RASE DE CAPRINE

CarpatinăAlbă de banat

Angora

Caprinele reprezinta o oportunitate economica, datorită numărului lor şi proprietăţii de a se înmulţi repede, potenţialului productiv superior şi cheltuielilor reduse de investiţie, de întreţinere, furajare şi comercializare a produselor.

În unele ţări din Europa ca: Franţa, Elveţia, Austria, Anglia, etc. s-au elaborat şi aplicat programe eficiente de înmulţire şi ameliorare, de nutriţie, sanitar – veterinare, etc. care au imprimat capriculturii o notă specială de exploatare de tip industrial, prin valorificarea capacităţii lactogene şi diversificarea şi comercializarea produselor obţinute.

În ţara noastră există două rase de caprine

Carpatina Alba de Banat

1. CARPATINA• Descrierea:

Talia mică ;Culori diferite ;Părul lung ;Coarnele sunt prezente la ambele sexe ,dar se

întâlnesc si exemplare fără coarne ;Ugerul slab ;Este de talie medie cu o mare varabilitate de culori ;Rasă foarte rezistenta la conditile de mediul ;Nepretenţioasă la întreţineri.

Carpatina

Este rasa cea mai veche şi cea mai răspândită, primitivă, rustică, rezistentă şi foarte heterogenă, din punct de vedere al culorii, dezvoltării şi exteriorului şi a producţiilor de lapte şi de iezi.

Greutate:

Greutatea este medie la ambele sexe

Precocitatea

Prima fatare este la 2 ani

Proloficitate:

O are bună, 1-2 iezi

Productivitate :

200 - 250 l ,cu maxima de 800 l şi un procent de grăsime situat între 4,5 - 6,5 % cu maxima de 10 % .

2. ALBĂ DE BANAT

DESCRIEREA :

- părul scurt ; - fără coarne ; - ugerul bine dezvoltat ; - culoarea albă .

Alba de Banat

Este ameliorată cu un nivel de productivitate superior. Capul este caracteristic animalelor de lapte cu capacitate mare de producţie, mic, cu aspect fin uscativ. Gâtul este de lungime mijlocie şi gros, membre puternice uscăţive, osătură dezvoltată cu aplomburi normale. Ugerul este bine dezvoltat, în formă de pară sau globulos cu peri scurţi şi netezi, cu sfârcuri de dezvoltare mijlocie, pretabile la mulsul mecanic.

GREUTATEA

Este medie la ambele sexe

PROLIFICITATEA

Este bună, 1 – 3 iezi

PRODUCTIVITATEA

500 l cu maxima de 900l şi un procent de grăsime situat , între 3,5 – 5,5 % cu maxima de 8 %

3. ANGORA DESCRIEREA :

- talie mică ; - culoare albă ; - principala producţie este părul foarte fin din care

se face MOHAIRUL ; - coarnele prezentate la ambele sexe ; - ugerul slab dezdoltat ; - rasă sensibilă ;

GREUTATEA

ESTE MEDIE LA AMBELE SEXE

PROLIFICITATE

100 % slabă ;1 rareori 2 iezi ;

PRODUCTIVITATE

1 cu maxima de 1 şi un procent de grăsime situat între 1 % cu maxima 2%

Întreţinerea lor Planificarea şi organizarea păşunatului.

Caprele se lasă mai multe săptămâni pe aceeaşi păşune 30 -45 de zile şi mănâncă iarba precoce, scurtă apoi pe măsură ce iarba va creşte parcelele se micşorează, de exemplu :

La 100 de capre sunt necesare 10 ha în luna martie şi 3 ha în luna aprilie

PĂŞUNATUL Păşunatul poate fi făcut pe parcele, evitându-se mai mult de 3 treceri

pe aceeaşi parcelă ,adică păşunatul rotativ sau se poate păşuna pe aceeaşi păşune ,adică păşunatul continu.

Este greu de apreciat numărul caprelor la hectar pentru o anumită perioadă , aceeasta depinzănd de tipul de sol ,fertilizare ,climă.

Păşuni cu potenţial foarte mare ,fertilizate cu azot ,50 – 100 unităţi la ha primăvara :15 capre pe ha când este iarba mică şi 35 – 45 capre pe ha in timpul creşterii masive de iarbă in mai - aprilie

Semiintensiv şi intensiv:

Este întreţinerea ce se face în adăposturi

prevăzute cu distribuitor automat cu furaje, care alimentează caprele de 4 ori pe zi.

Exemplu :

Orele: 9,11,14 şi 19.

Furaje

Furajele în general caprele nu sunt pretenţioase la furajere în alimentaţia lor intrând o gamă variată de furaje asigurând un grad ridicat de valorificarea acestora.

FURAJE GROSIERE: - făinuri; FURAJE SUCULENTE : - iarbă, frunze, lucernă, trifoi; CONCENTRATE : - porumb, grâu, orez, secară, mazăre

furajeră, reprezentate fie ca amestecuri de grăunte sau brichete furajere;

APA : - la discreţie.