nr Norma Enunt Varianta a Varianta b Varianta c 1 1 5 Ω art 12.5.3 10 Ω 15 Ω 2 2 5 Ω 10 Ω art 12.5.3 15 Ω 3 3 înalt Semiînalt art 13.6 4 4 5 5 6 6 7 7 30 kV/m 20 kV/m 8 8 9 9 10 10 30° art 6.1.3 45° 60° nr II nr III_IV A III_IV B NTE 001/03 dispersie a prizei de pământ naturale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie NTE 001/03 dispersie a prizei de pământ artificiale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie NTE 001/03 exterioare amplasate în zone poluate (niveluri de poluare III şi IV) se realizează în sistem Jos Ani Dobos:art 13.6 NTE 001/03 Normativul privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice de c.a. împotriva supratensiunilor se aplică: instalaţiilor electrice pentru tracţiunea electrică instalaţiilor electrice din medii explozive instalaţiilor electrice cu tensiunea nominală mai mare de 1000V art 2.1 NTE 001/03 Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mică sau egală cu 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin: tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet art 3.22.a tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială art 3.22 a tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie NTE 001/03 Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mare decât 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin: tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet art 3.22.b tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie art 3.22. b NTE 001/03 redusă, valoarea intensităţii câmpului electric la 1,8m de suprafaţa solului nu 12,5 kV/m art 5.1.3.5 b NTE 001/03 Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată 1 kV ≤ Us ≤ 245 kV se face utilizând: metoda convenţională art 5.2.1.a metoda statistică oricare dintre cele două metode prezentate la variantele a) şi b) NTE 001/03 Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată Us > 245 kV se face utilizând: doar metoda convenţională doar metoda statistică oricare dintre metoda convenţională sau metoda statică art 5.2.1.b NTE 001/03 La LEA 110 kV cu stâlpi sub 40 m unghiul de protecţie va fi, pe toată lungimea liniei, de maxim:
Transcript
nr IInr
Norma Enunt Varianta a Varianta b Varianta cIII_IV B
1 1 5 Ω art 12.5.3 10 Ω 15 Ω
2 2 5 Ω 10 Ω art 12.5.3 15 Ω
3 3 înalt
4 4
5 5
6 6
7 7 30 kV/m 20 kV/m
8 8
nr III_IV
A
NTE 001/03
Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ naturale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ
pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult:
NTE 001/03
Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ artificiale pentru
o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de
pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult:
NTE 001/03
Staţiile de transformare exterioare amplasate în zone poluate
(niveluri de poluare III şi IV) se realizează în sistem construcţii de
tip:
Semiînalt art 13.6
Jos Ani Dobos:art 13.6
NTE 001/03
Normativul privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi
protecţia instalaţiilor electroenergetice de c.a. împotriva
supratensiunilor se aplică:
instalaţiilor electrice pentru
tracţiunea electrică
instalaţiilor electrice din
medii explozive
instalaţiilor electrice cu tensiunea
nominală mai mare de 1000V
art 2.1
NTE 001/03
Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mică sau
egală cu 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin:
tensiunea nominală de
ţinere la impuls de trăsnet art
3.22.a
tensiunea nominală de
ţinere de scurtă durată la frecvenţă
industrială art 3.22 a
tensiunea nominală de
ţinere la impuls de comutaţie
NTE 001/03
Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mare decât
245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin:
tensiunea nominală de
ţinere la impuls de trăsnet art
3.22.b
tensiunea nominală de
ţinere de scurtă durată la frecvenţă
industrială
tensiunea nominală de
ţinere la impuls de comutaţie art
3.22. b
NTE 001/03
În zonele cu circulaţie redusă, valoarea intensităţii câmpului electric la 1,8m de suprafaţa
solului nu trebuie să depăşească:
12,5 kV/m art 5.1.3.5 b
NTE 001/03
Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele
electrice având tensiunea cea mai ridicată 1 kV ≤ Us ≤ 245 kV se
face utilizând:
metoda convenţională
art 5.2.1.a
metoda statistică
oricare dintre cele două metode
prezentate la variantele a) şi
b)
9 9
10 10 30° art 6.1.3 45° 60°
11 11 10 Ω 5 Ω art 6.2.6 b 4 Ω
12 12 paratrăsnete
13 NTE 002/03
14 NTE 002/03
15 NTE 002/03 egală cu 2 MΩ
16 NTE 002/03
NTE 001/03
Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele
electrice având tensiunea cea mai ridicată Us > 245 kV se face
utilizând:
doar metoda convenţională
doar metoda statistică
oricare dintre metoda
convenţională sau metoda statică art
5.2.1.b
NTE 001/03
La LEA 110 kV cu stâlpi sub 40 m unghiul de protecţie va fi, pe toată
lungimea liniei, de maxim:
NTE 001/03
În cazul stâlpilor speciali de 110 kV mai înalţi de 40 m, rezistenţa prizei de pământ măsurată la 50
Hz, nu trebuie să depăşească valoarea de:
NTE 001/03
Protecţia posturilor de transformare de 3-35 kV cu intrare
aeriană, împotriva loviturilor directe de trăsnet şi împotriva undelor de supratensiune de
trăsnet care se propagă pe LEA se realizează cu:
descărcătoare cu rezistenţă variabilă pe bază de oxizi metalici art
7.2.7
descărcătoare cu coarne
Normativul de încercări şi măsurători pentru sistemele de protecţii, comandă-control şi
automatizări din partea electrică a centralelor şi staţiilor se aplică instalaţiilor aferente staţiilor
electrice:
cu tensiune până la 400
kVart 1
cu tensiune până la 220 kV
cu tensiune până la 750 kV
Verificările asupra sistemelor de protecţii, comandă-control şi automatizări aferente părţii
electrice a centralelor şi staţiilor, trebuie efectuat:
numai în caz de avarie
la punerea în uncţiune (PIF)
rt 6 a
în timpul exploatăriiart
6b
Rezistenţa de izolaţie pentru circuitele de curent, de măsură şi
de protecţie ale instalaţiilor de automatizare din partea electrică a
centralelor şi staţiilor trebuie să fie:
egală sau mai mare decât 2
MΩ
mai mare decât 2 MΩ
ab V
Măsurarea rezistenţei de izolaţie pentru circuitele de curent, de
măsură şi de protecţie ale instalaţiilor de automatizare din partea electrică a centralelor şi staţiilor se referă la măsurarea
rezistenţei de izolaţie
a circuitelor primare ale
transformatoarelor de curent
a circuitelor independente
(nelegate galvanic) între ele cap V pct 3
între circuitele independente şi pământ cap V
pct 3
17 NTE 002/03
18 NTE 002/03
19 NTE 002/03
20 NTE 002/03
1 24 21 NTE 006
2 25 22 NTE 006 10% 5% art 14 15%
3 26 23 NTE 006 Scade art 15 b creşte
Verificările preliminare comune ale instalaţiilor de automatizări din
partea electrică a centralelor şi staţiilor se referă la:
verificarea corespondenţei între datele din proiect şi cele ale instalaţiei cap V pct 1
verificări funcţionale
verificarea corectitudinii marcajelor
pentru panouri, dulapuri,
echipamente, şiruri de cleme ale instalaţiei
verificate cap V pct 1
În cazul protecţiilor prin relee în centrale şi staţii, pentru releele /
funcţiile minimale, valoarea coeficientului (raportului) de
revenire:
nu trebuie să fie mai mică decât
valoarea indicată de
fabrica constructoare
nu trebuie să fie mai mare decât
valoarea indicată de
fabrica constructoare art 1.1.2 probe
trebuie să fie egală
obligatoriu cu valoarea
indicată de fabrica
constructoare
În cazul protecţiei/ funcţiei diferenţiale a barelor colectoare
din centrale şi staţii, la verificarea în regim de sarcină, valoarea
curenţilor pe fiecare fază trebuie:
să fie mai mare decât curentul
de sarcină
să corespundă curentului de
sarcină art 1.16 probe
să fie mai mică decât curentul
de sarcină
În cazul protecţiilor prin relee în centrale şi staţii, pentru releele/
funcţiile maximale, valoarea coeficientului (raportului) de
revenire:
nu trebuie să fie mai mică decât
valoarea indicată de
fabrica constructoare art 1.1.2 probe
trebuie să fie egală
obligatoriu cu valoarea
indicată de fabrica
constructoare
nu trebuie să fie mai mare decât
valoarea indicată de
fabrica constructoare
Pentru aparatele de comutaţie şi protecţie din circuitele electrice de joasă tensiune, valoarea reactanţei
este.
neglijabilă numai pentru
aparate cu izolaţie în SF6
Neglijabilă axa 10
se calculează pe bază de formulă
Contribuţia motoarelor asincrone, la curentul iniţial de scurtcircuit I”k în cadrul reţelelor de joasă
tensiune, poate fi neglijată dacă nu este mai mare cu ……. faţă de curentul de scurtcircuit iniţial
calculat fără influenţa motoarelor:
Raportul de transformare RT/XT în funcţie de mărimea
transformatorului:
rămâne constant
4 27 24 NTE 006
5 28 25 NTE 006
6 29 26 NTE 006
7 30 27 NTE 006 se neglijează
8 31 28 NTE 006
9 32 29 NTE 006
10 33 30 NTE 006
11 34 31 NTE 006
Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat simetric, în
cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit
iniţial I”k este egal cu:
curentul de scurtcircuit simetric de
rupere Ib art 16a3
curentul de scurtcircuit
permanent Ik art 16a3
curentul de scurtcircuit de
şoc
Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-un sistem cu
generatoare, posturi de transformare, motoare, etc.,
curentul de scurtcircuit permanent Ik este:
mai mic decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib Catalin
Pandele, Alin Voicu art 16a
pg 19 randurile 11 si 12
mai mare decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib
egal cu curentul de scurtcircuit
simetric de rupere Ib art 16
a3
În timpul scurtcircuitului bifazat, impedanţa de succesiune negativă
este aproximativ egală cu impedanţa de succesiune pozitivă,
în cazul în care scurtcircuitul apare:
aproape de generator Ani Dobos:art 16b
departe de generator Ani Dobos:atr 16b
indiferent unde apare, numai dacă este cu
punere la pământ art 16b
În reţelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat:
nu există art 16c
se calculează pe bază de formulă
În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate în
considerare:
rezistenţele de contact art 9d
impedanţele de defect art 9d
impedanţele de scurtcircuit
În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate:
capacităţile liniilor art 13 Liliana art 9h
impedanţele de scurtcircuit Ani Dobos:art 9h
admitanţele în paralel cu elementele
pasive (sarcini) Ani Dobos: art
9h
Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face în următoarele
condiţii:
scurtcircuitul este departe de
generator art 9a
scurtcircuitul este aproape de
generator
scurtcircuitul este alimentat într-un singur punct al reţelei de alimentare
cu energie electrică art 9a
Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea
sub 1kV se face considerând constante:
valorile tensiunii de
alimentare art 9c
impedanţele elementelor
componente ale reţelei art 9c
impedanţele de scurtcircuit
12 35 32 NTE 006
14 37 34 PE 102/86
15 38 35 PE 102/86 nu se admite
17 40 37 PE 102/86
18 41 38 PE 102/86
22 45 42 PE 102/86
23 46 43 PE 102/86
Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea
sub 1kV se face considerând:
impedanţa pozitivă egală cu impedanţa
negativă art 9e
impedanţa pozitivă mai mare decât impedanţa negativă
impedanţa pozitivă mai mică decât impedanţa negativă
Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în
interiorul încăperilor de cabluri:
este interzisă, cu unele
excepţii; Ani Dobos:art 2.7
este permisă întotdeauna;
nu există în prescripţiile energetice o
astfel de recomandare
În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C,
montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face:
se admite cu condiţia
prevederii unei încălziri locale; Ani Dobos:art 2.12 , nota1
se admite în cazul în care
fabricatul aparatelor
permite acest lucru Liliana, art 2.12 pg 15
aliniat 1
În cazul în care funcţionarea în paralel a două sau mai multe surse
este interzisă, pentru a se evita această schemă:
se prevăd blocaje
corespunzătoare pentru
împiedicarea conectării în paralel; Ani
Dobos:art 3.2
se montează indicatoare de
securitate;
în cazuri extreme, când
nu se pot realiza blocaje, se
admite montarea de
indicatoare de securitate . Ani Dobos:art 3.2
Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc:
siguranţe fuzibile;Ani
Dobos:art 3.7
orice tip de întreruptor;
aparate debroşabile. Ani Dobos:art 3.7
Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent
continuu sau de tensiuni diferite
pot fi grupate pe acelaşi panou
(dulap), necondiţionat
se recomandă să nu fie
grupate pe acelaşi panou (dulap) Ani
Dobos:art 4.4.7
este admisă gruparea pe
acelaşi panou (dulap), în
anumite condiţii
Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de
conectare: este permisă
nu este permisă Ani Dobos:art
4.5.3
de regula nu este permisă, cu
excepţia anumitor cazuri
art 5.2.30
30 53 50 PE 102/86
28 51 48 PE 102/86
32 55 52 PE 102/86
56 53 PE 103/92
57 54 PE 103/92
58 55 PE 103/92
art 1.5
Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se
recomandă să se facă: în plan vertical
în plan vertical, iar în cazuri
bine motivate, în plan orizontal
în plan orizontal, iar în
cazuri bine motivate în plan
vertical Ani Dobos:art
4.8.10
Carcasele bateriilor de condensatoare:
trebuie legate prin
conductoare de protecţie la pământ Ani
Dobos:art 4.7.6
nu trebuie să fie legate la pământ;
trebuie legate la pământ numai
în anumite situaţii
Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare
trebuie să fie:
verde pentru poziţia deschis; Ani Dobos:art
4.9.11
alb pentru poziţia deschis
alb pentru poziţia închis Ani Dobos:art
4.9.11
Dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit
a liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală mai mică de
110 kV:
nu este obligatorie; art
1.4
este obligatorie, indiferent de
tensiunea nominală a
liniei;
este obligatorie numai pentru
liniile cu tensiune
nominală mai mare de 20 kV.
Nu este obligatorie dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a
circuitelor electrice cu tensiune nominală până la 1 kV inclusiv:
dacă sunt prevăzute cu întreruptoare
automate;
dacă sunt prevăzute cu întreruptoare
manuale;
dacă sunt prevăzute cu
siguranţe fuzibile art 1.4
Verificarea liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală de 110 kV sau mai mare se verifică,
în condiţiile curenţilor de scurtcircuit:
de regulă, numai la efectele
dinamice;
de regulă, numai la
efectele termice;
întotdeauna la efectele termice
şi dinamice.
59 56 PE 103/92
60 57 PE 103/92
61 58 PE 103/92
62 59 PE 103/92
63 60 PE 103/92
64 61 PE 103/92
65 62 PE 103/92
66 63 PE 103/92
Curentul de scurtcircuit reprezintă:curentul nominal admisibil
supracurentul rezultat în urma unei conectări incorecte într-
un circuit electric art 3.4
supracurentul rezultat dintr-un
scurtcircuit datorat unui
defect Liliana art 3.4
La calculul curenţilor de scurtcircuit, impedanţa
consumatorilor racordaţi în paralel cu calea de scurtcircuit:
de regulă, se neglijează;
se recomandă să se ţină seama
de ea; art 4.2
se are în vedere numai pentru
consumatori cu puteri peste 10
MW.
Pentru un element de instalaţie care se dimensionează sau se
verifică în condiţii de scurtcircuit se ia în considerare:
scurtcircuitul trifazat fără punere la pământ;
scurtcircuitul trifazat cu punere la pământ;
natura defectului
practic posibil care conduce la solicitarea cea
mai mare a elementului art
4.3
La dimensionarea sau verificarea liniilor electrice aeriene pentru defecte cu punere la pământ, se
recomandă luarea în considerare a:
rezistenţei echivalente a instalaţiei de
legare la pământ
rezistenţei arcului electric
rezistenţei echivalente la locul de defect
art 4.8 (precizare)
Pentru dimensionarea sau verificarea diferitelor elemente la
efectele mecanice ale curentului de scurtcircuit, se ia în considerare:
curentul dinamic nominal
curentul de scurtcircuit
termic echivalent
valoarea la vârf a curentului de scurtcircuit art
5.1
La determinarea valorii de vârf a curentului de scurtcircuit şi a
curentului de scurtcircuit termic echivalent de 1 s, se recomandă să
se ţină seama:
de prezenţa aparatelor
limitatoare de curent art 5.4
de temperatura conductorului la
începutul scurtcircuitului
de factorul pentru calculul valorii de vârf a
curentului de scurtcircuit
Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul
curenţilor de scurtcircuit se face luându-se în considerare, de
regula:
scurtcircuitul monofazat
scurtcircuitul bifazat cu punere la pământ
scurtcircuitul trifazat art 5.1
Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul
curenţilor de scurtcircuit se face verificând ……….….în raport cu
curentul dinamic nominal al aparatului:
valoarea de vârf a
curentului de scurtcircuit
(kAmax) art 5.1
curentul de scurtcircuit
permanent (kA)
curentul de scurtcircuit
simetric iniţial (kA)
67 64 PE 103/92
68 65 PE 103/92 efecte termice
69 66 PE 103/92
70 67 PE 103/92 arcul electric
71 68 PE 103/92
72 69 PE 103/92 părţii de oţel
73 70 PE 103/92 arc electric
74 71 PE 103/92
72 PE 116/94 1 an art 1.2.9 6 luni 2 ani
Factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit
este:
direct proporţional cu partea reală a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect Liliana art 5.2 si fig 2
direct proporţional cu
partea imaginară a
impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi
defect
direct proporţional cu
durata defectului
Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, conductoarele
rigide (bare, profile) se verifică la:
solicitări mecanice art
5.6
solicitări electromagnetic
e
Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, cablurile electrice
se verifică la:
la solicitări electromagnetic
e
la solicitări mecanice
Liliana art 5.8
la efectele termice
Izolatoarele din centralele şi staţiile electrice se verifică la:
la solicitări electromagnetic
e
la solicitări mecanice în condiţiile de scurtcircuit
Liliana art 5.9
Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din
centralele şi staţiile electrice în condiţii de scurtcircuit:
se verifică la solicitări
mecanice art 5.10
se verifică la solicitări
termice art 5.10
nu trebuie verificate la solicitări în condiţii de scurtcircuit
La verificarea stabilităţii termice a conductorului de oţel-aluminiu se
ia în considerare secţiunea:
totală (echivalentă);
părţii de aluminiu; art
6.6
Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din
centralele şi instalaţii electrice se verifică la:
solicitări electromagnetic
e
solicitări mecanice şi
termice art 5.10
Temperaturile maxime de scurtă durată ale componentelor cablurilor nu trebuie să
depăşească:
375°C – 400°C, în funcţie de materialul de
izolare, respectiv
materialul mantalei
exterioare şi de umplutură
valorile limită admise de normele
producătorului art 6.14
375°C – 400°C, în funcţie de
durata
Buletinele de fabrică şi de la punerea în funcţiune pentru
echipamente şi instalaţii electrice de MT sunt valabile:
73 PE 116/94 10º C art 1.3.12 5º C 15º C
74 PE 116/94 100 MΩ 500 MΩ 1 MΩ
75 PE 116/94 1,5 V 1 V 2 V art 19.5
76 PE 116/94 o dată pe lună
77 PE 116/94
78 PE 116/94 egală cu 1 MΩ
79 PE 116/94 1 an 5 ani art 20.1 2 ani
80 PE 116/94 3000 Ω art 20.5 2500 Ω 2000 Ω
81 PE 116/94
82 PE 116/94 1 MΩ 1,5 MΩ
Măsurătorile privind starea izolaţiei la transformatoare se
execută la o temperatură a izolaţiei care să nu fie mai mică de:
Valoarea minimă de control a rezistenţei de izolaţie pentru barele colectoare de medie tensiune este
de: !!!! 1000 MΩ art 13.1
În cazul bateriilor de acumulatoare, la măsurarea
tensiunii la bornele elementelor, tensiunea nominală de control pe
element se consideră:
În staţiile cu personal permanent, controlul nivelului electrolitului la
bateriile de acumulatoare se efectuează:
o dată în 24 de ore art 19.6
o dată pe săptămână
În staţiile fără personal permanent, controlul nivelului electrolitului la
bateriile de acumulatoare se efectuează:
o dată pe săptămână
de două ori pe lună
o dată pe lună art 19.6
Rezistenţa de izolaţie la maşini (generatoare şi compensatoare
sincrone) cu Un≤1000 V trebuie să fie:
mai mică decât 1 MΩ
mai mare decât 1 MΩ
art 2.2
În cazul instalaţiilor de înaltă tensiune (centrale, staţii, stâlpi
LEA, PT), măsurarea rezistenţei de dispersie se face periodic, o
dată la:
La măsurarea tensiunilor de atingere şi de pas se va simula
omul cu o rezistenţă de:
Rezistenţa de izolaţie a lagărului (în cazul lagărelor izolate), la
motoarele de curent alternativ, nu trebuie să fie mai mică decât:
valoarea măsurată la ultima PIF
50% din valoarea
măsurată la ultima PIF art
3.2
30% din valoarea
măsurată la ultima PIF
Valoarea minimă a rezistenţei de izolaţie a transformatoarelor şi
autotransformatoarelor de putere la 20º C este de:
2 MΩ Liliana art 5.2(5) pg 45
83 PE 116/94 1000 MΩ 1500 MΩ
84 PE 116/94 150 MΩ 100 MΩ
75 85 PE 134/95
76 86 PE 134/95
77 87 PE 134/95
78 88 PE 134/95
În cazul încercărilor şi măsurătorilor efectuate la
transformatoarele de tensiune din exploatare, în lipsa unor valori de
referinţă iniţiale, rezistenţa de izolaţie a înfăşurării de înaltă
tensiune trebuie să fie mai mare decât:
2000 MΩ Liliana art 7.2
pg 83
În cazul încercărilor şi măsurătorilor efectuate la
transformatoarele de tensiune din exploatare, în lipsa unor valori de
referinţă iniţiale, rezistenţa de izolaţie a înfăşurării de joasă
tensiune trebuie să fie mai mare decât:
50 MΩ Liliana art7.2 pg 83
Timpul minim de deconectare reprezintă:
cel mai scurt timp între
începutul unui curent de
scurtcircuit şi prima separare a contactelor unui pol al
aparatului de deconectare art
2.29
suma dintre timpul cel mai
scurt de acţionare al
protecţiei şi cel mai scurt timp
de deschidere al întreruptorului
art 2.29
timpul cel mai scurt de
acţionare al protecţiei
Scurtcircuitul departe de generator reprezintă un scurtcircuit în timpul
căruia valoarea:
componentei simetrice de c.a. rămâne practic constantă art
2.24
componentei simetrice de c.a.
scade
componentei simetrice de c.a.
se dublează
În cazul unui scurtcircuit aproape de generator trebuie determinate:
valorile componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero, în
regim permanent, precum şi la
timpul de rupere art 3.1 pct II
valoarea componentei
simetrice de c.a.
curentul de şoc Liana art 3.1
pct II
In calculul curenţilor de scurtcircuit, valorile impedanţelor directă şi inversă diferă esenţial
numai în cazul:
cuptoarelor electrice cu arc
maşinilor rotative art 3.2
transformatoarelor
79 89 PE 134/95
80 90 PE 134/95 acelaşi curent
81 91 PE 134/95
82 92 PE 134/95
83 93 PE 134/95
84 94 PE 134/95
85 95 PE 134/95
Toate elementele reţelei care intervin în calculul curenţilor de
scurtcircuit se introduc în schema de calcul prin:
impedanţele lor art 3.2 rezistenţele lor reactanţele lor
În cazul exprimării în unităţi relative, toate impedanţele trebuie
raportate la:
aceeaşi impedanţă de bază art 3.2
la aceeaşi putere de bază şi tensiune de
bază
În reţelele electrice aeriene de înaltă tensiune, pentru calculul
curenţilor de scurtcircuit, în toate schemele se neglijează:
rezistenţele reţelelor Liana
art 1.5
reactanţele reţelelor
reactanţele capacitive ale
reţelelor
Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, susceptanţa capacitivă
a liniilor se neglijează:
în schemele de secvenţă
homopolară;
în schemele de secvenţă directă;
în schemele de secvenţă inversă;
Curentul permanent de scurtcircuit reprezintă:
valoarea efectivă a
curentului de scurtcircuit care
rămâne după trecerea
fenomenelor tranzitorii; art
2.14
curentul de scurtcircuit în
momentul funcţionării protecţiei
valoarea medie a curentului de
scurtcircuit dintre momentul
producerii scurtcircuitului
şi momentul funcţionării protecţiei
Reactanţa supratranzitorie longitudinală a maşinii sincrone
este reactanţa calculată:
cu 5s înaintea scurtcircuitului
în momentul scurtcircuitului Pandele Catalin
art 2.28
cu 10 s după producerea
scurtcircuitului
În cazul producerii unui scurtcircuit departe de generator
componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit:
are o valoare practic
constantă pe toată durata
scurtcircuitului art 3.1 pct I
are o valoare ce variază în timp
are o amplitudine
variabilă numai în prima parte a scurtcircuitului
86 96 PE 134/95
87 97 PE 134/95
88 98 PE 134/95
89 99 PE 134/95
90 100 PE 134/95
91 101 PE 134/95
În cazul unui scurtcircuit aproape de generator:
componenta periodică
alternativă a curentului de
scurtcircuit are o valoare practic
constantă pe durata
scurtcircuitului;
componenta periodică
alternativă a curentului de
scurtcircuit are o valoare ce
variază în timp; art 3.1 pct II
componenta periodică
alternativă a curentului de
scurtcircuit are o valoare practic
constantă pe durata
scurtcircuitului numai dacă
generatorul nu are reglaj automat de tensiune.
În cazul unui scurtcircuit departe de generator, de regulă prezintă
interes:
valoarea componentei
simetrice de c.a. a curentului de scurtcircuit art
3.1
valoarea componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero art
3.1
valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit art
3.1
Cu ajutorul metodei componentelor simetrice se face:
calculul curenţilor de scurtcircuit
simetrici art 3.2
calculul curenţilor de scurtcircuit
nesimetrici art 3.2
calculul tensiunii reţelei
Schema pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, dacă se aplică
teoria componentelor simetrice în cazul scurtcircuitelor simetrice şi
nesimetrice, se întocmeşte:
pentru toate cele trei faze, în ambele cazuri
numai pentru o fază, în ambele cazuri art 3.2
doar în cazul scurtcircuitelor simetrice, numai
pentru o fază
Dacă se calculează curenţii de scurtcircuit în puncte cu tensiuni
diferite:
impedanţele în ohmi şi în
unităţi relative se modifică
impedanţele în ohmi şi în
unităţi relative nu se modifică
impedanţele în ohmi se
modifică dar impedanţele în unităţi relative nu se modifică
art 3.2
În calculul curenţilor de scurtcircuit, pentru valorile
impedanţelor directă şi inversă:
se admite întotdeauna
egalitatea lor
se admite egalitatea lor în
cazul unui scurtcircuit aproape de generator;
se admite egalitatea lor în
cazul unui scurtcircuit departe de
generator; art 3.2
92 102 PE 134/95
33 93 103 PE 155/92
34 94 104 PE 155/92
35 95 105 PE 155/92
36 96 106 PE 155/92 50 mmp 150 mmp
În calculul curenţilor de scurtcircuit, în cazul schemelor cu
mai multe trepte de tensiune, cuplate prin transformatoare, impedanţele pot fi raportate:
fiecare impedanţă la
treapta de tensiune
corespunzătoare;
toate impedanţele la aceeaşi treaptă
de tensiune
toate impedanţele la
tensiunea la care are loc
defectul art 3.2
Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza:
puterilor instalate ale aparatelor
electrocasnice existente la
consumator; art 2.1.4
puterii absorbite, care se determină în
funcţie de puterea totală instalată şi de
un coeficient de simultaneitate;
Ani Dobos:art2.1.1
criteriilor constructive;
Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de
tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească:
0,5 % pentru racordurile
electrice subterane,
respectiv 1% pentru
racordurile electrice aeriene şi
pentru coloanele electrice
colective sau individuale
10 % pentru racordurile
electrice subterane,
respectiv 5% pentru
racordurile electrice aeriene şi
pentru coloanele electrice
colective sau individuale
5 % pentru racordurile
electrice subterane,
pentru racordurile
electrice aeriene şi
pentru coloanele electrice
colective sau individuale
Conductoarele coloanelor electrice:
trebuie să aibă secţiuni
constante pe întregul traseu al coloanelor; Ani Dobos:art
3.2.1
pot avea doua secţiuni dacă
lungimea coloanelor
depăşeşte 15m;
pot avea doua secţiuni dacă
lungimea coloanelor
depăşeşte 10m.
Pentru conductorul de protecţie al coloanelor electrice colective se
foloseşte o platbandă de oţel zincat sau vopsit sau o armătură sudată,
având secţiunea de:
100 mmp art 3.2.2
37 97 107 PE 155/92
38 98 108 PE 155/92
39 99 109 PE 155/92
40 100 110 PE 155/92
41 101 111 PE 155/92
art 2.1.6
42 102 112 PE 155/92
43 103 113 PE 155/92 15 m
44 104 114 PE 155/92
16 39 36 I7/2002
Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ:
în cazul firidelor de
branşament, la bara de legare la pământ art
3.2.3
în cazul tablourile de distribuţie ale
consumatorilor, la borna de
legare la pământ de pe
rama metalică a tablourilor art
3.2.3
doar dacă secţiunile
conductoarelor sunt nu au
valoare constantă pe
toată lungimea
Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a
energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi:
firida de branşament
coloana electrică
punctul de delimitare între distribuitor şi consumator,
reprezentat de bornele
contorului
Racordul electric este partea din branşament cuprinsă între:
linia electrică aeriană sau subterană şi
firidă de branşament art
1.2.2
firida de branşament şi coloană sau
colonele electrice
coloana electrică şi
bornele contorului montat la
consumator
Racordurile electrice aeriene şi coloanele electrice individuale se execută monofazat pentru valori
ale curenţilor până la:
20 A 30 A art 2.1.5 40 A
Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult: 10 apartamente
20 de apartamente 30 de
apartamente
Secţiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinţe nu trebuie să
depăşească, în cazul utilizării aluminiului:
3 x 50 + 25 mmp
3 x 70 + 35 mmp
3 x 95 +50 mmp
Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care
lungimea coloanelor în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte:
10 m 20 m
Distanţa între nivelul pardoselii şi partea inferioară a firidelor de branşament trebuie să fie de:
0,3 m 0,4 – 0,5 m 1m
Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor:
este interzisă; art 5.2.57
este permisă în anumite condiţii;
este permisă, dar nu se
recomandă.
19 42 39 I7/2002
20 43 40 I7/2002
21 44 41 I7/2002
24 47 44 I7/2002
25 48 45 I7/2002 este permisă;
26 49 46 I7/2002
27 50 47 I7/2002
29 52 49 I7/2002 Cu art 5.1.3 b Al otel
La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub
tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi
metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin:
10 mm 15 mm 20 mm
Tabloul de distribuţie trebuie montat: în plan orizontal
perfect vertical şi bine fixat art
5.2.79
nu există recomandări speciale cu
privire la modul de montare
Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de:
50 A 100 A art 5.2.58 150 A
Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât:
conductoarele de alimentare să
fie legate la şuruburile de
contact art 5.2.38
conductoarele de plecare spre consumatori să
fie legate la şuruburile de
contact
conductoarele de alimentare să
fie legate la duliile filetate
Montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de
protecţie:
este interzisă; art 4.2.23
este interzisă numai în cazul
în care conductorul de protecţie este folosit drept conductor de
nul.
Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de
joasă tensiune se realizează prin :
întreruptoare manuale;
siguranţe fuzibile; art
7.1.12
întreruptoare automate care
permit întreruperea
curenţilor capacitivi. Art
7.1.12
Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi:
în încăperi separate art
7.1.16
în dulapuri speciale Ani Dobos:art
7.1.16
nu este necesar un spaţiu special
Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în
spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate
întotdeauna din:
31 54 51 I7/2002
45 153 115 I7/2002
46 154 116 I7/2002 se admite
47 155 117 I7/2002
48 156 118 I7/2002 interzisă admisă
49 157 119 I7/2002 recomandată
50 158 120 I7/2002 până la 50 A până la 20 A
51 159 121 I7/2002
52 160 122 I7/2002 permisă obligatorie
Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din
tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin
Prevederile normativului pentru proiectarea şi executarea
instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi 1500V c.c.,
indicativ I7-2002, se aplică la proiectarea şi executarea
instalaţiilor electrice aferente:
clădirilor agricole şi
horticole art 1.1e
protecţiei clădirilor împotriva trăsnetelor
la depozite de materiale
pirotehnice şi explozive
Amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se
poate să apară condens:
nu se admite art 3.3.6
se admite condiţionat
Măsurile pentru evitarea contactului deţinut cu materialul
combustibil a elementelor de instalaţii electrice se aplică:
numai la montarea
aparentă a elementelor de
instalaţii electrice
numai la montarea sub
tencuială a elementelor de
instalaţii electrice
atât la montarea aparentă cât şi
la montarea îngropată Ani
Dobos:art 3.3.9
Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor
electrice cu izolaţie normală este:
admisă doar cu condiţia
interpunerii de materiale
incombustibile art3.3.9
Alimentarea de rezervă a consumatorilor echipaţi cu instalaţii electrice pentru
prevenirea şi stingerea incendiilor este:
Obligatorie Ani Dobos:art 3.4.3
la latitudinea consumatorului
La consumatorii alimentaţi direct din reţeaua furnizorului de energie
electrică, instalaţiile electrice se execută cu distribuţie monofazată,
pentru valori ale curenţilor:
până la 30 A art 3.4.9
Legarea în serie a maselor materialelor şi echipamentelor
legate la conductoare de protecţie este:
‘interzisă Alin Voicu art 4.1.44
Obligatorie art 4.1.27a
la latitudinea executantului
Folosirea elementelor conductoare ale construcţiei, pentru dubla
funcţiune de protecţie şi de neutru este:
interzisă art 4.1.41
53 161 123 I7/2002
54 162 124
55 163 125 I7/2002 aluminiu
56 164 126 I7/2002
57 165 127 I7/2002
58 166 128 I7/2002
59 167 129 I7/2002
60 168 130 I7/2002 Legăturile barelor se execută:
Este obligatorie protecţia la suprasarcini pentru:
instalaţii din încăperi din
categoriile celor cu risc de
incendiu sau de explozie art
4.2.9
instalaţii de comandă,
semnalizare
instalaţii de comutare şi
similare
I7/2002 + PE 102/92
Montarea, pe conductoarele de protecţie, a unor elemente care pot
produce întreruperea circuitului este:
Interzisă Ani Dobos:art
4.2.33 + 4.5.3 vezi intrebarea
46_43
permisă în anumite condiţii
la latitudinea consumatorului
La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de
importanţă deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor,
iluminat de siguranţă, etc) materialul conductoarelor este:
cupru sau aluminiu
obligatoriu cupru 5.1.3
Legăturile electrice între conductoare izolate pentru
îmbinări sau derivaţii se fac:
în interiorul tuburilor sau
ţevilor de protecţie
în interiorul golurilor din elementele de
construcţie
numai în doze sau cutii de
legătură 5.1.29
Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune:
este permisă întotdeauna
este permisă în cazul
conductoarelor de cupru
este interzisă 5.1.31
Legăturile conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii
care se fac prin răsucire şi matisare trebuie să aibă:
minimum 8 spire
o lungime a legăturii de cel
puţin 1 cm
minimum 10 spire, o lungime
a legăturii de cel puţin 2 cm şi
să se cositorească art
5.1.33
Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivaţii trebuie să se facă:
prin răsucire şi matisare
prin cleme speciale, prin
presare cu scule speciale sau prin sudare
5.1.34
prin lipire cu cositor
numai prin sudare
numai cu ajutorul
şuruburilor
cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudare
5.1.37
61 169 131 I7/2002 16 mmp 6 mmp
62 170 132 I7/2002
63 171 133 I7/2002 3 m
64 172 134 I7/2002
65 173 135 I7/2002 este admisă
66 174 136 I7/2002
67 175 137 I7/2002 numai aparent numai îngropat
68 176 138 I7/2002
Legarea conductoarelor la aparate, maşini, elemente metalice fixe, se face prin strângere mecanică cu şuruburi în cazul conductoarelor
cu secţiuni mai mici sau egale cu:
10 mmp art 5.1.38
Legăturile conductoarelor de protecţie trebuie executate:
numai prin sudare
numai prin înşurubări, cu contrapiuliţe şi şaibă elastică
prin sudare sau prin înşurubări cu contrapiuliţe
şi inele de siguranţă (şaibă elastică) 5.1.40
Distanţa maximă admisă între două suporturi consecutive pentru susţinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasã tensiune pe pereţii clădirilor este
de:
4 m axa5 5 m
Ramificaţiile din distribuţiile cu conductoare electrice libere se
execută:
oriunde pe traseul
conductelor
nu la mai mult de 1 m faţă de zona de fixare
pe suport
numai în zonele de fixare pe
suporturi 5.1.60
Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau ţevi montate în
pământ:
este interzisă 5.1.64
este admisă numai pentru
conductoare de cupru
Tuburile şi ţevile metalice rigide sau flexibile, se utilizează:
numai în încăperi în care mediul nu este
coroziv
în orice categorie de încăperi sau
mediu 5.1.79
numai în încăperi în care
mediul nu prezintă pericol
de incendiu
Tuburile şi ţevile metalice sau din material plastic se instalează:
aparent sau îngropat, în
anumite condiţii Ani Dobos:art
5.1.84
Tuburile şi ţevile montate orizontal în încăperi în care se
poate colecta apa de condensaţie trebuie montate între doua doze în
poziţie:
perfect orizontală
aproape orizontală, cu
pante de (0,5 …1) % între doua doze 5.1.89
cu pante de (1 …2 ) % între
doua doze
69 177 139 I7/2002 1 m 0,5 m
70 178 140 I7/2002
71 179 141 I7/2002 admisă
72 180 142 I7/2002
art 5.1.130
73 181 143 I7/2002
Art 5.1. 132
74 182 144 I7/2002
75 183 145 I7/2002 1 cm 5 cm
76 184 146 I7/2002
77 185 147 I7/2002 se admite
În încăperi de locuit şi similare se recomandă ca traseele tuburilor
orizontale pe pereţi să fie distanţate faţă de plafon la:
circa 0,3 m
Montarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibilă a
podurilor:
este strict interzisă
este admisă fără restricţii
trebuie evitată; se poate face
excepţie pentru tuburi metalice
5.1.92
Îmbinarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de
construcţie este:
interzisă 5.1.103
admisă doar pentru tuburi cu
diametru mai mic de 16 mm
Plintele de distribuţie din PVC trebuie montate la distanţe de
minim:
3 cm faţă de pervazuri din
material combustibil şi 10 cm faţă de pardoseală
1 cm faţă de pervazuri din
material combustibil şi 5
cm faţă de pardoseală
15 cm faţă de pervazuri din
material combustibil şi 20 cm faţă de pardoseală
Conductele punte cu izolaţie şi manta din PVC trebuie montate:
aparent, indiferent de
traseu
în ţevi de protecţie;
înglobat în tencuială sau instalate în
golurile canalelor de
beton.
Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o rază de
curbură egală cu:
cel puţin de 2 ori diametrul
exterior al conductelor;
cel puţin de 4 ori diametrul
exterior al conductelor
5.1.139
cel puţin de 10 ori diametrul
exterior al conductelor.
În dozele de aparat şi de derivaţie, la conducta punte se lasă capete de
rezervă de:minimum 7 cm
Pentru cordoanele flexibile pentru instalaţiile electrice mobile, se
prevăd lungimi suplimentare egale cu:
50% din lungimea
necesara pentru a evita
solicitarea la tracţiune;
(5 -10) % din lungimea
necesară pentru a evita
solicitarea la tracţiune; art
5.1.156
20% din lungimea
necesară pentru a evita
solicitarea la tracţiune.
Amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor
electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei,
substanţe corozive, căldură sau şocuri mecanice:
se admite condiţionat !!!
este interzisă art 5.2.7
78 186 148 I7/2002
79 187 149 I7/2002
80 188 150 I7/2002 6:00 AM minim 16 A
81 189 151 I7/2002
82 190 152 I7/2002 peste 1m peste 2m
83 191 153 I7/2002 cel puţin 1 m cel puţin 1,5 m
84 192 154 I7/2002
85 193 155 I7/2002
86 194 156 I7/2002
Întrerupătoarele, comutatoarele, şi butoanele de lumină trebuie
montate:
numai pe conductoarele de fază; 5.2.15
numai pe conductorul de
nul;
pe fază sau pe nul, nu are importanţă.
Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină se montează, faţă de nivelul pardoselii finite, la
înălţimea de:
1m de la axul aparatului;
(0,6-1,5) m de la axul
aparatului;
1,5 m de la axul aparatului.
Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru
alimentarea lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal
de:
minim 10 A 5.2.16
În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere de locuit:
cel puţin o priză;
cel puţin două prize; 5.2.18
cel puţin trei prize.
În camerele de copii din creşe, grădiniţe, spitale de copii, prizele
trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de
la axul aparatului la nivelul pardoselii finite:
peste 1,5 m 5.2.19
Întrerupătoarele, comutatoarele cu carcasă metalică nelegată la
pământ sau conductor de protecţie şi prizele fără contact de protecţie
se instalează în încăperi de producţie, faţă de elemente
metalice în legătură cu pământul, la o distanţă de:
cel puţin 1,25 m
Siguranţele automate cu filet se pot utiliza:
numai pentru separare
atât pentru separare cât şi
pentru conectare şi
deconectare sub sarcină
numai pentru deconectare sub
sarcină
Întrerupătoarele automate se pot utiliza:
numai pentru separare
atât pentru separare cât şi
pentru conectare şi
deconectare sub sarcină 5.2.37
numai pentru deconectare sub
sarcină
În cazul folosirii unui întrerupător general automat al tabloului general de distribuţie, acesta:
trebuie prevăzut cu protecţie de
minimă tensiune
nu trebuie prevăzut cu protecţie de
minimă tensiune
poate fi prevăzut sau nu cu protecţie de
minimă tensiune, în funcţie de opţiunea
proiectantului
87 195 157 I7/2002 75 mm 100 mm
88 196 158 I7/2002 2 m 2,3 m art 5.2.67
89 197 159 I7/2002
90 198 160 I7/2002
91 199 161 I7/2002 0,5 kW 1 kW
92 200 162 I7/2002
93 201 163 I7/2002
94 202 164 I7/2002 100 grade C 150 grade C
95 203 165 I7/2002 grătar protector
96 204 166 I7/2002 minimum 2 kW minimum 3 kW
Distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale
tabloului şi elemente de construcţie (uşi pline, pereţi)
trebuie să fie de:
cel puţin 50 mm art 5.2.64
Tablourile de distribuţie din locuinţe se pot instala astfel încât
înălţimea laturii de sus a tablourilor faţă de pardoseala
finită să nu depăşească:
2,5 m Ani Dobos:
art5.2.67
Coridorul de acces din faţa sau din spatele unui tablou se prevede cu o
lăţime de cel puţin … măsurată între punctele cele mai
proeminente ale tabloului şi elementele neelectrice de pe traseu
0,5 m 0, 8 m art 5.2.70 1 m
Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablourilor de distribuţie formate din mai multe panouri având o
lungime mai mare de:
10 m art 5.2.75 3 m 5 m
Este admisă racordarea prin prize la circuitul de alimentare a
receptoarelor electrice cu putere nominală până la:
2 kW art 5.2.86
Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de
prize, de comandă şi de semnalizare:
dacă acestea funcţionează la aceeaşi tensiune
art 5.3.2
întotdeauna
dacă puterea instalată pe
fiecare circuit nu depăşeşte 2
kW
La stabilirea numărului de circuite pentru iluminat normal se va
respecta condiţia de a nu se depăşi o putere totală instalată de:
3 kW pe un circuit
monofazat şi 8 kW pe un circuit
trifazat art 5.3.5
1 kW pe un circuit
monofazat şi 5 kW pe un circuit
trifazat
5 kW pe un circuit
monofazat şi 10 kW pe un circuit
trifazat
În încăperi cu praf, scame sau fibre combusibile, se aleg corpuri
de iluminat pe suprafaţa cărora temperatura este de cel mult:
200 grade C
Corpurile de iluminat echipate cu lămpi cu descărcări în vapori
metalici se prevăd în orice tip de încăpere cu:
dispozitiv pentru
îmbunătăţirea factorului de putere 5.3.25
legătura la un conductor de
protecţie
În locuinţe se prevede câte un circuit de priză separat pentru
receptoare cu puteri de:
minimum 2,5 kW
97 205 167 I7/2002
98 206 168 I7/2002 1 kW 1,5 kW 2 kW
99 207 169 I7/2002
100 208 170 I7/2002 peste 5 kg
101 209 171 I7/2002
102 210 172 I7/2002
103 211 173 I7/2002
104 212 174 I7/2002 4 kW
105 213 175 I7/2002 5,5 kW
Prizele cu tensiunea de 230 V sunt întotdeauna:
în construcţie capsulată
cu contact de protecţie art
5.3.9
în execuţie sub tencuială
Stabilirea numărului de prize monofazate în clădirile de locuit şi
social-culturale se face considerând o putere instalată pe
circuit de:
Conductorul neutru se leagă la dulia lămpii:
la borna din interior
la oricare dintre borne
la borna conectata la
partea filetata a duliei art 5.3.23
Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige,
bolţuri, dibluri, etc) se aleg astfel încât să suporte fără deformări:
de 5 ori greutatea
corpului de iluminat, dar nu mai puţin de 10 kg art 5.3.27
de 3 ori greutatea
corpului de iluminat utilizat
Se admite alimentarea a mai multe receptoare electrice de forţă de aceeaşi natură (de ex. motoare) prin acelaşi circuit prevăzut cu
protecţie comună la scurtcircuit, dacă puterea totală instalată nu
depăşeşte:
8 kW 10 kW 15 kW art 5.4.1
Alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecţie în cazul
motoarelor se face ţinându-se seama:
numai de sarcinile în
regim normal de funcţionare
numai de sarcinile de
pornire
de simultaneitatea
sarcinilor în regim normal şi de pornire art
5.4.2
Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare în cazul
motoarelor se face ţinându-se seama:
numai de sarcinile în
regim normal de funcţionare
numai de sarcinile de
pornire
de simultaneitatea
sarcinilor în regim normal şi de pornire art
5.4.2
În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasă tensiune a distribuitorului, pornirea directă a motoarelor trifazate se admite
pentru o putere de până la:
5,5 kW art 5.4.5a 7,5 kW
În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa
a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de până la:
3 kW 4 kW art 5.4.5a
106 214 176 I7/2002
107 215 177 I7/2002
108 216 178 I7/2002 0,6 kW
109 217 179 I7/2002
110 218 180 I7/2002
111 219 181 I7/2002
112 220 182 I7/2002
La consumatori alimentaţi din posturi de transformare proprii ,
puterea celui mai mare motor care porneşte direct, determinată prin
calcul, nu va depăşi:
10 % din putere transformatoare
lor din post
20 % din puterea
transformatoarelor din post art
5.4.6
30 % din puterea
transformatoarelor din post
Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevăzute
pe toate fazele:
numai cu dispozitiv de protecţie la scurtcircuit, pentru puteri mai mici de 5
kW
numai cu protecţie la
suprasarcini, pentru puteri mai mici de 5
kW
de regulă, cu dispozitive de protecţie la
scurtcircuit şi dispozitive de protecţie la
suprasarcină art 5.4.8
Protecţia motoarelor la suprasarcină nu este obligatorie
condiţionat pentru puteri ale acestora de până la:
1,1 kW 2,5 kW
Protecţia la tensiune nulă sau la tensiune minimă, atunci când este
necesară:
se prevede la fiecare motor
art 5.4.11
se admite utilizarea în
comun a unui dispozitiv de
protecţie, pentru mai multe
motoare, în anumite
condiţii 5.4.11
este interzisă utilizarea în
comun a unui dispozitiv de
protecţie
Rezistenţa de izolaţie a unui circuit cu tensiune nominală > 500 V se măsoară în c.c. şi trebuie să
aibă o valoare:
mai mică de 0,5 MΩ
mai mare sau egala cu 1 MΩ
art 6.9
mai mare sau egala cu 2 MΩ
Rezistenţa de izolaţie a instalaţiei electrice se măsoară întotdeauna:
numai între conductoarele active luate 2
câte 2
numai între fiecare
conductor activ şi pământ
atât între conductoarele active luate 2 câte 2, cât şi între fiecare
conductor activ şi pământ art
6.9
Rezistenţa de izolaţie a pardoselii se măsoară în cel puţin trei locuri,
dintre care unul aflat la:
cca. 0,5 m de elementul conductor
accesibil în încăpere
cca. 1 m de elementul conductor
accesibil în încăpere art
6.11
cca. 2 m de elementul conductor
accesibil în încăpere
113 221 183 I7/2002
114 222 184 I7/2002
115 223 185 I7/2002 0 I
116 224 186 I7/2002
117 225 187 I7/2002 flexibile metalice
286 286 I7/02
297 297 I7/02
311 311 NTE 007/08
312 312 NTE 007/08
Puterea reactivă a bateriei de condensatoare în cazul
compensării locale (individuale) la receptoare de putere mare (motor asincron, transformator) trebuie să
compenseze:
cel mult 70% din puterea de mers în gol a receptorului
cel mult 80% din puterea de mers în gol a receptorului
cel mult 90% din puterea de mers în gol a receptorului
În încăperile cu băi sau cu duşuri este permisă amplasarea dozelor
de legături numai în:
volumul 1de protecţie
volumul 2 de protecţie
volumul 3 de protecţie Ani
Dobos art 7.2.7
În volumul 2, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, se admite
montarea receptoarelor numai dacă sunt de clasa de protecţie:
II art 7.2.8
În volumul 3, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, instalarea
prizelor:
este totdeauna admisă
nu este admisă cu nici o condiţie
este admisã condiţionat
7.2.9
Instalaţiile electrice din clădiri situate în zona litoralului se
protejează în tuburi:
din materiale electroizolante
7.3.2
Căderea de tensiune în raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie sa depăşească, în cazul alimentarii directe din reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului:
3% pentru instalaţii de iluminat si
pentru instalaţiile altor
receptoare (forta, etc)
3% pentru instalaţii de
iluminat si 5% pentru
instalaţiile altor receptoare (forta, etc
5% pentru instalaţii de
iluminat si 10% pentru
instalaţiile altor receptoare (forta, etc)
Căderea de tensiune în raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie să depăşească, în cazul
alimentării de la posturi de transformare de abonat sau din
centrale proprii:
8% pentru instalaţiile de
iluminat şi 10% pentru
instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).
3% pentru instalaţiile de iluminat şi 5%
pentru instalaţiile altor
receptoare (forţă, etc.).
5% pentru instalaţiile de
iluminat şi 10% pentru
instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).
Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare, în instalaţiile de iluminat alimentate direct din reţeaua de joasă tensiune
a operatorului de distribuţie, nu trebuie să depăşească:
1 % din tensiunea nominală
2 % din tensiunea nominală
3 % din tensiunea
nominală art 5.1.18
Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare, în instalaţiile de iluminat alimentate
din posturi de transformare de abonat, nu trebuie să depăşească:
1 % din tensiunea nominală
4 % din tensiunea nominală
8 % din tensiunea
nominală art 5.1.19
118 188 PE 106/03
119 189 PE 106/03
120 190 PE 106/03
Tensiunea maximă de serviciu a liniei electrice de joasă tensiune,
Um, este:
valoarea eficace a tensiunii între
faze:
valoarea eficace maximă a
tensiunii între faze, care poate
să apară în condiţii normale de funcţionare
în orice punct al liniei, într-un
moment oarecare Cap II
valoarea eficace maximă a
tensiunii între faze, care poate
să apară în condiţii
anormale de funcţionare
Secţiunea nominală a unui conductor funie alcătuit din două
metale se exprimă prin:
valorile rotunjite ale secţiunilor
ambele metale Cap II
valoarea secţiunii celei
mai mari dintre cele două
(aferente celor două metale)
valoarea exactă a secţiunii
conductorului, luată cu 2 zecimale
Deschiderea nominală între stâlpii LEA j.t. este definită ca fiind:
semisuma deschiderilor
reale adiacente unui stâlp
distanţa măsurată pe
orizontală între axele a doi
stâlpi
deschiderea convenţională,
la care punctele de prindere ale conductoarelor
se găsesc în acelaşi plan orizontal,
terenul este plan, iar la
săgeata maximă gabaritul la sol al liniei este cel minim. Cap II
121 191 PE 106/03
122 192 PE 106/03
123 193 PE 106/03 10% 15%
124 194 PE 106/03
125 195 PE 106/03 este interzisă
La determinarea încărcărilor normate pentru calculul mecanic
al LEA de j.t. se ia în considerare:
zona meteorologică
şi tipul de amplasament
art 9
presiunea dinamică de bază dată de vânt, valorile temperaturii
aerului şi coeficienţii de
corecţie a vitezei vântului
şi grosimii stratului de
chiciură Muresan Dan
art 9
doar greutatea unitară a
fasciculului (conductoarelor
)
Acţiunea vântului şi chiciurei asupra armăturilor, consolelor şi
izolatoarelor:
produce eforturi mult mai mari decât cele pe
conductoare sau stâlpi art 21
produce eforturi mult mai mici decât cele pe
conductoare sau stâlpi şi aceste eforturi se pot
neglija Muresan Dan art 21
produce eforturi comparabile cu cele pe stâlpi
sau conductoare
La dimensionarea conductoarelor, prin calculul mecanic al
conductoarelor LEA j.t., la diferite ipoteze de funcţionare, se
urmăreşte ca rezistenţele de calcul să nu fie depăşite în punctele de
prindere ale conductorului în cleme, cu mai mult de:
5% art 25
La dimensionarea LEA de joasă tensiune, săgeata maximă a LEA
se calculează în:
ipoteza temperaturii
maxime art 26
ipoteza încărcării cu
chiciură art 26
ipoteza vântului maxim
Pentru construcţia LEA j.t. utilizarea conductoarelor din oţel-aluminiu sau aliaje de aluminiu,
neizolate:
este admisă în zonele de
amplasament I (câmpii,
dealuri, litoralul mării sau al
lacurilor, amplasamente cu obstacole
mai mici de 10 m) Liliana art
29
este admisă pentru lucrări de reparaţii, în
baza unor justificări tehnico-
economice
126 196 PE 106/03 este interzisă
127 197 PE 106/03 16 mmp 25 mmp art 31 30 mmp
128 198 PE 106/03 20 mmp 16 mmp 35 mmp art 31
129 199 PE 106/03
130 200 PE 106/03 500 daN 100 daN art 43 250 daN
131 201 PE 106/03 este interzisă
132 202 PE 106/03 2 1.5
Pentru construcţia LEA j.t. utilizarea conductoarelor din oţel-aluminiu sau aliaje de aluminiu,
neizolate:
este admisă în zonele de
amplasament I (câmpii,
dealuri, litoralul mării sau al
lacurilor, amplasamente
din zone construite, cu obstacole mai mici de 10 m) Liliana art 29
este admisă în zonele de
amplasament II (localităţi, cu
excepţia centrelor
marilor oraşe, precum şi
amplasamente din zone
construite, cu obstacole mai mari de 10 m)
La dimensionare, din considerente mecanice se recomandă ca
secţiunile minime ale conductoarelor LEA j.t. neizolate,
din oţel-aluminiu, să fie:
La dimensionare, din considerente mecanice se recomandă ca
secţiunile minime ale conductoarelor LEA j.t. neizolate,
din aluminiu, să fie:
În LEA j.t. se utilizează de regulă, stâlpi din:
Metal art 35, 36 lemn art 35, 51
beton armat, prefabricaţi Muresan Dan
art 35, 51
La dimensionarea LEA j.t., la determinarea încărcărilor tuturor stâlpilor, se ia în considerare o
încărcare suplimentară provenită din greutatea montorului şi a dispozitivelor de montaj, cu valoarea recomandată de:
Montarea pe stâlpii LEA j.t. a diverselor obiecte ca panouri,
placarde, cabluri, reclame, etc.:
este permisă numai cu
acordul unităţii care
exploatează linia electrică
respectivă
este permisă necondiţionat
La dimensionarea LEA j.t., dacă încărcările rezultate prin calcul depăşesc momentul maxim al
stâlpului şi se montează o ancoră, dimensionarea acesteia se face la
încărcări de calcul cu un coeficient de siguranţă de:
2,5 art 54
133 203 PE 106/03 vopsire smălţuire zincare art 36
134 204 PE 106/03 4 m art 64 3m 2,5 m
135 205 PE 106/03
136 206 PE 106/03
137 207 PE 106/03 0,15 m 0,5 m art 69 2 m
138 208 PE 106/03 3 m 10 m
139 209 PE 106/03 50 cm
140 210 PE 106/03 nu este normată 50 cm
Accesoriile LEA j.t. (console, suporturi, armături) se protejează
prin:
Distanţa minimă pe verticală de la fasciculul torsadat al LEA j.t., montat pe stâlpi, în punctul de
săgeată maximă, la sol, trebuie să fie de:
Montarea fasciculelor LEA j.t. pe faţadele clădirilor se va realiza cu
respectarea următoarelor:
pereţii trebuie să fie din materiale
necombustibile şi rezistenţi din punct de vedere mecanic art 65
distanţa de la fascicul la sol
să fie de minimum 2 m
este interzisă montarea pe
pereţii încăperilor în
care au loc procese termice Muresan Dan
art 65
În cazul LEA j.t. cu conductoare neizolate, conductoarele vor fi
montate:
în coronament orizontal art 66
în coronament vertical, în
cazuri justificate art
66
întotdeauna în coronament
vertical
Indiferent de tipul coronamentului LEA j.t. sau zona meteorologică,
distanţa minimă între conductoarele neizolate, în
punctele de prindere nu va fi mai mică decât:
La dimensionarea LEA j.t. distanţa minimă pe verticală de la
conductoare, în punctul de săgeată maximă şi suprafaţa solului, în zonele cu circulaţie frecventă,
trebuie să fie de:
6 m art 71
La dimensionarea LEA j.t. cu două circuite cu conductoare izolate
torsadate, distanţa minimă dintre fascicule trebuie să fie:
30 cm art 75nu este normată Alin Voicu art
73
La dimensionarea LEA j.t. având un circuit cu conductoare neizolate şi un circuit cu conductoare izolate
torsadate, distanţa minimă între cele două circuite trebuie să fie de:
30 cm art 75
141 211 PE 106/03
142 212 PE 106/03
143 213 PE 106/03 este interzisă
144 214 PE 106/03
145 215 PE 106/03
La dimensionarea LEA cu stâlpi comuni pentru joasă şi medie
tensiune:
distanţa pe stâlp între elementele liniei de medie
şi joasă tensiune va fi de minim 3
m
distanţa pe stâlp între elementele liniei de medie
şi joasă tensiune va fi de minim 1,5 m art 77
circuitul de joasă tensiune
se montează sub circuitul de
medie tensiune Liliana art 77
La dimensionarea LEA cu stâlpi comuni pentru joasă şi medie
tensiune, distanţa pe verticală între conductorul inferior al liniei de medie tensiune, la condiţia de
săgeată maximă, şi conductorul superior al liniei de joasă tensiune
se stabileşte în funcţie de
deschiderea dintre stâlpi art
79
nu va fi niciodată mai mică de 1,5 m
va fi de minim 1 m, indiferent de
deschiderea dintre stâlpi
Realizarea liniilor aeriene de joasă tensiune pe aceiaşi stâlpi cu
instalaţii pentru transportul în comun:
este permisă dacă
troleibuzele sunt prevăzute cu limitator de
cursă care să reţină
captatoarele la deconectarea accidentală a acestora de la
linia de contact art 82
este permisă dacă la
dimensionarea stâlpilor se ţine
seama şi de încărcările
datorate instalaţiilor de
transport în comun şi
distanţele între circuite sunt
cele reglementate art
82
La dimensionarea liniilor electrice de joasă tensiune, se are în vedere
ca măsură de siguranţă:
realizarea unor fundaţii speciale
deschiderea nu va depăşi 80% din valoarea deschiderii
calculate art 84
interzicerea înnădirii
conductoarelor art 84
La dimensionarea LEA j.t. traversarea cu linia peste căi ferate
în zona staţiilor, depourilor de locomotive, a atelierelor de
material rulant:
se face cu respectarea unei distanţe minime pe
verticală de 7 m
nu se admite art 89
se admite în condiţii de siguranţă
mărită
146 216 PE 106/03
147 217 PE 106/03 0,2 m art 95 0,1 m nu este normată
148 218 PE 106/03
149 219 PE 106/03
La dimensionarea LEA j.t. la traversările şi apropierile faţă de
drumurile situate în afara localităţilor, stâlpii LEA j.t. se
amplasează:
în zona de protecţie a drumului,
necondiţionat
în afara zonei de protecţie a
drumului art 94
în zona de protecţie numai
cu acordul unităţii care
administrează drumul şi
luarea măsurilor stabilite de
comun acord art 94
La dimensionarea LEA j.t., la traversările şi apropierile faţă de
drumurile situate în interiorul localităţilor (urbane sau rurale),
stâlpii LEA j.t. se amplasează la o distanţă minimă de bordură de:
LEA de joasă tensiune pe stâlpi comuni cu medie tensiune se realizează cu respectarea unor
prevederi cum ar fi:
linia cu tensiune mai mică se va
monta deasupra liniei cu
tensiune mai mare
se va prevedea deconectarea automată la
puneri simple la pământ ale
liniei de medie tensiune art 98
armăturile metalice ale
tuturor stâlpilor se vor lega la
conductorul de nul art 98
Traversarea LEA de joasă tensiune peste construcţii în care se
prelucrează sau depozitează substanţe combustibile,
inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie):
este permisă dacă distanţa
minimă pe verticală între
LEA şi construcţie este de minim 2 m
este permisă condiţionat, în funcţie de tipul
construcţiei
este interzisă art 105
150 220 PE 106/03 este interzisă
151 221 PE 106/03 este interzisă
152 222 PE 106/03
153 223 PE 106/03
154 224 PE 106/03 1 m 0,3 m
155 225 PE 106/03
Apropierea axului LEA de joasă tensiune de construcţii în care se
prelucrează sau depozitează substanţe combustibile,
inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie):
este interzisă la o distanţa mai mică de 1,5 ori
înălţimea deasupra
solului a celui mai înalt stâlp
din zonă art 105
este permisă condiţionat
(doar în “cazurile
obligate” în care nu se poate
respecta distanţa
minimă, cu tratarea de
comun acord între unităţile
care administrează
linia şi construcţia) art
105
Traversarea liniilor de contact pentru tramvai sau troleibuz de către LEA de joasă tensiune:
se face cu LEA cu conductoare
izolate torsadate art
110
se face respectându-se
condiţiile de “siguranţă
mărită” art 110
Apropierea LEA de joasă tensiune faţă de clădiri se realizează:
respectând o distanţă pe verticală de minim 2 m, măsurată la săgeată sau
deviaţie maximă
în funcţie de categoria de
pericol a clădirii art 117
respectând o distanţă pe
orizontală de minim 1 m între un stâlp al LEA şi orice parte a
unei clădiri Muresan Dan
art 117
Montarea fasciculelor de conductoare izolate torsadate ale LEA j.t. pe elemente de clădire
din materiale combustibile:
este întotdeauna interzisă
este admisă condiţionat (cu
condiţia ca între fasciculul şi
peretele combustibil se interpune un
material incombustibil)
art 119
este admisă necondiţionat
La traversarea şi apropierea LEA j.t. cu conductoare neizolate faţă de poduri, baraje, diguri, trebuie respectată o distanţă minimă de:
2 m art 121
Construirea LEA j.t. peste ape curgătoare, lacuri sau canale
navigabile sau în zona de protecţie a acestora:
este întotdeauna interzisă
este permisă condiţionat art
123
este întotdeauna permisă
226 226 NTE 003/04
227 227 NTE 003/04 16 mmp 25 mmp art 28 35 mmp
228 228 NTE 003/04 25 mmp 20 mmp 16 mmp art 28
229 229 NTE 003/04
230 230 NTE 003/04 20 kV 110 kV
231 231 NTE 003/04 400 kV art 37
232 232 NTE 003/04 5% 10% art 38 15%
233 233 NTE 003/04
234 234 NTE 003/04
235 235 NTE 003/04
236 236 NTE 003/04
Conductoarele izolate pot fi utilizate la liniile de: 110 kV
110 kV, numai în terenuri
silvice
medie tensiune art 26
Din considerente mecanice, conductoarele funie din aluminiu-
oţel, aliaje de aluminiu-oţel şi aliaje de aluminiu ale LEA vor
avea următoarele secţiuni minime:
Din considerente mecanice, conductoarele funie de oţel vor
avea următoarele secţiuni minime:
Sârmele de oţel utilizate la realizarea conductoarelor funie de
oţel şi a inimii de oţel a conductoarelor aluminiu – oţel:
se protejează împotriva
coroziunii prin zincare clasa 2-
a art 30
se protejează împotriva
coroziunii cu grund epoxidic
nu se protejează împotriva coroziunii
Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiuni
nominale de:
220 si 400 kV art 37
Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este
obligatorie la LEA cu tensiunea nominală de:
110 kV 220 kV art 37
În cazul izolatoarelor străpungibile, numărul de izolatoare dintr-un lanţ,
determinate pe baza tensiunilor nominale de ţinere se măreşte cu:
La LEA de 110 kV, numărul de izolatoare din lanţurile de
întindere, formate din elemente tip capa -tija, se consideră:
mai mare cu o unitate decât la
lanţurile de susţinere art 39
mai mic cu o unitate decât la
lanţurile de susţinere
egal cu cel de la lanţurile de
susţinere
Pentru stâlpii înalţi, la marile traversări, nivelul de izolaţie:
este acelaşi ca la stâlpii de
întindere
din considerente mecanice, este
mai mic decât la stâlpii de întindere
pentru un grad mărit de
siguranţă, este mai mare decât
la stâlpii de întindere art 41
În cazul lanţurilor multiple de întindere, verificarea elementelor
de izolatoare şi a clemelor şi armăturilor componente, la
gruparea specială de încărcări (regim de avarie) se face:
prin ruperea unui element de izolator dintr-o ramură; art 44
prin ruperea câte unui
element de izolator din
două ramuri;
prin ruperea a două elemente
de izolator dintr-o ramură
Cleme cu eliberarea conductorului, respectiv cleme sau
legături cu tracţiune limitată se folosesc la:
stâlpi de întindere
stâlpi de susţinere de tip
întărit
stâlpi de susţinere de tip normal art 57a
237 237 NTE 003/04
238 238 NTE 003/04
239 239 NTE 003/04 Stâlpii de susţinere se folosesc:
240 240 NTE 003/04 Stâlpii terminali se folosesc la:
241 241 NTE 003/04 Stâlpii de intervenţie:
242 242 NTE 003/04
243 243 NTE 003/04 10% 5% 3% art 58
244 244 NTE 003/04
Cleme sau legături cu reţinerea conductorului se folosesc la:
stâlpi de întindere
stâlpi de susţinere de tip întărit Liliana
art 57a
stâlpi de susţinere de tip
normal
În cazul echipării stâlpilor cu mai multe circuite acestea:
trebuie să aibă toate aceeaşi
tensiune
pot avea tensiuni diferite
art 57c
pot avea tensiuni diferite
cu maximum 10% între ele
în mod curent pe linii pentru
susţinerea conductoarelor
art 57a
pentru fixarea conductoarelor prin întindere
nu se folosesc la construcţia
reţelelor
remedierea temporară a
unor porţiuni de linii avariate
fixarea conductoarelor prin întindere la capetele liniei
art 57c
se folosesc numai ca stâlpi
de colţ
se folosesc pe perioada
normală a funcţionare a liniei electrice
nu se folosesc la liniile electrice
aeriene
se folosesc pentru
remedierea temporară a
unor porţiuni de linii avariate art
57d
Stâlpii de întindere sunt utilizaţi pentru:
fixarea conductoarelor, prin întindere,
la capetele liniei
fixarea conductoarelor, prin întindere, ca puncte de
sprijin, in lungul liniei art
57b
pentru susţinerea
conductoarelor
La dimensionarea stâlpilor se admite o depăşire a rezistenţelor
de calcul cu maximum :
Stâlpii de intervenţie se dimensionează:
numai în regim normal art 59
numai în regim de avarie
în regim normal şi de avarie
245 245 NTE 003/04
246 246 NTE 003/04
247 247 NTE 003/04
248 248 NTE 003/04 alte specii
249 249 NTE 003/04 cu răşini
250 250 NTE 003/04
251 251 NTE 003/04
252 252 NTE 003/04
253 253 NTE 003/04
Pentru dimensionarea stâlpilor în regim de avarie se consideră, ca
ipoteză de calcul:
ruperea conductoarelor
în condiţiile unui vânt
perpendicular pe linie,
simultan cu depunere de
chiciură art 73
ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, simultan cu depunere de chiciură art 73
ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul
liniei, fără depunere de
chiciură;
La stâlpii terminali cu mai multe circuite, verificările se fac:
în condiţiile montării numai a circuitelor de
pe o singură parte a stâlpului tabel 17 nota 3
în condiţiile montării
circuitelor de pe ambele părţi ale
stâlpului
nu se fac verificări la
stâlpii terminali cu mai multe
circuite
Stâlpii şi accesoriile din beton se prevăd cu dispozitive de legare la
pământ a părţilor metalice:
în mod obligatoriu art
99
numai în cazul stâlpilor pe care
este montat aparataj
numai în cazul stâlpilor speciali
La liniile electrice aeriene de medie tensiune se pot utiliza stâlpi
de lemn din:Conifere art 104 foioase tari at
104
Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene
trebuie să fie impregnaţi:
cu grunduri de exterior
cu substanţe speciale în instalaţii
industriale de specialitate art
105
Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene
se montează:
în alveolă de beton
în pământ prin fundaţii burate
art 112
în pământ prin batere cu vibraţii
La LEA conductoarele de protecţie se leagă la pământ:
la fiecare stâlp de întindere
la fiecare stâlp special
la fiecare stâlp art 120
Se prevăd prize artificiale de pământ pentru dirijarea
potenţialelor la:
toţi stâlpii LEA din zonele cu
circulaţie frecventă; art
125
toţi stâlpii speciali ai LEA din zonele cu
circulaţie redusă;
toţi stâlpii cu aparataj ai LEA
din zonele cu circulaţie
redusă; art 125
La executarea liniilor, verificarea valorilor rezistenţelor de dispersie
ale prizelor de pământ se face:
ne se face fiind constructivă
ne se face fiind inclusă
constructiv în conductorul de nul al reţelei
se face conform normelor
specifice art 126
254 254 NTE 003/04
255 255 NTE 003/04
256 256 PE 101/85 Punctul de alimentare este
257 257 PE 101/85 Postul de transformare aerian are: celule de 20 kV stâlpi de beton
258 258 PE 101/85
259 259 PE 101/85
260 260 PE 101/85
261 261 PE 101/85
262 262 PE 101/85
Montarea de dispozitive antivibratore pe conductoarele active şi de protecţie ale LEA:
se face în cazul trecerii LEA
prin zone plane deschise, cu
deschideri de peste 120 m art
128 a
în cazul folosirii conductoarelor de protecţie cu
fibră optică înglobată art
128 c
nu sunt necesare la
executarea de LEA
Pentru o linie electrică aeriană culoarul de trecere (de
funcţionare):
este diferit de zona de
protecţie a liniei
este diferit de zona de
siguranţă a liniei
coincide cu zona de
siguranţă şi cu zona de
protecţie ale liniei art 134
staţie de conexiuni de
medie tensiune, destinată
alimentării unor posturi de
transformare art 1.2.2 l)
staţie de transformare 110kV/20 kV sau staţie de conexiuni şi
transformare de 100 kV/20kV
post de transformare
20/0,4 kV
cutie de distribuţie
Postul de transformare de stâlp este acela al cărui echipament, inclusiv transformatorul, este
instalat în exterior:
pe o construcţie specială de
stâlpi
direct pe stâlpii liniilor electrice
aeriene
în cabină metalică sau
zidită
Amplasarea instalaţiilor electrice pentru alimentarea unor
consumatori, se face, de regulă:
în centrul de putere al
amplasamentului
evitând utilizarea
terenurilor agricole sau
forestiere
în toate cazurile pe terenuri aparţinând domeniului
public
Dublarea lanţurilor de izolatoare pentru suspendarea
conductoarelor, este obligatorie la:
traversarea drumurilor şi căilor ferate
traversarea barelor
colectoare art 4.1.5a
traversarea canalizării localităţii
La realizarea planşeelor în coridoarele încăperilor de
producţie electrică:
nu se admit denivelări; art
5.1.16
se admit denivelări de maxim 5% ;
c) se admit denivelări de maxim 10%.
Distanta minima de izolare în aer Ao reprezintă distanta minima:
între părţile conductoare
rigide aflate sub tensiune si
aparţinând unor faze diferite;
între părţile conductoare
rigide aflate sub tensiune si elementele legate la
pământ; art 5.2.2
între partile conductoarelor
flexibile sub tensiune si alte
părţi subtensiune sau
legate la pământ.
263 263 PE 101/85 de cel puţin 2 m de cel puţin 3 m
264 264 PE 101/85 1,5 m 2 m art 4.3.2 2,5 m
265 265 PE 101/85
266 266 PE 101/85
267 267 PE 101/85 10° 13° 16° art 5.1.14
268 268 PE 101/85
269 269 PE 101/85
Înălţimea minimă a conductoarelor liniilor electrice la ieşire din
spatiile de producţie electrică de exterior este:
stabilita în conformitate cu
prevederile normativului PE 104 art 4.3.11
Îngrădirile de protecţie definitive, pline sau cu plasa, din incinta unei
instalaţii electrice amplasate în exterior trebuie sa aibă înălţimea
de cel puţin:
Posturile de transformare situate în mediul rural sau cele cu regim de
construcţie similar în mediul urban:
nu vor avea ferestre; art
5.1.12
pot avea ferestre
protejate cu plasa de sârma;
pot avea ferestre
prevăzute cu sticla armata.
În încăperile de producţie electrică:
este obligatorie prevederea iluminatului
natural
se poate prevedea
iluminat natural şi artificial; art
5.1.13
nu se admit luminatoare. art
5.1.13
Temperatura minimă dintr-o încăpere cu personal permanent de exploatare a instalaţiilor electrice
cu tensiune mari de 1 kV, nu trebuie să scadă sub:
Prin încăperile instalaţiilor electrice cu tensiuni peste 1 kV, trecerea conductelor cu fluide:
este admisa nu se admite art 5.1.17
nu se admite, exceptând trecerea
conductelor cu apa calda,
folosind ţevi sudate, fără
flanşe
Deasupra încăperilor în care pot să se afle simultan mai mult de 50 de
persoane:
nu se amplasează
transformatoare; art 5.1.2
nu se amplasează
transformatoare cu puteri peste
63 kVA;
c) se pot amplasa
transformatoare cu izolaţie
electrică uscată sau cu fluide
incombustibile. Liana art 5.1.2
270 270 PE 101/85
271 271 PE 101/85
272 272 PE 101/85
273 273 PE 101/85
274 274 PE 101/85
275 275 PE 101/85 1,5 m 2,5 m
276 276 PE 101/85 3 ore 5 ore art 6.3.2d 7 ore
277 277 PE 101/85 2,5 m 3,5 m 4,5 m art 6.3.2h
278 278 PE 101/85
279 279 PE 101/85
Montarea în aceeaşi încăpere a unor instalaţii cu tensiuni diferite:
este recomandată,
pentru utilizarea spaţiului;
nu este recomandată;
art 5.1.21
c) se admite în cazul în care
exploatarea lor se face de către
aceeaşi organizaţie. art
5.1.21
Peretele de separaţie între celule la staţiile interioare de medie tensiune se va prevedea:
plin numai pentru înălţimea întrerupătorului
;
plin pe toata înălţimea
celulei; art 5.1.27
plin pe o înălţime de cel
mult 2 m.
Acoperişurile si planşeele clădirilor si încăperilor în care se găsesc instalaţii electrice trebuie
sa fie executate din:
scândura acoperita cu
tabla;
beton armat; art 5.1.6.b
beton sau scândura.
Instalaţia de ventilaţie de avarie din încăperea unei instalaţii de
distribuţie ce conţine echipamente cu volum mare de ulei:
cuprinde cel puţin 2
ventilatoare;
trebuie să asigure în 1 oră
schimbarea unui volum de
aer egal de 3 -5 ori volumul
încăperii; art 5.1.9
cuprinde cel puţin 2
ventilatoare de mare putere.
Accesul în posturile de transformare din interiorul blocurilor de locuinţe şi al
clădirilor publice se va face:
din interiorul clădirii;
de regulă, numai din exteriorul
clădirii; art 5.4.9
c) din subsolul sau demisolul
clădirii printr-o încăpere
tampon Liana art 5.4.9
Platforma unui post de transformare aerian, amplasat pe 2
stâlpi, trebuie montată la o înălţime de:
3,5 m art 6.3.2.h)
Rezistenţa în timp la foc a peretelui dintre transformatoarele
de putere, va fi cel puţin:
Transformatoarele montate pe 2 stâlpi, sunt amplasate la o înălţime
de cel puţin:
Puterea transformatorului care se montează în posturi pe stâlpi nu va
depăşi, de regula: 100 kVA 160 kVA 250 kVA art
6.3.2i
Se admite montarea la etajul I al clădirilor a transformatoarelor de
putere cu ulei când acestea au puteri de pana la:
400 kVA 630 kVA 1000 kVA
280 280 PE 101/85
281 281 PE 101/85 10 cm 20 cm art 6.6.2 30 cm
282 282 PE 101/85
283 283 PE 101/85 b prin lipire
284 284 PE 101/85 roşie albastră
285 285 PE 101/85 30 min 1 h 1 h 30 min
287 287 NTE 007/08
288 288 NTE 007/08
289 289 NTE 007/08
290 290 NTE 007/08
Se admite instalarea, in încăperi comune cu instalaţiile de
distribuţie de înalta si joasa tensiune, de cel mai simplu tip, a doua transformatoare de putere în
ulei cu o putere totala de:
1260 kVA inclusiv
1030 kVA inclusiv
800 kVA inclusiv
Sistemul de evacuare a uleiului din cuva unui transformator, se
realizează prin ţevi cu diametrul de:
Transformatoarele de putere in ulei se prevăd cu cuve cu
colectoare proprii de ulei sau cu scurgere la un colector comun sau la alte cuve, daca au cantităţi de
ulei de peste:
1 tona 1,2 tone 1,4 tone
Îmbinarea conductoarelor din instalaţiile de înaltă tensiune se
poate face:
cu şuruburi art 6.7.1f)
prin sudare art 6.7.1f)
Conductorul (bara) fazei S, va fi vopsită cu culoarea:
Galbenă art 6.8.7.b)
Limitele de rezistenta la foc a pereţilor si planşeelor încăperilor ce adăpostesc echipament electric cu până la 60 kg ulei pe cuva sunt
de:
Pentru cablurile cu tensiuni cuprinse între 10 – 30 kV se
recomanda alegerea izolaţiei din: PVC
polietilena reticulata (XLPE)
Polietilena
Secţiunile transversale minime admise ale cablurilor de energie nu
trebuie sa fie mai mici de:
1 mmp pt. conductoarele de cupru si 2,5
mmp pt. conductoarele de aluminiu
1,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4
mmp pt. conductoarele de aluminiu
2,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4
mmp pt. conductoarele de aluminiu
Se va prevedea o rezerva de cablu la pozarea cablurilor de energie si
de comanda control, având, la manşoane, lungimea minima:
lungimea necesara
refacerii o data a manşonului
lungimea necesara
refacerii de doua ori a manşonului
respectiv
lungimea necesara
refacerii de trei ori a
manşonului respectiv
Distantele maxime de rezemare, respectiv de fixare a cablurilor nearmate, în lipsa indicaţiilor
furnizorului, sunt:
40 cm în montaj orizontal
si 80 cm în montaj vertical
50 cm în montaj orizontal
si 100 cm în montaj vertical
60 cm în montaj orizontal
si 100 cm în montaj vertical
291 291 NTE 007/08
292 292 NTE 007/08 1 m
art 55(4)b
293 293 NTE 007/08
294 294 NTE 007/08
295 295 NTE 007/08
Ordinea de aşezare a cablurilor pe rastele, pe grupe de tensiune, de
sus în jos, este:
comanda control, energie 0,4 kV, energie 6,10 kV, energie
20 kV
energie 20 kV, energie 6,10 kV, energie 0,4 kV,
comanda-control
comanda control, energie 20 kV, energie
6, 10 kV, energie 0,4 kV
La trecerea prin planşee (in interior) sau la trecerea din pământ
în aer (în exterior) cablurile montate în spatii de producţie sau cu pericol de deteriorări mecanice
se protejează pe o înălţime de:
1,5 m 2m
La tragerea a trei cabluri monofazate printr-un tub de protecţie, pentru a se evita
griparea, raportul dintre diametrul interior al tubului si diametrul
exterior al unui cablu trebuie sa fie:
minimum 1,5 minimum 2,5 minimum 2,8
Se recomanda ca numărul de manşoane de legătura pe 1 km de
linie nou-construita, pentru cabluri cu tensiuni de 1-30 kV, sa fie de
maximum:
2 bucăţi 4 bucăţi 5 bucăţi
Cablurile electrice pozate în sol, în apropierea manşoanelor, trebuie
protejate fata de acestea prin amplasarea lor la o distanta
minima de:
15 cm 25 cm 30 cm
296 296 NTE 007/08
298 298 NTE 007/08
299 299 NTE 007/08
300 300 NTE 007/08
301 301 NTE 007/08 c) 2,5 mmp.
302 302 NTE 007/08
303 303 NTE 007/08
304 304 NTE 007/08
Nivelul de izolaţie a cablurilor este caracterizat de valorile:
tensiunilor nominale ale cablurilor;
rigidităţii dielectrice;
c) tensiunilor nominale ale cablurilor şi
rigidităţii dielectrice
Secţiunea economică a conductoarelor cablurilor este
secţiunea pentru care se realizează un regim optim economic,
corespunzător unor:
cheltuieli de investiţii minime;
cheltuieli de exploatare minime;
c) cheltuieli totale minime.
Art 29(4)
Cablurile de energie cu ecran comun peste izolaţia
conductoarelor ( cu câmp neradial ) se pot utiliza până la
tensiunea de:
6 kV inclusiv; art 31 10 kV inclusiv; c) 20 kV
inclusiv.
Învelişurile metalice de etanşeizare ale cablurilor de joasă
tensiune :
pot servi drept conductor de
nul;
pot servi drept conductor de
nul, dar numai în anumite
condiţii; art 31
c) nu pot servi drept conductor
de nul.
Secţiunile cablurilor de comandă – control , din cupru, folosite la
circuitele secundare ale transformatoarelor de curent, nu
trebuie să fie mai mici de:
1 mmp; 1,5 mmp;
Pozarea cablurilor se recomandă a fi făcută:
în fluxuri separate pentru
cablurile de comandă control şi
telemecanică faţă de cele de
energie;
în fluxuri separate pentru
cablurile de energie de
tensiuni diferite;
într-un singur flux, indiferent
de tensiune, pentru
utilizarea eficientă a spaţiului
disponibil.
La pozarea cablurilor de energie şi de comandă- control se va
prevedea la cutiile terminale o rezervă de cablu având lungimea
minimă:
necesară refacerii de
două ori a cutiei terminale
necesară refacerii de trei
ori a cutiei terminale;
c) necesară refacerii o
singură dată a cutiei terminale
Ordinea de aşezare a cablurilor electrice sub trotuare, dinspre partea cu clădiri înspre zona
carosabilă, este:
distribuţie joasă tensiune, distribuţie de
medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanică,
iluminat public art 60
distribuţie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanică,
distribuţie joasă tensiune,
iluminat public
c) distribuţie joasă tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, distribuţie de
medie tensiune, iluminat public
305 305 NTE 007/08
306 306 NTE 007/08
307 307 NTE 007/08
308 308 NTE 007/08
309 309 NTE 007/08
310 310 NTE 007/08 Cupru Aluminiu
313 313 NTE 007/08
314 314 NTE 007/08 0,8 m 0,5 m 1,2 m
315 315 NTE 007/08 75 m 150 m 200m
316 316 NTE 007/08
317 317 NTE 007/08
318 318 NTE 007/08 elipsă Cerc pătrat
Adâncimea de pozare în condiţii normale a cablurilor cu tensiunea nominală până la 20 kV inclusiv
va fi, de regulă, cel puţin de:
0,5….0,6 m; 0,7….0,8 m; c) 0,9….1,0 m
Adâncimea de pozare în condiţii normale a cablurilor cu tensiunea nominală peste 20 kV inclusiv va
fi, de regulă, cel puţin de:
1…….1,2 m; 1,3….1,5 m; c) 1,5…1,7 m.
Înnădirea cablurilor de comandă şi control ;
nu este permisă;
este permisă pentru
înlăturarea deranjamentelor
cablurilor în funcţiune
c) este permisă când lungimea traseului este
mai mare decât lungimea de fabricaţie a
cablului respectiv
Distanţa dintre bornele de marcaj pe traseele rectilinii ale cablelor
pozate în afara zonelor locuite din localităţi va fi de:
100 m; 120 m; c) 80 m.
Secţiunea unui cablu se calculează în funcţie de:
puterea absorbită de consumatori
tipul terenului pe care se
amplasează
coeficienţii de cerere şi
simultaneitate
Cablurile de telemecanică se realizează din:
Cupru sau Aluminiu (normele
tehnice nu precizează)
Protecţia cablurilor împotriva curenţilor de scurtcircuit se
realizează cu:
doar în anumite cazuri speciale
siguranţe fuzibile
relee de protecţie art 49
Adâncimea de pozare a cablurilor cu tensiunea nominală mai mare de 20 kV, în condiţii normale, nu
trebuie să fie mai mică de:
Zona de protecţie a cablurilor cu tensiunea mai mare de 1 kV
pozate sub apă, trebuie să aibă o lăţime de:
Raza minimă de curbură a unui cablu de 20 kV cu izolaţie din
material sintetic, este:
15 x diametrul cablului
25 x diametrul cablului
30 x diametrul cablului
La execuţia unei cutii terminale, pentru rezerve se prevăd
următoarele lungimi minime necesare refacerii:
de trei ori a cutiei respective
o singură dată a cutiei respective
de două ori a cutiei respective
Conductorul profilat este un conductor a cărui secţiune
transversală nu are formă de:
319 319 NTE 007/08
320 320 PE 120/94
321 321 PE 120/94
322 322 PE 120/94
323 323 PE 120/94
324 324 PE 120/94
325 325 PE 120/94
326 326 PE 120/94
327 327 PE 120/94
Temperatura maximă a unui conductor în regim permanent,
este:
suma dintre temperatura mediului şi
temperatura de suprasarcină
temperatura de suprasarcină
temperatura mediului
Racordarea la bornele receptoarelor a bateriilor de
condensatoare de joasă tensiune cu puteri sub 100 kVAr:
se realizează obligatoriu cu posibilitate de deconectare
manuală
se poate realiza direct, fără aparataj de deconectare propriu art
4.3.7
se realizează obligatoriu cu posibilitate de deconectare
automata
Pentru compensarea individuala a motoarelor asincrone de medie si
joasa tensiune se recomandă conectarea la bornele acestora a unor baterii de condensatoare cu
puteri:
care sa nu depăşească
70% din consumul de
energie reactiva al motorului în
gol
care sa nu depăşească
80% din consumul de
energie reactiva al motorului în
gol
care sa nu depăşească
90% din consumul de
energie reactiva al motorului în
gol
Bateriile de condensatoare de joasa tensiune se recomanda sa se
instaleze:
în interior art 4.4.4 în exterior
în interior până la puteri de 250 kVAr pe treapta
Bobinele de reactanţă pentru compensare se racordează de
regulă:
în reţelele de 400kV;
pe terţiarele AT-urilor de
400/220/110 kV;
c) în reţelele de 110 kV
Compensatoarele statice pentru reglajul puterii reactive se vor
instala prioritar în:
în nodurile de sistem de 400
kV;
în staţiile de evacuare a puterii din centrale;
c) în nodurile de
interconexiune ale SEN. art
4.1.1
Pentru consumatorii care prezintă regim deformant sau fluctuaţii rapide de sarcină (fliker), se
recomandă utilizarea de:
baterii de condensatoare
fracţionate;
surse statice de putere reactivă
reglabile cu tiristoare; art
4.3.2
c) motoare sincrone
La bateriile de condensatoare automatizate şi fracţionate puterea pe treaptă la joasă tensiune va fi de
maximum:
200 kVAr; 150 kVAr; c) 250 kVAr art 4.4.3
La bateriile de condensatoare automatizate şi fracţionate puterea pe treaptă la medie tensiune va fi
cuprinsă între:
250 şi 1000 kVAr;
1000 şi 4800 kVAr; art 4.4.3
c) 500 şi 2000 kVAr.
328 328 PE 120/94
329 329 PE 120/94 0.98 0.95 0,92 cap1
330 330 PE 120/94
331 331 PE 120/94 0,4 kV art 4.1.4 20 kV art 4.1.4 110kV
332 332 PE 120/94
333 333 PE 120/94
13 NTE 005 stare critică
14 NTE 005 stare critică
15 NTE 005 k AAR=0,2 k AAR=0,05
16 NTE 005 k RAR=0,25-0,3 k RAR=0,3-0,4
17 NTE 005
Creşterea factorului de putere la consumatorii industriali şi similari
se recomandă a fi făcută cu prioritate prin:
mijloace naturale; art
4.2.8
baterii de condensatoare
fixe;
c) baterii de condensatoare
în trepte.
Montarea surselor de putere reactivă specializate (baterii de condensatoare, compensatoare
sincrone) se face când factorul de putere este mai mic de:
Compensarea puterii reactive se aplică în instalaţiile electrice ale:
operatorului de distribuţie
operatorului de măsurare
consumatorilor industriali şi
similari
Bateriile de condensatoare pot fi montate în instalaţiile electrice de:
Puterea bateriei de condensatoare care compensează factorul de
putere al unui transformator 20/0,4 kV care funcţionează în gol, nu
trebuie să depăşească:
max. 40% din puterea
nominală a transformatorul
ui
max. 30% din puterea
nominală a transformatorul
ui
max. 20% din puterea
nominală a transformatorul
ui art 4.3.7
Pentru compensarea factorului de putere din reţelele de 400 kV, se
utilizează:
baterii de condensatoare
bobine de reactanţă art
4.1.1
filtre de armonici
Diagrama bloc este o schemă logică care se construieşte în
raport cu o:
stare de succes dată art 4
stare de insucces dată
Arborele de defectare este o schemă de calcul care se
construieşte în raport cu o:
stare de insucces dată
stare de succes dată
Probabilitatea de nerăspuns a anclanşării automate a rezervei
este:
k AAR=0,1 Anexa 2
Probabilitatea de nerăspuns a reanclanşarea automată rapidă
pentru LEA 110kV este:
k RAR=0,20-0,25 Anexa 2
Indicatorii de fiabilitate ai instalaţiilor energetice sunt:
indicatori de performanţă,
care se determină în
baza unor înregistrări ale comportării de-a lungul unui
interval de timp parcurs art
1(5)a si 1(5)b
indicatori evaluaţi,
obţinuţi prin calcule
previzionale pentru un
interval de timp dat Liana si
Elena art 1(5)a
indicatori economici
18 NTE 005
19 NTE 005
20 NTE 005
21 NTE 005 defect parţial defect simplu defect complet
22 NTE 005
23 NTE 005
105 PE 022-3/87
106 PE 022-3/87
Prevederile normativului privind metodele şi elementele de calcul al
siguranţei în funcţionare a instalaţiilor energetice se referă la
evaluarea:
indicatorilor evaluaţi,
obţinuţi prin calcule
previzionale pentru un
interval de timp dat
indicatorilor de performanţă,
care se determină în
baza unor înregistrări ale comportării de-a lungul unui
interval de timp parcurs art 1(5)
unor indicatori economici
În cazul centralelor electrice (CTE, CET, CT şi CHE), indicatorii care se referă la
primirea din reţea a energiei electrice necesare pentru
alimentarea serviciilor proprii se vor evalua:
în punctele de referinţă art 52
în punctele de interfaţă
în oricare dintre punctele
precizate la variantele a) şi
b) art 52
Analizele de fiabilitate a instalaţiilor energetice sunt:
analize calitative
analize cantitative
analize economice art
52
În cazul staţiilor de conexiune sau de transformare, în care secţiile de bare sunt conectate între ele printr-
un întrerupător a cărui defectare conduce la pierderea ambelor secţii, această defectare va fi
considerată:
În cazul sistemelor de protecţie şi automatizări, indicatorii de
fiabilitate se calculează în raport cu:
defecte ce conduc la refuzuri de acţionare
defecte ce conduc la refuzuri de solicitare
defecte ce conduc la acţionări
eronate (false sau neselective)
art 52
Fiabilitatea instalaţiilor tehnologice cu elemente în regim
de aşteptare se poate analiza considerându-le ca:
instalaţii în aşteptare
instalaţii de sine stătătoare art
53
în ansamblu cu instalaţiile
primare care le solicită art 53
Staţiile de transformare din sistemul energetic, cu tensiunea
primară de 400kV sau 220kV sau 110kV se vor realiza cu:
două trepte de tensiune art
1.17
maxim două transformatoare (autotransformatoare) art 1.17
nu există nici o prevedere
legală
Compensatoarele statice sau sincrone, pentru reglajul tensiunii şi puterii reactive, se vor instala:
în staţiile de înaltă tensiune
art 1.37
în staţiile de medie tensiune
nu există nici o prevedere
legală
107 PE 022-3/87
108 PE 022-3/87
109 PE 022-3/87
110 PE 022-3/87
111 PE 022-3/87 2,5 s art 2.29a 1,5 s 1,0 s
112 PE 022-3/87 2,5 s 1,5 s art 2.29a 1,0 s
113 PE 022-3/87 2,5 s 1,5 s 1,0 s art 2.29a
114 PE 022-3/87
115 PE 022-3/87 10-15 ani până în 5 ani
Căile de curent din instalaţiile electrice de înaltă tensiune se vor realiza, de regulă, din conductoare
neizolate flexibile în:
instalaţiile exterioare de 6-
400 kV art 2.15a
staţiile de 6-20 kV
instalaţiile interioare de 110 kV art
2.15a
Căile de curent din instalaţiile electrice de înaltă tensiune se vor realiza, de regulă, din conductoare
neizolate rigide, astfel:
în instalaţiile exterioare de 6-
400 kV
sub formă de bare în staţiile de 6-20 kV art
2.15b
sub formă de ţevi în
instalaţiile interioare de 110 kV art
2.15b
Staţiile de conexiuni cu tensiuni peste 20 kV vor fi dispuse, de
regulă:
în aer liber art 2.19b
în interior, în clădiri de zid
nu există nici o prevedere
legală
Staţiile de conexiuni cu tensiuni peste 20 kV vor fi dispuse, de
regulă:
în interior, în clădiri de zid
în aer liber art 2.19b
nu există nici o prevedere
legală
Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de
scurtcircuit, în cazul reţelelor până la 110 kV, timpul de acţionare a
protecţiilor nu trebuie să depăşească:
Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de
scurtcircuit, în cazul reţelelor de 110 kV, timpul de acţionare a
protecţiilor nu trebuie să depăşească:
Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de
scurtcircuit, în cazul reţelelor de 220 şi 400 kV, timpul de acţionare
a protecţiilor nu trebuie să depăşească:
Incintele staţiilor electrice pot fi prevăzute cu instalaţii electrice de
iluminat folosind:
lămpi cu vapori de sodiu art
2.64
lămpi cu incandescenţă
lămpi cu vapori de mercur art
2.64
Alegerea traseelor liniilor electrice aeriene trebuie să se bazeze pe o
concepţie de dezvoltare şi sistematizare în perspectivă a reţelelor din zona respectivă,
ţinând seama de o perspectivă de:
5-10 ani art 3.4
116 PE 022-3/87 5 Ω art 3.19 1 Ω 2,5 Ω
117 PE 022-3/87 mai mic decât mai mare decât
118 PE 022-3/87 mai mic decât mai mare decât
119 PE 022-3/87 1% 2% 3% art 5.41
120 PE 022-3/87
121 PE 022-3/87 în clădire de zid
122 PE 022-3/87 oţel-aluminiu oţel galvanizat oţel
123 PE 022-3/87 aerian
124 PE 022-3/87
Toate elementele liniei prin care circulă curentul de scurtcircuit se
verifică la stabilitate termică, luându-se în considerare valoarea
de perspectivă a curentului de scurtcircuit şi o rezistenţă a arcului
la locul de defect de:
Drept criteriu de siguranţă în dimensionarea reţelei de medie
tensiune se va considera că timpul de întrerupere, în caz de avarie
simplă va fi…….. timpul necesar izolării elementului avariat şi
realimentării tronsoanelor neafectate
egal cu art 5.21b
Drept criteriu de siguranţă în dimensionarea reţelei de medie
tensiune se va considera că timpul de întrerupere, în caz de avarie pe ambele căi de alimentare a unui consumator va fi…….. timpul
necesar remedierii avariei pe una din căile de alimentare şi separării
celeilalte căi avariate
egal cu art 5.20c
Pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice de
medie tensiune, numărul de trepte al bateriei de condensatoare va fi astfel determinat încât şocul de tensiune ce apare pe barele de
medie tensiune să nu depăşească:
Posturile de transformare de reţea urbană de tip interior vor fi
proiectate cu:
un singur transformator
art 6.7
cu două transformatoare
nu are importanţă
Exceptând cazurile bine justificate, în zonele rurale, posturile de transformare de
abonat vor fi:
de tip aerian art 6.1
nu are importanţă
Instalaţiile de legare la pământ ale LEA de MT vor fi proiectate din:
În zonele urbane cu densitate mare a construcţiilor, reţelele de joasă tensiune vor fi proiectate:
în cablu subteran art 9.7
cu cheltuieli de investiţie minime
Exceptând cazurile justificate tehnic şi economic, reţelele
aeriene de JT vor fi realizate cu:
conductoare de aluminiu neizolate
conductoare izolate
torsadate art 9.2
nu are importanţă
125
126
127
128 de calcul rt 5g măsurată
129
130
131
NTE 401/03
NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în
instalaţii electrice de distribuţie de 1 – 110 kV” se aplică la
proiectarea de
LEA cu tensiuni până la 220 kV
inclusiv
LEA cu tensiuni până la 400 kV
inclusiv
LEA cu tensiuni până la 110 kV
inclusiv
NTE 401/03
NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în
instalaţii electrice de distribuţie de 1 – 110 kV” se aplică la
proiectarea de
linii electrice aeriene cu
tensiuni până la 110 kV inclusiv
art 2
linii electrice subterane (în
cablu) cu tensiuni până la 110 kV inclusiv
linii electrice subterane (în
cablu) cu tensiuni până la 20 kV inclusiv
art 2
NTE 401/03
NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în
instalaţii electrice de distribuţie de 1 – 110 kV” se aplică
numai pentru dimensionarea
secţiunilor economice ale
liniilor electrice noi
numai pentru verificarea gradului de încărcare a secţiunilor
liniilor electrice existente în exploatare
pentru dimensionarea
secţiunilor economice ale
liniilor electrice noi şi pentru verificarea gradului de încărcare a secţiunilor
liniilor electrice existente în
exploatare art 3
NTE 401/03Densitatea economică de curent
(jec) reprezintă o mărime:determinată
statistic
NTE 401/03Densităţile economice de curent
normate depind de sarcina de
calcul
tipul conductorului
(izolat, neizolat) şi de izolaţia conductorului
tabel1
tensiunea nominală a liniei abel 1
NTE 401/03Densităţile economice de curent
normate depind de
materialul conductorului
tabel1sarcina maximă
numărul de ore de utilizare a
sarcinii maxime tabel1
NTE 401/03
Atunci când sarcina maximă a unei viitoare LEA creşte cu o anumită rată în prima parte a perioadei de analiză, sarcina
maximă de calcul utilizată pentru stabilirea secţiunii economice a
liniei este
mai mică decât sarcina maximă atinsă în final
art 19b
mai mare decât sarcina maximă atinsă în final
egală cu sarcina maximă atinsă în final
132
133 investiţii minime
134
135 Frontiera economică se foloseşte
136 PE 132/03
137 PE 132/03
138 PE 132/03
NTE 401/03
Adăugarea unui circuit suplimentar la o LEA existentă se
justifică economic atunci când curentul acesteia depăşeşte:
curentul corespunzător
secţiunii economice
curentul corespunzător
frontierei economice art
26
curentul corespunzător
frontierei termice
NTE 401/03
Stabilirea secţiunilor economice ale LEA are la bază un calcul economic bazat pe criteriul:
consumuri proprii
tehnologice minime
cheltuieli totale actualizate
minime art 1
NTE 401/03Secţiunea economică (densitatea
economică) se foloseşte:
în proiectarea liniilor
electrice, pentru alegerea secţiunii
conductoarelor
în exploatarea liniilor
electrice, pentru verificarea limitei de încărcare
economică
în exploatarea liniilor
electrice, pentru stabilirea
oportunităţii realizării unui
circuit nou (LEA nouă)
NTE 401/03
în proiectarea liniilor
electrice, pentru alegerea secţiunii
conductoarelor
în exploatarea liniilor
electrice, pentru verificarea limitei de încărcare economică
în exploatarea liniilor
electrice, pentru stabilirea
oportunităţii realizării unui
circuit nou (LEA nouă)
Reţele electrice de distribuţie publică cuprind:
reţelele electrice de 110 kV destinate evacuării energiei electrice
produse în centralele electrice
reţelele electrice destinate exclusiv
alimentării cu energie
electrică a consumatorilor
industriali
staţii de transformare 110 kV/20 kV
destinate alimentării
zonelor urbane şu rurale
Puterea activă instalată (Pi) a unui consumator reprezintă:
valoarea maximă a
puterii absorbite
suma puterilor nominale ale
tuturor receptoarelor
art 2.1.1
valoarea medie a puterii absorbite
La dimensionarea reţelelor electrice de distribuţie, puterea
activă de calcul (Pc) este definită ca fiind:
puterea activă instalată
puterea activă pentru care se dimensionează un element de reţea la se va
racorda un grup de “n”
consumatori art 2.1.5
puterea pentru care au fost
dimensionate instalaţiile
interioare ale consumatorilor
139 PE 132/03
140 PE 132/03 3 – 4 ani 5 – 9 ani 10 – 20 ani
141 PE 132/03
142 PE 132/03
143 PE 132/03 40 MVA 63 MVA
144 PE 132/03
145 PE 132/03
146 PE 132/03
La dimensionarea reţelelor electrice de distribuţie, puterea
reactivă de calcul (Q) este definită ca fiind:
puterea reactivă maximă
valoarea maximă a
puterii absorbite
suma puterilor reactive maxim absorbite de un
grup de receptoare sau de consumatori
art 2.1.6
La alegerea schemei şi structurii reţelelor electrice de distribuţie,
având în vedere asigurarea consumului de energie electrică a
zonei alimentate pentru o perspectivă de:
Tensiunile standardizate pentru reţelele electrice de distribuţie:
în reţelele de MT: 10kV
în reţelele de JT: 400/230 V
în reţelele de MT: 20 kV art
3.2.1b
Tensiunile standardizate pentru reţelele electrice de distribuţie:
în reţelele de MT: 6 kV
în reţelele de JT: 400/230 V
în reţelele de JT: 380/220 V
Staţiile de transformare de 110 kV/MT de distribuţie publică,
echipate cu un transformator, se realizează pentru un profil final de
maxim:
25 MVA art 3.3.2
În funcţie de profilul staţiilor electrice 110 kV/MT, schema electrică pentru partea de MT:
poate fi “cu bare simple
nesecţionate” art 3.3.8
este întotdeauna “cu bare duble
secţionate”
poate fi “cu bare simple
secţionate” art 3.3.8
Din punct de vedere al modului de racordare la staţiile electrice de
110kV/ 20 kV, reţelele electrice de medie tensiune se vor realiza:
cu racordare directă art 3.4.2
cu racordare indirectă, prin
puncte de conexiuni art
3.4.2
cu racordare indirectă prin
puncte de alimentare
Reţelele electrice medie tensiune, cu racordare directă la staţiile electrice de 110kV/20kV, sunt
acelea în care:
PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV la barele de medie tensiune
ale staţiei electrice art
3.4.2
PT 20/0,4 kV sunt racordate
la staţiile electrice prin intermediul punctelor de
conexiuni
PT 20/0,4 kV racordate la
staţiile electrice sunt destinate
exclusiv alimentării
consumatorilor de tip casnic
147 PE 132/03
148 PE 132/03
149 PE 132/03 radial
150 PE 132/03
151 PE 132/03 de porţelan de sticlă
152 PE 132/03
Reţelele electrice de medie tensiune, cu racordare indirectă
prin puncte de conexiuni la staţiile electrice de 110kV/20kV, sunt
acelea în care:
PT 20/0,4 kV sunt racordate
prin linii de medie tensiune
la staţiile electrice de
transformare prin puncte de
alimentare
PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20
kV direct la barele de medie
tensiune ale staţiei electrice
PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20
kV la barele punctului de
conexiune, care, la rândul lui, este alimentat
din staţia electrică prin linii de medie
tensiune care au sau nu alte
sarcini pe ele art 3.4.2
Regimul de funcţionare a reţelelor electrice va fi:
strâns buclat în zone cu
densitate de consum mare
buclat, în zone cu densitate de consum medie
numărul PT de MT/JT şi de numărul şi
durata întreruperilor
admise de consumatori
Pandele Catalin art 3.5.2
Reţelele electrice de distribuţie de medie tensiune pot funcţiona:
cu neutrul izolat pentru curenţi capacitivi mai
mici de 10 A art 5.2
cu neutrul tratat pentru curenţi capacitivi mai mari de 10 A
Proiectarea unor reţele electrice care au neutrul tratat diferit de alte reţele cu care urmează a fi legate
galvanic:
este interzisă art 5.4
este admisă condiţionat
este întotdeauna admisă
LEA 110 kV se vor realiza de regulă cu izolaţie
Compozită art 10.2
Instalaţiile de legare la pământ constituie principalul mijloc de protecţie împotriva accidentelor
![Oftalmologie - Subiectele La Examen Rezolvate.[Conspecte.md]](https://static.documente.net/doc/80x56/577c851f1a28abe054bbcd8b/oftalmologie-subiectele-la-examen-rezolvateconspectemd.jpg)
