ANN LECKIE

rU,

RAZBUNAREANCILARA

Traducere din limba englezdde Petru Iamandi

?"orr*

Caprrorur t

Trupul despuiat gi cenugiu zdcea cu fafa in jos in z[padapdtatd de stropi de s6nge. Erau minus 15 'C, dupd o furtun[care se abdtuse cu doar cAteva ore in urmX. Zdpada sq in-tindea uniform in lumina palidd a risdritului gi se vedeau

doar cAteva urme ce duceau spre o cl[dire dintr-unbloc de

ghea!5. O cArcium5. Sau ceea ce trecea drept cArciumi inacest oraq.

Felul in care igi finea bratul aruncat ire l6turi, curba care

pomea din um5r p6nd in qold aveau ceva irezistibil de fami-

Iiar. Dar era aproape imposibil sd cunosc aceast5 persoani'Nu gtiam pe nimeni aici, la marginea unei planete mereureci, izolate, departe de ceea ce inlelegeau radchaienii princivilizafie. Md aflam aici, pe aceasti planeti, in acest ora9,

doar fiindch trebuia si rezolv o chestiune urgentd. Cada'

vrele de pe stradd nu erau problema mea.

Uneori habar n-am de ce fac ceea ce fac. Chiar qi dupX

atAta amar de vreme faptul cd nu gtiu e ceva nou Pentrumine, cum e gi faptul ci nu trebuie s[ executin fiecare cliplordinele cuiva. Tocmai de aceea nu vi pot spune de ce

m-am oprit gi am migcat umirul gol cu piciorul ca sd vdd

chipul persoanei respective.

Am recunoscut-o chiar qi ag4 inghefate, pline de sAnge 9i

vAnitdi. Era Seivarden Vendaai, cAndva unul dintre ofileriimei, tAndrH locotenent care fusese promovat[ in cele dinurmH gi i se incredinlase comanda propriei nave. O crezusem

moartd de mult, dar iat-o, in came gi oase, aici. M-amghemuitgi i-am luat pulsuf incerc6nd si v5d dacd mai respira.

8 / aNN LECKTE

Era incd in via!5.Seivarden Vendaai nu m[ mai interesa, nu mai era res-

ponsabilitatea mea. $i nici nu fusese vreodat[ unul dintreofilerii mei preferati. Sigur, mi supusesem ordinelor ei, ea

nu-gi oropsise niciodatd vreo unitate ancilard gi nici nu-miafectase vreun segment (cum mai flcea cAte un ofiler). Decinu aveam motiv sd-i port picd. Dimpotrivd, felul ei de a se

purta era al unei persoane educate, bine-crescute, de familiebun5. Nu fafd de mine, binei:rleles -eu nu eram o persoand.Eu fdceam parte din echipamentul navei. Si totugi, nu mddddusem niciodatd in vAnt dupi ea.

M-am ridicat in picioare gi am intrat in cArciumd. Loculera intunecos, albul perefilor de gheali fiind acoperit deslin sau alte lucruri mai rele. Mirosea a bluturi qi vomd.Barmani{a st5tea in spatele unei tejghele inalte. Era de prinpartea locului - scundd si gras5, palidd gi cu ochii mari. Treicliente gedeau toldnite la o masd murdard. tn ciuda frigului,purtau doar pantaloni gi cimdgi matlasate - era primdvariin aceastd emisferd a Niltului qi se bucurau de cele cAtevasiptdmAni de cildur5. S-au preficut ci nu md vdd, degi maimult ca sigur md zdriserl. pe stradd gi qtiau de ce intrasem.Foarte probabil una sau mai multe erau implicate; Seivar-den nu zdcea de mult acolo, altfel ar fi fost moartd deja.

- Vreau si inchiriez o sanie gi sd cumpdr o trusi hipo-termicd, am spus eu.

tn spatele meu una dintre cliente a chicotit si a comentat,pe un ton batjocoritor:

- Ce feti!5 duri avem noi aici!M-am intors s-o vid mai bine. Era mai inaltX decAt ma-

joritatea niltenelor, dar la fel de grasd gi de palidi ca toatecelelalte. Era mai solidd decAt mine, dar eu eram mai inalt[gi mult mai puternicl decAt plream. Nu-gi dddea seamacu cine se punea. Era, probabil, bdrbatl, judec6nd dupd

1 Personajele acestei cirfi au o inf5f,Eare ambigu6, nu se di{erenfiazddupd sex. Autoarea irsd le considerd feminine pe toate. Dacd in limba

Rdzbunare ancilard l9

desenul unghiular, ca un labirinf de pe c[maga matlasatd.Nu eram foarte sigur5. N-ar fi contaf dacd ag fi fost peRadch. Radchaienelor nu le prea pasi de gery iar limba pecare o vorbesc - prima mea limbd - nu face deosebire intregenuri. Limba pe care o vorbeam acum fdcea insd aceastddeosebire gi puteam da de bucluc daci o foloseam gregit.Nu conta cd indiciile care te ajutau si ghicegti genul seschimbau de la un loc la altuf uneori in mod radicaf gi cdrareori le gdseam un sens.

M-am hotdrAt sd nu spun nimic. Dup[ cAteva secundegi-a afintit privirea asupra mesei. Aq fi putut s-o omor acolo,pe log fdrH prea rnult efort. Ideea imi surAdea. Dar, pe mo-ment, Seivarden era prioritatea. M-am intors spre barma-nifI.

Sprijinindu-se cu coatele pe tejghe4 de parcd n-ar fi exis-tat niciun fel de irtrerupere, m-a intrebat:

- tn ce fel de loc crezi ci ai nimerit?

- intr-un loc in care pot si irchiriez o sanie gi de undepot si cumpdr o trusd hipotermicS, am rdspuns eu, strddu-indu-mi sI rimAn pe un teritoriu lingvistic sigur, unde nutrebuia sd fac deosebirea intre genuri. CAt mi costi?

- Doud sute de sheni.Cel pulin dublu fafi de preful obignuif mi-am zis eu.

- Pentru sanie, a ad6ugat ea. E in spate. Po{i s-o iei gisingurH. $i incd o sutd pentru trusd.

- Complet5, am spus eu. Nefolositi.Barmanila a scos de sub tejghea o trusd ce pirea nea-

tinsd.

- Amicul t[u de-afard a luat pe credit de-aici, azis ea.

englezd substantivele pot fi de genul masculin sau feminin, in funcliede context, in limba romAnd situatia este mai nuanfat5, substantiveleschimbAndu-qi forma dupd gen (plus ci existd gi genul neutru). Degiam incercat si respect intentia autoarei, existd unele cazuri in caresubstantivele romAnegti nu au formX pentru genul feminin gi afuncialdturarea unui substantiv masculin cu un pronume feminin parenefireascd (n. ir.).

10 / ANN LECKIE

Poate minfe4 poate nu. Oricum, suma pe care avea s-oceard era mult exagerati.

- cat?

- Trei sute cincizeci.Ag fi putut evita si mI refer la genul barmanilei. Sau ag

fi putut ghicl Sansele, in cel mai riu caz, erau.egale.

- Ai mare ir:rcredere (am zis, binuind ca dupd legea loq,era bdrbat) si lagi un sHrman ca el (gtiam ce, toidupi iegealoq, seivarden era bdrbat, asta era ugor) sd faci nigte datlriiatAt de mari.

Barmani{a a rimas tdcutd.

- $ase sute cincizeci acoperi tot?

- Mda, cam tot.

- Nu, tot. Trebuie sd ne in,telegem acum. Daci cinevase ia dupi mine mai tArziugi cere mai mulf sau incearcd sHmi jefuiascS, o sI moar6.

Tdcere. Apoi cineva din spate a scuipat cu dispref.- Lepdddturd radchaiand.

- Nu sunt radchaiani.Ceea ce era adevlrat. Tiebuie sd fii om ca sX fii radchaiand.- Ba este, uitafi-vd bine la el, aspusbarmanifa ridicAnd

aproape imperceptibil din umeri, spre ugi. N_ai accentullor, dar pu,ti ca un radchaian.

^- Zoaiele pe care le servegti clienfilor put.

In spate, clientele incepur5 sd md huiduie. Am vArAtm6na inbuzunar, am scos o mAnd de monede gi le_am arun_cat pe tejghea.

- Pistreazd resful, am zis eu gi am dat s[ plec.- Sper cd banii sunt adevirafi.- Sper cd sania e acolo unde_ai spus ci e, am rdspuns

eu gi am iegit din cArciumi.

. Mai intAi trusa hipotermice. Am intors_o pe Seivarden cufafa in sus. Am deschis trusa, am desprins tubul de card si!-u* vArAt i::r gura plind de s6nge pL jumitate inghelate.CAnd cadranul de pe card s-a in

"irii, am desfdcut folia

Rdzbunare ancilard I l-1,

subfire, m-am asigurat c[ sarcina de incdrcare era cea potri-

vit5, am infXqurat-o in jurul ei 9i am aplsat pe buton' Apoim-am dus ir spatele cArciumii, dupi sanie.

Nu md agtepta nimeni, din fericire. tnci nu voiam sd

las cadavre in urma mea, nu venisem aici ca s[ agit apele'

Am tras sania pAn[ infal6., am intins-o pe Seivarden pe ea

qi m-am gAndit s5-mi scot haina ca s-o acopdr, dar pAn[ la

urmi am ajuns la concluzia ci folia igi fdcea treaba gi fdr[haina mea. Aga cd am bdgat sania in vTtezd 9i am plecat'

Am inchiriat o camerd la marginea oraqului, una din

vreo zece cuburi cu latura de doi metri, din plastic prefa-

bricat, de un verde-cenugiu murdar. F[rd aqternuturi, cu

plata separat pentru pituri qi cdldur6. Am achitat toatir.r*u - deja cheltuisem o grdmadX de bani ca s-o culeg pe

Seivarden din zlpadd.Am gters-o de sAnge cum m-am priceput, i-am mdsurat

din nou pulsul (inima inc6-i mai bdtea) 9i temperatura (tot

mai mare). Alt5dat6 i-aq fi ghicit fdrd si stau pe gAnduri

temperatura obignuitS, ritmul cardiac, oxigenul din sAnge,

nivelurile de hormoni. I-ag fi detectat absolut toate leziunile

numai dorind acest lucru. Acum eram oarbi. Evident cd fu-

sese b[tutd - avea fafa umflatd gi torsul invinefit. JudecAnd

dupd celelalte rdni se prea poate sd fi fost violati, dar era

greu s6-mi dau seama.

Trusa hipotermici confinea doar un corectiv debaz6',

unul singur, gi acesta doar ca prim ajutor' Seivarden putea

avea leziuni interne sau un traumatism cranian grav. Eu md

pricepeam doar sd panseztiieturile gi sX tratez luxaliile' Cu

putin noroc, aveam de-a face numai cu frigul gi vAn[t[ile'tmi pierdusem cunogtinfele medicale, iar singurele diagnos-

tice pe care le puteam Pune erau cele ugor de ghicit'

I-am vArAt un alt tub pe gAt. Am atins-o din nou - pielea

nu mai era la fel de rece, 9i nici lipicioas5. Culoarea fdc6nd

abskacfie de vAn[t6i, revenea la un cafeniu mai apropiat de

normal. Am adus un bol cu zdpadd ca sd se topeasc5, l-am

12 / aNN LECKTE

ldsat intr-un col1 cu speranfa c5, daci se trezea, Seivardennu-l va risfurna, qi am iegit incuind uqa.

Soarele ajunsese sus pe cer, dar lumina era aproape la felde slabd. Acum, mai multe urme brdzdau zdpadaneted5astemutl dupi furfuna de peste noapte, iar in apropiere amvdzut cAfiva nilteni. Am tras sania inapoi pAnd la cArciumigi am ldsat-o in spate. Nimeni nu m-a acostat, n-am auzitniciun zgomot dinspre uga infunecati de la intrare. M-amindreptat spre centrul oragului.

Localnicele iqi vedeau de treburile lor. Copiii gragi, pa-lizila faf6, in pantaloni gi cimdqi matlasate, care se jucauinzdpadd, se opreau gi mi priveau lung, cu ochii lor mari,intrebdtori. Adullii se preficeau ci nu exist, dar intorceaucapul dupi mine. Am intrat intr-o prdvdlie, de la ceea cetrecea drept lumina ziLeiLa semiintuneric, la o temperaturddoar cu vreo cinci grade mai mare decAt afard.

Mai mulfi nilteni discutau aprins, dar la aparilia mea auticut brusc. Mi-am dat seama cd fala mea nu exprima nimic,aga cd am afigat un zAmbet binevoitor, neutru.

- Ce doreqti? a mormlit vAnzitoarea.

- Nu vreau si trec inaintea celorlalfi, am ziseu, evit6ndsi md refer la gen, dar gi cu speranfa ci cei din jur erau deambele genuri.

Tdcere.

- Ag dori patm pAini gi o bucati de guncd. Si doud trusehipotermice qi doud corective generale, daci ai asa ceva.

- Am de zece, dou5zeci gi treizeci.

- De treizeci, te rog.V6nzdtoarea le-a pus pe tejghea.

- Trei sute gaptezeci gi cinci.Cineva in spatele meu a tugit - iar eram suprataxati.Am pl5tit gi am plecat. Copiii incd se biteau cu zilpadd

rdzlnd.Adulfii treceau pe ldngd mine de parc6 n-aq filxis_tat. Am mai fdcut o ultimi oprire - Seivarden avea nevoiede haine. Apoi m-am intors in camerd.

Rdzbunare ancilard 173

Seivarden era tot inconqtient6., dar nu ved.eam niciunsemn c-ar fi suferit vreun qoc- Zdpada din bol aProaPe se

topise. Am pus o jumdtate dintr-o pAine tare ca piatra in ea,

sX se inmoaie.IJn traumatism cranian sau un organ intern afectat ar

fi fost afec{iunile cele mai grave. Am desficut cele doudcorective pe care le cumplrasem, am ridicat pdtura qi am

pus unul pe burta lui Seivarden. M-am uitat cum lichidulse intindea ugor gi se intdrea apoi ca o carapace. Pe celilalti l-am aplicat de obrazul care pXrea cel mai vAnit. Dupice s-a intdrit 9i al doilea corectiv, mi-am scos haina, m-am

intins pe jos gi am adormit.Dupd vreo gapte ore gi jumdtate. Seivarden a inceput s[

dea semne de viafd.

- Te-ai trezlt? am intrebat eu.

Corectivul pe care i-l aplicasem ii linea un ochi inchis,precum gi jumitate din gurd, dar fafa nu-i mai era la fel de

vAndtd qi umflat[. M-am gAndit o clipi care ar fi expresia

facialS potriviti in acele clipe gi am adoptat-o.

- Te-am gdsitin zdpadl,in fafa unei cArciumi. Pirea cd

aveai nevoie de ajutor.Seivarden a rdsuflat anevoie, dar nu a intors capul spre

mine.

- Ti-" foame?

Niciun rispuns, doar o privire in gol.

- Te-ai lovit la cap?

- Nu, a rdspuns ea incet, cu fa{a relaxati, inexpresivi.

- Ti-" foame?

- Nu.

- Cand ai mAncat ultima oari?

- Nu Etiu.Avea vocea calmX,lipsitd de inflexiuni.Am ridicat-oin capui oaselor gi am sprijinit-o de peretele

verde-cenusiu, cu grljd, ca sd nu-i provoc alte rini, temAn-

du-mX si nu alunece la loc. A rimas cum am Pus-o qi i-am

14 / ANN LECKIE

vArAt in gurd pu{ind pdine inmuiati in apd, avAnd grijX s6nu ating corectivul.

- Inghite, i-am spus gi m-a ascultat.I-am dat sd minAnce jumdtate din con{inutul bolului, iar

resful am mAncat eu, apoi am mai adus un bol cu zdpad6..M-a privit cum vAram o altd bucat[ de pAine tare in bol,

dar n-a spus nimic, cufalala fel de placidd.

- Cum te cheamX? am iretrebat.Niciun r[spuns.A luat kef, mi-am spus eu. Cei mai mulfi cred ci o dozh.

de kef ifi reprimd emofiile, ceea ce e adevdrat, dar asta nue tot. A fost o vreme cAnd puteam si explic exact ce efecteare kef-uf dar nu mai sunt ce eram cAndva.

Din cAte gtiam eu, lumea lua kef ca sI nu mai simtdanumite lucruri. Sau credea c5, odatd indepirtate emofiile,aveau sd rdm6ni rafiunea suprem5, logica totald, ilumina-.rea adeviratd. Dar kef-ul nu acfioneazd chiar asa.

Salvarea lui Seivarden md costase timp gi bani, lucruripe care nu mi le permiteam, gi pentru ce? Dac[ o ldsam?n legea ei, putea gisi alti dozd de kef, poate tripli, qi pu-tea ajunge in alt ioc asemdn[tor cArciumii aceleia macabre,unde sd moard de-adevdratelea. DacH asta voia, n-aveamniciun drept s-o impiedic. Dar daci voia sd moar5, de cen-o fdcuse fdrd complicafii, de ce nu inaintase o cerere, dece nu apelase la un medig cum se proceda de obicei? Astanu inlelegeam.

Erau multe lucruri pe care nu le infelegeam gi cei noud-sprezece ani in care md prefdcusem cd sunt om nu m6invhfaserd nici pe departe cAt crezusem eu.