franþa. El ºi-a câºtigat recunoaºterea în dome-niul construcþiilor civile printr-o serie de soluþii inteligente de construire. Ca arhitect, a lucrat, alãturi deYves Bayard, la proiectarea clãdirilor pentru muzeul de artã contemporanã din Nisa. Dupã cinci ani de sta-bilire a teoriei pentru procedee ºi de experimente pe modele la scarã redusã, a depus brevetul pentruPãmânt Armat (Terre Armée - Reinforced Earth®) în 1963.

RAMPE - PASAJ SUPRATERAN - CENTURA BUCUREªTI (OTOPENI)

SPRIJINIRE - PLATFORMA INDUSTRIALÃ (SPRIJINIRE DEAL) - CÂMPULUNG MUSCEL

DIFERITE APLICAÞII

1998 - Terre Armée International

a devenit parte a grupului Freyssinet

ºi, astfel, lãrgeºte gama produselor

sale cu sistemul Freyssisol®.

2006 - Se atinge cifra de 30 mili-

oane de metri pãtraþi de Pãmânt

Armat construiþi în lume.

2006 - Se introduce conexiunea

GeoMega® (conexiune sinteticã),

asociatã cu armãtura GeoStrap-5TM.

2007 – Fondarea Companiei

Terre Armée România.

2009 – Soletanche Freyssinet se

creeazã, cu statut de Companie

support, pentru Grupul Soletanche

Bachy, Freyssinet, Terre Armée,

Menard ºi Nuvia.

2013 - Terre Armée celebreazã

50 de ani de la apariþia patentului

Terre Armée – pãmânt armat.

2014 – Compania sparge bariera

de 50 milioane de metri pãtraþi de

pãmânt armat, tip Terre Armée, con-

struiþi în toatã lumea.

Terre Armée este un procedeuoriginal de ranforsare a pãmântului,prin includerea de armãturi sinteticeîn rambleu (umpluturã), conectate lapanouri din beton prefabricat (sauplasã galvanizatã ºi parament mine-ral) care constituie suprafaþa vãzutã.

Originalitatea sistemului constã înutilizarea armãturilor compozite sin-tetice, care oferã, în toate situaþiile,caracteristici mecanice foarte bune,durabilitate ºi uºurinþã la punerea înoperã. Mai mult, prin natura lor,armãturile nu sunt supuse la corozi-une, indiferent de natura chimicã apãmântului (ºi în medii cu PH>10).

Sistemul de ziduri din beton pre-fabricat, fixate prin intermediularmãturilor în terasament, asigurã o

foarte bunã comportare la seism(fiind un sistem flexibil).

Aplicaþiile sistemului de pãmântarmat cu ziduri prefabricate (sauplasã galvanizatã) sunt diverse, dela infrastructurã rutierã ºi de caleferatã (ramblee, rampe, culee), ladomenii industriale (sprijiniri de plat-forme industriale, bazine de reþinerepentru rezervoare de gaz lichefiat ºiproduse periculoase) sau aplicaþiihidrotehnice (pereþi pentru cheuri,reabilitarea barajelor existente).

Terre Armée România (firmade proiectare ºi furnizoare demateriale pentru sistemele TerreArmée) aparþine Companiei TerreArmée Franþa, având agrementateprodusele sale în România. �

VIADUCT - CENTURA CARANSEBEª


GIP GRUP SArevine în actualitate!

Principalii beneficiari ai activitãþiifirmei sunt, deci, cei din sectorulindustrial ºi energetic, domenii undeau fost executate lucrãri de o calitatedeosebitã, ca: turnuri de rãcire,coºuri de fum cu înãlþimi între 80 m -352 m, castele de apã, silozuri pen-tru stocarea produselor, staþii deepurare, staþii de desulfurare, repa-raþii la cazane, izolaþii speciale lacuptoare ºi reactoare, recipiente dinbeton armat, chesoane marine,reparaþii la piste de aeroport etc.

Specialiºtii GIP GRUP SA aurealizat proiectarea ºi execuþia lucrã-rilor la peste 92 de coºuri de fumindustriale din întreaga þarã, apli-când soluþii tehnice ºi brevete deinvenþie proprii, care au condus lareduceri importante ale consumurilorde materiale ºi manoperã, precum ºiscurtarea termenelor de execuþie.

Iatã, în sintezã, ceea ce cuprinde,în prezent, oferta companiei GIPGRUP SA:

• Glisare structuri înalte din betonarmat cu secþiune variabilã (coºuride fum industriale) sau secþiune con-stantã (silozuri, turnuri, structuri derezistenþã clãdiri edilitare);

• Reabilitare coºuri de fum indus-triale, prin precomprimarea structuriicu platbande din oþel tensionate cuºuruburi de înaltã rezistenþã;

• Refacere continuitate structuridin beton armat, prin injecþii în fisuricu mortare de ciment cu aditivi;

• Consolidãri ale construcþiilorindustriale ºi civile;

• Turnãri de betoane pentru ele-mente de rezistenþã;

• Lucrãri de torcretare ºi sablarea suprafeþelor din beton;

• Izolaþii antiacide ºi termice;• Protecþii ºi vopsitorii anticorozive;• Zidãrii termorefractare;• Reabilitarea termicã a clãdirilor

multietajate;• Investigaþii, expertize construcþii

ºi proiecte tehnice de rezistenþã astructurilor;

• Consultanþã tehnicã ºi expertizare;• Studii de fezabilitate.În final, este de reþinut faptul cã,

în ultima perioadã de timp, chiardacã unele obiective din domeniileenergetic ºi chimic au noi proprietari,aceºtia, ca ºi statul, neglijeazã refa-cerea, modernizarea ºi asigurareasecuritãþii unor astfel de construcþiicare, la un posibil seism, ar puteasuferi importante deteriorãri, cu conse-cinþe nebãnuite pe plan economicºi social.

Este un semnal de alarmã tras demai multã vreme de fostul directorgeneral Laurenþiu Naum, recentdecedat, semnal care nu a fost luatîn seamã de cãtre cei care ar trebuisã fie interesaþi de soarta acestorconstrucþii speciale. �

În principal, firma a fost cunoscutã ºi recunoscutã pentru execuþiaunor obiective cu totul ºi cu totul aparte. Este vorba de consolidãri /reabilitãri / reparaþii de coºuri de fum industriale, silozuri de stocaremateriale, turnuri, castele de apã, cât ºi lucrãri de glisãri, izolaþii, pre-comprimãri, toate fiind construcþii întâlnite pe marile platforme indus-triale din þara noastrã.

GIP GRUP este, de asemenea, recunoscutã prin construcþiile civilerealizate la standarde de calitate, ce au dezvoltat habitatul viitoruluiprin aplicarea de soluþii ºi materiale moderne pentru renovãri ºi con-solidãri. De altfel, GIP GRUP, lider de peste 45 de ani pe piaþa con-strucþiilor din România, este specializatã în execuþia de lucrãri deconstrucþii civile ºi industriale unicat datoritã soluþiilor tehnice aplicate.


„Ciricul“ ieºean la dispoziþia tuturor !

Ca ºi în alte zone ale þãrii, ºi laIaºi lipsa infrastructurii de agrementdin zona Ciric, foarte cãutatã deieºeni, limita posibilitãþile de destin-dere ºi de petrecere a timpului liber.

Modernizarea acestui obiectiv afost necesarã pentru cã totul se aflala limita dintre turism – agrement -divertisment iar zona era degradatãca aspect ºi ca infrastructurã,peisajul fiind considerat sãlbatic ºiinsuficient de bine exploatat. Con-cret, în zona Ciric lipseau spaþiilecomerciale, toaletele publice, parcã-rile ºi semnalizãrile pentru pietoni ºibicicliºti. Lipsa infrastructurii organi-zate nu permitea accesul autoturis-melor în pãdure pentru cã ar fidegradat terenul ºi ar fi sporit polu-area.

Geografic, Ciricul este un curs deapã, afluent al râului Bahlui. Acestaformeazã câteva lacuri de baraj arti-ficial: Dorobanþ, Aroneanu, Ciric I

(10,7 ha), Ciric II (11,3 ha) ºi Ciric III,numit ºi Veneþia. Lacurile Ciric suntde baraj artificial de luncã dinCâmpia Moldovei, în partea de nord-est a municipiului Iaºi.

Aºadar, zona de agrement Ciriceste un obiectiv foarte importantpentru municipalitatea ieºeanã iar,prin proiect, s-a dorit crearea,

dezvoltarea ºi modernizarea infra-structurii de turism, pentru valorifi-carea resurselor naturale ºi creºtereacalitãþii serviciilor turistice.

Obiectivul general al proiectului aavut în vedere valorificarea poten-þialului turistic al Regiunii de Dez-voltare Nord Est, cu sopul creãrii denoi locuri de muncã ºi pentrucreºterea economicã durabilã ºiechilibratã a regiunii.

Obiectivul specific al proiectului aconstat în crearea Zonei de Agre-ment Ciric, în vederea diversificãriiformelor de turism din judeþul Iaºi ºidezvoltãrii durabile a zonei Ciric.

Proiectul a vizat:• Reabilitarea ºi reorganizarea

unei suprafeþe de 21,28 ha din zonaCiric;

• Crearea unei infrastructuri deagrement cu multiple funcþiuni, pen-tru asigurarea unei oferte turisticeintegrate la nivelul judeþului Iaºi;

• Crearea de locuri de muncãpermanente ºi sezoniere;

Beneficiar: Municipiul IaºiOrganism intermediar: ADR NORDEST Piatra Neamþ

Autoritate: Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi TurismuluiAntreprenor: IASICON SA


• Creºterea semnificativã anumãrului de vizitatori ai zonei;

• Creºterea duratei medii deºedere cu aproximativ 20%;

• Creºterea cheltuielii medii turis-tice cu minimum 50%, dupã imple-mentarea proiectului, ca urmare aprelungirii sejurului ºi a cheltuielilorsuplimentare aferente serviciilor deagrement.

Obiectivul turistic ºi de agrementla care ne referim este primul proiecteuropean demarat de Primãriaieºeanã, în ciuda dificultãþilor ºi aîntârzierilor cauzate de numeroaserivalitãþi deloc dezinteresate. Totuldevine valoros în primul rând pentrucã, doar în urmã cu câþiva ani, Ciriculera o zonã cu amenajãri învechite,cu clãdiri în ruinã ºi un spaþiu naturallãsat de izbeliºte.

În mare, proiectul la care nereferim, ºi pus în operã de IASICONSA, a cuprins:

Amenajãri exterioare• Circulaþii (carosabil pietonal,

piste de bicicliºti, drumuri de halaj);• Împrejmuiri;• Reþele exterioare;• Mobilier urban;• Platforme pentru colectarea

deºeurilor.Plaje ºi piscine• Piscine pentru adulþi ºi copii;• Vestiare, duºuri;• Grupuri sanitare;• Unitãþi de prim-ajutor;• Turn de observaþie.

Activitãþi de agrement• Locuri de joacã pentru copii;• Zid pentru escaladã;• Echipament de simulare ºi struc-

turi gonflabile;• Plimbare în copaci;• Spaþii de relaxare;• Zonã de picnic.Terenuri de sport• Teren de minigolf;• Teren paintball;• Teren fotbal cu gazon;• Teren multifuncþional (tenis /

handbal / baschet);• Spaþiu pentru tenis de masã.Debarcadere. Pontoane.

Telescaun

În prezent, zona de la Ciric este

cea mai frumoasã bazã de agrement

din Moldova, stadiu la care s-a ajuns

dupã un drum cu multe eforturi.

Toate obiectivele de agrement ºi

sportive sunt exploatate de Direcþia

de Administrare a Patrimoniului

Public ºi Privat ºi au, dupã cum

afirmã oficialii, tarifele sub cele prac-

ticate pe piaþa comercialã.

Proiectul modernizãrii bazei a

beneficiat de finanþare europeanã,

fiind primul obiectiv demarat de

municipalitate. Bugetul total a fost de

46.351.557 lei, având o valoare eligi-

bilã de 31,7 milioane lei.

Lãudabil este faptul cã Zona deagrement Ciric reprezintã cel de-alpatrulea proiect european finalizatde primãria ieºeanã. Pânã acum aufost terminate modernizãrile strãzilordin zona Copou ºi zona centralã,care au constituit proiectul „Axa Cul-turalã“, modernizarea strãzilor dintreTeatrul Naþional ºi Hala Centralã încadrul proiectului „Creºterea accesi-bilitãþii în zona centralã” ºi CentrulTehnologic Regional, proiect care acreat infrastructura logisticã pentrudezvoltarea iniþiativelor de afaceri. �

Foto: www.facebook.com/ZonaDeAgrementCiric


Proiectarea structurilor metalice în zone seismiceCOMENTARII PRIVIND PREVEDERILE DIN NOUL COD P100-1/2013(*)

Academician, prof. dr. ing. Dan DUBINÃ(**), conf. dr. ing. Aurel STRATAN(***), prof. dr. ing. Florea DINU -Universitatea Politehnica Timiºoara, Facultatea de Construcþii

Primele prevederi de proiectareantiseismicã din România pot fi con-siderate „Instrucþiunile provizorii pen-tru prevenirea deteriorãrii construcþiilordin cauza cutremurelor ºi pentru refa-cerea celor degradate“ (9 p.), aprobateprin Decizia nr. 84351 din 30 decem-brie 1941, datã de Ministerul LucrãrilorPublice ºi Comunicaþiilor [1], [2], careacþie la cutremurul vrâncean din 10noiembrie 1940. O versiune actualizatãa acestora a urmat în 1945.

În 1958 a fost elaborat STAS 2923-58 „Prescripþii generale de proiectareîn regiuni seismice. Sarcini seismice“,dar care nu a fost aprobat.

Primul cod românesc modern decalcul antiseismic a fost aprobat în1963: „Normativ condiþionat pentruproiectarea construcþiilor civile ºiindustriale din regiuni seismice P. 13 -63“, care a fost revizuit în 1970, odatãcu aprobarea P13-70.

Dupã producerea cutremurului din4 martie 1977, pe baza observaþiilorfãcute în urma acestuia ºi, în special,a faptului cã a devenit disponibilãprima înregistrare a unei miºcãri seis-mice puternice pe teritoriul României,a fost elaborat „Normativul privindproiectarea antiseismicã a construcþi-ilor de locuinþe, social-culturale, agro-zootehnice ºi industriale P100-78“,urmat de o completare trei ani maitârziu - P100-81.

Cutremurele din 30 august 1986 ºi30, 31 mai 1990, înregistrãrile puternicecare au devenit disponibile, precum ºicercetãrile în materie întreprinse întretimp, au impulsionat elaborarea versi-unilor din 1991 ºi 1992 ale normativu-lui P100.

În 1996 normativul P100 a mai suferito completare ºi modificare a capitole-lor 11 ºi 12, legate de evaluarea ºi conso-lidarea clãdirilor existente.

În 2006, dupã o aplicare „experi-mentalã“ de 2 ani, a intrat în vigoareP100-1/2006 „Cod de proiectare seis-micã - Partea I - Prevederi de proiectarepentru clãdiri“. Acesta a fost elaboratîn spiritul armonizãrii prevederilor salela cele din codul european EN 1998-1:2004 [3].

În 2010 codul de proiectare seis-micã P100 a intrat într-o nouã fazã derevizuire, care s-a încheiat în septem-brie 2013 prin publicarea în MonitorulOficial a noii versiuni a codului: P100-1/2013 [4].

La nivel european, procesul deadoptare a unui set comun de stan-darde (Eurocoduri) s-a încheiat relativrecent. Mai mult decât atât, existã situ-aþii în care unele þãri continuã sãadopte parþial standarde / norme / codurinaþionale. Este ºi cazul României înceea ce priveºte codul de proiectareseismicã. Totuºi, per ansamblu, Euro-codurile sunt utilizate din ce în ce mailarg la nivel pan-european, ºi nunumai. Mentenanþa Eurocodurilor esteesenþialã pentru pãstrarea credibilitãþii,integritãþii ºi relevanþei, precum ºi pen-tru eliminarea unor eventuale erori [5].

În ceea ce priveºte Eurocode 8(SR EN1998-1 [3]), au fost identificateo serie de direcþii de cercetare viitoarenecesare îmbunãtãþirii acestora, careau fost publicate de cãtre CentrulComun de Cercetãri (JRC) [6]. Recent,comitetul tehnic TC13 al ConvenþieiEuropene de Construcþii Metalice

(ECCS) a publicat un document [7]care identificã o serie de aspecte dinEurocode 8 specifice proiectãrii seis-mice a construcþiilor din oþel, carenecesitã o îmbunãtãþire în viitor.

În Statele Unite ale Americii, pre-vederile de calcul seismic al structurilormetalice, „AISC Seismic Provisions“,sunt actualizate regulat la fiecare 5ani, înglobând, adeseori, cunoºtinþede ultimã orã. Astfel, versiunea din2005 a prescripþiilor americane a intro-dus, pentru prima datã la nivel mon-dial, prevederi de calcul pentru cadrelecontravântuite centric cu contravân-tuiri cu flambaj împiedicat ºi pereþi deforfecare din oþel.

În cele ce urmeazã, se prezintãprincipalele modificãri aduse coduluiîn legãturã cu proiectarea structurilordin oþel (capitolul 6 ºi anexa F).

Contravântuiri cu flambaj împiedicatUnul dintre elementele de noutate

mai importante îl constituie introduce-rea unor prevederi de proiectare pen-tru cadrele din oþel cu contravântuiri cuflambaj împiedicat, ceea ce reprezintão premierã la nivel european. Contra-vântuirile cu flambaj împiedicat sunt ocategorie specialã de contravântuiricentrice. Aceste contravântuiri se com-pun, de regulã, dintr-un miez de oþelînglobat într-o teacã metalicã umplutãcu mortar, care are rolul de a preveniflambajul miezului din oþel (fig. 1).Contravântuirile cu flambaj împiedicatsunt caracterizate prin capacitatea dea se plasticiza, atât la întindere cât ºila compresiune, prin împiedicarea flam-bajului contravântuirii cel puþin pânãla un nivel al forþelor ºi deformaþiilor

La 1 ianuarie 2014 a intrat în vigoare noua versiune a codului P100-1/2013. Lucrarea de faþã prezintã princi-palele modificãri aduse codului în legãturã cu proiectarea structurilor din oþel (capitolul 6 ºi anexa F).

Unul dintre elementele de noutate mai importante îl constituie introducerea unor prevederi de proiectare pen-tru cadrele din oþel cu contravântuiri cu flambaj împiedicat, ceea ce reprezintã o premierã la nivel european. Aufost introduºi coeficienþi de suprarezistenþã de material, diferenþiaþi în funcþie de marca oþelului, s-au revizuitvalorile factorilor de comportare q pentru structurile din clasa de ductilitate L, s-a precizat modalitatea de calculpentru structuri din elemente cu secþiuni de clasã 4, s-a modificat modalitatea de calcul a suprarezistenþei sis-temului structural, au fost precizate particularitãþile de calcul al cadrelor contravântuite centric pe douã sau maimulte nivele, au fost relaxate condiþiile impuse îmbinãrilor prin acceptarea îmbinãrilor disipative, cu condiþia caperformanþa acestora sã fie demonstratã experimental. S-au operat, de asemenea, o serie de revizuiri în sensularmonizãrii formatului din prevederile naþionale (P100-1) cu cele europene (EN1998-1).

(*) Lucrare prezentatã în cadrul celei de a XIII-a Conferinþe Naþionale de Construcþii Metalice, Bucureºti, UTCB, 21-22 noiembrie 2013(**) Vicepreºedinte al Comisiei Naþionale de Inginerie Seismicã, MDRAP(***) Secretar ºtiinþific al Comisiei de Structuri Rezistente la Cutremur, Convenþia Europeanã de Construcþii Metalice


corespunzãtoare deplasãrii de proiec-tare. Aceastã comportare asigurã unrãspuns ciclic cvasi-simetric fãrã degra-dare de rezistenþã sau rigiditate ºiimplicit, o capacitate mai mare de disi-pare a energiei, comparativ cu contra-vântuirile clasice (fig. 2).

Contravântuirile cu flambaj împie-dicat pot fi utilizate în aceleaºi configu-raþii structurale care sunt folosite ºi încazul contravântuirilor convenþionale(contravântuiri diagonale, în V etc.).Excepþie fac sistemele cu contravân-tuiri în X, care nu pot fi adoptate încazul contravântuirilor cu flambajîmpiedicat, deoarece acestea trebuiesã rãmânã libere.

Pentru asigurarea unei comportãricorespunzãtoare a sistemului, suntnecesare încercãri experimentale pecontravântuiri, realizate pe bazaprevederilor din SR EN 15129 [8].Aceste încercãri au ºi rolul de a deter-mina forþa maximã care se dezvoltã încontravântuire ºi care þine seama decreºterea rezistenþei la compresiune,comparativ cu rezistenþa la întindere,de consolidarea materialului din miezºi de posibilitatea creºterii limitei decurgere a oþelului din miez. Încercãrilese fac pe elemente individuale ºi pe

subansambluri, încercãrile la întindereºi compresiune pe contravântuireaindividualã având scopul de a verificasatisfacerea cerinþelor de rezistenþã ºideformaþie plasticã. Valorile obþinuteexperimental pot fi folosite ºi la deter-minarea forþelor maxime luate în con-siderare la proiectarea elementeloradiacente.

În cazul încercãrii pe subansam-blu, specimenul este încãrcat axial iarîmbinãrile de la capete sunt rotite pen-tru a simula condiþiile în care lucreazãcontravântuirea în interiorul cadrului.Încercarea are scopul de a verificadacã cerinþele de rotire impuse decadru, în îmbinãrile contravântuirii, nucompromit performanþa acesteia. Suntacceptate în calcul atât rezultateleobþinute în cadrul încercãrilor pentruproiectul respectiv cât ºi rezultateleîncercãrilor experimentale existente înliteratura de specialitate sau încercãripentru alte proiecte similare.

Stâlpii ºi grinzile cadrelor contra-vântuite centric cu flambaj împiedicatsunt elemente nedisipative ºi se pro-iecteazã similar cu elementele similaredin alte sisteme structurale, asigurândsuprarezistenþa necesarã pe bazafactorul ΩT.

Suprarezistenþa de materialProiectarea în baza conceptului de

comportare disipativã a structurii pre-supune capacitatea acesteia de a dez-volta un mecanism plastic globalstabil, specific tipului structural adop-tat. Pentru a atinge acest obiectiv seadoptã aºa - numita „proiectare bazatãpe capacitate“, potrivit cãreia compo-nentele nedisipative sunt proiectate sãreziste eforturilor corespunzãtoaredezvoltãrii unor deformaþii plastice încomponentele disipative. Ca urmare,este necesarã estimarea limitei decurgere reale a oþelului din componen-tele disipative, care poate fi substanþialmai mare decât valoarea nominalã.

P100-1/2013 utilizeazã factorul desuprarezistenþã γov, definit ca raportuldintre limita de curgere realã, fy,max ºilimita de curgere nominalã, fy pentru aestima rezistenþa realã a componen-telor disipative. Spre exemplu, îmbi-nãrile nedisipative ale elementelordisipative realizate cu sudurã în reliefsau cu ºuruburi trebuie sã satisfacãurmãtoarea relaþie:

Rd ≥≥ 1,1 γγov Rfy (1)unde:Rd este rezistenþa îmbinãriiRfy este rezistenþa plasticã a ele-

mentului disipativ care se îmbinã.Versiunea anterioarã a codului de

proiectare seismicã P100-1/2006, cade altfel ºi EN 1998-1 [3], prevãd ovaloare fixã a suprarezistenþei dematerial (γov = 1,25).

Studii recente au arãtat cãsuprarezistenþa de material depindede marca oþelului ºi de tipul de produssiderurgic (table, profile etc.). Mãrcilesuperioare sunt caracterizate de valorimai mici ale suprarezistenþei. Aceastãtendinþã se poate observa în Tabelul 1,care prezintã caracteristicile de mate-rial ºi factorii de suparezistenþã rezultaþiîn urma unui program experimental [9].

În normele americane ANSI/AISC341-10 [10], valorile factorului desuprarezistenþã de material sunt dife-renþiate în funcþie de marca oþelului ºide tipul de produs siderurgic, variindîntre 1,1 ºi 1,6.

Valorile suprarezistenþei de mate-rial prevãzute în versiunea actualã acodului P100-1/2013 au la bazã stu-diile efectuate în cadrul proiectuluiOPUS [11], pe un eºantion de 13.000de epruvete prelevate din laminate deoþel (HEA, HEB, IPE, UPN, IPN) de laproducãtori europeni. Pe baza acestordate (fig. 3) s-au propus urmãtoarelevalori ale factorului de suprarezistenþã:γov = 1,40 pentru S235; γov = 1,30 pen-tru S275; γov = 1,25 pentru S355.

Fig. 1: Alcãtuirea de principiu a unei contravântuiri cu flambaj împiedicat

Fig. 2: Rãspunsul ciclic principial al unei contravântuiri convenþionale ºi a uneia cu flambaj împiedicat

Tabelul 1: Caracteristici de material ºi factori de suparezistenþãrezultate în urma unui program experimental [9]



Factori de comportare pentru structuriledin clasa de ductilitate L ºi structuridin elemente cu secþiuni de clasã 4

Proiectarea convenþionalã a uneistructuri se efectueazã pe baza uneianalize structurale elastice, folosind ovaloare de proiectare a acþiunii seis-mice, reduse prin intermediul factoru-lui de comportare q faþã de ceacorespunzãtoare unui rãspuns perfectelastic al structurii.

Valoarea factorului q (fig. 4) de-pinde de:

• suprarezistenþa de proiectare(qSd), care provine din: (1) dimensio-narea structurii din alte condiþii decâtrezistenþa la cutremur (rezistenþã îngruparea fundamentalã de încãrcãrisau limitarea deplasãrilor relative denivel la starea limitã de serviciu seis-micã); (2) evitarea unei variaþii preamari a numãrului de secþiuni, pentru auniformiza ºi simplifica procesele deproiectare ºi execuþie; (3) o rezistenþãrealã a materialelor mai mare decâtcea nominalã etc.;

• redundanþa structuralã (capaci-tatea de redistribuþie plasticã a struc-turii, dupã formarea primei articulaþiiplastice) - qR;

• ductilitatea structurii, caracteri-zatã de capacitatea de deformarepostelasticã, fãrã o reducere semni-ficativã a caracteristicilor de rezistenþãºi rigiditate (qμ).

În principiu, orice structurã confor-matã ºi dimensionatã corect posedãsuprarezistenþã de proiectare datoritãcoeficienþilor parþiali de siguranþã uti-lizaþi la definirea rezistenþelor de calculºi a încãrcãrilor folosite la proiectare.Structurile static nedeterminate posedã,în plus, ºi o redundanþã structuralã. Înconsecinþã, pentru o structurã alcã-tuitã ºi dimensionatã în mod corect,valoarea efectivã a factorului q esteîntotdeauna supraunitarã.

Cea de-a treia componentã a fac-torului q, datã de ductilitate, este ºi ceamai importantã. Aceasta presupuneasigurarea ductilitãþii la nivelului mate-rialului, al secþiunilor elementelorstructurale, al elementelor structuraleºi îmbinãrilor dintre ele, al structurii înansamblul ei.

Structurile alcãtuite ºi dimensionatepentru a asigura cerinþele privind supra-rezistenþa, redundanþa ºi ductilitateasunt denumite structuri disipative ºi suntîncadrate în conformitate cu P100-1 înclasele de ductilitate DCH sau DCM.

Structurile care nu îndeplinesc toatecondiþiile de ductilitate, dar posedãsuprarezistenþa structuralã, sunt con-siderate slab disipative ºi sunt înca-drate în clasa de ductilitate DCL.Structurile slab disipative alcãtuite dinelemente cu secþiune de clasa 1, 2 sau3, pot fi proiectate pe baza unui factor1,0 ≤ q ≤ 1,5. Structurile slab disipativealcãtuite din elemente cu secþiune declasa 1, 2 sau 3 se dimensioneazã ºise verificã pe baza prevederilor dinSR EN 1993-1-1 [12]. Structurile cuelemente de clasa 4 se calculeazã pebaza unui factor q = 1 ºi se verificã înconformitate cu prevederile din SR EN1993-1-3 [13] sau SR EN 1993-1-5 [14],folosind caracteristicile eficace alesecþiunii. Aceste prevederi din P100-1/2013 le diferenþiazã ºi le relaxeazãpe cele din P100-1/2006, care pre-vedea o singurã valoare a factorului decomportare q = 1 pentru toate situaþiileîncadrate la clasa de ductilitate L.

Suprarezistenþa sistemului structuralÎn cazul conceptului de comportare

disipativã a structurii, aceasta trebuiesã fie capabilã sã dezvolte un meca-nism plastic global sub efectul acþiuniiseismice. În acest scop, elementelenedisipative se proiecteazã la eforturilecorespunzãtoare formãrii unui mecanismplastic în structurã, folosind principiilede proiectare bazatã pe capacitate.Atât în P100-1 (versiunile 2006 ºi2013), cât ºi SR EN 1998-1 [3] se uti-lizeazã o modalitate similarã de calculpentru toate sistemele structurale.Astfel, eforturile de calcul pentru com-ponentele nedisipative se obþin princombinarea efectelor încãrcãrilor gra-vitaþionale ºi a acþiunii seismice, majo-rate cu factorul ΩT, reprezentândsuprarezistenþa structuralã (fig. 5). Deexemplu, pentru momentele de înco-voiere, relaþia de calcul a eforturilor dinelementele nedisiaptive în P100-1/2013 este:

MEd = MEd,G + ΩTMEd,E (2)Suprarezistenþa structuralã se

determinã cu relaþii ce depind de tipulstructurii. De exemplu, în cazul cadre-lor necontravântuite cu noduri rigide,expresia pentru ΩT devine:

ΩT = 1,1 ⋅ γov - ΩM (3)unde- ΩM este valoarea minimã a lui Ωι

M

= Mpl,Rd,i / MEd,i calculatã pentru toategrinzile în care sunt zone potenþialplastice. Valoarea lui ΩM se calculeazãpentru fiecare direcþie a structurii.

Noua versiune a codului P100-1prevede adoptarea valorii minime,spre deosebire de cea maximã,folositã în varianta anterioarã. Cutoate cã utilizarea valorii maxime arapoartelor Ωi este principial maiacoperitoare, aceasta conducea, ade-seori, la dificultãþi în proiectare,rezultând secþiuni exagerate ale ele-mentelor nedisipative ºi, în final, o

Fig. 3: Suprarezistenþa de materialîn funcþie de limita de curgere nominalã [11]

Fig. 4: Definiþia componentelorfactorului de comportare q Fig. 5: Principiul de dimensionare a elementelor nedisipative folosind suprarezistenþa sistemului structural




proiectare neeconomicã. Modificarea s-afãcut ºi în sensul alinierii prescripþiilornaþionale la cele din SR EN 1998-1.Este de menþionat faptul cã diferenþadintre valorile maxime ºi minime aleraportului Ωi (pe fiecare direcþie astructurii) trebuie sã fie mai micã de25%, pentru a asigura o solicitare câtmai uniformã a structurii. Dacãaceastã prevedere este respectatã, nuexistã o diferenþã semnificativã întrevalorile minime ºi maxime ale supra-rezistenþei sistemului structural.

Cadre contravântuite centricpe douã sau mai multe nivele

Pe lângã sistemele „clasice“ decontravântuiri, în X ºi în V, P100-1/2013 introduce ºi sisteme mai noi,cum ar fi contravântuirile în X pe douãnivele sau contravântuiri în V cu barãverticalã de legãturã (fig. 6). Acestesisteme structurale pot fi proiectate cuo comportare post elasticã similarãcadrelor contravântuite în X, avândavantajul cã asigurã o reducere aforþelor transmise grinzilor dupã flam-bajul contravântuirilor comprimate.Sistemul cu contravântuiri în X pedouã nivele este, în general, mai flexi-bil decât sistemul cu contravântuiri înV. Pe de altã parte, sistemul cu barãverticalã de legãturã asigurã o uni-formizare a eforturilor din contravân-tuiri pe înãlþimea structurii. Folosireaacestor douã sisteme reduce risculformarii mecanismelor de nivel.

Îmbinãri disipativeÎmbinãrile reprezintã o zonã sensi-

bilã a structurilor din oþel. Acestea suntrealizate prin ºuruburi sau suduri,ambele fiind relativ fragile. Mai multdecât atât, zona îmbinãrilor estecaracterizatã, pe de o parte, de diferitediscontinuitãþi ºi concentratori de ten-siune, iar pe de altã parte, de eforturiridicate. Ca urmare, tradiþional, normelede proiectare seismicã tratau îmbinãrilestructurilor din oþel drept componentenedisipative.

Trebuie menþionat, însã, cã oîmbinare structuralã nu se rezumãnumai la mijloacele de asamblare(ºuruburi, cordoane de sudurã), ciimplicã interacþiunea mai multor ele-mente componente ce aparþin ele-mentelor structurale care se îmbinã.Spre exemplu, în cazul unui nod riglã -stâlp cu placã de capãt extinsã ºiºuruburi, se evidenþiazã mai multecomponente care îºi aduc contribuþiala rezistenþa, rigiditatea ºi ductilitateaacestuia (fig. 7). Astfel, nodul este for-mat din douã componente majore:panoul de inimã al stâlpului ºi îmbina-rea propriu-zisã. La rândul sãu, se pot

evidenþia urmãtoarele componente aleîmbinãrii: placa de capãt la încovoiere(incluzând ºuruburile), talpa stâlpuluila încovoiere (incluzând ºuruburile),inima stâlpului la compresiune, inimastâlpului la întindere, talpa grinzii lacompresiune. În funcþie de tipologianodului, numãrul componentelor poatefi mai mare sau mai mic. Între acestecomponente, unele (de exemplu panoulde inimã al stâlpului, placa de capãtetc.) au capacitatea de a se deformaîn domeniul plastic, asigurând îmbi-nãrii o comportare ductilã; altele (deexemplu ºuruburile ºi cordoanele desudurã) au o comportare fragilã.

Este necesar ca proiectarea com-ponentelor fragile sã prevadã o supra-rezistenþã faþã de elementele ductileale îmbinãrii, pentru a li se asigura ocomportare elasticã pe toatã durataacþiunii seismice. Pentru a asigura ocomportare ductilã a unui nod, compo-nentele îmbinãrii cu rezistenþa cea maimicã vor trebui sã aibã cele mai buneproprietãþi de ductilitate.

În consecinþã, normele modernede proiectare antiseismicã (SR EN1998-1 [3] ºi ANSI/AISC 341-10 [10]),iar începând cu versiunea din 2013 ºiP100-1, permit utilizarea îmbinãrilordisipative, condiþionat de existenþaunor încercãri experimentale care sãateste capacitatea de deformare îndomeniul plastic al acestora. Materi-alele, detaliile de alcãtuire a îmbinãriiºi dimensiunile elementelor structuralevor fi cât mai apropiate de cele uti-lizate în proiect. Modul de aplicare a

încãrcãrii va avea un caracter ciclic.Încercãrile experimentale se vor rea-liza în conformitate cu prevederile SREN 1990 [15] capitolul 5: „Analizastructuralã ºi proiectarea asistate deexperiment“ ºi anexa D „Proiectareaasistatã de experiment“, precum ºi curecomandãrile Convenþiei Europenede Construcþii Metalice [16].

Atunci când nu se fac încercãriexperimentale specifice pentru unproiect dat, se pot utiliza rezultateleexperimentale pe elemente similare.Totodatã, se pot utiliza tipurile deîmbinãri ºi criteriile de proiectare pen-tru îmbinãrile precalificate, conformGP 082/2003 [17] ºi ANSI/AISC 358-10 [18]. Este de menþionat faptul cã, înprezent, se aflã în derulare un proiectde cercetare european (EQUALJOINTS),care urmãreºte sã producã, în urmaunui vast studiu experimental, numericºi analitic, criterii de calcul pentru unset de noduri grindã - stâlp precalificate,tipice în practica europeanã (fig. 8).

Fig. 6: Cadre cu contravântuiri în X pe douã nivele (a)ºi contravântuiri în V cu barã verticalã de legãturã (b)

Fig. 7: Componentele unui nod grindã - stâlp

Fig. 8: Noduri grindã - stâlp cu placã de capãt ºi ºuruburi ce urmeazã sã fie precalificate în cadrulproiectului EQUALJOINTS: cu vutã (a); cu placã de capãt rigidizatã (b) ºi placã de capãt nerigidizatã (c)




Consorþiul de cercetare este formatdin: Universitatea Federico II dinNapoli (coordonator); ArcelormittalBelval & Differdange; Universitatea dinLiège; Universitatea Politehnica Timi-ºoara; Imperial College of Science,Technology and Medicine; Universitateadin Coimbra; Convenþia Europeanã deConstrucþii Metalice (ECCS); Cordioli& C. S.P.A.

Factori de comportarepentru cadre duale contravântuite în V

Codul P100-1/2006 prevedea fac-tori de comportare diferenþiaþi pentrucadrele contravântuite centric în X (q = 4pentru clasa de ductilitate DCH) ºi ca-drele contravântuite centric în V (q = 2,5pentru clasa de ductilitate DCH).Totuºi, cadrele duale obþinute princombinarea cadrelor necontravântuitecu noduri rigide ºi a celor contravântu-ite centric erau tratate doar parþial înP100-1/2006 (ca de altfel ºi în SR EN1998-1). Astfel, cele douã coduri pre-vãd valori ale factorilor de comportaredoar pentru cadrele duale cu con-travântuiri în X (fig. 9a), pentru clasade ductilitate DCH fiind prevãzut unfactor de comportare q = 4(αu/α1) = 4,8.Versiunea din 2013 a codului P100-1completeazã informaþiile lipsã, pre-cizând valori ale factorilor de com-portare ºi pentru cadrele duale cucontravântuiri în V (fig. 9b). Astfel,pentru clasa de ductilitate DCH noulcod prevede un factor de comportareq = 2,5(αu/α1) = 3 pentru acest sistemstructural.

Valorile prevãzute au la bazã unraþionament ingineresc, în urma cãruias-a considerat o creºtere de 20% afactorului de comportare în cazul cla-sei de ductilitate DCH, similar cu cele-lalte tipuri de structuri duale (fie cucontravântuiri centrice, fie excentrice),datorat redundanþei suplimentare adusede cadrele necontravântuite. Pentruclasa de ductilitate DCM, aportulcadrelor necontravântuite s-a neglijat,în concordanþã cu celelalte tipuri destructuri duale.

Armonizarea prevederilor naþionalecu cele europene

Cu toate cã P100-1/2006 era con-struit pe structura SR EN 1998-1 [3],existau o serie de diferenþe principialeîntre cele douã coduri rezultate înurma preluãrii din normele americane.Noua versiune a codului românesc aîncercat sã reducã din aceste dife-renþe, cu scopul armonizãrii prevede-rilor naþionale cu cele europene. Deexemplu, în versiune din 2006 a codu-lui P100-1, rezistenþa la forfecare apanoului de inimã a stâlpului la cadrelenecontravântuite cu noduri rigide eradeterminatã cu ajutorul unor relaþiiinspirate din normele americane.Aceastã abordare nu este justificatã,deoarece în standardele europeneexistã prevederi similare. Astfel, noulcod de proiectare antiseismicã P100-1/2013 face referire directã la SR EN1993-1-8 [19] pentru relaþiile de calculal rezistenþei panoului de inimã alstâlpului.

BIBLIOGRAFIE[1] LUNGU, D., ALDEA, A., ARION,

C., CORNEA, T., VÃCÃREANU, R.,Hazard, vulnerabilitate ºi risc seismic,Partea I din „Construcþii amplasate înzone cu miºcãri seismice puternice“.Coordonatori: D. DUBINÃ ºi D. LUNGU,Orizonturi Universitare, Timiºoara, 2003;

[2] CREÞU, D., DEMETRIU, D.,Metode pentru calculul rãspunsului seis-mic în codurile româneºti de proiectare.Comparaþii ºi comentarii, RevistaAICPS, Nr. 3/2006, pp. 1-9;

[3] SR EN 1998-1 - Eurocod 8:Proiectarea structurilor pentru rezistenþala cutremur. Partea 1: Reguli generale,acþiuni seismice ºi reguli pentru clãdiri,2004;

[4] P100-1/2013. Cod de proiectareseismicã - Partea I - Prevederi deproiectare pentru clãdiri;

[5] The EN Eurocodes -http://eurocodes.jrc.ec.europa.eu/show-page.php?id=4, 2013;

[6] PINTO, A. TAUCER, F., DIMOVA,S., Pre-normative research needs toachieve improved design guidelines forseismic protection in the EU. Luxem-bourg: Office for Official Publications ofthe European Communities, EUR 22858EN, 2007;

[7] LANDOLFO, R. (Ed.), Assess-ment of ECS provisions for seismicdesign of steel structures, EuropeanConvention for Constructional Steelwork- ECCS publication no. N° 131.ISBN:978-92-9147-112-6, 62 p., 2013;

[8] SR EN 15129, Dispozitive anti-seismice, 2010;

[9] DUBINÃ, D., STRATAN, A.,MUNTEAN, N., DINU, F., Experimentalprogram for evaluation of moment beam-to-column joints of high strength steelcomponents. Proceedings of the SixthInternational Workshop „Connections inSteel Structures VI“, 22-25 June 2008,Chicago, USA. Ed. R. Bjorhovde, F.S.K.Bijlaard, L.F. Geschwindner; p. 355-366;

[10] ANSI/AISC 341-10 - SeismicProvisions for Structural Steel Buildings,American Institute of Steel Construction,Inc. Chicago, Illinois, USA, 2010;

[11] OPUS, Optimizing the seismicperformance of steel and steel-concretestructures by standardizing materialquality control. Contract no. RFSR-CT-2007-00039. Final Report. ResearchProgramme of the Research Fund forCoal and Steel, 2010;

[12] SR EN 1993-1-1 - Eurocod 3:Proiectarea structurilor de oþel. Partea 1-1: Reguli generale ºi reguli pentru clãdiri,2006;

[13] SR EN 1993-1-3 - Eurocod 3:Proiectarea structurilor de oþel. Partea 1-3: Reguli generale. Reguli suplimentarepentru elemente structurale ºi table for-mate la rece, 2007;

[14] SR EN 1993-1-5 - Eurocod 3:Proiectarea structurilor de oþel. Partea 1-5: Elemente structurale din plãci planesolicitate în planul lor, 2007;

[15] SR EN 1990 - Eurocod: Bazeleproiectãrii structurilor, 2004;

[16] ECCS - Recommended TestingProcedures for Assessing the Behaviourof Structural Elements under CyclicLoads, European Convention for Con-structional Steelwork, Technical Commit-tee l, TWG 1.3 - Seismic Design, No. 45,1985;

[17] GP 082/2003 - Ghid privindproiectarea îmbinãrilor ductile la structurimetalice în zone seismice. BuletinulConstrucþiilor, nr. 16/2004;

[18] ANSI/AISC 358-10 - Prequali-fied Connections for Special and Inter-mediate Steel Moment Frames forSeismic Applications, American Instituteof Steel Construction, One East WackerDrive, Suite 700, Chicago, Illinois 60601-1802, 2010;

[19] SR EN 1993-1-8 - Eurocod 3:Proiectarea structurilor de oþel. Partea 1-8: Proiectarea îmbinãrilor, 2006. �Fig. 9: Cadre duale cu contravântuiri în X (a) ºi cadre duale cu contravântuiri în V (b)



Programul Operaþional Sectorial „Creºterea Competitivitãþii Economice”- cofinanþat prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã

„Investiþii pentru viitorul dumneavoastrã”

Proiectul POS CCE „Platforma integratã de cercetare-dezvoltarepentru comportarea construcþiilor la acþiuni extreme“

Universitatea Politehnica Timiºoara, cu sediul în Timiºoara, Piaþa Victoriei, nr. 2, deruleazã, începând cu data de8.08.2014, proiectul “Platforma integratã de cercetare-dezvoltare pentru comportarea construcþiilor la acþiuniextreme“, acronim ACTEX, cofinanþat prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã, în baza contractului de finanþareîncheiat cu Ministerul Educaþiei Naþionale, în calitate de Organism Intermediar, în numele ºi pentru Ministerul FondurilorEuropene, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaþional Sectorial “Creºterea CompetitivitãþiiEconomice”, cofinanþat prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã Axa II, Operaþiunea 2.2.1.

Valoarea totalã a proiectului este de 21.000.000 lei, din care asistenþa financiarã nerambursabilã este de 21.000.000 lei. Proiectul se implementeazã în localitateaTimiºoara pe o duratã de 14 luni. Obiectivul cadru al proiectului constã în dezvoltarea capacitãþii de cercetare a departamentelor din componenþa

Facultãþii de Construcþii a Universitãþii Politehnica Timiºoara, prin creºterea performanþelor ºi capabilitãþilor laboratoarelorºi integrarea acestora într-o platformã multidisciplinarã circumscrisã direcþiilor tematice privind comportarea construcþiilorsupuse la acþiuni extreme: hazard natural – cutremur ºi efecte ale schimbãrilor climatice, respectiv acþiuni generate denatura umanã – explozii, incendii, erori de execuþie/exploatare etc.

Platforma de cercetare integreazã cele patru departamente afiliate Facultãþii de Construcþii din cadrul UniversitãþiiPolitehnica Timiºoara: CMMC (Construcþii Metalice ºi Mecanica Construcþiilor), CCTFC (Cãi de Comunicaþii Terestre, Fundaþiiºi Cadastru), CCI (Construcþii Civile ºi Instalaþii) ºi HIDRO (Hidrotehnicã). În cadrul acestor departamente se doreºte, pe de oparte, modernizarea laboratoarelor prin completarea echipamentelor / standurilor / sistemelor existente, iar pe de altã parterealizarea de laboratoare noi, prin achiziþia de echipamente / standuri / sisteme, în scopul realizãrii obiectivelor proiectului.

În cadrul Departamentului CMMC, se vor dota urmãtoarele laboratoare:• Laborator pentru studiul proprietãþilor materialelor;• Laborator pentru testarea structurilor ºi subansamblelor la acþiuni statice ºi dinamice, la temperatura ambientalã ºi la

temperaturi joase/ridicate;• Laborator pentru analiza numericã avansatã a structurilor.În cadrul Departamentului CCTFC, se vor dota urmãtoarele laboratoare: • Laboratorul de geomaticã;• Laborator pentru testarea ºi evaluarea calitãþii materialelor pentru îmbrãcãminþi rutiere;• Laborator pentru testarea ºi evaluarea parametrilor fizico-mecanici ai terenului de fundare;• Laborator pentru modelarea macroscopicã a traficului rutier ºi evaluarea impactului asupra mediului înconjurãtor.În cadrul Departamentului CCI, se vor dota urmãtoarele laboratoare: • Laborator pentru testarea ºi evaluarea proprietãþilor fizico-mecanice ºi a comportãrii materialelor, componentelor ºi

subansamblelor structurale, sub acþiunea efectelor climatice extreme;• Laborator pentru analiza numericã avansatã a structurilor din zidãrie, beton, materiale compozite ºi lemn, sub acþi-

unea efectelor climatice ºi a hazardului natural ºi indus.În cadrul Departamentului HIDRO, se vor dota urmãtoarele laboratoare: • Laborator pentru evaluarea ºi monitorizarea calitãþii mediului (apã, aer, sol), în condiþii de exploatare ºi sub efectul

schimbãrilor climatice;• Laborator numeric pentru modelarea, evaluarea ºi optimizarea exploatãrii resurselor de apã, în medii naturale ºi amenajate.Toate cele patru departamente vor fi conectate la nivelul Facultãþii de Construcþii cu un sistem cluster HPC cu sistem

de stocare, sistem propus de asemenea a fi achiziþionat în cadrul proiectului.În proiect sunt prevãzute a fi achiziþionate urmãtoarele echipamente cu valoare de peste 100.000 Euro:• Extindere facilitate de testare existentã cu o masã vibrantã uniaxialã 1,5 m x 1,5 m, actuatori cvasi-statici ºi dinamici,

sistem electronic de control ºi sursã de putere hidraulicã;• Echipament de scanare terestrã 3D;• Echipament pentru determinarea proprietãþilor termice ale mixturilor asfaltice;• Laborator mobil (autolaborator) pentru efectuarea analizelor in situ asupra solului, apei ºi aerului;• Echipament de scanare în profunzime cu ultrasunete ºi accesorii pentru încercãri nedistructive.

Detalii suplimentare pot fi obþinute de la: Director proiect: Academician, prof. dr. ing. Dan DUBINÃTel. 0256.403920 | Fax: 0256.403917 | E-mail: [email protected]


Calculul bazelor articulatepentru stâlpii structurilor metalice

º. l. dr. ing. Dragoº VOICULESCU – Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti

Stâlpii I cu baza articulatã suntdestul de des întâlniþi în structurilemetalice curente. Ei sunt rezemaþipe fundaþii prin intermediul unor plãcide bazã care distribuie încãrcareade la elementul metalic la fundaþiadin beton armat, fãrã a depãºicapacitatea portantã a betonului.

De regulã, la stâlpii solicitaþiaxial, este suficient ca prinderea defundaþie sã se realizeze cu douãbuloane de ancoraj.

Un prim model de calcul, carepoate fi utilizat în proiectare, este celdescris în „Handbook of Steel Con-struction“ - Canadian Institute ofSteel Construction [1].

Metoda de calcul utilizatã, denu-mitã ºi metoda consolelor, are labazã câteva ipoteze simplificatoare:

a) se considerã cã o regiune aplãcii de bazã cu dimensiunile 0,95 hst

respectiv 0,80 bst (în care hst esteînãlþimea secþiunii stâlpului ºi bst

este lãþimea secþiunii stâlpului) esterigidã (fig. 1);

b) se considerã cã presiuneaexercitatã pe beton este constantãsub placa de bazã;

c) se considerã cã regiunile deplacã de bazã din afara zonei rigidesunt console încãrcate cu presiuneaexercitatã pe betonul fundaþiei.

Conform metodei de mai sus,grosimea plãcii de bazã este datã derelaþia:

în care:N = forþa axialã transmisã de

stâlp la fundaþie;m = max (a1, a2) = lungimea

maximã a consolelor de placã (fig. 1);B = lãþimea plãcii de bazã;C = înãlþimea plãcii de bazã;fy = limita de curgere a oþelului

folosit în placa de bazã.Relaþia de mai sus se poate folosi

eficient la plãci de bazã cu dimen-siuni semnificativ mai mari decât celeale stâlpului; pentru plãcile la carelungimea consolelor situate în afarazonei considerate rigide este micã,rezultatele pot sã fie descoperitoare.

Un alt model de calcul, aplicabilsituaþiei în care dimensiunile plãcii debazã sunt cu puþin mai mari decâtcele ale stâlpului, este modelulStockwell [2]. Acest model considerãcã încãrcarea se distribuie uniformsub regiuni ale plãcii de bazã situatestrict sub secþiunea stâlpului; res-pectivele regiuni sunt de forma unor

fâºii situate sub tãlpile ºi sub inimastâlpului. O extindere a acestui modelde calcul a fost realizatã la elabo-rarea normativului unificat europeande construcþii metalice EC 3 ºi pre-zentatã în paragraful 6.2.8.2(1) alSR EN-1-8-2006 [3].

Deºi modelul de calcul specificEC 3 reprezintã o îmbunãtãþire faþãde modelele precedente, analizeleefectuate prin metoda elementuluifinit aratã cã, prin utilizarea acestuimodel, se pot obþine capacitãþi maimari ale plãcii de bazã decât în rea-litate, datoritã distribuþiei simplificatea presiunii la contactul cu betonul.Aceasta poate conduce, în anumitesituaþii, la obþinerea unor grosimi deplacã mai mici decât cele necesare,adicã pot apãrea situaþii de calculdescoperitor.

ANALIZAPRIN METODA ELEMENTULUI FINIT

Pentru a se putea obþine unmodel de calcul care sã diminuezeposibilitatea de sub-dimensionare agrosimii plãcii de bazã, s-a pornit dela o analizã prin metoda elementuluifinit. Modelul realizat considerã ele-mentul de beton pe care stã placade bazã ca un mediu Winkler, cu uncoeficient de pat calculat pentru ogrosime de 1,00 m (echivalentã cuînãlþimea unei fundaþii obiºnuite).

Comportarea modelului esteapropiatã de realitate, considerândstrivirea localã a betonului fundaþieiîn zonele în care se concentreazãpresiunile maxime sub talpã. Betonulfundaþiei s-a considerat de clasaC16/20.

În prezenta lucrare se trec în revistã diferite modalitãþi analitice de calcul al grosimii plãcii de bazã pen-tru stâlpii cu forma secþiunii I articulaþi la bazã ºi o analizã numericã din care sã rezulte o metodã simplã decalcul al grosimii pentru proiectare. Baza analizatã este caracterizatã de lipsa traverselor, stâlpul fiind reze-mat direct pe placa de bazã.

Fig. 1: Zona rigidã conform metodei consolelor


Coeficientul de pat calculat pentru

betonul considerat în model este de

27 x 106 kN/m3, resorturile Winkler

lucrând numai în compresiune.

Modelul a fost prelucrat cu aju-

torul programului SAP2000 [4], în

domeniul elastic. S-a considerat un

stâlp HEA320 rezemat pe o fundaþie

din beton armat prin intermediul unei

plãci de bazã cu dimensiunile de

350 mm x 400 mm ºi grosimea de20 mm, 25 mm respectiv 35 mm.

Stâlpul a fost modelat cu ele-mente de tip placã (tãlpile ºi inima)cu grosimile corespun-zãtoare profilului lami-nat. Atât placa de bazãcât ºi stâlpul au fostîmpãrþite în elemente cudimensiunile de 5 mm x5 m m . Î n c ã r c a r e a

consideratã aplicatã axial esteapropiatã de efortul capabil albetonului de sub placa de bazã,adicã 1.750 kN. Materialul consi-derat în model este S235, atât pen-tru stâlp cât ºi pentru placa de bazã.

S-a urmãrit distribuþia tensiunilorpe placa de bazã, orientate dupãdirecþiile laturilor plãcii. S-a urmãrit,de asemenea, dacã valorile maximeale tensiunilor sunt mai mici decâtlimita de curgere a materialului pen-tru a se putea obþine grosimea mi-nimã de placã în situaþia analizatã.Grosimea va fi verificatã ulterior prinanalize numerice, conform meto-delor simplificatoare din normative,pentru a gãsi o metodã mai efici-entã de calcul, aplicabilã în pro-iectare, metodã la care situaþiiledescoperitoare sã fie semnificativdiminuate.

Distribuþia tensiunilor pe talpãeste arãtatã în figurile 2, 3, 4, pen-tru fiecare dintre grosimile conside-rate. În graficele prezentate mai jos,tensiunile sunt mãsurate în N/mm2

iar valorile reflectã maximul tensiu-nilor de pe fiecare faþã a plãcii de bazã.

ANALIZE NUMERICES-au fãcut urmãtoarele analize

numerice:a) s-a determinat grosimea plãcii

de bazã prin metoda consolelordescrisã anterior;

b) s-a determinat grosimea plãciide bazã utilizând procedura prezen-tatã în SR EN-1-8-2006.

Rezultatele obþinute sunt prezen-tate, sintetic, în tabelul 1.

Se observã cã rezultatele obþi-nute prin metodele numerice pre-cizate mai sus sunt semnificativdiferite faþã de situaþia obþinutã prinanaliza efectuatã cu metoda elemen-tului finit, care conduce la o grosimea plãcii de bazã de minimum 35 mm,în cazul analizat.

Fig. 2: Distribuþia tensiunilor σx (stânga) ºi σy (dreapta) pe placa de bazã cu grosimea de 20 mm

Fig. 3: Distribuþia tensiunilor σσx (stânga) ºi σσy (dreapta) pe placa de bazã cu grosimea de 25 mm

Fig. 4: Distribuþia tensiunilor σσx (stânga) ºi σσy (dreapta) pe placa de bazã cu grosimea de 35 mm

Tabelul 1: Grosimea plãcii de bazãrezultatã prin analize numerice



MODIFICAREA METODOLOGIEIDE CALCUL

Se porneºte de la metoda des-crisã în SR EN-1-8-2006, dar consi-derând separat inima ºi tãlpile stâlpuluiºi aplicând, apoi, principiul suprapu-nerii efectelor. În acest fel, se obþineo presiune mãritã în zona de inter-secþie dintre tãlpi ºi inimã, conformfigurii 5. Aceastã metodologie a fostdescrisã pentru aplicarea în NouaZeelandã într-un studiu efectuat deCowie, Hyland ºi Mago [5] ºi a fostadaptatã de autor pentru aplicarea înRomânia, conform cu prescripþiileSR EN-1-8-2006.

În zonele albe din figura 5, rezul-tate prin suprapunerea fâºiilor deplacã de bazã care interacþioneazãcu elementele componente alestâlpului (tãlpi ºi inimã), se considerãcã se atinge capacitatea portantã abetonului, σσb. În afara zonelor desuprapunere, se considerã cã tensi-unea care apare în beton este jumã-tate din capacitatea portantã abetonului, σσb.

Lungimea consolelor de placã „c“situate de jur împrejurul fiecãrei pãrþicomponente a secþiunii stâlpului -tãlpi ºi inimã - este determinatã înconformitate cu prescripþiile SR EN-1-8-2006, în funcþie de grosimea plãciide bazã care intrã ca necunoscutãîn sistemul de ecuaþii de echilibru.

Calculul ariilor de placã de bazãprin care se transmite încãrcarea labetonul fundaþiei poate fi fãcut ºi maiexact, considerând suplimentar ºizonele de sudurã. Prin aplicareaprincipiului suprapunerii efectelor, seconsiderã cã presiunea care apareîn beton, sub aria totalã a fâºiilor deplacã, A, va fi 1/2σσb. Ecuaþia de echi-libru devine astfel:

Utilizarea acestei metode laexemplul considerat în aceastãlucrare conduce, dupã rezolvareaecuaþiei de echilibru, la o grosime detablã de 35 mm pentru placa debazã, ceea ce respectã rezultateleobþinute prin metoda elementuluifinit.

Metoda este uºor de implemen-tat, întrucât este practic metoda dinnormativ. Singura diferenþã esteaceea cã se considerã separat ele-mentele secþiunii stâlpului iar pre-siunea sub fâºiile de placã de bazãaferente este jumãtate din capaci-tatea portantã a betonului (se atingecapacitatea betonului numai înzonele de suprapunere a fâºiilor deplacã de bazã).

Aceastã metodã se poate aplicaºi la alte forme de secþiuni de stâlp,cum ar fi secþiunea C sau din þeavarectangularã sau rotundã, iar rezul-tatele obþinute sunt foarte apropiatede cele prin metoda elementului finit.

O situaþie mai aparte apare încazul stâlpilor din þeavã rotundã, la

care metoda se aplicã considerândcã presiunea în beton, în interiorulþevii, este de douã ori mai maredecât cea din exterior.

CONCLUZIIMetodologia prezentatã în lucra-

re conduce la apropierea rezultatelorobþinute prin analize de element finitcu cele din normative, obþinute prinmetode numerice. Stâlpii cu bazearticulate sunt des folosiþi la structu-rile metalice uzuale, iar dimensionareaplãcilor de bazã pentru aceºtia tre-buie fãcutã astfel încât sã se asiguresiguranþa în exploatare.

Cazul de faþã este unul dintre celeîn care prescripþiile sunt mai puþinclare iar interpretãrile lor pot conducela probleme în exploatare.

Studiul trebuie continuat încer-când mai multe situaþii, pentru apune în evidenþã situaþiile descoperi-toare ºi pentru a putea lua mãsuri deîmbunãtãþire a metodologiei prezen-tate. De asemenea, ar fi deosebit deutil ca rezultatele obþinute, atât prinmetoda elementului finit cât ºi prinmetodele numerice de mai sus, sãfie confirmate de încercãri experi-mentale. Aceste încercãri, fãcute petipuri de secþiuni, pot face obiectulunei teze de doctorat.

BIBLIOGRAFIE[1] Canadian Institute of Steel

Construction. - Handbook of SteelConstruction, Universal Offset Limited,Markham, Ontario, 1991;

[2] STOCKWELL, FJ. Jr., Pre-liminary base plate selection, Engi-neering Journal, AISC, 12(3), thirdquarter, 1975;

[3] SR EN-1-8-2006 - Eurocod 3:Proiectarea structurilor din oþel,Partea 1-8: Proiectarea îmbinãrilor,ASRO, 2006;

[4] *** SAP2000, StructuralAnalysis Program, Computers andStructures, Inc.;

[5] COWIE, K., HYLAND, C.,MAGO, N., Column Base PlateDesign-Lapping Strip Method, 2004Pacific Structural Steel Conference,2004. �

Fig. 5: Distribuþia presiunilor sub placa de bazãconform principiului suprapunerii efectelor


Noul profil de sintezã din PVC de la REHAU – SynegoDespre ºtiinþa ºi arta ferestrelor

Profilul a fost prezentat pentru pri-ma datã la Frontale 2014, Nürnbergºi a fost foarte bine primit de public,pentru calitãþile sale: adâncime con-structivã de 80 mm, 7 camere de aer(rama), respectiv 6 camere (canatul),coeficient scãzut de transfer termic(fereastrã standard cu Uw = 1,36 W/m2K;Synego cu Uw = 0,66 W/m2K) ºi un pa-chet de geam termoizolant care poateajunge pânã la grosimea totalã de51 mm.

Lansarea acestui produs a însem-nat mai mult decât introducerea pepiaþã a unui nou profil de ferestre ºiuºi. A însemnat încununarea a peste60 de ani de tradiþie în fabricarea pro-filelor din PVC pentru ferestre ºi uºi,purtând însemnele unei istorii glo-rioase al companiei REHAU.

Synego vine de la sinergie ºi reprezintã sinteza cali-tãþilor de top ale profilelor REHAU® într-un design spe-cial, care oferã toatã gama tipologicã de profile, fiind unsistem complet, pregãtit pentru o serie largã de aplicaþii.

Noul profil reprezintã întreaga experienþã REHAU®

îmbinatã cu cerinþele actuale ale pieþei de profil, într-unsistem flexibil pentru toate cerinþele constructorilor ºiarhitecþilor. În comparaþie cu ferestrele standard actuale,Synego convinge printr-un nivel de izolare termicã cupânã la 50% mai mare. Astfel, veþi reduce, în mod semni-ficativ, costurile cu încãlzirea locuinþei ºi veþi experimentao nouã senzaþie de bine, la care nu veþi mai dori sãrenunþaþi vreodatã: economisirea energiei, datoritã nive-lului de izolare termicã ridicat, zgomot redus, cu cel mairidicat nivel de izolare fonicã, nivel sporit de siguranþãdatoritã protecþiei antiefracþie individuale, suprafeþe perfectnetede datoritã formulei unice High Definition Finishing,care va ajuta la pãstrarea suprafeþelor curate.

Noul profil pentru ferestre Synego de la REHAU asi-gurã un nivel ridicat de confort ºi siguranþã pentrulocuinþa dumneavoastrã. Acest profil impresioneazã princalitãþile optime ale unui profil de ferestre ºi uºi ce poateoferi clienþilor sãi o performanþã imbatabilã. �

REHAU® – producãtorul de top de profile din PVC, a lansat, în premierã naþionalã, la începutul luniiaprilie a acestui an, noul sistem de profile din PVC pentru ferestre ºi uºi REHAU® Synego.

Lansarea a avut loc cu ocazia unuia dintre evenimentele de interes pentru piaþa specialiºtilor din dome-niul arhitecturii: GIS 2015.

www.rehau.ro


Ferestre din aluminiu ALUPROF

MB-70HI este o versiune cu nivelridicat de izolare termicã a sistemu-lui cu 3 camere MB-70, prezentã pepiaþa construcþiilor de câþiva ani.Profilele cu 3 camere au o adâncimede 70 mm (tocul) ºi 79 mm (aripa fe-restrei). În spaþiul dintre distanþiereletermice ºi în jurul marginii geamuluifuncþioneazã cartuºe speciale careîmbunãtãþesc izolarea termicã astructurii. Garnitura din mijloc joacãun rol important - are o structurã for-matã din douã componente, fiindelasticã ºi izolând foarte bine spaþiuldintre aripã ºi tocul ferestrei.

Sistemul MB-86 este primul sis-tem de aluminiu din lume în care afost utilizat aerogelul - un material cunivel perfect de izolare termicã.Datoritã utilizãrii acestuia, fereastrapoate îndeplini cerinþele impuse deconstrucþiile cu cel mai ridicat nivelde economisire a energiei - coefi-cientul Uw al acesteia poate atinge

chiar valoarea de 0,8 W/m2K.Profilele sistemului MB-86 pot ficonfecþionate în variantele: MB-86ST ºi MB-86 SI. Printre avantajeleacestui produs se numãrã ºi rezis-tenþa ridicatã a structurii, care per-mite executarea ferestrelor cugabarit ºi greutate mare (L pânãla 1,7 m; H pânã la 2,8 m; greutateaaripii pânã la 200 kg).

Sistemul ferestrelor cu barierãtermicã MB-104 Passive, în vari-antele SI ºi Aero, ajutã la executareaelementelor de construcþie arhitec-turalã exterioarã ca, de exemplu,diverse tipuri de ferestre, vestibuluri,vitrine ºi construcþii spaþiale, carac-terizate, pe lângã izolarea ter-micã perfectã (Uw pentru fereastrãîncepând cu 0,53 W/m2K), ºi de ofoarte bunã izolare acusticã, etan-ºeitate la apã ºi aer ºi de o rezis-tenþã ridicatã a construcþiei.

Parametrii ferestrelor executatedin elementele sistemului MB-104Passive depãºesc cerinþele actualeale celor mai aspre prevederi ºinorme în vigoare.

De aceea, sistemul MB-104 Passiveeste un sistem potrivit pentru con-strucþiile cu economisire a energiei ºiconstrucþiile pasive, fapt confirmatde certificatele obþinute de la PassiveHouse Institute Darmstadt pentruversiunile MB-104 Passive SI ºiMB-104 Passive Aero.

Datoritã tehnologiilor avansatede vopsire cu pulbere, ferestrele ºiuºile din aluminiu pun la dispoziþie ogamã completã de culori conformpaletei RAL, precum ºi posibilitateautilizãrii profilelor bicolore, putândavea ºi înveliº similar cu lemnul încâteva versiuni de execuþie diferitesau pot fi acoperite cu vopsele spe-ciale din gama Aluprof ExclusiveEdition.

Tehnologia actualã de producþie a profilelor de ferestre din aluminiu ºi posibilitatea utilizãrii în struc-tura acestora a materialelor izolatoare permit executarea unei construcþii cu nivel ridicat de izolaretermicã. În acest articol vã prezentãm trei sisteme de ferestre din oferta ALUPROF SA: MB-70HI, MB-86 ºiMB-104 Passive.

MB-78EI – uºi ºi pereþi de compartimentare interioarãrezistenþi la foc agrementaþi în România

Sistemul MB-78EI este proiectatîn vederea obþinerii pereþilor des-pãrþitori ignifugi de interior sau exte-rior, cu uºi cu unul sau douãcanaturi, având clasa de rezistenþãEI 15, EI 30, EI 45, EI 60 sau EI 90,respectând standardulPN-EN 13501-2:2010.Numeroase teste ºi cal-cule au demonstrat cãprodusele de tip MB-78EIau o foarte bunã etanºaretermicã º i acust icã.Datoritã caracteristicilor

sale, a costurilor tehnologice ºi deproducþie optimizate, compatibili-tãþii cu alte sisteme de ferestre ºiuºi ºi dezvoltãrii tehnice continue,acest produs are un succesdeosebit, fiind folosit pe scarã largãde cãtre profesioniºtii din construcþii.

Structura sistemului MB-78 EI se

bazeazã pe profile izolate termic, din

aluminiu, cu adâncimea de 78 mm.

Ele sunt caracterizate de un coefi-

cient scãzut de transfer termic global

Uw, datoritã aplicãrii, printre altele, a

barierelor termice profilate speciale

cu o lãþime de 34 mm. Rezistenþa la

temperaturã înaltã este asiguratã de

elementele speciale ignifuge – GKF

sau CI – introduse în camerele inte-rioare ale profilelor ºi în spaþiile deetanºare dintre profile ºi accesorii ºiîmbinãrile din oþel.

Gama de dimensiuni permise alestructurii include pereþi ficºi de 4 mînãlþime ºi uºi cu balamale cudimensiunea foii de 1,4 m x 2,5 m.Uºile cu sistemul MB-78EI pot fimontate fie individual, fie ca o com-ponentã a pereþilor mai mari din sticlãsau în faþade ignifuge realizate cusistemele MB-SR50EI ºi MB-SR50N EI.Structurile de acest tip, de uºi cu unsingur sau cu douã canaturi, au fosttestate cu succes în laboratoareautorizate, obþinând clasa de rezis-tenþã EI 30 ºi EI 60. �

MULÞUMIM TUTUROR PARTENERILOR ªI COLABORATORILORCARE NE-AU FOST ALÃTURI ÎN CEI 10 ANI DE ACTIVITATE!

LA MULÞI ANI, ALUPROF SYSTEM ROMANIA!

Cercetare, dezvoltare, producere ºi vânzareSuntem o societate tânãrã ºi modernã, cu o dinamicã foarte intensã, unul dintre liderii producãtori de

sisteme de reducere a cromatului pentru chimia din domeniul construcþiilor ºi de produse chimice pentrualte aplicaþii industriale.

Creºterea societãþii MIG se datoreazã diversificãrii ariei de produse, precum ºi dezvoltãrii continue ºiaplicãrii în practicã a noilor tehnologii. De exemplu, vopseaua pentru economisirea energiei ºi produselecare promoveazã sãnãtatea, cum ar fi îngrãºãmântul cu microelemente.

În calitate de societate inovatoare high-tech, deþinem patente germane, dar ºi europene.

Societatea MIG pune calitatea vieþii omului pe primul loc. Cu produsele MIG-ESP Interior (ECO certificat)ºi Exterior am reuºit sã fabricãm tavane ºi pereþi care sã reflecte cãldura ºi în acelaºi timp, sã respire.Astfel, se obþine un climat activ, care induce starea de bine. Din exterior, faþadele aratã foarte bine operioadã îndelungatã datoritã rezistenþei mari la UV ºi intemperii, precum ºi faptului cã reflectã lumina.

Vopseaua noastrã asigurã o economie de energie de pânã la 40%, în condiþiile în care permite locatarilorsã se bucure de un climat deosebit de plãcut: vara rãcoare ºi iarna cãldurã plãcutã, uºor de suportat.

Vopseaua MIG Interior/Exterior este recomandatã a fi folositã în mod deosebit în domeniul protecþieiconstrucþiilor monumentale precum ºi în domeniul construcþiilor sociale: spitale (datoritã faptului cãvopselele sunt fãrã miros, camerele se pot folosi imediat dupã aplicare), laboratoare etc.

MIG Material Innovative Gesellschaft mbH introduce criterii noi ºi în agriculturã prin îngrãºãmântul cumicroelemente. Astfel, cresc recoltele ºi, în acelaºi timp, contribuie la menþinerea sãnãtãþii consumatorilor.

În cei peste 10 ani de istorie, MIG aservit, cu produsele ºi ideile sale, atâtclienþilor, cât ºi mediului ºi sãnãtãþii omului.Societatea noastrã îºi propune ºi pe viitorîndeplinirea cu succes a unor asemeneaobiective. �


Impactul indus de comportamentul specifical unor depozite sedimentare asupra fundãrii construcþiilor

º. l. dr. ing. Dana Mãdãlina POHRIB - Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi“ din Iaºi,Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii, Departamentul de Cãi de Comunicaþii ºi Fundaþii

Natura geologicã variatã a sub-solului þãrii noastre, diversitateaformelor de relief face ca, pe unspaþiu relativ restrâns, sã se întâl-neascã o gamã variatã de roci sedi-mentare, cu proprietãþi fizice ºimecanice foarte diferite, de la mâlurirecente aluvionare, neconsolidate,la argile supraconsolidate, de laargile stabile la argile cu contracþii ºiumflãri mari, de la nisipuri uºorantrenabile la loess care esterãspândit pe o mare suprafaþã a þãriinoastre. Proprietãþile fizice ºi meca-nice diferite ale unor asemeneasoluri conduc, în final, la comportãridiferite sub încãrcare.

În condiþii concrete de fundare,specialiºtii au obligaþia sã studiezetoate aspectele, pentru a oferi orezolvare bunã din punct de vederetehnic ºi economic. În foarte multecazuri, îmbunãtãþirea artificialã aterenului, prin diferite metode, poateasigura soluþii mai avantajoase dinpunct de vedere economic decâtunele sisteme grele de fundare încondiþiile terenului natural.

Un studiu corect al deformaþiilorterenului de fundare ºi al eforturilorcare apar în structura construcþiei,cu alte cuvinte analiza conlucrãriidintre terenul de fundare ºi con-strucþie, poate oferi, de asemenea,de multe ori, soluþii avantajoase.Admiþând tasãri mai mari ºirezolvând structura în aºa fel încâtsã fie capabilã sã le preia, se potgãsi soluþii mai economice decâtcele clasice [5].

Terenurile slabe sau dificile defundare sunt considerate cele puter-nic compresibile, cu rezistenþã la

forfecare redusã, cu un grad deumiditate ridicat sau sensibile laumiditate, între care se aflã argileleºi prafurile slab consolidate, mâlu-rile, nisipurile fine în stare afânatã,loessurile, terenurile alunecãtoare,cele contractile etc. La acestepãmânturi nu se pot aplica întot-deauna, ºi în toate cazurile, principi-ile mecanicii pãmânturilor.

Proprietãþile unor asemeneapãmânturi se modificã substanþialsub încãrcãri, ca urmare a unorredistribuiri de eforturi, a schimbãriideformaþiilor, precum ºi acþiuniiunor factori externi, ce pot deter-mina modificãri structurale, cum ar fi:solicitãrile dinamice, umiditatea, înghe-þul, circulaþia apei, anumite reacþiichimice etc. Pentru amplasarea con-strucþiilor pe asemenea terenuri,trebuie cãutate permanent soluþiisatisfãcãtoare din punct de vederetehnic ºi la costuri cât mai reduse.

Realizarea acestui deziderat estede foarte mare importanþã, deoa-rece, în cazul terenurilor dificile defundare, se utilizeazã frecvent soluþiide fundare indirectã (piloþi, chesoa-ne, coloane). Cum procedeele defundare indirectã rezolvã, în general,problema fundãrii pe terenuri dificile,însã cu un consum ridicat de materi-ale ºi la costuri ridicate, s-au cãutatmetode care sã îmbunãtãþeascãterenurile dificile, sã le ridice rezis-tenþele mecanice, sã le ameliorezeproprietãþile geotehnice, fãcându-lebune pentru fundarea directã.

Din cauza compresibilitãþii ridi-cate, tipul convenþional al fundaþiilorde suprafaþã, folosit des pentru con-strucþii, nu poate fi susþinut de

terenul de fundare slab. Asemeneazone au nevoie de intervenþii pentruîmbunãtãþirea caracteristicilor fizico-mecanice, ca sã permitã fundareadirectã.

Deficienþele ce pot apãrea la con-tactul teren - infrastructurã, în timpulexecuþiei ºi exploatãrii construcþiilor,deficienþe datorate comportamentu-lui specific al terenului, sunt multiple.

Pentru analizarea fundãrii peterenuri dificile de fundare, se vaprezenta, în cele ce urmeazã, unstudiu tehnico-economic privindposibilitatea îmbunãtãþirii terenuluide fundare, în cazul unui bazin de peamplasamentul Staþiei de epurareIaºi, prin utilizarea soluþiei pe pernãde balast ºi pe piloþi de balast.

TERENURI DIFICILE DE FUNDAREExistã pãmînturi care, din punct

de vedere granulometric, au propri-etãþi ce necesitã clasificãri distincte[5]. Din aceastã categorie fac parteurmãtoarele pãmânturi: macropo-rice, sensibile la umezire, sensibilela lichefiere, cu umflãri ºi contracþiimari, pãmânturi argiloase saturate,puternic compresibile, gelive (sensi-bile la îngheþ), cu conþinut de materiiorganice (slab : mâluri, nãmoluri sauridicat: pãmânturi turboase, turbe),eluviale, sãrãturate, de umpluturã,toate fãcând parte din categoriarocilor sedimentare.

Pãmânturile macroporice suntcele care prezintã pori mari (macro-pori), vizibili cu ochiul liber. Tipurilecele mai rãspândite sunt loessul ºipãmânturile loessoide.

Loessul (SR EN ISO 14688-2 /2005) este un pãmânt nestratificat,criptostratificat, sau slab stratificat,

ªi în þara noastrã, numãrul de amplasamente cu teren de fundare având caracteristici geotehnice avan-tajoase este tot mai redus. Aceastã situaþie, combinatã cu obligaþia de a realiza obiectivele în zone deter-minate de necesitãþi prioritare, altele decât cele obiºnuite, ridicã, de multe ori, problema folosirii unorterenuri care prezintã condiþii grele de fundare.


în general de culoare gãlbui-deschis,uneori mai închisã (ruginie) saucenuºiu-gãlbuie, cu porozitate mare(40%-60%), datoritã unor pori vizibili(macropori) precum ºi unor canale ºicanalicule verticale.

Pãmânturile sensibile la umeziresunt acelea care sub acþiunea încãr-cãrilor transmise de fundaþie, saunumai sub greutate proprie, setaseazã suplimentar atunci cândumiditatea lor creºte peste anumitelimite. Mãrimea ºi durata de mani-festare a tasãrilor suplimentaredepinde de natura ºi grosimea stra-tului sensibil la umezire, de mãrimeapresiunii transmise terenului de fun-dare, de dimensiunile ºi formasuprafeþei de încãrcare, de gradul deumezire etc. Tasarea suplimentarãeste, de obicei, neuniformã, fiind maimare în zonele unde este umezitãmai intens ºi unde presiunile suntmai mari. La umezire intensãtasarea suplimentarã se produce, deregulã, brusc, având un caracter deprãbuºire; prin aceasta nu seepuizeazã, însã, în totalitate tasãrilemasivului de pãmânt umezit, carepot continua, în timp, dupã umezire,din cauza deformabilitãþii lui mari.

Pãmânturile susceptibile la liche-fiere sunt acelea care, submersate ºisupuse unor acþiuni dinamice (seis-me, explozii etc.), îºi pierd capaci-tatea de a suporta sarcini; aceasta,ca urmare a creºterii presiunii apeidin pori, care are drept consecinþãanularea frecãrii dintre granulelepãmântului, ºi deci scãderea bruscãa rezistenþei la forfecare, chiar cutransformarea lui într-o masã fluidã.

Pãmânturile cu umflãri ºi con-tracþii mari (P.U.C.M.) (SR EN ISO14688-2 / 2005 ºi Codul NE 0001-96sunt pãmânturile argiloase, mai multsau mai puþin active, care au propri-etatea de a-ºi modifica sensibil volu-mul, atunci când variazã umiditatea lor.

Pãmânturile argiloase saturatecu apã sunt acelea care, pentru uninterval de variabilitate a presiunii efec-tive cuprins între 0,5 ºi 2,5 daN/cm2,prezintã un modul de deformaþie maimic de 50 daN/cm2 ºi un grad deumiditate mai mare de 0,8. [5]

În aceastã grupã se includ pãmân-turile aluvionare marine, lacustre ºidin limanuri, pãmânturile de deltã,de mlaºtinã ºi alte forme de sedi-mentare deluviale ºi pluviale saucare provin din procese litogene, ceprezintã o puternicã compresibilitate.

Pãmânturile gelive (sensibile laîngheþ) sunt acelea care, în urmafenomenelor de îngheþ-dezgheþ, îºimodificã esenþial structura ºi propri-etãþile.

Pãmânturile cu conþinut de mate-rii organice sunt pãmânturi de for-maþie relativ recentã (câteva mii deani) care conþin materii organice; dinaceastã categorie fac parte: mâlu-rile, nãmolurile, pãmânturile turboaseºi turba.

Pãmânturile eluviale se gãsescîn scoarþa de alterare a globuluiterestru ºi aparþin categoriei rocilorreziduale. Depozitele sedimentarereziduale au pãstrat din rocilepreexistente, din care s-au formatstructura ºi textura lor ºi, de aseme-nea, caracterul lor de zãcãmânt.

Pãmânturile sãrãturate prezintãun comportament special în cadrulterenului de fundare, comportamentce se caracterizeazã prin [5]:

• apariþia unei tasãri suplimen-tare, numitã tasare sufozionarã încazul unei umeziri de lungã duratã,ca urmare a scãderii compresibilitãþiiºi rezistenþei la forfecare;

• unele fenomene de variaþie avolumului, în special de umflare,înregistrate la argilele sãrãturate, încazul creºterii umiditãþii;

• o acþiune agresivã asupra ele-mentelor de infrastructurã cu carevin în contact, ca urmare a soluþiilorce iau naºtere în aceste pãmânturi,în prezenþa apei subterane.

În urma unor depuneri aluvionareneconsolidate, recente, sub influenþamajorã a factorului antropic s-au for-mat pãmânturile de umpluturã, o altãcategorie de pãmânturi speciale,într-o succesiune litologicã poten-þialã a terenului de fundare la o con-strucþie nouã. În general, acestea secaracterizeazã printr-o mare neo-mogenitate de texturã, ceea ceinduce o compresibilitate neuni-formã, relevantã fiind posibilitatea

autoîndesãrii sub greutate proprie,în special în cazul unor acþiunidinamice (S.N.I.P. 2.02.01-83). Oinfluenþã semnificativã asupra com-portãrii acestor pãmânturi sub sar-cinã o au ºi variaþia condiþiilorhidrogeologice ºi cea a descom-punerii incluziunilor organice prezente,atunci când depãºesc valori de 3%la pãmânturile nisipoase, ºi 5% lacele argiloase. Asocierea pãmân-turilor argiloase cu materiale granu-lare artificiale de tipul zgurilor determocentralã poate conduce laapariþia unor fenomene de umflare.

ÎMBUNÃTÃÞIREA ªI MODIFICAREAPROPRIETÃÞILOR TERENURILOR

DIFICILE DE FUNDAREPentru îmbunãtãþirea terenurilor

slabe de fundare, în vederea redu-cerii compresibilitãþii acestora ºi acreºterii rezistenþei la forfecare, sepot folosi mai multe soluþii tehnicecare urmãresc:

1. creºterea indicelui porilor ºiimplicit, reducerea porozitãþii pãmân-turilor, prin utilizarea de procedeemecanice de îmbunãtãþire prin com-pactare;

2. reducerea umiditãþii pãmântu-lui care conduce la creºterea valo-rilor parametrilor la forfecare;

3. modificarea structurii pãmântu-lui, în special în cazul PUCM, înscopul reducerii sau eliminãrii poten-þialului de umflare-contracþie;

4. realizarea de amestecuri depãmânturi sau pãmânt cu alte mate-riale care, prin modificarea structuriiacestuia, conduc la creºterea rezis-tenþei la forfecare, reducerea com-presibilitãþii ºi reducerea potenþialuluide umflare-contracþie;

5. înlocuirea terenului foartecompresibil sau cu umiditate cres-cutã, pe toatã grosimea acestuia,sau numai pe o anumitã zonã, cu unpãmânt bun de fundare, obþinân-du-se o pernã de pãmânt.

Compactarea pãmânturilor poatefi de suprafaþã ºi de adâncime.

Eficacitatea lucrãrilor de com-pactare a statelor de pãmânt esteinfluenþatã de mai mulþi factori,printre care cei mai importanþi sunt:umiditatea pãmântului, granulozi-tatea acestuia ºi tehnologia de



compactare. Determinarea influenþeiacestor factori în vederea stabiliriicelei mai eficiente metode ºi teh-nologii de compactare se face prinîncercãri de laborator ºi prin organi-zarea unor platforme experimentalepe ºantier.

În cazul pãmânturilor necoezive,mãrimea gradului de compactareeste influenþatã ºi de compoziþiagranulometricã, respectiv gradul deneuniformitate Un. Pãmânturile cugrad de neuniformitate mic se com-pacteazã greu iar influenþa favorabilãa umiditãþii optime de compactare seresimte la grade de neuniformitatemai mari de 7,0.

Metodele chimice se bazeazã peîmbunãtãþirea calitativã a pãmântu-lui, prin interacþiunea chimicã ºi fi-zicã a unor substanþe cu particulelesolide din teren, precum ºi cu apadin complexul de absorþie. Aceastãacþiune se realizeazã fie prininjectarea în porii pãmântului a unorsubstanþe care gelificã ºi se întãrescîn timp, fie prin obþinerea unor reacþiichimice între materialele introduse ºiparticulele de pãmânt sau între sub-stanþele introduse ºi sãrurile aflate îninteriorul masivului de pãmânt.Aceastã interacþiune produce o mãrirea forþelor interioare de legãturã ºiconduce la o micºorare a permeabili-tãþii, datoritã umplerii golurilor întreparticule.

Metodele folosite sunt: cimenta-rea, argilizarea, silicatizarea, bitu-minizarea.

Metodele electrice ºi electrochi-mice se bazeazã pe efectele createde trecerea unui curent electric con-tinuu prin masa de pãmânt, cu aju-torul unor electrozi.

La trecerea curentului electric sedisting douã fenomene:

• Electroosmoza, în care apaeste orientatã spre catod ºi poate fiîndepãrtatã producând astfel scãde-rea nivelului apei în pãmânt;

• Electroforeza, în care particu-lele solide, din cauza mãrimii ºistructurii lor interne, migreazãspre anod, ceea ce duce la o schim-bare a structurii pãmântului ºi

totodatã, la o deshidratare a lui,deci la o consolidare prin mãrireaconsistenþei.

Datoritã fenomenului de elec-troosmozã se pot executa sãpãturisub nivelul apei în pãmânturi care nupot fi uscate prin alte metode.

Schimbãri în structura pãmântu-lui se produc ºi datoritã fenomenuluide electrolizã, care ia naºtere lanivelul înveliºului de apã din jurulparticulelor solide. Aceasta coducela formarea de argile deshidratate înjurul anodului cu caracteristici meca-nice favorabile ºi rezistenþe la acþi-unea apei.

Un exemplu practic este întãrireapãmântului din jurul piloþilor printratare cu curent electric, piloþii fiindîmbrãcaþi într-o tablã subþire de alu-miniu care joacã rolul de anod.

Metodele electrochimice folosescfenomenul de electroosmozã pentruintroducerea soluþiilor în poriipãmânturilor nisipoase sau argiloa-se, prin electrozii formaþi din tuburiperforate. Prin anozi se introduc, înmod succesiv, cele douã soluþii: sili-catul de sodiu ºi clorura de calciufolosite la procedeul silicatizãrii.Electroosmoza ajutã, prin procedeulde deshidratare, la întãrirea geluluicare începe sã se formeze odatã cuintroducerea celei de a doua soluþii.

TEHNOLOGII ªI PROCEDEEDE SCHIMBARE A PROPRIETÃÞILOR

FIZICO-MECANICEPiloþi granulari - Piloþii granulari

bãtuþi au fost folosiþi încã din 1989 înStatele Unite iar, mai recent, ºi înAsia ºi Europa. Tehnica de realizareeste unicã pentru pretensionarea ºipreantrenarea terenului slab ºi înoferirea unei cãi de drenaj pentrudisiparea presiunii apei interstiþialeexcesive prin materialul granular [1].Capacitatea portantã a piloþilor estede 10 pânã la 45 de ori mai maredecât cea a terenului slab neîm-bunãtãþit. Sistemul de piloþi granularicompactaþi este eficient ºi economicpentru consolidarea pãmânturilorslabe de fundare ºi a turbei, pentrucreºterea stabilitãþii globale a con-strucþiilor, pentru controlarea tasãrilor

totale/diferenþiale. Reducerea tasã-rilor construcþiilor este atribuitãmaterialului granular permeabil ºiefectelor de concentrare a tensiuni-lor din piloþi.

La terenul de fundare îmbunãtãþitcu piloþi granulari, transferul sarciniiare loc, în principal, prin frecare.Coloane de pietriº sau piatrã spartã,de diametru mare, pot fi realizate înargila moale prin folosirea tehniciicoloanei îndesate [2].

Limitele modelului piloþilor granu-lari (ex: coloana de piatrã) suntlegate de mulþi parametri cum ar filungimea, diametrul, materialelefolosite la realizarea piloþilor, propri-etãþile terenului în care se introducpiloþii, metodele de realizare etc,aceºtia fiind factori importanþi pentrumodel.

Aceastã metodã de îmbunãtãþirea terenului de fundare este folositãatât la clãdiri cât ºi la lucrãrile pentrudrumuri. Modelul pilotului granularcompactat utilizeazã abordãri clasicegeotehnice inginereºti. S-au realizatteste de teren ºi de laborator pentruevaluarea rezistenþei la forfecare ºi acompresibilitãþii elementelor pilotuluiagregat.

Procesul de construire brevetatal piloþilor din materiale granularecompactaþi prin batere implicã unproces format din 5 paºi (Lawton ºiFox 1994, Lawton et al. 1994, Wiss-man ºi Fox 2000, Wissman et al.2000, Minks et al. 2001) [1].

1) Se sondeazã gãuri cu dia-metrul de 600 mm pânã la 900 mm(cel mai des 760 mm), la adâncimicare variazã de la aproximativ 2,5 mla 8 m sub suprafaþa pãmântului.Când pereþii sãpãturii nu sunt stabiliºi au loc prãbuºiri se foloseºte oteacã temporarã. În timpul construiriipilotului, teaca este trasã brusc pânãla 300 mm ca sã permitã materialuluigranular sã pãtrundã sub treacã.

2) Se dispune un strat de mate-rial granular curat concasat pe fun-dul gãurii.

3) Prin baterea materialului gra-nular folosind un pilot de batere




de energie ridicatã se formeazã unfundament stabil. Energia de batereare amplitudini limitate (aproxima-tiv 10 mm), cu frecvenþe variind tipicde la 300 la 600 cicluri pe minut.

4) Se plaseazã în gaurã materialulgranular în straturi subþiri (300 mm),se bate cu acelaºi pilot pentru aforma un pilot dens, foarte tare, culaturi ondulate. Pilotul de batereforþeazã piatra lateral în peretelegãurii. În consecinþã, solicitãrile late-rale crescute în cadrul pãmânturilorconduc la o densitate mai mare, la ocreºtere a rezistenþei la forfecare aacestuia ºi la o îmbunãtãþire a carac-teristicilor de compresiune a materi-alelor compozite consolidate. Handy(2001) a dezvoltat ºi prezentat expli-caþii fundamentale ale modului în caretensiunea lateralã a pãmântului con-tribuie la îmbunãtãþirea caracteristi-cilor de compresibilitate a terenului.

5) În final, se aplicã o forþã decoborâre a vârfului pilotului finisatpentru o anumitã perioadã de timp.Aceastã preîncãrcare pretensionea-zã ºi pre-solicitã pilotul ºi pãmân-turile adiacente ºi creºte duritatea ºicapacitatea sistemului.

Se pot trage urmãtoarele con-cluzii, privitoare la utilizarea piloþilorgranulari:

• Tasarea pilotului granular esteinvers proporþionalã cu coeficientulsãu de zvelteþe, în timp ce capaci-tatea portantã este direct proporþio-nalã cu acelaºi coeficient;

• Diametrul piloþilor influenþeazãconsiderabil capacitatea portantã ºitasarea sistemului terenului îmbunã-tãþit, în comparaþie cu alþi parametri;

• Lungimea economicã a pilotuluigranular poate fi evaluatã dincurbele influenþate de coeficientul dezvelteþe, de capacitatea portantã ºide tasare.

Consolidarea pãmântului cu aju-torul sacilor de pãmânt („Donow“) [3]- Sacul de pãmânt are efect atuncicând este subiectul unor forþeexterne. Acest lucru poate fi ilustratprin considerarea rezistenþei unuimodel de sac de pãmânt 2D. Figura1 (a) prezintã un sac de pãmânt 2D

care este subiectul ten-siunilor principale, v1f ºiv3f. În urma aplicãrii luiv1f ºi v3f (v1f > v3f),perimetrul total al sacu-lui se extinde, de obicei,ºi are loc o tensiune Tîn sac. Aceastã tensi-une produce o forþãadiþionalã care acþio-neazã pe particulele depãmânt din sacul depãmânt, ale cãrei com-ponente sunt exprimateca:

σ01 = 2T/B ºi σ03 = 2T/H [1]unde B ºi H sunt lãþimea ºi înãlþimeasacului de pãmânt. Astfel, forþelecare acþioneazã pe particulele depãmânt din sac sunt rezultatul com-binat al forþelor externe aplicate ºial forþelor produse adiþional de T,dupã cum se vede în figura 1 (b).Expresia coeziunii aparente c asacului cu pãmânt datoritã tensiuniisale T este:

Materialele din interiorul sacilorpot fi pietre concasate artificial,pãmânturi excavate ºi chiar deºeuridin construcþii cum sunt betoanele,asfalturile, þiglele ºi cenuºile de cãr-bune ºi cenuºa vulcanicã. Aceastaînseamnã cã sacii cu pãmânt con-tribuie la depozitarea deºeurilor cereprezintã, în prezent, o mare pro-blemã socialã ºi de mediu. Figura 2prezintã un aranjament tipic alsacilor cu pãmânt sub fundaþia uneiclãdiri.

Se evidenþiazã urmãtoarele carac-teristici ale sacilor de „pãmânt“:

1) sacii de pãmânt intrã în funcþi-une atunci când sunt subiectul acþiu-nii forþelor externe;

2) O coeziune aparentã (c) ianaºtere în interiorul sacului depãmânt datoritã încãrcãrii sacului,motiv pentru care sacul cu pãmântare o rezistenþã la compresiunefoarte de ridicatã;

3) Materialele din interiorul sacilorcu pãmânt pot fi pãmânturi excavateprecum ºi reziduuri din construcþii sauproduse naturale, ceea ce oferãoportunitatea de a recicla acestereziduuri într-un mod eficient;

4) La consolidarea terenurilor defundare moi cu saci de pãmânt,existã avantajul reducerii vibraþieiinduse de trafic alãturi de creºtereacapacitãþii portante.

Contramãsura la lichefierea nisi-purilor, prin folosirea unui materialexpansiv [3] - S-au dezvoltatmetode noi de prevenire a lichefierii(Horikoshi et al., 2000), bazate petehnica pilotului compactat din nisip,cu un compactor fãrã vibraþii (Tsuboiet al., 1998) dar folosind un materialnou expansiv ºi întãritor în loculnisipului.

Fig. 1: Forþele care acþioneazã pe modelul bidimensional de sac cu pãmânt ºi respectiv,pe particulele din sac. [3] (a) Forþele care acþioneazã pe sacul cu pãmânt(b) Forþele care acþioneazã pe particulele din interiorul sacului cu pãmânt

Fig: 2: Aranjarea sacilor de pãmânt sub o fundaþie [3]




Materialul se extinde în pãmântprin reacþii chimice cu apa din acesta;astfel, are loc creºterea densitãþii nudoar în timpul introducerii materialuluidar ºi ulterior datoritã expansiunii. [3]

Materialul expansiv constã dinzgurã de furnal, calcar ars ºi alumi-niu acid sulfuric.

Calcarul ars contribuie la expan-siune, prin reacþii chimice cu apa,pentru o perioadã mai mare de timpreducând rata reacþiei chimice ºifiind, de fapt, un fel de var nestins(CaO) ars.

Zgura de furnal este un produsderivat din industria oþelului, ºi estefolositã ca agregat pentru contro-larea rezistenþei. Aluminiul acid sul-furic este folosit pentru a provocareacþia chimicã.

Amestecul de bazã al materialului,care este selectat funcþie de perfor-manþele sale ºi costurile de îmbu-nãtãþire a pãmântului, sunt arãtate întabelul 1.

Deºi sunt necesare studii ulteri-oare pentru o estimare corectã aefectelor de îmbunãtãþire a terenului,se pot trage urmãtoarele concluzii [3]:

1) Efectele de îmbunãtãþire aterenului au fost confirmate princompararea cu piloþii convenþionalidin nisip. Compactarea prin expansi-une chimicã poate sã creascã rezis-tenþa la lichefiere a nisipurilor, lucruevaluat din valoarea N;

2) Expansiunea materialului estedependentã de conþinutul de calcarºi de adâncime, ºi nu este puternicinfluenþatã de densitatea relativã aterenurilor înconjurãtoare.

Creºterea rezistenþei la forfecarea pãmânturilor consolidate cu mate-riale compozite [4] - Pentru a analizainfluenþa unor materiale compoziteasupra rezistenþei la forfecare apãmântului s-au realizat teste delaborator. Soluþiile compozite studi-ate au fost pãmânturile consolidatecu geotextil, pãmânturile consolidatecu fibrã de sticlã ºi cele consolidate

cu compoziþii noi, care combinãþesutul geotextil cu fibrele eterogenedistribuite întâmplãtor. [4]

Ca material de consolidare a fostutilizatã fibra liniarã de polipropilenã.În urma testelor preliminare de com-presiune monoaxialã au fost selec-tate trei feluri de fibrã fibrilatã(lungime: 19 mm, 30 mm, 60 mm) ºio fibrã monofilament (lungime: 60 mm).Pentru consolidarea de tip plan afost ales þesutul geotextilului, careeste subþire, uºor ºi omogen, ºi areproprietãþi mecanice bune.

S-au realizat teste de compresietriaxialã drenate consolidate pentruexaminarea comportamentului mecanical terenurilor consolidate. Se pot trageurmãtoarele concluzii generale [4]:

1. Prin includerea geotextilului ºifibrei eterogene rezistenþa la forfe-care creºte. Efectul obþinut a fostremarcabil mai ales la pãmântul con-solidat prin compoziþi.

Rezistenþa la forfecare a crescutcu 54% pentru nisip prãfos ºi cu45 ÷ 66% pentru praf.

2. Creºterea rezistenþei la forfe-care datoritã amestecului cu geotex-tile ºi fibre eterogene pentru nisipprãfos a fost similarã. Fibrele etero-gene au prezentat o creºtere maimare a rezistenþei pentru praf.

3. Creºterea rezistenþei unuipãmânt consolidat cu compoziþi afost compusã din suma creºteriirezistenþei acestuia consolidat cufibrã ºi rezistenþa pãmântului conso-lidat cu geotextil iar efectul de con-solidare pentru cele douã materialede consolidare a fost independent.

4. Analiza numericã a demon-strat cã deplasarea orizontalã a unuizid de sprijin consolidat cu compoziþia fost redusã semnificativ datoritãcreºterii densitãþii materialului dincare este realizat zidul.

CONCLUZIIExistã, însã, ºi alte metode de

îmbunãtãþire a terenurilor slabe defundare, metode nefolosite încã în

România. Ele meritãatenþia specialiºtilor,deºi de multe ori aces-tea au o aplicabilitatepunctualã pentru unanumit pãmânt. Cu uneleintervenþii tehnologice

ele pot fi însã folosite ºi pe alteamplasamente.

Autorul a încercat o selecþie aunora dintre metodele, tehnologiileºi procedeele de schimbare a propri-etãþilor fizico-mecanice ale terenu-rilor dificile de fundare, folosite înalte þãri. Cele prezentate au fost pre-luate, dupã o atentã analizã, din lite-ratura tehnicã de specialitate ºiaparþin unor autori care au ajuns larezultate susþinute de un suporttehnic teoretic ºi de analize de labo-rator sau/ºi in situ, privind utilizareaacestora.

Metodele, tehnologiile ºi proce-deele de schimbare a proprietãþilorfizico-mecanice se referã la anumitecategorii de terenuri dificile, întâlnitefrecvent ºi în România (argile cuumiditate ridicatã, argile active,terenuri compresibile ºi cu capaci-tate portantã scãzutã, nisipuri amia-bile), terenuri care creeazã problemedeosebite în proiectare ºi execuþie.

Pentru utilizarea acestor metodepe alte amplasamente sunt nece-sare studii ulterioare care sã permitão estimare corectã a efectelor deîmbunãtãþire a terenului.

BIBLIOGRAFIE1. HARIKRISHNA, P. & RAMA-

NA MURTHY, V., Uplift of anchorgranular piles in expansive soils, vol. 1.IGC - 2001 Indore, India, pp 386-389,2001;

2. ILIAMPURTHI, K. & MUTHU-KUMAR, P., Relative behaviour ofstone column stabilized soil. Proc.IGC-99 (l): 198-201, 1999;

3. ISHII, H., FUJIWARA, T.,HORIKOSHI, K., TATEISHI, A.,HIGAKI, K. & SHIBA, Y. The modelstudies of countermeasure for liq-uefaction using expansive and hard-ening material. Report of TaiseiTechnology Center: 3.1-3.6 (inJapanese ), 2001;

4. KIM, N. K., PARK, J. S., KOH,S. B., KIM, K. H. & M. J., Character-istics and applications of fiber-rein-forced soils. Proceedings of the2001 Annual conference. KoreanSociety of Civil Engineers: l-4, 2001;

5. STANCIU, A., LUNGU, L., -Fundaþii, vol. 1. Bucureºti. Edituratehnicã, 2006. �

Tabelul 1: Proprietãþile de bazã ale materialului expansiv [3]


Prezentã de ºase ani pe piaþa româneascã, Sament GROUP îºibazeazã filozofia pe profesionalism, calitate ºi eticã în afaceri.

Aflatã într-un continuu proces de dezvoltare ºi extindere a activitãþiiîn România, Sament INTERNATIONAL SRL se poate lãuda cu numeroaseproiecte finalizate cu succes, printre cele mai recente numãrându-se:

• DELONGHI, Cluj - fabrica de producþie - proiect cu cerinþe sporiteprivind eficienþa energeticã

• Holzindustrie Schweighofer, în localitatea Reci, judeþul Covasna• Hemeiuº, judeþul Bacãu• Ice Logistic Park - Ghimbav, judeþul Braºov• Mall Promenada - Bucureºti• Schieffer - Lugoj, judeþul Timiº• Terapia Cluj - Casa articole pentru produse farmaceutice• Mediplus Exim - Iaºi• Alcedo – Carei, judeþul Satu Mare• Complex agroalimentar în municipiul Zalãu• PRESSAFE - Timiºoara• Altex - Timiºoara• Cora - Constanþa• Aeroportul Henri Coandã - Bucureºti

Sament GROUP în RomâniaSament INTERNATIONAL SRL -

profilatã în inginerie, profund

implicatã în Sistemele pentru:

• ventilaþie fum ºi cãldurã

• Daylight - faþade ºi acoperiº

• ventilaþie naturalã

• ventilaþie industrialã

• fum ºi prevenirea incendiilor -

perdele de fum / fixe sau

automate

• management stingere incendii

• umbrire, SUN - pasivã ºi activã


Relaþii ºi corelaþiila exploatarea utilajelor de construcþii

ing. Carmen NECULA - IRIDEX GROUP BUCUREªTI

Tehnologia de mecanizare repre-zintã un ansamblu de activitãþi spe-cific unei lucrãri de construcþiijustificate din punct de vedere eco-nomic ºi tehnic. Acestea trebuie sãse desfãºoare într-o anumitã core-laþie, respectând anumite condiþiistabilite ºi folosind un sistem bineprecizat de maºini ºi utilaje. Tehnolo-gia de mecanizare este adoptatã înfuncþie de specificul lucrãrii, înca-dratã într-un flux de lucru mecanizatal activitãþilor, cu specificarea proce-deului de executare care sã asigurerealizarea obiectivului la un nivelsuperior de productivitate ºi calitate.

Tehnologia de exploatare a maºi-nilor ºi utilajelor reprezintã totalitateaactivitãþilor privind utilizarea lor cumaximum de randament în diferitecondiþii de lucru. O tehnologie de exploa-tare pentru o lucrare de pãmântcuprinde: caracteristicile – în cazulde faþã - frontul de lucru, cerinþelefiecãrei activitãþi a procesului tehno-logic, caracteristicile utilajului, sche-ma de executare a activitãþilor,indicatorii programaþi pentru fiecareactivitate ºi controlul calitãþii lucrãriiexecutate.

Realizarea unui volum cât maimare de lucrãri de pãmant, de cali-tate ºi cu cheltuieli reduse pe uni-tatea de volum sau suprafaþã, nupoate avea loc fãrã aplicarea curigoare a schemelor tehnologice demecanizare, în paralel cu utilizareamaºinilor performante mânuite deoperatori cu o sãnãtate bunã ºi unnivel adecvat de calificare.

Impactul dintre procesul de lucruºi procesul tehnologic se petrece în

frontul de lucru, care reprezintãveriga de bazã a procesului de pro-ducþie mecanizat. Frontul de lucrueste un sistem ce are ca elemente:omul, maºina, relaþiile ºi un scop –creºterea productivitãþii.

Executarea lucrãrilor de pãmântcu mijloace mecanizate performantecontribuie în mod decisiv la creº-terea productivitãþii, deoarece eledau posibilitatea efectuãrii activi-tãþilor în termene optime ºi de cali-tate superioarã.

Productivitatea în exploatare autilajului (producþia normatã ce tre-buie realizatã în unitatea de timp, încondiþii efective de lucru, valorileacesteia fiind folosite la programa-rea lucrãrilor executate mecanizat)depinde de un sistem de factori:naturali, umani, tehnici, economici,organizatorici, psihologici.

La alcãtuirea sistemului de maºiniºi utilaje necesare mecanizãrii unuiproces tehnologic specific uneilucrãri de pãmânt trebuie sã se þinã

Realizarea mecanizatã a lucrãrilor de construcþii reprezintã finalizarea unui proces tehnic complex,riguros studiat din punctul de vedere al identificãrii condiþiilor care sã îndeplineascã extremal anumite criteriiprestabilite: preþ de cost, productivitate, consum energetic, duratã de execuþie etc. Obþinerea unor indicisuperiori de eficienþã economicã la echipamentele tehnologice folosite în mecanizarea lucrãrilor de con-strucþii impune o analizã raþionalã a exploatãrii (utilizarea adecvatã ºi corelatã a utilajelor pentru asigurareafluentã a fluxului tehnologic, deservirea utilajelor în condiþii de maximã siguranþã ºi sãnãtate în muncã).

Mecanizarea unui proces tehnologic specific unei lucrãri de pãmânt este precedatã de o anumitãpregãtire respectând reguli bine determinate. Acestea constau, de fapt, într-o gândire tehnologicã privindpatru elemente. Pe baza unei analize detaliate a fiecãrei activitãþi din structura procesului tehnologic allucrãrii, referitor la amplasament (natura solului ºi condiþiile de lucru pretabile la mecanizare), se va elaboradocumentaþia tehnico – economicã pentru executarea lucrãrii vizând alegerea utilajelor, a schemelortehnologice ºi a programãrii resurselor.

Fig. 1


seama de condiþiile de lucru (naturaºi starea terenului), natura ºi canti-tatea lucrãrii, durata ºi costul execu-þiei lucrãrii ºi evident metodele delucru ale utilajelor în frontul de lucru.

Estimarea alcãtuirii rezonabile asistemului de maºini este determi-natã de parametrii ºi indicatorii deexploatare. Aceºtia trebuie sã cores-pundã cerinþelor tehnologice ºi eco-nomice ale lucrãrii ce se executã.

Structura unui sistem de maºinispecific lucrãrilor de terasamente(fig. 1), se elaboreazã în baza teh-nologiei de executare mecanizatã adiferitelor activitãþi (pregãtirea tere-nului, sãpãturi în spaþii largi sauînguste, transportul rutier al pãmân-tului, deplasarea pãmântului, finisa-rea terasamentelor, compactareapãmântului).

În cadrul modelului de procestehnologic, prezentat în figura 1,excavatorul executã activitatea debazã a lucrãrilor de terasamente.

În ceea ce priveºte folosirea efi-cientã a excavatoarelor hidraulice,condiþionatã de volumele de sãpã-turi, se remarcã utilizarea tot mailargã a excavatoarelor cu mai multeechipamente de lucru (denumiteîncãrcãtoare-excavatoare). Utiliza-rea acestor excavatoare la volumemici de lucrãri diferite are ca efectreducerea numãrului de maºini – cepresteazã activitãþi în procesul teh-nologic al lucrãrilor de terasamente– ºi a cheltuielilor destinate închirie-rilor, asigurând, totodatã, calitateaexecuþiei comparabilã cu cea a utila-jelor specializate.

Elementul de bazã al procesuluitehnologic mecanizat (fig. 1) pentrufiecare activitate tehnologicã este denaturã mecanicã.

Activitatea desfãºuratã de unoperator cu ajutorul unei maºini pen-tru lucrãri de pãmânt reprezintã pro-cesul de lucru (fig. 2).

Indicatorii de bazã cu ajutorulcãrora se apreciazã eficienþa folosiriimaºinilor ºi utilajelor în procesul demecanizare sunt: productivitatea ºicostul lucrãrilor executate.

Folosirea maºinilor ºi utilajelorpentru construcþii cu eficienþã mãritãeste legatã de performanþa lor, înceea ce priveºte cantitatea ºi cali-tatea activitãþii executate.

Sporirea productivitãþii ºi calitãþiilucrãrilor executate este posibilãnumai respectând cu multã rigoarefazele de lucru în conformitate cudocumentaþia de execuþie a lucrãriiºi tehnologiile de lucru specificefiecãrui utilaj. Corelarea tehnologiilorde lucru pentru fiecare utilaj în parte,în interdependenþele tehnologice,din sistemul de maºini, trebuie sãaibã în vedere parametrii construc-tivi, funcþionali ºi de exploatare ºi sãelimine stagnãrile, în scopul respec-tãrii termenelor de execuþie.

De asemenea, frecvent în desfã-ºurarea procesului de lucru, existãtentaþia unor operatori de utilaje, dea recurge la încropeli sau simplificãriîn modul de lucru, din considerenteeconomice, evident cu asentimentulºefului de ºantier, iniþiative care înfinal, din pãcate, se soldeazã cuaccidente grave.

Pentru a susþine cele afirmate, înfigura 3.a, este arãtat modul corectde sãpare a unui ºanþ, cu excava-torul cu cupã întoarsã ºi folosirea

elementelor de susþinere/ºpraiþuri,iar în figura 3.b, modul incorect delucru, unde muncitorul aflat în ºanþriscã sã fie îngropat de viu.

În mod evident, utilizarea maºi-nilor ºi utilajelor performante deservitede operatori calificaþi, în condiþii desiguranþã ºi sãnãtate, reprezintãcãile principale pentru asigurareacalitãþii ridicate a lucrãrilor realizate,care sã permitã o participare efici-entã ºi economicã a firmei în sec-torul construcþiilor.

Calitatea, indiferent de lucrare ºide dimensiunile firmei, reprezintã uningredient important în strategiacompetiþiei. În multe cazuri, îmbu-nãtãþirea calitãþii poate fi determi-nantã pentru supravieþuirea uneifirme.

Punctul de vedere actual asupracalitãþii lucrãrilor de construcþii areimplicaþii practice:

• Respectarea tehnologiilor deexecuþie ºi a prescripþiilor tehnice;

• Controlul riguros al lucrãrilor petoate etapele de execuþie;

• Respectarea consumurilor;• Asigurarea unui mediu de lucru

sigur ºi sãnãtos.Într-o organizare de ºantier mo-

dernã, nimic nu se poate realiza lavoia întâmplãrii, orice proces tehno-logic complex de lucrãri trebuie tre-cut sub un control riguros, studiatºi realizat sub toate aspectele ºioptimizat.

BIBLIOGRAFIE1. BÃRDESCU I., Tehnologia ºi

mecanizarea lucrãrilor de construcþiicivile ºi industriale, Editura Didacticãºi Pedagogicã, Bucureºti,1975;

2. HERNIAUX, G., Conducereaproiectelor de organizare, EdituraTehnicã, Bucureºti, 1998;

3. NECULA, C., Implementareaºi exploatarea echipamentelor tehnolo-gice multifuncþionale la realizarealucrãrilor de construcþii, în Revistade Unelte ºi Echipamente, Anul XI,nr. 12 (124), Dec. 2010 - Ian. 2011. �

Fig. 2

Fig. 3


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIINicolae Mãnescu

Bine cunoscut, înainte de 1990,ca un specialist deosebit în problemeinginereºti ºi economice ºi fiind chiarministru, Nicolae Mãnescu a vãzutlumina zilei pe 25 octombrie 1925, încomuna Rocºoreni, judeþul Mehe-dinþi, fiind primul dintre cei 6bãieþi ai unei familii de þãraniînstãriþi. Tatãl, precum ºi moºii ºistrãmoºii lui, au luptat în rãzboaieledin 1877, 1914-1918 ºi 1941-1945.

Nicolae Mãnescu a urmat cursu-rile ºcolii primare din sat ºi apoi, aleLiceului „Traian” din Turnu Severin,unde s-a remarcat la materii ºtiinþi-fice, în special la matematicã, par-ticipând activ la concursurile derezolvare a problemelor din revista„Gazeta matematicã”. În continuare,a urmat cursurile Facultãþii de Con-strucþii din Iaºi pe care le-a absolvitîn 1949. În anul 1963 a obþinutdiploma de absolvire a cursurilorFacultãþii tehnico-economice Bucureºti.

În timpul rãzboiului a muncit dingreu în zona ruralã, iar în perioadaliceului a dat meditaþii la matematicã.În vacanþele din timpul facultãþii,dupã stagiile de practicã, a activatpe ºantiere în echipe de construc-tori, pentru executarea diferitelorlucrãri, cum ar fi cele de pe ªantierulSalva - Viºeu (iunie 1949 - februarie1950). De altfel, activitatea profesio-nalã a început-o pe ªantierul NaþionalSalva - Viºeu unde a condus exe-cuþia lucrãrilor de la depoul de loco-motive Viºeu.

Nicolae Mãnescu a lucrat ºi laENERGOCONSTRUCÞIA unde aîntocmit studii de teren pentruamplasarea CET Paroºeni ºi a Cen-tralei Diesel Electricã Deva (martie -decembrie 1950). Ulterior a fostnumit ºeful complexului de ºantiereCET Comãneºti, nou înfiinþat.

CV-ul sãu menþioneazã cã alucrat, apoi, la Complexul de ºantiereCET Paroºeni, în funcþia de inginerºef, concomitent ocupând ºi funcþiade ºef sector al obiectivelor princi-pale. La data aceea, CET Paroºeniera cea mai mare centralã termo-electricã din þarã. Lucrãrile de con-strucþii erau variate ºi complexe,executându-se 4 turnuri de rãcirehiperbolice cu h = 50 m, coº de fumde 120 m înãlþime din prefabricatetip Monoyer (Franþa), baraje, aducþi-uni pentru apa de rãcire, gospodãriede cãrbune ºi hidrocarburi, cãi ferate,strãmutarea a 80 gospodãrii þãrã-neºti pe noi amplasamente.

La Întreprinderea hidrocentralePorþile de Fier, între martie 1964 ºiaprilie 1965, a avut rolul de a asiguracondiþiile de realizare a investiþiei„Sistemul hidroenergetic ºi de Navi-gaþie Porþile de Fier (SHEN)“. În cali-tate de director general, NicolaeMãnescu a organizat întreprindereaºi, în colaborare cu parteneruliugoslav, a participat la elaborareaacordului ºi convenþiilor dintre partearomânã ºi partea iugoslavã ºi ladefinitivarea proiectului comun pentrudefalcarea între pãrþi a lucrãrilor.

În septembrie 1964 s-au inaugu-rat lucrãrile de la SHEN, în prezenþaconducerilor celor douã þãri. Activi-tatea de execuþie începuse cu unmic ºantier, în subordinea Trustuluide Construcþii Hidrotehnice (TCH).Era nevoie, însã, de o organizaþieputernicã de construcþii-montaj pen-tru realizarea acestui obiectiv, încondiþiile de termene ºi de calitateconvenite cu partea iugoslavã. Laacestea mai trebuie adãugate condiþi-ile speciale de lucru în apele Dunãriiîn zona cataractelor. În aceastã situ-aþie a fost învestit în funcþia de direc-tor general al grupului ing. NicolaeMãnescu.

În perioada octombrie 1974 - fe-bruarie 1990 a fost numit în funcþiilede: ministru al energiei electrice (MEE)iar între octombrie 1974 ºi februarie1977 a fost demnitar ºi vicepre-ºedinte al Consiliului Naþional alApelor (CNA).

În perioada cât a lucrat în MEE amuncit cu pasiune ºi a avut rezultatenotabile, gestionând cu succes pro-ducerea ºi livrarea energiei electrice,în condiþiile unei crize cvasiperma-nente de combustibil (hidrocarburi).

A promovat, totodatã, un volumimportant de investiþii pentru produ-cerea ºi transportul energiei elec-trice ºi termice. Un loc special înactivitatea sa l-a ocupat sectorulnuclear, cu toatã gama de probleme,începând de la amplasament, pânãla utilaje ºi puneri în funcþiune.


În activitatea sa, ing. NicolaeMãnescu a publicat o serie de arti-cole în „Revista Construcþiilor ºiMaterialelor de construcþii”, precumºi în „Annales de l’Institut Technique”(Franþa) ºi în alte publicaþii de spe-cialitate. Totodatã, a elaborattehnologii cu caracter de noutate(aplicate de el însuºi) pentru uzulconstructorilor.

A participat la numeroase con-grese ºtiinþifice naþionale ºi inter-naþionale: Congresul marilor barajeþinut în Turcia (1967), ComisiaMondialã a Energiei, unde a prezen-tat ºi comunicãri, SELC (labora-toare în construcþii) etc.

A fost invitat sã viziteze ºantieremari hidromarine amplasate pemalul Oceanului Atlantic în Congo(Point Noir), Sahara Spaniolã sau deexcavaþii submarine în Anglia.

A fost membru sau preºedinte îndiverse organisme naþionale ºiinternaþionale: Comisia mixtãromâno-iugoslavã pentru SHENPorþile de Fier, Comisia mixtãromâno-bulgarã pentru eficienþaHidrocentralei Turnu Mãgurele,Comisia Interdepartamentalã pentruPorþile de Fier etc. A fost decorat cudiverse ordine ºi medalii române ºistrãine („Steaua de aur cu colan aRSFY”) etc. Asociaþia Românã aAntreprenorilor de Construcþii i-aacordat diploma „Constructorulsecolului XX al României”.

Din lucrarea “Constructorul seco-lului XX al României” scrisã de RaduMihalcea în 2010, desprindemcâteva informaþii ºi aprecieri lãun-trice exprimate vizavi de personali-tatea ºi realizãrile la care a contribuitefectiv ing. Nicolae Mãnescu.

Radu Mihalcea începe relatareasa cu fapte inedite ºi de suflet laadresa unui om cu calitãþi deosebite.Astfel, autorul spune cã “De câte orimã duc la Bucureºti fac un ocol prinPiaþa Amzei ºi urc pânã la etajul 7 alblocului în care locuieºte Nicolae

Mãnescu, una dintre marile perso-nalitãþi ale României ultimelor ºasedecenii, cel care a construit - sau asupravegheat - construcþia a zeci deobiective industriale ºi centrale elec-trice. Acestea mai furnizeazã ºiastãzi energie electricã dar cei carele folosesc nu ºtiu nimic despre tim-purile ºi eforturile eroice depuseatunci când acestea au fost constru-ite, despre greutãþile imense care aufost învinse, despre oamenii care aumuncit acolo sau chiar ºi-au datviaþa… Ce timpuri…! Ce oameni…!Bat la uºã ºi-mi deschide bãrbatul învârstã dar încã în putere, cu pãrulcomplet alb dar din care nu lipseºteniciun fir, pieptãnat cu grijã sprespate, încã vâlvoi, cu ochii sfredeli-tori ca întotdeuna. Îºi deschidebraþele larg ºi mã cuprinde: «Bine aivenit, mãi Radule! »…. «Bine v-amgãsit, domnule Director General! »…

Aºa ne salutãm de 45 de ani, decând eu, un tânãr inginer venit sãpreia conducerea sectorului naval ºia flotei ªantierul Hidrocentralei de laPorþile de Fier, l-am întâlnit primaoarã pe inginerul experimentat careavea sã conducã pânã la 20.000 deoameni ºi sã realizeze cea de apatra hidrocentralã – ca mãrime, peatunci - din lume. Era un momentgreu, nu primul, nu ultimul, dar cru-cial. De la Bucureºti venise însãºiPreºedintele Registrului NavalRomân, autoritatea supremã pentrutot ce se întâmpla pe apeleRomâniei. ªedinþa de lucru a fostfoarte încãrcatã, s-au luat multehotãrãri dificile… dar ceea ce m-aimpresionat deosebit a fost… dibã-cia (sã-i zicem aºa, cuvântul “ma-nagement” nu fusese încã inventat)cu care bãrbatul matur, puternic,bine bronzat din capul mesei con-ducea discuþia printre obstacolele deordin tehnic, psihologic, printre celecreate de lipsa de experienþã, delipsa de personal calificat sau, celpuþin, de lipsa calitãþilor morale

necesare, de prestigiul localnicilor,de mândrie personalã ºi de multe,multe altele care caracterizau viaþaºi munca acelor ani.

Dacã ar fi sã-l caracterizez, aºspune poate cã Nicolae Mãnescu ajucat rolul de… jolly-joker în industriaconstructoare românã… A fost întot-deuna trimis acolo unde treaba numergea, unde trebuia fãcut cevadeosebit, de foarte mare rãspun-dere, de foarte mare importanþã… Aînceput la Salva – Viºeu, ca mulþi alþiingineri constructori din primele ge-neraþii de dupã rãzboi. Acolo a fostremarcat de Adalbert Gilbert – o altãpersonalitate celebrã a energeticiiromâneºti! - care tocmai fusesenumit director al unei întreprinderinou înfiinþate: Energoconstrucþia, dincadrul Ministerului Energiei Elec-trice. În acest minister urma sãrãmânã Nicolae Mãnescu timp de28 de ani.

Dupã revoluþie a înfiinþat un biroude consultanþã în construcþii ºi aadus nenumãrate servicii investito-rilor români ºi strãini. În 2002 Asoci-aþia Românã a Antreprenorilor înConstrucþii (ARACO), în colaborarecu instituþiile de învãþãmânt superior,îi onoreazã activitatea prodigioasãºi-i acordã diploma ºi titlul de „Con-structor al secolului XX” pentrumeritele extraordinare în dezvol-tarea industriei de construcþiiromâneºti între 1949-2001.

Militarii vorbesc despre “cama-raderia de arme”, inginerii… nu au oexpresie corespunzãtoare, dar ocamaraderie de ºantier existã înorice caz. În numele acestei cama-raderii mi-aº dori sã pot “prezentaarma” acestui general al industrieide construcþii industriale româneºti,acestui manager de vârf care a for-mat sute de specialiºti pe ºantiereleþãrii ºi a construit zeci de obiectiveindustriale de prim ordin ºi sã îi urez:“Sã trãiþi, domnule (director) generalMãnescu!” �

„Revista Construcþiilor“ este o publicaþie lunarã care se

distribuie gratuit, prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai impor-

tante societãþi de: proiectare ºi arhitecturã, construcþii, fabri-

caþie, import, distribuþie ºi comercializare de materiale,

instalaþii, scule ºi utilaje pentru construcþii, beneficiari de

investiþii, instituþii centrale (Parlament, ministere, Compania de

investiþii, Compania de autostrãzi ºi drumuri naþionale,

Inspectoratul de Stat în Construcþii, Camera de Comerþ a

României etc.) aflate în baza noastrã de date.

În fiecare numãr al revistei sunt

publicate: prezentãri de materiale ºi

tehnologii noi, studii tehnice de

specialitate pe diverse teme, intervi-

uri, comentarii ºi anchete având ca

temã problemele cu care se con-

fruntã societãþile implicate în

aceastã activitate, reportaje de la

evenimentele legate de activitatea

de construcþii, prezentãri de firme,

informaþii de la patronate ºi asoci-

aþiile profesionale, sfaturi econom-

ice ºi juridice etc.

Încercãm sã facilitãm, în acest

mod, un schimb de informaþii ºi opinii

cât mai complet între toþi cei implicaþi

în activitatea de construcþii.

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

prof. univ. dr. ing. Dan Dubinãing. Dragoº Marcuconf. dr. ing. Aurel Stratanprof. dr. ing. Florea Dinuº. l. dr. ing. Dragoº Voiculescuº. l. dr. ing. Mãdãlina Pohribing. Carmen Neculaing. Mandi Bruchmaiering. Bogdan Gagioneaing. Ionel Bonteaing. Ionel Badeaing. Mãdãlin Coman

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82Fax: 031.405.53.83Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

Caracteristici:� Tiraj: 6.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 031.405.53.83, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,013935 – Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

Date post:	05-Feb-2016
Category:	Documents
Upload:	vlad-ciubotaru
View:	19 times
Download:	0 times

rc_nr_116_iulie_2015

Documents