Rascoala Lui Tudor Vladimirescu

7/30/2019 Rascoala Lui Tudor Vladimirescu

1/55


2/55

.l

Coperte colecflel : SERGIU GEORGESCUllustrefle c:opertel : EUGEN PALADE. I

\'

.' POPOR OBIDIT PE PAMiNTUL SAU

Rascoala din 1821 a izbuonii ca o reactie a m a s e l o ~largi fata de intensificarea exploatarii la s f t r ~ t t u l secolului al XVIII-lea in primele doua decenii ale seoolului al XIX-.lea. Ea este o urmarlll fireasca ' a adinciriieontradictiilor economice sociale in aceasta perioadade descompunere a feudalismului de aparitie a elementelor noilor relatii de productie capi-taliste.In acel an poporu1 s-a rasculat ,pentru dobtndireadr'ptatii sale, pentru cucerirea Iibertatii nationalesociale. ,Adunarea norodului", constituita ca o formade organizare a (ascoalei, prin care poporul exprimatn mod democratic vointa, a pus in fruritea luptei salepe paminteanul Tudor Vladi:mirescu. Acesta personi-.fica d e ~ t e p t a r e a poporului roman, ex;ploatat tiranizatpina atunci de catre ni$te stapini straini de catremarea boieriome !nstrainata. Aceasta "tagma a jefui.to-

1 rilor", cum a numit-o Tudor: a consutuit factorul subiectiv care a pricinuH sedtuirea, inapcierea decaderea tarii.Principatele Romane d.i&puneau de mari bogatii naturale. Pamin,tul Tarii R o m a n e ~ t i . se aprecia intr-a expunere bine documentata din 1819, este aotlt de bogatfn prodUJSe de tot felul, t.ncit ar putea "sa hraneasca unnumar de trei de patru. ori mai mare de loouitori",

I


3/55


4/55

0 alta caracteristicii a acelei perioade este rotunjiream o ~ i i l o r apartintnd mari:lor boieri, a.dica dormarea latifundiilor ( domeniilor mari) prin uzurparea paminturHor m o ~ n e n e ~ t i , ale o h ~ t i i l o r t a r a n e ~ . t i ale ttrgurHorlibere. Uzurparea se Hicea prin cumpari'i>ri deghizate,adid cineva socoti:t ind;eptatit la cumparare o ,efeduaformal .pe numele sau, da r i'n realitate pentru iln boiersau mare negustor. In felul acesta era de obicei dejuca1drept-ul stravechi al membrilor o b ~ t i i de a avea prioritate la cumpararea ocinilor, ardid a loturilor de pamin1m o ~ - t e n i t e . In unele cazuri supra-fete intinse apartinind'

t i . l o r sau ttrgurHor erau declarate pamln1uri .p u.iitii",adica ale nimanui ca atare donate de ciitre domnunor boieri, rdregatori sau membri ai famili ei sale. Serecurgea de asemenea la riipirea actelor de proprietate,la mil51ificarea acestora sau chiar Ia simpla rapire a piimtnturi'lor. Rezultatul este ISca derea numarului de .satecu tarani Hberi, de sate m o ~ n e n e ~ t i In Oltenia, uncle vaizlmcni rascoala. In 1819- 1820 existau in Tara Romaneaoscii 37 40 de m o ~ i i m ~ n a S ' t i r e ~ t i , b o i e r e ~ t i , ale marHor negustori etc., .rnd.t - arata un document - '"nicimiicar o palma de pamtnt nu se e ~ t e fara stapin".Numai rnarele ban Grigore Brtncoveanu singur detineatn tara 53 de r n o ~ i l .

Mai apasii'tor decit toate in perioada premergat0arerascoatlei era jaful fiscal pradicat pe scara larga. AdminiiS-tratia tadi, de . la domn .pin a Ia ceJ mai de josatujba$. se transforma.se tntr-un vas.t aparat de extorctiune. Comptia venalitatea apara.tu lui de s ta t crea,un !ant nein+rerup-t de complicitati", o alian ta a posedantuor tmpotriiVa maselor crunt exploatate, care tntr-oastfel de sHuatie nu aiVeau la dne gasi dreptate, c a ~ ijustitia era cu t o ~ u aservita exploatatorilor. Repartitia8'

In gala a dajdiilor facea ca aces ea sa . fie $'i mai apa-i l o a r CategoriiJe privHegiate (boierii, neamurile 1,

mazilii 2 $i clerul) nu plateau nimic, iar taranii pliiteaud Ia virsta de 16 ani. Erau &utiti de bir scutelnicii $ipost r i i c i i , In .schimbul unor servicii $i munci prestateboier ilor. NumamJ privflegiatilor era -tot atdt de marea acela al c o n ~ r i b u a b 1 1 i l o r , dupa c4m a constatat

tnca Sulzer, un c i i ~ i i t o r awstriac, indt rpentru a c o p ~ r i r e aumei impozitelor pe tara contribuabi.tii pliiteau dubh.i.Impozitele erau insuportabi.le prin abuzurile s a v t - r ~ i t e

Ia pe.rceperea lor. Liisat Ia diccretia s l u j b a ~ i l o r hriipiir ti . birnicu'l roman nu a fos-t crutat de nici un pro

deu bmta 'l nedrept, incH ,nu exista pe lume unpopor mai aiSUJpri de un guvern despotic mai strivi.tde biruri de angarale deott taranii din Moldo;va din Tara R o n i a n a s c a ~ s. In acest jaf erau implicatiboic rii, lntrucit ei au gasit in slujbe sursa principala deacumulare de venituri, l i i l s S n d u - ~ i mo$Hle mai mult ineama e n d a 1 o r .

Obligatiiie siitenilor de a gandui pe s 1 u j b a efoctuar a transportulu'i Ia Duniire a lucriirilor Ia cetatile

t u r c e ~ erau angara,le gre1e pagubitoare, fii,ra nicio retr ibutie. '

La toate .acestea se adiiuga p r ~ m e j d i a incursiunilord jaf turce$ti, de care erau amenintati In permanentaI cu itorii de pe marginea Duniirii, din apropierea h ~ s u -

s ea:muri = boieri de 111eam, decllzu11 1 conditl.a de a g a - ~ u l t o r laz, ,ji = t b ~ i e r i de tara, descendenti ai boieriaor rama.;;i fare

dr gMo rie. W. W U k 4n s on , An account of the Principalities of Waltachiaa.ttd Mo ldavia (Lamu.rll"e asupra Pll" inoip,alteJlor Tarii Roma111e.;;JtiM ldovei.) London, 1820, p. 155.


5/55

rilor In special din sudul O!teniei. De aceastaroare nu se putea scapa dedt prin ln!iHurarea cHiplnie ~ t i prin i i n t a r e ~ hasurilor a cetatilor dihasuri ca punde de cprijin a.]e turdlor.

Caracterul pradalnic al ultimelor domnii fanariote.lncepere din 1711 In Moldova din 1716 1n Taramaneasca, dupa ce domnitorii de aid, Dimitrie Camir Constantin Brlncoveanu, s-au ara tat a t a ~ a t i cauzei eliberarii de sub jugul otoman, Poarta a impusPrincipatelor domni recruta ti dintre dragomanii ei greci,originari din carticrul Fanar a! Constantinopolului, caprezentau pentru ea mai mu.tta garantie. lesiguri dedurata dom ni ei lor, fanariotii nu aveau aoJt sco.p decltsa stoarca din Principate venHuri olt mai mulk Deaici, s-a ajuns Ia marirea obligatiil or fata de Poart alao lmpovarare mai mare a locuitorilor.Deo sebit de lmpovaratoare au fost In Tara Romane.asca domniilc lui loan Caragea Alexandru Sutu.premergatoare rascoalei din 1821. Caragea a cumparatdomnia In 1812 cu 4 000 000 lei a rew;;i


6/55

nime f a r ~ njci o aparare" 1 Aceste


7/55

tr iva lor. Acu.m lsi face cariera de haiduc vcsUtIa ncu Jianu. De as emen ea actioneaza aid ca haidNicola I a b r a fosta ca.petenie In ra..scoal a -antiotomanslrba din 8 0 4 - 1 ~

Tabloul ag itatiilor framlntarilor .sociale din 'TarRoman easca sub ultimele domnii fanariote se complteaza cu o .seam a de aHe m i ~ c a r i de 111emul tu mi re atiuni conspirativc 1ndreptate 1mpotr iva ti raniei .

Prima d i n t r ac es tea a fos:t revolta pandurilor de 1s f i r ~ i t u l anului 1814 Jnceputul celui urmator, determirnat a .In primul r1nd de retrage rea scutiri lor punerea Ia bir a .pandurilor. Nemultumirea lor r a b u f n ~ tcu .prHcjul conflictului dintre frat ii Regep, comandan tai garnizoanei turce!;>ti de Ia A d a - K a l t Solima

p a ~ a de Ia Betg.ra.d, 1mpotriva ca.ruia se ra sc ula-sera si rbii. Ac (ionlnd lmpotriva org an elor s poliatomlui Caragea, pandurii rovolta ti se g aseau pe linie delupUi cu s:irbii cu p i ~ ~ i i . Iu ..s uf de Bercofcea,chema In Ol tenia lmpotriva acestor panduri, avea misiunea Sa ]mpiedic e !eg atura CU s!rbii extinderea ra \'3 coalei In Tara Rom an easca . Domn ia nu a putut lichidarevot.ta decl t acord1nd .amnistie.

Legat de aces te evenimente, se contu'l"eaza In 1815o actiune armata condu sa de Iorda.che O li mpiot ul, vii.torcomandant a.l i r i i et eris te, ca re de pe ac um 11 cu

pe Tudor Vladimirescu. Orig inar din Vla hol.i vadion (G recia), Iordache a luptat .In 1806 In TaraRomanea.sca, ap oi a lua't parte Ia rascoa la skbilor ca

t o v a r a ~ d e lu.pta a! lui Haiduc-Velcu a! sus-amintitului Iabra ;;. Iordache t.raia acum 1n Muntenia orga niza aci un m de 600 de oa meni, cu 6copu.l dea comba te trupele trimise lmpotriva sl rbilor, t i l o r14

1 I' 111l11ri r r voltati. Actiunea a inspirat mt.tlta j;eama, 11 11 11111! r 11.111 111 111 mmato r ( 1816) se descopera Ia B u c u r o, 11 1 1111 1.11\i onspirativa lmpotriova lui Caragea a111 11 tl1 r boi r i. Ea prog rama o raiScoal a su b lozinca:t r libcrtatea! Porniti limpotriva tiranilor !" Ras-"11 Il l 11rma Sa an treneze taranimea nemuJtumia, Sa CU -pl flld 1 ra iova sa fie extinsa .In sudu Du.nari i.

1 o111 11ia ltli AI. Sutu fu zguduita din p rimele z1le de11 , , oila a arnautilor, adid a soldat ilor :Je,fegii din

1 11'11 1 domneasca , care .s-au barkaodat au rezista.t Ia' I IIIi , ti mp de do ua luni, ridic.tndu-se astfeol lmpotriva1111 vdi rii lor Ia care Sutu procedase .pentru a fac e toelt ll lt\ ilor adw;;i cu el de Ia Tarigra d. Dar revolta' a

,1\ 111 rada c ini mai ad i'nci, lntrud t se constat a legMurile11 11 rcvolta de Ia ca es te por.n it a ca ,un fel det'W11oplot de a ISC face revolu tie".Exprcs ie a spiritului vremii, a uno r idei de lupta mpnl riva reg imurilor .tir.anice ca,re aveau acum d rcu!atie111 1 rindpate, ca In Europa, uncle erau combatutell' guvc rn ele reactionare dupa c a.derea lu i N a p o l1 l !nccrciiri arata existenta planuriolor de .schimhar a reg imului din Principate $i ca pur.tatorii aces toraro 11 ta u pe adlnca n emultumire a ma se lor exploatate.Dar initia iva marii' lupte lmpotriva tiraniei $i exploalilrii va v eni de Ia 1nse$i aceste ma se, de Ia cei exploatat i. care au ramas ,mai go i declt .mortii din_ mormlntur i" cum se va s-pune ln tr-un .docum ent at .rascoa-1 i. In ce le din urma, masele 'VO r porni deschis lmpolriva tu .tu ror jefuitori lor, cu 6tr ig atul 9i c u intrebarea :"Pl na d nd sa te fim robi ? Plna d nd s a-i suferim a n euge slngele ! ?"

1$


8/55

'TLIDQR V L A D i t Y , I I R ~ S C U ,-:- .OM :DIN POPOROmul c a r ~ va .sintetiza nazuintele . poporuli.li. . . ' . . I .emandpare s0ciala, care se va face exponentul in

~ e l o r r r i ~ largi $i va lansa chemarea la r ~ s c o a lg ~ J 1 este Tudor Vladimirescu, provt ni t di,ti paliirmij-locie a scidetatii din acea vreme, care se inanlfest


9/55

taciturn. Rareori, fata de prietenii cei rnai apropiat1,vorbea cu umor . Nedreptatea perfidia evidenta i1indignau atunci era in sta re sa comita excese. Prinzlnd o data n i ~ t e spioni ai inamkului a .lnc eput sa-itaie pe loc.

D ad analizam cu atentie gindirea lui Tudor Vladimirescu, ne dam seama ca el a cunoscut bine o seriede probleme ale epocii sale. Vlnz.fnd vitele boiemluiGlogoveanu, Tudcr a calatorit in mai multe rinduripartite .Banatului TransHvaniei , cunosclnd atStfellumea initiindu-se mai bine in afaceri de negot, pecare apoi ll.pradica pe cont .propri u.

In afara de vH:e, el vindea cereale, pe$ie, icre $iceara in canHtati apreoiabile. Indeletnicirea cu negotul1i da lui' Tudor posibilitatea sa stabi.Jeasca $i ramifice o serie de lega-turi in tara $i dincolo de hotare,cu unii avind t o v a r a ~ i e de n ego t, cu altii fao!nd schimbde marfuri $i i n ~ o r m a t i i utile .sa u imp rumuHndu-se cubani. In afara de boieml oltean Nicolae Glogoveanu,cu care se 1 n t o v a r a ~ e $ ' t e Ia nego tul pommbului, Tudor ar e t o v a r a cu Nicolae Zoican din Balta, cu GhitaOpran din O r ~ o v a , care-! va lmprumuta cu bani pentrurascoala, cu Dumitru G1rbea, ul teri or loct iitor a! luiTudor la v a t a ~ i a (admini.strarea) plaiului C ! o ~ a n i $iprincipal colaborator Ia organiza rea rarscoalei aco lo. De

e m e n e a , are relatii mai str1nse cu Manole Gugiu,transilvanean, stabilit in tara ca negus tor $i a r e n d a ~ ;cu Raducan Nicolau de Ia O r ~ o v a , precum cu altinegustori de acolo .sau din Craiova.

VenHurile realizate din negot $i din slujbe erau folosite de Tudor pentru cumparare de avere imobila. Acea- st a era concentrata mai muH In Cernet lmprejurimi.Acolo el avea case, pamlnt, vii, mori. Cula lui lnalta,111

t.!d, in c.are s trlngea a.rme, exista $i t a ~ } - _ Mai .p llll llluri, mori $i acareturi In satele Clo$am, Vladtmm,II II la $i Pr ejna.In total Tudor a avut aproape 20 de hectare de pa-lllllll. . . .

111 1812 avutul imobiliar a! lui Tudor Cernet $1111 propiere de acesia pretuia l2 350 lei. .In 1838, via11 1 din Severin a fost vlnduta Ia mezat cu 5 95111 f. ia.r case le cu 2 851 lei, adid In total , 8 lei.r a lui Tudor s-a y;fndut Ia mezat, deoarece el nu1 a mostenitori directi. nefiind dsatorit. ,Tudor 's-a ocu.pat $i cu a r e n d a ~ i a , lulnd in exploatare111 , ia Catunul mo$ia P l o ~ t i n a , aceasta din urmaq ar!inlnd manactirii Tismana.El era deci m o ~ n neg ustor cu sta,re buna Ia

1r a ajuns prin straduinte de om 1ntrep:rin:ator, ~ r : u -lnd sa e p a ~ e a s d i cu mutt conditia modesta a parmli lor sa i. Ajunsese sa dis.puna de economii s u f i c i e n t ~:.i era in stare sa dea pri etenilor


10/55

Intr-adevar, aeeasta slujba constituia in unele famil0 traditie veche, cum se vede din cazurile polcovnidlor 1Ion:ita Cega.nu loan Solomon, contemporani cu Tudor.Pandurii erau acea parte a populatiei oltene priceputiitn mlnuirea armeJ!or, care eanstituiau 0 os;ti


11/55

I

a fost printre a c e ~ t i a . Fapt este ca domnullpsilanti, re>venit 1n B u o data cu trupele ruse,acorda lui Tudor Vladimirescu ti tlul de sluger, acumsimplu rang de i e r n a ~ iar In vechime rang de marcboier lnsarcinat cu aprovizionarea t i r i i . Ar fi un semnde r e c u n o a ~ t e a meritelor lui Tudor Ia apararea Bucur e ~ t i l Se mai spune In informatiile amintite ca indatadupa aceea, declartndu-se razboiu! ruso-turc. Tudor aplecat i'n O!tenia, unde a conlinuat sa . lupte In munti.Intr-adevar, un act fn care Tudor este mentionart pentruprima data cu titlul ran gului sa u de sluger confirmaca el din primavara anului 1807 se evidentiaza la apararea tinutului Mehedinti. Poate ca In amintirea ace

l u i a ~ i eveniment din viata sa, Tudor, dupa ob iceiul vremii, z i d e ~ t e o bi serica mod esta In sa tul Prejna , de undeera originar tata sa u. In mai 1808, el d a r u i ~ t aceste ibiserici cttiva stlnjeni de pamlnt. Inca din martie a acc l u i a ~ i an c a l e ~ t e ca , s!uge r comandir" .Comandir al pandurilor. Razboiul ruso -turc din 1806

-1812, f a ~ u r l n d u - In ce a mai mare parte pe teritoriul tarii noastrc, a constituit un prilej de manifest area fortelor noastrc militante lmp otriva jugului otoman.Inca de Ia lnccputul anulu i !807, generalul rus Milo-. radovici reia o.rganizarca m c a r i i de 'volttntari romanide altadata, dispunlnd ca ea sa aiba ,un numar nelimitat de panduri, pina Ia zece batalioanc". Panduriiaveau mi siunea sa apere Olten ia sa faca fr ont comuncu rasculatii slrbi 1

Tudor Vladimi rescu este de Ia lncepu t prczcnt In mi!?eare. E! este ,de buna voie comandant peste o mie depanduri Ia Cernet". Va participa Ia lup te ofensive de-

1 Slrbii se rascuJ,aserii t r i V I a Inca amd 1804. RAscoada 1or a dunat p!,nii !Jn 1813 .22

, In zona de munte de dmpie, dincoace dinDu nare. In cursu! acestora, Tudor capata o bo-, tl xpcrienta de 'lltpta, perfe


12/55

te a lui Tudor, anume de urmanrea cu l n v e r ~ u n a r ea ~ a - z i ~ i l o r ,panduri turd", adica romani a laturati tuc ilo r d.c la Ada-K,aleh, cu a carer o ~ t i n e faceau incursiunde ja f In int eri orul Oll enie i. Tudor i i ~ t i a pe ace$-tiale o ~ t e drumurile de tr ecere p rin munti comba tea c'u armele, cape o pa rhda pmturca . Prin tr e a c e ~ t i

c o m b a ~ a n t i a'li'i'turati turcilor se gasesc fratii ~ t i ,fratii Rogobete (c are prada satu1 1n 1809), pre

.cum ma i su .s- pomenitu1 Pau l Nicolicescu, adica totiaceia cu ca re Tudo r ar c ,prigo nire" ; ei vor aparea Inacfiunea din 18 14, d nd vor fi anse cas ele lui Tudor laCennct , vor fi os til i ra scoale i in 182 1. Conflidul luiTudor cu a c e ~ t de obicei pu s pe seam a unor mot ivede ordin personal, es te de fapt de natura mai adtnca :totdeauna ei au facut parte din tab ar a tu rca mercuTu dor a tr ebuit sa 1upte limp ot r iv.a lor pen tr u apararealocui tori lor din Mehedint i din 01 teni a in g eneral.

Pe n tru multip lele sa le mc ri te d!n v rem ea raz boiului,lu i Tudor Vladi:miresc u i s-a aco rdat g ra.du l de porucic(locotenent) In armata ru sa , ord inu l ru scsc a.l ,S L Vla dimir cu sp ade", un inel cu ini(ialele lmparatu lui niscalita tea de


13/55

in tara, un de fiecare stina. Ca toti dregatorii. 1,11 1 111 11 , d Ia a re Tudor fara !ndoiala c u n o ~ t e atafii de plai se pretau Ia abuzuri. In cazul lui T , 1 1, Ill i a nli oto ma ne ale lui Tudor din a e CJ-dor ca vataf de plai este caraderi.stk faptul ca el nu dI 1 '''""' '' Ilk carac.te ri s tice pentru viata lui In perioa afolose!?te de aceasta pozitie pentru a se razbuna

triva un or v r a j m a ~ i cum erau fratii R o g o b e ~ e ci, ' lup r ll llO ilil Ia ca re part icipase. .preuna cu alti !?ase boierna:;;i, l i aciioneaza pe ace.:;;tia I 1 11 l llli ll tll llii In aceas ta privinta este prezenta lUijustitie. Din alte acte reiese ca Tudor ~ t i a sa r t:>7f' l . l ' l i - l lllh ll I I i ' II Cl , in zilele tin erii Cong resului de pacepricini de rind, spre satisfactia partilor impricinate. l11 p I 1\'r a lui Napoleon. El fu trimis acolo bo-

Tudor a fost un hotarnic priceput, solidtat ca 1 111 1 1 o la Glogove anu ca sa lichideze succesJUneade partit e interesate. El a in tocmit hotarnicii pentru 1 v .. t11ia , Elenco, decedata Ia Viena In mai 1814.mlnturile mo!?n enilor din Oio!?ani, Coliba!?eni, P l tld tlt' 1 s lal In capitala Austr iei lntre 14 iunie 1814ale celor din Baia de Arama, Brebenari Ama 1 l ttllll ril 18 15 stil nou, indeplinind cu deosebit succes0 initiativa interes antii pe ca re o ar e Tudor 1111 ll tll .11 de ma ndatar al prietenului s iiu, asociat Ia ne-dimiresc u in calitate de viitaf de pla i !?i ho tarnic 11 \ Ia da ta aceea superiorul lui Tudor in a d : n i r : i ~viHuie In mod semnificativ cug.etul sa u patriotic. 11 ,1, . ca ispr avnic de Mehedinti. In acele impreJura_nvorba de actiunea pornita de el pentru indreptarea l tu l lr "l' dovc di inca 0 data un spirit intreprinza.tor !?itarului de granita indlcat de catre autoritatile 1 rtdlo r, cunosca.tor a! procedurii, fadnd fata tuturortr iece. Tncalcarea se savir!?ise In muntii situati pe 1 1111 a lm ilor in acea ,blas tamatie nemteasca" - cu mri,toriul satului mo$nenesc Podeni. Tudor lndruma pt llll' ,1 in car e un lucru cit de mk poate ,sa traga

m o ~ n podeni sa reclame inca.!carea Ia domnie, 11 lll ii ".ac easta di spu se sa se aleaga un hotarnic cu , .1 sasc luni de !?edcre in capitala Austriei, centru,d e starea partii locului" car e, fara $lirea 11 l'V nim cntelor politice eur opene, au da t posibilitatesa consi ate In ce masura Austria resp ect a g ranita lt tl sa cons ta te , cu spiritul sau perspicace, osat a In 1792. Cercetarea a fost efectua tii de Tudor VI 1 n . d lucruri importante. In ag Hatia politica de Iadimirescu !?i boierul Iordache a n u , ei !mpa \ 1,11a a putut Tudor sa aud a mai frecvent !? i sa reflec-! ? i n d u - ~ i cu acest prHej ,unul at.tuia sentimente .pa l !.t' notiunilor de ,p ariotism", ,folosul . detice". De retinut faptul ca in 1792 s-a ocu.pat de tr 11 , l , . s i a llele Ia ca re era atit de recepti-v. Vizitindsa rea g ranitei dinspre Aus tri a, prin tre altii, Ioni 11111 1. clc. de aco lo, va fi g lndit ca aci, ,llnga hiareJe sal-26 27


14/55

batece" lmpaiate, ar fi locul potrivit pentru boieriidivan pe care el i-ar scurta de o pa-lma, apoi i-ar .cu paie $i i-ar trimite ,plocon din partea tarii la1mparate$ti, u n d ~ or sa fie negre$it pu$i la m

Printre persoanele cu care Tudor avu de-a f.ar.eViena se gase$te baronul Langenfeld, care nu eradedt grecul HristodUJl Kirlia-n, buna cuno$tinta dedata a patrio tului grec Rigas din Velestin, eelcare a milita'i: pentru unirea $i 1upta comuna arelor bakanice lmpotriva jugului otoman. Pdn :.Langenfeld, , om cu .su flet mar e", cum 11 carade '"''"'""4e1 l n s u Tudor a putut sa ia cuno$tinta de activpolitica $i de ideile lui Ri.gas care platise cu viata .zuinta sa s pre eliberarea popoarelor ba.Jcanice ; demenea sa vina In contact c u reprezentan t ii pcolonii r e c ~ t i $i astfel sa aiba In mlna scrierea ,;gresul de la Viena" (In limba greacii), care trata pblema limpartirii Imperiului otoman $i alung area .tulor din Europa. AU!t g recii, d t $i reprezentant iipopoare din aceasta parte a Europei, cum erau emisardisoula1ilor srbi, nu tmau mar,i sper:ante pentrulor de pe urma cong resului. Aceasta abmosfera de rante este sintetizata de Tudor In admirabila fraza scinainte de lnceperea cong resului: ,S e suna cii atva fi ceva $i pentru locurile acelea. Ci mutt a fostputin a rarmaos", adauga el, g.!ndindu-se la taraoprimata.

Este foartc pos i.bit ca Tudor s a fi fast prezentat 1Capodistria ministrul de externe at Rusiei, da'ciichiar tarului, af:lat acolo. In orice caz, intervenindllnga contele Stackelberg, ambasadorul ms la Visa elibereze lu i Tudor un pa$aport de supus rus,28

, ;..;0 l

1 mil dupa ul tima fi.la a scrisorii lui Tudor Vladimirescu de Ia(1814}, 1n care se vede iscalitura lui 1 N ssclrode arata cii meritele lui din vremea razll lui au fost aduse la cuno$tinta \arului $i. conformt Jtrii a le, Tudor va fi lndemnizat Numai,dupa aceasUa pa$aportulu,i" Tudor pleacii din Viena :spre


15/55

C!nd sosi Ia O r ~ o v a , el ;lua c u n o ~ t i n t a de altenimente care-! impresionara adinc. Tocmai In acevremc turcii de Ia A d a - K a l t ~ h facura acea incursOltenia, legata de confl1otul lor cu Soliman p a ~ aBelgrad cu revolta pand urilor, de.vast!nd acu acest prilej Cern etul. Averea lui Tudor de acoloasemenea a fost distrusa. Aceasta constatarc li slui Tudor accente de revolt a o seama de conscaracterist ice pentru a-i c u n o a ~ t e cu ge tul. ,Apoinochivernisi rea staplnitori.lor tarii noastr e vezi dtapa.denie ni se p r i c i n u i !", exlama el, a.dauglnd:staplnire cu tara mare rn mlini un lucru de nin-au putut popri... !" Judec!nd .lucid s ituatia, Tudorcondamna pe pandurii revoltati uniti cu regepi, Toti acei panduri cJti Silnt de Jegea noast ra aunadejde Ia mine ca, clnd va fi vremea, sa capetebavire, caci ma ei dinainte. MuH mi s-au $igat!" 1 Impres ia ce i-o p roduc e vestea .pag ubelorsona:le nu elimina nicidecum sentimentul de cosincera pentru paporul obidvt : ,Mare mila amsaradi locuitori ai Mehedintului ca unii din o partealtii din alta [adica $i r e g e p i $i trupele turcestig ulate] i-au topit de tot; numai suflete au ramastr-in9ii .. Mare .foe mare ja le pentru acest neamlos." 2 (I n Jimbajul vremii ticalos lnse mnaruinat).

lata deci de pe acum o seam a de idei care Iniau forma unor r evendicari pcntru izbavirea norodde tiranie.

1 Documenie privind istoria Romti.niei.Docume[]lte .nter.ne, r ~ t i 1959, p. 91.z Ibidem, p. 91.30

II E PREGATESC PENTRU LUPTAARE

l11 \ I I I I I 1 i ttcl Tudor observa Ia Viena perspectiveleII r 111111> ri politice pe plan mai larg, oa Odessa seIll 111 h 11 I nnci organi zatii secrete, care sa a c t i o ~I r a eliberarii po:porului grec de sub jugulimp 11lsioneze o larga actiune de eliberare1 II d 111 1. Era ,Societatea amicala" (p e g r e c e ~ t e :It II, /lttIIJ iria ). lnfiintata de negustorii Nicot.ae Scu' , ,\Ill 111 1 i Tzakalov Emanoi.l Xanthos.1 1 I lalle popoare din Balcani, ca bulgarii, strbii111 tt l I ' d ncnii, poporul grec indura de secole ju.gulp !1 ol ma n. Pozitia geografica favorabila a Grell, It t i11conjurata din trei parti de mare cu ml.l'lte11 ult, 1 [ ; 11 pos ibila dezvoltarea navig at iei a co-li t\llllli tnarili m Ia g reci. Emignind spre alte me

l 11 1 , n g us to rii gf eci s-au sta:bilit tin diferite centre"" ' ,. lu i din Mediterana $i Europa, unde cu timpul

11 lornwt puternice ,companii" colonii g r e c ~ t i .11111 1r " ' de pilda, acelea de .Ja Viena, Tries te, Velt\11, B11da s au, pe terHoriul tarii noa stre, cele de Ialit 11. Galati, B u c u r e ~ t i , Craiava . 0 astfel de,, , 111 , una dintre cele ma i deZJvoltate, exista $i Iadt . II.1 11 , tn1t l comerciale g r e c e ~ t i ca re, In con-I\ I ndi lalc, t rece printr-un proces de dezvoltare maitp du dcclt ncg ustorimea c ~ l o r l a H e popoare din Bal

li II, Oipa r numero$i oameni lnvatati, intetectuali Jvan-ltl l. 1\Hlnd u-se in contact direct penmanent cu lumea1!11 1 nra Iompcriului otoman, neg ustorimea $i intelectuall l u g rcaca es te influentata de ideile progresi.ste

tnii, In s-peci al de i


16/55

mutt teren. se face ca cei 11 I , rul ava , ' vosi le Caravia. Pentru con-Odessa iau initiativa de a da 0 I ht l( I ll tit sli substa11tiale pentru sprijinllil pea ~ ' t i u n H de eliberare. 1 I ptd 111 do a ma ri dregatori in tara, au fos t p1naConform regulameflltului stabilit, 1n organizati[1 I 111111 ,., t rloti In Eterie o seri e de fanarioti din preaj-riei . se puteau inrola rpatrioti gr ec i, indiferent de II I I 1111 111 r si damnul Moldovei, Miha i Sutu.ditia lor sociaJa, pe baza raSipunsurilor date ta un 1 ' 1111111 \ t111t niei, Al. Sutu, nu a aderat, cu toate sta-stionar $i a juramintului, in care .se accentua ca " II II( I It pu c pc llnga el, $i acest fapt ii va fi fatal.noi' tiranii patriei noastre S'ingurele mijloace de I II tl Ill nu avut mai multe planuri de insurectie,

p ~ k a r e sint focul $i fierul nimic altceva". i'' 1111 lonl elaborate in Principate. Mai importantPina in 1817 numarul adeptilor recrutati este' 1'1111111 ami naru lu i Sa,va, care preconiza o actiunesemnat. Atunci a aflat guvernul rus de existerrta I ' '' ' ' lu 1n Princip.ate, cu scopul .de a deruta Poar -rHzafjei, dar nu a luat masuri impotriva ei. Dupa 1p '' llt lr na rea s l-rb ilor, bu,lgari!or $i munteneg rc-data, Eteria progreseaza $i capata ramificatii in t lfllro rascoa.Ja comuna. Un alt plan preconiz'l..Grecia $i Pnidpatele Romane. Crescind numarul I I Itt ' 1r ' l d iiScoa .J ei in Pelo.pon es. Aceasta din urmabrilor, in organizatie au inceput sa se strecoare .11 111 tI t I fo s-t adoptata Ia importanta Consf a tui remente nedisciplinate, $OVai elnice. Atunci au fost I It I l l l i l i l, in octombrie 182 0. Pot rivit ei , rascoalafifntate eforiile (comitete), ~ o r m a de org anizare 11 111.1 I 111 capa peste $ase saptamini, dn d Ip si!anti vas-a as igurat disdplina buna m1nuire a 11111 ,. pr in Trieste in Pelopones. Indata dupa aceeaddrilor str!nse prin contributia membrilor. Prima II t, IH' II lrll o s rie de mot ive, Ipsilanti a contramandata rfosf org.aniza,ta Ia Galati, apoi au urmat altele in I pl 111, adoptlndu-ose totu$i varianta dec lansarii ras-rite o r a ~ e din Principate, Rusia, Grecia, Asia Mica, ' d, I di11 Princi:patele Roman e. Peni:ru 'in.cepere, s-aConstantinopol. tl I 1la de 14 noiembrie, dar $i ea a s u f e r i ~ a m n a r e _

Ca epHrop general sau "arhiu" (conducator) sup II lcu ld, planurile de rascoala eteri.ste, dacii nu eraua.l Erteri ei a fost ales 1820 Alexandru Ipsilanti, 111 !1/ls l , erau ee l putin pri1pi'te $i nu tineau suficientfo5tului domn tn Principate, Constantin Ipsilanti. IIII I t de t i ~ e locale din Grecia sau din Pr in-ca:t . in spiritul aristocratiei ruse, AI. Ipsi!anti ,.,.. I ol tv.general in armata tusa luase parte Ia razboiul Ptl llru a atrage In actiunea sa $i celelaHe popoarepotriva lui Na1poleon. 1tl 111 i , conducerea eterista a intrat In leg ai:urac mai larga activitarte a Eteriei se d e s H i ~ o a r a II hul ga ri i, sirbii romanii. Ea a realizai aceste 1ega - Pdndpartele Romane. Primul initiart in Eterie a fost til l prin acei dintre frunta$ii ei care prin tr ecutul lorGheotghe LevenUs, .dragoman ( ~ e c r e t a r ) al I l11pl erau legati de popoarele respeC'tive. Astfel, sta-ruse5c, dupa care a urmat a poi afilierea unor 1 llr unei 1ntelegeri cu sirbii a fost incredintata luide seama, medici, profesori de .ta $i::olile d o m n ~ t i Id tell Olimpiotu, care cuno$tea une1e capeteni i alepetenii de arnauti ca: Iordaohe Olimpiotu, loan 1 al i sirbe la care e1 participase. In 1817 Iordache12 33


17/55

a fa cu t o pnma mcercare cu C a r a fostdu ca tor uprem al rascoa lei si rbe din 1804-181 3,gr at ]n Rusia, pe care 1-a ini tia t in planuri!e Et erieii- a as igu ra t drumul din Ba sarabia pin a 1n Serbia . Dce ar fi fnlatur at de la p ut ere pe domnitorul Milo-5n0vk i s -a r fi pus din nou In fruntea si rbi lor, ca fost 1n v remea ra sco alei, Carag heorghe ar fi pcons titui un importan t sprijin pentru Ete r ie. Da r pnul a prin asas inarea lui Carag heorghe din ornul lui ( 18 17) . Intrudt ~ t i i acordau Serbun rol impo rtant In ge nera l a din Balcan i,au ln ceput s a sta ru ie, to t prin lo rdache, pe JJ!nga

Acesta insa a fo st foarte prudent -?i nu a dat cupr opun erilor facute di n partea t i l o r ; ia r emisaAr ist idis, t r imis la Mil o9 cu textul unui tra ta talian ta , a fost prins d e turci -? i executat.

Sarcina prega tiril or de rascoala In Bulgaria 11 flncredintnta camina rulu i Sa va, ca re in v remea raiu1ui ru so-t urc luptase 1n .sudul Dun a rii . El a a junsr ezu! tate imp ortan te in aceasta privinta, dar condeteris ta , schi mb lndu -9i ulterio r planur i.!e, nu .le va fo lIn P rinc ipate, de-? i se bazau pe at ra ge rea domnfan ario ti 9i pe concursul ma rilor dregato ri g reci ,

i ~ t i i ln dreptat pri vi ri!e 9i spre un ii males clnd s-au edificat ca nu pot .co nta pe AI. Su tu.poa te co nsidera ca r i ~ t i i au pu s Ia cu rent cu pialor de insu recti e general a pe unii din tr c marii boie ri d

e ~ t i d e ~ i in cores.pondenta lor nu este menfded t banul Grigo re Brlncoveanu. Dar boie ri i nu enici nici ca pab ii sa co nduca o actiu ne misl itafa pt de importan t a primordia!a 1n varianta planul uiporn ire a insurect ie i din Principate . In cautareapersoane co respunzatoare, oprit priviasupra lui Tudor V.ladimirescu. Ca 1ost comandir34

lp&Ui.CJJnti 1828 , amJJ] mor(ii w u r a de AUais )ll11 111 riizboiu l trecut, popular In rfndurilc panduri-

lrtl :1 a protejat ru s caruia i ~ t i i de la consulat pull 11 . 11 i s c adreseze ca din pa rte a au torita til or ruse,l 11d r a fost socotit atrt .de catre i ~ t i , ci t s i de ca treIt dtJ i interes ati intr-o rascoa la antiotomana ma i

35


18/55

coresrpulllz1l:tor dintre osta9ii pamtnteni rpentru a fi ipulsat de Eterie. Pentru aceasta, nu a fost nece.sarTudor sa se lnroleze In organizatia secreta a Eter, dupa cum tSe crede uneori. Problema initierii cabru in Hterie, nu s-a pus nici in cazul tprintului M i 1 o ~

~ e l " b i e i . Modalitatea pradica era inohei erea de acduri, conventii, cu asemenea oa.meni. In planul dbatut de t e r i .!a Ismail se .prevedea ca , taxiarhiin o ~ t r i .de la B u c u r e ~ t i " sa cada ,de acord cu Tudor VIdimirescu, comandant o ~ t i ' l o r ,din Craiova". ITudor li c u n o ~ t mai de muU pe Leventis, I

S a m u r c a ~ llarion (episcopul de totibri initiati ai Eteriei, el a putut .fi pu s la cur entpercpectiva unei actiuni generale de eliberare, bizpe inter.rentia armata a Rusiei lmpotriva Turciei.lucru, pe care In fond se bizuiau sperantele tu turor,fost suficient pentru Tudor ca sa accepte o coora m i ~ c a r i i de sub conducerea sa (idee care rpe el 1'1 fmlnta independent de asemenea ~ a n s cu m i ~ c a r e anerala, de a carei izbucnire iminentil lu a ~ t i n t aIa r i ~ t i . Indicatia Consfii'tuirii d,e Ia Ismail se ccretizeaza, deci, lntr-un act de , l n ~ e l g e r e mutuala"oheiata, in prima jumatail:e a lunii ianuarie 1821, tntTudor Vladimirescu, Iordache Olimpiotu loan Famache ,p entru promovarea actiunii revolutionareTara Romanea


19/55

' lui, a fost socotita drept un moment potrivit P..entruceperea ra.scoalei. Dupa cum s-a mentionai mai1n zile s-au facut o serie de pregiitiri aranjmente, iar situatia generala era coapEi pentru ocoal a.Dupa ce a avut o consfatuire cu consulul ruscu dragomanul Gh. Leventis, care ii vor fi vorbit m

r a b a in calitatea lor de reprezentanti ai RusieiII;I aceea de e t e r i ~ t i , Tudor Vladimirescu porne:?te

B u c u r e ~ t i spre Oltenia, In noa.ptea de 18/ 19 ianuacu o ceata de vreo 40 de arnauti p u ~ i la dispozitie dspatarul Grigore Br!ncoveanu. La marginea Capitaleise alatura Dimitrie Macedonski 1 Acesta, ca frasau Pavel, se distinsese de alsemenea In ra zboiul trcut, avea el gradul de porucic in armata rusa Ifel fusese lndemnat de ce i trei boieri mari sa adu"slujba norodulu i acestei provincii", dupa !ndruma.date slugerului Tudor. Cu cHeva zile In urma, Tuf.rnprumutase de .Ja Pavel Macedonski 20 000 de leipentru cheltuieJi;Je rascoalei.

In felul acesia actiunea era !nceputa.In trei zile Tudor, cu ,toata .sotita" 2, ajunge la TirguJiu, unde pune mina pe ispravnicul de Gorj, Dinca Otet e l i ~ a n u . Dupa aceasta prima masura, de a-i face fensivi pe odrmuitorii locali, Tudor trece Ia manactireaTismana, de unde trimite ordine pentru mobilizarea pie.?ilor st rlngerea proviziilor. In dimineata zi lei23 ianuarie Tudor coboara In satul unde vi nindata prietenul sa u Dumitru Girbea cu 100 de oameni. Aci, Ia Tudor a lansat cea din tli proola-

' 1 Desocenderut al acesiu.ie este poetuJ AI. M.acedonski.! Expresie folo soi.ta In dowment, lnsemn.tnd : cu -toti ceiinsotea.u.

38

11111\11 11 11'


20/55

Ci orn a Proclamat iei de Ia ; ~ d e ~ (lnceputul ) scri sa d eVl a.dimi res cu. (Or iginal de a Mu zeul de istor ie a ona :;>ulll!i B

40

1 ,1 .,11 ri l ce le diu agonisite ale tira,, J rl a a"?1111' 11 ql, l poatc gas i numai dincolo de hota-1 I l 't 111 1n exemplul unei rasco ale careI' 11\1 111 1 bl ri i. Dupa cum observa sta rostele

11llll t t'l11 l) a 11 s triac de la T1rgu Jiu, chemar.ea111 I t dttt ' 'I t !1 .,o rascoa la populara 1mpotriva no-1 1 111 lllnlonrc cu cea de odinioara din Transil-' ltd linda , Cl o;:;ca $i Cri;=;an" .1 1 111 1 trn , dcci , :ndreptata de la bun 1nceput1 tll lll' ii hoiL rimi . Aceia din tre marii boieri careI 1 1ttvrvdi 11 (ar ea ca vo r sprijini mi ;=;c area rami'nlt tl \1" i \'or ii cruta t i. Dar aderarea acestora laI 11probarca taci ta d in partea lor este luatalllljll'l' jmarc care favo ri zeaza realizarea rervendi-

1' lllll'i lor cxploa.ta.te.1111 1 11 1

1 11l ltti Tudor, strig1nd : Sa traiasca libertatea, sal1 I 1 1 :1 Domn ul Tudor! Atunci a fncep ut a se da pe

Rer;o/ufia lui Tudor Vladimirescu, in N.11 ll 11 , lz roarele contemporane asupra m i{iciirii lui Tudor Vladi-

'' ' 1 H ll, r ~ i . 1921, pp. 237-238 .411


21/55

Agitatia In lumea, satelor, stlrnita de proclamatiata a ,fast stimulata de ,oameni dintr-ai Adu nr i m i de Tudor, c:are obtineau un or atetregi .Ja actiune. Satenii din Mehedinti nu ma i da:ascultare organelor odrmuiri i, nu mai luau In oeapri vileg iile st a.plnilor. Am In aceste prime zile ale.coalei, d t ;; i mai Hrziu in toata Tara Romaneasca,rani i vo r intrep rinde o seri e de actiuni local e, atdirect mo;; iil e, co nace le, pivnitele, patulele ;; i pad uboiere;;ti, izgonind pe arenda ;; i de pe mo;; ii pe zadin pla; i. As tfel, loc uitorii d in Baia de Arama , prinnica -revolutie", cum se spune lntr-un document, ;; iaju_orul lui Dumitru Gl rbea, l;;i fac dreptate fata denastirea Horez u, staplna lor. Putin mai tlrziu , mo;; ia.conacul 'lui Grigore Ghica de Ia Fulga (j udetul Saac)vor fi deva state.De 1nceput, rascoala face progrese rapide 1ntenia. In trei zile la se string 600 de m d uNumarul lor se e ~ t e dupa aceea p rin lnfzapciului Vas i.Je Str!mbeanu Ia Baia de Arama, palaturarea lui Ghita Cutui la Bro;;teni , prindereaPawl Nicoliceocu la Ciovlrno;;a ni. Pe acest vechi vrrna;;, devotat turcilor, Tudcr 11 inchid e Ia Stre:haia , uneste apoi execu ta t. La sflr ;;itul lui ianua ri e, c'ind aj1a Cernet, Tudor are o oaste de 1500 de oameni. Ell cotinua lna intarea, lnfringind rapid sau obtinind .aden ea fortelor od rmuiri i t r i m i lmpotriva lui, ;; i ia mstirile lnt arite : Cernetul, Streha>i a, Motru, TismanaTlntarenii devin as tfe l tabere puncte lnta rite ale rculatilor.

1 JudetuJ S.a.ac, in ve chi,ne n:um it Secuien1, era sikta! intre-detele Prahova Buziiu, cu e ~ e d ~ n i de pu tin pe cinev a:;; .. . Precum vaz ur111111 l11 cn il lli, ori In ce chi p va fi, tot trebuie [ca e]_l11 ln nl>$1 sc : caci vaz o urmare cu prea mare po-ll!. 11 I

43


22/55

Pa-ndur clitn oa& teJ lu i Tudor \ 'l adim'rescu (-r.eprocl


23/55

sa i se aco rde iertare. Tudor respinse categoricdemnita.te acuzatii le aduse, aratlnd ca. .. i i n d u - mrodul pe mine dintr -al te vremi ca slnt un adevaral patriei mele, cu si lnicie m-au lua t a le fi Iamea aceasta chivernisitor pentru binele folosuturor" 1 Vazlnd 1nsa in eficacitatea .ma surilor de pacifplna atunci, Comite tu l d.e obl aduire, pe .de o pa

cepe sa organizeze apara rea B u c u r e ~ t i :;;i facemersu ri pentru aducerea de tmpe t u r c e ~ t i In tara,pe de alta, trimite forte locale sporite ffmrpo trivaculati lor. Ac estea erau co mandate de Iordachema che Hagi Prodan, p u ~ i sub ascu ltarea r ~ i cNicolae Va carescu, lnvcstiti cu mi si un ea de a punepat ra scoalei fie prin tratativc, fie pe calea armelor.odata lnsa , In timp ce trupele orlndui.te mergeauOltenia , boierii lnccrcara sa trateze direct cu TudoMa_edonski , prin frate le acestuia din urma, Pavel.scri so orea trimisa pri n acesta, se prea poate, dupaspira (ia celor cu Tudor, dar acum 1ngrijoraticau za cursului neprev azut de ei, pe car e-,[ luaseca rca, boieri i ti neau sa precizeze ca ,p a triotinoi, caci ni ci odinioara n-am voit varsare de

ia r lu i Tud or nu-i permite starea lui de , om desa uzez e de mijloacele Ia care s-a gin di t. Pr intreditii le de !ncetare a rasc oalei transmise de catreprin Pavel J\lacedonski este lncetarea ,anlncato riadic a a jafurilor -?i nedreptatilor din ta ra,birea loc uitori lor nedreptatit i. La rlndul lor, boieriiclition au cereeta rea , mincatorii lor" de lnceta rea actira sculatilor, lndeosebi de ridicarea asediu lu i manaMotru.

1 Doc. rase . 1821 , I, p 2:2D.

I 1 f tla lo ulu i, Nicolae Vacarescujllll [ tldll r l de locui.tori ,cu b i n i ~ r u l " ,

11 II 1 p 111 I 11 S11p11n erea . Lu i Tudor i-a tri-' 11 1 111 n I I acuza ca este tulburatort1 I'"P rt il11i Ia acte de jaf. l n raspunsul saut l n tn , T11d r exprima mai rasp icatI tl 1 p ru lu despre boieri, scriind cele-

1 ptdri i: ,Patr ie sa ohiama norodul, iar111 1 ltill"rl lor !" $i-apo i : "Pa semne ca dum-lltHu l, I' ll al ca rora singe s-au hranit s-au

111 lllltt l hoi r sc, 11 s o c o t e ~ nimic numai11 tl 1 lltlltteri patrie". La acuzatia ca ar pri-11 l"'l'"l'l illli, Tudor raspunde, f i n i n d rolul

1 tl . alta nu s!nt ded t numai un om luat1 d ll llodll l larii, ama rlt do sadit din pricina

1 1< 11 , I'l l " " I ' fiu chivern isi.to r In treaba cererii1 111, 1 tr jaruitorilor, caci nu le p1ace unat .. " 1It, 11 11 riidi ca.t arme de moarte as upra pam... .11 11p1 111 iil de atragere a locuitorilo r, du sa de Ni-

l 1 /ll 't'"


24/55

singura ciocnire. De asemenea se a.tatura Hagi Piar Iordache Farmaohe, cantonati cu trupele lor Iatofeni, nu actioneaza, arvlnd cu Tudor !ntelege reaianuarie. Mai mult, lordache a avut unelesecrete cu Tudor Ia T1ntareni.Pentru mi si unea lui Samurca$ s-au va rsa t din paComitetului de obl adui re su.m e de bani !nsemna.te.tura un or cheltuie li facute de Samurca$ se poate vdintr-o sc ri soa re a lui Tudor tn care-i repro$eazamituit pe Hag i Prodan ca sa- l omoare. Intoroindu-seBucure$ ti fara rez ultat, Samurca$ a co mun icat dnului revendica rlle lui Tudor. In ac.estea se cereau:terventie la Poarta pentr11 restabilirea dreptului de aalege domni pam!nteni ; orga nizarea unei armate12 000 de oameni pe ch eltuiala ta rii ; iertarea biru ripe .trei an i $i !nt.lmpin area cheltuielil or militare aleTudor.Boierii !nsa ni ci nu au mai dat raspuns Ia apropuneri, ci au ce rut din nou ajutorul Portii pcntrufrlnarea mi$d rii.

Intr-o astfel de situatie, clnd po ziti ile rasculaerau consolidate In Oltenia, aceasta fiind In stapfnilor, exceptlnd numai CraiO'V a, da r mai ales Ia vesteaeteri$tii au in tra t fn Mo ldova $i 1nainteaza s.pre TaRoman easca , s-a ho ta rl.t punerea O$ti rii pand urilormi$care spre Ca'Pi ta la.

SPRE BUCURESTI, iMPOTRIVA RAULUIDe la lnceputu l rascoalei , Tudor Vladimirescuta se intentia sa ca sa se indrepte sprere$ti ._ ,Noi ne-am cculat cu mi c cu mare ca sa ne anam Ia B u c u r Acolo se aflau acele cap etenii ,

48

ld 11ln 1 ll". 1mpotriva ca rora se pornise ras-1111 1, 11d t ri l riu l de di ncolo de Olt a fost pus1!11 11h ottlr !ttl poli tic $i militar al rascula-

11 1111 11 pt11lr11 Tnain ta re fn Muntenia erau pre-11 111 11 tr lt- Tud or porne$te O$tirea de Ia Tlnta-

1'11 lt ll llt. ' oloana principala ajunge acolo inI , lttd lld 1 ri n Amara$ ti $i Bene$ti. In

I 111 ttr' ll tul dn1m ul unitatile lui lordache $i FarIt IH .o (ofc11 i.11 111 l ' l ' ~ l l l i mar$ au loc unele evenimente cal II 1 p nlr tr cunoa$terea atitudinii locuitorilor

11 1 11111 1 ,vo a lei. Pe c ~ n d Tudor se afla la O t e t e l i ~II till I ' 1111 ln[a\i$at cftiva i r i m i ~ i ai satenilor din, lt ' t' lltd drcrptate lmpotriva zapciului care-i ,lea-l I 11 tl t;.ll' pcntru bani de bir, cerlndu-le de lude 1I dt 11 IH .. Uci ndu-le $i mari cheltuieli satului". Det1 11111 lt uUirise , sa -1 dea In m!na lui Theodor" pe111 1 tli ' ll tfri ll at. Prin slujitorii o ~ t i r i i trimi$i In sat,11 " It tt1ts111i s satenilor , sa puie m1na pa acel zap-

1 (i l' lcgat In sat p1na va veni el aco lo". Tudor11 11 H 1 l :tl11l cu os ta$i i fn sat, dar pentru cazul zap-ltillll 111 Vl' llil In Murga$i d \iva osta$i din Adunare11 I tilt p tkps it.I 1l 111 IC ' '


25/55

,ciacnirea" aceasta prepanderente au fa stanarhiste, riizletite de colaana prindpala a o ~ t i r i i .nu au dat ascultare nici paruncii lui Hagi Prodana reveni la disciplina, ci 15 -au dedat la jaf adevarlulnd nu numai lucruri din sipeturile celar asediatise predasera, ci smulglnd argintul de pe icoan elericii din B e n e ~ t i . Se mai poate constata ca f a p t a ~ i ierau dintre .panduri, ci ni :;;te slrbi din rlndul arnaulefegi i. Tudor Vladimirescu .praceda In modul ee ldrastic fata de autorii ja1ului : el dispuse ca a c e ~ t i a ,nume lava Iendu, sa fie executati, iar capetelesa fie expuse drept 1pilda. Adunlnd la un lac pe ,arnautii slrbii lncanjurlndu-i cu pandurii", Tuaduse Ia c u n o ~ t i n t a d. ra sculatii ,n-au plecat sa j

i a ~ S c a ..., ci au plecat .pentru dreptatc".Organul executiv al lui Tudor Jn asemenea cazuri ero garda personal a, lnarmata cu p u ~ t i scurte, pia.tagane, pe care ,nici dnd erau trupele panduriin m a r ~ . n ici clnd statianau Ia un loc, nimcnea n-o vdea, nici nu undc se afla . . dedt numai Ia execude ucideri, atunci ca din pamint, implinea Iera rea paruncita". Cazuri de pedeps ire a actelar de pdaciune din partea un or a ~ t e n i nedisciplina ti var maiin cursu! rascaalei. Tudor se lngri jea faarte mult detin erea disciplinei a anaarei de a s t a ~ . ,Yorba lui ah.nu era dccit a striga catrc lui sa nu rapeascde la lacuitorii l i n i ~ t i t i averea lor" 1 O s t a ~ i i trebui,s a apere pe fratii lor sa.tcni, iara nu sa-i jafuiascamai ei".

Oprirea . Ia Slatina canstituic un moment importanin organizan&a campaniei In noua ei tapa. Efectivu1 C h i r i a c P o p e s c u, Memoria pentru mi ;;carea

Vladimirescu,in N. l o1"g111, op.cit.,p 198-199.so

I ' IIIII d . 000 de p e d e ~ t r i 2 000t 1 111111111 'Il l 1.1 au trei tunuri. Consi

HI I' (l ntt aic i hotarl ca loan SolomonIt .1 1! '"u 11 Inca 100 de aameni ca saII ttllri i sa lntareasca apararea Oltelllll tlh l1 l l l l i ~ t i . Coloana princi-'"" I" '' H11 cm li urma sa fi e pratejata din

" 11 ti t tlli i ttni la ji, t a ~ a t pastate in11 tl lltlpml tttl . .prindpalul fiind ce'l de Ia Pi-

11111111 ltti im can Mehedinteanu. Iordache11 p


26/55

la 16 martie. De aici, Tudor trimite un detasamentCotroceni, altul la Ci oroglrla unul la Baneasa,D. Macedonski, pentru a impiedica fuga in continboierilor. e ~ . t !ncepusera sa fuga din Bucurestid i ~ t ce au aHat vestea pornirii taberei de Ia TPnmul a fost Grigore Bnlncoveanu, urmlndu-i GGhica 9i Barbu Vacarescu, adica tocmai cei care 11vatui>Se ra pe Tudor sa porneasca rascoala. Ei si-auseama eel mai bine dintre toti cit de a m n t ~ t o rpentru boieri continu1ul adevarat al rascoalei, adedt eel ln:chipuit de ei dnd s-au inteles cuExemplul lor a fost urmat de alti boieri , In Bucuram1rlilnd Gr. Baleanu, AI. Filipescu-Vulpe, Scarlat

d i ~ t a.Din Bolintinul din Vale, Tudor da prodamatia dinmartie, adresata de data acea.sta nu numai locuitob u c u r e ~ t e ci boi erilor prezenti. rea fi rml nd cacoala celor 16 000 de combatanti veniti cu el,p entru dreptati le cele fo lositoare a toata obstea"cate din pricina , unirii boi erHor cu cei du. pa

t r i m i ~ i domni". Cine se va alatura rascoalei


27/55

sau (Jh. Cantacuzino-Deleanu. Cu 200 de arnauti;i-au lntlmpinat Ia Sculeni, ei sosira Ia I a ~ i .

La 23 februarie Ipsilanti Jansa o proclamatie,norodul tarii Moldovei", in care este vorba denerea vec hillor stani de luc ruri In tara, fara ni'Ci obare; se garanteaza doar ,siguranta persoaneiaverilor". Continutul acestei proclamatii a ratabirea neta dintre scopurile celor doua m i ~ c a r i dincipate. In timp ce Tudor Vladimirescu proclamalirea privilegiilor cheama ma sele Ia Adunareadului, Ipsilanti, dimpotriva, se teme sa deschidanilor exploatati penspectiva eliberarii. Aristocratude domn stapin de m o ~ i i (familia lui detineaalte:le m o ~ i a Zimnicea), care se temea sa anmasele !ntr-o actiune cu adevarat revolutionara, s

v e d e ~ t e strain de a-spiratiile poporului moldovean.rmarea a fost ca In timp ce lui Tudor i se alatureuitorii cu sutele ,cu miile, lpsilanti ramlne strizolat. Fadnd ,jn proclamatie aluzie la ,o straputere" care ar urma sa intervina cu armele, inoricine putea sa vada numai Rusia, lpsi!anti comgmva g r e ~ e a l a politica, gralbinrd astfel dezavuareablica a rascoalei de catre (ar.

In ziua urmatoare, 24 fcbruarie, IpsHanti Jansamanifeste : unul Ciitre grecii de pretutindeni (caputeau avea un rot rmobilizator), altul Ciitre frafiiEterie a! treilea Ciitre grecii din Moldova .Romaneasca. Printre altele, el vestea, pripindu-sMoreia, Epirul, Tesalia, Serbia, Bulgaria Arhise rididi lmpotriva asupririi otomane conformrilor faurite de ani de zi:le prin societatile secrete,tionand sub scutul .unei puteri mari. Manifestele auurmate de atrocitati nejustHicate fata de populatiap a ~ n i c a din Galati, de rechizitii fortate ;;i recrutari54


28/55

11 lr, inara de e t e r i ~ t i plna ~ i pe boierii, 11 1 ., . j aju le. Locuitorii, , n e ~ t i i n d In tara11 td tpo !; li a sa scape de pradaciuni ~ i de'Ill", um arata un memoriali st, au devenitwill rt n(i , daca nu chiar ost ili e t e r i ~ t i l o r .

IIV rn lor Ia I a ~ pe Const. Pendedeca, I psi-It It u o armata de 2 000 de oameni (g reci,

till ,1 11111n i. r c n i ) prin Blrlad ~ F o c ~ a n i ,1111 II Tn lr-o noua proclamatie adr esata loc ui\ttttlr lll! i (0 martie), el se face vestitorul dez-1 lllltt a l f ricirii lor, urmlnd a-i scapa deI 11 tm biT nzi tilor v r a j m a ~ i ai omenirii". Dar1 1 lltt .t 't' ittdi[crenta . In tr-o alta proc lamatieII tttt ll u i ~ boierilor din B u c u r e ~ Ipsi ian ti

l. t Pru l sln t masate trup c r u s e ~ adusel11, n i n sa lnainteze. In drum lnsa cl prirnit'


29/55

roman ca are spirit revolutionar ca e prevazator,timp ce generalisimul nostru ceilalti $efi nu-$iseama nici de !ipsa prafului de pu$di, lucrul eelnecesa r" 1. Intr-adeva r, fortetc cu care se 1nfi:i ti$a Ip!anti erau sub a$ teptari $i o con topire cu ele apandurilor, cum doreau eteri$tii, nu putea du ce Ia ,berarea de sub jugul apasator al barbaril or" , pentcare scop Tudor iscalise acor,dul. In acela$i timp se spubera $i speranta in interventia rusa , singurul elcare-i mai unea" pe cei doi conducatori.Abia dupa $asc zile avu toe !ntllnirca dintre Tu$i Ipsilanti n casele de llnga ci$meaua lui Malntr-o atmosfera de ne!ncrederc reciproca. Tudor aIa aceasta 1ntrevedere cu conditia ca Sava sa ramtin tabara lui ca ast atic. Prec autia lui Tudor era lndrctatita, caci In felul acesta el a parali zat lj) ian ul luicas, o capetenie eteri sta, de a-1 asasina. Ambii $ef ivenit Ia intrevedere cu puternice cscorte militare.o lnHlnire de ta tonare reciproca. Ips ilan ti dorea siide ce forte armate dispune Tudor $i In ce miisura poacont-a pe co laborarea lui, In timp cc Tudor dorea siiincredint aze daca mi$carea eteri sta este sprijinitaRusia $i d a c i i cele dou ii riiscoal e se pot bi zu i pcventia armatei ru se, dupa cum a$teptau cu totii.rile acestei intilniri 1par a-1 ariita pe Ip si lanti inpozitie de print arogant, la ud!ndu-se cu sp rijinul Rusiei, refuz!nd insii a prezenta dovezi, pe dnd Tumergea In miezul lu crurilor, aratlnd interesele poporlui roman riitS culat. S-a constatat ca situatia din acemoment nu mai era ,p recum ar fi fost dintrucliidirea lucrurilor". Dup5. spusa unui martor ocul

1 Doc. rase. 1821, vol. IV, Eteria in Principatele Ronuine, Bucr e ~ h i , 1960, p. 248.56

..

'. ji......

It I tllll'' l'roclama tia lui AI. Ipsilanti ditre norodul TariiI tltl it in Ia 23 februarie 1821. {Original de Iatl tl lot i a u l u i B u c u r el 11dur dat seama ca generalisimul [Ipsilanti]I v tdrtic de aceastii expeditie". Nici grecii nu

11 tttllllttmi( i $i In aceste zile , ,tndatii fiecare a indtplinga neamul nostru".

57


30/55

Amenintat deci sa fie parasit de multi dintrezanii sai dorind sa fie departe de primejdia tucit timp va avea de a ~ t e p t a t rezultatulruso-turce In problema rascaalei, AI. Ipsilantiirase din B u c u e ~ t i ~ sta bili cartierul Ia Ti r

Prin boierii divanului, Tudor Ipsilanti imiira administratia tarii : primul tinea judetele dinpie pe cele din Oltenia, celi'ilalt avea judetelemunte.

Scarlat Callimachi, care fusese numit domn dePoarta, nu s-a lncumetat sa vina In tara

ACEASTA S-AU VESTIT iN TOA TE LATURILE"Prin aces tc cuvinte a dcfinit Tudor Vladi ecouri'le stlrnitc de ra scoala dincolo de hotare. Ra

zlnd acuzatiilor nedrep tc din partea lui Nicolaeresc u, el scrie : ,Dar, da ca este tagma jafuitorilor di i i norodul vino;vat, .cum de nu trimitet i dum:stra ;;i pe Ia invecinatele nea muri ca sa vedeti pacategoriscsc : pa norod sau pa dumneavoast ra ? $ic ine voiesc a tinea : cu dumnearvoastra sau cu nr"""" '-Caci aceasta s-au vestit an toate laturile !" 1

Ca popoarele J'nvecinate cuno$teau starea jalnicpoporului roman ca vinovata de aceasta era , tjiifuitoril or", o $tim din scrierile mai multor calstraini, ci tite mutt pe vremea aceea In alte tari.mai tlrziu, Dinicu Golescu va constaia ca In Ei.texistii o multime de carti despre Principate. Ciilii.ca Jennes din Frankfurt, Karaczay, Langcron, Wilkin

' Doc. rase. 1821. I, p. 258.38


31/55

dill p11 b!icaserii cu putini ani in urmii dRscrierile1 dt II iorie prin tarile noastre, subliniind c o n t r a ~ t u l1111 Ill 'lt l boie rilor $i mizeria tariinimii. Cartea lui1 11 1 ry, cuJprinZIInd o analiza adincii a situatiei tara' ' ' " llo s t re, .fusese rpublicatii Ia Viena durpii anul 1812.It d i o op!nie formatii 1n privinta piicatelor clasei111 1/llll loa re de Ia noi. In ciiliitoriile lui, Tudor a cu-

111 1 s te opinii. El spune lntr-o scriooare cii ,slavallltf'l ' .are au rumanii In Evropa", urmiirile , ...neatltrr hoi resc au stricat-o" .

I I Vl':,ll' .a ra.scoalei s-a du s , In toate laturile" , aceas-l lldor $ti.a ou siguran tii ; iar cii nea muri le vecine11 l l l l l'LI c u norodul rascula t, o dovede$te, printrc alIt, p rrli iparea lor Ia mi$Care,.l 11dor vestise rascoala prin arzul 1 ciitre Poartii $iIll ,tdr 'Se ciitre pa$alele din serhaturi 2, vorbind despre1 td tr a $i stingerea tarii" . Pe i:mpiiratii Rusiei !? i

11 111 i 1nt runiti cu alti suverani Ia Laybaoh (Ljujrrr 1 d astiizi, In Iugoslavia) de asem enea 1i ln$tiin' . I rin rapoartele consulilor striiini, precum $i peIt cui de informare, In lume se $tia $i se scria desprc.mn la. E a .a stlrnit ecouri puternice In ta rile vecine :11 I po pulare $i piiturile avansate privcau cu sim-111' l11pla poporului riiscu lat.l11 li r1 le de toate, dn Transilvania mi$carea lui Tudortd imi rescu produce o improsie rputernicii printre io-" i romani. Tiiranimea transilviineanii, ca re cu pesteI dl'ccnii :In urmii se ridicase cu multii vigoa re re-111\ionara nmpotriva exploatarii feudale, a rec unoscutt1 tlfl ca racterul antife udal a! mi$Cii rii din Tara Ro-

l l nsca. In mai putin de douii s ii.Jptii mlni de Ia pune-


32/55

rea In circulatie, proclamatia de Ia P a d e ~ este cunos-cuta $i taranim ii transilvanene, ale carei manifestaride sa lida rita te cu ta ranimea rasculata din Oltenia ingrijoreaza cla sa stapfnitoare $i autoritatile din Transilvania. Iobagi i romani de acolo sperau ca, dupa ce vaizblndi in Tara Romaneasca, Tudor va ,veni !a ei safaca drepta te erau g at a .s a i se alature. Tinlnd seamade aceasta star e de spirit, autorita.tile Aus tria ausocotit ca e cazu l sa str!ng a armele de Ia locuitori !?isa concentreze trupe In Transilvania, iar cercurile reactionare de acolo au considerat necesa r sa desfa!?oare oin tensa .propaganda contrarevolutionara.

De ase menea, cu a r i l ei sociale rascoala lui1'udor a stlrnit ~ i m p a t i i !?i nad ejdi In rtndurile tara-nimii din Moldova, care av ea o s ituatie identica cuaceea a ta ranimii mun tene.La au zul $tirilor desp re prog rcse le rascoalei din Mun-

ten ia !?i d e ~ p r o evcntuala in terventi e a ru!?ilor, InSerbia s-au facut prega tiri In vederea luptei an tiotoma ne. Mil o$ Obrenovici se g.indea Ia o an trena re inlupta a M unteneg rului !? i a Bosniei. De a! Me l, Ia Sa-ra ievo !?i .fn al te OU $e bosniece au izbucni t revoltc lmpot riva oto manilor. Da r In Serbia exista !?i o opozitieinte rna lmpot ri va clrmuir ii samarvo lnice a lui Milos. Deaceea, sub influenta ras coalei lui Tudor, izbucneste InSerbia (tin utu l Pojarevat) o rascoala condusa de Marr.nTodorovici $i S tevan Dobrinat. 1ndrerptata lmpotriva luiMillO$ ; dar ea este repede lnabu$ita.

Tudor a fn cercat sa intre In legaturi dir ecte cu slrbii,trimi tind scri sori rprin mehedinteanul Dragobete.Nu lipsesc nici in Bulg aria diferite insemnari scurtedespre ridicarea poporului sub conducerea lui Tudor.P rin Zimnicea existau leg aturi cu bulgarii din sudul

Dunarii, ace$tia fiind Ia curent cu cvenimentele de60

aici. Un rol de seama JUCa aci Hagi Pancu Hr i lu,bulgar originar din $i9tov, pe care Tudor 11 socolQ$lC,o m vrednic !?i cu feciori [combatanti] indastui".

Cazacii zaporojeni !?i adeptii lui Necrasov din Turcia 1priveau cu si!111patie ra rscoala $i refuzau sa ia parte Iaactiunea de iniilbu!?ire a ei, cUrm le cereau turcii. In clt evacazuri aceste refuzuri au fast pedepsite cu moartea.

Gercurile progresiste din Rusia sowteau ca lupta dinPrindpate nu are numai un caracter de eliberare na-tionala, ci ci i ea u r m a r ~ t e !?i desfiintarea privileg iilor.Pozitia intelectualitatii progresiste ru se este ilustrataeel mai bine in opiniile poetului Pu$kin $i ale decembristului Peste!. Primul, stabilit Ia C:hi$inau, se entuziasma de rascoala, se documenta asupra Eteriei $i mi!?-ciirii lui Tudor V!adimirescu, a carui fi g ura devenitalegendarii li at1ta imaginatia poetica. P este! avea informatii exade despre rascoala $i a vorb it despre eala lntrunirile secrete ale decembri$tilor. Orlov, Ra evski!?i alti decembri!?ti au urmarit cu mult in teres mi!?carearevolutionara din Principate, cautind sa extraga dinea invataminte.Ca neamurile lnvecinate tineau cu poporul ra scula t,ac est a era un fapt real. Combatanti valoro$i din r!ndurile popoarelor balcanice se gasesc atit in O!?tirea luiTudor Vladimirescu, cit !?i in cea et erista . La mi!?carenu partioipa numai romanii $i grecii, ci $i numero$ibulgari, sirbi, macedoneni, albanezi. De ac eea, Inca inproclamatia de la Pade$, Tudor Se adreseaza tuturorlocuitorilor tarii, ,veri de ce neam" vor fi.

1 Ace;ffia constiuia u o seda rel igioasa, care in urma persecutiilor dLn Rusira fugisera m ai demuH ;;i se sta bilisera in par lile den ord-est ade B u ! ~ l f i e i de asta :zi.61


33/55

Prevazlnd participarea Ia rascoa.Ia a combatantilor dediferite nationalitati, conventia lnoheiata lntre Tudor,lordache !? i Farmache e ~ t e ca ,nimeni sa nu selncumete a in sinua ca .. romanul de ba!?tina nu trebu iesa se supuna arnautului, nici arnautul grecului, g reeulslrbului, slr bul macedoneanului, d toti sa lucre7.e decomun acord !?i lntr-o unire" .Numarul bulgarilor $i slrbilor fiind mai mare printrerasculati. Tudor se adreseaza uneori !?i acestora alaturide romani : ,De acum lncolo, fratii mei panduri, bulgari ~ l r b i , conlocuitori ai no$tri, trcbui e sa de$ ertam

p u ~ c a 1n carne de turc". Bulgarii din oastea lui Tudorau In fruntea lor pe Al exand ru Nicolaovici. iar slrbiipc Hagi Prodan, fost a cap etcni Itt prima rascoalaslrba conducator al discoatei de scurta durata din1814. O eterista era ptina de slrbi !? i mai cuseama de bul gari . Dintre din urma, mai de vazaslnt dipitanii Anas tas ie !?i Koicio, pr ec um $i vestitulhaiduc bulgar Stoian lnge. Dinlre lrbii participantiIa m i ~ c a r e a lui J,psilanti, eel mai cun oscut este MladenMilovanovici, una dintre cap eteniile de vaza ale riiscoalei slrbe din 1804- 1813.Prezenta In rascoala a lui Iovanciu Bitolianut, carese va di.s t inge In lupta cu turcii al aturi de SimionMehedinteanu, unul dintre cei mai de seama capitaniai lui Tudor, arata cii In rascoata se gasesc !?i participanti originari din Macedonia.Combatantii atbanez i In ambele mi!?can slnt cup r i n ~ i sub denumirca de ,arnauti'' sau ,oastea arnautilor", In care ei predominau ca numar, de!?i prin,arnaut" se lntelegea orice o 3 t a .lefc? iu. Deasupratuturora se ridica lm;a figura frunta!?ului de mai tlrziu al r e n a atbaneze, Naum Ve khilhargi. Itumini stut bulgar Petru Beron, autorul primului abecedar

62

. .

bttl gar ( 1825), cste de asem cnea op rezent In rascoala.Pc lista numelor unor participanti de acest fel ce maipoate adauga ace la al polonezului Gornowski, comanda nt de hu sari in oastea lui Ipsi.lanti ; Gheorghe Clrjaliu, probabil albanez de orig in e, haiduc vestit, desprecare a scris P u ~ k i n ; Ghita Haiducul. roman ori P' inardi n Serbia, luptator activ in Oltenia, colaborator apropiat al lui Papa, fratele lu i Tudor.

Ra scoala din 1821 a const ituit, a ~ a d a r , un prilej demanifcsta re a so lidaritatii .popoarelor balcanice In luptade clibcrare nationala. Participarca bulgarilor, sirbi to r Ia mi!?care ca neamurile vecinc voia 11a tine cu norodul !? i nu cu tagma boierilor.

i l'vfPARATII SE iNGRIJOREAZAAoullnd imparti rea Eu rop ei facuta de Napo1 eon $1stabilind o har.ta noua a continentului, Congresul de

Ia Vi ena din 1814- 181 :> nu a \inut seama de con63


34/55

ditiile istorice ;;i geografice ale diferitelbl' popoare,de principiul autodeterminarii. Congresul a admistaurarea :vechilor dinastii ;;i a st a rii de fapt dinade revolutia franceza, si tulndu-se prin aceasta pezit ia combaterii mi;;cariror revolutiona re. In acesta fost lncheiata Sfinta Alianta. careia i s-au alatutoate cu rtil e europene. P opoa rele lnsa nu erau mulmite de reg imul reactionar patronat pe scara la rgaSfinta Alianta. Jm potriva absoluti smului izbucnescvol utii in Spania, Portugalia ;;i in It alia. Masurilepotriva revolutie i din Italia fura s tabi li te la eel dedoilea Con gres al Sfintei Aliante de la Tropau inlezia (octombrie 1820), care ;; i-a continuat lucrarileLa ybach in 182 1.

Pe d nd teama de ex.tindere.a mi;;ca ri'l or revolutionali tinea pe suverani lntruniti la Laybach, ei primivestea izbucnirii uno r noi rascoa le In pa rtea opusacontinentului europ ean, In Prindpate. Mai lntii,aflara de mi ;;ca rea lui Tudor Vladimirescu , adusacuno ;;tinta prin depe;;a lui Pini ;;i adresa lui$tirea venea Ia un moment n efav ora bil mi;;cariilutionare ;;i apelul lui Tudo r, d e a fi proteja t popora sculat, gasi o ap reciere din capul locului defavobila. In g rijorarea 1mparatilor l;;i gasea expresia in uma toa r2le cuvinte prin care rascoala era asemanafU al te revolutii din Eu ropa: ,In Tara Romaneascaca ;;i Ia Madrid , la Lisabona ca ;; i Ia Neapole, o minde soldati a deschis scena dezordinilor ;;i cauta sa prabu;;easca imperiul In anarhie. Aci, ca $i aco lo, revolutionarii cauta sa rpuna mina pe putere ;;i sa execuplanurile lor subversive, 1pas trlnd toate aparentele urespect profund pentru autoritatea su ltanu lui... Pualiate sint hotarl te sa nu trateze cu ei ;;i s a se imptriveasca la progresele raului..." A;;adar, Sf1nta Aliant64

( cre$tina) extind ea princ'ipiul lcg illulll \ II I 111'1periu lui otoman, ln teleg lnd sa- l sprijlrH l ll1j111 l1 l 1carilor de el!.berare a popoareior .subjllft 11t IIn consecinta. tarul Rusiei dispunea s a ilu i Tudor decoratia ruseasca ;;i sa fi e radial din IIprote jatilor saL Prin aceasta, tarul confirma pozi ( a lui

St rogan o:v adoptata de la ;inceput la Constan ti nop I,c!nd declarase ca Tudor rva fi abandonat ,pedepse i pecare o merita".Abia fusese expediata scriiSoa rea de dezavuare a mi;;ca rii lui Tudor, ca Ia Laybaoh >Se prime;;te ;;ti rea desprelnceperea mi;;carii eteri ste. Sa s tlrne;;te const ernare lacongres. Suveranii conrs ide ra-ra ca prin aceasta ,.o noui'iscen a uria ;;a" se deschi dea rev olu tiei pe ca re trebu iauneaparat combata. Tarul se vazu nevoi t sa dezavue.ze In presa mi;;carea lui lpsilanti, ca lificlnd-o drept.,efectul ~ p i r i t u l u i nelini;;ti't ce caracterizeaza epocanoa stra". El dispuse scoaterea 1 i lpsi lanti din servici ul Rusiei ;;i indica sa se dea P ortii asi.gurarile necesare. Pe acee a;;i linie de dezap robare a celor doua mi;;cari, curtea de la Viena dadu instructiuni in ternuntiului sau Ia Constantinopol.

Deza vua rea a avut consecin\e dintre cele ma i g raveasupra desfa;;ur arii celor doua mi ;;cari ;;i as upra raporturilor dintre conducerile lor. Dezavuarea lui lpsi lanticuprindea lns a ;;i conditia ca tm p ele turce;;ti sa nu intervina in Principate. Jntruclt in cursu! tratativelor petema ra scoal ei lui Tud or, St rog.an ov facu se cone s ii Inaceasta privinta. noua conditie indkata de ta r a fac utca tratativele In continuarc sa fie an evoioase ;; i s iiajunga chiar la impas.

In cursu! tratativelor ru so-turce In problema mi;;cari.lor din Prindpate, Poarta a res.pins orice sugestie dea negocia direct cu ra scu latii, fie cu Ips ilanti, fie cu

5-3787 65


35/55

Tud or. Primul era pentru Poarta un ,raia 1 dintn fiu ", ia r actiunea lui Tudor ,e de acord cumultor oameni simpii dintre locuitorii tarii" carecinu iesc tulburar i.

.,DOMNUL TUDOR"0 data cu intrarea lui Tudor In u r e ~ t i , s e

gureaza perioada scurta a celei din ti'i oci' rmuiri inria ta rii exercitata de catre un om din popor .Ea s-a d e s f a ~ u r a t In conditii co mplexe $i a pus

fata conducatorului rascoal ei probleme multiple,clamlnd eforturi deosebit e si pricepcrc In tacticapropaganda revo luti onara, In a1pli ar a unor mei:ode corespunziitoare de d r u m a r a mi $di rii .potrivit cuconditiile obiective date.

Unul dintre elementele ac l i laclici cste politica deconc:esii provizorii In i m b u ~ obtin r ii altora, care arfavoriza mersul spre telul final s i g ncral a! discoalei.Mi$carea lui Tudor tr ebuia sa ga a ca aliati sau eelputin sa neutralizeze unele dinlr fortele vrajma$e.Aces t scop se impunea In mom ntul sosi rii Adunii rH inBucure$ti, ci'nd conjunctura gen era la c dovedi a fi altadedt cea din perioa-da prog rese lor rascoa lei In Olteniasi a lnaintarii prin Muntenia. Acum era clar cii .sprijinul unei puteri mari va lipsi , ca Poa rta va avea mtinil e dezlegate pentru a actiona, ca .s-ar putea aducetn tara din nou . un domn fanariot. Ete ri$i:ii nu se dovedeal! a.lia ti de nade jd-e, dupa cum se putea lntelege!impede din primele gesturi ale caminarului Savacum s-a constatat putin mai tlrziu din 1JOzitia condu -

1 Supus ore;;tin al Imperiului otoman.66

rii eteriste tnsa$i. Intr-o a.stfel de situatie, evitareaa rsi:i rii de s1nge in Bucure$ti 9i asigurarea colaborarii,hiar silite, a octrmuirii -socotita legala, adica a boierilor ri:ima$i in tara, era o solutie necesara.De aceea, ca o masuri:i de consolidare a si.tuatiei,Tudor tncheie la 23 martie un acord cu boierii. Ace$tiarccunoscura ci:i pornirea lui Tudor 1a ri:iscoala este ,s ifolositoare $i izbi:ivitoare $i norodului spre U$Urinta".Tudor nu mai este nici , tJ.Ihar", nici "tulburi:itor", ci"de binele tarii voitor". Din partea sa, Tudor limiteazaacuzatia pentru starea rea a tarii la adresa ,domnilorce au staptnit -pin a acum". Jntrudt boierii tncredinteazi:i prin juramtnot cii ,voiesc binele si folosul patriei",Tudor Vladimir escu recunoa$te ,vremelnica staptnirea tarii". El 1i va a rata ascultar e, dar numai dnd s iaceasti:i sti:iplnire va feri poporul ;,de orice jaf $i nedreptate". Faptul ca de acum tnainte nu se ma i pomeneste de !uarea ave riror , i r a n ~ l o r boieri" $i ca Tudorse angajeaza ind irect sa tempereze lupta antiboiereascaa taranimii restringe bazele sociale al e miscarii si aratalimi -ele de clasa ale piiturilor mijlocii pe care le reprezenta Tudor In primul nin d. Dar incheierea acorduluinu lnseamna nki s11bordonar e fata de boieri, nici abdicare de la lup ta pentru dreptate, ci arata doar ca peprimul plan se punea problema mentinerii si consolidarii mi.$ci:i ri i revolutionare careia i i revenea acumsarcina de a :Ju.pta impotriva vrajma$ului dina-ari:i.

In proclamatia prin care face cunoscuta realizareaacordului, Tudor ara-ta ca a gasit ,patrioti boieri tntruasemenea bune cugetari cu ale norodului asemanate",fapt pentru care va recunoaste legile porundle ei.Recunoscute de el vor fi 1nsa numai acelea care ,savor a.ra tBI de ciiltra sti:i,pilnire prin mine le voi cunoaste cii stnt .tntr-adevar folositoare .patriei si de mare

i7


36/55

trebuinta o b ~ t i i - norodului". Ramlne lnsa In vigscopul suprem de a lupta ,tmpotriva v r a j m a ~ u l u ise va arata tmpotrivHor dreptat11or tarii" $i de accei vrednici a purta arme sa vina in continuareoa.ste, urmind a fi ,c u totul apara\i $i privileghi atiCaci, precizeaza Tudor, ,cea mai de temei hotariremea !nsotita cu glasul norodului, iaste ca nici inchip sa nu ,lncetez din cererea dreptatilor tarii" , ca,sa vor dob!ndi neg re)it prin varsare de singetriva vericaruia v r a j m a ~ sa va arata ca lcatoriu acdreptati..." 1

Astfel s-a facut compromi>Sul p r i n concesii rec iplntre doua parti care In fond se urau. Tudor avea Insnevoie de .aceasta pent ru sust inerea ca uze i ra scoa leiplan extern mai av ea nevoie de autoritatca unu i divIn raportu rile cu Intr-ad cvar, pes te pu tineboierii se mneaza adre.se ca tre Rusia, At'Jstria $i Poain ca re dau un ca ra oter de leg it im itatc mi ;;cari iTud o r, apellnd acum ei pcnlrtl trim te rca unuimisar imparatesc.

Prima g rija a lui Tudor - $i ea va ri:imlnenenti:i - a fost procurarea de munitii, organizacompletarea )i aprovizionarea O$tirii. El se ocupatens de fortificarea CotrocenHor ) i de buna org aa punctelor !ntarite de Ia Mitropolie, Mihai Voda, Ant

Rad 'l Voda, pe care pandurii lui le luara inni re. Se st radui, cu succes, sa faca din pandurimeoaste regu lata, disciplinata, dotata cu artilerie. Intrul atentiei se afla sporirea efectivelor o ~ t i i . tnscop, Tudor ceru ca vatafii de plaiuri sa trimitaBucure)t i jumatate din n u m a r u l p l a i i l o r lor, inarmaRecrutarea de combatanti sc facea $i prin ispravn ici. Di

1 Doc . rase. 1821, I, p. 397.68

Oltenia au venit 400 de oameni, urmlnd . sa soseascaalti 600.In general, Tudor reu$e$te sa tina o buna adminis

trat ie. Dupa cum recunoa$te consulul Austriei, el tinea, buna r!nduiala In ora$". Administratia lui Tudor avuca obiedi 'V ,$i imbunatatirea situatiei taranilor, dupacum se vede din unele cazuri concrete. Astfel, locuitorii din piasa Cerna de Jos luau cuno$tinta ca ,mituiri le gloabele 1 cu totul de ,acum lnain te hotarltvor fi dez radacinate". Altadaia, Tudor in tervenea pellng a vistierul Alexandru FiHpescu, prin car e de obiceicomuni ca cu divanul, ca vatafii din plaiul Dimboviteisa nu supere satele pentru clac a cu mai mu.Jt dec1t zeccparal e de casa. P entru satul Crete$ti cere11 sa se reducacu jumatate , ,aruncare ce este asupra-le", deoar ece au ,avut cheltuieli cu O$tirile. Dar asemenea masuri nuputeau capata extindere In conditiil e ac ordului cuboieri i.

Poli tic a fiscaJa a lui Tudor, dupa cum a notat KarlMarx, se caracterizeaza prin reducerea capitatiei (abirul ui) , 'Ia nivelul vechillor legi", prin desfiintareavi na r iciului $i vaci:iritului.Autoritatea lui Tudor Vladimirescu In aceasta vremecste mare In ochii poporului. Locuitorii alergau cuja lbe Ia el adres,lndu-i-se ca unui damn al tarii. Popoml '1-a socotit ca pe un domn at sa u $i a$a !.1 numeade multe ori. Inca de Ia lnceput, venind sa .se lnrolezein oas tea lui Tudor, pandurii exclamau: "S a traiascaDomnul Tudor!" Motivele pentru ca re locuitorii 11 aclamau pe Tudor ca domn erau multiple. Dupa cum relatC>aza contemp oran ul Maxim Raybaud , tot i tamnii 11ridicau In slava $i nu-l numeau dedt Theodor Voda

1 amenda.

69


37/55

sau Domnul Theodor", pentru ca a proclamat redrea darilor. Pina :;;i tmpele drmuirii trimise impotrrasculatilor In Oltenia declarau ca ,!flu vor ataoaDomnul Tudor". Tinind seama de aceste rnaspontane :;;i pentru a face vi.zibila fata de boieri atatea sa emanata de .Ia popor, dupa venin'a in Bre$ti, Tudor a adoptat portul caciulii de hir:;;ie necu fundul alb ,care numai domnilor este r!nduialaa purta". Dupa unele marturii, Ia Cot roceni ar filoc :;;i un ad de aclamare solemna a lui Tudor canitor. Acest ucru nu trebuie sa mire. E obiceiul pporului roman sa impodo:beasca cu astfel de titluricapeteniile mari.lor rarScoarle. Tiiranii ardeleni nu 1socotit pe Horia numai ,capitanul eel mare", ciIn el un crai a! lor, numiilldu-1 in d ntece chia r imparaMai Hrziu, Avram Iancu va fi Ia fe l numitmuntilor".A:;;adar, intitularea lui Tudor ca domn, pe care

i n s u ~ i nkiodata nu a alaturat-o num elui sau,marea lui popularitate d e care ce bucura in ochii mlor :;;i nu este un rezultat ,a.! planului . urzit de el dese face domn, cum au crezut unii contemporani,cu seami:i cei stdiini. Oind cronicaml Nau m Riafirmi:i ci:i Tudor a .socoHt cii , Iui i se cad e saneasci:i singur cu deplini:i putere Tara Romaneascfiindci:i este pamintean :;;i s-a stri:iduit pentr u dr eptatiltarii", el prin aceasta exprimi:i o stare de spirit :;;i toodati:i o realitate. Ci:ici prin acord T!ldor :;;i i-a subordna t pe boieri :;;i a drmuit prin ei ca un ,chivern isia! poporului, de$i In forma folos ea fata de ei un tonpoli1ete ca re totdeauna i-a caracterizat condui ta. Nabandoneaza acest ton nid atunci dnd ii sechestreape boieri Ia casa Belvedere. Timp de o luna de70

., Do.mnu Tudor" (dupa Th . Am an)


38/55

li tine aco lo ( 13 a13rili e_:_14 mai) Tud or are vremelnoclrmuire Ia di scretia .sa $i atunci el efectiv an fa pt de seama at aces tei ,domnii" este proiectun ei cons titutii elabora t de Tudor , probabil ca ra spla un proiect similar elaborat de Ipsil anti.Programul schitat In proiedul atribuit 1ui Tudor nues te pe deplin consecvent, dar el exprima- mai pe 1 .o se rie de revendica ri -?i do rinte al e poporului. Pr i

altele, se prevede reducerea dari'lor $i desfiintarea vamHor interne. Dregato rHle !;)i rang uri,Je sa nu se maidea pe bani, ci dupa destoincie. Numarul s lujbelor safi e redus la ee l necesar, iar domnii sa nu aduca cu eima i mutt de patru boie ri g rec i. Manast irile g rece$ti sadi m1na pe seama tarii, conform h at i!;)e rifu1 ui 1 din 1802.Sa fie desfiintate leg ile promulgate de Al. Sutu, iarfam ilia lui sa fie izgonita din tara. Sa fie anulata $icondica pravilniceasca, adica leg iuirea lui Carage a.,nefiind facuta din dorinta a to t norodu". Sa se desfiinteze trupele p a t a r ia r tara sa .poata tine 4 000de osta$i panrduri !;>i 200 de cii.lareti scutiti de dari,platindu- li-se lef urile din venitul manastirilor. In t r-ovarian ta a textului acestor cereri se .stipuleaza pozitialu i Tud or In tara : ,.Slugerul Theordo r Vladimirescu,care ca un parinte binefad1or a fost ales $i hota rH delntreg poporul roma.nesc sa fi e ca .pet enie $i cirmuitordevotat, sa ai M lmpreuna cu ce lelal te capetenii grijade tr eburil e dinlauntruJ !;)i dinafara tarii".

Trebuie mcntionat ca Ia o serie de puncte se precizeaza rost ul reformei : desfiintarea jaiu lu i.Constitutia vi itoare. pentru ,Dacia", schit a ta lntr-o

proc lama tie a lui Jp.s ilan t i, pare foarte moderna. Secerea : domn pamlntean, .separarea puterii executive1 h a i i ~ e r = de ere! autogna f aJ suJta,nulu i.

72

de cea leg islativa, alegerea reprezentantilor din tclasele, !nfiinta rea de !;)coli cu metoda de .predar aiiiO didacticii 1 etc. Acest proiect de adevarata reformA ti-bera.J-cons titu t iona la a ta rii, teoret ic am de avan at ,este mpt de reai Tr ans il-van ia. Dar, 1ntruclt rascoala are o durata relativ scurta.ideea pe ca re Tudor evident o ar e despre unitatea na tionat a nu gase$te timpul ma terial necesar concreti-zarii.

1


39/55

Un al t aspect important al clrmuirii lui Tudor VId i ~ i m s c u _In_ B ~ c . u r e ? t i , caracteristic mai ales pentrulhmele saptamm1 .ale acesteia, 11 prezinta tratativel.cu turcii ultimele masuri de aparare !mpotriv:acestora.

Dupa 31 martie, clnd primejdia invaziei otomanec r e ~ t e ?i unele cete de turci patrund din clnd In clndin r i o r , Tudor a trebuit sa lncerce negocieri cuturc11. Baza negocierilor putea fi arzul adresa t Ia ln

~ e p u t u ra:coaei memoriul boierilor adresa t dupamtrarea lUI Tudor m Bucure?ti. In acest scop s-a purtat o ~ o r e s ? o n ~ oficia,Ja destul de intensa cu

l e ~ e G w ~ ~ w , Vidin Silis tra. La 18 april ie slntt ~ I m l ~ l Ia _ S ~ ! J s t _ r a stolnicul Constantin Boranesc up1tarwl Iom ta Jwnu cu carti ,din partca tarii ". Maimu'lte convorbiri a avut Tud or cu Nuri ag a, cavazu)tpa?ei de Giurg iu. In curs u! aces to r nego ci eri turciiconditionau luarea arzurilor In cons id eratie de depune'rea a-rm eilor. Dupa opinia lor ,c u mlini lntr-arma te nuse face cerere de privHeghiuri ?i dreptati". Nic iodatalnsa Tudor nu s-a glndit sa acc epte o as emen ea conditie ca baza de di scutii. Principiul tac tic fundamentalal lui era ca In conditiile date, clnd nici Ipsilanti, niciel fara ajutor dinafara nu se puteau mas ura cu forteleotomane, sa nu depuna armele ?i sa evit e un conflicta.rmat plna Ia retragerea In punctele sale lntar ite dinOltenia. e a ~ i tactica tpreconizau eteri?tii, numaica ei se g.lndeau sa acapareze punctele de sprijin pregatite de Tudor el sa ramlna In fata navalitorilorturci. Tudor nu a acce.ptat nici ultima propunere venitadin partea turci.lor de a coopera cu ei lmpotriva .ete-

1 oa-VIaz = jandarm, agent de politie.74

t t ' i ~ H l o r in schimbul promisiunii de a se a.p.Jica mi:is uriun vederea dezradadni:irii abuzurilor din tara.Corespondenta In aceasta chesiiune a fost insa inierceptata de et eri?ti, care au facut din aceasta un cap.de acuzare lmpotriva lui Tudor. In realitate, i'n cugeiu l sau, Tudor nicidecum nu s-a putut sii:ua pe pozitia!lJnei ast.fel de colaborari, ci dimpotriva, dupa cum o-dovedesc faptele care au urmat, el a ramas fidel luptei.comune antiotomane. In acest scop, Tudor a lncheiatCU ci:iminarul Sava 0 intelegere de a lllip ta ampreuna'impotrii\Ta turcilor care lntre timp trecusera Dunarea.Da r Sa.va a tradat lntelegerea, retrag.lndu-se p0. f u r i ~din B u c u r e

!111 tot aces t timp Tudor nu a lnceta t sa organi zeze.a.pararea imp otriva turdlor.

iN LOC DE ,OM iMPARATESC"OSTIRE NUMEROASAI' Adopt.Ind fata de Poarta o tactica diploma t id:i bine

glndi ta, Tudor a socotit ci:i nu este prudent nk i nuera momentu:I pctrivit sa lnfrunte de Ia lnc eput in moddeschis puternica Imparatie otomana. De aceea, el qinsistat sa se trimita , un om credindos imparatesc savie aici In tara a Bucure$ti sa vaza nevoile care leiragem .. " Dar turcii nu prea aveau obiceiul sa trateze.de Ia ega! Ia ega! cu cei socotiti rai


40/55

eel put in 10 0()0 de oameni numai pentru Tara Roma: ~ s c a in& inte de a $ti cu certitudin e care este pozitia ma nl or pu teri. In cursu! lunii aprilie turcii intre

prind doar un eie incu rsiuni de recun oa$tere. Ofensivade proportii es te luata numai dupa ce Poarta a fostsigura ca ar e m!inile dez-leg at e de a actiona In sensu!scopurilor m& rilor puteri de a combate misca ri!e revo-lu tiona re.

In loc de .om lmpa ra tesc ", Poarta pu ne InIa -l / 13 mai l tn numar excesiv de mare de ostas i. Dinsp re Br a il a in t ra In Moldova o osti re de 18.000 de

~ ~ : ub _c omanda Iusuf Berco fccall. DinsprcSI11 st ra mt ra In Muntenia un corp de 6 200 de soldatisu b comanda lu i Ca ra-Ahmet efendi, chc,haya -bey, adicaloctiihor a! se rasehierului (g urve rn atoruiiii) de Si'listra,pl us 1 000, C!Jmandati de Osman bey. Pc !a Vidin intraIn Oltenia 7 500 de soJd,at i, sub comanda lu i Dervi$Cele tr ei lnaintara incet cu prud ent a spreBucur e$ t i ;,i Craiova . La mijl ocul lunii mai t i r e aprincj.pala ajunQe Ia Catelu, llng a unde i$ia$aza ta bara . Chehaya -b ey, comandantu l, lnc earci:i sa-latraga_ pe Tu dor, transmitlndu-i ci:i lup ta turci lor s-ardu ce numai 1mpot ri va eteri$tilor $i ca du pa lich idarease v a introduce In Tara Romaneasca un regimnou, favo rabit ta ranilor. Tudor lnsa nu s -a las at atrasIn aceasta c ur sa. E! luase deja ma suri In vederea retr age ri i, ridiclnd O$ t irea sa de .]a Cotroceni In ziua de15 mai.

Ca fort a C\ rm a ta a u ram as In Bucu res ti doar 200 deoameni, maj o ri ta tea m ~ u g a r i care baricadaserala manas ti re a Rad u Voda. Numai dup a ce, Ia insisten

~ p a t ui Mihalache Manu, ac e$ tia s-au impra$hat !?I o del(;'jgane de ~ e n i , in frunte cu dt iva boieri,a dec larat supunere fata de ohehayao-bey, acesta s-a In-

76

c umetat' sa intre In ora$: Prima lui g r iji:i fu sa st rlngatoate armele din $i s a intimideze prin dteva executii, $i numai dupa ace ea pleca mai departe In urmarirea ra sculatilor.

MISELIE Sl TRADAREIn tota l itatea ei, ind iferent de g rup a re sau de pozitia

afi$at a moment an, marea boierim e este in genera l oportuni st a $i o ti la ra scoale i $i lui Tud or. De Ia !nceput,boie rii 11 am eninta pe Tudor cu moar tea. ,O sanda mortiilti va fi g rozava $i cumplita ca unui turbur ator", ii.scriau ei. Mai mutt, boicrii iau masur i concrete de lichi ...darea fizicii a conduc i:i>to rului rascoa lei. In febr uarie,pu sesera Ia dispoziti e sume de bani pentru m itui reaosta$Hor lui Tudor, ca sa treaci:i de partea staplnirii,ia r Tudo r sa fi e asa s inat. A fost insa za darnici t acestplan ce urma sa fie pus In aplica re ,d e catre mli nilec ele s1ng crate al e ti ranilor boieri ", cum scria n s u ~ iTudor.

Chiar Ia sosirea lui Tudor In Bu cure$t i, dnd se va dn evo iti sa trateze cu el, boierii nu abandoneaza ideeaunei eventual e asasinari. Boierii a u risca t sa ramlna'ln Bucur e$ti, spu n unele izvoar e, ca, sau sa -$i prim ejduiasca ei viata sau -sa lmpinga Ia Jupta pe Ipsi lantieu Tud or, lnclt sau unul sau altul sa piara ,sau $iamlndoi $i sa se mlntuie Va!ahia de aceasta mizerabila pr ive.Ji$te ". Este semni,ficativ, dec i, ca In acorduld e Ia 23 martie se sti pulea za din partea boierilor inprimul rind ci:i ,n ic iodata nu vom cugeta lmpotri.vavietii $i a cinstii dumn ea lui". In fond, scop ul prindpalal boierilor prin lncheierea acordulu i a fost sa scapede spectru l agitatiei ~ t i , ca re le insufJa cea ma i

77


41/55

mare teama. Nicidecum ei nu au fost sinceri in afirmatia lor ca m i ~ c a r e a lui Tudor ,n u este rea vatamatoare" nici flU IS-au gindit sa ram!na loiali fatade Tudor. Ce gindeau in fond boierii despre rascoal&.se vede din afirmatiile lor de mai tirziu, cind in unanimitate apreciaza rascoala drept o primejdie mai gravadecit chia r ocupatia turca. Aprobind invazia turca.boierii fu giti Ia B r . a ~ o v nadajduiesc sa fie nimiciti rasculatii ,care pe noi ne-au 1urmarit cu chip de razbunare".Ei au fugi t din tara ,d e ra:lvratirea insuHata de Tudorimpotriva sta:pinirii a boierilor". Adresindu-se Austriei, boierii de Ia B m ~ o v cei de Ia Sibiu arata cadoresc ina inte de toate ,sa se stinga cu totul orice duhde razvratire de pe pamlntul Tarii R m a n in chipulin care au fost i m p r a ~ t i a t e zadarnicite toate revolutii:le care s-a u ivit in Europa". De acordul din 23 martie boierii se dezic mai tirziu, pretinZJind ca ,Vladimirescul, indata ce au venit aici [in B u c u r e ~ t i ] , .prinsilnicia armelor sale au luat in scris unire insotirede Ia toti boierii ce se afla n B u c u r ~ t i " .Intentiil e de tradare ale boierilor se vazura clar atunci.dnd ei incercarca sa fu ga In secret Ia Hrgovi$te, cuajutorul caminarului Sava. Consulul Pru siei detinea informatia ca boierii intrasera In legatura cu turcii, oferindu-le capu llui Tudor.

Tradarea boierilor mergea mlna In mlna cu suspiciunea, in triga tradarea din partea r i ~ t i a Tabaraeterista de Ia Tirgovi$i:e prezenta asp ect u.J unei adunaturi nedi.scip.linate, fara comandanti cu s imt de raspundere, dedata la jefuirea judetelor luate in administrare. In uHimul timp, se accentuase neintelegerea dintreTudor Ipsilanti. E t e r i ~ t i i r e p r o ~ a u lui Tudor ca nuse retrage Ia Pite$ti, pentru a-i sprijini, in timp ceTudor era nemultumit de administratia samavolnica a78

e t e r i ~ t i l o r in judeteole de munte impunerea unor noibiruri, fara drept. La un moment dat, Tudor a autorizat tragerea In eteri$tii care comiteau jafuri a izgonitde Ia Gin eni pe doi vatafi p u ~ i de Ipsilanti. AfHnd caeteri$tii intentioneaza sa se retra.ga in. Oltenia sapuna 6tiilpinire pe manastirHe intarite, Tudor a di.spussa fie respin$i cu arme, cum s-a ln tlmplat cu incerr.area lui Diamandi la Cozia. AViind in vedere acestfapt, glndindu-se ca Tudor a putut pune Ia cale cuturcii un plan de invaluire a eteri$tilor, IpsHanti a vazut in depla sa rea o ~ t i r i i lui Tudor de Ia B u c u r ~ spre

e ~ ? t o actiune ostila lui. E>l a ordonat sa i se taielui Tudor retrage rea clnd acesta 6osi la G o l e ~ t i gasipe Iordache Farmaohe inchizindu-i crulea cu tmpelelor. Tudor de asemenea ,}$ i a ~ e z a oastea In ordine debataie.In aceasta atmosfera de suspiciuni se facu o ultimaince rcare de cola.borare intre cele doua m i ~ ' C i i r i . In

urma discut iilor purtate, in fata celor doua o ~ i i r i , cuprivire la rostul deplasarii lui Tudor modul de colabora re lntre cele doua se incheie o intelegere scrisa. Dar in tr e ele nu se putea ajunge Ia o realacolaborare nici chi.ar in momentele .dec-isive de lnfrunta re a navalito rL11or turci, deoar ece difereau i n s ~ iscop urHe ca re au determina.t pornirea ,lor. Deosebireade scopuri conceptii asupra rostului rascoa.lei a dusIa diferende In probleme de tactica , incH cele douam i ~ c a r i , In loc sa fie unite, se simteau mai deg rabastingherite una de cealalta. Tudor nu avea i n c r in

r i ~ t i , deoarece aHase d a c e ~ t i a incercasera sa-i atragapandurii capitanii prin mita. La r!ndul lor, t e f i . ~ t i it1 priveau cu suspiciuni pe Tudor, din cauza relatiilorlui cu turcii, carora le atribuiau sensuri $i proportii

79


42/55

exagerate. In telege rea de ,Ja Gol e$tt i era, deci, delnceput inoperanta.

De 1a p.lecarea din B u c u r e ~ t i plna Ia Gt.n timpul stationarii aici, au .!a iveala d isensiuniserioase In sl nul bberei lui Tudor. Intre el $iD. Macedonski s urvin nelntelege ri au loc exp licatiipe ches tiunea uno r sume de bani primite pen tr u o ~ t idin judetel e Meh edinti Gorj, cu putin timp lnaintede p.lecarea de Ia Cotroceni. Macedonski socotea cabanii nu au fos,t utili zati p entru plata lefurilor. In realitate, Tudor achitase lefurile aroautHor lui Hag i Pro-dan Macedo nski chiar In moment ul pleca r ii de IaCotroceni.

In acele zHe de iritare, fireasca In atmosfera un eiretrage ri, chiar daca ea este o ret ragere ta ct ica, sei-scara nelntelege ri lntre Tudor unii din cap itan ii saimai vech i. Oarca , Cu(ui, Urdareanu Ene


43/55

duca su b escorta la T i r g o v i ~ t e . Scopul adevarat alducerii eteriste a ~ o o t ca, inlaturind pe Tudor,subordoneze oastea de panduri sa dispuna de eadorinta In viitoarele ciocniri cu turcii.Ace-st cuget al f r u n t a ~ i l o r e t e r i ~ t i se tradeaza prindeclaratia lor, cu totul lipsHa de temei, cum ca TudorVbdimirescu ar fi fost ,nevrednic de slujba o s t a ~ a s c a " .$i iata d i acum iese la iveaola d a ~ i a , m i ~ e l i a 9i tra-darea e t e r i ~ H l o r :;;i a boier.ilor : e t e r i ~ t i i in;vita in scrisve boierul Grigore Baleanu sa ia locul Tudor!(

,HOTARASTE-TE SINGUR MORTIII"Aceasta amenintare t r u f a ~ a . pronuntata inca

30 ianuarie din partea ,marilor boieri, gase:;;te o infioratoare confirmare In deznodamintul din acele zilede la TirgovL.?te, a carui


44/55

cidplrtit trupul, aruncindu : l lntr-un iaz. ,Astfelcurmata prin tradare viat a rui Tudor, fara nici o cercetare $i fara nici o umbra de judecata", spune colonelulrus Uprandi, care s-a inrformat de Ia martori ocu.!ari .Referito.r Ia lnvinuirile aduse -lui Tudor, acela$i autorzice: ,Toate acestea au fost numai o nascoci re criminala! Nu trebuia oare ca Tudor sa fie executat public,la lumina z ilei, declt sa i se curme viata !n mod tllha resc ?" 1

Tudor nu a fost judecat pentru ca s -a $tiu t ca nu ise va ga si v reo vina care sa just ifice sent inta ce odoreau eteri$tii. Nu a exi sta t nici un tribunal legal.Unde este prevederea din acordul lui Tudor cu boieriica In caz de nerespect arc a leg amlntului ,aici sa fiujudecat de catre .toti cei lnfratiti $i ad everindu-ma prinbune dovez i lnvinovatit, sa ma pedepsesc dupa hotarlreapravi'l elor" ? Unde este de ase menea prcvederea dinacordul cu reprezentantii Eteri ei ca aeela car e se vaabate de Ia cel c prevazute ,sa fie defe ri t tribunalelorpolitice, militare $i eolesiastice"? Ncav!nd un suportlega l pentru fapta ei, conducerea Eteriei a asc uns moa rtea lui Tudor, lans!nd zvo nul ca ac es ta ar fi fost trimis!n Ru sia. Tudor a devenit ineo mod pen tru ete ri$ti, caci,dupa afirmatia unui g rec cont cmporJn, , cu ra zboi ni ciodata lntreg corpul lui Ipsilanti n-ar fi putut sa ln vinga $i sa reduca Ia tac

Date post:	14-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	radu
View:	255 times
Download:	1 times

Rascoala Lui Tudor Vladimirescu

Documents