RASVAN SI VIDRA
POEMA DRAMATICA IN CINCI CANTURI
DE
B. PETRICEICU-IIAJDEU
Madre, derSra gi %Urea do argintd, aeratesstoat nesco nepntinie Toff silo suffletulut....
MITROP. TEOFILU, Cazania, 1644.
EDITIUNEA IIIREVAFTL
BUCURESCITYPOGRAPHIA LUCRATORILORU ASSOCIATI
1 8 6 9.
It
.coNgoo-- E!:
7.r.N.. `LI tl-aif /as'
RASVAN SI VIDRA
POEMA DRAMATICA IN CINCI CANTURI
DE
B. PETRICEICU-HAJDEU
!arises &Ora i Tubirea de rgint, acesteasunt nesce neputinie 'ruff elle suffletultit....
MITROP. TEOFIL, Cazania,1644.
EDITITJNEA IIIREvp.FTI.
BUCURESCITYPOGRAPHIA LUCRATORILOKU ASSOCIAT1
1 8 6 9.
PREFACAe......).
0 opera curata litterara, care dobandesce ou6rea 'meia treia editiuni dupa una intervalla d'abia de unti anti,nu are trebuinta de o prefata ; cad chiarti dad scriereaara fi rea, §i tota 'Inca autorula se multumesce , ca o-piniunea publica s'a in§elatt de 'mpreuna cu dênsulti i,prin urmare, nu are cui face scuse, obiectula ordinart ,istereotipti anti tuturora introductiunilora.
........,,,,,,..
RAZVAN SI VIDRA
DEDICATIUN EA
SOTIET MELLE
JULIA PETRICEICU-HAJDEU
Cumplita slraciA §Invidia vic1én1Dantail In gIurulii mert :
In 'anima, durere, §'o lacriml pe génil ,i'n peptti suspinult grea!
* **
Tu iuse, ca o lampl, remasa'n mangaere ,Cand faclele s'ati stInsii,
C'o ra4a de Iubire sorbiai acea durere ,SecaI amarulti plinsti!
* **
Suspinula singurn numai imI sta mereil in cale :Oftamil far' A voesctl;
C a nmbrele, ce'n fata luminei matinaleDe nópte ne-amintescil !
VI
In erele d'acelea de sumbra poesia,C'o mane'n mana ta,
Arne scrise acesta drama, ce'n vIeta'ml o sä fiaCa flórea : nu m' uita!
Precum se'nchége unda, de vécuri picurataP'o stance ne'ncetate,
A§a oftarea'ml lungA aice'l inchegate :Supine cristallisate !
Mania misantrOpe a omului in gena,Sarcasmule internale,
Le velli in asta carte, fnfipte 'ntr'o ice*Cu vérfuld de pumnalti !
cul se'nchint eti ere, cande timpula se resbuna,Echoule amortite
Atte unore viscoli care, cu tine de'mpreune,Atunce le-ame simtite
0 tu, ce chiare suspinule illa imparyaI cu mine,Facendu'le mal writ :
Talai oftarea 'ntrége in doe midi suspiue,Unite prin amora !...
B. P. H.
?
a a
a
CANTULt I
ITNt ROBt PENTR' IINt GALBENt,
in Moldova ail ceY oder dcepro ceY marl s-cud obicen do pYer fara judo!, tarsvina fIrSsena. SingurY ceY marY judecatorl,
eingurl plinitorY legiY. i de aceat ob-eau Moldova DU SCapl...
TIRECHIA, sub anulii 1564..
FETELE:ItAzveNti, igani desrobith. TERGovna IV.SBIEREA, 'merit baranii. TERGOVETULt I.TANABE, cerlitorit TERGOVETULtt U.
BAVTA, mare vgavii. TERGOVETuitDASCALITIA FETA I.TERGOVETA I. FETA II.TERGOVETA u. SLUJITORI DELA VATAVILTERGOVETA
0 piatei in 1a§1, in fundii o bisericei, mai inane o pItrei, inlaturi case.
flsingurT pS-rl
....40430.0.
Jo.
3
TANASE (get216ndli pe pétrci)
Miluesce-ia, jupane ! Dumnedeg va da 'n4ecitSufletelor, ce se'ndurl d'un särman nenorocit !
SBIEREA (oprindu-se in drumii)
Cum ? Ce spul ? Miia la sutd ? 0 camItI minunatI!D'ar fi astfel, t6tI starea'mi, e5 ti-a§ da-o afar in datl!..SI scii insë, el and una, n'o mai ve41, n'o mai gIsesci!..
TANA SE (sculein du-se)
Miluesce-më, jupane, cu ce singur socotesci !Vim blnut o s/ 'mi adjungl L. lat6 de trei 4i1e 'n gadN'am luat un pic de paine, n'am avut o fIrmIturl..,
SsIEHEA
De trei 4i1e ? Ce minciunl !... ?apoi cine'i vinovat 1Pentru mine 'I chiar tot una, d'ai mIncat Beg n'ai man-
eat !...Ern Unlit ! Cum nu! E lesne !... Bäni§orii nu s'arunei!Decat cer§itor, mai bine iea toporul §i la muncl !(Rdzvana se aretd in fundlifi se opresce din dosulii lui Sbierea)
TANASE
Val', jupane ! vai, jupane !... Nu, cer§esce un Roman,Nu cer§esce, cat mai are veun pal de nedejde 'n sin!
4
Nici ea nu cergam, jupane, pe dad aveam viti§6repament, cat trage plugul, prispulita la sore ;
Dar vecinii, din rea pisma, la judecata tras,Vacum iata-m6 's, jupane, gol pe poduri am remas!....Copila§ii plang de %me...
SBIEREA
CopiIaii !.. Vrea s. 4ica,Tu e§ti un nebun de frunte ! Dupa ce n'ai chiar nemickTe mai apuci de prasilal... Audi ! IT trebui copil !Ern nem de netoti.... Da'ml pace!... Duca-se pela pustii!..
TANASE (afeginda-se)
Of, of, of !... i tu, jupane, o s dal de vr'o ispita!(Sbierea face trei cruel mari de 'naintea bisericei 0 se de-
pcirtezd,fiird abeiga de sénzci, cd i-a cqutit o pungd din kimird)
RAZYAN
Ma cruel evlaviese, aa fata restignita ,
Ma 'nchinaciuni plecate, One la ball §i mai jos ,Nu facea nici sfantul Petre, nici insu§i Domnul Hristos!...Bre! Jupanul asta crede, ca drept la rain o s merga,Pe dud dracii dupa, densul cu limba scosa
(face cdti-va pag §i Tidied de josit punga)
Aolea! 0 pungulital... Ba 'I un saculet cam gra. !...Ii va fi perdut boerul, cel cu zor de Dumnept...Mai, opresce-te, jupane Stal, jupane, de m'ascultal...
SBIEREA (din afard)
La nalbM Ti-am spus o data, ca nu'mi place vorba multa!Un singur pas nu pot face, far' O. del de vr'unFugi ! N'am ban!! N'am o gro§ita! N'am. ueknie, nemic,
nemic !
Vun
calic!...
' m'ad
ml-aldrgg!.
5
RAZVAN
Nemic n'are sarlcutul! Aga dice !... Prin urmare,Omul neputend O. pdrdd tocmal lucrul ce nu l'are,Punga nu'l a lu'l? Atuncea... fie dar a cu.!' o vrea,De vreme ce WI lumea mi-se 16p6d1 de ea L.
(numeric : unit... cinci... optic...)
Doqe-decl, gi tog cu gaud ! Par'c'ar fi s5, 'mi povestescit,Cum se desmierdat sArmanii, in salba serbatordscg,Pun grumad de terAncuta, grasuliti gi resfetat,Pen'ce ghiara docoimii din came si-au inhgat!...D'ar aye banii o limbl, lucrurile ce ni-ar spune,Pe multi albi i-ar face negri, ca cel mai negru tAcTune!..Nu! EU nu vreti ast6 pungl!... i chiar fdme de uff-ar fi,Painea, asfel cumperatl, me tem ca m'ar otavi L.Mogule!
Ce vrei?
TANASE
RIZVAN
Jupanul nu 11-a dat lescae frant5.?Cite ! Eti ig dal o pung5.!... Scaa,, mogule, gi cant5.!
TINASE
Dela un Tigan pomanl?
RIZVAN
Dec! i totugi pe boer,De'ti da o sclrbä d'araml, tu l'al fi urcat in cer ?
TINASE
E Roman4 ori-cum...
6
Rival;
Jupanul e Roman? Val, ce ocarl!Te 'Inert*, mo§ule ! El este pétra, lemn, strigolu sü férl,Dar numal Roman mil cbam., cl mult mai Romanu'$
el !...Nu clta, c 1.1 pare sarhe'd §i plrlit obrazul met ,CI nicl nóptea Wang, dar plmentul odihnesce ;Ca §i palnea de secara, este negra, dar hrinesce
apoi, mo§ule, et unul nu's Tigan de rend, me jur !Nu, nu, crede-mt! In peptu'ml bate suflet de vultur111/Icu1ita fu Romanca...
Titan
Moldovenca ?
R kSV AN
Se 'ntelege !
TANABE
Moldovhca ? Ce-aul, DOnane!... Dar asta'l o fIrdelege
Uncle s'aü aflata'a 'mpreuriat
Corbi cu turturele,§erpi cu floriceleUrif cu cgpriOre
noril cu sore?...
0 porumbitl sl'§I aibe de barbat
RAVIAN
Tad mal!Ca simtesc, cum intan mine Opte-lieci de nabadil
nut
a
&rd..
7
N'atinge terena mamei, el nu mai scid, ce-o sl fie :Mi se 'ntempll multe pozne, clndu's coprins de mlnil!.Ed nu's Tigan... ti-am mai spus'o L. Nu me mai tot zn
pdci!...Mai pe scurt, na, iatu banii!.. Pled dracului d'aci!
TiNASE
Dela un gerb nu voiu cere, nu voiu lua nici odatl :Ursita'mi e neferice, dar a ta'l chiar bldstematl!De mi-ar fi sl mor de fame, man mea nu volu p/ta,Primind mill diatr'o mând, care... nici ea nu'l a ta!
RAZVAN
Ea verb P Dar batd-te focul, mitropolitul NIstaseNu scii óre, el la marte'i pe toti robii sei iertase ?..Singurul vludicl 'n lume, sé6 cel putin la Romani,Care nu voia, ca fratii sl fie slugi gi stlpini,Ffind tot un os g'o carne... Aga scris'ad in diatl,Poruncind sa plece sloboill toy Tiganil sei d'o-datI!Toy, mogule, pen' la unul : blrbati, copii gi muleff...S'a spart lantul! D'atunci iata, dime ierne gi trel veri,Ed sbor In stlnga gi 'n dr6pta, ca voi6sa ciocarlia,Pe care n'o mai popresce ferecata colivil L.
TANABE
Egti Tigan pe jumetate, nu egti rob...
RAZVAN
Mai este ce-va I Veg.ut'al..?
TANASE
Ce?
Asta'l nenfic!
8
RIZVAN
Un Tigan gramatic?..
TANASE
Gramatic?... nu!... nu, Mete !... N'am vellut, cad nu sevede,
chiar d'a§ ved6 cu ochii, pare-mi-se ca. n'a§ crede!..
RAZVAN
Tiganii sant tot cell place : §elari, ferari, potcovarl...
Cain..TANASE
RIZVAN
Ade* uu'i vorba, nici calaii nu sunt rani!Dar gramatici, nu!... Ei bine! Numai singur e6 supt
s6re,Dintre mil de tiganime, sciut-am sa 'nvet scris6re,
uSerbesca §i roman6scp incat adjunsei de micIn casa mitropoliei cel mai istet gramatic!...Gramatic, mogule dragal... Acuma Tea dara banii,
te rog a nu me pune d'a-rendul cu top Tiganii!...
TANASE
Dar ace§ti baui, mai blete, vor fi un lucru... furat !
RIZVAN
Ma 'I! Tocmai! AI dreptate! Ai vorbit adeverat!Top banii din tera :Astra p6rta, mogule, pe sineSemnul furilor, ce'l prada, pintre lacrimi §1 suspine ,
Dela nol, dela opinca, dela omul eel Oxman,'apoi nu vor 0, ni-arunce in obraz un gologau!
i
9
Sburatori, ce sug in umbra! Javre, mo§ule, d'acelea,La earl omenésca 'ti-pare numai fata, numai pi-Jea,Iar sufletul In dobanda fa luat dela satan,Cu tocm611 sa se 'nt6rca mai murdar §1 mai vicl6n!...
TANASE
Bine, bine spui, Mete !...
RIZVAN
Lucru furat! Ai dreptate!Inst n'olu fi et acela, care desp6le p'un frate !Mama, buna malculita, din morment ar tresari,Sciind ca, 'n peptu'mi se mira pëcatul d'a tMhari!...Dar la naiba fru* verde ! Ce sa mai tocam degiaba!WI banii, multumesce, du-te, cautali de treba L.Alit, mo§ule, Math, : fie Mini chiar furati,Copila§ii tel te-a§t6pta far t. pita i 'nsetati!...
minsE (lutindil punga fi sculdndu-se)
Bogdaprosti, mM Mete !... Bogdaprosti!... Ret imi pare,Ca sa vel o leghika c'un suflet atat de mare !D'ai fi Roman, cale-vale! dar Tigan... ptcat ! phat!..Tat'-tet va fi fost, Mete, o grOza de blastematD'ati Intortochiat pe ma-ta 'nzlingu§iturele lui!...Multe dragostea mai face pe fata pamêntului!E curat un fel de 13611, ce de noi cand se lipesce,Pe Roman mi'l tiganesce, pe Tigan mi'l romanesce,T6te lucrurile 'n lame pane cu susul In jos :Angerul urit se pare, uciga-l-crucea frumos!...Dar eram sa uit, Mete, d'a te 'ntreba, cum te chiama?
10
R1ZVAN
Pe mine Razvan... Smaranda chiema pe drgguta mama !.Muri an... ba nu! trlesce ! trgesce 'n cugetul meg ,
va trai tot-d'a-una, Ong voiu trai §i eg
TANASE
Dumnelleg sà mi-te-adjute, precum tu m'adjuti pe mine;pilele tale sa fie tot 4i1e lungi §i senile ;Iar nevoea sa dobgre va fi dgmhn!Remgi sangtos, Mete !... Ce pgcat, c e§ti Tigan !...
(plêeä, murmureinclil :Banana, Banana, Rclzvanii... apoi seintórce)
Scii ce ? Mi-am luat de sgma... Nu'nfi trebue pungaWO, !
Mi-adjunge §'un singur galbgn... eü asa, Razvane dragalMai sunt multi saraci, Mete, §i eg n'a§ vré de prisos,Pe dud se sbuciuma fratii, simtind cutitul la os!...
(scorendal punga)
Na I...
Dar, mosule...BIZVAN
TANASE
Asculta, nu mai face vorba lunga !Mai fmparte tu §'altora pains din acgsta punga L.
(iea unit gabéni i dt saculi2 lu Rdzvan).
Fft pe gandul meg , caci alt-fel , 4eg, nu primesc nickun ban !...
Acuma m duc, Mete !... Mare pecat, Tigan !...(ese)
'n,
a
ott
11
RASVAN
Bleturom !.. Ce fudulia! Ce vorbe late ! Ce tonal...Cine-va privind, Par crede, ca'i un imptrat in gdnal...Ce despret ! D'abia ne vede Taica ml n'a fost Tigan!..
(se uitd in giurit cu pact& apoi sate din sind o hdrtid)
Lumea '§i bate joc de mine! Ride lumea de Razvan0 sa rid §i et de lume !.. Da! vom ride fie-care !Ea de mine cu trufiä, et de dênsa cu turbare !..
(iipesce hdrtia de lard stglpit i ese, pe cadet ua biseri-cei se deschide, venindii mai muly, dintre cari dascautiise opresce leingd hdrtid, iar cei-l-a/0 se grdmddesed)
TERGOVETA
Uf ! Nu mai stall pe picióre de necajitä ce sint!pet, nu'l pré-buna zabava, fie locul cat de sfint !Parintelul Agaftanghel ar fi un preot cu minte,Dar lungesce, vai !... Te face sa fugl cbiar de cele sfinte!
TtRGOVLIA II
E mai de§tept popa Tacu dela sfautul Nicolalu;In dote vorbe ti-arata calea 'n lad §i calea 'n raiu ,
Tapoi III dice : lea séma! §i 'ntr'o suflare sfar§esce!Deli place iadul 864 raiul, cum vrei ! el nu te silesce...' (Dascatulii, steindii hingei hdrtid, incepe a ride cu hohotii)
TtaGovgnDar tu ce 'mi ridi, mai fartate, siugur, chiar ca un sr/pin-
ta?Te scieam om de isprava! Dórä n'ai innebunit?Spune, ce scrie p'acolo ?
TERGOVETELE
Cine scrie §i cum scrie?
I
I.
I..
I
12
TERGOVETUL n
Nu cum-va 6r6g vr'un datec, ranjind de !Ada domnie?
TERGOVETUL in
S66 p6te vr'o p1c11611, pe vornici? pe logofeci ?
DASCALIIL
wErtov, OWirwv, XCCTErtOv : nesce cai veili pe plretj!...
TERGOVETUL I
Egti nerod gi pace bung, ! Eti nu's chturar ca tine!
Niel et !
Niel eü!
VaI de t6r5.!
TERGOVETUL II
TERGOVETUL III
TOTI
Chiar nici unul !..
DASCALIM
Aga sl fie?
TOT!
DASCALUL
TERGOVETUL I
Tu citesce !
TERGOVETUL II
Egti dascAl!
Velli bine!
CurAnd ! Curând !
TERGOYETIIL III
E tréba ta!
TERGOVETA I
TERGOVETA II
Pi 0 data 1
cELE-L'ALTE
Nu mai putem a§tepta !
DASCALIIL
hind-ea vol nu scitl carte...
El bine ?
Este...
ToTi
El bine ?
DASCALUL
Dar faceti
TOTT
DASCLLIM
Cacl din pkate, a Romanului fapturA,
El bine ?
TOTI
DABOALIIL
abiere cu ciitu '1 mai nataret.,.
13
gura...
SA
14
TOT1
El bine?
DASCALUL
De vol mi-e
Citesce !
Da! da!
ToT1
El bine?
DASCALIIL
VOlu citi en!
TERGOVETUL I
TERGOVETIM II
TERGOVETUL m
Incepe!
TERGOVETELE
Ascultare ! Ascultare !
TERGOTETUL I
M port bumbac in ureche! Redicell glasul mal tare...
TERGOVETUL II
Dar nu recni, el pe mine me cam supera la cap...
TERGOVETIIL III
MaLin sfergit, tu citesce, nicl pre tare, nici pre slab!
milt...
15
DASCILLUL
Frunclii verde de negargDe cind domnesce in tell.Petru-vod chop i slut,De ris tera s'a facut!...
Tov
De ris téra s'a facut ! Da, da, da!Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha!
TERBOVtTA
Petru-vod e. schl'opetéza, dar nu'l slut!...
TERGovETA II
Nu, nu, nu este!Ba 'I chlar frumugel la fata, ca Fetul cel din poveste !
TERGOVETIT
Taceti, geseelore, o data!
TERGOVETELE
AulI, obraznici! mojial!
DASCALUL
asculta, sée alt-fel, me due gi ye las aid...
TERGOVETII
Ba nu!... Citesce! citesce!
TERGOVETELE
Nol game ! Noi!... Ce ocari!
TERGOVETIIL I
Tacetl add plecati!
I
Orl rag
16
TERGOVETUL II
Firesce !
TERGOVETIIL IV
Da, da Afarl! &fad, !
DASCALIIL
Vreti s m'ascultati o dat6.?
TERGOVETIIL I
Negre§it ! Ce mai intrebi
TERGOVETIIL
Citesce! Haide ! TAcere !
TERGOVETUL Ill
Apol dara ce nu 'ncepi
DASCALUL
Fru*: verde de negail!Vodrt d6rme in egmarti,Tar boera tot furind,Ii fan trebele pe rend !
TOV
hi fac trebele pe rend ! Da, da, da!Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi ! ha, ha!
DASCiLIIL
Fining verde de negarg !Norodul piduge i sblarg,Dar in cer i pe p5m6nt
aude nici un sant !
II
Nu'l
17
Tov
Nu'l aude nid un slant ! Da, da, da!Hi, hi, hi ! Ha, ha, ha I Hi, hi ! Ha, ba!
DASCALUL
Frun4I verde de nag...
TERGOVETA i (intrerumpénd)
Halle ! iara§1 frun p. de nagara ?Ce Dórtme! Tot numai una ?.. Ca §i cand n'ar fi 'ntr'o varlFelurT de feluri de fruncle
Garofite, bosulOce...
TERoovETA II
Viorele, rosmarinT...
TERGOVETA III
TEItGOVETA lv
Trap dafirl, brandu§e...
TOATE
CrinT...
TERGOVETUL
TacetT o data, ca'l pozna!
TERGOVETUL
o sa va luam la gona !
TERGOVETA
Au4it'ai, soroi vorbe!2
L.
I
I
18
TERGOVETUL In
Bre ! D6r nu e§ti o icOnl!
TtacovETA. II
Dar nici dumn6ta un vod6, ea A ne batjocorescI!
DASCALIJL
Vreti' s citesc mai departe? Nu vreti?
TOT
nAseiLuL
Frunclg verde de negarit!Deeit un domn de ocarl,Iar boerl miqei i botl,Mai bine la dracu toff !
Ba dal SI citescl!
TOTI
Mal bine la dracu toti! Da, da, da!Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha!
TERGOVETUL
Man Ore tocmai la dracu?.. SInufie?.. Scil?.. Mal lasl!..
TERGOVETITL ii
Ba nu! Niel decum ! La dracu!
TERGOVETUL III
La dracu cel ce ne-apasä !
TERGOTETUL
Fie Ili la dracu, totuil mie 'ml plac vorbe mal dulcl ;
I
19
De pilda : la:cel cu c6cla gi cu c6rne sa te dud";Se 'ntelege ca'i tot dracul, dar ocara'l mai cioplitä...
DASCALUL
Al! Cu dome gi cu c6da p6te sa, fie rio vita!Mai bine dar drept la dracu!
Ttusovrtim II
Mai bine, pre legea mea!
MAT MULTE voci
Ho ! Incet! Vine vatavul !..
TERI:40141A I
0 sa dam de vr'o beleal..
(Se aratd Baptd, inconyiuratit de slyjitori.)
DASCALUL
Sosesce nenorocitul, tocrnai cand vorbiam de vite :Se'ntêmpla, cate-o data cimilituri potrivite
131§0TA
Omeni buni;! Ce stati aice? Ce veste ? Ce v'ati oprit?Cu ce scop ?.. A ! o Mrtial.. SI vedem, cel de citit?
TERGOvETUL
Va fi o carte domnéscii...
TERGOVETUL II
0 cazania...
TERGOVETUL III
0 ruga...
I
ri, I..
20
BAOTA
Slujitori! A fiti cu pap, ca nici unul A nu fugl...Par'c'ag fi sigur, d'i 6rAgi vr'un cantec neruginat !
TEILGOVETUL I
N'ag crede L.
TERGOVETUL II
Nu'l mai citesce !
TtaeovErva, iii
F6rte reA ne-am incurcat !
BANTA (apropiiindu-se de plat ardlifi silabizcindll : frun...frun-0... verde... de negarci... de mind... dom... dom... domnesee...)
Cum ? Impotriva domniei? Impotriva stApanirii?..voi toti sunteti in glOta partagi ai nelegiuirii?
A! v'am prins, litfe spurcate ! Vi-i dragA viota solti ba?Sl'ini spud, dar adev'erul, pe eine Foil Intreba!
(apnea' de peptil pe Tergoveyaii I)
Tu ai o fata, cam prOstA : frunte jos, gurA AscatA,Semnele cele mai bune d'o inima nestricatA,...Pune dar mama pe cuget, g' arkA'ml, eine l'a scris,Acest cantec, ce cutNA p'un vodl sA'l lea e 'n ris?
TERGOVETUL I
IOrta-me, jupan vatave... maria ta gi stApane...Ea nu sciA chiar nemicuta.. de nu'l aga, sA fiA cane !...EA am sosit acugica... Sum omul cel mai smerit...EA nu scill carte, jupane... Nu eA, altul a citit...
(licizvanit, intnindil pe nesimyte, se amestecii in giótii.)
21
&WTI
A cetit? Dar cine-anume? Care dintre tog? Aratl!
TERGOVETUL 1 (ar'etand la Dasce1)
Acesta, jupan vatave...
II/MTA
A! Fiinta blAstematä L.
DASCALUL
Da, da 1 Cam ala, jupane!.. Ce O. lie! Di am citit !Dar nu cu voe veghiat6. : chiar dumn61or m'ail poftit!..CercetézI §i'l intrébA... Nu's eil acel cu pricina!A citi calla nu te lask s6, fie 6re vr'o vinI?
BANTA'
Omeni buni! Acuma dark ca sit fel ce'l de fIcut,Ire mai intreb, cum anume v'a citit acest limbut?
TERGOVETUL I
Curat pe moldovenik..
TERGOVETUL II
Negre§it! Cum se citesce!
BAKri
Drace! nu'i aci 'ntrebarea. Efi sci5 c5. moldovenesce!Dar citit'a 6re 'lute? 1`6.r6, d'a se 'nvEm4a PResfirat ? Limpecle ? Neted ? Repede?
aseamtuti
Ap! a§al..
22
BANTA
A§arf, hotule ?.. El bine! Acuma ce'mi vei respunde ?
DASCALUL
Hot! rv6ch aaveov, jupane! Ea nu doresc a m'ascunde tCitit-am cum este rendul ; ve41 bine, ca nu 'n zadarAm tot invetat la buche I Sum ducal! Sum carturar !
EAVTA
Ticalosule ! Cum, Demne, null e gret, nu'tI e ru§ineSrmi spui tu mie palavre, cand vorbesel tocmal cu mine?..Ea! ea vatavul cel mare ! me 'ntelegi tu, cine's ea ?Mana drepta a lui hatman, carele la locul seaEste §i el mana drepta a lui von.... Prin urmare,Vréa salI spuiu, cap far' de cried! ca eti , vatavul cel
mare,N'a§ put6 citi pre lute ceea ce-un altul a scris !Vapol tu! tu s'o poti face ? Ar fi un lucru de ris 1Un descala§, o nemica, tu sa me 'ntrecI chlar pe mine?AcestaI peste putinta! Acesta nu se cuvine!..Deci, judecatall e scurta, find forte vederat,Ca cine'l ferte obraznic, este ferte vinovat.Tu aI scris cantecul asta! Te cunosci dupa sprencOna!lJn nas ascutit de vulpe, o ba'rbiuta, viclOne,Ochi mid §i buza, subtire... chiar un chip de fariset !Veli, cate-am ghicit? Pe mine, nu me 'n§elI tu,fetul med..Slujitorilor, luati'l! E bun de spen4uratere!..
RiZVAN
Mai statl! De ce'l a§a pripal Turd, 'Marl sunteti vol 6re,De skill dinteo navall giabnici a ne spen4ura ?..
2$
Jupan vatav, mana dropta! Me rog nu te superal..SI fie ore cu cale, in téra moldovenésca,A omori pentr'un cantec o fiinta omenéscl P..
BApTi
Tigan! CI6ra! Fara6ne!..
RAZVAN
Fie tote cum vei vra,Dar pe betul om, jupane, Hall! nu'l mai spen4ura!El nu'i Faraon, ; ii Boman, iti este frate...
TERGOVETA
Aro dreptate Tiganul! Tiganul are dreptate!
BAWEI
0 sal invet eI in data ! Sa me 'nfrunte §'un netot ?..Baeti ! P'amêndoi ! Spenprati-I bot la bot!
RKZVAN
Veil? Ce spui? A§al povestea? De mintme ! Forte bine!...&tuna pe dascal, §i luati-me pe mine!El nu'l vinovat, sarmanul; cantecul facut-am ;
L'am scris, Pam lipit, §i pace! De nu'i bun , irni pare,ret
Ce aa la mine? Dora nu's o aretare!
Tu aI scris ?
MAI nuniTY
RiZVAN
Chiar ea, firesce!
nu'i
lIsati'l
L.
priviti
24
BATni
Lucru vrednic de mirare!Un Tigan A scrie stihuri, n'a§ fi cre4ut-o!.. Ce'i drept,Mutrari 6re-cum arata sufiet ager §i de§tept...Yrea sa 4ica, §'acea doina din septemana trecuta ?..
RIZVAN
Fru*: verde magheran ,Logofetul e viclen...
Da, da, jupane vatave! Tot de mine e fäcutal..
To1.1
Bre!
BAVTA
Ciudat! SI scie carte o jiving, de Tigan!
RATVAN
Ba p6th ca 'ntrec, jupane, pe multi boeri din divan...
BWITA
Slujitori! läsati pe dascal, macarca eq cu arcanulPe toy dascalii i-a§ prinde, §'a§ spêqura cu toptanul ;Caci ei resvrètesc norodul, ei inv6ta pe eel multi,C'ar trebui ca boerii sa fie gol §i desculti;
i chiar ast Tigan n'ar merge astit-41 la spêqurat6re,RI nu fi fost nici un dascal, ca sal pung la scris6re L.Cal dar, dascale, cata! Scapat-al cum ai scapat,Dar pazesce-te de dracul, c'o O. dal de vr'un phat L.Acuma tu, Fara6ne, respunde'mi dar d'o cam data,De ce te-apuci tu d'o tréba poprita §i neiertata ?0 faci Ore de la tine, séu cine-va ti-a fi spus ?
25
RIZVAN
Apol de, jupftn vatave, unu'l jos, altul e sus!Dumnéta meret ne spenlurl, §'astfel trtesci boeresce ;Et fac dolne §i doinite, ca st'mI petrec tigtnesce;Fie-care cu ce p6te L. Nu'l dat dreptul ori-§i-culSt punt 'n §treng omenirea In mijlocul tergului L.'apoI acest drept, jupftne, dact mi s'ar da §i mie,
Et n'a§ omori nici unul, ca sa poclu lerta o mie 1
BAVITA (suriclendii)
iret Tigan!.. Dar nu'l lesne d'a sctpa p'un osftndit!Fapta, ce tu ai acut'o, II un Meru de gftndit!A necinsti cftrmuirea, a batjocori divanul,P6te numai d6rt, vodt, s6t ',Aria sa Sultanul !..Totu§1, dragul met, o lege, un vechiu §i sfftnt obicelu,Te-ar sc6te din gura mortiL. E§t1 insurat sOil holteiu?
BAEVAN
Ba nu's insurat, jupftne...
131:p3Tli
Mare noroc ! E§tI ferice!AI put6 si fii cu 4i1e L. In pravila tereI lice,Cum-ct d'osandt se 16rtt, pe cine '1 vrea de bärbat0 copill, o fecIOrt, un sufiet nevinovat...A§a 'I obiceiul nostru, datina cea stramo§6scl!Acuma remftne numai vr'o WI sa se gts6sc5.
(cdtrci tergovey)
Pintre vol nu este Ore ?
FATA I
Sum eu.
26
FATA II
BMOTA
Minunat !Dote fete cum se cade? Nu'l a§a? De maritat?
Negre§it!
Fara 'ndoéla!
FATA I
FATA II
BASOTi
Pr6-bine. Spuneti'mI darn,Care dintre vol, de mila, nu va lasa ca O. Oa,D'o cazna f6rte cumplitn, acest ba6t priceput ?insu§1 et voiu face nunta, dupit cum am mai fncut.M'eti fi ciraci...
FATA I
iertilcIune! EU una nu vrét, jupame!..Un bnrbat Tigan!.. 0 DOmne!.. Cum se p6te!.. MI-erginel
FATA II
..i nici el L. Fertisca Sfantul!.. 0 batjocorn ! un rob L.S'adjung de povestea lima! Eil. fatn de potropop L.
RAZVAN
Apri? Atunci de co darn e§it'ati vol amêndone,Regrind in sus d'o data, ca cIupercele cftnd plate,Ca sa ne cnntati din tobe, ca, sunteti de maritat?
fi et.
27
FATA
De ce lath. L. SI se scie !..
FATA ii
Ce Tigan neru§inat!
aizvAN
MAI! Le-ay auii cu top, dela mic §i pan' la mare!Asfel dar d'acum 'nainte, yeti sci bine fie-care,Spunênd'o 'n t6t1 Moldova, spre sciinta tuturor,Dela Nistru pan' la Munte, c eine stint dumnélor !Mirese de poruncélk ce-ar vré blrbati g6s6sc5,...
Iar dumn6eI mai cu s6m5., o fat5, potropop6scI!
(7ofT ridic cu hohote)
SB1EREA (iRtnindii)
Ce 6rneni lipsiy de minte! Sil rip chlar de prisos :farl nici o dobênda, §i fir nici un folos!
RAZVAN
Ai ve4ut, jupau vatave, cä nu '1 Dia o fata, 'n lume,Ca sl nu se 'nfioreze, dud aude d'al meti mime !.,Frum6stt 'I legea strabung, ce iértA p'un vinovat,Dacl p6te iub6sa un anger f6r1p6cat ;Frum6sa, '1 legea strribunii, care pricepe c'o cétlSe perde, ctind o resbate o rap de dimin6t5,;Frum6s1 '1 legea strnunti, care crede, reaAlesul unel fiinte, curate ca Dumne4e4Frum6slt legea strilbund.. dar dênsa pentru mine,Precum inteo florhri5 nu'l loc unul na6r6cine,Precum inteo serMt6re loc unui cer§itor,
I
ca nu'l1..
srgi
all
'I
nal
28
Precum in zvonul de risuri nu'i kc plftnsului de dor ;Caci numal cerul primesce, sub stre§ina'i milostiva,Scala i fl6re, catif6qa i sacmanul, d'o potrival..Et Tigan ! eq... o, juptine ! Decat vaT, deal amar,Mai dulce'l spen4uratOrea! Nu mai a§tepta 'n zadar !..
(In acestit intervalii Sbierea, zdrindi captulii pungef,efitildin catnip lui Beizvan, se pipde cu ingrijire la kinvira)
BASOTA.
Pentru cea de 'ntêiu greséla, mOrtea kitréngului e mare...Slujitori! Acum d'o data... duceti-mi'l la 'nchis6re!
. SBIEREA (smulgendil punga din sinulii lui Rdzvanii)
Sacul met, jupan vatave!.. saculetul meg!
(se pune a nuntera banii)
BASOTA
Cum ? A§a sa fie 6re ? L'ai furat ? Tu ?..
RAZVAN
Ba nu ell !
TERGOVETIIL I
Tiganul la mal se 'nneca!
TERGOVETUL II
Tiganul il dete 'n petec !
TERGOVETUL III
Pi un Tigan, §i pace!
TERGOVETELE
Un ticAlos! Un desmetec!
cal
29
SBIEREA
Fost'at dote-cjeci de galbeni... Numai note-spre'ci maisint!..
Unde'l unul ? unul? unul ?.. Dati-mi'l de sub pämint !
BWTA.
Unde'l galbenul, Tigane ?
SBIEREA
ITn galbena§ rupt din s6re !Stralucitor, fare gain* ferecat.. M'au41 tu öre !
BAVTA
De ce nu respump, Tigane ?
SBIEREA
De ce me nenorocesci?!
RIZVAN
Apoi de !.. leak jupane !.. Galbenuli nu'l mai gasesci!..In locu'l va fi o paine intr'o colibe saraca...
SB1EREA
Efi nu te'nteleg! Ea nu scie!.. ScOte-mi'l din pare, seal
B.4011
Tiganul e pre-obraznic. Am fost cu dêsnul pre-bland.Slujitorilor, luati'l ! Spequratil mai curand!
SBIEREA (apudindil pe Bagotci de Wind)
Mai stal, jupane vatave! Nu te grabi! Mai altepte. L.Spequal, dar mai 'nainte fe-mi o judecata drepta t
30
BANTA.
Ciudat, boerule drag! Apoi cell pot face et ?
SBIEREA.
Cum ce ? Yréti sfanta dreptate !.. Cum ce ? DI'mT gal-bhul met !..
Uttat'ai pravila terei ? obiceit ? can6ne ? lege ?..
DASCALIIL
In ce guff Incape legea !
SBIEREA
In gura mea, se 'ntelege !..Ascultl, jupan vatave 1.. Nu mt läsa pAguba§Sell Tiganul sa'mi Int6rca, acel galben... gtlbtna§...Off de nu , atunci, jupane, sttpanul sä mi'l plAtéseI t.Astfel este obiceiul! pravila moldovenésct
BOOT/.
Al cui e§ti tu, Tigaue ? Cum se chiamt domnul tea ?
RIZVAN
Sum Tigan iertat, jupane : Tiganul luI Dumne4eu!
SBIEREA
Iertat ? Cu atat mat bine! Dup'a legit glasuire,B66tul mi se cuvine, In loc de desp/gubire !..Agei, jupane vatave .Pravila lice curat :Furul se da aceluia, de la care a furat!DA-mil rob...
mai
I..
I..
RIZVAN
Ed rob ?
BBIERBA
Firesce!
BAtOTA
Adectt, ori-cum A fiA,Val, boerule, sl'l capeti forte lesne 'n oblcil!MT c'un Tigan, chiar de lae, se plAtesce orili-candPeste duo-cleci de taleri, pe când /sta nu'l de fand :E frumos §i scie carte..
SifiEREA.
Scie carte ?
BANTA
F6rte bine.
BBIBREA
SI
Tocmai a§a rob imi trebul! Este tocmal pentru mine!Imi va tine catasti§e, socoteli §i daraveri!..DI-mi'l dupg, legea terel...
DASCALIIL
, Cea facuta de boeri!
BBIBREA
Nu mill de cinel flcutl, dar scit crf fOrte cu cale!
BANTA
Atuncea se schimbl trOba... SIT spuTu verde dumitale,
32
C'ag aye gi ea nevoe d'un Tigan ala de rar,Cam cuteptor, cam falnic, dar degtept §i cdrturar.Nu 'nteleg, nu podu prieepe, gi nu voiu, ea el sd, fieBund pradd pentr'un altul, pe cdnd Infl place gi mie L.Deel, lea'y galbdnul din parte'ml, gi robul va fi al mea.
SBIEREA
Nu, jupdne! Niel o data! Nu, nu, nu! Nu vreil! Nu vred!..Vinovatul sa'mI platésca! Nu altul! Nu orl-gi-care!
BA§OTA
Boerule! Sal pré-bine, cine'l vatavul cel mare..?
SBIEREA
Dec! §i ed la visterid fost'am ftori-dimarag !
BA§OTA
Boerule! Afid dard, cd, postelnicul mi-e nag...
SBIEREA
Dar apoi gi ea, jupdne, en logoatul sum mud/ !
BA§OTA
Boerule! Nu m'aprinde L. Ne fad sl plesnesc de cIudd!..
SBIEREA
Plesnesce! ea nu te'mpedec L. Dar Tiganul tot al met!.
BANTA
Boerule! Tad din guru, el me fac un paralen.
RiavAN (ceitra poporii)
Câinii osul ca s'apuce, corbii sts6rvu1 ca sa'mparta,Boerii ca st robésca, Uflhl cu altii se cérta
TERGOVETUL I
TOTI
A§a este!
SBIEREA
IT ve4i, juphe vatav!Tale-I pe toti ! Nimicesce mojicimea cu närav !Dar pe Tigan da-mi'l mie !
Se 'ntelege!
RiZVAN
33
Stati, boeri ! Vorba'l degiaba!Nu robi voi pe mine! M6 jur ca nu! Mai de grabaYeti pune 'n lanturi furtuna, en tunete §i ou ploi,Decat s'adjung et vr'o data rob la unul dintre voi!,.Jupane! Ea cer osanda. Speucluratórea m'a§tépta.Mi-a batut joc de domnia : II cea mai grozava faptal..Cine-va póte sä rill da sfing §i de Dumnecie.Dar de voda, nu... El bine!.. stapane, §tréngul met!
B4OTA
Slujitorilor, luati'l!.. Ba nu!..(lui Sbierec& la o parte)
Boerule draga,Ma arta, del pe cinste, am glumit, a fost oUn nemic!.. Dumnéta, frate, cu logofetul e§ti ném,
3
11
Di'ml,
gagl,
34
chiar la logofetit et o judecatä amCuinesee re4a§1... Uzi petee... Nu'i toemal o trébt mare...
fim prietent.. 0 pricinI de hotare...
(se stringii de inthei cu ccildurd)
RavAN
Ce mai a§teptati vol dart? Ce stati? Ce v'emai ganditi?..ce pe robi ueideti, pe eel slobo4l II robiti!..
Tofi
Are dreptate Tiganul! Tigarml are dreptatel
BAVTA
Slujitorl! Dati'mi Obi% tote gurile edseate !(Slujitorii gonescii poporulii, care se depcirtézei cu crnisl-
umire)
TERGOVETUL I
Last-më, juptn vatave, st T& 4. elorolu spgnlurat !
eEi-L'ALTI
Si ! §i et!
BAVTA.
Ba la naibt !
8BTEREA
Afart de la mezat t...
BoniA§a'i! Acura suntem singuri !.. Nimeni nu'nfi mai sti
la spate,
Si
SADiel'atelegi...
35
Ca s strige cu cale, séü cI nu este dreptate...Slujitorilor, la lucru!.. Apucatil pe Tigan !
RAZVAN (leisdndu-se meinele slujitoriloril)
Me dun en singur, jupfine !
Legati-mi'l gi duceti-1...
BANTA
Tréba merge &tan !..
RAZVAN
luting la spen4urnt6re!Omul ce vrea om sn fie, deal gerb mal bine m6re !
mOrtea'I inviere pentru cel despretuit!
SBIEREA
Alen ! Vorbesce 'ntr' aiureal.. Necum sn fi 'nebunit
BANTA
Prietene ! Tiganul, c'aga 1-a fost scris In s6rte!Duceti'l drept la boerul!..
RAZVAN (sbuciunzdndu-se cu desperare)
Cum? En rob? 0, m6rte, mOrte!
n
ehi
Tapoi
!..
half
CANTULt1II
RESBUNAREA
Tiganul 1 clgoatulAll font gandirea mos ;Stlpfinul, atendart,Si legea lor cam gran.. . .
C. BOLLIAC.
044110,10.
FETELE:RiairAN, eiipitan de haiduci.REpArL1 de baiduei.Vuuoirr reu§VISCAN GANEA, boeril.
VIDRA, nepOtavornieuluiMo-toed.
SBIEREA.
MOO-TINASE.liopm I.HOWL II.HolmCIOBANIIL.
HAIDUCI.
Unic cringi n codrulic Orheittlui n Besarabia. In fundtiunti pgreii. Mai 'ineóce gaol trunchiu resturnatti. In laturistáncE.
.,
iii.
39
noTrn,
Ian' sa'mi spuueti, ce sa facem, t a O. mai scurtam dinvreme?
HOTUL fl
Face-vom ce face frun4a, cand prin codru vêntul geme;On vom face ca isvornl, cand arunca spuma lui,Scaphand argint din unda, pe verdeta crangului ;S6a se facem ca securea, cand feru 'n copaciu lovesce,Iar copaciul nu se lasa, luptandu-se barbatesce !Frunla, securea, isvornl, t6te ne calla cu dor :Sa cantam §i noi ca fruncla, ca secure, ca isvor !..
HOTUL HI
Cantecul sä fie frOmët, troscot, §Opta, t6te 'ntr'una;Bland ca dulcea sarutare, cruut i grOznic ca furtunal..
HOTUL
SI elute Re4a§ul dara!
IIETIA031, (ofteinda)
De ce nu, d'm ave cut,tergendu'mi plansul cu plansul, cum se sc6te CUIU prin
cuiu!..
t
I
40
Dar ce Nu sum eU numal, care sufere i plange;N'olu fi singur eti, In care doina'mi inima va frange;Tot ca mine vérsa lacriml, despuiati i nevolf,TotI acel ce 'n tdra nOstra se mandresc a fiPastrand, ca o m6§te sfanta, cris6ve, peceti, urice,Putre4ite de vechime, i 'n cari cu fall se 4ice,
strämqii lor in lnpte, riurl de sange versand,Ati calitigat ca resplat a, cate-odprazda de pament I..Tune, fulgere, trasasca, cu potopul §i pojarul!Mult-rnare mi-este mania ! MI-este mare-mult amarul!..
HOTUL I
EU am aucjit, badita, eadeca §i la MunteniAr fi reilall ea §'al no§tri, numiti acolo molnenl..
HOTUL II
Sunt §i 'n Ardel, mi fartate; ba §i 'n tera ungurésca!Le dice kinejl, dar este &far o brésla. re41§6sca!
RElpi,FL
Apol ori-unde O. fie, tot o s6rte, tot un drac !Tot vecinil in§611, tot vecinil desbrac !Yecini de cel cu putere, cu caftane daurite,Numal fir, numal m6tase, numal cu samur blanite !Vecinl dintr'acela care, c'o 'nbrancire, c'un cuvint,Satul intreg, plin de III*, mi'l prefacintr'un mormênt!Vecinl, dintre cart' acuma, de 'I vë4 in cale'mi, Ii spintec,
hohotesc spintecandef...
ROTUL HI
Dar tu al uitat de cantec!
Vic!
reVagi,
CO
mil mi'l
41
REpAF,SUL
Ba n'am uitat! Vrut'am numal sIngele'mi puiu injoc,
Vasfel pomenind trecutul, sit pociu canto, mai cu foe!
(i§i drege gLasuli, apésd cupna pe frunte, fi eetntei)
Frump verde de salcig !Bat'o scArba redilqi5 !Eu credeam boeria',§i'l curati1 !
Ani IntregI m'am judecat,Sgatatea mi-am mancat,§i nimic n'am caltigat !Eu umblam la judecatg,Copii 'mT plangeati pe vatrg,Nevésta'ml era uTtatil IDar acuma DumneileilA 1-dent pe gindulCa sii2mi njai resbun i eü!Pentru dalbaPentru mlindra
l'Asat de red4iii,§'am ales judegtorlCel stejarl nestrambnorT,Ca srmi fie fraliori !
ToTT
Numal codruletul dragD6 dreptate la sgrac INumaT arcul dupd spateDi saracului dreptate!
mytTn.
pi, Relaple, 'nainte ! pi 'nainte ! Nu mai sta!CI 81 sciA cI pere lumea, tot cu drag te-a§ asculta!
s5:1
41
ca'lWield
haIducia,
I
ma,
esinieia,ram
42
noTun
'nainte I pi 'nainte ! S. te-au1.1 sfh*ntul sere!
How, m
Uf, uf, uf! Red me fremente, ! Mi-e i cald , mi-e §ire-core !
BEWIFL (tea arculic n viand i rata)
Frunt e. verde lemn sucit!§i de cAnd rn'am haidurit,Dragn-rni'l drumul cotit§i de umbr' acoperit !Gaud fed pe ciocolu viind,
fac bresed pe pement,Imi atlecl Ageta'n vent,§i Ieaii la cgutare,De la cap pen' la picióre.Para ah, fir crutare 1§i kitesc, §i socotesc,§i cuget, i me gandesc,Pe unde nemerese !La reteclul peruld,Din dosulUnde'i greil elocoiuhrT! .
Toff
Las'sii !mini ea un efilne,mult te-a &knit pe tine !
Las'sa mer e. ca omult geme biéta terg ! . .
(Se aretci, treeendd puntea péreului, Ganea i Clobanuta)
HOTUL I
Un borer aian coclru!
n
Pi
Me
mi'l
al4Iicului,
Ca'
fiarg,Cg
43
CEI-L' A141 (apuedndil armde)
1:3"n cAftan I.. Suntem trAdatI!..
Cf GRAMM
cAci d6r1 ne cuu6scemt, mài fartati !EA aduc pe credintA : etS vi's kezq §i povatI!..Vol avetl lipsA de galbeni, el are lipsl de bratl.:.
GANBA.
Care'i cApitanul vostru?
RAZVAN (eqinda dintre tufe)
trebue ? Ce poftescI?
GANEA
Pe cApitan...
RA ZVAN
apitanul stuo4 en ; day tu cinemi e§ti?
GANEA
Dumnéta? Si fie 6re? Biclu de grozil §i de spainakDe care tremuril tOra P..
Dumnéta Rzvan ?..
laZVAN
Numai rea sit se team/
GANEA
RAZVAN
El bine, self acuma ci»e's eA ;Spune-mi dar §i tu, jupane, cum este numele te0
Lini§titi-vë,vi'l
44
Nu'i vorba de nume...
GANEA
CIOBANUL
Lag! ti-oia spune eb, capitane!Din botez Vascan ii dice, iar dupa porecla Gane;Feciorul lul Osip Gane, ce fusese caminar...
O&NEA
Ea n'am venit in *lure, ca A vorbim in zadarlLucrul, carele m'aduce, trebui ispravit in data...Nu'ncape nici o zabava... Afla, ca Tubese o &U...
RIEVAN
Atunci du-te la vr'un popa, dintre cet ce pentr'un zlotCununä gra cu frate §i mans cu nepot!N'ai ce cata pe la mine,Preotit de cruda s6rteCa sa cunun al-de tineNumai cu duhul de mOrte L.A§a dar pléca, jupane; pléca, vesel &al scapat L.Lae, d'ai venit aice cu vr'un scop inveninat...
(Pune mane& Pe pumnarii)
CIOBANUL
Nu'l speria,, capitane... Boera sunt slabi la fire :Bratul, haina, mintea, fata, inima, totu'I suptire!..
BIZVAN
Urmédall vorba, jupane. Te-ascult...
GANEL
Apoi fp spuneam ,
45
C'am indrrigit p'6re-cine, firesce féta de neam ;Din nenorocire tot41, n'avend nici mama, nici tata,Unchlu-sea vrea rapesca mqtenirea cea bogata ,Luandu'e de gand s'o calugerita la schit...0 faptra nelegluita! Un lucru nepilduit !..
RAZYAN
Sarmanal.. Dar zestrea'i mare?..
CIOBANUL
Avutil nenumerate!..
RAZYAN
Sarmanal.. Mon dupa densa?..
CIOBANUL
Longa Nistru patru sate !..
GANEA (dándi lu 1zvanü o pungd)
Iata trel sate de galbeni. A1i trel-sute, negre§it,0 sall aduca ciobanul, dupa lucrul sever§it...
ICAZYAN
Cum o chiama pe sarmana?.. Pe lubita cea bogata ?
GANEA
Nu'I vorba...
CIOBANUL
0 &Tama Vidra... Scil?.. A lui Motocnep6tal..ore n'o cun6sce!
sl'I'nchi41
cin'
46
'RIZVAN
Dar ! Am audit si et...
HOTITh H
Un fetoiu, ce dlgresce gi'mpupl chiar ca un zmet !Inteo cli am intêlnit'o alergand la OnätOre...E voinid, n'am ce (lice! Si'i frumOs/ ca o flóre!
11,EVAUL
Sciut ! Dupt, ce'i din osul acelni vornic Motoc,De care Moldova 'ntrégl mi se temea ca de foe!
GANEA
Capitane! Noi in vorbe perdem vremea fkA trébt...
RAZITAN
Se'ntelege!.. Tu ai sete s'apuci zestrea mai in grabl !..Spune'ml inst. mai 'nainte, pentru banii ce ni-ai dat,Care lucru vrei anume dela codru 'ntunecat ?
GANEA
Chiar acuma, dpitane, lece dltra§1 in sillnresc la dlugtrig pe nefericea copill...Monastirea nu'i departe... S'o smulgi din mainele lor..Da-mi-o ink
RAZYAN
Te inbesce ?
CIOBANIIL
Aga! Nu'l ce-va ugor!
47
Vidral o fétd, semétd, ticsitd cu fudulie,Care n'o sd, bage 'n s4m1 nici chiar pe sfântul Ilie !..a lubéscd pe jupdnul ? Dec ! Sd-§i pima pofta 'n cuiu!..Boernl scid c'o iubesce, dar nu ea pe dumnélui L.
GANEA
Dupl. cununid, lasd ! §i inbirea o sd vie L.Dar gthbesce, cdpitane...
RIZVAN
A§a'1! Dup. cununie!Adevdrat ! Ed ultasem, c'asta'i lege pe la vol. :Numai zestrile 'nainte, 'far iubirea mai apoi!Mai apoi? ba nu! iubirea nu mai vine Mei o data,Uncle dintre ddoe inimi, una'i marfa cumpe'ratd L.Dar, mai in sfdr§it, ce'mi pasd !..
CIOBANUL
Curat ma 4.ic §i ed :De nu se iubese boerii, peutru den§ii e mai red!
BAZVAN
Baeti! Mergetl cu jupdnul. Ati au4it ce poftesce.Simbria'i destul de bung : faceti tréba voinicesce I..
Sdnelate, *Ham !..
CIOBANUL
GANEA
Niel' o dath n'olu MO,Slujbulita cea frumosa, ce-o mil face dumndta,
48
fagaduesc pe cinste, ci1 dna din intêmplareVel fi prins de carmuire, te scap ed din supdrare :Sum cumnat cu parcalabul, Tar vornicii amêndoiMi's cam rude de departe...
RAZVAN
CocoiI snut tot cIocoll
(ciitre R4(1.22424, care vrea sd plece cu ceW'alti)
Reg.a§ule ! Mal a§tepta!
REVA§UL
Poruncesce.
RAZYAN (luandulti de-o parte)
Catd bine.pricepe, c mirOsa....
REVAFL
A tradare ? Las' pe mine!
RIZVAN
Dar nu v'atingeti de Vidra... E femee !
REVA§UL
Chlar s. vrei,Rekul nu se pogórd la batae cu femel !
(Ganea, Ciobanulit i haiducii eat)
RAZYAN
Femee!... Precum pojarul se nasce dintr'o Bantu,
De'l
49
Aga m'aprinde pe mine ciudata vorba : femeeFemee! Decand pe dênsa o flcuse Dumneciel,El nu mai face nemica, fermecat de lucrul
privind cu multumire ciitrA 'mbobocita lume,Vice : eti sum temelil, dar femeea este culme!..Femee!.. i totugi omul, de lacomia tArit,Tubesce nu pe fernee, dar auru'l cAntArit!..Pentru densul e feniee, mogia cea m6suratA,0 scull preteluitN sél o pung/ numeratl!..
(Se aucle afarci unit flasi, strigándit : Rcizvani i! Reizvang !I)
Me chiaml?.. Cine sl fie !..
TANASE (area Andu-se dinteo parte)
A! Tata cI te-am Osit ?
14i.raAirE
Tu etL.. Mi-aduc aminte!.. Egti acel nenorocit,Carele la Iagi pe poduri, obosiai striglnd jupanePen' a capeti o lescae, séü o fa'raml de pineTe cunosc, degi d'atunc4, trecut-al un véc intreg :Tre i. ani cumpliti de robil...
TANASE
Robia ? Nu te 'nteleg !Te scieam slodod, blete ; sprinten ca o rendunicl;Bltenduli joc de necazuri... veil nu mai pricep nernicA!..
RAZYAN
Da! 0 robiA de spalinl, cum numai duhul cel rel,D'ar puté s. birdscl, ar robi pe Dumne4el!
4
Stan..2,
I..
94,ii
50
Fost-am prb, fost-am in lanturi, §'acum inima'mi sus-ping,
Intêlnindu-te pe tine, carele fuse§1 pricing L.
?..
TINASE
RIZVAN
Tu, mo§ule! Tu singur ! Asta'n veci eti n'oiu uita !..'apol Tata-66's in codru, baiducind din vina ta,
maini, de'ml va fi ursita, sA mor pe spen4urat6re,Ti-o voiu datora tot tie...
TANASE(giandfiseninuliicruci0
Pozng !.. Nu glumesci tu 6re?..
S. scig easa'l adeverul, o clipa n'a§zablvi,peptul meg drept tinta, sa te poftesc a lovi !..
RIZVAN
Tu! Numai tu e§ti unOltg, indemnat de cruda Ode,Ce-amestecg §i'mpletesce §i'ncurcg faptele t6te,Ast-fel c'ades muritorul, bun ca blandul mielu§el,Face rele peste rele, s'o scie singur el !..
Dar ce spa ?..
TANASE
RIZVAN
Ti-aduci aminte nenorocita de pungg,Din care lua§i un galbën, licêndu'mi c'o adjungg ;CI sunt multi sgrmani in lume, §i null place de prisos,Pe când se sbuciumg fratii, simtind cutitul la os ?..
ii
Dandify
Efi
fle
&up
51
Mo§ule ! Fficênd acésta, puteni sA gandesci to 6re,C'o sA m6 cufunli pe mine in robia 'ngrozitOre ?..El bine! cAlut in fére pentenn galhOn ce-a lipsit,De primiai to punga 'ntrOgI, en scApam nepedepsit !..Ha, ha, ha! S'apoi mai strige cAp6tinele 'ntelepte,C'omul scie tot ce face, scie tot ce-o sn'l a,tepte,Ultand c'un flutnr de sOril, cc trece rApede 'n sbor,Este 'n stare sä restOrne tOtii prevederea lor !..0 faptI cnt de from6s5. ca o 116re cu otrava.,Tninuesce data peirea cea mai grozavA.!..In sfirsit, to e§ti prieinA !..
TANASE
Dar de ce, copilul men,SI nu m6 vestesci in clipil, lAsiindu-m6 'n locul tettInsusi ett sit'ncarc robia pe cararkele mele,Si scApandu-te pe tine, sA port lantori cut de grelei.Un Tigan, ce miluesce p'un nepotinclos betrnn,Did tot eel place lumea, este chiar ca Om Romani.
RAMAN
Haide ! Ce-a fost, se trecnse !.. Spune'mi acuma, lubite,De cell t6resci to la codru 6sele cele 'nvechite ?Cum de ti-al lAsat copiii?
TANASE
Ba copii m'an lAsat!
RAEVAN
Te-an Risat ? No'mi vine-a crede !..
TANASE
SAracii an reposat !.,
clte-o
52
In téra nestra cea mare §i bogata, mai baete,Sunt Romani, ce pier in fthne! Sunt Romani, ce mor de
sete!...Ast-fel in teta Moldova, pecatosului TapasNici un sprijin, nici un raw, nici un scut n'a mai re-
mas,Decal numal insemne peptul cu cea sfanta cruce
4icendu'§i ca5mne-adjuta!D calea codrului s'apuce;Caci d'o bucata de vreme, cer§itorind pe meidan,Au 4iam mereil tot vorbe de capitanul Razvan...
Cum ? La Ia§i?..
RIZVAN
TANASE
La Ia§1, baete, se vorbesce despre tineFelurite ver4i §'uscate, chte nici in cap nu'ti vine!Unil te law% ferte, ca p'un stralucit vitez ;
adicI boeril, te sfacie cu 'nacaz ;Iar Tiganii tei... lertare! 0 sa'mi puia lacat la limbI,C'alta ori-ce nui-a§ face, dejaba! tot nu se schimba
RAZVAN
pi, mople! 4i 'nainte... Ea nu me super de loc!
TANASE
El bine! Tiganii sblara, ca tu e§ti al lor prorocTu o srei scoti din cItu§e, tu o spell din pecate,In tine'l Wa nadejdea, fara tine mei dreptate!0 nebula de Tiganca le-a spus, c'a visat prin somn,C. tu o s'ajungi o data, nu numal jude, ci domn !..
alit
:
RAZVAN
Ciudat!
53
0 blastematia! Audi ciue sa domnésca!Insuvi dracul nu eroesce minciuna mai tiganesca!Dar nu'i vorba de Tiganca,... Apoi precum Ll spusei,Remaind singur in lume, fare, copilavii mei,Fara mile, vi 'ndurare, fara capateia i vatra,Mai ea decal chiar iganiY, ce colindeza en vatra,M'am pus pe ganduri, Mete! ganditu-m'am, resgandit,
'acum lata-me's aicea, bucuros ca te-am gasit!..Nu cata ca-s vechia de 4i1e : in tineretele moleM'am batut cu imdte litfe, care de care mai rele,Ba Levi, ba pagani, ba Unguri, ba Francil d'ai lui Des-
pot,ce-am invetat p'atuncea, n'am uitat ince de tot!..
Me veqi prepadit, dar altfel acesta mane secataTot ar mai puté trimite duvmanului o sagetal..Decal sa mor in orave de crulimea celor rei,Mai bine voiu in padure prin mine sa piera di!"0 fiinta cat de slaba, sporesce cand ii resbunä !Incerca-m i pe mine !.. Sum haiduc vi pace buna!
RAZVAN
Ava te vrea, mov-Tenase! se vei peste putin,C'oravu'i o leghienil i numal codru'i erevtinIn ora§ totu'i §erbia; cel mai mic vi cel mai mare,Toy ca unul pórta lanturi, toy ca unul gem in fere;
0.141FA.,
.5 4
Fie-care slugaresce, i Did unul nu'i stapan ;Insu§1 Domnul cu ru§ine pléca fruntea la paganPe cand aicea stejarul longa buruéril cresce,Dar fie cat de puternic, el pe dênsa n'o robesce ;Iar selbatecele flare, ce flamande retacesc,Omorl sarmana jertfa, pe care mi-o nemeresc,Dar n'o 'njuga 'n obacia, ca flara cea omenésca,Care pradal n'o ucide, §i n'o 'Mita sä tra6scal...In ora§ totul se'ngrOpa §1 putrelesce de iüIn locuintaI angusta §i rece ca unUnde suilarea se curina, unde vtizduhul lipsesce,Uncle than:Lida, 1espe4l, Jut §i 'Ara te 'nv6lesce;Pe cand aicea verdéta ne tine loc de pareti,Ne-acopere numai frun4a §i numal cerul maret,Tar jos s'a§terne covorul, v6psit cu miI de v6psele,.Ce singurl firea '1 tese, din lerburl §i floricele!..Lumea totu§1 de departe ne numesce cu fioriUciga§1, impura 'n-luna, boy, talhari, omoritori!..0 nu, mo§ule! Nu crede! A§a fost-al tot-d'a-una,CI de cel gonit se léga clevetirea §i minciuna,Precum inu§chlul se latesce pe copacin, pe care'l taI
nu'l lasl pOn'ce vermii nu'l prefac in putregal!Saracul teran, ce'§I perde viti§Orele séü plugul,Robul osandit, ce fuge, blastemaud biciul §i jugul,Totl eei slabi, isbiti de s6rte, de naptI incungiuratl,Afla 'n codru mangaere, §i ne dal nume de frail!Cand privesci Ma Moldova parasita 'n jaf §i'n sill;Pe eel buni in neputinta, pe ce rei fara de mila;Venetieul §i paganul, eel de ném §i cel bogat,Numai el avênd dreptate, §i la voda §i la sfat,Caclulitl de tota luniea, fara grija de neinical..0! atuncedtI pare bine, cand d'o data se ridica
sicrit,
55
Spaima de haiducI in terd, nascuti din al terel chin,Precum o durere crude, nasce'n pept cate-un suspin!
TANASE
Urmezri, frate 115zvane ! Mal vorbesce! iti al vorbesce!..Unda cuvintelor tale m'alina, me recoresce !..Sunt vorbe de sus, briete, Tar nu d'un om pUrnenten L.0 D6mne! SI és1 tocmai dintr'o guru de Tigan L.
vumiu (de departe)
CApitane ! CA pitane !
RAZVAN
Ce veste?
VULPOIU (teiréndti dupö dênsulit pe Sbierea)
0 caracuda!Am pescuit'o acuma p'uscat fail multa trudU L.
RIZVAN
Sbierea?! In maInele mele!
SBIEREA
Chiar RUzvan L. Vail.. Sumtopit!..
TANASE
Te cuuosc §i ea pre-bine!
SBIEREA (edriênclii in genuch0
Si dumnéta ?.. Am murit L.
56
Sfiute Petre Santa Anal.. Mucenice Spirid6neScapati-m6 din peire !.. 0 sa ye dai trei ic6ne,Tot d'arama poleita cu aur... ba cu argint !..
vinvolu
Drace! Nu scieam eü singur, c'am pus mrtna chiar p'unstint
L'am gasit In drum la stanga, intr'o caruta stricata ;De gras ce'l ve41, de departe mi se Om o OM;Dar find ca vrea s fugd, ii dedui un bobarnac,
simtii atund d'aprópe 00.'1 ascuns un sac!.Deci acuma, capitane, poti reva§ la dracul,Ca tot ce-a fost bun inteensul, nu mai este:Tata sacul!..
SBIEREA (frangenduli mdinele)
Taleri trd miT patru sute §i §6pte §'un ortSum perdut!.. Pré-sfanta, Troita! Maica precistal.. Sum
mort !
TXNASE
Dati'mi cine-va-§1 o aria cad poftesc cu pofta mare,Sal num.& tot unul-unul, vr'o 4ece miT pe spinare
ILIZTA13
En Tigan, i iata clue se lauda, WI Roman !..Fratilor ! Priviti'l bine : eti sum rob, ansu'I... staph!..
Stapan?..
TOTI.
RAZYAN
Boerule, sc6lal.. Nu'l frumos §i cu cale
ca'ndal*
nu'l
chl
shl
cincl-ted
57
'ngenunchezi de'naintea unui rob al dumitale!Jupanului, eel cu dreptul d'a §edé chlar in divan,Nu se cade sit se plece de frica unui TiganSc616 dar ca s'alta data, scuipa-me si 1 almuesce,
voda cere séma, si pravila nu te-opresce!ScO1 dar ca s'alta data, si pune p'argatfi tei,Ca sa'mi dea si densli palme, ca sa, me scuipe si !
Téra 'ntréga »u'i a v6stra ?.. Codru seri oras, pasa?Ori-cand §'orl-unde, jupaue, sunteti tot la voi acasal..
(Soeescei Vidra, Ganea, Reqapart i cei-l'alfi hog)
EWq.1L
Capitane! Ii aducem pe nepóta 1u Motoc!E cam cu narav ciocoica : n'o audi vorbind de loc !..
NULP0111
Bre ! Ce de mai boerime ! Doi jupani s'o jupandsa!
nolln.
Par' cal la curtea domnesca!
1,10TIM II
0 adunare alesa!
aEi.§1m (privindii la Sllierca)
Haide-de! Dar asta cineri?.. De cand maica m'a %cut,N'am intelnit nici o data om mai pocit si mai slut !
0 gadina!
110TUL I
HOTUL 11
0 §oparla!
CS
cep
SI
I
58
noTniu
0 nriparcd, 'nveninatd!
RIZVAN
Tdcere ! Sd fiti cu totil marturi la o judecatd!Ast boer, de care-acuma mi'l vedeti ingenunchiat,
care la Ia§i se plimbd, mandru ca un
Nu, nu, nu...
SBIEREA
VULPO1U
Tad, caracudd!
BAZVAN
Ast boer prin reutateintrece gadini, §oparle, i ndparci inveninateCa paianjinul, ce tese pe furi§ viclenu'l ciur,
intinde, §i'l anind, §i'l acatil pe 'npregiur,drept din mijloc pandesce, pironit in neclintire,
A§teptdnd sd'i intre gaza in cdpcana'i cea subtire,Apoi lacom se repede, bucuros c'ad inselat,
tot rumpe, §'o tot vird, in stomahu'l desfundat,far ii cdrpesce aura, §i far la pinda s'a§641,lar ochesce 'n Were, non pradd WI mai cap...
Astfel §i boerul ästa, de'l vedeti plin §i rotund,S. sciti bine, cd §i 'uteensul musculitele s'ascund
sBi L a EA
Nu,
T imperat....
li
To
I..
59
vuuoiu
Tad, ca te lea naiba!
uoTim I
Nici ladul n'o primésca !
RAZVAN
Inse din jertfele sale, nu'l alta ca urascaCu furia mai cumplith, c'un foc mai inver§unat,Decum Razvan 11 uresce, setos d'a fi resbunat!Pentr'un galben, ce pe drumuri l'am Visit pe u6§teptate,El, cu pravila'l in mana §i pe cu dreptate,Me lea rob... rob pentr'un galben, §i me face neveptIntr'un beciu, de muceVla In mocirla prefacut,Uncle me legase 'n sgardil, ca p'un caine 'n bataturd...Ii uresc cu cea mai crunta §i nepavestita ura
(Vidra face o milcare de grózd)
Resbunare ! Resbunare !
TANASE
HoThi
Furd !
RAZVAN
Da! voesc §i etSa'mi resbun; dar mórtea 'n fur i-ar fi pre-putin!..
SBIEREA (cdpndic josii)
Valea!
!mai
srel
L.
60
RIZVAN
Cruce, tepg, glont, sagetl... Nu'i destula resbunare !Vrég o alt-fel de pedepsa, : o pedépsa si mai mare L.
REpAgrL
Capitane ! Ian sfersesce! Ca decal sa mai Wept,Mai bine-acum d'o cam data, infig macluca'n pept!
RAZVAN
Mai Vulpoinle, radial !..
snIEREA. (cad ii saki Vulpoin)
Val' mie !.. Razvane frate 1..Me jur c'am lgsat acasa catasti§e ne'ncheiatelarta-me !.. Tocmal pe tocmal I.. Fost'ai yob , te iert si
eü !..De yrei, iti voiu da §'un zapis !,. Martur mi-esteDumne-
40.1!..
RAZVAN
Vulpoiule, du'l din codru! Scete-mi'l pen' la respinte,drumul eel mare, si aceste cuyinte :
Iatä drepta, Tata stanga, iata jos §i Tata sus ;Alege la del, la vale, in resarit, in apus Iligzvan te-avusese'n palma. i numai c'un semn de mangAr fi putut sa te fad. praf, pulbere i prang...Totu§1 tine ! lipsesce un fir dintre peni telS. traesca codrul verde L. Pled slobod unde yrel !..
(Vidra e forte mi§entd)
TANASE
CUM ? Ii ierti? I]. Iasi s. scape ?..
s521
L.
Aretl'i qi'l
Null L.
61
REVAVIL
Capitane! Mi se pare,C. tu 11 cam petreci cu glume, §'al ultat de resbuuare I
RIZVAN
Resbunaraa cea mai cruda, este cand du§manul teaE silit a recun6sce, cä e§ti bun §i d'ensu'l rea L.
BEvApL
Astea nu se tree la mine ! Dora nu's o fata mare,Ca sa cred ca resbunarea... il un flee de sarutarel..Not l'am prins, al nostru'l data, al codrului, nu'l al tea!Nu'l lert eil, bata'l napastea L.
vuroin
Si nici ea nu'l lert!
HOTUL I
Niel et !
HUTT% H
Bag& sOma, capitane ! Noi nu te-am ales pe tine,Ca sa te pupi cu boerii, §i sa ne dal' de ru§ine !
0 VOCE
Tiganul se pr6-gurguta!
0 ALTA VOCE
Se cun6sce, ca'i Tigan!
MAi. HULTE vOCI
Tigan! Chiar Tigan !..
62
RIZVAN
Tiganul nu mai este capitan
(scUte din bra?", o bardei poleitä)
Cfind vol m'ati pus peste codru , dandu'ini in maul se-curea,
Jurarali, c'o sa m'asculte lunca, drumul i padurea!Iata, barda, ce-a patat'o juramêntul cel viclén :Dati-o unui alt mai vrednic, care nu va fi Tigan !Puneti dintre voi p'acela, cinc-i mester sa ye 'nveteA navali 'n slabiciune, a se isbi 'n betranete,sal p'o singura furnidi sil dea iurä cAte doi!ATa capitan ye trebui, dar Rilzvan nu'i peutrn vol!
(aruncei bnrda i voesce a efi)
REVAFL
Haide, haide, capitane ! Te lutesci peste me'surA!Nu te perdem nol le tine pentru asta pocitura!(privesce incruntatil la Sbierea, apoi rddicei de josii securea
o dei ml Reisvau)
lath barda, iea-tl-o erT, fa cell place, fa, cumDar ea unul... of, malcutal.. l'a titla fa§ii-fa§ii!
vuarof
TOT!
Cupitanul sa traésca!
TANASE
Da, da i de tighid sa nu se mai pomenésca!
RAZVAN Sbierea)
Stap'ane, acuma plCcC !..
traesca capitanul !SI
scil...
(cdtrd
63
SBIEREA
SI plec?.. Cum ?.. Adeverat!..0, ce om! Ce petra scumpl! Ce suflet de matostat!..Dar fiind ca scapi de mórte p'un cre§tin ftrte-cucernic,0 s te blagosiovesca Dumnelet a-tot-puternic
RiZVAN
Fugi, boerule, d'aice!.. Fa'mi §i tu pe placul met !.scarba s'aud din guati numele 1111 Dumnelet !
vtaxolu (nlpingenda pe Shierea)
Mi§ca! Mi§cri, caracuda!
SBIEREA
Ba nu... Me rog! FLA pripal..Mal averat o socotéla... Numal un cuvint !.. 0 clipal..Dati'mi sacul met !.. Rezvane!.. Nu me straci de tot!.."Talerl trel mil patru sute cincHeci §i §épte §'un zlot!.-
(ese gltiontitrt de Vulpoia)
V1DRA (inaintândit ¢i intintYndti mann cdtre Rd2ran)
fi m'andra, capitane, ca st string o mana careNu voesce sa'§I resbune, decat numal prin lertare
RAZVAN
Mana mea?.. Acesta manil, desmierdata de cutit,Ars a. de foc §i de Venturi lAtuta necontenit,Spelata de ploY §i grindini, aspra §i négra din fire ,Cute4a-va ea s'atinga manali dalba,§i subtire?...
V1DRA
Deand 6menii din codru rapitu-m'at dupa drum ,N'am oftat, n'am is o vorba, fost'am muta, pen'acum,
Mi-e
4
L.
I..
64
Oprind lacrima pe gend i 'necand in pept suspine,Ca sd nu pogor pe Vidra *la e i pen'la tine !...Dar nu'l o pasere 'n lume, care nu ctinta cu dor,cud 4ioal plind de s6re §i cerul e fdrd nor ;
femee, sd nu sinitd 'n o turburare,Cdnd s'a§terne de 'llainte'i luminand o faptd, mare !..
erb, Tigan, haiduc, d'ort-unde s6rtea sd te fi adus,Un suflet c'al dumitale iY va face loc in sus I
(Riizvanii renu(tne atintitii)
TANASE
Aferim! Ce mai muiere ! Iat'o Romdncutd. verde !
GANEA
Ce fact, dragd, jupdnesd? Ce ruiline! Cine-ar crede!...Nep6ta marelui vornic i fiica unui spdtar,DumuOta sä stai la 17065... Ce 'njosire C'un tdlhar
REVWL
Cdpitane! Cdpitane cu mine o pomand!DI'mi voe mdcar dintr'ensul ferb de prdnq. o tocand!.
Tina
Da, da! Sd'l tdem indata I..
REpAFL
sn bncdtim meruntel,Incdt nici sit nu se ve4d, d'a fost boer sOd vitel
IthIrAN (e§indii din gdndire)
Cum ?.. De eel a§a urgid?.. Ldsati'l in build pace!..
Nu'l
L.
inima'l
!.. Fiji
65
El nu v'a fncut uemica...
RE)AUL
Nu cum-va! Iatä ce'mi place L.u'al fost surd, cnpitane Nu'l mai ape'ra 'n zadar!..
Nu l'al augit tu singur, cl te numesce tfilhar ?..
RIZVAN
Et talbar ?.. Dar cin' a gis'o9.. Bann nu putea s'augn,Cci simtirea '1 se perduse, retucindu-se p'o buzd ,
Din care sorbia cu 'neetul cuvinte, ce'mi par menu ,
ca tot incu sunn, sunn, §i resunn 'ii giurul met !..0 tu, femee maretil! tu un anger ! tu o (jinn!Tu ivire minunatil, ce'mi resai ca o lurninn
te mai au g. o btu, cn locul met este sus...A§a c'ai spus'o ? Mai spune'mi! Mai spune'rni 'fun !..
VIDRA (ca
Am spus !..
RiZVAN
Ai spus L. Eu credeam cn 'n lame MI va fi nici o fiintn,Ca sn'§i cufunde privirea, sub ganoiu de umilinta',
omul, care'n vieta'l n'a gustat de nicuiriDealt despret §i nemila, batjocurrt §iDar scii hi dre puterea, 6e-a ü cuvintele tale ,
Luminandu-nA, ca rag.a, stracuratn pidea vale,T.Inda d'ale noptii umbre, supt un fel intunecos,Ascundeau in adormire, tot eel bun, tot cel TrumosTu mi-ai dat o lume noun, mi-ai deschis o noun cale!C'un cuvênt, c'o vorba numal, cu suflarea gurei tale ,
5
INV L.
i
sfialii)
Din'la'nbeinciri!..
?.
66
Ca Domnul Hristos pe Lazed., tu din merte m'aI sculat L.Ce putere ! Ce putere L.
BRAWL
CApitamer fermecat !
RAZYAN
Dar tu star tii tad acuma ?.. Itl pare ret dumitale ,C'al picurat o nedejde peste nolanuri de jale !P6te 'y mai aduci a-minte, cin' e§t1 tu ?.. El bine dar,SA n'uit dar nici et atunce, el Ittsvan il un telhar !
(card Ganea)
Sum tMhar L. A§arl, jupftne ?.. El da! Sum tftlhar !Firesce !..
Am Inteles cum me chramA, kl'o st me port talhAresce...
(arunccindi i josii o pawl)
Na, boerule ! feall pungal..
GANEA.
Ba nu! tea-tr-o dumnéta L.IV mai datoresc trel sute.. Crede-me, ca n'oit uTta...Ciobanul o sl'ti aducl !
EIZVAN
Nu'nal past de datoriA!iatl burl tel, jupAne ! DA'mi o altfel de simbrit L.0 simbriä tAlhArescA ! Las' prin cantec BA ti-o spulu :Numal cantecul deschide cugetul haIduculur!
P'un del, p'un colnic,Mergea un voinic,
67
Voinicul voinicilorIn téra piticilor :Cu fata voinicg,To inima' mica' !Lane): el mergea,§i la el privia,§i mereil ofta,Piite cii'l iubla,0 eopilg dalbaCu galbeul in sallia,0 dulce fetita',Cu foil in cositg,Cu lulu in gurita!Amendol mergea,V mergênd gralia,§i graind zimbia,Child lathD'o datiiPe drum mi s'arata,'Stand in calea lor, ,Va'tavul bahlucilor,C4itanul hotilor,Gróza veneticilor !§i cum miPrivesce la fata,0 vede §i lat :
I se face milaDe bi4ta !
Oice apoiCatrii cel ciocoi,Ctrii cel voinic,Voinic de mink :Calea e a ta,Mandra c a inea,V de nu mi-o dai,Hai la luptg, hai !..
(Vidra 41 pane mána pe frunte)
s'arag,
§icopilt
68
TINASE
Uf, uf, ce inima mare ! Neat, 44, canuI cre§tin!..
GANEA
Di nu 'nteleg , capitane... Ce vrel ?.. Ti-oiu plati deplin...
RpAFL
Nu 'ntelegi ce este lupta ?
GANEA
Lupta, ?
REVAFL
Lupta voinicésca :Unul p'altul sa'mi apuce, sa mi se trantesca !
GANEA.
Dar capitanu'l mai are... mai ume'ros... mai cu pept!..Lesne póte sa m'e bata... nu se cade... n'ar fi drept !
RiZVAN
A! Jupanului, pe semne, 1 place lupta nemtesce?sabii dumisale : sa'§i alta ce poftesce L.
Pentru mine 'I chiar tot una : ne vom bate cum va vrea;D'olu muri, nul mare tréba, Tar de nu, Vidra a mea!
(sate paloplii, pe andii Reç4zidi dZ pe alf seli lul Ganea).
Apuca spata, jupane
GANEA (scoféndil palo§uttl)
Din dragoste!
Capol
Datil
'1
CIOBANIIL
Patru sate !
RIZVAN (neivälindii)
69-
.Ap6ramte !..
VIDRA (descoperinduy Rita §i pun8ndu-se intre amendoi)
Nu, Rhvane !:. Nu, RIzvane !.. Nu te bate L.
CANTULt III
NEPOTA LUI MO TOCU.
SI nu te blIsteme eineva feed-June slugI la !ma allif i etipanfemee eatlit !
ANTON PANN.
FETELE:RAZYAN, Osta§ti 1e§e9C5.VIDRA, YubitaRED S 'U L'A ItovarA§ii 1111.VULPOIIISBIEREA, prinsil de resboiu.HATMANIIL.
0 tabera Zegseà la margintletunuri, arme...
MINSKI
IscoADA. AIUSCALESCA.OSTWL I.OSTAVD. II.OSTATIL III.CAPITANI I OSTA0 LEESCI.
tgrei musecilesei : corturi
lui.
73
(Trei ostǤi, din car/ / p; II ducii re celii, w(lft treilea, grefiriinitii)
OSTAIJI, I
Multi Muscali ucis'ai Ore ?
OSTAFL n
Cu sabia ?
OSTA§UL I
Cu ce vrei!
OSTAFIL II
Cu sulita duo sute, §i eu palo§ul vr'o tpi !Opt sOil norm sute 'n totul... POte §i mai mult L.
Dar tu ?
(WWL I
OSTAFL II
Sum sigur !
OSTAFJL 1
N'am uels nici unul ! Nu'mi place ! N'am vrutei.1 singur L.
74
RInit'am insa vr'o mie. Tu m scii, ca's cam voinic!..Tot rani de cele mai grele : dela cap pen' la buric
OSTAFL II
Ve41 aa suntem nol Le§ii !
OSTMUL I
Triiésca t6ra le§ésca!Muscalul d'ar fi en dracul, tot mil chip s'o biruescal..
OSTA§UL III
Of!.. Eq me sfer§esc cu totul... §i yoi, ca nesce ne-buni,
Cand nu tremurati in tufe, ye desfétati in minciuniAh, duceti-me la doftor Incai sa mor mai de grabl!..
(Ceitegi-trei esti la drepta, pe aindii la steinga se aratii Minskigi Piotrowski)
MINSKI
trite, mai! Inima 'n mine plesnesce, fierbe §i crapal..Sangele mi se radica §i mi se stile 'n obraz,De cilia, de 'ntkitare, de durere, de nacaz!Cum ti se pare, iubite, ca 'ntr'o tabera crlesca,Tocmal in mijlocul nostru §i 'n téra !Astra le§esca,Un strain, o yenitura, un om fait, capetelu,Un natarea din Moldova, sa fie tot cel de'nteiu,Pe cand eü zac la o parte, lasat nici o treba,Uitat ca o jucaria, ca un copil, ca o baba
PIOTROWSKI
Ce vrel! Ut verum dicamus, marturisesce §i tu,C'acest vir Valachus este strenuissiinus...
Para
L.
!..
I..
75
MINSKI
Ba nu!Ea nu recunose adsta! Nu se chiama vitejilA nu se teme de ru6rte, numai din obraznicia!Ern nu scia eine ca dênsul, un mojic necunoscut,Nu'l este lertat a face lucrurile ce-a facut!Sit cut* el s'apuce stégal muscalese cel mare...Acésta m'arund 'n friguri, fn furia §i 'n turbare!..SI petrunp. chiar in cortul voevodului rusese I..0 ! adsta'i grozavia! Sum gata sa'nebunest!Spune singur tu, fartate, daca nu era mai bineNesce-asemenea isbande O. se fi facut de tine?SO d'un altul ofili-care.. 1ar de mine mai ales L.Spune, spune tu!..
PIOTROWSKI
Firesce ! Non est in dubio res ;Inse carissirn'amice, a§a va fi tot-d'a-una,Ca, virtns nu'i alta 'n lume, decat prospera fortunatRazvan e felix ad casum! T6te '1 merg ca gaitan !E noroc! Venti faventes!..
MINSKI
Tot Eazvan! Iiazvan! Razvan!Tab6ra 1e§6sca 'ntrOga mi'l inalta §i'l ridica,lar despre nol nu s'aude, nu se vorbesce nemical..Dreptu'l 6re, ca'ntr'o tera., in care ea sum nascut,En venetic fara nume O. fie mai cunoscut? L.pici en noroc?.. Nu'I adstal.. Niel noroc, nici vitejie IEste alt ce-va, lubite, §'o A ti-o spuiu numal tie L.EA sum sigur iia§ fi gata chiar sa jur, c'acest RazvanE frate...
76
PIOTROWSKI
Frate cu cine ?
MINSKI
On-
PIOTROWSKI
Die, quaeso!
MINSK!
PIOTROWSKI
Cu satan!
Ce spui, Deminemi Deus !.. Dar d'unde s'o sciT acesta?..
MINSKI
0 vei sci i tu ca mine... Spune'mY, vedut'al nevésta,Imbeicata bärbatesce, halne negro, chip balan,Si care 'ntovaragesce nencetat p'acest Razvan ?
PIOTROWSKI
Am vedut'o... E frum6sa L. Virgo facie concina!Perdecora, pervenusta..
MINSK1
Ha, ha, ha! Asta'1. pricinal..Razvan dice e sora, dar eg podu dovedese,C'acea mulere 'I chiar dracul, numai bottil femeesc!Densa'l o fermedt6re, ce cu farmecele saleAre putere p'ori-cine sa'ntunece, ingale,Sl'I lea vëdul, orbesca, sa fad, n6pte n'amez,heat s'o credl frum6sa, gi pe Razvan cal vitéz !..
cd'T
86'1
(WI
551
77
PIOTROWSKI
Ce'i drept, Sanetissinzus Thomas in Summa TheologieFirmat asemenea fapte, 'far Petrus Hispanus scrie,Camel foemina §i dracul sunt affines Ore-eum :Dracul e foc, lar ferneea ese dintr'ênsul ca fum...
Crede-m6, c'acea panicle, spune, ori-ce'i vice,Ori-ce'i vre, Ii insusi dracul...
PIOTROWSKI
Taci, ea Tata yin aiceAlii duo Valachi, ce'l tot vild mai-mai d'un anConjunctissime vivere, nedespargi de Razvan...
NINSEL (privindi lit partea, de uncle vinii Re(lapla qi. Vulpoitt)
Piha! Ce fripturi eiudate! Ce fling. nesuferite !Ce miscari respingatUre ! Ce obrazuri neeloplite!..Ea unul IT spuin atata, ca d'oiu fi vr'o data eral,Lucrul este en putinta, ei bine ! de trei on vai,Ce legi aspre n'as mai face, ca sa daa peste hotara
sa gonesc intr'o c1ipl toy Moldovenii din taxa!Ins6 toti! Toti peu'la until! Nici un om ! Nici un pieior !Numai pe Rrtzvan, el singur, l'as Lisa... ca omor !
REZApL (e tintioul de departe)
Vom imblati la &lead,Pend 'n mn.nara prim'avarti,§'om qi la eodru erg,In capetul qesului,La marginea drumului,In calea Armada!
sal
31INSKI
orl-ce'l
fi
78
MINSKI (dulce)
SA trAiti, voinici!
VULPOIII
Pré-bine ; multumim...
REVAVL
sAnetate;CM in lume senetatea ii mai burl dintre We!
mrNsKI
pré-bucura Doriam s. ye ve4 de mult...Eram s ye 'ntreb un lucru...
REVAUL
IntrObl, dar mai pe scurt !Fiind cA nol, Moldovenii, scim a§a, cl vorba 1ung5,E nebunil de crieri §i sAreci5 de pungl!
MINSKI
A§ dori s'aflu... Ei bine... ItAzvan al vostru mil' dragvorbind c'un 6re-cine... facut-am reme.§ag...
Ca sä nu'l perd... me pricepeti... vrOti se imi tre-bui
In sfer§it, ce fel de slujlaI sat ce fel de boerieV a fi avut in Moldova vitézul cel strIlucit,0§ta§u1 cel mai 1e frunte, bArbatul cel mai vestit,Pod6ba taberei nOstre, un lucef6r, o minune!
VULPOITI
Drace! Vrei numai atata P..
Me 'ntelnirea...
die...mie...
79
REVASUL
Tad, Vulpolule! nil' spune !..
ITULPOIII (zimbinclii)
Bo sl'i spulu! De ce sa p&p saracul un rema§ag !Mai vêrtos, sciincl acuma, ca Razvan li este drag I.Inv*. dar dela mine, ca, slujba, ce-o avusese,In tam Moldovel este dintre cele mai alese ;0 trépta atat de mare, incat era mitutelBoerul cel mai puternic, cand se punea longa el!..
PIOTROWSKI
.Admiranduin !
MINSK!
Dar ce slujba ? Cum se chiama?
REVASUL
Mai, ti-adjunga!Ca ne-am inteles o data d'a nu face vorba lung/ !..Sum cam lute! Baga s6ma L.
VULPOIII
Las, Redgule!.. Di vréaLa t6te cate doresce, WI pociu respunde pe §166!Ca Mr' nu ne cercetéza cu vr'un scop de reutate,Mai cu sOma cand lubesce pe Razvan ca §i p'un frate!..A§a dar, m6 'ntrebi ce slujba ? Cum se chlanid ?.. Fel de
fel!ITnii capitan il dice, altil dice vatagel...Dar trépta'i mult mai de frunte, prin putere §i simbria,Decum pe la vol aice este chiar o hatmanial..
PIOTROWSKI
Capitaneus pedestris?
80
vuLrow
Ba §i cMare '1 ades :Pedestrime la strimt6re §i War:me la §es...In codru se pedestresce, pe camp incaleca Tara :Asfel este rendu61a o§tilor la noi in tara. L.
Dar avea mo§il?
MHNSK
VULPOIU
Ha drace! L'asta eii nu m'am gandit-!,.
(dupei o teicere)
cat p6te da o mo§il, Ita'zvan capeta 'Oecit...Adeca ce-va-§1 ca dijma, in bani, in vite §i'n grine,Ce trebuia la porunca sin dea pe loc ori-§i-cine L.
TOTROWSKII
i't.1 fi avut mune pugnas, videlicet bataliT ?
vuroiu
0! se 'ntempla eate-o data §i 'nteo 4i duce sea triT,cat tinea vremea de varr:, cad in urrna, la ernatec,Ne reposam cum fae Turcii : obiceTu indemanatec!
MINSKI
Dar spune'mi, acea femee...
aEvA§:m (ely j'aric:)
La dracu! La notie draci!La notie-sute!..
81
M1NSKI
Ce'ti trebui? Ce vrei, voinice ?..
asp.iquir,
SI tad,Bata-te mama paduril!.. Te mai legl Fli de muiere?
M1NSKI
Ba nu; doff= sa scia numal...
REQWJI,
pA, mai bine fa'mi pla-cere,
OrT ne lasa tu aice, séa noT te läsam aid !..
MINS11 (ciitrei Piotrowski)
Haidem, tovarap !
PIOTROWSKI
Ergo...
MINSKI
SI fity sitnao§i, voinici!
(cse en Piotrowski)
REQW7T,
Bud, tréb5,!.. Pizma, ura, zavistia, vrajmalia,,..d nici un pain de resplata pentru tóta, vitejia,Ida caltigul cel mare, ce Razvan l'a dobandit,De clud parasise téra §i. codrul blagoslovit!Val de dreptatea le§ésca! Val' de bunatatl streine!Ne-am pacalit, mM fartate! TM ne-am *MM..
6
82
VULPOIU (g<inditorg)
Ve 4i bine!..
REpAFL
Mai intelept mo§-Tanase, eand icea oftand cu foe :Tu fa cell' place, Razvane; dar e o sa staa pe loc;Nu las Moldova §i pace ; f6mete, sete, ru§ine,Aice s suf.& t6te, cad e cuibul mea...
VULPOIU
Vecy bine L.
LEpapi,
en, Yulpoiule draga, trebuia verde sinTar nu sa caut orbesce cap'etul pamentului!Uitandu'ml de reqa§il P6te cI prin judecatl,De mai remaneam in torn, tot o c4tigam o data!liris6gele mele iata's!
(sate din sing o legeiturd)
Ad trei urice siutDela Alexandru-voda §i de la tefan cel Sfint,Pe call le stropesc cu lacrimi, mAtur de praf cu suspine,
le scia pe din afara, far'sa 11 citit!
VULPOIU
Ve4i bine !
REVATM (sarut( i apoi ascunde legiitura)
Ii cliceam ea : mai Razvane, n'asculta tu ce-alti'll spun !Decat ori-ce traiu in lume, tralul codrulu'i mai bun...Of! Nu vru sa ma 'ntelOga tu scii, a cul e vina ?
sputa,pi
!..
L.
Ala'I dud tace coco§ul, lasand s cante gAina ;ii§aI child capref in frunte, porunciud in be de tap ;A§a'l eand barbatu'i ada, a§a'l dud muierea'l cap !..Din dobitacele tote, numaY matca la albinoN'are cusur ca stapana... Cele-l-alte, val.!
VULPORY
VeT1 bine !
REWiFT,
83
Dracul ne trimise 'n cale pe nep6ta lui Motoc!Sarmanul Razvan acuma nu'l om, ei'i un naperstoc,Pe care Vidra mi§el §i '1 int6rce fara preget,
la drepta §i la stanga, nu cu maim, ci c'un deget!..nu dab cc gandul, ori-cht de mult chibsuesc,
De ce Vidrei nu'i placuse obiceiul haiducese?
M'am gandit i e0 Pacesta, §'am adjuns drept incheere,SA cred el Vidra'i nebuna, ea ori-§i-care muiere,Iar Razvan, ce-a fost o data cu o minte de bArbat,Decand ascultl pe Vidra, §i densul s'a deochiat ;CAel nebunia s'acatA mai reA ca un mArAcine,
trece ea o eascare dela om la om...
REVAFL (ganditorii)
Irqi bine!
Este 'nvederat, el Lehul nu face haz de RAzvan...Fapoi d'ar mai sci, o DOmne, el nu'l ere§tin, ci'l Tigan!..
e5
mil
Fapal
voLroin
vuLrom
84
Oho ! L'ar goni departe ! Ba cu dênsul §i pe tine...Tat/ cum ne duce Vidra, trggêndu'l de nas
Veq.i bine !
Le§ii an o lege-anume, c'un om de am tigInescSI nu calce cu piciorul pe pamentul cel le§esc...Alte nemuri sa poftésca, ori-§i-cftnd sett ori-§i-cine,Iar Jidovii, mai cu sémg, sunt ca'n téra lor !
REVAVIL
Ve41 bine!
ISCOADA (arétdndu-se din fundii)
Cre§tini
Umbland cu
VULPOW
Ceti trebui ?
ISCOADA
V'am vNut, de nu më'n§el,
REVASUL
La BOAt Nic tu nu te'mpaci cu el?!
ISCOADA
Nu më'mpac? IarM-m6, Dómne ! Ell nic nu'nteleg eelura :
A. Tubi pe toy cre§tinii ree 'uvé tri. sfanta scripturg....
cucernici...
Razvan...
REV/WM
vuLrolu
85
Aa dar, ye rog srmi spuneti, intr'un chip cuviincios,Uncle pociu 6re se'l aflu, hi numele lul Hristos ?..
(zeirindfi pe Rázvani, care se apropie)
Dar ce ved ! late chiar densul DumnOta e§ti, mi separe,
In tete cre§tinetatea luptnorul cel mai tare ?Ca sabia lul arbanghel, ca to6gul lui Aron,Pra§tea lui David prorocul, buzduganul lui Samson...
Sum Rezvan...
RAZVAN
isCOADA
E de nevoe, ca s vorbirn ftal marturi,Precum yorbise lehova cu Moise...
RiZVAN (carei VolpoiN i Berlaplii)
Dati-ve 'n laturi.
RE9AFL
Crede-me c'ar fi mai bine, ea §i pe noi s ne la§i :Ai multi du§mani... Cbiar Muscalii sunt a§a de
vrejma§i,Ca LOhul cel pizrnataret, ce-alta'n lume nu visOze,Decat el se se eddice §i Wit lurnea
RAZVAN
N'aveti grijA I Fiti in pace !.. Puteti sa ye depiirtati :Bratul meti e lenge mine §i sabia longa brat...
sa
nuli
cadi...
86
VIILPOIII (depdraindu-se cu. ReqquM)
Haidem, Repple dragli! sin spunem Vidrei acesta :Cine pe noi nu ne-ascultd, o s'asculte pe nevésta...
RAZYAN
Suntem singuri. Ce vrei?
ISCOADA
Judi d'a nu spune nimeruiTaina cea de mântuire, ce-am venit ca sil ti-o spuiti...
(Rdzvanic face unii semnit de invoire)
Nu'i a§a! DI vréti anume pe crucea pré-16udat6,,Pe eel doi-spre-Ileci apostoll §i pe maica cea curatg,Pe cele §épte biserici, pe eel patru-4eci de sfinti,Pe soborul din Nikeia cu trei-sute de piirinti,Pe-o sut 5. cinci-qeci de psalmuri , pe §6pte-4eci de tel.-
covnici,Pe toti fericitil pusnici §i mucenici §i duhovnici,
pe ieslele, la care se 'nchinar g. cel trei cral,SI'mi juri mai Liteiii de t6te, di Le§ilor nu me dai...
RAZYAN
Tu nu e§ti L6b, prin urmare?
ISCOADA (fdandii cruce)
Dumnecieti s6 me pkésclD'a fi eretic ca Le§ii de legea papist5§6scA L.Dar dumnéta, ca §i mine, e§ti pravoslavnic curat ,
§i slujind in astO. tdrg, faci cel mai mare pecat ,
Freer= dice sfantul Pavel...
i
5.7
IZXZ VAN
Asa! Iaras1 cele sfinte.. ?Tu esti Muscal! Nutria densii aunt mester1 cu juraminteTot cruel si tot evanghelii sa 'nsire ea din fuior,Chiar atunce dud ganclul sä ne 'nhate mai usor!...Ce vrei? Ce camp' p'aice? Dela cine vii i d'unde?Ce faci in 6stea lesésca si ce-ai cu mine ?.. Respunde !..
ISCOADA pe Vidra , care se apropiase fi se puse iiiTfata
Acest orn... astii muIere... muierea nu '1 tocmai orn.Dupa cum marturisesce ferieitul Chrisostom...
Tad!
RIZVAN
ISCOADA
Femela '1 cam limbuta : ea nu pricepe ce'l talna!Vorba'l MO ea si e6da, c6dal lunga ea si haina,Precum aréta prorocul...
RAZ VAN (apuciinduq4 (le barbei)
pet, nu me mai stapanesc !
ISCOADA
Nu me necinsti L. Sum preot i parinte sufletesc...
RAZYAN
PiCi el esti preot ?... Dar spane'mi, preotul ertatu'i oreSA'11 arunce jos vesmCntul, Wand rasa sub picIOre,
prin fapta cea mai négra sa manjOsca sfantul dar,Isc6da 'n intrOga lame, popa numal in altar?
li-I
(Hqemialui)
88
ISCOADA
Filule !Ea nu \red reul d'a luera en staruintaPentru Rusia §i pentru pravoslavnica credinta IPecatu'i al dumitale, care fiind Moldoven,iti daI sufletul in gbiara Lebului celui viclén,Popor departat de lege, oi retiicite din turma,
pe carI o strivesca judecata cea din urma,La un loc en Filistenii §i cu Gog §i cu Magog....Vaposi facend tate-acestea, unde'l folosul, me rog?
RAZVAN
Ea eaut numai la cinste...
ISCOADA
FlécurI! Treba de cuvinte !Folos, cinste, tot aceia, de§i se numesc altminte !,A§d dar, ce fel de cinste dobandit'ai, de cand e§tiCa Nemvrodul din Scripturil, flarea cetel diavolesci?
VID RA
Are dreptate, Razvane ! Iat'a trea batalia,Ia care bratul tea versa plol de sange pe campia,Lovind 6stea musealesca. ce fuge d'un singur om,Sparta ca stoluri de vrabil de'naintea unui §olm,Sea precum, cand o sageta sbarnde la venatere,Se trantese din del in vale lepuril §i capriere !..
unde'i multumirea §i resplata, cc-o primesci,Radicand pe brazda mortii dal' de stervuri du§manesci ?..Pe cand tu goniai vrajina§nl, (land cii peptul la navala,Alti mai multi s'ascund in umbra , d'unde resa'rind cu falaIi ve41 marl, II vecil in frunte, laudati, slaviti, ale§1,Iar tu remal tot in urtna, ea o sluga pintre Letlit
:yapoi
ii tu, Vidro ?
RAMAN
ISCOADA
Jupanésa dumneloesce !Cate-o data prin femee Duhul cel Stant ne vorbesce;De pilda, Ana, Iudita, Estera... mai in sfer§it,Este 'nvederat, co, Laul de loc nu te-aRusul scie milli mai bine O. dea ori-§i-cui dreptate.
Tad! Destul!
Vorbesce!
RaZVAN
vIDRA
ISCOADA
Tarill iti daruesce trel sate...
viDRA (cu despreyi)
Bogatia? Nu'l ac4sta
ISC OAD A
Trei sate longa Kazan.cat va tin6 resboiul, o trépta de capitan...
Capitan ?..VIDRA (niiFati)
ISCOADA
89
Mai pe d'asupra, pentru cre§tinesca, fapta,Dupa mOrte fericirea §'un loca in rain te-ate,p0...
voibit-ati
resplItit...
90
Nu primesc !
RAZVAN
V1DRA
Ce spur, Razvane! Dar de ce sa nu primesci?..NWT putin capitania in o§tile muscalesciTu nu esci nascut aice; poti sä mergi in lumea 'ntrega ;De Le§i n'ai nici o nevoe si nemica nu te lega...Catall norocul alurea , daca nu'l gäsim aid!
Am jurat!
RAZVAN
1SCOADA
Dar jurarnentul nu se da la eretici!Ded, mitropolitul nostril pe data va sa'l deslege,Judecand dupa sob6re §i dumne4e6sca lege,Precum anume sunt scrise in sfantul Nomocanon ,Citesce cap pai-spre-ilece soborul din Halkedon,Cap trel-lecl §1 trel sé patru sobor din Laodikia,Asemenea capul doë sobor din Antiohia...
RIzvAN
Fugi, popa fara credinta, ce legea o Teal in ris !Fugi, §i spune tuturora, ce la mine te-aa trimis,Ca Razvau nu vrea al gusto dreptatea vostra rusésca,Pentru care lurnea WA '1 o marfa negustoresca,lar omul se socotesce ca vita, ce-un precupet0 cumpera 'n a§teptare s'o desfaca mai cu pret!Numai la voi vrednicia prin cumpena se cun6gte,Deprin§1 a vinde en dramul One §i sfintele m6§te,
en mana pangarita rema§ita unui sfint
!..
A schimba, dupg toemélit, in aur sét in argint !..Fugi d'aci!..
VIDRA
Dar uiti, lubite. ca d'ar fi ori-cum sa fig,Muscali del cblar in data cinstea de capitaniil!..Vei fi cgpitan, ligzvane L. Cripitan, acésta 'I mult
ISCOA DA
trei sate marl._
91
hAzirAN
Lipsesce ! greg sa te mai ascult L.
VULPOW (venindii iute, turburatii)
Topenia! Grozgvia! Bazaconial..
RAZVAN
Ce este ?
VOLPOIU
Lucru nevisat in vise, nepovestit in poveste !..Ve41 pe hatmanul acolo, stand la vorba §i la sfat ,
De tot/ capitAnimea'i ocolit §i 'ncongiurat?
(Dada se uitä unde arétii Vulpoiu, §i fuye in partea cea-Paltd)
RAZVAN
El bine, ce me privesce?
vimpom (cu necazii)
Ei bine L. Ba leg nu'l bine !..EI vorbesc §i pun la cale i se 'ntreba chiar de tine...
tItLe
L.
92
De mine? Ce retacire!
RAZVAN
VULPOTII
Capitanii inteun gandIti tot mtg. pricing, §i te defaima pe rand ;Unul cere sa te scOta din Oste, altul din tail,Al treilea chiar din lume te-ar da bucuros afara ,Iar hatmanul asculta, neclintit ca un butuc :De multe , ce tot aude, s'a facut §i el Mime!
V1DRA
Razvane, ce gre§éla d'a ne vesteji p'aice ,Pe cand inteo alta parte al' puté sa fii ferice ?Hai in &tea muscalesca! Atata ne-a mai remas...Te-a§tepta capitania, del' face numal un pas!
VIMPOTIJ
Vine hatmanul... Privesce !.. S'ati oprit in done fenduri.,.E posomorit betranul : se cum5sce ca'l pe ganduri.
RAZVAN
Fie ce-a fi, las' sa fie !.. En umil, tot ce-am jurat,Pastrez cu fruntea senina §i cu cugetul curat!Juramêntul nu'i o gluma, nascuta pintre pahare
d'o data cu betia, resuflata prin uitare :Juramentul pentru mine este mandrul curcuben,Ce lta josul cu susul §i p'un om c'un Dumnelen!..
V1DRA
Ba mai bine'i o undlta, o pap*, o momélg,
vqi,
93
Prin care cel ce nu crede pe toti cel-l'alt1 IT in§a
(Se pune de o parte. Vinii hatmanulii , Piotrowski ,mai muift capitani §i in urma bor .Recla§ulti)
MINSKI
Mt bine, sum forte sigur §i de tot incredintat,a tabera n'o sa gusto hotarirea, ce-al luat...
PIOTROWSKI
Asciscere peregrines, multe primejdii ni-aduce :Pe strAini lasA-T in cede, sapientissime
HATMANUL
Cine pentru noi se lupta, nu'i strAin, ci'T pamenten...EA te cAutam pe tine, lubitule cApitan !..
RAZVAN
POte me Teal drept un altul, hatmane pre-luminate?Ed nu's capitan...
HATMANUL
Acesta'T cam putin; dupa dreptate,Ar trebui s. fiT hatman, cad chiar Walla d'az,Nu et, tu ai ca§tigat'o, vitézul cel maT vitOz!
RIZVAN
lerta-me...
HATMANUL (rddiceindii buzduganulii)
Deci, in puterea semnului de hatmAnia,Resplatind mAcar in parte minunatali barbatia,
94
apitan pe câmpul luptel te radio gi te vestesc,In fata taberei mole gi prin numele crIesc !
(Vulpoiu sare in susti, Re4a§taii freed mcinele)
RAZVAN
E1 P.. Dar cum... In ce cuvinte...
MINSKI (cu caldurci)
CIpitane, eü a cere,S. te mai facI polcovnic! Ai legina de plIcere!0 dorintI 'nfepriiatI m'e tot r6de nencetat,Ca dup' atItea resbOie si te inaintat !..
PIOTROWSKI (seirutandfc pe Ildzvanii)
Satisfactionis cuisa, gi OÜ te sIruth acuma,Sciindu-te dignum esse chiar amplitudine summa
HATMANUL
lose nici me jur p'acest busdugan,Nu'i ce-va destul de mare pentru bratul lui IlIzvan!La seimul cel mai d'aprOpe, 'cora 'ml o sIte primOscä,Spre mai deplinI resplatl, in boerimeaVoiu stArui chiar et-insumi gi tog prietenii mei...Dar pên'atunci, cApitane, spune'ml singur, ce mai Trei?
RIZVAN
Nu pociu multumi... n'am vorbe, batmane prO-lumin-
HATMANUL
A da Mi-am adus a-minte ! Pintre prkple luateIn tabèra muscIléscl, glsit-am un Moldovén,
i§i
véd...
4.
cripitania,
le§6scl...
nate...
(zhaindU9
95
Un boer, un orn de frunte, judecand dupa caftan,De§i de multa vechime nu mai are Did o fata,Iar din ceprazuri sclipesce p'ici-colea d'abia vr'oTi'l dazuesc...(Rdzvanil se inehinii, Hatmanulii §i cipitaui incepti a efi)
MINSK1 (intorcindu-se :lute)
Capitane ! In veci nu m'oiu saturaTote bunurile lumil cu toptanul ura,
vqêndu-te pe cale la o trepta §i mai 'mita',Inima'mi de bucuria, sank saltrt, saltrt, sang
(Ese. Rdsvanincrucigzd mdnele pe pept( i r mane nemigatiipe gdnduri. Vidra ili privesce n tdcere)
VULPOIU (cu milcdri, de o multumire neghiad)
sfir§it, *hue, e§ti chiar cripitan acum!padure, capitane, fusi capitan 6re-cum,
Asta4i ins6, capitane, esti mai cu capitanial..
REMUL
Bata'l norocul srel batrt ! Hai O. facem o betia !
(tdresce afard, pe Vulpoiu, cantandii)
Fran clg. verde de eastan!CiipitanuI capitan !Tan ! tan ! tan !Tan! tan ! tan !Ga:pitann't dipitan !Fruncli verde de castan
ItiZVAN (efindd din uitare i veriêndi pe Vidra)
Ierta-me, scumpo iubita!,. Chiar fericirea ne-apasa,Gaud d'o data, ca un fulger, pe sarmanul otn se lag !..
att...
.11
IattFo
L.
96
Simt in mine-o greutate...Doresc §i nu pociu sä crez...,Nu'i cum-va vr'o nalucire ? P6te dorm? P6te visez ?..
V1DRA
Cum ? Atata veselia? Pentru ce?.. Pentr'o nemica!Capitan! Ce mare lucru!.. Capitann I o furnical..Veselésca-se Re4a§ul ség Vulpoiu, fapturi de rand,Care penteun paiu sunt gata a nmri !And ,i cantand !..Dar tu?.. Tu s'o faci, Bazvane?.. Capitanii intr'o 6steSunt atatia an multime nici unul nu se cun6§te...Capitan!.. 0 jucarial.. Capitan !.. E un carlig,Cu care se p6te prinde numai pescele cel mic!..
RAZVAN
Ce ? Capitanuri o gluma ? Intr'o talAra criiésca ?Dar ce fel de lucru 'ti trebui, care sa. te multumesca?..
V1DRA
Cand omul urea vr'o scara, poftind s'adjung' unde-va,'a trecut d'abla o trépta séti done trepte d'abia,
Iar partea de sus a scarei de pa§it ii mai remine,,E1 nu se popresce 'n cale'i, 4icend: destul pentru mine!
RAZVAN
Dar nu me'nvetai tu, Vidro, d'a merge cigar la du§man,C4tigand prin viclenia tot cinstea de capitan ?Nu'mi spuneal tu dine6re, cu mania §i mustrare,Ca'nteo tabera domnésca, capitanu'i lucru mare ?..Lamuresce-m6, lubito, uncle vrei tu A m'aduci?..Nu'i de mult de cand fn codru, cu o mana de haiduci,Numele'mi suna prin tell, ca o secera ce sunA,
97
Gaud retd4a buruana, de cresce érba cea buna!Eu credeam atunci, ca'n lume nici nu pOte fi p'aiuri0 zodiä mai ferice, ca train! unel paduri,Undo bra4ii §i stejaril, uria§1 din vremea vechla,Ce'nfrunta mil de furtune, viteji fara de parechla,Mi se'nchinaU cu rebdare, m'apara §i m'asculta,Pen' ce din sinul lor verde nu m'a smuls vointa tal...Te ve4u1... iubirea sterge tot ce'l place ca sa §terga :Läsat-am carari Auguste §'am esit la calea larga,Uitat-am codrul, Moldova, tot ce-a fost, tot ee-a trecut,Venit'am in tell straine , cum al spus §i cum ai vrut !..Asta4i norocu'mi zimbesce ; sum capitan §i pe cale...
VIDRA
D'a fi boer ca toti Le§ii! 0 boerime de jale !
akvAN
Hatmanul m socotesce, de cei-l'alti sum cautat,Numai tu pe bucuria'mi tragi un val intunecat,Pe cand c'un eias mai 'nainte era! d'o alta, parere...Nu sum un copil, de care sa'§1 bail joc o muiere !
VILMA
Da! 0 muiere ce'l némul acelui grOznic barbat,Care numal c'o 'nbrancire patru domni a resturnat,
caruia falnic sange clocotesce cu putere ,Ca talazurile marii, in peptul mei de muiere!Ah, asculta-ma, Razvane! firile de jos,Forte multi sunt tari la maul §'aii un suflet inimos,Dar totu§1 reman ca br6sca, ce'l cufundata 'nteo bang,D'unde numal cate-o data ese la raa cea calda,Privesce la mandrul s6re, se 'ntinde p'un verde strat,
7
,.S'al
i'latre
98
Sughita, 'n sine cu pofta vezduhul lin si curat,heat a crede vëlênd'o, c'a priePput ce '1 lumina ,
Si nu p6te sit mai guste intunerecul si tina,Pe cand n'a trecut o clipa : Tata sca brósca 'napolSe 4-nt6rce iarasi in n6pte, in mocirla si 'n norol!..Vitejia cea mai mare, inima cea mai alésa,Mil de bunatati, cu care nu scia cine te 'nzestrasa,Sunt, iubitule, ca ferul ruginit si 1rä pret,Pên'e cand nu'ncape 'n mana lucratorului istet,Ce '1 apnea strins in cleste, ii mita pe carbune,Si dintr'o gramada negra mi'l ve1i scotencl o minune,Stralucitä ca oglinda §i gingasa 'ncat sufland,Suflarea'i intiparita pa luciul cel pläpand !Acel lucrator, Razvane, se numesce...
RAZVAN
VIDRA
Se numesce ?
Setea d'a merge 'nainte lata ega lipsesce!licea sete, care ferbe si 'ng1i6ta inima mea!Dar trebul s'o aibi, Razvane ! Ea voesc, s'o vei avea...Atunce cand buza Vidrel d'obrazull pérlit s'atinge,Ochil mei in ochill cata, maim mea pe manallstringe,Sufletul mea desfas6raCate-o partacea meret,Ce pe turi§ se strac6raAdanc in sufletul tea L.Vidra pentru tine 'n lumeCa izv6rele de munte,Ce fac Dunarea O. spumeDin paraele marunte...
ce
'I
vuLP0Tu (vine fovilindit)
Hi, hi! Dundre!.. Departe !.. Cdpitane, ed sum bet,vre slVti spuiu, cdpitane, un lucru fOrte cludat...
Adecd-te, cdpitane... 4eii, n'are nici o plreche...Dar lasd-mg, cdpitane, ea sd ty-o spiffu la ureche...
Spune...
RAZ VA N
VIILPOIU
99
Apoi, cdpitane, scii Lehul cel bldstemat ?..Scii cela stringea mftna?.. SciT, asinul incdltat ?..MI, se verd 'n om ca musca ?.. SciI, chiar cu nepusd
masa?.Hi, hi ! Scil Lehul acela ? Scii, c vrea pe jupftnesa?
RAZVAN
VIDRA
Vidra?
Ed?
voLvow
Da, da, da, Vidral.. 11.1-a spus cd'I place defoe!
Toed ala! Chiar acusical.. Ha, ha, ha! Ce dobitoc
(Minski se areta in Plait)
Dar fatal! Intrebd'l singur ! Batd'l nabddalca LehulHi, hi, hi !.. MI-e somn... Mi-e lene Ba nu L. 1116 d6re
stornakul(ese)
BIZVAN (mergindii fide inaintea ml Minski i apticandu'l demeind)
S'ae
L.
L.
!..
100
Asculta-me, cum te chiama L. Sell un lucru ? Soil settba?..
Noi trebue sa ne batem L.
MINSKI
Dar pentru ce ?
RizvAN
Nu 'ntrebal..Pentru ce?.. Pentru ca... pentru... pentru ca, privind la
tine,.Simtescun fel de simtire... mai in sfersit, nu mi-ebine!..0 sa ne batem chiar asta4i... chiar acu§! M'ai an4it ?..
NRNSKI
Cum a§a ?.. Nu pot pricepe, tovara§e pré-iubit!..Eil nu ti-am facut nemica... SI ne batem nu'l cu cale..Spune mai anteiu pricina?..
RAZYAN (eu furiä)
Nu'mi plac ochii dumitale!Me supera, me'ntarata, m'aprind... Nu mai pociu vorbi!..
MINSKI (zimbindiz cu duleit6)
Numal atata ? Ei bine... Atunci cand ne-om intelni,Me jur a'mi inchide ochil... 0 sa me ferese de cérta...Dar sum grabit... Am o tr6ba... Me duc... lérta , Mita,
lertal..
RitZVAN (Cu desgUsIft)
Ce mi§el!
(fuge)
101
VIDRA
Me mir, Rezvane, vNendu-te revnitor!Nu cum-va m'ai crede'n stare pen'la viermi se me po-
gor?..
RAZ VAN (ludnd-o (le ?nand CU aprindere)
palaturT aurite, g'un acoperig de pae,Land flacera le cuprinde, fac tot un fel de vepae :Myna este foc, Tar focul, on cat de jos ar veni,E grozav cand isbucnesce, gi 'I lesne d'a isbucni !..
drage i 'n tótit lumea gesesc cu putinte tOte,Dar dragostea fere revile, nu se p6te, nu se pOte!..
VIDRA (arétand( in urma lui Minski)
Cugete acum, Mite, de 'I cinste pentr'un Rezvan0 blétti cepitiinie : gi densul e cepitan !..
OSTAFL (aduc(Ind( pe Sbierea, care vine cu capuldplecatiinum'erii pe degete)
.Robul dela batman L.
(se nchin i ese)
RIZVAN
Sbierea
SBEIREA (ridicanda CapUlii, cu bucurid)
TA egti, Rezvenage drage?.Si dumnéta, juplinese?.. Par'cl ved o punge 'ntrége !..
RAZVAN
Te log, s ne spuT i noue, prin ce minune 'ncepugTAga departe de tére, tocma'n tabere la Rugl?
i
Si
102
BBIEBEA
Incpu ca doe 'n patru... Ce 'ntrebare ! Nu scii 6re,C. tabera muscIlesce, este fOrte 'ncripet6re?Vapoi, mai avênd necazuri, slIbisem mai mult d'un gfert :Carnea spen4urI pe mine, curat ca un sac degert...
RXZVAN
EA te 'ntreb, prin ce 'ntemplare te gusesci in astI tarI?Cum de te-aU luat Muscalil ?..
Dar Mail?
SBIEREA
RAZVAN
SBIEREA
Dela 'Mari me Marl...
Me robise mai an-tert, când aI trecutPrin mogia mea... gregell!.. prin o mogiu la Prut !..Asta n.'ar fi fost nemica, sl nu fi luat cu mineUn chimir cu trei fáicuri, pline, pline, pline, pline !Cel d'Inteiu numai cu taleri, altul numai cu fiorinti,
treilea numai galbeni de cei unguresci cu zimti!...Ce chimir L. De pele 'Agra, gi bagl bine de saml ,
C'avea 'n acItate 4ece nesturagi
RAZYAN (zimbindii)
Tatarul dela Moldova, Muscalul dela Tatar,Dela Mnscal te Tea Lehul, g'ar fi cu putintil TarDela 1,611 sit te lea Nérntul, incftt astfel intr'o i.
D'o data eine scie priu ce tent te-ai tre4i
d'alamn...
mai
Al
glural
103
Ore nu era mai lesne, cu putina cheltuiale,Sa te rescumperi din lanturi i sa scapi de tarbacéla, ?
SBIEREA
Cum? SI mai platesc? Val mie! Ar fi mai bine se, crap!0 asemenea pmstia lid cl mi-a trecut prin cap !Ce'ml pase, ca nu's pre-slobod, dud stapanul me lire-
nesce ,Tar pen' atunci in Moldova venituLmaa_cresce, cresce...5'apoi ea am tot-d'a-uua o nedejde 'n Dumne4et,Ca Sfintul meret me scapa, Ora dat nici un let,Decat numai cate-o data vr'o luminare de céra,Care, de frica scumpetei, o fac la mine la tell...
RAZVAN
Du-te, boerule, du-te! Nedejdea te-a mentuit...IntOrce-te la Moldova, fara sa fii cheltuit!Te lert pentr'a thin Ora...
SBIEREA mace)
In ster§it, o Dómne sfinte!
shVAN
Te-am mal lertat in padure...
SBIEREA
Bine d'ini aducl aminte!itazvanne, cer dreptate! Ar fi un pecat s tac...Hotil tel atunci in codru me despoiara d'un sac!
tu om cum se cade , ITN o pomana deplina!Nu te bucura, draguta, d'o avutia, streina...Da'rni inapoi saculetul!.. To scil, c'a fost peste totTaleri trel mil patru-sute cinci-4eci §i Opte §'un zlot...
saI
(Fecadti
Fil
104
TIDRA (lundii pe Ritzvanil la o parte)
Ver. Invéta dela densul, patima ce vrea s ic!Acest om penteo lescae, acest om pentr'o nemica,Va suferi cu placere, fär sa sc6Vun suspin,Robia, lanturi, rqiue, brim, inchiske, chin...
O da, da...
SBIEREA (zimbindil Cu meindrid)
VIDRA
Fori-ce adaos, ori-ce spor de bogatia,In loc ca sal marginésd, i (la o pofta mai via,O dorinta mai setOsa §'un arent mai arptor,,
vedé lucind in lada i sunator pe sunator!
O a§a... a§a...
SRIEREA.
VIDRA
Aruncal tot ce cuprinde pamintul,petrele nestimate, kl'auru'n gram*, §'argintul...
SBIEREA (Cu desfetare)
VIDUA
Densul tot n'o spue stilt ! acuma's multutnit I
SBIEREA
Hai-de-de-de ! Firesce ! Dórd n'am innebunit !
sa
D'a
105
VIDRA
0! dacl §i tu, 11,6zvane, al simti a§a de tareDulcea patiml d'a cresce tot mai mare §i mai mare,Precum Sbierea mil de galbeni din nemic a secerat,Tu dinteo c/pitIniä rldica-te-ai imperat!...
SBIEREA
Atunci me'i da i doblnda... Acum inse, d'o cam dath,SI ne refuim cu sacul! Fii datornic bun de platl...
Sufletele! N'uita, cii e§ti Un cre§tin...Numal camata s'ar face ntia-sute pe putin...
RAZVAN
Nu L. Departe dela mine t6te patimele, careCu Ilcomia lui Sbierea a veun fel d'asemenare!..
VIDRA (respingendu'lii cu despretii)
Fugi! Mi-e mill i mi-e jale ! Mic, tot mic§i 60§1mic!In de§ert din injosire el me'ncerc sI te rAdic!Du-te dar de telivlrtesce 'n pecI.t6sall tizuing :COrcI mintea 'n intunerec, scald5,11 sulletul in tinI!EI te las! Te las, Razvane! Om tempit §i sflicios!0 prIpaste ne desparte : eü pré-sus §i tu prO-jos!..
(Vrea st ésd, Rdzsan se repede dupd de,nsa, Sbierea strigUS«culi melt ! saculfi meU
Eazvanica!
St
CANTULtTIV
INCA UNTI PASII
Pentru Tigan't 41e melte, ca eiC nu fie prtmictCFCcY rutiuo EterieY a fi cu Nue uniff,CtcI ludndu-ee Made, de vor a ti el °stepVor care cu tot euvintul fi 0 ell fie pKrtaff..
BELDIMAN, Jalnica tragodid.
FETELE:RAzvAN, polcovuicii lepscti.VIDRA, nevéataREDAFIL.VIMPOILL
SBIENEA.
HATMANULt.
BA§OTA.
Locuinta inteunii ordfelfi lepsai la margineaMoldova.
esti
dui Rdzvand
109
REVA§IJL
Nu mai pociu, batIl nIpastea, d'atItica timp in girSI nu vëd o sarmalutl, ci7tot numai bag cu gtir !Destull strilinètate !
(aratii la gaffs)
M'am sIturat pen' aice !D'amaritl ce mi-e viéta, nu mai sciI cum i-ag mai 4.ice !..
ese yen i gése ierne, nici o lunl, nici un an,De dud parc'ag fi o umbra dupI pagii ml RIzvan ;Ba çleii chiar g'umbra, fartate, dud s'ascunde,Pe dud eI replan cudensul, amendoiori-cand g'ori-unde!..Haiducit'am Impreun i 'mpreunI am trecutIn astl tera leg6scI, uude dracul s'a nascut !Cu Muscalii, cu pgãniT, nu vr'un an gi nu vr'o(5se verl gi gese Tem Mtutu-ne-am impreunal..
VULPOIU (cu desplacere)
Haide ! Cine-va te-ar crede, cumcl numal amendoiAti facut i marl gi late ! Dar uitat'al pe Vulpoi ?
RE1AUL
Ori-ce'T Qice tu, acuma fostul nostru harambagIAdjuns'at obraz de cinste, cat un vizir sé5 un pad:
lunl,
110
II polcovnic, II om mare, §i ca maini o srl privimIndltd,ndu-se d'o datd. §i mai pe sus !.. Aferim L.Nu'i vorbd... I se cuvine!.. N'a cd§tigat de pomand !Chiar septemdna trecutd cdpetat'a chiar o ranaIn lupta cea cu Traarii..,
VIILPOTTI
A§! D'abla l'ad sgdriat !Sdrutare de sägétd... Nu'l lucru de speriat !..Dec! A fost Omit §i densul inteo singurd bdtae,Dupd ce trecuse Wier prin dno-leci de resboae!..
11,E'pAgrL
Dar sa Igsdm tOte-acesteal.. Nu scid, ce voiam srti lie...Aa! Ulte pe feréstd L. Privesce L. Nu ve41 nemic P..
(ccIntei, ar'etindii cu mina)
Cu miros de viorele.Trandafir qi niiclunele,Bate véntul terei mele !Bate-ai, vêntule curet,Sri. alini al mei oftat!Bate-al, ventule upr,Si'mi mai trecg din cel dor, ,Bate-al, ventule en foc,85.' ni6 muti din acest loc!
A§a'i, Vulpolule dragd! Tare me furnicd, dorul!Teri§dra '1 chiar aprópe : del asverli cu toporul,Dal de brazda romdnescd L. Nu mai este p'unde fill. :Pe la Muscali, pe la dracu, pe la tatll dracului!S'apoi astIli in Moldova nu mai §éde Petrea chiopulPrietenul ciocoimii, bat'o focul §i potopul!
litAlt vothi statuse 'n locu'l, un stapan mai omenos,Care de gi '1 sus, dar tine tot cu norodul de jos!Cican chiama Aron-voda... un voinic, uu flAcal'andru,O vita lapugnenesca feciorul laY Alexandru...Soli ? Cel Alexandru-vocla, ce mauca boeri de vii ,
Incat ii facea de grOza bejenari pe la pustiiAga dar, p'aci mi-e drumul! Tree prin foe gi prin furtune!SA mai stea Razvan i singur... Na reman gi pace bunal..Mil due la lagi en hrisoge...
(scóte din sinti o legaturd)
Tata-le ! Aice sintIspisóce i direse chiar dela tefan eel Stint L.E cam veche legatura, de mare mult eel purtatt ,Dar n'o las de lenge, mine, n'o las cu capul o data!O voiu stringe tot la sinu'mi, cat volu umbla pe pament,
urma, and ortul pope, o voiu duce gi'n morment!..(sdrutd legdtura ascunde)
Voiu merge dar l'Aron-voda, o sä vorbesc cu domnia,Dora va da Sfintuletul ea sa'mi cagtig repigia
VULPOIU
Drace ! Nu cam-va tu'l crede, c'o sa remalu numai eti ?Culca-te p'acea ureche ! Nu cunosei tu gandul meA !Orf-ce tipenia 'n lume un glut are see o sfinta :Aga bun'Ore pe tine repgia te freminta ,
re mine me prigonesce frumusetea codrului,Cand gedeam cantand in frump, la umbra stejarului!Tu a tale, eti a mele, fie-cine ale sale L.Uite, en, and mi se'ntempla srentelnesc cumvali in caleUn ciocoiu ca o fetita, mitutel gi curatel,Lins la WA, slab la fate, sprintenel i spelatel,
I..
I..
'11
112
In sfer§it, o pocitura dintre cele guri caseate,Me'nvelta, m resucesce, ca daa pe dnpa spate !..Caneprivese intr'o livada copacelul offices,Cu craugi tocite d'omid i cu trunchlul gthmos,Hotomanul mea de cuget me gadila §i'mi §optesee :Nu'l codrul nostru cluperca mai bine cresce ?Cand and o paseruiel ciripind pe vr'un zaplaz,Mi se pare ciripirea'i, e' eC n'are nici un baz,Cad mi-aduc aminte bine... of, of, of, ini-aduc aminte,Cum ciripia dineOre, cum ciripia mai 'painte,Cum ciripia la padure, prin rari§ul eel din crang...Si dud mi-o aduc aminte, pe loc imi vine sa plang!
(Intra Vzvant, cu brauli stáflgil legatii)
Polcovnice!
hpAVL
RIZVAN
Ha? Ce trabl?
REpAUL
druinpl sa plec d'aice
VULPOIU
RizVAN
Me 1sai pe mine ?
1/0120III
Ba nu... totug... cum s'ar dice...
WI
DI'nii
asa cg 'n
Si eq...
!
RAZVAN
Ce ? Nu ye mai place dad al armelor me§te§ug?In loc de sabia lata vrey la sap. §i la plug ?Vi s'a urIt cu resb6e? Poftiy odibna?..
REVAFUL
113
Nu Inca!
RAZVAN
Pate vi'l fame ? sete ?.. N'avey cu§ma sél opine/ ?
VULPOIU
Nu...
RAZVAN
Atunci care'!" pricina ?
REVAFL
Apol Ce s vorbesc!Mi-e dor de téra Moklovel, de caminul stramo§esc!..
vuLroli:r
mie...
lazI7AN (furiosii)
A§a, nemernici L. Cum ? Voile dor de teral..Dar eU? Ce's ? Ce's ? Respundey!.. Sum o gadina?
0 ?
Ore cernita ca o rap dup'un nor,Nu plange §i ea, sermana, de focul acelui dor ?..Numai voi lubiti Moldova?.. Dor de taral.. Dor de taral..Renduricele dud pléca, se gandesc la primavara,
8
dë !
vi'lea
inima'mi,
114
Ca al se 'atórcA volóse lar la cuiburile lor,S'omul pate 6re singur srL nu simtli nicl un dor!...Fugig! Lipsiti de 'nainte'mf...
vonpoln
PolcovMce...
RAZYAN (lovindd cu picioruld in pdnientii)
Dor de tall !..
BEvam, (sciirpinioulu-se la card)
pea, n'aI cuvent sa te superl.
EAZYAN (punendd mcina pe sa' id)
Al afara! 41 afare,!..(Re0afuld fi Vulpoiu esd prin o vfd, pe ctindd Vidra infra'
prin alta)
VIDRA
Ce 'nsemnez'atata larma ?
RxIVAN
Dinceiri, sa me lini§tesc 1..
YIDKA
LIMN
Nu'l nemica... Nu poclu s5 me stapfinesc...Dor de taral... Sum cam lute...
(strigd)
Mal, ReNule! Vulpolu!..
AtI turburat ?
115
TIDRA
Dar ce vrei se faci, inbite ?
(Trulpoiu infra cu sfiehi)
RAZVAN (chin(1uq mina)
Fie pace intre noT L.Cela-ralt de ce nu vine ?..
'JuninAs ! El fulgere, tresnesce,
Dupe cum soil ciV o firea : dud se supere, plesnesce !
RXZVAN
ce'l rog se me ierte... 111I-ati vorbit intr'un cTa
Jot despre plecarea vóstre, o sit vedem mai tale.
Si treesci Ivuteo1u
VIDRA
(esi)
vre se aflu i efi cu tot dinadinsul,cei i cum
!LIMN
Am fost la hatman...
V1DRA
A ! Si ce-al flint ladinsul?
RAZVAN
Drage, o spuiu in urme lucrurile ce-am gritiL;
Spuue'i,
A§
?..
rep...
16
AdjungaTi acum d'o data, ea e§ii forte mahnit...M'arunc pe cal ca vertejul, infig in c6sta'l un pinten,Murgul scutura din c6m1, sbOra vesel, fuge sprinten,
en cat sena mai tare, §i cn cat mai mult sarla,Mi§careal cea furi6sa simtiam el me recoria,Rene ce'l lasal in voe, asverlind din mani capistru :Calul, nascut in Moldova, me duse drept pen'laNistru!..Nistru, apa romanescii, ce spumeza pintre stand,Ingropand du§rnanii terei, in velverele'i adanci!Nistru, ale carui wide alta data 'n i1e greleAperaii in loc de tunuri hotarele terei mele!Nistru!... Nistru!.. Pen' acuma sciut-am sa me ferescD'a trece pe lôugti termul. ca sti nu me ispitesc,
nn mi-aduc a-minte, cil remain in teri straine,Pe cand scumpa mea Moldova nu'i &Tarte dela mine!Astql inse de nevoe, me simtii impins la mal,Caci dorul terei resbate pen' §i sufletul de cal L.Nainte'mi se desvalira, §erpuind ea tin balaur,Holde i campii, in care, jucand pintre spice d'aur.Se zariaii, ca petricele preserate p'un inel,Bosoioc §i garofita, rosmarin §i gbiocel,'far prin ele 'n departare, un Roman muncincl la s6re,Falnic, rumen, plin de vidtd, se pArea §i el o fibre L.Le ve4u1 acele locuri §i din vè ll. le sarutai :
unde insu§i iadul par' ea se preface 'n ralNumai tu poti intelege, numai tu, Vidro tubita,Pop simti, cu ce durere am trecut ea prin ispita
scaldand calul in spume, dela termul fermecatBA §i (16[1801 fere, voe, amendoi ne-am departat!..ViA a-casa... d'abia inse pusei piciorul, §i fatAVine Rela§ul §i Vulpoiul de'naintea mea d'o data,Nesciind ca 'n peptu'mi arde pojarul ingrozitor,
Tera'mi,
311
!..
'mi vorbesc de téra 'Astra, §i'mT vorbesc d'al tereT dor!El sa plece la Moldova L. Dor de taxi! Dor de tad, L.Iara sangele met ferbe! Furia m'apuca fad L.
TIDRA
Vrea s. tu, Ile4a§u1, calul vostru i Vulpolu,SuntetI tog chiar d'o potriva, tot un fel §i tot un solu?
RAZVAN
Cum a§a?..
V1DKA
Inima v6stra se vaet i suspinaDup'o pulbere de§érta, o bucata de tering,Un pamênt umed i rece, de IerburT acoperit,Printre earl o floricica de 'ntemplare-a resaritAsta'I Tubirea de tell ?.. D'a§a iubire mi-e jale,D'a§a fiinta niT-e mill!..
RAZVAN
Tu Tar cu visele tale !.:
VIDRA
Vise !.. Nu ori-cine p6te sa viseze-al Vidrei visCand te-am int6lnit in codru §i'nt6Inindu-te mi-am 4is :Acest haIduc o sirntréca trandavita boerime,Eu visam... Filler de vise, altul nu viska nime !Mud te-am smuls la lumea larga, din ascunsull adapost,Impingêndu-te 'nainte, 6110 visul met a fost !Vacum et visez, Razvane, dud mi se pare ciudataIubirea terel, ce numaT prin buruenT se desfata
117
click
L.
L.
118
Omul Tubesce tera cu adeveratul dor.Nu mad Ia lutul terei, ci l'al tem1 viitor!tuartatiZfil-te mare, nazuesce pen' la stele,
o sa se verse §'asupra Moldovel tele,Precum luminosul sore,Din Ilica§u'l departat,Sparge far' sa se pog6reVelul nopti'ntunecatS. fie Razvan ori-unde, el tot torn Tubesee,
Dac . prin faptele sale se radica §i uimesce,Incat indémna 'mpregiuru'l pe strain §i pe paganSI §optesca cu mirare : multe p6te un Roman !..
(Sbierea se arétli in u(i)
RAZVAN
Tu, jupane Cum? Faice ?..
SBIEREA (frecandu'§i manele)
Da, da! Fake! i'aice!'De ce nu? Via din Moldova ca sa te fac mai fericeJupanosa forte scumpä, nu soli mncà, negre§it,C'uncheielul dumitale nu mai* este ?.. S'a sfir§it,
ineheiat catastihul, isprilvind de cheltuOla,CacT §i vIOta omenosea '1 tot un fel de socotOlA...
V1DRA (en reeelii)
A murit ? Ce spui, jupane? Si dumneta cum d'o soil?
SBIEREA
De vr'o Cat-va timp inctice eram vecini laCand me'ntorsei din robia, cu doban41 intanliateCumperai pe lenga Nistru nisee campuri nelucrate...
ce'§1
§I-o
119
Apoi bine, jupanésg, dumneta acuma e§tiDeplina stapAnitore moltenirii pärintesci :Patru sate, duo 'lazuli, mii de vite rimAtóre,
épte mori, o hergheliA pgdure... Nu vin41 Ore?
VIDRA
Dumneta aT vrea sA cumperi ?
SBTEREA
173a nu, nu! Ea sum saran!A§ dori cu trup §i suflet, dar nu gAsesc chip s'o fac..Totu§1 s'ar afla pré lesne altul cine-va cu stare,heat sa cumpere n'o sA ye scumpiti pre-tare :Acum timpurile's grele, bani in tOrl nu's §i nu's;Cu Turcii, c'nna, cu alta, toti galbhasil s'aA dus!..
RAZVAN
Nu! Noi nu vindem nemica! Voiu ldsa pe Le§1 mai bine,sA rotnanesce, in tera mea §i la mine...
YID RA
A§a ? Nu cum-va, RAzvane, sA ne 'nchidem inteun sat,Gustand viéta de carnpia §i vezduhul cel curatLite() cu§cA mojicOscA, plind cu miros do var4A,In cas1 grAme(y de teucuri §i p'acoperi§ o bar4.1?..Tu o sti. petreci, iubite, venand pAtArnichi §i lupi,Eu purtand grijA de turme, de taring §i de stupi,Jar vatavii, pàrci1ahii i vecinii de mosig,Vqêndu-ne, o sA (pea : ce bunit gospodAril!..Frumos train! Placuta gad ! NoT, o Vidra §'un Razvan,SA 'nlemnim stand la o parte, nerni§cati ca Un bu.§t6n !..
g'o
dock..
So m'ape4
120
In Moldova stint in totul trel mil de boeri de tara,Care n'avend alta tréba, se eel-0, pentru hotara :Prin tine cisla lor cresce c'un trantor mai multi§or0 sit fie trei mil unul !.. Ce stralucit viitor 1..
SHIEREA
Este f6rte potrivita socotOla dumisale :Dealt a sta la mo,i5, mull mai bine cu parale...
RIZVAN
Dar asculta, draga, Vidra, §i'n Moldova ca faiciS. da cuvenita cinste la osta§1 §i la voinici...
SIIIEREA (thitindndii din capii)
Hem! s'ar pute §i ca'§acolo sa te primOsca polcovnic...Inge la Romani o slujba nu'I tocmal lticru statornic !
VIDRA
SI fed en, cum se'licov6e cu sfiOla un RazvanPe langli cel mai din cella boerall de la divan,Pentru ca dinteen§ii until, c'o inima mai mi16s5,Ca la un dine din curte, aruuce uesce Osa ?Ba pate ca i pe Vidra, pe nep6ta lui Motoc,0 sa me trimiti culacrimi, sa me due intr'un norocLa nevasta venni vornic sea la vr'o logofetOsa,Caro n'ar putO la mine s. fie niti fetit 'n casal..A§a se capeta slujba, cand vii insuti ca s'o eel,In loc d'ai sili prin fapte s t cate singuri el!Nu, nu! Las'ca tOra 'Astra s simta durerea cruda ,Ca'n sinu'l omul de frunte in de§ert ii vei c'asudit,Si din cupa desnedejdil bend ocara, bend amar,
-
sal
121
Lucrzä §i i §i n6pte, lucrOza tot in War,Cad mi§eil, ca o straja, carma tereT impregra
p'orl-cine nu'l dinteen§ii, mi'l respinge §i'l dobóral..
SBIEREA
Ca unul §'unul fac doe, verbit-al drept §i frumos!Pe mine, Oa, tot mi§eii din visteria m'afi scos!Multi milei stint fn Moldova! Dumne(jea sa te feresca!Ea liori-care om de trail, p6te sa se prapadéscal..
(cdtrd Rcizcand)
A§a dar, sa n'aibi Vitae de cap :Cite, ea Ca un prieten, a§ vr6 numai sa te scap !..
RAZYAN (luánd( pe Vidra de o parte)
hibito Vidra, mai lasa... De eel' asta graba mare !Eil nu ti-am spus inc tote... Mai este o 'mpregiurare...
(cu rec(td, ditrei Sbierea)
Tino ma tliriü. jupane!.. Mai Vila!
SBIEREA (CR umilintd)
Ire las! Ye las !..Me'ntorc intee jumetate... ba nu! inteun §fert de cias !
(se deptirtezci, apoi se opresce in ufd, se mai inchind odata, i ese.)
VIDRA (CR tdria)
Fie ! li i-arn spus, Razvane, §'acuma voiu spune Ora,Ca Vidra nu vrea sa plece, ca sa. se'ngrOpe la tOra...
RAZVAN
Bine ! Nu ne vom intOrce Vrea §i ea sati dovedesc,
motto.,vindell
'ti
122
Cat de mare ti-e puterea, §i cat de mult te
VILMA
Dar 6re vidta'mi intrdga nu'l destul dovedésea,
In t6ta clipa, el Vidra 'Ate §i ea sit lubdsca ?Ell nu m6 gandesc, Razvane, cii nu mai pot eugeta ,Ea nu SOW, nu vrdri nemica, cleat inaltarea ta...
RAZVAN
Nu vom pleca la Moldova ; m6 supun vointei tale;Dar lumeari incapat6re ; s'alegem o alta caleLa Nemti, la Turci sda alum, ori-unde 'mivel porunciAtata '1 cu neputinta, d'a mai remand
ii de eel cu neputinta?
RAZVAN
Sea c'aIn fost la hatman...
Bine 1...
RAZVAN
Acorn el n'o mai ascunde, .j* o spume la orili-cine,C'o sa fie cu Moldova un resholuAstali la ddnsul a-casa ne-aa eheinat pe tog la sfat,Ne spuse dinta, ca Le§ii sunt reit cu tdra nemtdsca,'avend legaturi cu Turcii, ar dori sa le pa4dsca;
Ne mai spuse c'Aron-roda, noul down moldovenese,Tine 'mprotiva Turciel eu 'mperatul cel nerntese;Ne-a mai spus altelo multh, in§irand veo patru Ore,
lubesc...
YIDRI
p'Oci...
VII.A
123
drept ineheiere, arRat o scris6re,In care cralul II (pee sa fie gata pe locA. trece hotarul tereicu sabi i cu foc...M'ai lása tu ore, Vidro, ca bratul meü si isbéscaIJn pept de Rornan? S'aprinla ç coliba romanesca?..
V1DRA
Nu, Razvane... inse... inse...
RIZVAN
Atunci alta cale nu'l,Dealt sa plecam departe...
V1DRA (dule0
Ba mai 'nainte semi spui,Dad% hatmauul nu p6te... ea sail dea vr'o naintare ?..
d'ar da?..
RAZVAN
V1DRA
atuncea...
1tE)AE;;111., (intr(nd zeipacit)
Polcovnice! Lucru mare!..-Vine hatmanul! El insu,1!.,
(est)
V1DRA
plec, scumpul N'uita,§i remaind aice, tu poti lubi tera ta...
(Vara est' prin 0 ui, pe prin alto intrei katmot(tti)
ne-aa
Ea med..
caiu1i
124
HATMANUL (privind in lima Vara)
Este sora dumitale ? Acea femee vitezd,Ce te"nsotesee 'n resbee, infruntd m6rtea, veghezdPe campul de biltalid, in rend eu ostagi mei,Pe earl ades ii intrece ?.. Minune dintre femei!
Este Vidra...
BiZVAN
NATMANUL
Istd datd cerul a lost en dreptate,Rind o asemenea sord la un asemenea frate...
(se apVd, se gándesee, apoi dupd o tdeere)
Fiind-c'astali diminetd ne certasem 6re-cum,Tu nu te-ageptai, sum sigur, A ne mai vedem tiacum?..
BIZVAN
Nu, hatmane ! N'ageptata e numai cinstea cea mareD'a te vede 'n locuinta unui om fard 'nsemnare...
HATMANUL
In intelnirea, ce-avurdm, pare-mi-se ed 'ml spuseg..?
RIZVAN
151 11-0 mai spuiu ineo datd, ch'ml dad vieta pentru Leg,Tori-unde me vor trimite, le volt' sluji cu credintd,Dar nu me bat cu Romfinii... nu ; asta'i peste putintd!..
HATMANUL
Polcovnice! Bagd sema, cd mai mult ca ori-g-edndAid dator tocmai acuma sd te jertfesci chiar nevrênd.
125
Adjutorul durnitale, decat altulcu totul de nevoe in acesta 'rnpregiurare.
Durnneta cimosei Moldova; Ora s'emenil cunosti,Locurile, renduela, tot ce trebui pentru osti...Resbeiele se castiga nu nurnal prin vitejia :Ades mai mult ca prin brate se like prin dibacia...
RAZVAN (vosomordndu-se)
Am inteles ! Prin urmare, voile vi'l trebuitorUn om vindut, o isc6cla, tui mie1, un tradator...
HATMANUL
A, polcovnice! Se p6te fad asfel de dojene ?..Dumneta esti Leh acuma, cad patria ubiDupa cum qice Latinul, si nu mai esti Moldoven :Poti s. te ball cu Moldova, far' a te nurni viclen...
BIZVAN
Hatmane, Latinul 4ice... dar tii bun de'mi tMmacesce !In cuibul meti, la Moldova, nu se 'nvata latiuesee...
Téra este une'l bine...
HATMANUL
RiZVAN
Asa ?.. Pecatos Latin,Cine lubia d'o potriva p'un frate i p'un strain,viand c. tera'l o tura, incat sti pOt. stomakilLeh a me face pe mine, seer Muscal sa fad LehulNu, hatmane! Nici o data L. Fie painea cat de rea,Tot mai duke mi so pare, cand o scia din téra mea
bene.
ori-si-eare,Nil
!..
126
ITATMANn(sodibubf-s6
Vrea sa, 4icl, eti statornic In botarireaD'a e§i din sinul nostril ?..
RIZVAN
Da! Fo mai spuiu fric'o data,Dar me jur di de nevoe §i cu pilrere de reit :Dumnéta singur al face tot a§a la locul
RATMANUL (amlandu-se dupei o tiicere)
Pe castelanul Piotrowski '1 cunosci, cu mine.In resb6e tot-d'a-una s'a Witut destul de bine,Fiind dintre cel de frunte i la luptl §i la sfat.
betran, nu'l fail stare, este f6rte invetat...El bine! ell, ca epitrop, a put6 sa pun la cale,Ca nepotul meti Piotrowski sit ea sora dumitale...
RAZVAN (cu turburare)
Pe Vidra? El o lubesce ? Ti-a spus?..
HATMANUL
RAZVAN
Nu...
El nu ti-a spus?..
HATMANUL
Piotrowski o sä m'asculte : tênerul e prO-supus...
RAZVAN (lin igindu-se)
Bine! 0 sä'ntreb pe Vidra... Vom red6 ce-o sane 4ical..
luata
meti_.
cal null
WI
127
El nu ti-a spus, c'o iubesce ?.. S fi spus... Dar nit! ne-mict!..
HATM %NUL
Facésta nu 'I find totul! Ca st leg cu tera meaPe vitézul cel mai mare din ciiti am putut vedea,Et, et hatmanul, sum gata dati in casttoriePe flea mea...
RAZVAN (migeat()
Cum ? Pe filch._
HATMANIII,
BAzYAIT
HATMANUL
Nu m6 mir c te uimesce...
RAZYAN
polcovnice...
Da! s'uTm6scl pe tot!!Hatmane! Ea la Moidova mil 6re ce-am fost ?
HATMANIIL
RAZVAN
HATMANUL (sculându-se cu mirare)
Hot? 0, Mune !..
Ce ?
Hot!
si
Mie ?
S'o
12&
RIZVAN
Hot de codru! S rapesca i s'om6re,Nu facea bratul meA altal.. Imi mai dal pe öre?..
IIATMANUL
Trecutul nu ne privesce... SI catrim ceea ceg az :Et te vëd boer, polcovnic, ostagul eel mai vith ;Când téra mea datoréza isbilnde stralucitOre,Iar eine mita pete, le gasesce chiar in s6re,E 11 dali pe flea
RAZVAN
gandesce-te!
ITATMANUL (ageOndu-ve)
M'ain gOndit.
RAZVAN (dopii o tacere)
Hatmane pré-luminate! In Biblia fi citit,Ca Faraon din Eghipet s'a 'nfundat cu pecatogiiDin voea dumnele6sca in undele Maril Rogil?..
HATMANUL
Dar ce 'nsemnéza 'ntrebarea P..
RIZVAN
Astfel peri Faraon ;rutini dintr'ai sei scaparä din acel grozav canon;Totugi o alta pedépsa dela urgia cer6sca,0 pedépsa gi mai cruda, aü trebuit sa primésca!Dumne4eii IT osftndise in urma celui potopMil* de vécuri s. colinde, gra tinta, fara scop,
'mi!..
Inse...
'I
129
Alungay din téra 'n térii, din loc in loc ca o turma,Despretuiti de norOde ca lucrul cel mai din urma,Si 'nvertindu-se pe drumuri, 0:16 la gr6znicaCând trfuribita judecatii din cer o vor amp,S'atunci lumea despletita, ca muierea vinovata,0 sa strige : Winne ! D6mne ! mai lért1-m6 §'asta-datal.
HATMANUL
Polcovnice! Vino 'n fire...
RAZVAN
Aeel nem nenorocit,La Dumneileti in os'anda §i la Omeni huiduit,Sufere cu nep6sare mania ursitei sale!Barbatii lor nu sciu alta, decat s fure, sa'n§ale,Tavalindu-se 'n minciuna, in mi§elii cufundati,Iar femeele adjuta, §i chiar Intrec pe barbati,Vinpnd drumaplui Urea tineretelor plapinde,Tapoi sufletul satanei, dud nemic nu se mai vinde,Caci s6rta kr e sa vinda... nu le pasa, ce §i cui!
HATMANUL
Tigani?..
RAZVAN (qtergêndit suddrea de pe frunte)
Tatal dumitale a fost 1,611?..
HATMANUL
Ce vrei sa'mi
RAZVAN
Inse maica dumitale, se (lice c'a fost Maghiara?9
4i,
spui?.
130
HATMANUL
Polcovnice! Ce'ntrebare ? 'Gude mergem ?..
RAZVAN
E§tf Maghiar ?
HATMANUL
A§a dara,
Ba Leh; dar totu§i pré-cludate mi se parAste vorbe fáril
HAZVAN
E§tl Leh! Val, nu e§tI MaghiarL.Némul se lea dupa taIca L. Dupa Wel L. Bina mamaDe loc nu se socotesce, de loc nu se baga 'n sama.!Sarmana maid, ce 'Arta copilu'n sangele set,Ca sa'l dea suflarea vvetei, duce cbinul cel mal greg ;Cu cantecul ei ne'nvéta, cu lapteleI ne nutresce ;Cand plangem noi, ea draguta, c'un zimbet ne lini§tesce§i plange de bucuria, veyndu-ne ca zimbim ;Maica, cea de'nteiu flinta, pe care noi o Tubim,Cea de'nteiu ce ne lubesce, nemical.. T otu'l tata L0, dreptate omenesca ! 0, dreptate blastemata L.
HATMANUL (CU ingrijire)
Polcovnice ! Tu me speril... E§t1 bolnav... E§ti retacit..
nAzvAN
Maica-mea a fost Romanca! Tata-ma.. Mal in sf6r§it,eu sum Tigan !..
nal
En...
131
HATMANUL
0 Demne ! Tu Tigan?.. NifmI place glumal..
HAZVAN
Da! Tigan, iganL. El bine, sI te mal yedem acumal..
TIATMANUL pune mina la frunte, se gdndesce, apoi dupd otlicere , in cursuld cdriia Reizvan ii privesce atintitii)
Intrega ter5
RiZVAN (apuctindu'l 'lute de Wind)
Taci, hatmane ! Tad! N'uita ,Cine 's a-minte §i eine esti dumnétal..In viétl numal o datI intelnii in trista'inI caleErna singurI Mpturl cu simtirea dumitale ,Ce din falnica nIltime a naseeril boeresci ,Privind cu ochil, cu care tu, hatmane, me privesci,Cu maim '1 imi strinse maim §i'ml vorbi cu omenil!AcestI Vidra... tin soru-mea, ci sotiI!
liATMANUL (scultindu-se qi rcklénuindu-se pe um'erull0 Rdzvan)
Am flcut, ea Leh gi hatman, tot ce'n putintI mi-a stat,nemic, nemic in lume, din parte'ml n'a§' fi crutat,
Ca sI cI§tig terel mele pe inbitul meI tovar5.§...Dar nu'l chip!.. SI fim prieteni!.. MIna tal.. spuindull
érag ,
CI primiarn cu bucuriI p'un ginere ca RIzvan!..
VULPOTU (intránda 'lute)
Polcovnice ! De la tea un boer... ITh Moldovan!..(Lasd sdintre Baptd i ese. Rdzvan face o miscare de mirare.
Bartd,verfendit pe hat-nu:nil, se opresce in ufd)
lesesci...
el, eadull
flptural
132
IIATMANUL (apropiandu-se de Baptei)
Boerule din Moldova! Nu te cunose pen' acuma ,totui te rog da:mi voe, ca spuiu o vorbl numa...
Norodul vostru se 4ice, e6re-§i-cand ar fi venits'ar trage tocmal-tocmal din Rimul cel pré-vestit;
Dar cum Ore yretl vol, altil sa v'asculte §i s crell,Pe dud tOt firea vOstra cu totul se departézaDin obiceiul acelor 6meni ageri §1 virto§i,Pe care vol en trufia ni'i aretatl ca stramo§1?Rimlenil eel din vechime cantor] fad 'ncetareCa sa sc6ta la lumina tot ce'i bun §i tot ce '1 mare,Inclt la plug §i Ia sapl gage' adesea barbatl,Cu cari se fMesce lumea: pe Catoni §i Cfncinatl...La voi insé, când o rapDe s6re petrunde'n tara ,
Toti se sada, toti turbéza,Toti voese s'o dea afar/ L.
(as.êtd la Reisvan i ese)
BWTA (inchincindu-se)
Cer lertare ; vi d'a-dreptul dela drum §i plin de pray!Me chlaml...
RAZYAN
Scia cum te chiaml, jurane mare Tutu!Ne cun6scem fOrte bine L.
BWITA (inchineindu-se)
Luptanchi-te cu Muscalii,Umplut-al Moldova 'ntregl do numele dumitale,
slava, ce-o ca§tigase§1, nu putin a mai crescut
atl
Si
Si
133
Prin vestea , c mai in urmh §i pe Marl 1-ai bhtut;Deci, icgna dumitale, a Cracovia lucrath
care, cum e§ti acuma, intocrnai astfel te-arath,StlphnuI meg Aron-vodd o tine 'n palatul seri,Unde cu muIth plhcere putut-am s'o vgd §i eg;
cum o vApi, pe dath qisel : mare, mare, mare!Nas de §oim! o frunte'nalth ! din ochi inima tresare !Mai in sfér§it , t6th fata numai duh §i numai foc!...caci pe cel ale§i de sOrth, eli until ghicese pe loc,Precum tot pe loc descopAr §i firile cele prOste...Dar me mir, d'unde pe mine dumneta me pot( cung§te?Nu ne-am vg4ut nicaireal..
ItAzyAri
Nichirea ?
BASOTit (inchineindu-se)
Cred eh nu ...
Biz VAN (en amäreicinne)
Adevërat! EA uitasem!.. ChM boerul me yqu,Nasul meg, ochii §i fruntea vor fi fost de tot altminte !A§a dar nu'l de mirare, ch null mai aduci a-minte !..Fapoi alt ce-va mai este : eg eram atht de mic,1ncht yatayul eel mare, zhrinil un shrman pitic,Nu vrea bage 'n sémh séü d'aprOpe sh'l privésda,Var fi putut cii piciorul ca p'o musch sh'l turtésch!Piticul inse d'atunce, speriat d'un vis grozav,N'a uitat §i n'o sh'l uite, p'acel puternic vatav...Dar lhshnd acestea t6te, spune'mi, cinstite jupane,Ce'ntemplare, ce furtunh, te-a fi aduand la mine?
nici sl'l
j
134
BANTA (inchindndu-se)
Maria sa Aron-voda, din voea 1LII DumneleaMo§tenul terei Moldova, domnul §i stapanul men,Ba §i nas, caa mai de-unali, din parintesca sa mila,.MI-a facut nespasa cinste d'a-mi boteza o copila,Me trimite cu solia la polcovnicul Razvan,Ca sal spula etel chiama tera, d'andu'l un loc in divan.
RAZYAN
In divan ?..
BANTA (inchindndu-se)
Suntem in lupta cu puterile 'Agave,dupa Cate se spline, o sa mai vedem ea mane
Ca i Lhul trece Nistrul Turculni in ajutor.Un resbau atat de strasnic nu'l tocmai lucia usorDe§i Nemtii si Muntenii sunt legay cu noi fratesee,Desi osti avem destule, de§i hrana an lipsesce,Totu§1 este trebuinta §i d'un hatman ispitit :Stapanul mea Aron-voda la dumnéta s'a gändit...
EIzVAN (lute)
Cum al spus? Ce Eil hatman?.. Mai spune dar inc'odata !..
Hatman !.. Hatt-Ilan in Moldova !.. Ce intemplare n'as-teptatal..
BANTI (inchinandu-se)
Sarut man& Merg la gazda, gata find ori-§i-candLa porunea Cred c'o sa plecam curand ?..(Ese eumultd iiilin, pe candii Vidra se arata fl altd
oprintht-se, fdrei a 11 veAtii de Rdzran)ufd,
qicl?
185
RAzirAN (dupd o tdcere)
Acest om fär dreptate de nu m'arunca'n robiI,Ed n'ag fi cltat luminl la codru haiducil ;De nu me' ducea norocul in umbra negrel plduri,Pe mult-iubita mea VidrI n'ag fi'nCelnit-o p'aiuri;De nu iubiam o femee cu o inimI seméta,N'ag fi glsit in resb6e un nume g'o nollAcest om, fitr s'o scie, m'a rädicat pên'aci0 D6mne ! dile tale eine le p6te ghici !Ta, ce pe dugmanii nogtri ades ni'l fad' oPrin care ne'mpingi cu'ncetul la tinta cea mai inaltl!...
VIDRA (apropiându-se)
Jupine!.. Jupine hatman
RAZVAN (stringêndul wino)
Tu o ?..
VIDRA
Ti-a mai rem asSI faci pe calea märirii un singur, un singur pas !
Un pas ?..
RiZVAN
VIDRA
Ca s'apuci cu fa1 scalnul lui Stefan cel Ma re,fi patru-4eci mil de 6ste sI te-agtépte 'n ascultare,Bucurogi a 'age lancea, in ce parte'l va 'ndrepta17n deget al mlnei tale, 0 vorbl din gura ta
en
vieta
unélta,
scil
1..
I..
L.
136
RIZVAN (turburatii)
Scadnul lui Stefan cel Mare L.
VIDRA
Stefan cel Mare, iubite
RizvAN (punendl mina pe bratull cell legatft)
Scil tu 6re, ca 'Mara 'Arta sagetl otrdvite ?..Astd rand...?
VIDRA (zimbinTh
Astd rand?.. E bine?.. Ce'l?.. SA vedern !..Te teal de mOrte, Ildzvane?.. De dud asta ?..
RAZVAN
Da, me tern L.Nu me temeam mal 'nainte, One ce cu desfetareNu gustaT, Vidro lubitA, din fagurul d'a fi mare 1..
VIDRA
A§a'i, Rdzvane, dulce ?..
laSVAN
0, nepOta lul 11otoc!Sufletul med fail tine n'ar fi cunoscut locAstd simtire cTudatd, ce 'I indémnd ca dorescdJos la pici6rele mele t6td lumea sä privescd
VIDRA
Si numaT tu ca munte, ce primesce cel dintâiMdndrul pe cAnd n6ptea std culcatd peste vATe, L.
al
ho
137
RAZVAN
0 da! Voese a fi mare, precum Sbierea cu gramadaVoesce movile d'aur numai la dansul in ladA !..
(Sbierea suite capulic prin up din flui(lic)
Lase rana! rana! ranal.. 0 sageta cu veninBratu'mI arde !.. Dal.. M mu§cal.. Ca §i cand ar fi un
spin !..
SBIERA (inaintândti)
Hatmane pre-luminate! 0 sa aduc ea in grabaUn vraciu iscusit §i eften, sea §i mai bine vr'o baba ,Care descanta 'ntr'o clipa ori-ce ',Irma de venin,45'apoi far' nici o lescaP : penteun palm de peliz !..
'ti
!..
CANTULt V
A.R IR E A
Ala s's plait II ha Muesli reu c&I Meuse elluT Aron-VIAL ..
MIRON COSTIN, cap. II
FETELE:RAZVAN , hatmang moldove- TANASE,
REI;InFal, dpitani.nesc5.VIDRA. VIILPOIIT,
BWTA. SOLTILTILt.SBIEREA. UNt
MAI MOW CAPITANI I TEROOVETI.
Palatulit lui Reizvanic
M
in lag.
corILU.
141
(RequQula §éde ganditora, fluerandii o doina , cu capula ple-cab's pe mana. Afara se auda din departure impu§cature
de tunic)
VULPOIU (intranda)
Bung, 4itia, cepitane !
1LEVAUL
Diea rea, nu qiiia bune :Uncle ve41 tu buniltate, cend tot fulgerI §i tune ?Mai Vulpolule, DWI bine L.
Te pré-poftesc mai Intel,SI te'nvetii a nu'rni mai 4ice nici cVulpoiulex., aid cmeb> !Sum cepitau ca §i tine, §i nu's cepitan deglabe ;Te rog dar se'mi spui d'acuma : cepitane...
REVA§UL
Auli trebl !.Nu cum-va ejupIne* sea cboerule, ? Ce spuiMai a§t6ptii ! D'o cam. data, puneti, drage, pofta'n cul !..Lehul ne trimite 'ntr'una ghiulele peste ghiulele,Noi stem, inchi§1 in cetate ca dobitocul in pele,Merinda se 'mputinéze, 661 de pupa me terncrt peste doe-trei 1i1e ilia de lee n'o mai avem ,Si tu te gendesci acuma , more, stricatI! dihane !A da lege §i porunce , ca : cepitane ? !..
dic !
,
dic
vuLeoItr
gall
ea srigi
142
VIILPOI17
Te speria Léhul ?.. Asta'I?... Apol pe pace safil L.Noi ne-am infratit cu d6n§il L. A§a'l L.
REZA FIL
Dar tu d'unde scil ?...
VIILPOIII
Drace ! Vulpoiu ce nu scie ? Asculta , sall spuiu pefata.
Maria sa Aron-voda trimis'ail 0.41 demin60,Chiar pe Balota vatavul drept la hatmanul le§esc...
i cre41 tu...?
REZAFL
VULPOIII
Cu bug ging !Niel* decum nu niendoesc !...Le§ii sunt gata la pace... Vrei dove41?.. El bine, lath !..Dintah, cetatea Sucevel nu s'a luat nici o data
, prin urmare, nici asta41 nu se lea de tot u§or ;Aposi %vita vatavul este faimos vorbitor,Licht indrugand la fl6curI, pe Lee o WI ametésca,Cal sciut, ce fel de p6ml'I intelepefunea le§6sca ;In sferet, du§manul vede, ca nu'l glum/ cu Razvan,Cunoscêndu'l din apr6pe, cal suflet de hotoman !...A§a dar, la dracu lupta, ducl-se naibel vrajma§ul,Tergu'l rupt, pacea'i facuta, n'ar strica nici aldammul,Chr§marésa nu'l departe : o masura doI §alaI,Cotnar din vila domnésca...
143
REZAFL
Mai Vulpoiule...
VULPOTII
Tar amaiD ?Nu poti sa lid : Icapitane, ?... pea c'o s'ajunga la cértil!..
REQAFTL
Bre! N'am vNut pen' acuma vr'o faptura mai deOrta 1Trasni-te-ar clpithia, ca d6r' scM §i ell ce'ti spuiu :Stint sute de semne rele, §1 bune nici unul nu'i!Hatmanul nostru, de pilda, cand intra, cand vrea sa 6sa,Mereg se tot poticnesce, intrand §i e§ind din casa...
Itimpoiu
Dec1 Astea sunt semne bune !
REvAgrr,
Semne bune ?
vuLroit
Negre§it!Este r6ti cand omul cade, dar nu eand s'a poticnit...
itEpApt,
Ve41 cl §'alt ce-va mai este...
VULPOVJ
Ori-§i-cilte mi s'ar spune,Ta1macind cu dibacirt, tote semnele sunt bune !...
144
TibusE(ilardndii)
0 veste, copil!... 0 veste!...
VULPOIU
Capitani, ér flu copi!!Te rog, capitan Tanase, ca §i dumnéta s'o soil_Am adjuns §1 ea o data sa fit on obraz in lume,Si tocmai acuma nimeni nu vrea sa'mi 4ica pe nurne !..
Ce veste P.
REI?AUL
TANASE
0 veste mare! Vatav Ba§ota 'n sfor§itImpaca tréba cu Lelil, i doronul a iscalit...Avem pace chiar la vreme : ne lipsiaa hrana §i pravulNu era chip a mai merge...
vuLroTu
Istet mai e §i vatavul!
REVAFL
Cu Le§ii Asta'i nemica Mai este Tare §i Tatar...
VULPOIU
Haida-de ! El sunt departe!.. Le porti grip, in zHar...
TANASE
Ba nu'i vorba ca's departe ; dar Le§ii se'ndatorqaA ne toemi §i cu dên§ii...
REVASUL
Cine'l nebun ca crep!(Alara 'se auda strigate : sd trdescd Aron-vodd)
L.I..
s5:1
145
VULPOIU
Aron-vodI sI trIéscI.... Au liti, ce chili? ce zvon ?..Mu lt mai lubesce norodul pe mIria sa Aron L.
TANASE
AdecI ori-ce s'ar dice, ii un voda cum se cade :Pe skacimea o crut6, pe cel cu cIftan ii rade,Iar nu lasa pe ciocoiul, venit din cer cu hrizob,SI des* tota téra, cum facei Petrea cel chiop!...ins6 nu'l lucru temeinic a norodului strigare.Sum Man! Ve4u1 cam multe! ... Strigail altii §i mai
tare :SI träésca Lapu§nenul, §i'l viclenirl urit;Despot-voda sl trgéscl, §'apol mi l'ail omorit ;SI trA6sca Stefan Tom§a, §i'l gonirl cu ru§ine ;IOn-voda sl traéscA, §i'l dete'n ghiare pagane,..Inteo clipI LIpu§nénul, Tom§a, Despotul §' IonFurl sus §i jos d'o datI... Vai §i de vodl Aron !...Una crede §'alta spune, iar face din zlOcireNecrelute §i nespuse: a§a'i Românul din fire !...
REVASUL
Bin'ar fi s'avem odihnI! DupI ce de la divanMi-am c/§tigat judecata, multumita lui RIzvan,Cum a§ mai sbura, bklita, sI'mi mai ve4 de reqa§iI!...
VIILPOIU
Null este greil, cApitane, ca sa spul o neroliA ?...EU unul, din liulica de cdnd m'am clpitInit,Uitat-am nu rep§ia , ci chiar codrul inverp !...'aice 's ca §i'n pldure, avénd puterea fl'a face,
FärI fried de pedepsu, tot ce vrég §i tot ce'mi place!10
146
Neghiobii, ce nu m'asculta, stair la panda del' ochesc,Apoi Teal la Wm, mi'l inchid §i globesc!...Suntern 6meni, capitane, pentru care totu'l lesne,Caci lurnea cea mai marunta nu ne-ajunge nici la glesne !Venit-aa apa la mora! Vom macina cat putem :SI ne folosim de timpuri, cand altil de not se tern !...Ce sa te mai plangi atata penteun pain de re4a§ia,Cand acuma téra'ntrega e pentru noi o mo§ial...
RitzvAil (intrii forte turburatii)
Bine ca sunteti aice ! Unde'i Vidra ? Ascultati!..Mergeti L. Pe toti capitanil pe data sa mi'i chemati !..Ea v'arn fost ca §'un parinte !.. Adunati'l mai in pripaTimpul sboral.. Mai de graba L. inteo clipl! intr'o clipal..
(ese prin up din sttinga)
vuroIn
Ha, ha! tnteles'ati 6re veun singur cuvent macar ?..Ma tem, ca hatmanul nostru e cu trei r6te la car L.
ItEpWL
Ce'ti spuneam ea dine6ra ? Tot la vorba ceea vine :Poticnéla'i mare lucru... MM Vulpoiule, nu'i bine !..
Mai hr mM
yIILPOIO (fu
TAICASE
Not perdem vremea, tot la flécuri insirand !...Haidem ! Pe toti capitanii sa'i adunam mai curand!Hatmanul scie, ce face ! El invota, el respunde !Este datoria !Astra, ca ajutarn ori-unde...
inn
?
mit
!..
ott
147
Ea scia, ca'n tOra Mol dove!' unul e Ramp, me jur !Pent Tigan... La dracu!.. Astei singuru'l cusur
(esü toti prin aqa din fundii, pe cândii prin cea din stánga in-trd J3äzvani ci Vidra)
RAZVAN
Da! S'at impacat cu
TIDRA
pagäniI ?
Firesce !
VIDRA
Trebuia tu sa'l dal sfaturi...
RAZVAN
De la mine nu primesce...Atatari mai ret !... lubito , can, drept n ochil mei!Drept Ap Spune'mI acuma, nu citescl nimic in el ?..
Sunt turburL..
VIDRA (cu nedomerire)
RAZVAN
Turburi? Atata ?.. Forte bine ! Vrea sa 4ica,Niel Aron-yoda in ochi'ml n'a putut ceti nemical..Ochil mi-aa fost cu credinta, L.
(stringindil pumnif qi cu unit glasil inecatli)
Vidro ! Vidro Ea voeseNegregit una din doe : séa m6rte, off sa domnesc !...
Le§ii...
cu
BizVAN
eV
Si
!..
148
V1DRA
Astal gi dorinta Vidret.. Inse trebui anlanata...Nu'i timp...
uAvAN
Asta4i, ast4T, astall; on f. mai bine nici o data !Aron se'mpaca cu Legit gi on ajutorul lorSe'ntaresce la domnia, pe cand ea sughi i mor !Aron se'mpaca cu Legit i sabia'mi nu mai p6tePrin dugmani sa me slavéscä, Tar slava duce la tOte!..Aron se'mpaca cu LeiL.. Fara nume, fara tron,Ce fac ?.. Respuncle'ml, Vidro !.. Aga dara, j is Aron!..
V1DRA
Stapanesce-te, Razvane !.. N'uita c'o ast-fel de faptaCere multa chibsuOla... lubitule, mai agteptal..Trebui dintru'nteiu ca Legii sa se Oa departa,La.4and p'ATon in cetate, cu tine gi'n voea tal...Nu te grabi!.. 1116'ngrijesce o pre,imtire ciudata,
presimtirea femeii nu se'ngéla midi o data...
RAZVAN
Vorbe seci !
VIDRA
0 nu, Razvane ! Chiar astäi ea am visat0 vedenia grozava, un lucru de'nfricogat...Maica-ta'n halm cernite din morment pagla spre mine,Ochn se'necat in lacrimi, peptu'i gemea de suspine,
durereal, plamadita cu mania la un loc,tmT striga din gural mOrta : piei, nep6ta lui Motoc !.
RASVAN
Vise! 0 nimica Luptatorul, care'n vi6taIntelnesce la tot pasul insagi m6rtea fata'n fata,
1611!
149
kelt i se par acuma d'o potrive morti gi vii,Nu'l supera o neluce, ce speria pa copii
undel acea Vidre, care'mi tot spunea o dataD'a tin fi ca mid perae, ci ca Dunarea cea late?Unde'i acea Vidra, care i gi nópte me'nveta,C. pen' gi iubirea terei e pofta d'a se'nelta ?Unde'l acea mare Vidth, ale carila cuvinte,Ca o seine* merunte, imi cadeag adanc n minte,
din tainicele brazde ale sufietului meg,Prinpnd redecini cu'ncetul, desvelindu-se meree,Egir' aeuma d'o date, pline de sue gi de viéta,Rilend de viscoli, ca bradul incins cu sute de brata ?Unde'i Vidra ?.. De 'nainte'mi sth un chip tremuretor,Ce de spaime crede'n umbre i plange de spaima lorAga ? Tu, ce-ai fost in stare, cu'nbränciri necontenite,Pen' la marginea mariril se, m'aduci pa nesimtite,Tocmai astecli, cand adjungem la doritul nostru mal,Te'ngrozesce fat% nri, ce redice val pe val ?..Afil dare, ca degiaba unda muge, ventul geme :Rezvan, impins pen' aice, de furtuni nu se mai teme,
cIlcend cu desperare peste und, paste vent,Va sci s merge. 'nainte : see la tron, oil la morment !.
(Intrei Rcaul, Vulpolu, T(nase qi mai muly ceipitani)
VIDILt
Me duc se me'nchin, Rezvane !.. Numal in ile de goneOmal uite necredinta gi'ntelege o icóne !..
(ese)
CAPITANIT
SI trIesd!
'apoT
I..
!..
§i
150
RAZVAN
Nal timp de vorbe L. Pe chd vitézul MihaiuScala. Tera- Muntenésck dela Giurgiu pen' la plain,In shgele de nWarc1 al urdiilor p6gane ;Pe chd Jigmond Ungurenul, la otarele roman,Plscut cu noi impreunl de §erpele veninos,hi pune peptul in luptä pentru crucea lui Hristos ;Pe chd Nemtil, FrAncul, Papa, terele cre§tine tete,S'ati unit ca sa dob6re spurcata paghiltate ;Numai Le§ii eel sburdalnici sunt cu Turcul inte1e§1.lar domnul Aron al vostru s'a tocmit argat la Le§1!..
A§a'l I
TANABE
Tor:
Ap'i ! AI dreptate !...
vcixow
0 dreptate f6rte mare L.
RAZVAN
Totuif o sWmi spuneti, p6te, c'astl jalnicVmpAcareA fost smu1s1 Mr1 voe de vr'un biciu dumne4eesc ?De vr'o urgiI, la care bietul pitic omenescNu'i mijloc al stea'mpotrid, §i n'avend ce se mai fug,Primesce cruda pedOpsA, §i de nevoe se plécd ?..Nu, fratilor ! NIA urgiä L. Nu, iubitilor ! Nu'i bici!,.Cetatha nOstrl 'I pré-tare,§i'n cetate sunt voinici L.SlavI domnului, pon'astagi Sucha mai stA'n pici6re,lar peste do6-trei 4ile ne mai sosesc ajut6re...Vedeti dark c' Aron-voda ne-a tradat §i ne-a vendut ?
151
TANASE
Sigur !..Tov.
Ne-at ucis mi§elul
vnixolu
Acuma eel de facut ?
RAZVAN
Snnteti Romani, §i Romanii suferit nici o dataPe fruntea domnilor terel macar o singura pata!Un voda'l un fel de doftor, §i norodul, fratil mei,Nu'i dator sa fie jertfa doftorilor celor relMulti domni avuse Moldova ; cel buni at domnit o viéta,Cei-l'alti at purtat cununa o singura dimineta ;Caci facêndu-se lumin §i s6rele fiind sus,Poporul da jos p'aceea, pe care dênsul i-a pus!..Un voda, ca orili-cine, i§1 lea plata dupa faptaM'atl inteles! Yremea trece
CAPITAN,I
Jos Aron !..
RAZVAN (arcIteind4 up)Tem v'a§tépta!
(Ccipitanii esti, afani de Vulpoiu qi de Tcinase)
VULPOIU
ucidem P..
RIZVAN
Nu! Lasati'l Domnil dad nu mai domaescS'asémëna cu strigoil : el umbla, dar nu traesc
n'at
!..
SI'l
L.
152
VIJLPOW
Bine !..
RAZVAN
Dup5, ce'l veti prinde, sä dati semne din pist6le...
VULP0.11:1
Inteleg !.. facem, ca norodul sl se sc6le'adunandu-se cu glOtl, mic §i mare, pe meidan,
SI sbere dobitocesce : tril6scI voda Ritzvan !..
Pe Ba§ot5...
RAZVAA
vumiu
Sciü! Cu densul volu aye chiar eü a face :De mult II pindesc d'apr6pe, cl nici de frid nu'mi place!..
(e s e)
TinsE
0 s plec §i eii indatA, numat o vorbl spuiu...Fad reti !..
De ce ?
RAZVAN
TANASE
Apol bine, nu se cadeA §ed6 pe scaAnul terei!..
RAZVAN
Ce 'nsemneg..?
TANASE
Pr6sta minte
Tamil at
153
Ar vre sa 'ndulcesca vorba vi nu gasesce cuvinte...voe spulu pe
RAZVAN
Spnne verde, mo§-Tanas !
TINVSE
Despot fu Grec, Ien-voda fa Armen §i TancuSas...Dar ori-§i-cum pen'acilea, din mila 4umneleesca ,
Noi n'am avut nici un vocia... scii !.. Téra va sa cartes&Ce sal faci L. Mai bine hatman !.. SI nu fi fost tata-tet...
RAZVAN (incruntatii)Cum ?..
TANASE
Apoi de ! Betranete !.. SI ne krte Dumneclee
(ese)
RAZVAN
(face cdri-va pag prin odaid, apoi se opresce pe locii)
Nu 'I grea inca patru lile d'a ne mai lupta'n cetate,Pen'ce tabera lui JIgmond va lovi pe Levi la spate...D'o cam data, pen'atunce, nu ne temem de pagani :Ramazanul kr mai tine tocmai doe septemani...M'am gandit bine la tote !.. Cate griji vi cate trudeNumal ca s'apuci domnia
Nu L. Tot nu L.
(cu turburare)
Dar pistolul nu s'aude !..
(ascultiindii)
(iff frécd fruntea, se agcleipe divani i plecd capula pe mail)
DI'mi sa'ti fate...
154
VIDRA (intreindA inceta)
Acura, lubite, nu'l timp a mai cugeta!. St Ma lui Razvan e mare : increde-te'n stétia ta 1..Fii barbat in ori-ce sórta : gi'n cadere, gi'n izbinda,Privind cu s'angele rece la resplata, la osinda!,.
RIZVAN (seuleindu-se)
Tu n'al audit pistolul?
VIDRA
De nu vei aye noroc,Blastemul o sa izbésca, pe nep6ta lui Motoc,Care din cupa mliririi s'ati straduit sä te'mbete
nici ea nu'l vinovata! Nu L. Sunt némuri cu pecete ,
In earl Dumnedeii sadesce vr'un bine séti vr'un pkat,toti d'acela-gi sfwge Ii mogtenesc nencetat!
Némul lui Motoc nu p6te s'aibe nici o cugetare,Decht numai-numai-numai f6paea s'ajunga mare !..
RIZVAN
Tu n'al audit pistolul?.. Pistol!.. Nu l'ai audit ?..Spune!..
(cu furid)
Ureche! ureche !
(afard se aude o impurdturd)
A ! D'acuma s'a sf6rgit !Sum domn! Tra6sca domnial..
(cu =dm/dune)
Cat de lesne, en de lute
Tapoi
155
Se restorna domnii terei, eel mult in due minute L.
(cdtre Vidra)
Dar tu nu mai spill nemica ? Mai dini6ra mi-al disNu mai co... ba mi se pare.. dec!.. idi povestiai un vis..Mai spunemi'l inc'o data...
VIDRA (ingenuchiândii)
ItI multumesc, Wynne Sfinte,C'ai audit cu'ndurare o rugaciune ferbinte !..
(se scold)
Credut'al 6re, Razvane, ca se p6te sperieaDe nesce de§erte vise chlar §'o inima c' a mea?Crändit'ai 6re, iubite, c'o naluca muer6sca.Ar puté glasul.maririi in peptu'di sal nabu§esca, ?.,Ventuletul, ce-adieza pintre vite din lastar,Remane MI putere 'naintea unui stejar,Pe care numai furtuna mi'l sgudue §i'l sarama...
Furtuna?..
RAZVAN
VIDRA
Cea mal cumnlita !
RAZVAN
E§ti d6mna, Vidro...
VIDRA
Sint mamal..
156
Aid copilul se mire. Simtindu'l in sinulUlt t6te i ved acuma, vkl ca's femee gi ee
(afard se audic strigiite:Ta trdescli Rdzvan-Vodd)
RAZYAN
Asculte., iubito Vida! Ascultl, scumpo sotial..&Inge le nostru din légen va mogteni o domnial.
(intrd goltuzulii Inca mulri térgoveri)
puruzin, (inchineindiclui Rdevan pe o tala dc argintii stru-gur i spice de graft)
Dupl datina strabune, remasa dela mai marl,Eu, goltuzul ot-SucOva, cu eel doi-spre4ei pArgari,Alegi ea sA, fim in fruntea tergovetilor d'aice,Dorim mAxielor vestre ani multi gi vieta ferice,Incat sa'ncingeti Moldova, asemenea unui brae,Numai cu 1ive4i de struguri, numai eu campil de gal;CAci noroclul, dand domnia, se multumesce cu pOrne,Ca s. nu Ora de sete gi sA nu m6rA, de gme...
ILIZYAN
Primesc din manele vestre prinosul de bun ogur,fi pArintele terei fagaduese gi me jur:
Nu voiu uita nici o data, c'a Romanului tArilEste plugul gi cAntarul, mai pre sus de boeriA !..
VILTUZUL
Tot dupl vechi obicee, pastrate din vOc in v6c,Ales'am din sinul nostru baetul eel mai sarac,Pentru ca mAriel tale din gura'l copilarOsclSA, dea, fArA sA se Willa, o pomp, bAtranOscA...
mea,L.
§i
Fa
157
Copile! sarutl p6la imbraciimintei domnesci,cum vei puté mai bine, oratia s'o citesci !
BAETUL ((lapel ce sdrutd mána, eel; intinde Rdzvan)
Mgria ta!Nu te supera,Ci fil bun a ne asculta!
vom spune cam multe§i me'runte,
Dar tot lucrurl plitcute,Si . fie drag orilt-cul sa" ne-asculte !
0 &Al de aul s domnesci,Pe du§mani srl biruesci,Pe vriljuna1l pedepsesci,Pe TurdSri pui in furci.Pe TiltariSri pui in pari,Pe Leql qi pe CazaciSri dal' la draci,Alta so: nn le faci;Pe Unguri §i pe NemlITot acolo sal ;
S'ala mai departe,Ca toll siV.Ii albe parte,§'ala inainteCa toll any* minte,§'aqa renduri-rOnduriCa toff sd se pue pe eandurl !..Dar cn Moldovenil tel,Macar de-or fi qi rei,
ta s fit bun cu el;§i de'l vede unit §i desculll,Mria ta tot sri asculli;Clef norodul e cam nitzdegvan :Face multe pozne intr'un an ;§i téra'i cam nebung:
Minia
hi
158
Face multe pozue enteo lung ;Ba 1a'ndemâni§rntr'o septarn Anil ;tar de nu te'lChiar InteoMulte'l !
RIZYAN (deindu'i o pungii)
Destul ! S trIesci, Mete !..(intrd .Retlafulti, Teinase i mai multi, celpitani)
REI2AFJI,
Mgria ta ! Slatate !IsprIvit'am tOtä tréba fárA multti, greutate:P'Aron-vodl la recére in spAtIriI l'am pus ;Boerii, mitropolitul, pe toti la palat i-am dus ;Mai in sfer§it, lucru'i gata!
HIV/AN
Unde'l Bartg, ?
REZASUL
El arePe Vulpoiu cu tótrt céta de venatori in spinare !
RAZVAN
Bine, dragil mei tovar6§1!.. Stapanirea'mi in curendLa toti §i la fie-care va da resplata pe rend L.
SBIEREA (inti audit iute, speriatii, per#ndil resuflulii, cu 0 lci-ditci iu memei)
Japhe Marite Dómne Scapa-me!.. Norodul pradal..Sinete, zapise, téra, lumea'l in acesta ladal..
pi4i,cli
I..
159
RI zvi N
Lini§te§te-te, jupane! Avereali chiar pe meidan0 poti 1sa fere grije In 4i1ele liii Rezvan...
ssIEREA (resuflemdil rna uyorti facendit semnulit cruet")
In lade tot e mai sigur!.. Peraluta cere pap:Mai bine s'o til sub chee, ca nemine se n'o vap
VIDRA
Demne, sotule, stepane! Nu me mai pociu opri L.Inteun glas cu tera 'ntrege, vie all ure dori0 domnie fericite... Ba inc'a§ mai vre ca maneSI se lege'nteo cunune tote terele romane,hat de la llama NOgrl peala falnicul CarpatSit nu domnesci ca un vode, ci ca Rezvan imperat !...
CAPITANIT
Da, da, da! O'mperatie!..
TANASE (tristii)
Ar fi bine d'o cam dataSe remanem cu Moldova L.
SBIEREA
Ce mai om fer'judecateDar Moldova'i sarecite ! Nu'i chip alt-fel s'o cerpesci,Decat unind la o-1' alta mai multe teri romenes31...Doe §i cu doe patru: cea mai drOpte socotele!..
REDA ,,UL
Vulpolu avuse dreptate... Nu mai cred in poticnell L.
!..
160
Tote semnele sunt bune L. Maria ta 1 la palatNe-agtOpta, mitropolitul cu toti boerft din sfat...
RAZVAN
SI mergem! Voese acuma din gum domniel meleTOra s'auda nadejdea d'a scapa din 4ile grele...
SBIEREA (cu umilintd)
Stapane prO-milostive, undel merge, merg gi et ;Lacla mea e'n siguranta mime 160ga domnul met !..
(Toil se pregdtescil a egi)
VIILPOIII (intrdndli cu spairnd)
Perdutl !..
Ce veste ?..
vatavul...
TOTI
VULPOTU
MICe'l ?..
VIILPOIU
Ba §00...
TOTi
Pi!..v131,1,01:I
Tradare !Scapa din manele mele, deschise p6rta cea mare,Legii at umplut cetatea L.
(Sbierea cade mort, fulgerat de apoplexiii)
.161
Itra;11, (clatindit din cap)
Poticnéla I.
TANASE
Eu seiearn,
CM nu se catlea s'apuce scatinul terei ori-ce neam
V1DRA (luand pe Bii:eunii de meinii)
Tubite ! Nu sta pe giinduri CAnd Oda te prigonesee,Fil mândru chiar in cadere
CAPITANII
Maria ta! Poruncesce !..
vinaA
Si ce s'a§teptati voi Ore, dela vitézul ligsran,Decat palo§ul in mana, §i'nainte it du§mitn !?
RAZVAN (scotendii sabia)
SI traOsca négra mOrte ! Ne cunOscem fOrte bine !..Cine vrea s'o stringa'n bratit, lata calea! Dupil mine L.
Mórtea'l miresti,MormentulVermil suntHal la vriijina§11
V1DRA
M6rte !.. MOrte!.. Dar se pOte?.. Mira Omenii cel mici,Precum cit1cuI turtesce mo§oroiul de furnici ;Omul inse, care lumea pe paling '1 ar vr6 s'o p6rte,Zodia'1, scrisa pe frunte, respinge pizmala m6rte !..
(se gandesce)
Dumne4eule puternic! De ce mai faci uria§i,11
!..
L.
erai,0551,
162
Dad 'n rend en toti piticii pradii mortii vrei sal 1a§1?..Cum P Cerésca ta dreptate se pogOra pen' la flail!:Vulturtu triiesce vécuri, *far musca d'abia o yard,Si numai omul cel mare, stripane, tu'l osilndesel,Ca sit m6r1 d'o potrivii cu museele omenesci
(se cutremurd)
0 nu, nu! %luau nu mOre!.. Ori-ce pain in astä InmeTrebui s'aibe vr'o ursita, o tinta, vr'un scop anume,La carel dator s mérgii, de ventul sortilSi cade numal atunce, când este semnul atinsCalea lui Itilzvan e Iuiigi §i d'abia se desfd§Orrt :Pen' la cap6t e depute... Inman nu p6te sil mOrii!Nici chiar Dumne4eil el- insu§i nu scbimba ceea ce'l scris!..
(lute)
In genuchi. Vidro!..tinghenuchézd si ridicd ochii in sus)
Iertare
(cu spainui, putulnd Wiwi la ochi)
Visul meal.. Grozavul vis !..
(scultindu-sc cu tdrid)
de ce s star' aice I.. un arc, o slgéta :Vidra scie sl se lupte. Vidra pOte sa se batà!..
(se repede hi (Irma-tura de pe pdrete i se opresce)
Dar copilul meti !.. 0 Maine! Cumplitu-I al mutnei dor!..
pragte pare Rd.;van, gred rdnitil, tinutii de V211pofu de.Reiaf).
A SCipat!.. Ce fericire Tu!
L.
L.
Dati'mT
tr#
impins,
;;i
163
RAZVAN (ea un ylasi slnbü , candil Vulpola si INIapd iipitnit re divan)
Am biruit si mor
(aretaad( la sVervul lui, Sliferea)
Nu'mi 4iceals tu öre, Vidro, sa flu intoemal ca Sbierea,Thbind cinstea §i marirea, cum iubia densul averea?...
(Vidra ingenuelte:Ii ascunde fata in mini)
Dar eel mai trebui acuma mil de galbeni fn gramerCe'mi folosesce domnia ?.. P'amendoi aci ne ve4iPraf, pulbere si cenu§5,!.. Nebuni, ce din lucomit,El pentr'o biéta lescae, et pentr'un cias de mundria,Ne crntand nemica'nlume, nesciind nemica sant,"Ultam cà vIeta'i o clipt dintre légën §i mormint !..
(en durere)
Mi se'ntunect vederea... Peptu'mY arde, arde, arde L.Jumetatea &if mele de cea-l'alta se desparte...Ah, venii, veniti en totil!.. E grozavL. Unde'i Tanas ?..
REVAUL
Aperandu-te pe tine, mort de palo§ a remas !...Et n'am murit L. Pr6sta vieta, bat'o trasnetal s'o batt!..Malt fire-a§ dat, maiculitu, ea sa murim toti o datal..
(Vulpoin pillage)
Bizveri (in agonill)
Nu mai ved... Ah, capul L. Capul!.. Wan... 0 pri-vese... Me chiamal...
Vidro!.. Draga mea Asculta... 0 rugáminte E§ti
!...
fi'ff
.. ...mama."
164
(face o sWnä se sedlei in picióre)
Inv*, copilul nostru, ca A nu doréscrin veciBunurt ce selipese ca sticla, bunuri fragede i secl !..
TiganL. Tigau AO apL.(code peste Sbierca)
usco.ut,
Decat ap Ia domnikMil de tunete, mai uu petec de re4105.!..Zmeu l. zmeilor intr'un stanjen de mormint L.
VULY0117 (cu
Nu ve41, cU1 morta §i Vidra ?..N'a 4is un singur cuvint,ororbil, nici IID tipet, privind pe ltilzvan &A more!.
VIDRA (sculdmlu-se
V oilmteti vorbi
VIII,POIU
Domnal..
YIDRA
Pe vo tin ye dOrel...4
sawn (cu farid)Dar tu 1a1 ucis, clocoica ! Tu la mOrte raduse§1!0 A mi-o plUesci acutna, inghiti-te-ar iadul I
(suite cutitul§iroesce s'o lovésth)
VIDRA (cu thnge recc, arctcindfc la tele)Erg !..
(Reclaglalath mina in josic yl plécci capulii)
FINE.
fi
(fordindti)
L.
mortis/
hine'lA'ncapil
spaimci)
)tiel
plfingeL.
I.
litigate)
NOTE ISTORICE
Pay. 8. Adeci rorbd, nici c«ldii nu sant raa...Despre act:sta occupatiune a Tiganilora . yecli : Toppeltinuq
Origines Transsylvanor., ed.?, Vien. 1762, up. 6, p. 56. Benko,Transsylvania , Vindob. 1778, t. 1, p. 502. Mirona Costint ,Letop., t, 1, p. 231. Grellmann, etc.
Pag. 0. Tat'-ted va fi lost, bdete , o de bldsamaaintortochiat pe md-ta 'n lingufiturele lui !
Despre prinii loT Rilzvana ve41 Heidenstein, Reruns Poloni-car. lib. XII. Francof. 1672, p. 315 : *Rozvanum quemdam, quittmatre Valacha, patre ex eo gencre homin um, qtais Ciganos vulgottvocant, naturot
Pag. 13. Petru-rodd schiopetéza, dar mei slut....Despre frumsetea lul Petru ce11 SchIopil, vecli Crusius, Turco-
Graecia, Basil. 1584, p. 275. Hammer, Greqchidite d . Osmanisch.Reiches, t. 3, p. 205.
Pag. 20. Par' e'aq Ii sigur, cal erdii, veal?, eiintec nerufinatl.In pravila Tul Vasile Lupula, publicatii in 1643, dar basati pe
nesce materialurl cu multa mat vechi , se prevede deja pedt:psapentru ccela ce va scrie versuri sal va scilte cantece 1ntru ocara
Veq.1 Misaild , Epoca hit Vasile Lupula , p. 54. Eremarcabilii, c assemeni satire ail fosta familiare strannilorilnostri chiarii in timpa eel primitivi aT Romei; doved5 cele XIITable : aqui maim carmen incantasset...v
,
grdziiD'aft
ei
eal-va...,
Pay. 24. Loyofetul e eiclén....Mare-logofetil era pe atuncl Luca StroicI, ulna din Omenil cc!.
mai inv6tati qi cei mat peril-by ai timpului, despre care ve(ji mo-nografia mea Luca Stroicl, pitrintele filologiei latino-romitne,.Bacuresci, 1861.
Pay. 2i. Catei dar, dascdle, catii !...Ve4I opiniunea lui Stefanti Temp, despre Omenil cel invqatl,
in Mirong Costinil, Letop. t. 1, p. 231.
Fag. 25, Cumcd d'osiludd .se lertd , pe cine'l vrea de bdrbat0 coptia, o fethird, lot suflet nerinoeat....
Acestil subliinü obiceiti a essistatil in Moldova pen6 la incepu-tulii secolnluI nostru, dupre cum il moi adduct': aminteEld se pare a fi o reminiseint:t a supremeI veneratiuni, ce a,vuse.eanticiI Romani pentru virginitate.
Pag. 28. Tiyanul la mal senécd! Tiganal T dete'n petec !
0 multime de assemeni proverbe §i anecdote despre Tigaal ,vecli lii Antong Palm, Povestea vorbei.
Pay. 30. Farul se dd acelula, dela care a farat...Acest obiceiii a .ssistatii deja in pravila cea perdutii a lul Ales-
sandra celii Bunt', precum arét unO c1iitorü, care a trecutil prinMoldova In anulii 1420. Ve4I Voyages et ambassades de MessireGuillebert de Lannoy, Mons, 1840 : eles larrons jusques ml neuffurent prins et a moy livrez la hart au col.... Pasaglulii intregi:noi Famil reprodnsfi in Archiva Isturicil, t. 1, part. 1, p. 129-30.Ia documente scrise romilnesce acdsta se numesce : ea da pe furilde grumazii. Originea obiceiului so jeferri la legislatiunea ro-manil din celle XII Table. veo Gams, Comment. 11, § 189 : eli-ber verberatus addicebatur ei, cui furtum fecerat...)
1 iks
N
169
Pay. 40. Ar fi re(fasi ca nostri, numiti acolo »tomeni..Re 41)15 i mosnend stint sinonime in tOt d. puterca cuvéntului.
Re 4a1ii vine dela aredirev, verbil juridicii, care insemna la anticiiRomani mostenirea averil territmiale in mai ginile unel singurefamillie. Ve.i Terentius apud Heinecc., Antiquitates Romanaejurisprudentiae, Argentor. 1734. t. 2. p. 11.
Pag. 40. Le 4ice kineji, dar este chiar o bresld rerldyesed...Vet 11 Puscard, Dissertat. despre impdrtirea Ardelului , p. 15,
16, etc. Kemeny , Heber die ehemal. Knesen und Kenesiateder Walachen, in Kurz, Magazin. t. 2, p. 286-339. Vizsgaló-das az erdelyi kenezségekriil, Enyed, 1846. etc.
Pay. 46. Sciut! Da ce's din osal acelai comic Mope.Despre acestil Moto( care a resturnatii unuld dupd altulil pe
Stefanil Rarest', pe Jo' a-vodd , pe Alexandra Liipusnénii i puBasilid Despota, veqi l'rechid , Letopis., t. 1, p. 176 , 182 etc.,Engel, Geschichte der INioldau, p. 192, 202, etc., Sincaiu i altii.
_
Pag. 54. InsuO. Domnal cu rusine plecei fruntea la pdgiin...Botero, Relazioni universali, Venezia , 1600, t. 2 p. 120 : a I
aVaivodi di Moldavia, di Valachia. e di Transilvania, si manten-agono ne'loro principati a viva form di presenti, e si mutano ogniagiorno quei di Valachia e di Moldavia , perche si danno a quelache piii offerisce, e per poter mantener gad die si e offerto, con-asumano i
Pay. 74. C'acest vir Valachus este strenitissimus....A amesteca cuvinte, locutiani si chiard frase intregi latine, a
fostii in Polonia o modii de eleganti si de erudititme, mai allesdpe la finele secohilui XVI. Din acestil puntil de vedere, persona-giuld lui Piotrowski este unit tipd istoricii.
-V -
popoli...e
170
Pay. 77. Eu unul qlSpuiU atdta, ci d'oiu fi yr'o data crane...In Polonia, dupg stingerea dinastiel Jagelionilorti, toff nobilii,
pOn i COI mal de josii, eraii eligibili la tronii. Proverbulil favo-ritfi allii acellet epoce era : 4terranu1A nobilii este egalii voevodu-luTD (szlachcic na zagrodzie, thwien wojewodzie)...
Pay. 77. La marginea drumulaiIn eallea
Totii commerciulii Moldovel din secolulti XVI se afla in maineleceia ce esplia sensulil acesteI doine, publicate de D
Alexandri. Pentru citatiuni, ve41 scrierea mea : Istoria tole-rantet religiOse in Boinania, p. 61-65.
Pag. 80. In codru se pedestresee, pe campli incalecd era'Vep Balcescu, Arta. militant la Moldoveni , in Magaz. Isto-
ricii, t. 2, p. 52.
Pag. 82. Dela, Alexandra-yodei §i dela &efitnit cellit Sfintit...ATI numfa poporulii pe §tefanil cella Mare. VeclI Urechea ,
Letop., t. 1, p. 145. Strykowski, Kronika Polska. Warszawa ,1846, t. 2, p. 320.
Pag. 84. Lefii aft o lege-anume, e'un our de nérn figanese eteVe(I1 legilo din 1565 12i 1578, In Volumina Legum, t. 2, p. 608691. Cf. Czacki , 0 Cyganach fn Dziela, Poznan, 1845, t.
3, p. 300.
Pag. 84. Iar Jidorii, mai eu sé,nl, sunt ea'n Ora Mr...Despre Evreil in Polonia ve41 o interessantit scrisOre din 1601
in Burmann, Sylloge epistolarum, Leidae, 1727, t. 2, p. 69-71.
Armenilora,
Amjaultd...
^
0
-.
171
Pag. 87. Dupd cmn mcirturisesce fericitul Chrisostom...Vecli K5nigswarter, Hist. de l'organisation de la familia, Par.
1851, p. 337, unde mal citizil unü canonii synodalii : «Mu Her nonest facta ad imaginem Del..
Pay. 87. Isccidd'n intréga lume, popci numai, in altar...
Cumc 5. preutii greci i ruff din secolulii XVI jucaii in adev5rdassemeni rolluri, vecli Akty Zapadnoi Rossii, t. 4, p. 159-160 ,203-236, qi Acta Tomiciana. t. 1, p. 154.
Pag. 90. Precum annum sunt scrise in sfcintal Nomocanon...Vecti Nomocanon Pbotii cum comment. Balsamonis , ed. Ju-
stelli, Paris, 1615, p. 186-197.
Pag. 94. Spre mai deplind resplatei, in baerimea le§escd...
Despre aést inaintare a ml Hazvanii in armata polóna subregele Stefan5 Batori, vecH Heidenstein, loco laudato : ',pro gra-4gario primum milite inter pedites meruerat, postea a StepbanogRege virtutis causa ad ordinem percluctus fuerat..."
Pay. 102. Dela Tdtari m luardDespre tot.i ce sufreila Moldova in secolulii XVI din causa
titrirescI , vep Gratiani , De Despota VallacborumPrincipe, Varsaviae, 1759, p. 19, 75 : ssenibus atque imbelli ae-ctate occisa, aediticiis incenis, quindecini millia capitum
nominis in servitutem abdusere.,
Pag. 109. Sa nu, ved o bib-maga, ci tot numai borg Cu gin..Phn5 la introducerea cucuruzuld sub primu1 5 Mavrocordatil ,
vért,la cured:WM forma mnicarea national/ a terranuld ro-manii dupre corn lice Mirond Costinii , Letop., t. 1, p. 9 : in
vasiuniloril
Cbri-gstiani
emit
V--
in-
172
tOtii vieta in mrtncare en dale* curechlului. Despre originaslavicii a borgului cu $irü, vedi Golembiowski , Dorny i dwory, ,Warszawa, 1830, p. 32-3.
Pay. Iii. 0 rip ldpufnenescd : fecior al ha Alc.eandru...A§a se intituláza. ins* Aronii-voda in crisóvele selle. Vedi,
Wickenhauser, Moldawa oder ein Urkundenbuch , Wion. 1862t. 1, p. 93.
Pay. 118. CunTerai pelon ye afistru nesce campuri nelucrate..Aga era pe atunci mai totii littoialuld Nistrului din cause in-
vasiunilorü traiiresci, preen m arretä calIatoria 011andesului Douza ,De itinere suo Constantinopolitano, Lugduni Bat., 1599, p. 16.
Pay, 11 niii de rite rimatórc....Una din principalele ressurce de bog4i in zona de mijlocl a
BesaraLiel nistrene. Vei Kantemir, Beschreibung der Moldau ,Leipz., 1771, p. 69.
Pay. 120. In 3fol dot:a sunt in total trel mil, de boeri de terciVedi notita statisticit din 1566, pe care efi amü publicat'o in
a rnea Archive Istoricil a Ronniniei, t. 3, p. 14.
Pag. 120. Care, n'avend aitd trebd, se certd pentru hotardAprópe tote processele la Romani erail pentru botare, séii per
formalam finium regundorum,, dupre espressiunea dreptului ro-ma. , de unde inggi seutinta juded,torésci 1c numele de (lio-tarire. Acestri faptb, confirmatil prin mite de documinte, probézi,cii la stralunil nostri predomnia sistema proprietitil mice.
Deja Montesquieu observii, Esprit des lois, lib. XVIII, cap. 13 :c'est le partage des terres qui grossit principalement le code.
(civil...*
^
-
e
173
Pug. 128. Ast-felli pert Faraon etc.Din acéstiii opiniune poporarii despre originea Tiganilorii a de-
rivatil la noi nurnele lora cl'araonti. sea .Baraonti*. E remarca-bilii , ci autorii romani , de ate orl vorbescil despre vechii E-gipteni, pare-d demi(' pe Tiganii de astii-di, : Amm.Marcell., 1. XXII, § 6 16, Ariston ap. Aulu-Gell., 1. XI, cap.18 etc. Cronicarulii slisesr fl Weyss, carele connoscuse person-nalmente pe Razvanu , dice : .Resovan war gewiss nationis ae-zyptiacae..., Vedi Transcbenfels, Deutsche Fundgruben z. Gescb.8iebenbuergens, Kronstadt, 1860, p. 145.
Pay. 151. Poporul da jos p'aceia, pe care demsul i-a pus...Cumcg. la Romitni n'a essistatil nici o datii Mei* wnicar umbra
numitulul .dreptii doved5. cii chiarO Stefanii cellfiMare, de.,i cucerise tronulil en sabia in mana i de§i era fill de
totusi a fostii silitii sit convOce adunarea poporuldi §iintrebatil pe totl, este cu voia tuturorii sit le fie domnii ?v Vecli
Urecbia. Letopis., p. 118. Mai multe alte probe, earl nu potii ayeaci locuifl Iorfl, all fostll desvoltate in Cursulii publicii de dreptuliieonstitutionalii alill Ronaniloru, pc care hid tinusemii in sallaAteneului Romanii in Septembre-Novembre 1866.
Pay. 156. Eft, soltuzul of Sucéea, cu cei doi-spre-rjecipdrgari...Despre oltuni, pgrgarl §i tótil organisatiunea vechiloril mimi-
romine, vedi in a mea Archiva istoricii, t. I, part. 1,darea de sdmg. , p. VII VIII. Despre obicriulti de a offeriprincipelui la intrare in domniii strugurI gi gi CO, catit Heiden-stein, op. cit., P. 318.
buni-Orflqi
divine ,n
dolma
APPENDICE3IODE1URI DE VECIaA LIMBI r YERSIFICATIT'NE ROMAN IL
bIN PSALTIREA DIACONULUI CORESI
(1577)
PSAL1.113Lti 149.
Ctntati domnului c5ntece noao ; liludarca loT in besereca pré-podobnici1or5 ; st se veselesct, Israild de celil ce fece e1 , §i fiiiSionutnt st.se blcure de imperatulii sell; st laude numele luT insbort1 i in temptne ; i in pstltire si ctnte 111'1; c dulce vruDomnulii intru oamenii sei, i radica-va b1ni1 in SpAsenie; 1tu-da-se-vor5 prepodobnicil iii s1av, i bucura-st-voril in straturele:alp; 'ràdicarea lu Dumnerje5 in grurnatlu1 5 1or5, qi spate de a-Menhao ptrty ascntite in rnhinilb lorii ; s fac t. izbiludt intimJimbY oblicire intro oamenT; st lege imptratit lorü i slilvitlioril , mâiuile ferScate cu. fier5 ; s fact intr'êngil judeti scrist ;
slava acesta eSte tuturotii pré podobnicilort1
12
luT.
178
POESIELE SATIRICE DE MIRON COSTIN(1670)
1.
VIETA LUMII
CATRA CITITORO
In tOte terele, iubite cititorule, se afIA, acestf: felti de scris6re,care ellinesce pu0p.o; se chiamI; qi cu acestil chipA de scrisOre auscris5 multi lucrurile gi laudele imp6rati1ord, a crailorU, a domni-lorli i a incepAtorilorti terelora
Aqa aü scristi vestitulil istoridll Omiril resbdele Troadd en A-cbilleus ; a§a Virghilie incepetura irnpUrAtiei 116mulai, i alp'.dascMi fAri de num6r4.
Intr'acesta chipll §i sãntii inv6tAtori1 bisericd n6stre, cum esteIoanti Damaschinti, Cosma, Teofanti, Mitrofant §i Andreiu delaCritti, all scristi cântArile sintei biserece, sticbirile , canOneleantifOnele, cu carile, ca cu nesce petre scumpe i flori nevestejite,all impodobitti bisereca.
Cu acésto: pildI scrisuli-amA i eti acéstit mica' carte , cAriianumele este : Irieta Lumii; aretandu-ti pre scurtu , cum estede lunecOsit i putinA viéta nOstrA, §i supusA pururea primejdie-loril i premenelelorti.
Nu si poftescU vre-o laudA dinteacéstA putinA ostenélA , cimai multil sA se vecici , cd póte fi in limba nóstrd a fi acestdfeld de scrisdre ; gi nu numai acesta, ci i alte discdlil gi in-veldturi arii puté fi pre limba romdnéscd, de n'ard fi cover-itll nostru acestii de acum de mari greutdii, i sd fie
spre incetdturile scripturei mai plecatd a locuitorilordnóstre voe.
Cite§te cu bunA sinctate, dulata mai vertosil sl intelegi cândcitesci , cA a citi i a nu intelege este a Ontura v6ntulii 861 aferbe apa; §i apoi dal poti de primejdiele lumil al te feresci,cuajutorulli puterniculd Domnuld Dumnecleil.
§i impAritielorg.
§i
ref
rodeuldpi fe-
170
VIE TA. LUMIIDesertatea degerarllorri t tote aunt cl9erts.
ECLE8IA8TO CAP. I.
A lumii cantii cu jale cumplita vietaCu grij i primejdil, cum este o ataPre-suptire §i'n scurta vreme traitóre...0, lume viclena! lume 'nplatóre !
Trecti 4i1e , trecii ca umbra, ca umbra de vela;Cele ce trec, na mai vinii, nu se intorcil era;Trace vécula desfranatil, trocü anii cu nita;Fagg vremile wpire, fuel ul pórta
A le opri nu 'Hite : i mai multil cumpliteLucrurile astei lumi merge tota priivalite ;Si ca apa'n cursulti seri cum nu se opresce,Aa cursulii lumi'n veci nu se contenesce!
Puma i sputla tête sant, visini i parereSant petrecerea lumil §'a lumil durere!pica Davida proroculti : evieta este fire,eNu traesce, ci'n data o ve41 peritére.;
eVerme sum, verme, nu omil!. érti Davida ne qice0, vicleug lume! o, lume neferice!Tote cate-sii pro tine, tu cu vreme têtePremenesci, §i nemica'n veci s stea tin 'Hite!
Cerula faptil de Dumileqeil cu putere mare,Minunata zidire, i ela sfailiitil are!
voi, lumini de aura, sórele i luna,Caclenda sub intunerecil, yeti da josa eununa !
Vol, stele iscusite, cerului podóba.Va aftepta grOznica trftmbita i tóba 1...Nu-1 nemica sa stea'n veci, tête trecii in luine,Tote-sil nestatatóre, tote-sa nesce glume !
qi Mel
§i
180
Tu, tuturoiLitlamne si'mne'rate !Singuril numai, coqrsesci vremi neninurate !Tar cele-rate bite cu vreml pera vietaAsublandil dupii. a lumi'nseliitóre fata !
Vrernea-I lumil sotig, i nbroculii alta,Aniênduo la mutiirl, i amagirT gate.Norocul ne ina1, lacomA sl ne surps,Iar sotia sea vremea gonesce i rumpe !
Noroculii, ISA sit stea, Iitotü schimbi pasulh:Anil nu potti aduce ce aduce ciasulli !Numal mAn I aripi, Thy picióre n'are,SI nu pita' sta in locti nici odinióre.
Vremea'neepe terele, vremea le srarsesce,Indelungate domnii vremea premenesce;Vremea petrece tote : nici o'mp6rgtig
stea'n veci nu o la$a ; nici o avuthi
A trai multii nu pate. Unde-sil cei din 'lameMari im,pe'rati yestiti i cu shivitu nameUnde-sil ai lumil sta'pani ? nude este Xerxis ?Alexandra Machedont ? unde-1 Artaxerxis?
Pompelu.si Chesarii, unde aunt in lame?Pre el toti vremea I-a spartii, ta pre nesce spume!Fost'aiiChiros imprati, vestitii curesh6ie,Cu avere preste toti, plecAndu-li sub voie
Pre Pell, Chaldei, Titaril, i AgiaCata, la ce ad ns0 notocull cu rdti
o lama, i-an past capu'nSattni-te de mOrte, Chime, i td stinge;
De versarea scingelui, o Ome'nfocatelCe de vràjmasia ta nici Ganghes nu pâteTermulil pqe.scit; aa opintescePre cei mai marl noroculti teal pr6valesee !
i P
Ailgustd,
ralPrinsa-rad doge:
sea
pgrinte-ald
tetet
eS-16
si-I
1R1
Niel vol, lumii intelepti, cu filosofiaDe rótl bh1Muiti ; nici theologbiaV'a scutitu de primejdil,efinVphrinti al lumil,ei adusa la mOrte amarh pre unit...
Dumneleil ati versatil tote cu soroculU,AU poruncitti la unil loch sh nu stea noroculil,Iar coma silnteti fericiti, Viemea cursulii vostrunil tale : a§a este intregii trait:Al nostru!
Pre multi qi nevinovati ea le curinh' %recall'',vicléhl, ce vinezi cu sacura
§i, ca pescarulii, spfe nol nirejele tale,Ducondu-ne la Morte, cu caie rhecale!'
De-aceia cath, Ome, sfhr§itulti cum vine :Cine socotesce, petrece limeSfhr§itulil du laudil, ori face ocark :Multe'nceputuri pré-dulci ajungil pré-amilrh!
Cita mortea file de veste calch ori-ce cash,Domnosch 'mpdratésch, pre nimeni nu lash;Bogatulll §i shraculti, colt frumOsill celii tare...Vrajma§a mOrte prieten pre nimene n'are!
A§a ne porth lumea, aqa ne-arnhgesce,Ala ne'n§elh, surph §i hatjocoresce :Nhscendu-ne munim, murina praftl qi cengh,Pinteacosti lume trecI, dui ? trod pintr'i-u§h!
2.
STICHURT IMPROTIV4 zAyIsTIEL
Viota tea n'are pacd, zavisnice ome :Pururea to sitnti muncitii de a pizmei gale;Sh musce pre cine-va coltuld teU rhvnescdi
fratiloni necaclU inima Itl crew&
v'ati
0.vriijma qa,tit*
nti-111 nu-la
CO
DiotcalO
182
Bine scrie'n psaltire de tine prorocula :cZavisniculul este acesta noroculii(Gum lul, ca morméntulli de-tupatii , totii cassii,Lim b a lui este gate sg totil ocgrascal...)
Duo bOle'ntru sine zavisniculil are :Una cande petrece mil, a deoa mai mare,Cândü privesce pre altulii ca petrece bine...Numele bung aid cui-va ca o mOrte-I vine!
AcestuI nicI o data Ma nu-i lipsesce§i 'n tote cesula cii-acestea vieta-ff pedepsesce.,..,Ci 'n delertil te silescl sa 'ntunecI dreptatea,§i'n scaunulii bineluI reutatea!
Niel multi s'arilt1 cg-i bung, in veci nu potl face :Decl aa totil tratula teil nu mal are pace,Se sbuciumg nencetatii, se tote chinuesce,§i de cite i datii nu se multamesce !
Afla darg c nimenI s'aIbe tote no pite :Nu tote are unule, ci cu totiI tete,lJnuhi una qi altuhl altiT bungtate,Dupre cum de Dumne4eli le stint insemnate!
ESTRACTE din PSALTIREA. VERSIFICATAA MITROPOLITULUI DOSOFTEIU
(1671)
DIN PSALMULt 41.In ce chip doresce cerbul de fentine,Cindu'l stringe setea de'l arde'nSufletul meg, Demne, aa te doresce,Cu sete aprins'a de me ve§tepsce...
s'a§41
phimang,
HI.
183
DIN PSALMULlii 45.De..am vedé pementul cliltit de vent lute,§i muntil In mare den lee WI stiiimute,Marea valuri nalte urlind s ridice,Si sit le isbesci de munti sill despke
Cu pernele -DIN PSALBILTLI1 53.Ddinne, me spasesceCu sfintul tee nume,
judet pre lumeS'intreg me foresee;Cu a ta putere,Grije cind am multe.,Tu, DOmne, mi-ascultitRuga din Were:CC se redicaritAsupre'inTSi cu totl streinif,De me'mpresurare, L.
DIN PSALAIIILO 63.CC teiós1 limba ca spata,Cu venin Iuteli-I arcul gata:MI de veste, cu lanceaVor sC segete cei
DIN PSALMULtT 97.Cantati Domnuld in strune,In cobuz cu vlersurI bune,Si din ferecate surle.Viersul de psaloinI sC urleCii bucinil de corn de 1)i:or (*)SC resune peme'n
(*) Zimbru, bisonte, bos-urus.
Ft"mi
li-I
fare
apt
viol...
184
0 IMPROV1SATIIINE LA LECTURA PSALMULUI 123 :
Cine faceZid de pace,Turnur de frtilig,Duce vietltFir greta:'Ntr'a sa bogatig ;
maT bunaDepreunitYieta cea frattlsca,De catil armA,Ce destramiOste vitejescil
EPILOGt LA PSALTINE.Cinel bogat de-ayere, pre ,lume 'n tot omul,De nu v'avea 'ntru sine liicuiud pre Domnul,Ace la de-avutili satia nu mai vede :De i-ar da tata lumea, el tot up se'ncrede,ii de cal mai mutt stringe , mai mult se largesce ,§i tot deTert se vede 'ntr'averea cresce.
Deci nime'nteavere s uu se Ondescii,va puté sa se 'mple, si se odilmeica ;
larrt 'ntr'a cirni Ecuflet Domnul 16cnesce,Acela de nerniea nu mai jeluesce:Penteaceia tot omul sa nu se lenesca'Pre Dpmnqleil In suflet sd'e agoniséscil.
--"--1--'----EPIGRAFULt LA ZIMI3k1J1T, DIN ARVELE 1tIOLOVE1.
Capulil cel de btiorü, de f4ra' vestitl,Semnéza' puterea Orel nesmintita ;Pre catu'i de mare fOraCórnele 'n papune la pamentA ITT pk'cg.:De pre chipti se vede baorulri ce'l place,C'ar tOtg vremea ma stea tir4t 'n pate !
Cel
ce'l
i buena,
vri
Cd
'a
18(Iv.
DIN CAZANIA MITROPOLITULUIVARLAM.
(1641-43)
FOA1A 56.
Cumul unu cltoriu, ce imbld §i cilhitoresco ealearde serele, §i'lti prilesce zAduvulU, §i este truditii ostenitil dec,de ; caudal' la mijloculil ca1i, afid un copaciu frumosil cuumbra deg, 0 Ode suptU densii de se odilinesce 0 se recorescein umbra lui; intr'acela chip 1 no! intr'acesti (A de ast41,fiindU sup6rat1 i ostenip etc.
FOAIA 157.
Cumu'i apa cea de plee, ce se pogórii din nuori pre pgmentii,in multe chipurY lucrezil, pre ciimpi i pre codri , In florY §i Inpometi, de le cresce si le infrihmezii, albesce 0 le ropsce, giilbe-nesce i moboriltesce, unele ver0, altele albastre, sval (de0) ca.este apa numal felii, 61.6 in multe felbrI lucreza, indul-cesce §i amiiresco ; a.a 1i duhula sfintri In multe chipurT
FOATA 212.
Ce este frica resboitilui ? Doad osti stail inprotivil, cu armeintrarmap, sabiile striancescU, siigetile acoperii sdrele, siingelese versa pre plmentil ca peraele, trupurile vonici1or5 zacq ca sno-pri in vremea seceret
FOAIA 372.
pilele nestre trecü ca o innbrii de nuort Virg de plee ; ca cora-bia pro mare, ce o bate vUntulii spre margine; Ca o pétrii din délAla vale, cAndU se -rentund (sic) i nu se piite opri; a§a merge detare 0 vieta nóstrd cfctri mOrte...
mita,
inteunalucreza...
i
0i
ERRATA
PAG. REND. TI PARITU
20. 20. srt '1 lea e'n ifs ?51. 24. copil m'a lasat I53. 12, Nu NAL.58. 5. Ast boer, de care61. 5. Resbunarsa66. 9. a Wait dar95. 3. Vici-colea
104. 23. Hai-de-de-de !115. 15. atita larma ?120. 7. mult mai bine- - 12. s'ar puté §i ca'§acolo122. 10. vel porunci127. 17. Moidova134. 22. Co MteMplare155. 5. Mai spunemi'l- - 11. chiar tio inimti
FINE.
186
CITESCE
sal 'lea in ris ?copiii m'aii hint !Nu cgtaAst boar, pe careResbunareaN'oiu ultaici-coleaHaida-de-de-de !atrita lama ?mult mai bine'is'ar puté ca q'acolovel porunci ;MoldovaCo 'ntdmplareMai spune-mi'lchiar o inima
1---OPERME S-1.111 S. P. liAarotr1. Lumina; cliara sciintificii §i literati" ; Iasi, 1862- 63 ; 3
brogue in 8°.2. Vieta 0 serierile hi Lima Stroici; Bueuresci, 1864,in 16.3. Filosofla portretuluilni Tepe01; Bucuresci, 1864,in 16.4. Analise literarie esterne : Wolf, , Raicovich, Entro.
pins, Palauzow, etc.; Bucuresci, 1E64, in 16.5. Merge, o nuvelii satirica; Bucurescl, 1864, in 16.6. Aghiuta, 4iaril umoristicii; Bucuresci, 1864 in 4.7. Satirulii, chard Malaria qi umoristicii; Bucuresci, 1866, in f.8, Ling voila Mill Cumplitil, en un portretil si 10 gravure;
Bucurescl, 1865 , in 8. pagine 246. - Patine essemplaremai stint de vinOare la librariele Socek qi Ioanidil. Pretul7 sfanti.
9. Tref EvreI : Schylock, Gobseck 0 Noise; studia lite-lurid ; Bucuresci, 1866, in 80.
10. Tahnudulii, ea profesiunea de credintà a poporulnIIsraelite ; studiu filosoficil ; Bucuresci, 1866 in 8°.
11. Industria nationalil fata en principinlil concurentei;studiti politico-economica; Bucuresci 1866 in 80.
12 . Basme romine, adunate de D. C. Etudes., , cu o intro-ductiune despre Literatura poporarei de D. B. P. Bilkden ; Bucuresci, 1867, in 16.
13. Rizvanii-voda, drama istorica in 5 acte in versuri ; Bucu-renal, 1869, in 8°. Editiunea III.
14. Istoria tolerantei religiose in Romania : protestantl,Mona, nuthometani, lipovenI kii judani; editiunea2, Bucuresci, 1868, in 8°. -PretuRi 2 sfanti; pe bartie ve-lina-3 sfanti.
15. Domnita Roxanda, drama istorica in 5 acte, represintatiiin 1867. - (In jiarulii Familia dela Pesta, 1868).
16. Archiva istorici a Romaniel; Bueuresci, 1865-1867 ,in 4, 3 tomuri marl.-De vim)are la Soceck si la Ioanid.
-Depositil la ministerin la de Instructiune Public&17. Istoria dreptulni constitutional allii Romaniloril; pee
lecture tinute in salonula Ateneului, Septembro -Nevem-bre 1867.-Manuscriptil.
18. Articoll istorici, politici, polemici, literarii. etc. in TribunaRenting, Ateneulti Rominil, Viitorula romano-bulgarii,Opiniunea Nationala, La voix de la Roumanie, BulletinulaInstructiunii Publice, Sentinolla, Teatrull Perseveranta,Familia, etc.
VA E§I PESTE CATE-VA pILLE :19. Oda la boeri. Dela 1848 pane la 1869.20, Boerii in fata tronuluI ji boeril in fata poporului ;
studifi istoriect-politicu.. ..___..)
.1.1011
I.
1
I
,
1
1
I
i
'
I
1
1
I
!
.
,
,
