I nform aţia este o m arfa perisabilă: dacă nu o “vinzi” rapid, se “strică”, poţi s-o arunci la gunoi. Principiul
este cunoscut în presă şi se acceptă şi publicarea informaţiei neverificate din m ai multe surse ori neverificabilă din cauza lipsei surselor ori presiunii momentului difuzării, cu asum area e le m en ta re lo r precizări câ nu esfe a b so lu t s ig u ră . Jurisprudenţa occidentală acceptă ideea că informaţia a fost primită şi difuzată cu bunăcredinţă - dar, dacă se adevereşte că a fost falsă, trebuie corectată,
lată, însă, că, parcă tocmai pşntru a da apă la m oară celor care caută să pună botniţă p re se i sub acu za ţia că sc rie minciuni, că atentează la “imaginea” unor persoane, că manipulează opinia publică,0 ştire falsă incendiază m ass-media din - România. Anum e că Sorin Ovidiu Vântu ar fi fost accidentat şi transportat cu un elicopter ba al SIE, ba al SRI, ba cu alte mijloace, la spitale din toate punctele cardinale. Pentru ca SOV să fie bine mersi şi să acorde interviuri, afirm înd că nu a fost nimic adevărat şi că şalupa sa a fost doar rem orcată, ceea ce a înfierb în tat fantezia unui reporter. Desigur, e greu sâ-1 crezi absolut de tot pe SOV, dar e cert ca informaţia a fost nu num ai greşită, dar şi preluată şi prelucrată confuz de presa din Capitală. Adevărat, aici s-a m anifestat Şi un oarecare neprofesionalism , care poate fi exploatat de cei care acuză presa fc toate relele posibile.
Întrebarea este: cum se face că pe tem a accidentului lui SOV s-au prim it m ai ®ulte te le fo a n e la re d a c ţi i , f ie c a re informaţie fiind garnisită cu alte falsuri? S-şi fi înscenat “aventura” chiar SO V - doar. aşa, p en tru a se d is tra p u ţin în yacanţă?l C am macabră glumă, dar nu e ca totul exclusă. Să o fi făcut unii duşmani dc-ai săi? D ar ce-ar fi avut de cîştigat, de 'teme ce adevărul avea să se afle repede? W să o f i pus la cale cei cărora le-ar f i debuit un “ argument” pentru a ne băga Pe gît Legea dreptului la replică? (Să nbservăm câ SOV nu pare să se fi supărat H n-ar fi trim is nim ănui “drep turi la ,EPfcâ”).
Desigur,, re d a c ţii le ş i-a u fă cu t cu Promptitudine datoria,«adică nu num ai că 11 corectat greşeala, dar au şi încercat,
succes- încă, să afle autorii acestei Woxicări a presei. Dar, în to t răul e şi un . bine;..cititorul, te le sp e c ta to ru l sau "^ascultătorul de bunăcredinţă şi care ^Uzează lucrurile la rece îşi va da seama 05 adesea unele informaţii eronate din _ Prosâ îşi au originea nu în reauacredinţă gazetarilor, ci în intenţia vădită a unora e a manipula opinia publică, folosind
1% şi dînd vina pe presă. Iar presa ce "buie să facă? Să se autodesfiinţeze doar N ru câ se po t , întîm pia si astfel de ""Mente?...
Tot p r e s a l O r e v ă i n
e d e v in ă . . . asistenţeifjudiciare?dih-oficiu?;t:Apăfătorii|lrhenihţă|şl
săjdevină: plătitori â&bjVi t * - ' -
Avocaţii din cadrul Baroului Cluj s-au a fla t luni şi m arţi în grevă spontană pe m otiv că nu şi-au primit onorariile pentru acordarea asistenţei judiciare din oficiu.
“P ro te s ta ta rii de lu x ” reclam ă faptul că M inisterul Justiţiei nu a alocât, din luna m artie, banii pentru plata avocaţilor din oficiu, aceştia avînd de prim it în total sum a de 240. de m ilioane de lei.
Avocaţii clujeni nu înţeleg de ce
s-a a ju n s la a c e a s tă s i tu a ţ ie , deoarece, spun ei, onorariul pentru asistenţa jud ic iară din oficiu variază între 300 şi 500 de mii de lei, iar toate taxele de tim bru plătite pentru procese intră în contul M inisterului Justiţiei.
P re şed in te le T ribunalu lu i C luj, loan G eorgiu ne-a declarat că ieri, im ediat după începerea acţiunii de p ro te s t a a v o ca ţilo r , M in iste ru l
■Justiţiei a virat o parte din bani, care
au şi fost daţi avocaţilor din oficiu u rm înd ca restu l de bani, să fie achitaţi în cursul zilei de azi. Potrivit lui Georgiu, greva declanşată ieri de a v o c a ţi a p a ra liz a t o p a r te d in a c t iv i ta te a ju s t i ţ i e i c lu je n e .; “ Ş e d in ţe le de ju d e c a tă în c a re apărarea era din oficiu, nu s-au pu tu t desfăşura, fiind am înate peste 20 de c a u z e ” , a p re c iza t p re ş e d in te le Tribunalului Cluj. Pe de altă parte , avocaţii mai .sînt nem ulţum iţi şi de intenţia Guvernului de a-i obliga să devină plătitori de TVA. Surse din B a ro u l C luj su s ţin că a v o c a ţi i intenţionează ca, în cazul în care Executivul nu va ţine cont de opinia lor, să intre în grevă generală.
C o s m i n P U R IS
D in a n u l 1995 p în ă înprezent, serviciul „A utorizări şilicenţe de fabricaţie” a em is, în judeţul Cluj, un num ăr de 2.000 de lic en ţe , p e n tru 1 .623 d e agenţi econom ici. C el m ai activ se c to r e s te c e l a l a g e n ţ i lo r e c o n o m ic i cu a c t iv i t a te în fabricarea sau prepararea a lto r categorii de produse a lim en tare - cantine, re s tau ra n te , fa s t - food -uri, p lăcintării - un d e sîn t în re g is t r a te 6 7 0 d e f irm e .' U rm ează producţia de p îin e şi p ro d u se d e m o r ă r i t şi panificaţie, unde activează 242 d e a g e n ţi e c o n o m ic i , c ea d e s t in a tă a m b a lă r i i , ,îm b u te lie rii, p re a m b a lă r ii şi d e p o z i tă r i i . p r o d u s e lo r alim entare - cu 128 de firm e. .
N ici p roducţia de c am e şi produse d in cam e n u a fost n e g lija tă de în tre p r in z ă to r i , piaţa fiind disputată de către 84 de agenţi econom ici. P roducţia de Vin, bere şi băuturi sp irtoase a atras 45 de firm e, în vrem e ce producţia de conserve din leg u m e şi f ru c te şi c e a de b ă u tu r i r ă c o r i to a r e e s te reprezentată de num ai 25 de agenţi econom ici. C lujenii mai pot cum păra lapte şi produse lactate de la 26 de firm e, iar ulei de la 22 de producători.
B e n ia m in P A S C U
Marea Britanie susţine In tegrarea României în NATO
M a re a B r i t a n i e s u s ţ i n e ex tin d e rea A lianţei N ord-A tlantice şi in te g ra re a R o m ân ie i în NATO, a d e c l a r a t , i e r i , la P a la tu l C o tro c e n i , s e c r e t a r u l d e s t a t p en tru A p ă ra re al Marii B ritanii, G eoffrey H oon, la fina lu l întîlnirii cu p re ş e d in te le Iliescu . Hoon a a p r e c i a t c ă r e f o r m a A rm a te i ro m ân e e s te în c u ra ja to a re pen tru a d e r a r e a R o m â n ie i la A lia n ţa N ord-A tlan tică . G eo ffrey H oon a a f i r m a t c ă e x i s t ă o b u n ă c o o p e r a r e în t r e A rm a ta M arii Britanii ş i c e a a R o m ân ie i şi a a p re c ia t d re p t " e x tr a o rd in a ră " p a r t i c i p a r e a R o m â n ie i la m is iu n i le d in B a lc a n i ş i , m ai r e c e n t , d in A f g a n is ta n . P re şe d in te le Iliescu a d e c la ra t că M area B r i ta n ie e s t e u n u l d in p a rten e rii im p o rtan ţi a i R om âniei în c ad ru l P a rte n e ria tu lu i pen tru P ace . Ei a a p re c ia t, d e a se m en ea , a s is te n ţa b ritan ic ă în dom eniu l re fo rm ei A rm atei ro m ân e .
rasa g îmi e x d m <d!m P C J IU R„La B iroul Pem anental partidului,
care a avu t loc la Sibiu, s-a stabilit câ partidul va reacţiona în funcţie de evenim ent la acţiunile şi situaţiile po litice in te rn e şi in ternaţionale, exprim îndu-şi cu fermitate punctele d e ved ere” , a declarat, ieri, loan Gavra, secretar executiv al PUNR. O altă chestiune stabilită cu acest p rile j a c o n s titu it-o re la ţi i le cu celela lte form aţiuni politice. „Cu
PSD nu poate exista d ialog a tîta tim p cît are încheiat un protocol cu UDM R. PRM este scos din discuţie pentru că nu are o doctrină propriu- zisă, fiind vorba de o com binaţie n a ţio n a l-c o m u n is tâ l ip s ită de e lem en te econom ice, iar PD are p ro b lem e interne şi nu vrem să intrăm în alte chestiuni” , a precizat liderul PUNR. El a precizat câ BPC a lăsat la latitudinea filialelor locale
realizarea alianţelor şi co laborărilor po litice , e sen ţia lă fiind , în acest m om ent, c o n so lid a re a s tru c tu r ii p a rtid u lu i în te r ito r iu . G a v ra a menţionat că episodul excluderii sale a fost lămurit de preşedintele PU NR Cluj, M ircea C reţu, care a explicat conducerii centrale situaţia existentă în Consiliul local C iuj-N apoca.
S o r i n C Ă L IN
Prefectul judeţului Cluj, Vasile Soporan, a dispus, la începutul acestei săptămîni, constituirea unei echipe de control formată din reprezentanţi ăi serviciilor descentralizate cu resposabilităţi în controlul pieţelor agro- alimentare. Alături de această echipă mixtă, Ia controlul din piaţa Mărăşti, a participat şi prefectul Soporan. Cu această ocazie au fost verificaţi agenţii
econom ici care desfăşoară activităţi comerciale în piaţa Mărăşti. în urma acestui control, s-au constatat o serie de nereguli: starea pieţei este nesatisfăcătoare, administratorii pieţei nu creează condiţiile necesare derulării unui com erţ civilizat, prim ăria şi Consiliul local al municipiului Ciuj-Napoca nu se implică în buna funcţionare a activităţii din pieţe, unele servicii descentralizate
nu s-au implicat suficient în acest sector, acţiunile organelor de control nu sînt corelate, nu există un regulament de funcţionare a pieţelor. în aceste con d iţii, prefectul Soporan a dispus redactarea unui raport cu privire la acest control, precum şi continuarea de acţiuni similare în celelalte pieţe ale judeţului.
M .L .
M in is tru l E d u c a ţie i şi C e rce tă rii Ecaterina A ndronescu a declarat, ieri, î n . c o n fe r in ţa d e p re s ă a PS D , că deocamdată nu a luat o decizie privind sch im b area m o d u lu i de susţinere a exam enului de capacitate, anul viitor, dar s-ar putea să fie regîndit modul în care se va calcula m edia de admitere în liceu. -
. Potrivit lui Andronescu, examenul de capacitate nu poate fi schimbaţ decît în cazul în . care se va m odifica L egea învăţămîntului, iar acest lucra nu poate fi realizat pînă la toam nă, la începerea noului an şcolar, av înd în vedere că. Parlamentul intră în vacanţă. Ea a spus că după exam enul de capacitate, s-ar putea „regîndi m odul de calcul al mediei de admitere în liceu, astfel încît să f i e , sch im b a tă p o n d e re a r e z u lta te lo r
\ i
exam enului de capacitate” . în priv in ţa exam enului de capacitate din acest an, E ca te rin a A n d ronescu a spus- că se desfăşoară normal, iar în data de 21 iunie vor fi anunţate rezultatele.
A ndronescu a precizat că, în prezent, sînt 317.000 de elevi în clasa a opta, dintre care 87% s-au înscris la exam enul de capacitate, iar restul nu s-au înscris din cauza corijenţelor. D in aceşti 87%, s-au prezentat la examenul de capacitate 98% . E a a m ai spus că sînt 175.000 de locuri in licee, restul elevilor urm înd să fie repartizaţi în şcoli profesionale, de ucenici.
D u p ă exam en u l de c ap ac ita te , va în cep e adm iterea în licee în s is tem com puterizat, a adăugat A ndronescu,
s ară tînd„că aceasta se va desfăşura în condiţii normale.
S n y i vV 3 3 L O '-
\ ' \\
T a b e r e g r a t u i t e l a m ă r e ş i n u m e r o a s e c ă r ţ i !
P e du ra ta a d o u ă săp tăm în i, cotidianul „A d ev ăru l d e C lu j” ,« îm p reu n ă c u A g en ţia T e rito ria lă a T a b e re lo r ş i T u r ism u lu i
Ş c o la r C luj ş i E d itu ra „ N ic u le s c u ”, v ă p ro v o a c ă la u n n o u ' . CONCURS, c a re , d e d a ta a c e a s ta , s e a d re s e a z ă c u p re d ile c ţie
e lev ilo r d in c la s e le IX-XII.Premiile p u s e In jo c s în t rea lm en te ten tan te p en tru o rice t î n ă r , ;
Trei d in tre a c e s te a c o n s ta u în ta b e re g ra tu ite , la m a re , i a r ' ş a p te c îş t ig ă to r i v o r p rim i c îte o s e r ie d e c ă r ţi - d ic ţ io n a re
L b ilingve ş i m a n u a le d e lim bi s tră in e ., . Cum puteţi deveni unul din tre cîştigători? Sim plu. în p a g in ile ; cotidianului nostru vo r a p ă r e a ta loane c a re v o r con ţine c îte o în t r e b a r e l e g a tă d e • c o n ţ in u tu l m a te r ia le lo r p u b l i c a t e .
' D um neavoastră u rm ea ză s ă co m p le ta ţi 10 ta lo a n e c o n s e c u t iv e , r cu r ă s p u n s u r i le c o re c te , s ă le e x p ed ia ţi p e a d r e s a re d a c ţ ie i
„A devărul d e C lu j”: s t r . N a p o ca nr. 16 s a u s ă le a d u c e ţ i p e rso n a l la a d re s a d e m ^ i s u s , u n d e e x is tă o c u tie s p e c ia l am en a ja tă .
• Calendarul ortodox: Sf. Apostol luda. ruda DOmnului; Sf. C uv. Paisfe cel M are; Sf. Mc. Zosim a. \
• Calendarul greco-catolicx S . lu d a Ta d e u l, ap. ( ţ sec I)
, . " : i E s s i i £ a .
• PREFECTURA. CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16
• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 •P R IM Ă R IA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA:
955 si 43-27-27• POLITIA FEROVIARĂ
CLUJ-NAPOCA: 13-49-76•P O L IŢ IA DEJ: . 21-21-21• POLITIA TURDA: 31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22•P O L IT IA HUEDIN: 25-15-38•P O L IT IA GHERLA: 24-14-14•P O M P IE R II: 981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982• g a r d a f in a n c i a r ă c l u j :
19-52-23 si 19-16-70. int. 158 •D IR E C Ţ IA G ENERALĂ A M U N C II SI
PROTECŢIE! SOCIALE: 197.125•S A L V A R E A : 961• SALVAREA CFR: 19-85-9)• INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: 991•'IN FO R M A ŢII: 931• DERANJAMENTE: ' 921• ORA EXACTA: • 958• R.A. TERMOFICARE: 19-8748• R .A . APĂ CANAL: 19-1444• R.A. a Domeniului Public: 1940-55• R.A.T.U.C. . 43-09-17• S.C. "SALPRESr S.A.: 19-55-22•S C P R IS A L : 19-56-32• DISTRIBUŢIA GAZELOR
NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928;43342J
•JA N D A R M I: 956• GARA Cluj-Napoca: 952•A G E N Ţ IA CfR: 43-20-01;
Tu rJa -31-17-62; D e j-21-20-22• ALIANŢA ANTISUIC1D: 19-1647• DIRFCTJA GFN. JUD. PENTRU PROTECŢIA
D R im R IlO R COriLULU! 983.42-014 6• AGENŢIA JUD. DE OCUPARE A FORŢEI DE
MUNCA CLUJ 19-54-15• CASA DE PENSII CLUJ: 43-10-10,19-08-62 •IN S P EC TO R A TU L TERITORIAL DE
MUNCĂ: 19-84-07; SESIZĂRI MUNCĂ LA NEGRU: 19-73-77
14-20 IUNIE
R E P U B L IC A - O m u l p ă ia n je n (S p id e r -M a n ) , S U A - p re m ie ră (1 3 ; 15 ,30; 18; 2 0 ,3 0 ; 2 3 ). Z ilnic s p e c ta c o le cu ta rif re d u s d e la o ra 2 3 * A R TA -E U R IM A G E S - Ir is , Anglia - p re m ie ră (12; 14 ,30 ; 1 7 ; 1 9 ,3 0 ) * V IC T O R IA :I m p o s to r u l , SU A - p re m ie ră (1 3 ; 15 ; 17; 19) * F A V O R IT : Id ila C ă p ita n u lu i C o rc lli , A nglia -S U A
p r e m i e r ă ( 1 3 ; 1 6 , 1 9 ); flĂF “ "M Â R Ă ŞT I - R e p l i c a n t - C lo n a
u c ig a ş ă , SU A (1 3 ; 15; 17; 19); luni- înch is .
T U R D A : - F O X R e c u p e r a to r u l , S U A (13 ; 15; 17; 19): vineri, s îm b ă tă , d u m in ic ă - s p e c ta c o le c u ta rif r e d u s d e la o ra 22
D E J: AR TA - J o a c a d e - a s p i o n i i - S U A (1 5 ) ; P ă c a t o r ig in a r - SU A (1 7 ; 19); vineri, s îm b ă tă , d u m in ică - s p e c ta c o le c u tarif re d u s d e la o ra 2 1 .
G H E R L A : P A C EA - H a r r y P o t t e r ş i p ia tr a f i lo z o fa lă , S U A (v ine ri, s îm b ă tă , d u m in ic ă : 14; 16 ,30 ; 19; 22; luni, m arţi, m iercuri: 1 6 ,3 0 ; 1 9 ); v in e r i , s î m b ă t ă , d u m in ic ă - s p e c ta c o le c u ta rif
■ r e d u s d e la o ra 2 2 . Jo i în ch is .
TE LE 7 a b c 7J4: Of] )MMSA stăzi, 1 8 ,0 0 : T E L E 7
ACTUAL; 18,30: VITRINA ;
22,00: TEL E 7 ACTUAL
EXIMTURAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION
vS oferă:
CURSEÂERIENEORARUL CURSELOR INTERNE
lu n iC luj - » Otopeni 7 ,0 0 ,1 6 ,0 0 şi 18,50 O to p e n i- » C luj 7 ,3 0 ,1 2,15-şi 20,00
marţi-C lu j -> Otopeni 7 ,00 şi. 15,15 O topeni - » C luj 8 ,25 şi 20,00
m ie rc u riC lu j - » Otopeni 7 ,0 0 ,1 6 ,0 0 şi 18,50 O topeni - » C luj 7 ,30 , 12,15 şi 20,00
joiC lu j - » O topeni 7 ,00 şi 15,15 O topeni - » Cluj 8 ,2 5 şi 20,00
vineriC lu j -> O topeni 7 ,0 0 ,2 0 ,1 0 şi 2 1 ,0 5 Otopeni - » Cluj 1 1 ,0 0 ,1 4 ,3 0 şi 20,00
sîmbătă - -C lu j - » O topeni -7 ,0 0 şi 15,15 , O topeni - » C luj 8 ,25 şi 20,00
Rezervări prin telefon şi e-mail sau la sed iu l firmei:
EXIMTUR, str. A /Ş a g u n a 34-35 £ tei/fax: 064-433.569; 193.442 ~
e-mail: travel@ exim tur.ro
^F A R M A C IIFarmacii cu serviciu permanent:Farmacia "C Y N A R A " , Calea Floreşti
n r.75 , tel.4 2 .6 2 .7 2 , orar n o n -sto p , Farmacia "R E M E D IU M FA R M ", b-dul 21 Decembrie nr. 131, tel. 41-29-01, orar non-stop. Farm acia "V IS C U M ", str. Fîntînele nr. 7, tel. 092/32-80-30, orar non-stop.
Farmacii cu serviciu prelungit.Farmacia "D A P H N E ", str. Plopilor nr.
50. telefon 429.405. orar 8-20, Farmacia " IN TE R P H A R M ", str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95, orar 8-22, Farmacia "C L E M A T IS F A R M ” . Piaţa Unirii nr. 10. telefon 19-13-63, orar 8-22.
Garda de noapteFarmacia nr. 2, str. Gh. Doja nr. 37,
telefon 19-48-54, orar 20-8.
B IB LIO TE C I. 1 B ib lio teca Ju d e ţe a n ă “ OCTAVIAN G O G A ” ; Sediul Central (Ca)ea Dorobanţilor f.n., tel. 430.323, fax: 40-64-195.428): luni - vineri: 9,00-20,00;_Centrul de Informare Com unitară (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 195.620): luni - vineri: 9,00 - 20,00; Sala de lectură (str, M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 430.434): luni - vineri: 9,00 - 2 0 ,0 0 ,-sîm bătă: 9,00 - 14,00; Filialele: M ănăştur (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), M ediateca (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, m iercuri, joi:14.00 - 20,00, marţi, vineri: 9,00 - 15,00; C o lec ţii sp ec ia le (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri:9.00 - 16,00.
■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brâtianu 22); Orar luni; 14-19, marţi-vineri: 10-19, sîmbătă: 10-13.
■ Biblioteca Centrului Cultural German "H erm ann O berth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni,m arţi, m iercu ri, jo i: o re le 16-20.
D i s p e n s a r u l § P o l i c l i n i c c u P l a t ă |
o fe r ă c o n s u lta ţ i i d e to a te
s p e c ia lită ţile , tra ta m e n te de
reum ato log ie , m ică c h iru rg ie ,
e c o g r a f ie , a n a l iz e de
la b o r a to r , r a d io lo g ie ,
stom atologie la cele m a i m ic i
preţuri, as igurate dc do cto ri de
în a ltă p re g ă tire p ro fe s io n a lă . A dresa: Ş tefan L udw ig R oth nr. 19 (fosta M âloasa).Tel.: 130.330 sau 432.557.
POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"• 1 7 - 2 1 m a i •
Medicină generală. Dr. I. Boilă -18.19.21 (11-13). 17 (15-17), dr. R. Cotâriâ -19 (10-12), dr. M. Diaconu -19 (10-12), dr. S. Loga • 21 (9-11), dr. D. Oltean • 17 (14-16), dr. A.F. Oros - 20 (14-16), dr. A. Pâunescu -18 (16-18), 19 (15-17), dr. 0. Platon • 17 (9-11), 20 (15-18), dr. I . Rasa -17 (15-17), dr. M. Suciu - 20 (10-12). dr. V. Tâtaru - 21 (10-12), dr. C. Tonea -18,20 (9-11), dr. A. Varga -17,21 (9-11), dr. C. Vlaicu -17 (11-13); Homeopatie. Dr. L Bâibâalbâ -19,21 {10-12}; Cardiologie. Dr. A. lancu -20 (10-12), dr.I. Ivanduc-18,20 (12-13), dr. I. Paţiu -19 (11,30-13), dr. T. Popescu -19 (9-11), dr. N. Priscă -19 (16- 18); Interne. Dr. 0. Ghidrai - 20 (17-18), dr. G. Râdulescu-18 (9-11); Ginecologie. Dr. M. Alajmi -17(15-17), dr. D. Rotaru - 20 (15-17); Chirurgie. Dr. D. Chirilâ - 20 (17-18), dr. C. Cosma -19 (11-13), dr.
“ i Sii .......... ~ “ .......................... * * ...................... ' ~P. Pitea -20(9-11). dr. M. Simu-21 (11-12); Chirurgie plastică. Dr. S. Nassiri - 17 (17-18); Pediatrie. Dr. M. Fritea -19 (12-13), dr. R. Mitea -1 8 (14-15), dr. L. Toma - 20 (11-13); Endocrinologie. Dr. E. Popescu -19 (9-11); Psihologie. Dr. L. Boilâ -18 (14-16); Dermatologie. Dr. 0. Roşea -17 (16-17), dr. I. Sârbu - 17 (11,30-12,30), dr. M. Teleagă -18 (9-11); O.R.L Dr. E. Plâian -20 (9-il); Neurologie. Dr. M. Abtvdan - 20 (\2-f3). dr. M. Divin - 17 (9-10); Ecografie. Dr. E. Fazakas -17 (12-13), S. Rfimorr- 20 (10-12), dr. I. Us ine viciu • 21 (10-12); Pneumo-ftizioîogie. Dr. M. Man -18 (14-16); Balneologie. Dr. C. Becea -17 (15-16); Reumatologie. Dr. C. Nedelcuţ- 20 (16-18); Urologie. Dr. A. Bugov -18 (12-13), dr. Z. Popa - 20(12-13); Hematologie. Dr. C. Nicorici-17 (10-11); Oncologie. Dr. L.D. Ciule - 20 (15-16); Oftalmologie. Dr. M. Gavriş-Chertes - 17(î6-17),.dr. I. Horge -18 (14-15), dr. M. Nassiri- 20 (15,30-17,30), dr. R. Pop - 17 (11-13), dr.’E. Sandovici-18 (16-17); Neuro-psihiatrie infantilă. Dr. E. Vâlean-17 (14- 15); Gine-onco-colposcopie. M. Risca -19 (9-11); Ortopedie. Dr. Z. Popa -20 (12-13); laborator. Ch. pr. Ş. Moşoigo-17,18,19, 20, 21 (9-11). " irm o j; , , < n j
în cadrul policlinicii se fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînâ vineri, între orele 9-11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medicii din afara policlinicii. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de recomandare de la medicii din policlinica noastră. Consultaţiile pentru gastroenterologie şi examen endoscopic se fac de către dl conf. dr. Sâmpelean Doru în zilele de marţi şi joi, între orele 10,00-11,00, numai cu bilet de trimitere de la Policlinica "Familia Sfântă". Planificarea bolnavilor se face Ia sediul Policlinicii, str. Moţilor nr. 39 şi la tel. 199,345, între orele 16-17, de luni pînă vineri. Donaţiile se fac la sediul Policlinicii, la secretariat, şi în contul nr. 25.11‘.01.03.09208 CEC Filiala Cluj-Napoca.
( • te lespectator ®
M i e r c u r i , 1 9 i u n i e
K Ţ S ţf '7 ,0 0 J u r n a lu l d e I 3 d im in e a ţă ; 7 ,3 0 S tr ic t
n e ce sa r ; 8 ,1 5 P asiun i (si r); 9 ,00 M esaj d e la Holly (f/r); 10,40 A m pren te (r); 10 ,55 TVR Cluj: 12 ,50 O v e d e tă pop u la ră (r);
•14,00 Jurnalu l d e 'p r în z . M eteo. Sport; 14,30 O am eni c a no i; 15,00 Bucuriile muzicii; 16 ,00 P anoram a (m ag. în limba g e rm a n ă ); 17,00 ; Dor; 1 7 ,1 5 P a so iu n i (s ); -18,00 Fotbal C u p a M ondială (r); 20,00 Jurnal. M eteo; 20 ,40 Info Mondial; 20 ,50 T ea tru TV; „N ăpasta" (p.ll); 2 1 ,5 5 C u o c h ii’n p a tru ; 22 ,5 0 Profesioniştii; 2 3 ,5 0 Jurna lu l de n o a p te ; 0 ,0 5 C lu b u l C u p e i m ondiale; 1 ,05 B ucuriile muzicii (r); 2 ,0 5 Ju rna l (r). M eteo .
f ş S ' — 7 ,0 0 Lună sălba tică ÎAClIX-Uy (s /f) : 8 ,0 0 Zid - em .
m uzicală ; 13,00 Copiii s p u n lucruri tr ă s n ite (r); 1 4 ,0 0 M orcoveaţă (d .a .); 14,30 C am era d e g a rd ă (r); 15 ,30 Lună sălba tică (s); 16 ,30 R ea! TV; 17,00 C am era d e rîs (div.); 17 ,30 M .A.S.H. (sO; 18 ,00 F o cu s - e m . d e ştiri; 19 ,00 P r ie ten e şi rivale (s); 20 ,00 P oker A lic e (c o .S U A 1 9 8 7 ); 2 2 ,0 0 V în ă to a re a com orilo r (s); 2 3 ,0 0 D o cu m en ta r DW; 23 ,30 S in tez a zilei; 23 ,4 5 V ideodipuri.
/ / e s t
t \ n r G ) 7 ,00 T onom atu l DP 2 (r); 8 ,0 0 D e s e n e
an im ate (r); 9 ,00 Dimineţile unuj b ă rb a t cum inte; 11 ,20 Prietenii lui P itico t (r); 1 2 ,1 5 D rum ul s p re A vonlea (s); 13 ,10 C ălăto ria lui Allen S trân g e (s); 13 ,45 D esen e , an im a te (r); 15 ,00 Ştiri; 15,05 Toţi, îm p re u n ă ; 1 5 ,5 0 Mit şi istorie; 16,20 D estine; 17 ,00 Tonom atul d P 2 (dedicaţii m uzicale); 18,00 Din g o a n a trenului: R om ân ia (do); 1 8 ,3 0 T e le ju rn a l; 1 5 ,0 0 A nne , r o ş c a t a g u ra l iv ă ( s ) ; 2 0 ,0 0 A u to p s ii (d o ) ; 2 1 ,0 0 Z o n a 'c r e p u s c u la r ă ( s ) ; 2 1 ,3 0C inem atog rafu l d e a r tă : Băiatul A lb astru (thriller A ng lia 1994); 22 ,35 Club.Art; 23 ,05 C lepsidra cu imagini; 23 ,40 Autopsii (do/r); 0,35 Tată, am încurcat-o! (s); 1,00 Mit şi istorie (r). •
7 ,3 5 Ştiri (r); 7 ,5 0 / a t i c V id e o d ip u r i ; 1 1 ,0 0
T entaţii; 12 ,00 D ocum entar DW;13 .00 V ideod ipu ri; 15,00 A dela (f/ r); 16 ,35 D o cu m en tar DW; 17,00 A s s h o w (r); 1 8 ,0 0 J u rn a ju l e u ro p e a n (do); 18 ,30 Telejurnal;19 .00 G erm an ia a stăz i (do); 19,30 C oncert; 2 0 ,3 0 Film artistic; 22 ,00 C o n cert sim fonic (r); 22 ,15 Jaz z ; 23 ,10 Ju rn a l eu ro p e a n (do); 23 ,35 S in teza zilei: C ele m ai.im portante e v e n im en te politice şi cu ltura le ; 2 3 ,5 0 V ideodipuri; 1,00 Activ FM 92 ,7 .
- - 0 4 7 ,0 0 O b s e rv a to r ,a n t o f ţ : ş t j r | s p o r t iv e ; 8 ,0 0 ‘N eaţaa în e p o ca d e piatră; 10,00 S o led ad (s/r); 12 ,00 T e voi iubi m ereu (s); 13 ,00 Ştirile amiezii; 13,15 Detectivii H art (s); 14,00 Din d rag o ste (r);" 16,00 Ispita (s); 17,00 Ştiri; 1 7 ,2 0 S o le d a d (s); 19 ,00 O bservator; 20 ,00 Zilele tunetului (f.SUA 1990); 2 2 ,0 0 O bservator;22 .30 M arius T u că Show ; 23,30 B oogie Boy (thriller SU A 1997);1.30 O bserva to r (r); 2 ,30 Zile din viaţa noasltră (s); 4 ,0 0 Detectivii Hart (s/r); 5 ,00 M arius T ucă Show (r); 6 ,00 Ispita (s/r).
N C N : 9 ,0 0 0 : 9 d im in e a ţa ; 10:00 La porţile dorului (r); 11,00 F o rm u la m a g ic ă (r); 1 8 ,3 0E x p ress NCN; 19,00 O am eni şi n e ca z u ri; 2 0 ,0 0 E x p ress NCN; 20 ,30 D aniela, prietena ta; 21 ,45 E x p re ss NCN. ■
U 7 ,0 0 T e o (d iv ./r) ;8 ,00 Ştirile P ro TV; 9,15
T în ă r ş i n e lin iş tit ( s /r ) ; 10 ,15 P roM otor (r); 10 ,45 B ucătăria lui R ad u (r); 11,30 Fam ilia Bundy (s/ r); 12 ,00 Seco lu l 2 0 - în sp a te le . is to rie i (do /r); 1 3 ,0 0 13-14 cu A ndre i G h e o rg h e ; 1 4 ,0 0 Jo cu l virtual (f/r); 16,00 T în ăr şi neliniştit (s); 17 ,00 Ştirile P ro TV; 17,45 T eo (div.); 19,00 Ştirile Pro TV; 2 0 ,0 0 V iată dub lă (thriller SUA ’95); 22 ,00 Ştirile Pro-TV ; 22,30 Familia Bundy (s); 2 2 ,5 5 .ro; 23,00 D rep ta te pe con t propriu (thriller
1 8 .0 0 -1 9 .3 0 C h e m a re actuyjaa/A p ă m în tu lu i - r e a l iz a to r N icoleta Ţ ăran u ; 19 .30-20.00 în t ra f ic - r e a l iz a to r D an D u m a; 2 0 .0 0 -2 0 .3 0 M iercuri d e la 8 (dedicaţii m uzicale).
Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.
TEOUlNJmONAII
SUA ’99); 1,00 ŞtirHe P roT V ; 1,15 S eco lu l 20 (do); 2 ,1 5 Călătoriilelui G ulliver (f.SUA 1939).
astăzi, de la ora 19,00:S Ă R U T Ă - M Ă
de V. Zografi
U 4 l
suna Mmiî-*~
ic rssi
O fe ră p u b l ic u lu i la rg , de luni pi s im b ă tă , in t r e o re le 10-20:
- f itn e s s /a s is ta t de mstrocim specializati j - aparatură complexă de t i :: body-building şi recuperare
- masaj şi kinetoterapie ; ■. - aplicaţii de parafină
- saună- ::,-: hidroterapie în bazin încălzit < - aerobic
? - recuperare medicalăTotul sub strictă supraveghere
control medical.. Acces individual sau pe bază (5
abonament.Informaţii ş i programări: 094-578429; 184176.
7 ,1 5 Vei fi a m ea , P a lo m a ! (s /r) ; 8 ,1 5
Poveştiri a d e v ă ra te (r); 9,00 M aria B elen (s/r); 10 ,15 Dreptul la via ţă (s/r); 1 1 ,1 5 D e 3 x fem eie (r); 12 ,15 D ra g o s te şi p u te re (s/r); 12,45 S a lo m e (s/r); 13,40 M icuţele
• d o a m n e (s ); 1 5 ,0 0 M u z ic a ’d e a c a s ă ; 15 ,1 5 C ă s u ţa poveştilo r (d .a.); 15 ,30 D reptul la v iaţă (s);16 .30 M aria B elen (s); 17,30 Vei fi a m ea , P alom a! (s); 18,30 Betty c e a u r î tă (s ) ; 1 9 ,3 0 P o v e ş tir i a d e v ă r a t e ; 2 0 ,0 0 T a in a d in adîncuri (s); 21 ,0 0 De 3 x fem eie; 22 ,0 0 S a lo m e (s); 22 ,55 D ragoste ş i p u te re (s ) ; 2 3 ,2 5 P o v e ş tir i a d e v ă ra te (r); 0 ,00 Betty c e a urîtă (s/r); 0 ,45 M icuţele d oam ne (s/r);1 .30 D e 3 x fem eie (r).
8 CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE
Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela ■ medic primar
Tratamente stomatologici
• terapie. • protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, împlânte) Programări zilnic b te l: 438.8R
Orar: luni - vineri: 9 -19,
sîmbătă: 10-13.
r£
CABINET MEDICAL ONCOLOGICC LU J-N A P O C A ,
s tr .P R O F C IO R TE A nr.S (c a rtie r Grigorescu)
C O N S U L T A Ţ I I :
P r o f .d r . L U C IA N LAZĂR(G in e co lo g ie , C hirurg ie , Oncologi
L, Mi: 15-18; Ma, J: 16”-18' D r . V A L E N T I N P O P E S C U
( C h i r u r g ie , O n c o lo g ie ) M a , J: 14”-16; V: 15-17
S: 9-11D r. D A N -S O R IN POPESCU
(Urologie)L, Mi: 18-20; Ma, J: 18“-2D
V: 1-6-20 P R O G R A M A R E :
t e l / f a x ( 0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4 în timpul orelor de funcţionare
i cabinetului
MEDIPRAXCentru medical
Prof. Dr. HUŢANU loan ' Cluj-Napoca, str. Ion Meşter 211
CONSULTAŢli, TR A TA M EN T E, URGENTE
C H IR U R G IE PEDIATRICA O R T O P E D IE ; M ALFORM AŢII C O N G E N IT A L E ; U R O L O G IE PEDIATRICĂ; P E D IA T R IE ;M ED IC IN Ă GENERALA;D E R M A T O L O G IE ;H O M E O P A T IE ;B IO E N E R G IE ;E C O G R A F IE .Informaţii, programări la telefw
(064) 421806; 094-605915.^
Linia telefonică de intervenţie în crâ si" prevenţie a suicidului iniţiată -
u im it o r ii w: sM r.m ; m w i u|Jstă la dispoziţia dvs. de luni pînă v:nen. între orele 8 - 22. Vă s j'" '1”’ apelurile la numărul 186814.
ton
92. 8f« M ie r c u r i , 19 iu n ie0 6 :0 0 - 0 7 :0 0 P r im a o r ă (P ro g ra m in fo rm a tiv B B C - 6:00;
Q Q 'D a t e m e te o - 6 :2 0 ; In fo rm aţii u tilita re - 6 :3 0 ; In fo rm aţii r a o io c u ltu ra le - 6 :4 0 ); 0 7 :0 0 - 1 0 :0 0 P r im u l s a l u t - c u Ş te fa n
C o ro ia n (0 7 :0 0 Ş t ir i ; 0 7 :2 0 R e v i s t a p r e s e i lo c a le , 0 7 :4 0 R e v i s t a p r e s e i c e n t r a le , 0 7 :5 0 , 0 8 ,5 0 H o r o s c o p ; 0 8 :0 0 Ş tir i, 0 8 :2 0 C D S p o r t cu M ihai P e t r u ş c ă , 0 9 :0 0 -Ş tiri, 0 9 :2 0 " C e m a i c r e d e lu m e a " , 9 :4 0 S p u n e - ţ i p ă s u f ) ; 1 0 :0 0 -1 ^ :0 0 Z o n a l ib e r ă - c u Em il B lo to r (1 0 :0 0 Ş tir i . P r o g ra m d e în s o ţ i r e , in fo rm aţii, c o n c u r su r i; 1 1 :0 0 P r o g r a m in f o r m a t i v B B C ); 1 3 :0 0 - 15 :00 S c u r t p e d o i - c u M ariu s M a rc h iş (1 3 :0 0 Ş t i r i + M e te o . E m i s i u n e in te r a c t iv ă , 1 4 :0 0 Ştiri); 1 5 :0 0 - 1 8 :0 0 C o n s p i r a ţ ia - c u T u d o r R u n c a n u (1 5 :0 0 ,1 6 ,0 0 ,-1 7 :0 0 Ş t ir i , m e t e o , s p o r t , T e le f o a n e s u rp r iz ă în d ire c t p e n tru s ă rb ă to r iţii z ile i) 1 8 :0 0 - 1 8 : 3 0 . P r o g r a m I n fo r m a t iv B B C ; ' 1 9 :0 0 M u z ic a m a g ic a - c u Ş te f a n C o ro ia n ; 2 1 :0 0 Ştir i; 2 1 ,3 0 -2 3 ,0 0 S u n e t u l o r a ş u l u i - c u M a r iu s M arc h iş . - /
n o p ţ i i - U c u F lo re a ; 0 1 .0 0 -6 .0 0 U n d e M a g ic e .
» j , M ie rc u r i , 1 9 iu n ieU N l P L U S R a d i o P r o g r a m i n f o r m a t i v B B C : 6 ,0 0 -6 ,3 0 :8 ,0 0 -8 ,2 0 , 1 1 ,0 0 -1 2 ,0 0 , 1 4 ,0 0 -1 4 ,3 0 ; 1 8 ,0 0 -1 8 ,3 0 ; 2 1 ,0 0 - 2 1 ,3 0 ,2 3 ,0 0 .6 .3 0 -1 0 ,0 0 U n ip lu s d e d im in e a ţa , 0 6 ,3 5 , 8 ,2 0 C a le n d a r u l z i le i . M e te d . 0 6 ,4 5 , 9 ,4 5 H o r o s c o p . 9 ,0 0 Ş t i r i lo c a le . 9 ,2 0 P r o g r a m u l c in e m a . 9 ,5 5 In fo r m a ţ i i c u ltu r a le . 1 0 ,6 o , 1 2 ,0 0 ,1 3 ,0 0 ,1 5 ,0 0 ,1 6 ,0 0 ,17 ,00 Ş t ir i n a ţ io n a le ş i lo c a le . '1 0 ,0 0 -1 4 ,0 0 P u n c t . . . ş i d e la Z e c e ;1 4 . 3 0 - 1 8 ,0 0 U n i p l u s a l t e r n a t i v . 1 8 , 3 0 - 2 1 ,0 0 T r e i c e a s u r i Jb i/n e .1 9 ,0 0 Ş t i r i lo c a le . 2 2 ,OO. Ş ţir i n a ţ io n a le 2 1 -3 0 -6 ,0 0 ; U n ip lu s n o c tu r n . - , . - , .. ; -
B u l e t in d e ş t ir i . 2 1 ,5 8 în c h id e r e a p r o g r a m u lu i ; 22,00-24,00 Pe9 5 ,6 M H z P a r a le le m u z ic a le .
RADIO FIR 96,2 FM DEJ
Ţ M ie rc u r i , 19 iu n ie . 'I n S M U ' - . 6 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa . O em isiune-cfe-actualită ţi;
< ( T ) }M ie r c u r i , 19 iu n ie -
Ş T IR I: 0 9 .0 0 , 1 0 .0 0 , 1 2 .0 0 , 1 5 .0 0 , 1 6 .0 0 ; B B C -_________ 0 6 .0 0 , -11.00, 1 4 .0 0 , 1 8 .0 0 ; 6 .3 0 -9 .0 0 S u p e r m a tin a l:Ştirile lo c a le , in te rv iu ri, H o r o s c o p (6 .4 0 , 7 .2 0 , 8 .2 0 ) , P u n c tu l d e e d e r e (7 .4 5 ), L in iu ţa d e d ia lo g ( 8 .3 0 ) / B u le tin ru t ie r (8 .5 5 ); 9 .0 0 - 2 0 0 P a tru la d e s e r v ic w . 9 .3 0 -R e v is ta p re s e i , P u n c tu l d ş v e d e r e1 0 .1 5 ); C o n c u r s u r i (1 0 .3 0 , 12130); 1 2 .4 5 - S p o r t p e m a p a m o n d ; 2 0 0 -1 8 0 0 C a l e i d o s c o p fm : 1 3 .2 0 M u s c a (lim b a m a g h ia ră ) 0 0 0 - T o p T e n - D J S e b î; 2 2 .0 0 -2 3 .0 0 T r e n u l d e la m i e z u l
' : 2 Ş*-1®- d a r ş i â n t r e n m atin a l p r e z e n ta tă d e A n c a B ă ltan ,8 .0 0 E m is iu n e a în l i m b a m a g h ia r ă ; 10 ,00- D e z e c e o r i R o m â n ia ; .11 ,05 E m is iu n e a re d a c ţ ie i so c ia le : E x c lu s i v m a g a z in . P rez in tă Ly cia Ţ ib re & lo a n V a s i le V a n e a ; 1 2 ,0 0 R a d i o ju r n a l t r a n s i l v a n , 1 2 ,3 0 M ic r o fo n u l a s c u l t ă to r u lu i ; 1 3 ,0 0 R a d i o ju r n a l B u c u r e ş t i ; 1 3 ,1 5 - P a r a le le m u z i c a l e c u M ariu s M erca . 1 3 ,5 5 B u l e t in d e ş t ir i . 14,00- P r o g r a m m u z i c a l p e s ta ţ ia d e u n d e u l t r a s c u r te - 9 5 ,6 M H z . 3 6 ,0 0 ; E m is iu n e a . în l im b a m a g h ia r ă . 1 8 ,0 0 R a d i o f a x - p r e z in tă A ndre i H u ţa n u . 1 8 ,3 0 A t h e n e u - p re z in tă D o ra P a v e l. 1 9 ,0 0 R a d io ju r n a l B u c u r e ş t i ; 2 0 ,0 0 Ş tir i . 2 0 ,0 5 M ile n iu l III, c u C o n s ta n tin M u sta ţă ;2 1 .0 0 Ş t i r i ; 2 1 ,0 5 'C r u d a r e a l i ta te - c u F lo rin Z a h a r e s c u ; 2 1 ,5 0 -
M ie rc u r i, 19 iunie , . L in ia d e s ta r t 6.00-10.00,
h o ro s c o p , s p o r t , p o w e r p lay , re ţe ta zilei,, ştiri, m uzică: Finin z e c e p a i s p e , 1 0 .0 0 -1 4 .0 0 , m u z ic ă , d e d ica ţii , d ivertism ent, powf p la y , ş tir i, r e v is ta p re s e i ; 9 6 ,2 F M /Z I, 1 4 .0 0 -1 8 .0 0 / muzică- d ed ica ţii , d iv e rtis m e n t, p o w e r p lay , ş t i ^ r a rtis tu l zilei; Firul roşu-1 7 .0 0 -1 8 .0 0 , d ed ica ţii m u z ic a le în d irec t; J u r n a lu l B B C - ' « 8 :0 0 , -11 .00 , 1 4 .0 0 ,4 8 .0 0 ; Ş tir i le R A D IO F IR 9.30 , 12.30,-13 » " 1 5 .3 0 ,1 6 .3 0 ; Ş f /r i s p o r t iv e , 1 6 .4 5 ;- P e S o m e ş in s u s şi-n JOŞ-1 9 .0 0 -1 9 .3 0 , ded ica ţii d e m u z ic ă p o p u la ră , rea liz a to r Nelu Dordoi- C lu b D a n c e , 2 1 .00 -24 .00 , m u z ic ă d a n c e , h o u s e , realizator Cipnan M u n c e le a n . •' . . / ' ■
Hîiîce
Sa}ertes
îrin*51
Sui
atertreşi
. r a d i o
-4 L D 1-S
/ : • M iercuri, 19 Iunie -- -: i. ■ 0 6 :0 0 -0 6 :3 0 R a d io E u r o p a L ib e r ă ; 06:3U- 4 0 :0 0 Is te r ia d im in e ţ i i c u C laudia P op şi Cosrro
D im a n c e s c u ; /1 0 :0 0 -1 8 :0 0 H it p la y e r - c e le m ai c e leb re hitun ™ .an ii ’80 p în ă în p rez en t; 1 8 :0 0 -1 8 :3 0 R a d io E u r o p a Libera, 18- 2 1 :0 0 E m is iu n e a în l im b a m a g h ia r ă c u L ev en te O rban, 21_ 2 1 :1 5 C r e m a M ix cu D J A lex is; 2 1 :1 5 -2 3 :0 0 S e r ile c u Dafl. r e a liz a te d e D a n Mihu; 2 3 :0 0 -0 6 :0 0 N ig h t P la y e r - m u z ica nop Ta R ad io Im p u ls.
A l C l â r putea fi -. rec lam a du m n eavo as tră
Z ia ru l n o s t r u f o lo s e ş t e ştiri fu r n iz a te d e a g e n ţ i i le
'T ' " R O M P R E S ş i M E D IA F A X .
i ^ p W f * f l ^ S W î î W I 3 W f t f f
LIDERII EUROPENI TREBUIE Sfl ÎSI DECLRRE INDEPENDENT^
"THE TIMES"
Dat fiind faptul că puternicul guvern de dreapta form at în franţa- după recentele alegeri şi prezis de unii a devenit o realitate, câ în ap rop iate le alegeri din Germania, E dm und S to ib er (liderul Uniunii Creştin-Sociale, UCS) are mari şanse de a cîştiga, iar în sta te europene precum Italia, Portugalia, Olanda, Austria şi Danemarca, dreapta poltică este bine instalată la putere, putem spune că Europa se află-în pragul unei transfo rm ări po litice şi economice.: Chiar d a c ă . m ass-m edia au punctat deja această schimbare in climatul- po litic european, majoritatea po liticienilor sînt departe d e a fi în ţe le s semnificaţia^ d e p lin ă a fenomenului. în următorii cinci- zece ani, m ajoritatea naţiunilor europene ar putea reduce drastic rata şom ajului, problem ă din care derivă cele mai nedorite aspecte în p la n so c ia l. De asemenea, e s te p o s ib il ca Europa să -ajungă din urmă şi chiar să d ep ăşea sc ă S ta te le Unite în m aterie de standard de viaţa, te h n o lo g ie şi p u te re financiară. A r putea rezolva, printr-o explozie a ritmului de creştere, problem ele legate de sistemul de pensii, chestiunea integrării m ilio a n e lo r de imigranţi de care mai a les statele Europei occidefttale vor ivea nevoie pentru a contracara galopantul fenom en de imbâtrînire a populaţiilor lor. Vor putea face toate aceastea fară a sacrifica valori culturale, istorice, de solidaritate socială ic care europenii se mîndresc atît de mult.
In c iu d a n u m ero a se lo r provocări, dar şi oportunităţi pe care Europa le are în faţă în următorul d ecen iu , în sin u l claselor po litice confonniste)i-a generalizat concepţia că respingerea decisivă de către electorat a guvernelor aflate la putere nu va avea aproape nici o consecinţă concretă. Toată lumea consideră că n o ile guv ern e
conservatoare ale Europei vor trebui să se concentreze asupra a n u m ito r p ro b lem e(c rim in a lita te a , im ig ra ţia , sistemele sociale), deoarece nu p o t fa ce n im ic în p r iv in ţa problem elor economice care stau la baza actualei maladii politice e u ro p e n e (şo m aju l r id ic a t, s ta n d a rd e de v ia ţă care au stagnat, sisteme falimentare de pensii şi convingerea că Europa e s te c o n d am n ată la d e c lin economic).
S e c re d e că o r ie n ta re a e le c to ra tu lu i e u ro p ea n sp re forţele de dreapta nu. are nici o şansă sâ conducă E uropa la m u lta ş te p ta ta re n a ş te re ; e c o n o m ic ă care în SU A şi M area B ritan ie a în cep u t în tim p u l p re şed in te lu i R o n a ld Reagan, respectiv a prem ierului M argaret Thatcher. în plus, se pare că guvernele naţionale pot e x e rc ita o in f lu e n ţă re d u să asu p ra p o litic ilo r econom ice
■ e u ro p e n e . B a n ca C e n tra lă E u ro p ean ă ( B EC ) este m ai p ro te ja tă fa ţă de even tuale le se ism e d ec lanşate de o p in ia publică decît orice altă instituţie g u v e rn a m e n ta lă d in is to r ia d em o cra ţie i o cc id en ta le . De asemenea, pactul de stabilitate şi creştere econom ică ( SGP), adăugat în ultimul m om ent în tratatul de la M aastricht (actul de naştere al Uniunii Europene, în p re lu n g ire a C o m u n ită ţi i Europene, sem nat în 1991 şi r a ti f ic a t în 1993 n .re d .) , a p a ra l iz a t a b il i ta te a n o i lo r g u v e rn e de a lu a d e c iz ii naţionale în privinţa taxelor şi c h e ltu ie li lo r p u b lic e . D re p t urm are, p reşed in tele F ran ţei, Jacques Chirac, împreună cu alţi lideri europeni de dreapta nu au p fa c t ic n ic i o şa n să sâ influenţeze viata econom ică a cetăţenilor lor. în plus, se spune că Ja c q u es C hirac , E dm und S to ib e r şi p rem ieru l ita lian , Silvio Berlusconi sînt instinctivi protecţionişti şi intervenţionişti, la p o lu l o p u s p o l i t ic i i lu i R e a g a n şi a- lu i M a rg a re t Thatcher. Cei dinţii pa r să fie adepţii ideii unui stat-corporaţie,
în cadrul căruia prioritare să fie stabilitatea şi consensul. ■
N ic i SUA, cu G eorge W, B ush aflat acum la putere, nu sînt un model de comerţ liber,
- l ib e ra lism e co n o m ic sau re sp o n sa b ili ta te f isc a lă . Economiile europene, în special cele mari, Germania, Franţa şi I ta l ia , pe l in g ă re fo rm e le structurale pe care trebuie să le fa c ă , a u n e v o ie şi de angajamente credibile menite să r e d u c ă f is c a l i ta te a . F ă ră a d m in is tra re a u n o r s tim u li m acroeconom ici similari celor aplicaţi în mijlocul anilor ‘80 de Reagan şi “D -na de Fier”,
- partidele europene de dreapta vor avea puţine şanse de a pune în aplicare cu succes reform e
. structurale . P ro b lem atic e ste însă .faptul că "CE şi B EC vor fa c e to t p o s ib ilu l p e n tru a re z is tă po litic ilo r eco n o m ice expansive din Europa. Printre oficialii BEC sînt unii care cred
■ că reducerea ratei dobînzilor şi a fiscalităţii nu va avea nici un efect asupra creşterii econom ice sau asupra nivelului şom ajului, în p lu s , b i ro c ra ţ i i d e la Bruxelles vor încerca să dejoace eforturile guvernelor naţionale de a “repatria” responsabilitatea p riv in d p o litic ile econom ice , astfel incit deciziile în această d irec ţie să fie luate la n ivel n a ţio n a l. Ideea e le c to ra tu lu i francez că fiscalitatea şi bugetul să fie decise de acum la Paris e s te c o n s id e ra tă o ‘‘e re z ie " scandaloasă la Frankfurt si la B ruxelles. E lectoratul francez, i ta l ia n , g e rm a n d o re ş te “repatrierea” resposabilităţii nu p e n tru câ a r fi x e n o fo b , ci pentru că doar la nivel naţional îşi po t face auzite frustrările justificate. De aceea, noii lideri europeni trebuie să ia o decizie de a ltfel sim plă. S în t v oc ile c o n c e tă ţe n i lo r lo r m ai im portante decît presiunile pe care CE, BEC şi sum m iturile europene le exercită? Tot ceea ce t re b u ie sâ fa c ă e s te să răspundă afirm ativ la această întrebare şi să m eargă în direcţia creşterii economice.
KÂSR1MIR, RANA ZCILOH"THE LOS ANGELES TIMES"
(Articol semnat de Henry Kissinger)
înşele p riv ind “ linia roşie a escaladării belice pakistaneze, depăşind, să zicem , lim ite le în ceea ce priveşte terenul nuclear. Pak istanu l se află, faţă de India, într-o poziţie sim ilară celei în care
R espectînd re g u lile ră z b o iu lu i îm p o triv a se aflau SU A faţă de E uropa în anii R ăzboiuluiterorismului global, SU A se opun violării liniilor Rece: în faţa superiorităţii arm atei convenţionalede demarcaţie de către grupări teroriste, şi folosirii indiene, Pakistanul consideră arm ele nucleareterorism ului îm po triva u n o r populaţii c iv ile, drept factorul de echilibru absolu t necesar. D inA cesta, este m otivul pentru care Adm inistraţia acest m otiv pragul nuclear este irud scăzu t, iarBush şi-a folosit în Pakistan întreaga influenţă, pentru a cere încetarea infiltrărilor şi desfiinţarea taberelor din apropierea L iniei de control care le facilitează. Pe de altă parte, SUA au un m are interes geopolitic în re la ţiile de cooperare cu
renunţarea la această arm ă ar face de fapt războiul m ai probabil.
M arile puteri, însă, nu au n ici un m otiv de a accepta ideea că escaladarea crizei e ste de acum scăpată de sub control, m ai ales în tr-o problem ;:
India, cel mai populat stat dem ocratic din lume. în care sîn t în jo c in te rese le lor. T en s iu n ileC reşterea influenţei ind iene în regiune, în tre Singapore şi Aden, este, sau ar putea deveni, compatibilă cu interesele strategice ale Am ericii, a tît în Orientul M ijlociu, c ît şi în Asia de Sud- Est.
Dinamica situaţiei nu este însă deloc clară: T e ro r iş t i i d in A l-Q a e d a s în t .de p a r te a , Pakistanului într-un eventual război în Kashmir, dar îl dispreţuiesc pe M usharraf pentm că a trecut de partea am ericanilor în Afganistan. Ar fi foarte mulţum iţi dacă l-ar vedea îndepărtat de la putere, răsturnat de un război sau de slăbiciunea lui în re la ţia cu India. D eşi M u sh arra f încearcă să controleze acţiunile de dincolo de frontieră, este posibil ca el să fie lipsit de capacitatea de a impune acest control. T o todată, este posibil ca m ulte e lem en te din A l-Q aed a (şi ch iar din serviciile .secrete pak istaneze) să îşi ascundă interesul faţă de,câderea lui M usharraf şi să ignore ordinele sale declanşînd războiul. Acest pericol pune Am erica în faţa unei dilem e majore. Deşi reg im ul p ak is tan ez are m ari hibe, după 11 septem brie M usharraf a fost un aliat loial în bătălia îm potriva talibanilor, a reţelei A l-Q aeda. si a fundamentalismului islamic. în luna ianuarie, M usharraf a delim itat Islam ul de violenţă dincolo de frontiere şi a iniţiat un proces de control asupra şcolilor islam ice care predică jihadul global.
D acă cel m a i .m o d e ra t reg im islam ic din regiune se va prăbuşi şi Am erica va asista pasivă, consecinţele pentru Afganistan şi întreaga regiune ar putea fi grave. Fundam entaliştii vor privi cu bucurie răutăcioasă precaritatea prieteniei cu SUA şi faptul câ nu te poţi baza pc prom isiunile am ericane de apărare. F orţe le am ericane din Afganistan îşi vor pierde bazele din Pakistan, iar Al-Qaeda ar putea redescoperi un teritoriu pentru propriile baze. Osama bin Laden la Kabul este un lucru, dar Ia Islamabad ar fi devastator. Situaţia a r putea scăpa-uşor de sub control dacă India s-a r sim ţi ob ligată sâ rip o steze la a ten tatele teroriste din partea unor elem ente necontrolate de Islamabad (şi chiar în şi m ai m are măsură în fa ţa unor p ro v o cări d e lib e ra te ) . C hiar dacă intenţiile sale sînt lim itate, India ar putea să se
de-a lungul L iniei de control sînt un caz aproape u n ic de c r iz ă c a re n e c e s i tă o d ip lo m a ţie m ultilaterală. Rusia nu va priv i cu superficialita te . o rad icalizare a lum ii islam ice şi a ce st lucru explică de ce preşedintele V lad im ir P u ţin s-a im plicat personal. C hina are relaţii cu Pakistanul c a re d u re a z ă de un d e c e n iu p a r ţ i a l c a o con trapondere a d ispu te lo r p riv ind g ran iţa cu India. E uropa, mai ales M area B ritan ie, are un interes istoric într-o evoluţie paşn ică a regiunii. T oate aceste ţări în c iuda d eo seb irilo r lo r de opinie pa r să fie de acord p riv ind param etrii con turaţi m ai sus: opoziţie fa ţă de in filtrările teroriştilo r şi faţă de slăbirea Pakistanului.
în aceste condiţii, SU A nu se po t lim ita la apeluri, ci trebuie să preia com anda, să ajute Ia trasarea acelei cărări înguste pe care M usharraf. să poată m erge pentru a bloca in filtrările de-a lungul L iniei de control şi, to todată, trebu ie sâ e x p lic e b in e In d ie i că un ră zb o i va s lăb i considerabil interesele ei vitale, inclusiv preţioasa cooperare cu America. Mai este apoi şi problem a u tiliză rii a rm elor a tom ice. L um ea a ascu lta t am eninţările reciproce ale Indiei şi Pakistanului cu o surprinzătoare linişte sufletească, ea si cum un război nuclear ar fi o calam itate naturală, o catastrofă m eteorologică ce nu poate fi controlată de .o m . Un e v e n tu a l ră z b o i n u c le a r pe subcontinentul indian ar trece dincolo de linia care p în ă acum a re z is ta t fu ruror p o z iţiilo r p ă tim aşe , in toate răzb o a ie le e re i n u c leare . Celelalte puteri nucleare îndeosebi SU A şi Rusia nu a r trebui să accepte ca arm ele nucleare să d e v in ă c o n v e n ţio n a le . T o a te a s p i r a ţ i i le de n e p ro life ra re se v o r sp u lb e ra d a că r isc u rile utilizării arm ei nucleare nu sînt m ai m ari decît cele care generează recurgerea la ea. Cel puţin M oscova şi W ashingtonul, care deţin cele mai m ari resurse nucleare trebuie să insiste asupra acestui aspect în d iscuţiile cu cele do u ă părţi, exam inînd şi măsuri specifice pentru a da greutate avertism entelor lor. T oate acestea po t funcţiona num ai dacă are loc o detensionare m ilitară dc-a lungul L iniei de control şi încetarea infillrarilo t pakistaneze în teritoriul indian.
"EL P A IS "
Rezultatul acelui mixaj ce ne pune faţa u n e i în ce tin ir i a r i tm u lu i
treşterii e c o n o m ic e în re g iu n ile feninante SU A, Japonia şi Europa şi “apariţiei unor pericole imprevizibile, îoănînd prea puţin cu ceea ce ştiam Ş înseamnă o ameninţare la adresa M mondiale, poate fi num it o “criză “izară” . în lu m e a d e z v o lta tă se lftentuază team a şi incertitudinea, în iatalel cu o intensificare a lipsei de franţă în lum ea celor excluşi. Iar !:ţste două lum i nu com unică doar ?rin f ro n t ie re g e o g ra f ic e , c i Jtvieţuiesc în ansamblul geografic a l . ■janetei. Este firesc ca această criză,5lnd prima din noua era g lo b a liza tâ ,. Joi se pară ciudată. Nu mai dispunem
coduri c a re s ă ne p e rm ită sâ "arpretăm realitatea, ca atunci cînd ®eŞtea tensiunea dintre E st şi Vest, Jod izbucnea un conflict regional şi , "ffineam cu uşurinţă alinierile, sau tlnd se în c ă lz e a eco n o m ia u n o r , *°toare în fa z a m atu ră a e tap e i Wustriale.. . - - - , -Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns “Pă căderea Z idului de la B erlin ,
Jaltarea pieţei ca mijloc de autoreglare ' comportamentelor tuturor spaţiilor, deplasat- treptat politica spre.terenul
discursului dom inant, depreciindu-1. Spaţiul public divizat, în oraşe, state sa u în re g iu n e a su p ra n a ţio n a lă , consid era t ca fiin d de co m p eten ţa po litic ii, este m arcat în p rezen t de incertitud ine lip s it de reg u li şi de proiecte pentru a face faţă viitorului şi pentru a putea com bate am eninţările sau provocările pe care le implică.
Fluxul migrator este văzut ca “un nou spectru” care bîntuie Europa. Este de neînchipuit. N ave de război împotriva unor sim ple bărci p line cu oam eni d e z n ă d ă jd u iţi tre c u ţi p rin m îin ile traficanţiîor de sclavi. Franţa s-ar putea transforma, cum s-a mai întîmplat în istorie, într-un poligon de încercare a unor. fe n o m e n e c a re apo i se
percepţia noii realităţi. Verticala stîngii şi a dreptei. Şi orizontala care îi separă pe m odernişti de bonapartişti. Este linia de dem arcaţie care străbate în egală m ăsură dreapta care nu a vrut niciodată să-şi spună pluralistă şi stingă căreia îi p lace să se autonum ească pluralistă.
A V -a R epub lică e s te răn ită de moarte, dar “politica” nu este în m ăsură
( A r t i c o l s e m n a t d e F e l i p e G o n z a l e z , f o s t p r e ş e d i n t e a l g u v e r n u l u i s o c i a l i s t s p a n i o l )
în acest vid arhitectural al. spaţiului public divizat,'trium fa absurdităţile, de tip Le Pen, adevăratul învingător al alegerilor chiar dacă francezii nu i-au dat votul pentru câ cel care a cîştigaţ a fo s t c u v în tu l îu i, co n ta m in în d discursurile tuturor celorlalţi. Nu .este . o a re grav fap tu l că team a fa ţă de imigranţi este indusă acum de politicieni “m oderaţi” , şi că acest d iscurs este apanajul, de fapt, al extrem iştilor şi xenofobilor tradiţionali? A început cbiar să se vorbească de recurgerea la armată pentru a combate imigraţia “ ilegală”, s a u ; c landestină, aşa cum forţele arm ate , combat terorismul internaţional. S e face însă o confuzie între termeni şi pericole.
generalizează.' - Ce dem onstrează prim ul şi al doilea
tur al a legerilor prezidenţiale, urm ate de prim ul tur al scrutinului legislativ? Franţa a inventat term enul de stingă şi d reap ta .c în d acestea nu aveau încă ' legătură cu divizările ideologice care îm p arţeau lu m ea în două b lo cu ri antagonice ale secolul al XX-Iea, cu. zo n e de i n f lu e n ţ ă ş i e tic h e tă r i generalizate în buni şi răi. Aceasta pînă cînd prăbuşirea Zidului avea sâ infirme ilustrarea sim plistă a realităţii şi să ne restitu ie com plexitatea de identităţi cu ltu rale , m aj m u lt sau m ai pu ţin exclusiviste. în F ran ţa convieţuiesc cele două linii de fractură care separă
să i se substituie, înverşunată în a face să prevaleze, ca singură demarcaţie, p en tru a lcătu irea_de noi m ajorităţi,.' tradiţionala stingă şi dreapta. Franţa, ca şi re s tu l Europei, nu va depăşi această “bizară criză” pînă cînd nu va clarifica cauzele profunde ale divizării dintre m odernitate şi bonapartism . P înă ce n u v a în fru n ta c o n s e c in ţe le g lobalizârii.ca schimbare civilizatoare. Toţi şîn t de acord că Franţa _nu m ai este ce a fost în secolul al X lX -lea şi în. prim a jum ătate a secolului ai X X - lea, şi n ic i nu va mai fi vreodată. D ar nici nu se poate anticipa ceea ce va deveni. Este substratul acelui “m alaise” (rău trecător) resimţit de cetăţenii săi
rep u b lican i de p es te d o u ă d ecen ii. L upta se poartă, p rin urm are, în m od . in e g a l . în t r e p r o p ă v ă d u i to r i i “grandorii”, sim pliste, lipsită de sim ţ critic, şi cei care încearcă sâ definească un v iito r d ife rit, cu p re ţu l c h ia r al restructurării a ceea ce este m ai bun d in identitatea lor.
în tr-o ţară bogată cum puţine sînt, cu sistem e de c o ez iu n e so c ia lă de in v id ia t , c u o c e tă ţe n ie n ă s c u tă d intr-un pact republican dureros, dar ferm , bîntuie nelin iştea şi resp ingerea m ondializării (vezi g lobalizarea), iar prin aceasta refuzul schim bării. D acă o b se rv ăm c o m p o rta m e n tu l fo r ţe lo r p o lit ic e vom v e d ea că p re v a le a z ă discursurile stînga-dreapta, ch ia r dacă în am bele finii d e frac tu ră , v o tu rile c o n fu z e ş i p u ţ in e , s în t m a i m u lt e x p re s ia m o d e r n i ş t i lo r şi bonapartiştilor. U n n u m ăr to t m ai m are de cetăţeni op tează pentru ab sen te ism . D e peste, două decen ii, de. c îte ori au lo c a le g e ri le g is la t iv e d in c o lo d e re z u lta te le s c ru t in u lu i p r e z id e n ţ ia l f r a n c e z i i p r e f e r ă să s c h im b e m ajorităţile, la d reap ta sau la stingă. D upă doi sau tre i an i în cep e să se extindă sentim entul câ n u asta vo iau de fapt. R epetînd experien ţa d e c inci sau şase ori, încep trep tat să se re tragă de la urne.
1 8 5 7 - L a P a r is ; a fo s t în c h e ia t u n T ra ta t în tr e A ustria , F ran ţa , M area ■ B ritan ie , P r u s ia , iRusia, R e g a tu l S a rd in ie i ş i Im p e riu ţO to m an , cu
privire la fro n tie ra d in tre a c e s ta d in u rm ă şi R u s ia , p rin care s -a h o tă rît c a D e lta D u n ării ş î In su la Ş e rp ilo r s ă fie r e p u s e s u b su v eran ita te a
Porţii O to m a n e , în lo c d e a fi alipite M oldovei
Oonsulîanţăi„P U N R va o feri e lectoratu lu i
n u p ro g ram e d em ag o g ice sau p ro m is iu n i-d eşa rte ,, ci legi p e care , dacă va a junge la putere, le v a p ro m o v a în P a rlam en t p e n tru a scoate R o m ân ia d in ac tu a la situaţie dezastru o asă”, a f irm ă lo a n G a v ra , s e c re ta r ex ecu tiv al PU N R . U na dintre ace stea va fi L egea proprietăţii şi a p ro sp e r i tă ţi i ro m â n ilo r , e la b o r a tă d e p r o f . _ d r . e c . C onstan tin C ojocaru . E a are ca s c o p r e d is t r ib u i r e a a v u ţie i naţionale. „A m constatat că FPS şi A P A PS au lăsat neprivatizată a p ro x im a t iv 65 Ia su tă d in a v e r e a n a ţ io n a lă . C u m
cuponiada organizată de aceste - instituţii ă dus la, un adevărat j a f trebuie găsită o altă soluţie” , ă : co n ch is o p t im is t fo s tu l parlamentar. M etoda propusă de s p e c ia lis tu l P U N R p re v e d e e m is iu n e a : u n o r o b lig a ţ iu n i nom inative cu o dobîndă de unu la sută pe a n şi care vor putea f i t r a n z a c ţ io n a te p e p ia ţa s e c u n d a ră d e c a p ita l . U n c e tă ţe a n v a p r im i 3 0 0 d e obligaţiuni, în valoare de 30 de euro fiecare. A ceastă lege va fi u rm a tă d e o a lta , c a re să re c u p e re z e p ie rd e r i le în r e g is t r a te d e p a tr im o n iu l e c o n o m ie i n a ţ io n a le p r in
tranzacţiile ilegale, „E nevoie şi de o lege cu reg im special:prin care, în decurS'de un an, sâ fie
: . identificate tranzacţiile efectuate prin încălcarea legii, pentru ca apoi să fie recuperate pierderile. L u c ru r ile se p o t d e s fă ş u ra pornind de la declararea averilor şi c o m p a ra re a a c e s to ra cu .veniturile legale ab ţin u te “ , a explicat Gavra. El este convins că o asem enea acţiune nu poate avea cîştig de cauză decît dacă România va primi consultanţă d in p a r te a in s t i tu ţ i i lo r internaţionale, „In prezent, se doreşte înfiinţarea Parchetului A nticorupţie, da r care să fie
condus de oam eni num iţi de către ministml Justiţiei, adică de o persoană num ită pe criterii , politice, fapt.mare ar impieta grav asu p ra e f ic ie n ţe i sale. Istoria a dovedit că în România cu rom ânii nu s e realizează nimic cînd e vorba de corupţie. Acum am înţeles de - ce a fost nevoie să, vină Hohenzollemii. PUNR- va cere c o n su lta n ţă . internaţională prin, care să fie. n o m in a liz a te p e rso an e com petente şi neim plicate în acte de corupţie, capab ile să rezolve această p rob lem ă”, a conchis liderul PUNR.
S o r i n C Ă LIN
PUNR cere capul prefectului de
Covasna„U D M R e parşiv , dar nu toţi
ungurii sînt aşa. Ei încalcă m ai g reu legea, dar. um blă m ereu la lim ita acesteia . E ste şi cazul d ispariţiei drapelu lu i rom ânesc a f la t pe p r im ă ria d in S fin tu " G h e o rg h e ”, a c o n sc h is , ieri, Ioan G avra. Secretarul executiv al PU N R consideră câ vinovatul p r in c ip a l e s te p r e fe c tu l ju d e ţu lu i, care a trim is două d ispoziţii prin care p rim aru l era som at sâ se conform eze legii. „S e dovedeşte încă o dată câ c e i c a rc c o n d u c nu c u n o sc leg ea . C onform L eg ii 2 I5 a Adm inistraţiei publice locale, se p r e v e d e ca la in tr a r e a în prim ărie sâ fie arborat tricolorul, fapt pe care alesul. U D M R l-a p us în aplicare. Lui trebuia însă sâ i se precizeze în m od exp'res câ nu c cazu l să d e n ig re z e t r ic o lo r u l ro m â n e s c p rin îndepărtarea sa de pe acoperişul in s titu ţie i, aco lo u nde fusese
- a ş e z a t de tru p e le ro m ân e ş ti e liberatoare ale A rdealu lu i”, a p r e c iz a t l id e ru l P U N R . El susţine că prim arul din Sfintu G h eo rg h e a in tra t astfe l sub in c id en ţa Legii nr. 75 /1 9 9 4 , c a rc p re v ed e u t i l iz a r e a sim bolurilor naţionale.
S o r i n C Ă L IN
Parlamentul va valida mîine componenţa Consiliului de Administraţie al TVR -
Cam era D eputaţilor şi Senatul se vor întruni, : m îine, pentru a desem na com ponenţa Consiliului , d e A d m in is tra ţie a l S o c ie tă ţi i R om âne d e ’ Televiziune, plenul urm înd să se pronunţe prin vo t secret asupra listei de candidaţi propuşi de PSD , PRM, PD , PN L, U D M R , preşedintele ţării, G uvern şi personalu l SRTV.
T itu la rii p ro p u ş i s în t; V o ic u E n ăch escu , C ris tin a N ic h itu ş , V a le n tin R ad ii şi T u d o r Gheorghe - PSD ; Ioana A lexandra Ţăranu şi Dan G rigore M ihăescu - PR M ; C om eliu Diaconu PD ; Alexandru M ihai L ăzescu - PNL; Galfalvy Z so lt - U D M R ; C o rin a C re ţu - P reşedin ţie ;
C r is t ia n V a le riu H a d ji C u lea - ' G u v e rn p C o n s ta n tin a T u d o r şi D an i C o n s ta n tin -
•personalul SRTV.S u p le a n ţii p ro p u şi s în t ;-M irc e a Hamza,-
Despina Neagoe, Com elius Roşianu, Alexandru Valentin Tomescu - PSD; Nedic Lem naru, Ioan Pavelescu - PRM; Ion M onu - PD ; Cristina V asilo iu - PNL; A nton N iciftescu - UDMR; D orin T raian Suciu - P reşedin ţie ; G heorghe Florin Zam firescu - Guvern; G heorghe'V iorel Neagoe, Radu Toader - personalul SRTV.
Candidaţii au fost audiaţi de către Comisiile., de cultură. . • ■
moţiunea simplă “Falimentul de partid şi de stal”
PRM a depus, ieri, la Cam era D eputaţilor, moţiunea simplă , “Falim entul de partid şi de stat” prin care cere, printre altele, ca Executivul “să stopeze sărăcia şi să asigure un nivel de trai decent pentm toţi cetăţenii ţării” , să reducă fiscalitatea, “ să înceteze presiunile asupra m ass-m edia şi să respecte
'p rincip iu l libertăţii presei” .D ep u ta tu l PRM V ăsă lie M oiş a d ec la ra t agenţiei că
m oţiunea este semnată de 68 de deputaţi PRM.Sem natarii , m oţiunii so licită G uvernu lu i să-şi respecte
Program ul de guvernare, asum at în anul 2000, să respecte principiul separaţiei puterilor în stat,, “ să înceteze sarabanda ordonanţelor şi ordonanţelor de urgenţă” , să ia măsuri ferm e pentm “depolitizarea justiţiei” şi com baterea fenomenului de corupţie şi să aloce sumele necesare învăţămîntului, cercetării, culturii, sănătăţii şi protecţiei sociale.
în m oţiunea sa, PRM apreciază că Guvernul PSD “ s-a dovedit incapabil” să gestioneze econom ia ţării, să finalizeze refonna econom ică şi să asigure condiţiile pentru aderarea României la stmeturile europene şi euro-atlantice, iar “corupţia instituţionalizată a fost ridicată la rangul de principiu d e guvernare” . . . . ’ ;
Totodată, semnatarii m oţiun ii.consideră că România este pe ultim ul loc în Europa în ceea ce p riveşte starea de sănătate a populaţiei, justiţia a fost transform ată “ într-un instrument politic” al partidului de guvernăm înt, iar Guvernul “sfidează toate structurile statului de drept” . ;
De asem enea, semnatarii m oţiunii îl critică pe premierul Adrian N ăstase pe motiv că nu s-a p rezen ta t niciodată în faţa Parlam entului pentru a răspunde la întrebările şi interpelările parlam entarilor, “ori pentru a da exp licaţii cu privire la acuzaţiile grave care i s-au adus, lui şi celorlalţi.membri ai Cabinetului”.
D e p u t a ţ i i a u v o t a t L e g e a p r i v i n d a b i l i t a r e a G u v e r n u l u i d e a e m i t e o r d o n a n ţ e î n v a c a n t a p a r l a m e n t a r ă
Camera Deputaţilor a acordat, ie r i , votu l f in a l a su p ra m ai m ulto r proiecte de lege, printre care şi cel referito r la abilitarea G u v e rn u lu i . d e a e m ite ordonanţe pe perioada vacanţei parlam entare. A cest proiect de iegO a fost ad o p ta t de către d e p u ta ţ i cu 175 d e v o tu r i “ p e n tru ” şi 63 “ îm p o tr iv ă ”, aparţinînd PD, PN L şi PRM .
D eputatu l P D 'E m il B oc a declarat, în plenul Cam erei, că PD a votat îm potriva acestu i p ro ie c t de le g e , d e o a re c e conţine “form ule largi şi extrem
de vagi” pentru dom eniile în ca re G u v e rn u l p o a te e m ite ordonanţe în .p e rio ad a vacanţei p a r la m e n ta re . “PD e s te îm potriva abilitării ab uzive a G u v e rn u lu i de a e m ite o rd o n a n ţe ” , a ' sp u s B o c , susţinînd câ, prin acest p ro iect de lege, Executivul îşi propune “să sfideze” orice record privind numărul de ordonanţe pe care le va emite. T otodată, deputatu l B oc a a p r e c ia t c a f i in d “ inoportună” in cluderea unor domenii în proiectul de abilitare a G u v e rn u lu i “ p e n tru a da
satisfacţie protocolului-UDÎMR- PSD ”. El a dat ca exem plu, în acest sens, prevederea prin care G u v e rn u l va p u te a em ite o ordonanţă de abrogare a unui D ecret-lege 100/1990 privind a tr ib u ir e a s a u sc h im b a rea d e n u m ir i lo r u n o r lo ca lită ţi, arătînd că această problem ă “nu- este o u rg en ţă” care trebuie rezolvată prin “uşa d in .dos”.-
D e p u ta tu l PD a c ritic a t actualul Guvern pe motiv câ, anul trecut, pe perioada vacanţei parlamentare, a emis, în baza le g ii de a b il i ta re , 870 de
o rd o n a n ţe şi a a p rec ia t că P a r la m e n tu l nu treb u ie să devină “un apendice inutil” al Executivulu i
Boc i-a înm înat Constituţia lui Acsinte Gaspar, M inistrul pentru R elaţia cu Parlam entul,' d e sc h isă la a r tic o lu l ca're precizează câ Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării. La rîndul său, M inistrul pentru Relaţia cu Parlamentul a promis că îi va aduce lui Boc o carte, “ca să înţeleagă” în ce co n d iţii G u v e rn u l p o a te să emită ordonanţe, în baza legii
de ab ilitare. “Nu vom depăşi r e c o r d u r i le g u v e rn e lo r d in perioada 1996-2000”, a p rom is G aspar. f
D ep u ta ţii au acordat v o tu l final şi asupra unei p ropuneri leg is la tiv e privind c a se le de ajutor reciproc ale pensionarilor, iniţiată de trei deputaţi P S D . şi
. au votat o serie de rapo arte de . m ediere şi ordonanţe a d o p ta te , J săptăm îna trecută, pe a r tic o le .
L e g e a p riv ind a b i l i t a r e a G u v e rn u lu i de a e m i t e ordonanţe a fost adoptată d e ja de Senat.
Ministrul Justiţiei cere magistraţilor să denunţe orice presiuni care se fac asupra lor
M inistrul R odica Stănoiu a lansat, în conferinţa de presă de ieri, un apel către to ţi m agistraţii români ca, în situaţia în care se fac presiuni asupra lor, să sesizeze im ediat M inisterul Ju s tiţie i pen tru a fi luate to a te m ăsurile pen tru apărarea independenţei actu lu i de ju stiţie .
“ în situaţia în. care vor constata că se fac.presiuni a su p ra 1 lor, de orice m atură şi indiferent d in partea cu i a r veni, dacă vor.conştaţa. disfujicţii în bunul m ers al activităţii,- cauzate de astfel de im ix tiun i, m agistraţii s ă sesizeze im ediat M inisterul Justiţiei, pen ţru ,a lua toaţe m ăsurile care se im pun”, ă a fir jn a ţ m inistru l Justiţiei. - - ‘ - j
M inistrul S tăno iu a* m âi su sţinu t câ nu are intenţia de a polem iza cu n im eni d in rândurile celor care acuză justiţia.
“A ceştia - nepu tînd rep ro şa actualului m inistru al Justiţiei .n ic i vinovăţia u n o r im plicări şi com plicităţi în dosare de
adopţii in ternaţionale, nici răspunderea unor privatizări cel p u ţin dubioase sau deturnări d e fonduri - îşi exercită talentul; ora to ric în ju ru l unei singure circulare, în care M inisterul Ju stiţie i a trăgea d o a r a ten ţia că în faţa m agistraţilor nu se prezin tă nici p rop rie ta ri, nici chiriaşi, ci doar justiţiab ili, care sîn t în drept să beneficieze în m od egal de o judecată în aco rd doar cii h te ra şi SpirituM egii” , a spus R odica Stănoiu.
M inistru l S tăno iu a preciza t ca nici m ăcar nu a sem nat c ircu lara m en ţionată (em isă acum cîteva luni), aceasta fiind sem nată de unul d intre secretarii d e stat din M inisterul Justiţiei.' “ A şadar, n eex istînd m otive reale de critică, sîn t inventate
şi fabricate to t fe lu l de cazuri şi situaţii în care subiecţii îşi d ec la ră frustrările şi neadevărurile sub pavăza anonim atului ’, a co n ch is m in istru l R odica S tănoiu .
Ş e f t s l s t a t u l u i a c e r u t a p r o b a r e a '
P a r l a m e n t u l u i p e n t r u p a r t i c i p a r e a
i a c o m a n d a m e n t e l e K f O R ş i S T O P
•‘ P reşed in te le Ion I lie scu a a d re sa t c e lo r d o u ă C a m e re legislative o scrisoare prin care solicită aprobarea participării R o m ân ie i • cu 50 m il i ta r i , : personal de stat m ajor şi ofiţeri ; de ' le g ă tu ră , . în c a d ru l 7
. c o m a n d a m e n te lo r K F O R şi SFOR, p e toată p e rio ad a de desiaşurare a acţiunilor m ilitare./’ A c ea stă s o l ic i ta r e e s te ‘.
urm area negocierilor purtate de r e p r e z e n ta n ţ i i . M A p N la ' conferin ţa de încadrare , cînd României i s-a cerut să a sig u re - 17 funcţii în C om andam entul
Forţei M ultinaţionale de Pace din K osovo şi 10 funcţii în C o m an d a m en tu l F o r ţe i de S ta b iliz a re d in B o sn ia - Herţegovma. ■
Plecarpa.în m isiune a c e lo r . 50 de militari şe va face îri baza ofdinulm ’r'rilîriîstrului Apărării, > iar fin an ţarea p a rtic ip ă rii la m isiune ;vâ fi a sig u ra tă prin hotărîre de guvern. -Ui ' ; 7 f
Strategia pe term en mediu a .- NATO în Balcani prevede ca misiunile KFOR şi SFOR sâ f ie 1 reduse, reorganizate şi puse sub • o autoritate unică; ’ ’ -
A nnata Rom ână participă, în baza hotărârilor Parlamentului, cu 216 militari la KFOR şi 117 la SFOR. ’ / • ;
P re ş e d in te le Io n I l ie s c u 1 . a f irm ă ,: î n . d o cu m en t,- tfă
R om ânia , ş i-a în d e p lin it cu c o risec v en ţă şi c o m p e ten ţă o b l ig a ţ ii le .. r e z u lta te d in
m em orandum ul de în ţelegere , dintre Guvern şi ONU, ceea ce
a dus la creşterea interesului şi în c re d e r i i fa ţă -de m il i ta r i i -
A rom âni a n g a ja ţi în ac ţiu n ile KFOR şi SFOR. / v / . 7 ’
Cehia sprijină o “extindere robustă” a NATO',' care să includă şi România
Autorităţile de la Praga sprijină o “extindere robustă” a-'NÂTO la sum m itul din noiembrie, care să includă şi Rom ânia printre statele invitate sâ adere la Alianţa Nord-Atlantică, informează Ministerul român de E xtem e, într-un comunicat. Oficialii cehi, care s.-au întîlnit, luni, la Praga. cu o delegaţie ; română condusă de .secretarul de stat . în M AE M ihnea M otoc, au âpreciaţ valoarea pe care o .va . aduce aderarea Rom âniei la NATO, prin contribuţia directă pe/căre, o are R om ânia la întărirea ' securităţii în Europa de Sud-Est. Autorităţile din Cehia au dat asigurări că extinderea NATO va rămîne un obiectiv prioritar al politicii extem e a acestei ţări şi după alegerile parlamentare, desfăşurate în 14-15 iunie. . •
Ministrul ungar de Externe este
gata sâ aibă o întrevedere ca omologul sâu
român7. M i n i s t r u l ' ungar de Externe,; Laszlo; Kovacs, este ga ta să aibă o întîlnire de lucru cu omologul său ro m â n , M ircea - G eo an ă ,. care s e v a afla la Budapesta în d a ta d e 4 iulie,-transmite M TI, citind un comunicat al M inisterului (le;Externe..
..u ngar. . . . . . £-. In com unicaţjil re m is M TI, purtătorul de cuvânt al Ministerului, de Externe de ia Budapesta, T ăm aş T o th , a afirm at că. propunerea, a fost făcută în c u rs u l Unei în tre v ed e ri avute d e secretarul de s ta t a d ju n c t în .MAE 'u n g â f Jeno Boros cu ambasadorulrom ân Călin Fabian„ ’“.M ircea. Geoană va so s i
lâ Budapesta in dată de 4 iulie, pentru a participa l a ' o conferinţă internaţională.
I
Aici ar putea fireclama d u m n ea v o a s tră
T623 - S -a n ă scu t m atem aticianul şi filozoful B laişe P asca l.
K SS*Pţ S m m W A A y v;
0 c a r t e e v e n im e n t:
MEMORIILE . 'lui loan Kemeny (1607-1662)
Kemeny şi-a scris m em oriile în timpul captivităţii îri Crimeea, la Bahcisarai. E l descrie'e veni mente şi întîm plări de la curtea principilor ardeleni Gabriel Bethlen, G heorghe R âkoczi I şi II, cam panii m ilita re în c a re au fost implicaţi şi domnii M atei Basarab şi. V asile Lupu, toate d in perspectiva martorului direct, adesea jucînd un rol în se m n a t e l în su ş i. P r in c ip e al Transilvaniei (1660-1662), m oare pe cîmpul de bătălie.
Is to r ic u l N e a g o e P o p e a sc ria : „M emoriile sale form ează, pe drept, unul din principalele izvoare pentru se c o lu l 17, a v în d o d e o se b ită însemnătate pentru ţara noastră, cu atît mai mult cu cît paginile privitoare la rom âni sînt scrise nu din auzite, ci însuşi Kemeny a fost părtaş la ele.” O carte evenim ent, o lectură incitantă pentru toţi cei in teresaţi de istoria Transilvaniei. ' - :
în C olecţia Biblioteca esenţială a Editurii C asa Cărţii de Ştiinţă a apărut o carte extrem de interesantă, aşteptată, dacă e să - l credem pe A lex an d ru Odobescu, de m ai bine de un secol. în 1881, a c e s ta sc ria : „-Memoriile principelui ardelean. .. sînt cît se poate ie importante pentru ţara noastră... şi tare aş dori să le am traduse în limba română, spre a le publica la timpul oportun... Vreun tînăr ardelean voi-va să ia asupră-şi această lucrare? ” . . !
. v , . t '* , tti'i
Iată c ă d o r in ţa i s-a îm p lin it . Memoriile, p e n tr u p r im a d a tă traduse in te g ra l în lim ba ro m ân ă ,se află lă dispoziţia cititorului român, graţie in i ţ ia t iv e i şi s tră d a n ie i scriitorului Ş tefan J. Fay, au to ru l c u n o scu tu lu i rom an p e „ tem a tra n s ilv a n ă ” Moartea baroanei. Traducerea aparţine istoricului clujean Pap Francisc, iar cartea beneficiază de Cuvîntul înainte a p lic a t al academicianului Camil Mureşanu.
„Personalitate puternică, interesantă- şi c o n tro v e rs a tă d in is to r ia Transilvaniei” (Camil M ureşanu), loan
C R O N O L O G I A L U I
I0AN KEMENY
- P.S. Tot la Editura Casa Cărţii de Ş tiin ţă a ap ăru t şi C ro n o lo g ia lui K em eny. C aie tele u n u i ro m a n care nu s-a scris, carte sem nată de acelaşi Ştefan J. Fay.
Bursa Sândor Vegh 2 0 0 Z }Bursa Sândor Vegh â fost fondată de Un nivel artistic superior. în tre tim p un m are cetă ţean a l E uropei (în fapt,
de artistu l însuşi, pentru a sprijin i el a cîştigat şi Concursul Internaţional cetăţean francez, cu dom icilii tix e infinanciar cîte un tînăr artist din o ra şu l: . “Jeuriesses M usicales” --(ca: -laureat a l ;: -M are? B ritan ie, Italia şi A u stria ), a său-: nata l, C lu ju l, de care a răm as ■ p re m iu lu i... II , jiiriiil e co n o m isin d cărui carieră a culm inat m in teipretareaataşat. De la stingerea sa din viaţă, prem iul îl) , în a cărui etapă finală a creaţiei de cv arte te de co ard e a Iuibursa este plătită de văduva, doam na ; c în ta t, de asem enea, C o n certu l d e B eethoven şi B artok , în am urgu l vieţii,A lic e V egh : P re z id iu l S o c ie tă ţ i i■: M ozart. în argumentarea nom inalizării a trăit, cu precădere , la Sa lzburg , unde ro m ân e M o z â rf (SR M ), c u ra to ru l sale, înaintată doamnei A lice V egh, a şi-â desăvîrşit cariera d e in te rp ret cab u rse i 'S â n d o r V egh, a lărgit sfe ra fost consem nat şi faptul că R em an nu dirijor m ozartian fară egal. N u uitămposibililor beneficiari: după ce, tim p este “d o a r suflă to r” . în d ece m b rie ' faptul câ N A SA , cînd a trim is în spaţiul de cîţiva ani, bursa a fost atribuită, 2001, Cînd SRM a organizat cursul de de dincolo de sistem ul n ostru so lar oexclusiv unor cordari, în anii din urm ă m ăiestrie al profesorului Jaap Schroder, casetă cil m arile cuceriri a le T errei,s-au bucurat de ea şi pianista N icoleta - p e rso n alita te m arcantă a cu ren tu lu iIon , precum şi cîntăreaţa Iu lia M erca , supranum it “inţerpretare istorică” , cursiar anul acesta, la cea de a 90-a zi de n a ş te re a m a e s tru lu i, a p r im it-o clarinetistul T ib o r R em an, student în anul III, la clasa profesorului lo an Goilă. Rem an a candidat pentru bursă p r in in te rp re ta re a p u b lic ă a tre i capodopere m ozartiene inspirate de m ij lo a c e le d e e x p re s ie sp e c if ic e instrumentului său: Trioul în m i bemol m a jo r , C v in te tu l în la m a jo r şi Concertul în la m ajor. Toate cele trei perform anţe ale tînărului artist au fost
destinat tinerilor cordari doritori de a se fam iliariza cu secretele interpretării istorice, Rem an a fost unicul cursant suflător al celebrului oaspete, care a . 1 fost îneîntat de prestaţia acestuia. ^
SR M l-a distins pe Sândor V egh, în că în p rim u l an al ex is ten ţe i- ei (îm preună cu editorul m uzical germ an K arl V otterle şi cîntăreţul rom ân Ionel Pantea, fost director al O perei R om âne d in C lu j), cu titlu l de m em bru d e onoare. M arele fiu al Clujului, devenit
m u z ic a p la n e te i n o a s t r e a fo s t reprezen tată în acest lo t re s tr în s de in fo rm a ţ i i p r in t r - o în r e g i s t r a r e B eethoven a C v a rte tu lu i V eg h . Nu uităm de propunerea lu i S ândor V egh ca pe steagul v iitoarelo r S tate Unite ale Europei să se im prim e efig ia lui M ozart, prim ul creator paneuropean , a c ă ru i v ia ţă ş i o p e ra c u p r in d e , într-adevăr, to t con tinen tu l nostru , de la Londra p înă în Turcia!
F r a n c i s c L A S L 6 , p r e ş e d i n t e d e o n o a r e a l S R M
& z n t e
“Povestiri pentru copii” de Silvia Dima si Anca Constantin
j
P ovestiri p e n tru copii um ple un gol în literatura de specialitate, cea dedicată copiilor. Literatură spre care se îndreaptă, din păcate, to t mai puţin i autori. M ai m ult, ne putem întreba, pe drept cuvînt, dacă mai avem autori dedicaţi copiilor, dacă literatura pentru copii mai trezeşte interes. D ouă lucruri sînt certe: sîntem în faţa unui sector literar descoperit şi, doi, este literatura care nu duce lipsă de... c ititori. <
P ovestiri p e n tru copii conţine zece povestioare, de o sensibilitate aparte. Este o lum e m irifică, guvernată de personaje pitoreşti, cum sînt A nca şi D an în B om boana cu su rp r iz ă ! , G hiozdânelu l cu ochi dc p is ic ă , G e m e n e le cu ro c h ii g a lb e n e , S ilv ia din B u b u ru z a şi a s p ir a to r u l, M în d tv ţa , p isica d in M în d ru fa - p isica n eas tîm p ăra fă sau Ş oricelu l şi p rie ten u l necunoscu t, baba lam ă, Toamna, Raza-de- Soare, M ăgăruşul şi, nu în ultim ul rînd, M am a. M ama cea cu sfaturi bune şi înţelepte, M am a tot tim pul alături de copii, M am a în jurul căreia g ravitează toate.
Silvia D im a şi A nca C o n stan tin pledează în Povestiri p e n tru c o p ii , . pentru frum os, pentru prietenie şi dragoste, pentru pur şi imaculat.
D e m o s t e n e S O F R O N
S I L V I A D I M A • A N C A C O N S T A N T I N
P O V E S T I R I
P E N T R U
C O P I I
lU ic u r c ş i i . JT002
A C iVA LllA lU A CULltlliALA .,) A C I U A U l M t l A C U L l U l L A L AZ IL E L E A C A D E M I C E
C L U J E N E .................................
• S u b e g id a C o m is ie i de Ştiinţe M edicale a A c a d e m i e i R om âne, F ilia le i Cluj a Academ iei
. de Ş t i in ţeMedicale şi Universităţii de M edicină şi Farm acie “Iuliu Haţjeganu”, astăzi, 19 iunie, cu începere de la o ra 17, va avea lo c Ia C atedra de F iz io lo g ie (str. C lin ic ilor nr. 1-3) m asa rotundă cu tema ST R E SU L . La m anifestarea moderată de acad. Ion B ăciu şi-au anunţat participarea Petre DereVenco, Adina M ureşan, Adriana Baban şi alţi specialişti n i domeniu. :
• L E C T U R A ÎN T R E T R A D IŢ IE Şl M O D E R N IT A T E i este genericul simpozionului program at jo i, 2 0 , şi vineri, 2 1 iu n ie a.c., în ambele zile cu începere d e la o ra 9, Ia b ib lio teca Filialei C lu j-N ap o ca a A cad en iie i Române. Enum erarea, cîtorva d intre titlurile com unicărilor ce urm ează a fi prezentate n i se pare in te re san tă : “C arpaţii în sc r ie r ile lu i E ly se e Reclus”; “ Sulzer şi istoria literaturii române”; “ Lectura textului dram atic” ; “Oreste - un poet uitat” ; “ Erica Jong, Shylock şi problem a evreiască” etc.
• A stăzi, 19, şi m îine, 20 iunie, de b o ra 9, la Institu tu l “A rh iva de F o lc lo r 'a 'A cad em ie i R om âne” din Cluj-Napoca,^se desfăşoară lucrările
sim pozionului cu tem a C U L T U R Ă T R A D IŢ IO N A L Ă . ,Ş IA C T U A L IT A T E C U L T U R A L Ă . Cu aceeaşi ocazie este anunţată lansarea următoarele cărţi: Ion Taloş - G îndirea m a g ic o - re l ig io a s ă ia r o m â n i (D ic ţio n a r , E d . E n c ic lo p e d ic ă , B u c u re ş ti) ; N ic o la e P e tr e s c u -
-P rim itiv ii (ediţie îngrijită de Alina B ran d a , C lu j-N a p o c a , E F E S ); Religiosita po p o lare t r a antropolog ia e sto ria delle religioni, lucrare îngrijită de: Ileana B enga, B ogdan Neagotă (P resa U niversitară C lu jeană, Cluj- Napoca); A nam aria P e trean - Studii etnobotanice în M unţii Apuseni (Ed. Napoca Star, C luj-N apoca).- * In cadrul secţiunii de Is to ria şi Fiiosofla Ş tiin ţe i şi T eh n icii, astăzi, Ia o ra 10, la Biblioţeca Filialei Cluj- N apoca a A cad em ie i R o m ân e , un s im p o z io n la c a re v o r su s ţin e comunicări: acad. H oria C olan, acad. Răzvan Givulescu, loan Puia, Viorel Soran, loan Silv iu N isto r, N ico lae Both, Gheorghe M icula, A na M aria Petrean, E lvira B o tez ,, acad. Nicolae Boşcaiu. . ' ■ . . v -v
• M îine, 20 iunie, între o re le 11- 15, în A m fiteatrul de . F iz io log ie al Facultăţii de Biologie şi Geologie (str. C linicilor nr. 5-7, se. v o r desfăşura lucrările simpozionului: B IO L O G IA M O D E R N A - P R E Z E N T ŞI PE R S P E C T IV E . Tot m îine, la o ra 12, Ia Institutul de Speologie “Emil R a co v iţă ” , s im p o z io n u l cu tem a: C A R S T U L D IN M U N Ţ II
PA D U R E A C R A IU L U I.• La O bservatorul Astronomic din
C luj-N apoca va avea loc m îine, de la o ra 10, sim pozionul: C E R C E T Ă R I D E A S T R O F IZ IC Ă ŞI V A R IA B IL IT A T E S T E L A R A , urm at, la o ra 14, de sim pozionul: P R E O C U P Ă R I A C T U A L E ÎN A S T R O N O M IA DIN AM ICĂ.
- - • ' ’ . ■ :.-ioL a n s ă r i d e c a r t e
G Î N D I R E A S O C I A L Ă A
B I S E R I C I I . F u n d a m e n t e ,
d o c u m e n t e , a n a l i z e , ~
p e r s p e c t i v e
După cum am m ai avut ocazia să anunţăm, volum ul cu titlul de mai sus- apărut la E ditura sibianâ DEISIS, în 2002, va fi jansat m îine, la o ra 11, în c a d ru l u n e i m a n ife s tă r i ce v a fi g ă z d u ită d e S a la “ I. M u ş le a ” a Bibliotecii C entrale Universitare “L. Biaga”.
' A ceastă carte , care este realizată şi prezentată c itito rilo r români de d iac . lo a n I . Ică j r . şi G e rm an o M a ran i, conţine sem nături valoroase şi note introductive sem nate de Preafericitul Părin te Patriarh Teoctist, Papa loan Paul II, E d ig io Capprello şi lo an I. Ic ă j r , î n t r e c e i c a re v o r fa c e co n sid era ţii asu p ra acestei recen te a p a riţii se n u m ără prof. u n iv .. dr. A ndrei M arga - rectorul Universităţii “B abeş-B olyai” .
La F iliala Cluj a Uniunii Scriitorilor vor fi lansate astăzi; 19 iunie, la o ra 12, cărţile: lustinian Gr. Z egreanu - P o r n in d d e la u n g e s t (v e rs u r i) , prezintă Adrian Popescu şi rom anul Iui A lexandru Jurcan, intitulat R evelion cu s ic riu , prezintă Irina Petraş. A m bele cărţi au apărut la Editura Casa C ărţii
,-de. Ştiinţă. <
P r o f . u n i v . d r . H E N N I N G
H O P F - D o c t o r H o n o r i s
C a u s a a l U .B .B .
Ieri, în cadrul unei cerem onii desfăşurate în A u la M ag n a a U n iv ersită ţii “B abeş- B o ly a i” , a fo s t . d e c e rn a t tit lu l de D o c to r H o rio ris Causa p ro feso ru lu i d r . H en n in g ( lo p f de la Universitatea din Braunschw eig, v icepreşedinte al Societăţii G erm ane de Chim ie. Noul DHC este o autoritate m ond ia lă în chim ia h idrocarburilo r, p rin in troducerea u n o r co n ce p te ş i m etode noi şi prin descoperirea unor c o m b in a ţi i cu s tru c tu r i o r g a n ic e fa s c in a n te . A u rm a t s tu d i i le la U niversitatea din G ottingen, absolvită în 1963, m asteratul şi doc tora tu l la Universitatea W isconsin din M adison, studii postdoctorale la U niversita tea R eading (Anglia, 1972) etc. A ctivitatea ş tiin ţif ic ă a o a sp e te lu i / în c e p u tă în 1969, se concretizează în peste 310
lucrări orig inale de ch im ie organică, p u b lic a te în c e le m ai p re s tig io a se reviste internaţionale de specia litate şi în 23 de lucrări de sin teză; este titular la 6 p a ten te de in v en ţie . In te resu l m anifestat de profesorul H o p f faţă de chim ia rom ânească şi legăturile sale cu şcoa la c lu je an ă de ch im ie s-au c o n c re tiz a t p r in d o ta re a b ib lio tec ii F a c u ltă ţi i d e C h im ie şi In g in e r ie C him ică cu o co lecţie , va lo ro asă d e . volum e de specia litate şi p rin aceea câ în la b o ra to ru l p ro fe s o ru lu i , de la U n iv e r s i ta te a d in B ra u n s c h w e ig , s tu d ia z ă , în p r e z e n t , m a i m u lţi
. doctoranzi-chim isti din R om ânia.
D i n p r o g r a m u l
U n i v e r s i t ă ţ i i P o p u l a r e
A s tă z i , 19 iu n ie , ia o r a 17, e x p u n e re a : V a le a F r u m o a s e i în c re a ţia Iui M . S a d o v e an u şi L . B iaga; prezintă: p ro f. R od ica S trău lea; Ia o ra 1 8 e x p u n e r e a : T e r a p i ic o m p l e m e n ta r e în c o m b a t e r e a s t r e s u l u i - a r o m o t e r a p i a f c r o m o t e r a p i a ş i m e l o t e r a p i a ; prezin tă : d r. V io le tă B iro , ch im ist.
I n v i t a ţ i e l a t e a t r u
în a ce as tă s e a ră , Ia o r a 21 , în F ire C lu b , T e a tru l Z A M O L X E p re z in tă F r ă m î n t ă r i lo p o h ie n e d u p ă A .P . C ehov.
R u b r i c ă r e a l i z a t ă d e M . B O C U
C L U J-N A PO C A : lun i-v ineri 8-16; sîm bătă 9-lţ: , tel/fax 19-73-04-
* SU B R ED A C Ţ IA TURDA: lu n i-v in e ri 8-14; tel/fax 31-43-23- SU B R ED A C ŢIA D E J: lun i, m iercuri, joi 8-16 - m arţi, v in eri 8-11; tel/fax 21-6074’
Vînd:
1 M E R C E D E S B E N Z A T E G O 1715. - a n u l f a b r ic a ţ ie i 2 0 0 0 ;
- k i lo m e tr i p a r c u r ş i 2 4 .0 0 0 km ;- s a rc in a u t i lă 1 0 .0 0 0 kg;- p re ţ in f o r m a t iv . 4 8 .0 0 0 E u ro -i- T V A . '
2 M E R C E D E S B E N Z V IT O 108 C D I- a n u l f a b r ic a ţ ie i- k i lo m e tr i p a rc u r ş i- s a rc in a u t i lă- p re ţ in fo rm a t iv
1 9 9 9 ; -
1 1 5 .0 0 0 km ; '1 .0 0 0 kg ;1 0 .0 0 0 E u ro + T V A .
I n f o r m a ţ i i I a t e l : 0 7 2 1 - 2 0 5 . 1 9 0 .
ATENŢIE!!!S.C. VINDE CHIOŞCURI SI TONETE
STRADALE DE EXCEPŢIE! AMPLASAMENTE BUNE,
CU VAD MARE!INF. LA TEL. 064-194.981.
TEL: 196.858.
i -I
)r~» m
*•73
U n i v e r s i t a t e a C r e ş t i n a
I "wmie cfflwiîs F a c u l t a t e a d e D r e p t C I u j - H a p e e a
N u m ă r d c lo cu ri pen tru adm itere• 300 la curs dc zi• 200 ia curs (ară frecvenţă
• 50 dc locuri pentm cci carc urmează a doua Facultate
D u ra ta stu d iilo rC u rs Z I : 4 aniC u rs Fără Frecvenţă: 5 ani
C o n d iţii dc adm itere
• Admiterea la Facultate se face pc baza medici dc la Bacalaureat, in ordinea descrescătoare a medici şi în limita locurilor.«
A cte necesare p e n tru înscrierea la concurs:• Diplom ă dc Bacalaureat (adeverinţă pentm promoţia
C crcrc-tip pentm înscriere, eliberată dc Facultate
S . C . A G R O I N D U S T R I A L A S . A .
C l u j - N a p o c aa n g a jea z ă -
p e r s o n a l m u n c i t o r s e z o n i e r ,
p e n tru a c t iv ita te a de c u le s fru cte la fe rm e le S T E L U Ţ A , D E A L U L M O R II şi H O R T IC O L A .P e rso a n e le in te re s a te s în t ru g a te să se p re z in te la sed iu l F e rm ei H O R T IC O L A d in B -d u l M u n c ii n r. 4 7 , a v în d a su p ra lo r b u le t in u l d e id en tita te . 'R e la ţii la te le fo n : 4 1 5 .1 1 0 ,4 1 5 .4 4 5 ,4 1 5 .7 2 6 s a u la sed iu l u n ită ţii d in B -d u l M u n c ii n r. 47. (g767K5)
S . C . E L C O S . A .eu sed iu l în Z a lău , str. Lt. Col. P re to rian 221 A , tel. 060-662.440; 6 17479 , a n u n ţă v în z a re a p r in lic i ta ţ ie p u b l ic ă cu strigare ă sed iu lu i p ro p riu în sup rafa ţă d e 5.197 m p. S ed iu l are birouri (P+3), a te lie re , g a ra je , m agazii, cu rte be to n a tă , c e n tra lă pe gaz. Licitaţia v a a v e a loc în d a ta de 02 .07 .2002 , o ra 11 ,00, la sediul societăţii. P artic ip an ţii v o r depune, p în ă cel tîrz iu la d a ta lic itaţiei, ora 9,00 u rm ătoare le acte-, dovada ach iziţionării ca ie tu lu i d esarc in i (1 OO.Oflo le i), d o vada p r iv in d depunerea garan ţie i d e p a rtic ip a re (2 5 mii. le i), sub fo rm ă d e scrisoare d e g a ran ţie b a n c a ră , împuternicire a co rd a tă p e rso an e i care rep re z in tă in v es tito ru l, docum ente care c e rtifică id e n tita te a şi ca lita tea in v e s tito ru lu i, inc lusiv actele o rig ina le . în c a z de nead judecare , lic ita ţia se repetă lă data de 0 9 .07 .2002 , ia r apo i licitaţie drrec tă cu C o n s iliu l de Administraţie. In fo rm aţii su p lim en ta re la 092-2 2 4 .3 1 7 ; 0 91 -320 .199 . (5057531)
IV A L U T A F O R T EI C e r t i f i c a t d e d e p o z i t I n v a l u t a U S D s a u EU RO
D obândă: 5 , 5 % pe an
■ fixă;
I ' - I * ! H i ■ b n dosar plic ». ! : . . •
(9762015)j . i .1 ■ '
Chitanţă dc achitare a taxei dc înscriere• 2 poze tip B l.T a x a dc înscriere este d c 300.000 tel
înscrierile se fac în perioada:• 10-20 iulie 2002 - pentm absolvenţii dc liceu promoţia
2002• I iun ie - 20 iu lie 2002 - pentru absolvenţii din
prom oţiile precedente• 1-30 se pte m brie 2002 - pentm loatc categoriile dc
absolvenţi
In a nu lun ive rslta r2 0 0 3 ,F a cu lta te a de D re p t "D im itr ie C a n t e m lr " C lu j-N a p o c a acordă urm ătoarele înlesniri:- reducerea taxei dc şcolarizare cu 10% pentm cci carc
achită integral taxa dc şcolarizare pînă la data dc 01.10.2002.
- reducerea taxei dc şcolarizate cu 10% pentm: fraţi, soţşi so(ic, dacă am bii sînt studenţi la facultatea noastră.
- in taxa dc şcolarizare sînt incluse şi taxa dc examenpentm sesiunea planificată şi restanţe, sc plăteşte taxă dc examen num ai pentm sesiunea dc reexaminate.
In fo rm a ţii su plim entareS e c r e t a r ia t u l F a c u lt ă ţ i i de D r e p t C lu j -N a p o c a str. B urebista n r . 2, Telefon 064-432211; 064-432265
S . C . î n c h i r i a z ăspaţiu pentru depozitareîn supra faţă d e 144 m p, a flat pe- B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 146.
Informaţii suplimentare la tel.: 064-194.981.
Term en: 3 6 0 zile;
Sum a m inim ă: 1 . 0 0 0 USD/EURO;
q Ofertă valabilă num ai in q
perioada 2 7 m a i - 2 9 iu n ie
BANCA. COM1SRCIAIAC A R P A T I C A
Mareşal I Antonescu. Bl Bl Piaţa Mihai \ ileaztt. Nr. 8 Te!..064-425562 •
A D E V Ă R U L !I d e C l u j
Căutăm societate cu specific programe de contabilitate şi salarii; cu sed iu l în C luj- Napoca şi sucursala în Bucureşti sau invers. Aşteptăm oferte prin fax la nr. 0 2 6 4 -
193.466. (9765854)
ReparaţiiAPARATURA fotografica
C alea M ănăştu r, nr. 8, Cluj-N.u m & m E m w E E m
ZenoR E I N H A R D T
D I R E C Ţ I A G E N E R A L Ă P E N T R U A G R I C U L T U R A Ş I >
I N D U S T R I E A L I M E N T A R Ă J U D . C L U J ,
P - ţ a A v r a m l a n c u n r . 1 5
L IS T Ap r iv in d c o n s tru c ţ i i le z o o te h n ic e d e z a fe c ta te , d e s t in a te c re ş te r ii , în g ră şă r ii şi e x p lo a tă r ii
a n im a le lo r , în to c m ită p o t r iv i t a r t. 2 a lin . 3 d in n o rm e le m e to d o lo g ic e a p ro b a te p r inH .G . 2 1 6 /7 m a r t ie 2 0 0 2
N r.: C o n s tru c ţie c r t .1 z o o te h n ic ă
L o c a li ta te a C apacita tea de p ro d u c ţie
-P ro p rie ta r V a lo a re a a c tiv u lu i ( le i)
1. jA d â p o s t b o v in e P a la tc a 120 C o n s . lo ca l P a la tc a 1 1 3 9 ,6
2 . iA d â p o s t b o v in e P a la tc a 120 C o n s . lo ca l P a la tc a 1140 ,1
3 . IA d â p o s t b o v in e P a la tc a 1 2 0 G o n s . lo ca l P a la tc a 5 3 0 ,8
4 . 'A d ă p o s t b o v in e C â ia n , s a t B a ra i 120 C o n s . loca l C ă ian 13 00 ,5
5 . IA d âp o st b o v in e M o c iu 120 C o n s . lo ca l M o c iu 14 20 ,0
6 . IA d â p o st b o v in e M ociu -sa t Crişeni 120 C o n s . lo ca l M o ciu 1 4 2 0 ,0
7 . iA d â p o s t t in e r e t
ib o v in
C ojocna , sa t Boju 3 1 6 C o n s . lo ca l C o jo c n a 3 8 .6 5 7
p re v ă z u te în O U G 1 6 8 /2 0 0 1 ş i H .G . 2 1 6 d in 7 m a r t ie 2 0 0 2 .
: a trib u i c o n fo rm p re v e d e r ilo r
(9758847)
V E L U X F E R E S T R E D E M A N S A R D Ă R O M A N I A
S .R .L . face parte d in tr -u n g m p dc societăţi daneze
cu o experienţă d c peste 60 dc ani în dom e niu l
p ro du ce rii de ferestre dc mansardă V E L U X şi al
desfacerii lo r în întreaga lume.
Ideea d c bază este utilizarea spaţiului de la m ansardă
ca spaţiu lo cu ib il. Ferestrele şi ram ele noastre dc
ctanşarc dc înaltă calitate asigură o instalare etanşă
p c acoperiş, p erm iţând în acelaşi tim p pătrunderea
. acrului şi a lu m in ii în mansardă.
FERESTRE DE MANSARDĂ
D IRECTO R DE ZO N A
în scopul p ro m o v ă rii sistem ului dc ferestre V E L U X căutăm un tânăr entuziast şi conştiincios,' carc să ia
parte la activităţile noastre com erciale în zona C lu j si judeţele învecinate.
A t r ib u ţ ia p r in c ip a lă este de a susţine a c tiv ită ţi d e v â n z a re , care c u p r i n d : '
• întreţinerea m aterialelor şi a m ă rfu rilo r V E L U X
• Planificarea şi conduccrca -âctiv ităţilo r dc vân zare cotidiene
• V iz ite la d is trib u itori, arhitecţi, firm e dc construcţii şi autorităţi locale
• Asigurarea dc asistenţă tehnică şi com crccia lâ d istrib uitorilo r şi c o n s tru c to rilo r ,.
• Participarea la e xp o ziţii locale ■
O f e r im :
• U n se rvic iu interesant într: o firm ă serioasă
• S alariu fix
• M aşină a firm ei la dispoziţie
• Pregătire şi perfecţionare continuă în com paniile
noastre d in E u ro p a
P ro filu l d u m n e a v o a s tră :
• C u spirit practic şi realist;.
• Deschis la n o u, c o m u n ica tiv ;
• Cunoştinţe dc lim b a engle ză ta ,nivel m ediu; .
• -A ptitudin i practice şi d c operare pe computer;
• Perm is de conducere categoria B ;
• D o m ic iliu l in C lu j N a p o ca sau îm prejurim i.
Cunoştinţele din acest dom eniu de afaceri şi pregătirea superioară a r fi un avantaj, d a t nu o cerinţă •
absolută, întrucât personalitatea, caracterul şi d orinţa -de a învăţa a persoanei respective sunt de cea mai
m arc im portanţă pen tru n oi. Interviul v a fi susţinut în lim b a engleză, cunoaşterea acesteia fiind o cerinţă
elim inatorie .
Persoanei c u personalitatea ideală îi
oferim un servic iu variat şi interesant.
T rim ite ţi-n c C u rr ic u lu m V ita c însoţit d c
scrisoarea de inte nţie , fo rm u la te în
l im b a e ngleză , m enţionând adresa si
n u m ă ru l de telefon la care puteţi fi
contactat, până la data d c 21 Iu n ie 2 00 2,
Ia adresa; * . - .
V E L U X F E R E S T R E D E M A N S A R D A R O M Â N IA S .R .L .C o d ru l C o s m in u lu i n r .8 1 2 2 0 0 B ra ş o v T e E 0 2 6 8 - 4 2 5 5 7 7 F a x : 0 2 6 8 - 4 2 5 7 5 7
E -m a il:] (9758916/
Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulz p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t la r e d a c ţ ia z ia r u lu i , s tr .N a p o c a n r.1 6 .v a d® C lu j
SU B R ED A C Ţ IA TURDA: lun i-v ineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,marţi, vineri 84 ţ i te l /fa x 21-60-75.__________ ;______ _ _
REZIDENŢIAL-! IMOBILIARE
. Vinde 2 apartamente în zona centrală, amenajate,' centrală lermicâ,'suprafaţă totală 103 mp, ideale pentru cabinete avocatură, notariat etc.; Preţ 55.000 USDnegociabil.'; Vinde 1.000 mp teren situat în nonă semicentralâ, front la 2 străzi, jjndatie 400-mp, preţ 95.000 USD. ţel. 195.916, 196.808. (Ag.i.). .■ Vinde ap. 2,camere în Mănăştur, str. Parîng, cf. I, decomandat, 2 balcoane, * suprafaţă utilă 52 mp, parchet în stare foarte bună, contoare, zugrăvit, ocupabil imediat, pret 18.000 USD negociabil. Tel.195.916, 196.808, (Ag.i.).• Vinde casă în Iris, zonă bună, 3 camere, bucătărie, baie, teren 900 mp, preţ 35.000 USD negociabil. Tel. 195.9 1 6, 196.808. (Ag.i.).■ Vinde.ap. 2. camere, situat în Gheorgheni, cf. unic. suprafaţă 48 mp, eliberabil într-o sâpţămînă, preţ 17.000 USD uşor negociabil. Tel,195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde teren situat în Cluj, str. • Dorobanţilor, 2 parcele de 600 mp, preţ 60 USD/mp negociabil. Tel.195.916, 196.808. (Ag.i.).■ Vinde garsonieră în Mărăşti, cf. I, etaj intermediar, gresie, faianţă, contoare, mobilă, zugrăvită lavabil, preţ 11.000 USD uşor negociabil. Tel. 195.916, 196,808..(Ag.i.),
■ Vinde casă în zona Haşdeu, teren 540 mp, 2 camere, bucătărie, baie, preţ 41.000 USD negociabil. Tel.195.916, 196.808. (Ag.i.).
1 Vinde teren în Dîmbul Rotund, sfr. P. Ilarian, suprafaţă 400 mp, plan, facilităţi, acces auto, preţ 15 USD/mp negociabil.. Tel. 195.916,
T.80S. (Ag.i.).• Cumpără garsonieră în Mănăştur, tona Almaşului, POrţile de Fier, Taberei sau Bucegi. Oferim 13.000 USD, în funcţie de finisaje, etaj şi zonă. Tel. 195.916,196.808. (Ag.i.).
e p C n m r p r p a l C i l i i S A c lu J-Napoca, P-ţa A. lancu nr. 15, Jud. Cluj î > . u e o m c e r e a i u u j o.a. . Ţ ei./Fax :064- 195.557; 197.201 t T
O rg an ize ază :, ...
LICITATE PUBLICĂ CU STRIGARE Şl NEGOCIERE pentru VÎNZAREA URMĂTOARELOR ACTIVE (clădiri şi te ren ): . ;
1. Depozitul Bonţida Gară - com. Bonţida f.n., jud. C lu j;;; • — A - L ,2. Depozitul Bonţida R .S. - com. Bonţida f.n., jud. Cluj; 'pi3. Depozitul Dej-m unicipiul Dej, str. Baia Mare nr. 55, jud. C luj;' ~ ' " j§4. Depozitul P an ticeu -co m . Panticeu f.n., jud. Cluj; ;5. Depozitul C îţcă u -c o m . Cîţcău f.n., jud .C lu j; ,6. Depozitul H ue din -H ue din , str. Fildului nr. 1. - -Licitaţiava avea locînfiecşrezi de J O IA S Ă P TĂ M ÎN II, ora lOţla'sediui societăţii, pînă la adjudecare.D osarul de prezentare a activului poate fi procurat, contra cost- 500.000 lei, Zilnic, de la sediul societăţii între orele 8-15.Activele au acces la cale ferată, drumuri'naţionale şi se pretează pentru orice fel de depozitări şi cu investiţii minime pentm multiple funcţionalităţi. ■■'■ - J - Alte relaţii se pot obţine de la telefon: 064-195.557.'
B A N C P O S T"• O feră patru produse speciale pentru P E N S IO N A R I:
Contul CuFent1 PENSIO NA RU L, în c a s e zi pensia şi prim eşti
1 p ro ce n t în p lusla dobîndă la vedere.
Depozitul la termen VENERABILUL, dobîndă se poate ridica
: lu n a r, primeşti în plus 1,5 p ro ce n te faţă de dobîndă la acelaşi te rm e n :
Depozitul C U capitalizare SENIORUL, cu capitalizarea autom ată
’ a dobînzii la scadenţă , primeşti în plus + 2 p ro ce n te faţă d e d o b în d ă la acelaşi term en. ; T ţ -V- ■ 1 ' 4 ■ - - '
> Creditul V îrs ta d e A u r, pentru a primi 70 % din pensie în avans, fără
a mai aştepta data la care sînt plătite pensiile. .3.
.In fo rm a ţii su plim e n ta re 8la orice unitate B Â N C P O S T sau la .telefonul C lientu lui": 19.74.19. §
lo c u in ţa ,m o d e r n iz a r e
c o n s t r u ir eÎ H R A T E
fâ r â a v a n s , fa r a d o b â n d a , fâ r â g ir a n ţ i sau a d e v e r in ţâ ' d e v e n it
EXEMPLU D E CA LC U L RATE (LEI)
VALOARE RATE LUNARE300.000.000 2.804.000600.000.000 5.808.000
1.200.000.000 10.502.000
P o l i g r u p o R o m a n i a S R LsC a le a D o ro b a n ţilo r nr. 3 A 3 4 0 0 'C lu j-N a p o c a - telefon:
- - -
S .C . E C C O C A S A S .R .L ,Str. Plopilor nr. 25
• închiriază spaţiu suprafaţă 130 mp, zonă"ultracentrală, superfin isat,7intrare din stradă, toate facilităţile. Tel. 429.674, 093-983.329. (A g.i.)
• O fe r tă e x c e p ţ io n a lă , de exclusivitate! V inde garsonieră în M ă n ăştu r , s tr . C io b a n u lu i , e ta j intermediar m ic, 28 m p, ba ie m are cu v an ă , b a lc o n o r ie n ta r e SE , bucătărie, debara, hol. P re ţ 12.500 USD. Tel. 429.674. (A g.i.)
• închiriază spaţii com erciale în zona ultracentrală a oraşului Ciuj- N apoca, pentru d iv erse ac tiv ită ţi comerciale, birouri, sedii de firmă sau bancă, la preţuri excelente. Baza de d a te fo a r te c o m p le x ă . T e l.429.674. (Ag.i.) -
• V inde apartam ent 3 cam ere în G rig o re sc u , se m id e c o m a n d a t, centrală term ică proprie, curat, preţ 18.500 U SD neg. T e l. 429 .674 . (Ag.i.)• Vinde foarte u rgent apartam ent
2 camere în M ănăştur, poziţie bună, curat, îngrijit, preţ 13.200 USD. Tel.429.674. (Ag.i.)
• V in d e u rg en t a p a rtam en t 3 cam ere , c o n fo rm s p o r i t , C a le a Dorobanţilor, etaj 2, finisat, 84 mp, preţ 30.000 USD neg. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde com plex com ercial, 1.000
m p, f in isa t, tc rm o p a n c , p o z iţie excelentă cu vad com ercial format, am e n a ja t ca p ia ţă , b o x e d in tennopan 200 mp, în m odule dc 10- 20 m p, copertină, pardoseală din beton pc toată suprafaţa, instalaţii de apă, curent e tc. P re t 170.000 USD neg. Tel. 429.674. (A g.i.) •• Vinde apartament. Plopilor vechi,
suprafaţă 110 mp, 3 cam crc, poziţie excelen tă , preţ ex cep ţio n a l. Tel.429.674. (Ag.i.)
• închiriază spaţii comcrcvinlc şi industriale zonă centrală, 5.000 mp,
. posibilitate dc închiriere pc module, preţ 208 USD/mp. Tel. 429.674. (Ag.i.)
SISEE “ELECTRICA Transilvania Nord”, AISEE CLUJ,
ivind sediul în Ciuj-Napoca, str. Taberei nr. 20, tel.: 064-205.502, fax: 064-205.504 repetă procedura de Cerere de ofertă pentru achiziţia publică de. lucrări: “Reparaţia străzilor, trotuarelor şi a zonelor verzi afectate de lucrări de reparaţii şi intervenţii în căz de avarie la reţelele electrice subteTane”.
Tipul contractului de lucrări: la cheie;Amplasamentul lucrărilor:• localităţile: Ciuj-Napoca, Dej, Gherla, Turda, Cîmpia Turzii,
Huedin, Aghireş;Durata contractului pînă la:Documentaţia pentru- prezentarea ofertei se obţine de la
S.P.P.C.I.R.I.D., MHC, str. Taberei nr. 20, etaj. 4, cam. 403, tel. 064-205.536, persoana de contact ing. Teacă Claudiu. 1 Costul acestei documentaţii: 25.700 lei;Data limită pînă la care se vînd documentaţiile: 21.06.2002;Data limită penfru solicitarea,clarificărilor: 21.06.2002.Adresa la care trebuie depuse ofertele: SISEE “ELECTRICA
Transilvania Nord”, Ciuj-Napoca, str.Taberei nr. 20, etaj. 3, cam. 2. Data şi ora limită pentru depunerea ofertelor: 24.06.2002, ora 15,00. Data, ora şi locul deschiderii ofertelor: 25.06.2002 ora 10,00, str.
Taberei nr. 20, etaj. 4, cam. 405.Garanţiile de participare solicitate: conform precizărilor din.
Documentaţia pentru prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de hcrări’i. ’ ; ■
Plafoane impuse: " . 1 ■ -■ Cifra medie de afaceri pe ultimii 3 ani - valoare actualizată minim '0 milioane lei; ’ .
' Lucrare similară executată în valoare de: minim 400 milioane lei;' Capacitate financiară;, minim 400 milioane lei;Alte precizări:' Se vor depune oferte individuale pe localităţi;' Nu este obligatorie depunerea de oferte pentru toate localităţile
Wumerate. (9758920)
' Angajam . . • ' . ■;
OPERATOR CALCULATORC e r in ţ e : - rapidiţate la culegere, text în Word. A v a n t a j : - cunoştinţe Page Maker-6.5 - - - - -
Informaţii şi relaţii suplimentare: / s t r . N a p o c a n r . 1 6 , t e l e f o n 1 9 7 . 4 1 8 ,
î n t r e o r e l e 1 0 - 1 5 .
u t
Miro Bank - C luj B ran ch , in foundatiori p rocess , is looking fon
r , ■ a u i f f l w . M i m * - : 1- i
S o c i e t a t e a C o m e r c i a l ă
TARMEC S.A. Ciuj-Napocas t r . H . B a r b u s s e n r . 1 6
a n u n ţă î n c h i r i e r e a la p r e ţ a v a n ta jo s a u n u i s p a ţ iu d c
p r o d u c ţ ie în s u p r a fa ţă d c 5 5 0 , m p S itu a t î n in c in t a
S C F A R M E C S A s tr . H . B a r b u s s e n r . 1 6 . S p a ţ iu l e s te
d o t a t c u t o a t e u t i l i t ă ţ i l e n e c e s a r e d e s f ă ş u r ă r i i
a c t i v i t ă ţ i l o r p r o d u c t i v e d in d i v e r s e d o m e n i i d c
a c t iv i t a te ( in d . t e x t i lă , în c ă l ţ ă m in te s .a . ) . D e a s e m e n e a ,
s în t a s ig u ra te ş i a l t e f a c i l i t ă ţ i : a c c e s a u to , p a z ă e tc .
I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e p r iv in d în c h i r ie r e a s p a ţ iu lu i
la t e l : 4 3 2 . 8 8 4 i n t . 1 0 5 , 1 0 3 - B i r o u M E A -
I N V E S T I Ţ I I .
Candidate profile:> University d e g re e in E co n o m ics> Excellent c o m m unication skills> F luency in English> C om puter skiiis w ould b e a p lu s
Candidate profile:> At le a s t o n e y e a r p ro fes s io n a l practicai e x p e r ie n ce> A ccuracy» Fluency in English> C om puter skills w ould b e a p lu s
If the a b o v e profile is s ’uiting y o u r qualification a n d you w ould like to w ork in a n in te rna ţional env ironm en t,
p le a se s e n d you r CV with a photo an d m otivation le tte r specify ing th e re q u e s te d salary ,
n o t la te r th a n 2 2 J u n e 2002 , to;Str. Vasile L a sca r nr. 4 2 -4 4 , sec to r.2 , B ucu reşti
Fax: (01) 2 1 2 .1 7 .4 2 , E-mail: m cr_sa@ fx .ro
SC CLARO M CLUJ SRLGospodarilor nr. 22
(lingă Farmec)M ONTEAZĂ Ş l VINDE EN-
G R O S , ÎN RA TE CU A V A N S 0 PENTRU TO A TĂ LU C R A R E A .
Ap. 2 cam . 2 7 m ilioane; 3 c a m 29 m il.4cam .31 mii; spatii com erc iale . ARISTON T U R B O G A R A N Ţ IE SIGILAT.P reţ: 1 9 .0 0 0 .0 0 0 le i / te rm o s ta t gratuit’ŢEAVĂPEXAL: 1 9 .0 0 0 ml;Tel. 0740-312.605; 07 4 0 -3 1 2 .6 0 4 ; 0 7 6 6 -3 2 1 -4 6 7 ;0 2 6 4 -4 3 7 .2 8 8 . S IS T E M E C O M P L E T E D E ALARMĂ IM OBILE. (9767098)
MATRIMONIALE ÎNCHIRIERI• T în ă ră - s im p a tic ă o fe r
m a s a j o r ie n ta l , c o m p a n ie , n u m a i d o m n ilo r c iv iliz a ţi, m a n ie ra ţi. T el: 090-08-20-96 o re le 9-22. (542813)
VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI
• V înd teren 3340 m p, front 138 m etri liniari la str. Sălicii (Z orilor), parcele după dorinţă, 18-20 USD m p. Tel: 094-93-24- 63; 094-55-37-14. (543153)
• V înd g a rso n ie ră c o n fo rt I, s t r . Bucegi n r . 17, telefon , p a rc h e t. Tel: 0745-35-85-04; 13-07-58. (543186)
• <■ V în d 2 c a m e re , s t r . B ra te ş , e ta j 3 , gol. T el: 094- 60-92-62. (543212)
• De v în za re a p a r ta m e n t u ltra m o d e rn , fin isa t, Ia un c o n f o r t şi c a l i t a t e su p e rio a re , s i tu a t în T u rd a , s tr . L ib e rtă ţii n r. 4, com pus d in : 4 c am ere , b u c ă tă r ie , c ă m a ră , ba ie , a n tr e u , hol, lo g ie , d e b a r a şi s a s în su p ra fa ţă de 93,96 m p. P re ţ n e g o c ia b i l . I n f o r m a ţ i i sup lim en tare la telefon: 064- 197 .348 sau 0 9 0 -0 7 0 .7 4 0 . (9758909)
• P. F. Vînd apartam ent trei cam ere confort unu în Zorilor. Pre t avantajos. T el: 0744-29-62- 37. (544503)
• V înd c a să cu d o u ă a p a r ta m e n te , c u r te , g ră d in ă , garaj, zona Clujeana. Tel: 43-74- 4 8 . 43-73-35. (544545) •
• V înd apartam ent 3 cam ere p e s tr . N ăsâu d , e t. 1, b a lc o n în ch is . Pret n egociab il 28 .000 U SD . Tel: 41-07-87. (544553)
• V în d S u p e r n o v a , an 2002-2000, m o to r R e n a u lt . A ccep tăm v a r ia n te sch im b . P re ţu r i c u p rin se în tr e 125- 140 m ii. /lei, negociab il. T el: 0740-24-77-17. (543158)
• V înd p a rc h e t d in fag şi s t e j a r - u s c a t , c a l i t a t e e x c e p ţ io n a lă . P r e ţ d e p r o d u c ă to r . T e l: 0744-47- 74-30. (544542)
.V înd în T u rd a , s tr . R epublicii nr. 23, casă, la parter spaţiu comercial. Preţ negociabil. Tel: 18-92-06. (543208)
• V înd m obilier nou pen tru m aeaz in confecţii tricotaje. Tel:
.19-98-28 . (544536)
• V înd t r a c to r U650, p lu g ş i r e m o r c ă d e 5 to n e , b a sc u la b ilă . T el. 098-59-30- 34 . (545973)
• V în d g a ra j 22 m p , s tr . A z u g a , d in ta b la . T e lr 14- 30 -9 3 . (543151)
• V în d s e m ir e m o r c i b a s c u la n te şi c u p r e la tă , t r a i l e r e , n o i, le a s in g . T e l: 0 9 2 -6 9 8 .8 7 0 ; 0 9 2 -2 9 4 .6 4 6 . (5057520)
■ V înd c an ap ea , recam ier, lu lap cu două uşi şi v itrină, 2 o to l i i cu m a s ă ro tu n d ă , n f o r m a ţ i i la te l : 4 1 -8 3 -6 5 . 543190)
• V înd canapea ,-m asă terasă 2 p e rso an e cu scau n e , m asă o tundă cu sticlă. T el: 44-33-17.
544 5 3 3 ) . . .
• D ă m în c h i r i e a p a r ta m e n t de lux , în vilă , c u d o u ă c a m e r e , s t r . R akoczi. T el: 42-00-91; 095- 96-59-80. (543214)
• D au în ch irie 2 cam ere , c o n f o r t , m o b i la t ,u l t r a c e n t r a l , în c a s ă p a r t i c u l a r ă , p e n t r up re te n ţio ş i. T e l: 19-97-38. (544521)
DIVERSE• A genţie m a tr im o n ia lă
d in G recia. S te fan ak i Io an a , V asilika A nogia , 70012 Ag. D e k a , G re e c e , W e b s i te h t tp : //users. in . g r/o u n iso n e-m ail oun ison@ in . g r. T el:003-09-45-10-14-46; 093-88- 74-81. (543095)
• A ngajăm cu sau fă ră c a r te de m u n c ă p e rs o a n e c a r e v o r să c îş tig e p e s te 2500000 lei/lună. T el: 13-66 75. (543159)
• A . J . V . P . S C lu j- a n u n ţă sco a te rea Ia co n cu rs a u n u i p o st de p a z n ic d e p e s c u it p e n t r u z o n a D e j .
C o n d iţi i : - a b s o lv e n t lic eu (12 clase); -dom iciliu în Dej sau satele lim itro fe R îu lu i S o m e ş (z o n a D e j) ; - f ă r ă an teced en te p en a le . C e re r ile se v o r d e p u n e la s e d iu l F ilia lei Dej p în ă la d a ta de 3 0 iu n ie 2 0 0 2 (D e j s t r . A v ra m lan c u 22). (543197)
* O ficiul Ju d e ţe a n p e n tru A m e lio ra re şi R e p ro d u c ţie în Z o o teh n ie C lu j, a n u n ţă c o n c u r s p e n t r u o c u p a re a fu n c ţie i pub lice C o n silie r A 1/2 - ş e f ' l a b o r a t o r s e m in a lo g ic şi a s i s t e n ţ ă a c t iv ită ţ i i de re p ro d u c ţ ie , c a re va avea loc în d a ta de18 .0 7 .2 0 0 2 , o r a 10 .00 , Ia O f ic iu l J u d e ţ e a n p e n t r u A m elio ra re şi R e p ro d u c ţie în Z ootehnie C lu j, cu sed iu l în lo ca lita tea F lo re ş ti, s t r . A v ra m l a n c u n r . 2 5 5 . C ond iţii specifice: -vech im e în spec ia lita te -m in im 15 an i sa u fu n c ţio n ar p u b lic A 1/2, s t u d i i - F a c u l t a t e a d e Z ootehnie. C o n d iţii g en era le d e p a r tic ip a re Ia co n cu rs : - a r t . 6 l ite ra a -g d in L eg ea n r . 188/1999. D o s a re le se d e p u n la B i r o u l r e s u r s e u m a n e p în ă l a d a t a d e1 .0 7 .2 0 0 2 . R e la ţ i i su p lim e n ta re se p o t o b ţin e la B irou l re su rse u m an e , te l: 26-51-16. (543205)
• L iceul M ih a i E m in escu C lu j, B -d u l 21 D e ce m b rie n r . 94-96 so lic ită o fe rte p r e ţ p e n tru a c h iz iţ io n a re a u n u i c o p ia to r . T e r m e n2 1 .0 6 .2002 . T e l: 1 9 -67-71 . (543206)
• A te lie r m ic d e confec ţii, a n g a je z 2 c ro ito re s e . T e l: 0 7 2 2 -5 1 -3 1 -3 2 , 4 4 -3 1 -2 3 . (544537) •
• L iceul T eo re tic “N ico lae B ă lc e s c u ” o r g a n iz e a z ă în2 .0 7 .2 0 0 2 l ic i ta ţ ie p e n t r u în c h i r ie r e a să lii d e m ese - c a n tin ă şc o la ră . In fo rm a ţii la tel: 43-25-18. (543210)
C L U J-N A PO C A : lun i-v ineri 8-16; sim bată 9-14 tel/fax 19-73-04y \ S . * - i e o i a x iy - /x H
1 / U i SU B R ED A C Ţ IA TURDA: lun i-v ineri 8-14; tel/fax 31-43-23 ^ s SU B R ED A C ŢIA D E J: lun i, m iercuri, joi 8-16
m arţi, v ineri 8-11; tel/fax 21-60-75
M S 4 I S I B
V izionara V aleria , fiica
MM 'l
& ' , .A*:Sfii
p ă r in te lu i A n d e rs o n e s te p rezen tă la C lu j p e n tru a fi m ai a p ro ap e de cei c a re au n e v o ie d e h a r u l e i. “P rezen ţa m ea se d a to re az ă Ia i n s i s t e n ţ a c lu j e n i lo r . V reau să fiu m ai a p ro a p e de ei, p e n tru a Ie tăm ă d u i s u f e r in ţa ” , n e -a d e c l a r a t v izionara V a leria . Deşi a re p u t e r i p a r a n o r m a l e , v iz io n a ra V a le r ia n u este g h ic ito a re , n ic i v r ă j i to a r e sau f e rm e c ă to a r e , e s te o v izionară şi o tăm ă d u ito a re a h a ru lu i sfîn t. Tel: 0721- 8 2 -1 1 -6 2 s a u 1 8 -6 6 -8 8 . (544548)
• S C B D M S . N . C . a n g ajează a g e n t de v în ză ri D iv iz ia W r ig le y , D iv iz ia A lim ente. Se o fe ră : - m aş in ă d e s e r v i c iu , - s a l a r i u a t r a c t i v , în f u n c ţ i e d e p e rfo rm a n ţe , - p o sib ilita tea de a lu c ra în tr -u n colectiv t în ă r şi d in am ic . C e rin ţe : - studii su p e rio a re ; e x p rien ţă în d is tr ib u ţie m in im 1 a n ; - co rec titu d in e , se rio z ita te ; - g a r a n ţ i e m a t e r i a l ă s a u im o b i l ia r ă ; - p e r m is d e conducere ca teg o ria B. Cei in te resa ţi v o r d e p u n e C V - u r i le p în ă la d a ta d e 20 iunie 2002 Ia a d re sa firm ei s tr . T ra ian V u ia n r . 208, tel. /fax-064-41-76-16. (544554)
• SC “ E le c tro m o n ta j C lu j” SA cu sediul în C lu j-N apoca s t r . T r a ia n V u ia n r . 240, organ izează lic ita ţie în d a ta de 27 iu n ie 2002, o ra 10.00 p e n tru în ch irie re a te ren u lu i de tenis d in s tr . T ab e re i n r. 20 C. S o licitan ţii p o t d ep u n e cerere la sed iu l firm ei p în ă la d a ta de 26 iunie 2002, o ra12.00. In fo rm a ţii la tel: 41- 66 -1 9 ; 0 7 4 4 -5 8 -3 3 -7 8 .(543189)
• L iceul T eo re tic “N icolae B ă lcescu ” o rg a n iz e a z ă în2.07 .2002 l ic i ta ţ ie p e n tr u a c h iz i ţ io n a r e a d ee c h ip a m e n t s o n o r i z a r e . In fo rm aţii la tel: 43-25-18. (543211)
• F irm a p ro d u c ă to a re cu r e ţe a d e d i s t r i b u ţ i e n a ţio n a lă , a n g a je a z ă , u n ic d is tr ib u ito r în o ra şu l C lu j- N a p o c a , p e n t r u v în z a r e a u n u i . p r o d u s f o a r t e vandabil, cu un com ision de p e s te 1 0 % ' d in v în z ă r i . A ngajăm c h ia r şi pen sio n ar. C o n d i ţ i i : - c a r n e t d e c o n d u c e re c a teg . B r -m ic spaţiu de d ep o z ita re (4 m p); - g a r a n ţ i e im o b i l ia r ă . C onvingeţi-ne că s în te ţi cel m ai b u n , tr im iţîn d un CV la f a x : '0 3 4 - 1 8 .1 1 .3 5 .. (9758918) .
• R egionala de C ăi F erate Cluj organizează în d a ta de4 .07 .2002, o re le 12 .00 , la sediul R egionalei C F Cluj licitaţie publică cu s trig are p e n tr u în c h i r i e r e a u n o r s p a ţ i i / te r e n u r i în scop c o m e rc ia l, s i f u a te în u rm ăto are le su b u n ită ţi CF: S ta ţia C lu j-N apoca - teren p a rc a re au to S=156 m p, - teren chioşc L oto S=24 mp,- spa ţiu chioşc z ia re S=4,56 m p , - s p a ţ iu r e s t a u r a n t Sc=195,15 m p ; Sa=161,52 m p . S t a ţ i a C F R Dej C ă lă to ri - te ren chioşc ABC S=12 m p, - te ren am p lasare m aşină .în g h e ţa tă S=2 mp. S ta ţia C F R C âm p ia T urzii- sp a ţiu chioşc a lim e n ta r S= 9 m p , - t e r e n c h io şc a lim e n ta ţ ie p u b l ic ă S=25 m p. C a ie te le de s a rc in i şi in fo rm a ţii su p lim e n ta re se p o t o b ţ in e d e la s e d iu l R egionalei C F C lu j, P ia ţa A v ra m l a n c u , n r . 17 - A g e n ţ ia E x p lo a ta r e P a trim o n iu , telefon 064-43-17-24 sau 064-19-00-65, int. 2489 , 21 7 9 . D o s a r e le de în scrie re la lic ita ţie se depun la A g e n ţ ia E x p lo a t a r e P a tr im o n iu cu cel p u ţin 3 ( tre i) z ile în a in te d e d a ta ţinerii lic itaţiei. (544550)
• C a u t fa rm a c is t d irig in te specialist sau p r im a r p e n tru f a rm a c ie în O r a d e a . Tel. 094-11-19-69. (545992)
• T ip o g r a f ia R e a l B u c u r e ş t i , în v e d e re a dezvo ltării re ţe le i în ju d e ţu l C lu j , a n g a j e a z ă K ey A c c o u n t (K .A .) . S e c e r : e x p e r ie n ţa în v în z ă r i , a b ili tă ţi p e n tru n eg o cieri; re la ţii în dom en iu l clienţilor m a r i c o n s u m a to r i de tip izate fiscale şi. lu c ră r i de p o l ic r o m ie , s tu d i isu p e r io a re ; d isp o n ib ilita te la d e p la s a r e ; p e r m is de conducere. Se o feră : sa lariu fix + co m isio n ; te le fo n + m a ş in ă d e s e r iv ic iu ; in s tru ire specifică. In te rv iu l va a v e a lo c în d a ta de27.06.2002, o ra 10, pe baza C .V . la s e d iu l A .J .O .F . M u n c ă - C lu j-N a p o c a . In fo rm a ţii Ia 090-178.023. (5057514)
• Vlad Alexandru şi soţia Vlad L u c ia , am b ii cu u ltim u l dom iciliu în com una Iara, sat Agriş, sînt citaţi la Judecătoria Turda, pe data de 24.06.2002, în dosar c iv il nr. 2474/2002, pentru recunoaşterea dreptului de proprietate. (7019787)
• . C orşeu V asile F lorinei şi M ircea G a b rie la F lo r ia n a , cheamă în judecată pe soţia lui Sebeni Vasile născută Timbuş Maria, în dosar civil nr. 2417/ 2002, cu term en la 20.06.2002, la Judecătoria Turda. (7019788)
• Numitul Deac Ilie, cu ultimul domiciliu în Turda-Poiana, str. C îm pie i nr. 113, ju d . C luj, a c tu a lm en te cu d o m ic iliu necunoscut, este invitat şă se prezinte în ziua de 20 iunie 2002, ora 8, la sediul Judecătoria din Turda, unde are calitatea de pîrît în dosarul civil nr. 2503/2002, în proces cu Gut Ioan-Daniel. (7019789)
• în conform itate cu Legea nr. 137/1995, SC D eftera M orărit Panificaţie SRL anunţă începerea dem ersurilo r pen tru obţinerea au to riza ţie i de m ediu p en tru o b ie c t iv u l “ P ro d u c ţie şi desfacere p roduse panificaţie” s i tu a t în C lu j-N a p o c a s tr . Cărăm idarilor nr. 1. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de m ediu se vor depune la s e d iu l IP M C lu j, C a lea . Dorobanţilor nr. 99. (543195)
• în data de 8.07.2002, la sala 102,‘ora 8.00, Judecătoria Cluj- Napoca, este citat Kis M ihail, dosar. 10476/2001. (544534)
• în conform itate cu Legea nr. 1 3 7 /1 9 9 5 , D ire c ţia de T e lec o m u n ic a ţii C luj an u n ţă începerea dem ersurilo r pen tru o b ţinerea acordu lu i de m ediu p e n tru o b ie c tiv e le “In sta la re R D L U 736 lin ii în com una M ihai Viteazu; Reţele telefonice în M oldoveneşti, Bădeni şi cablu FO; Reţea locală în Valea Ierii; R eţea locală în Ciurila; Reţea lo c a lă în P lo sc o ş ; R e ţe le telefonice în com una Triteni şi cablu FO; Reţele telefonice în Iara, Buru, Cacova Ierii şi Agriş; Reţele locale în Viişoara, Urca; R e ţe le te le fo n ic e în G îrbău , N ăd ăşe lu şi V iştea; Insta lare O N U 60 lin ii în A gîrbiciu şi cablu FO; Cablu FO în M era, N ă d ă şe l, G îrb ă u , S în p a u l, A g h ire ş; C a b lu FO C ră ieşti, C iu r i l a , S ă c e l; C ab lu FO Ploscoş, Turda, Băişoara, Valea Ierii, Muntele Băişorii; Cablu FO C âm pia T urzii, M ociu; C ablu F O L u n a de J o s , C h in ten i. Eventualele sesizări şi sugestii num ai pentm factorii de m ediu se v o r depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (544540)
• Numiţii Balasz Gyorgy a lui M arto n şi so ţia născu tă K is Ă g n e s , N a g y I o s i f a Iui Gheorghe, M iklos Andrei şi soţia născută B alint M arcela, Gavrilă M o ra r , to ţi cu d o m ic iliu l n e c u n o s c u t s în t c ita ţi la J u d e c ă to r ia G h e rla p e n tru term enul din 2 iulie 2002, ora12 .00 , sa la 2, în p ro ces cu Cosm a Grigore Adrian şi soţia a v în d ca o b ie c t a c ţiu n e în constatare şi prestaţie tabulară, dosar 1539/2002. (544544)
• în conform itate cu Legea nr, 137/1995, G roza Călin şi Ilina anunţă începerea dem ersurilor pentm obţinerea autorizaţiei de m ediu pen tru obiectivul “casă f a m il ia lă ” s i tu a tă în C lu j- Napoca, str. C alea Dorobanţilor, nr. 61-63. Eventualele sesizări şi sugestii num ai pen tm factorii de m ediu se vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (544555)
DECESE COMEMORĂRI• C u in im a zdrobită de
d u re re a n u n ţ încetarea din v ia ţă în d a ta de 14 iunie 2002 d u p ă o scurtă d a r grea su fe rin ţă a scumpului meu s o ţ , T R IF U PE T R U din Som eşeni în vîrsţă de 69 ani, f o s t c o n d u c ă to r a u to la î n t r e p r in d e r e a C arp im ez C lu j. T e-a i stins din viaţă ca o stea / Ce-n zori de zi se stinge, m oare / Dar pen tru m in e vei răm în e/ Aceeaşi stea s tră lu c ito a re . în veci n e m în g î ia tă a ta scu m p ă soţie, L ola. (543202)
• C u adîncă d u re re în su fle t an u n ţăm trecerea în e te rn ita te a iubitului n o stru M A R IU S M A R C E L JU R C A în vîrsţă de 38 an i. S lu jb a de înm orm în tare va a v e a Ioc la C a p e la C im itiru lu i C entral în data de 20 iun ie , ora 13.00. Te-ai stins ca o lum inare, lăsîndu- n e în v e c i n e m în g îia ţi. R u g ăm pe B unul Dumnezeu să a ib ă în g rijă sufletul tău b lîn d şi să -ţi dea liniştea dep lină . Vei răm îne mereu în sufletele noastre. Fam ilia în d o lia tă . (543215)
• M ă d esp a rt azi zd rob ită de d u re re de dragul m eu soţ şi p re a iu b itu l tată , în v îrsţă de n u m ai 38 ani M A R IU S M A R C E L JU RCA. R og pe b u n u l D u m n e ze u s ă - ţ i od ihnească sufletul n ob il în lu m in ă şi pace sp re a ne p u t e a v e g h ea p e m a i d e p a r te , p în ă la s f î r ş i tu l v ieţii n oastre . Dormi în p a c t sufle t blînd! Soţia V o ich iţa şi f iu l C ă tă lin R ă z v a n J u rc a . (543216)
PIERDERI- • P ie rd u t le g itim a ţie de
serviciu pe num ele Doczi Emiîia, eliberată de SC Arm ătura SA Cluj. O declar nulă. (543196)
• Pierdut carnet de student pe numele M os Vasile. îl declar nul. (543200) '
• Pierdut carnet şi legitimaţie de student pe num ele Negoescu C r is tia n . L e d e c la r n u le . (544547)
• P ie rd u t le g itim a ţie de se rv ic iu p e n u m e le B a c iu Aluniţa, eliberată de UMF C lu j- ' Napoca. O declar nulă. (544552)
• C u trem u ra ţi de tre c e re a p re m a tu r ă în e te rn ita te a i u b i t u l u i n o s tru f r a t e , c u m n a t şi unchi M A R IU S M A R C E L JURCA, o m de în a l tă n o b leţe su fle tească , ru g ă m A totputernicul să ne dea tă r ia sufletească de a te d u c e la loc de o d ih n ă şi v e rd e a ţă sp re a ne p u te a î n t î l n i în ru g ă c iu n e şi p riv e g h e re cu sufletul tău b lîn d , d e neînlocuit. Te-ai s t in s c a o to r ţă în lu n a lum in ii şi a florilor Iăsîndu- ne în in im i chipul tău şi am in tire a bucuriei apuse. în v e c i n e m în g îia ţ i f r a te le A le x a n d r u , A dela şi A le x a n d ru R ăzvan Ju rc a . (543217)
• N e despărţim azi de d r a g u l n o s t r u M A R IU S M A R C E L JU R C A , cu g în d u l Ia to a te c lip e le fru m o ase ce au apus şi ne a lă tu ră m rugii cuscrilor şi c o p ii lo r n o ş tr i sp re a te p u tea conduce spre văm ile v ăzd u h u lu i la întîlnirea c u T a tă l C e resc . B u n u l D um nezeu să-ţi dea pace şi lin işte să-ţi ocrotească so ţia şi f iu l s p re a ţi c o n tin u a num ele, purtîndu-te v e şn ic în s u f le t . Fam ilia P r e o t A u g u s t in - C âm p ian d i n C îm pia Turzii. (543218)
. C u tre m u ra ţi de c ita durere p o a te să încap ă în sofletul om enesc, ne luăm ultimul adio de la floarea de «reţ a i n im i lo r n o a s tr e , iubitul f iu M A R IU S ţlARCEL JU R C A . C u patruzeci d e z ile m a i devreme de an iversarea a 38 juide cînd D um nezeu ni te- j d ă ru it s ă lu m in e z i [listenţa şi să ne fii sp rijin la greu î ţ i u d ă m lespedea [ormîntului rug îndu-ne sâ 'cobori m ă c a r în vise spre a ae mîngîia clipele ce ne-au mai rămas pe acest păm înt. Cît ai t r ă i t te -am iubit, cît rom trăi te vom plînge! în veci nem îngîiaţi ta ta Sandu j mama A ni. (543221)
Cu n e m ă rg in ită d u re re aducem la cu n o ştin ţă că în
iunie s-a stin s din v iaţă care a fo st so ţ şi ta tă
MCOLAE A T A N A S IU . jnmormîntarea va avea loc
Cimitirul C e n tra l C luj- Vapoca în z iu a de 19 iunie 1102, ora 13.00. Dum nezeu a-1 o d ih n e a sc ă în pace!Familia (5445 2 8)
î n d u r e r a tă .
• Ne este ta re grea clipa despărţirii de d rag u l nostru soţ, tată, b u n ic şi străbunic 1ALOG T R A IA N în v îrstă ie 78 de an i. Ne-ai p ă răsit tind n u n e a ş te p ta m lisîudu-ne cu d u re re m are ii suflet. N u te vom uita în reci. Î n m o r m în ta r e a va ivea lo c m ie rc u r i 1106.20 0 2 , o r a 13.00, în satul Vâlcele n r . 119. Soţia (i copiii. (544541)
S în te m a lă tu r i de familia C o n f . D r. D an şi Cristina V lă d u ţ iu , g re u încercată p r in p ie rd e re a doamnei F I L I P , m a m ă , soacră şi b u n ică deosebită. Ileana şi C o s te l S p â n u . (5431 88)
S tu d e n ţii a n u lu i I I I ie -Ş ti in ţe A g rico le ,
sînt a lă tu r i d e d o m n u l decan de an , Ş e f lu c ră ri d r. Gheorghe G ro za , în m area pierdere s u f e r i t ă p r in decesul m a m e i d ra g i şi transmit c o n d o le a n ţefamiliei în d o lia te ,hmnezeu să o odihnească
pace! (543191)
C olectivul C linicii de Nefrologie' îm p ă r t ă ş e ş t e durerea d o am n e i Prof. d r. Cristina V lă d u ţ iu , la recerea în n e f i in ţă a tamei. S incere condoleanţe. 543194)
S în te m a l ă t u r i de •°legul n o s t r u P o p Alexandru, în m are a d u re re Pricinuită d e tr e c e re a în ■'fiinţă a ta tă lu i d ra g PO P ®AN. î n t r e a g a n o a s t r ă ,'^ p a s iu n e fa m il ie i Woliate. C olegii de Ia SN IF % (543198)
1 Sîntem a lă tu r i de naşii’^ r i f a m i l ia P o pt a n d r u şi V io ric a , în JJrea d u re re p ric in u ită de
ta tă lu i d ra g , P O P4 diiţ C o jocna . Sincere
c°ndoleanţe. F in ii L icin ia, «fan şi R âu l. (543201)
• S în te m a l ă t u r i de c o le g u l n o s tru in g . G h e rm an E m il şi fam ilia sa, îri a c e s te m o m e n te g re le p r ic in u i te de t r e c e r e a în n e f i in ţă a m am e i iu b ite . Colegii d e Ia M IN ESA C lu j- N apoca. (543213)
• Iu b iţii noştri A lexandru , A dela şi Alex Ju rc a , sîn tem a l ă t u r i d e vo i în n e m ă rg in i ta d u re re ce vă copleşeşte. F iţi ta ri, p e n tru c ă p e s u f le te l ţ n o b ile D um nezeu le încearcă! Să-i .fie ţă r în a u şo ară d ra g u lu i n o s t r u f r a t e , c u m n a t şi u n c h i M A R IU S JU R C A . D u m n ezeu să-I o d ihnească în pace! P rie ten ii de suflet.(543219)
• S în t a lă tu ri de A dela, A lex şi A lexandru J u rc a în n e m ă r g in i ta d u r e re p r in c a re tre c . D u m n ezeu să-I o d ih n e a s c ă p e d r a g u l M A R IU S JU R C A ia r soţiei, f iu lu i şi p ă r in ţ i lo r m u ltă tă rie de la B unul D um nezeu sp re a p u tea trece de această g rea cu m p ăn ă a vieţii, p înă la î n t î l n i r e a f in a lă . D um nezeu să te ie rte şi să te od ihnească suflet c ă lă to r şi să-i m îngîie pe cei ce te p l în g ! M a r ia M ih a e la .(543220)
• C u p ro fu n d ă d u re re a d u c e m u n p io s o m a g iu f r a t e lu i , c u m n a tu lu i şi u n c h iu lu i .n o s t r u d r a g A T A N A S IU N IC O L A E p le c a t la cele v e şn ic e . D um nezeu să-l o d ih n ească în pace! Sîn tem a lă tu ri de N u ţi şi H o ra ţiu în g re a u a p ie rd e re . Fam ilia ing. A ure l A tan as iu . (544529)
• S în te m a l ă t u r i de colegul n o stru Iu lian O n aca în m a re a d u re re p ric in u ită d e d e c e s u l t a t ă lu i d r a g . S incere condoleanţe în treg ii fam ilii. C olectivul O ficiului Ju d e ţe a n de C a d as tru C lu j. (544539) .
• S in c e re c o n d o le a n ţe colegei n o astre R usu V aleria în m o m e n te le g re le p r i c i n u i t e de m o a r te a ta tă lu i d rag . Colegii d e la Şcoala Specială C. R . D. E.I. I. (544543)
• S in c e re c o n d o le a n ţe f a m i l ie i Ia t r e c e r e a în n e f iin ţă a fo stu lu i n o s tru coleg M A R T IN O V IO N E L . F o ş t i i c o le g i d e la S C A M u n c a I n v a l i z i lo r C lu j- N apoca. (544549)
• S în te m a l ă t u r i de colegul şi p rie tenu l n o stru , ş e f lu c r ă r i d r . G h e o rg h e G ro z a - U n iv e rs ita te a de Ş tiin ţe A gricole şi M edicină V e t e r i n a r ă - în a c e s te m om ente de grea înce rca re , p r i c i n u i t e de p i e r d e r e a m am ei. S incere condoleanţe. C o le g ii d e la G r ă d in a B o ta n ic ă “ A le x a n d r u B o rza” şi de la C a te d ra de Biologie Vegetală (colectivul de B otan ică). (544551)
♦ T ra n sm ite m s in c e re c o n d o le a n ţe şi în t r e a g a n o a s tră com pasiune familiei J u rc a , Ia p ierderea trag ică a p rie ten u lu i n o stru d rag , M A R IU S JU R C A . V ei răm în e m ereu în am in tirea n o a s t r ă . M a r ia ş i D a n S p ă ta r iu d in T o r o n to , M ire la Tianu şi A n a T erec cu fam iliile. (543209)
• A stăzi, 19 iunie 2002 se îm p l in e s c 3 a n i de c în d s c u m p u l n o s tru so ţ, ta tă , b u n ic , fra te L U JE R D E A N L IV IU , a plecat d in tre noi în lum ea veşniciei lăsînd în u rm ă fam ilia în d o lia tă . Nu te vom u ita n iciodată. Soţia I l iş c a , fiic a V ic to r i ţa cu fam ilia şi frate le Vasile cu f a m i l ia . D u m n e z e u să - l od ihnească şi să-i fie ţă rîn a
.u şo ară . (543157)
• C u aceeaşi d u re re în sufle t an u n ţăm că s-au scurs 2 an i de cînd so ţu l, ta tă l, b u n ic u l şi s o c r u l K IS A T T IL A , z in c o g ra f , n e -a p ă r ă s i t p e n tru to td e a u n a . N u -I vom u ita n ic io d a tă . F a m il i a î n d u r e r a t ă . (543169)
• S u b p o v ara nestin sei şi n e a l in ta te i d u re r i ad u cem o m ag iu înso ţit de lac rim i şi f lo r i acum la îm p lin ire a a 11 a n i de la d u r e r o a s a d e sp ă rţire de iu b itu l n o stru
-f iu şi f ra te M O L D O V A N IO A N în v îrstă de 26 de an i. C u f r u n te a p le c a tă şi cu o c h ii în la c r im i în ă l ţ ă m ru g ă sp re D u m n ezeu să-i d ea linişte şi să-l aşeze lîngă în g e r i i d in R a i. P ă r in ţ i i , f r a te le , so ra cu fa m iliile . (544546)
• C u im a g in e a lu i în sufle te şi în g înd , a d u n ăm to a te am in tirile în tr -u n pios o m a g iu , a c u m c în d se îm p l in e s c 10 a n i d e Ia d e s p ă r ţ i r e a d e i u b i tu l n o s tru soţ şi ta tă V A SIL E C O S T IN . D u m n e ze u să - ţi vegheze som nul veşn ic şi să ţi d ea liniştea d ep lin ă . So ţia D o r in a şi fiu l C r is t ia n cu fam ilia . (543193)
• M u lţu m im d in su fle t t u tu r o r celor c a re au fost a lă tu r i de noi în clipele grele p r ic in u i te de t r e c e r e a în ne fiin ţă a celei c a re a fost E U G E N IA D R U Ţ U . F am ilia . (543192)
• M u lţu m im tu tu ror p r i e t e n i lo r , c o le g i lo r şi cu n o ş tin ţe lo r c a re au fost a lă tu ri de noi, Ia d esp ă rţirea de cel care a fost V IR G IL M IH O C . Fam ilia. (543199)
• M ulţum esc tu tu ro r celor c a re p r in p re ze n ţa lo r au fost a lă tu ri de m ine în aceste c lip e de g rea su fe r in ţe la p i e r d r e a s o ţu lu i d r a g T R IF U P E T R U d in S o m e şe n i. S o ţia L o la . (543203)
• Sîn tem a lă tu ri de fam ilia î n d u r e r a t ă de p ie r d e r e a celui care a fost M A R IU S JU R C Ă şi de co laborato rii n o ştri de Ia RPD. C olectivul V i t r in a A d v e r t is in g . (9758921)
“Persoaiîsls d® vîrstă a treia, alături de noi, iar nu
indiferente nou㔕 D e v o r b ă c u
d o a m n a G e o r g e t a M O L D O V A N ,
d r d - s o c i o l o g , c o o r d o n a t o r a i
A s i s t e n ţ e i s o c i a l e d i n j u d e ţ u l C lu j •
• Rep.: La începutul discuţiei noastre, aş dori să faceţi cîteva referiri la categoria persoanelor vârstnice, pentru care ştiu că vă găsiţi' timp oricînd, încercînd să Ie soluţionaţi doleanţele.
- G .M .: A r fi m ai m u lte m otive pentru care activităţile desfăşurate de colectivul pe care îl coordonez sînt orientate spre cei aflaţi la vîrstă a treia. în primul rînd pentru că^ x is tâ de a p ro ap e do i an i d o u ă leg i specifice: Legea nr. 16/ 2000 privind înfiinţarea, organizarea şi fu n c ţio n a re a C o n s i l iu lu i N a ţio n a l al P e rso a n e lo r Vîrstnice şi Legea nr. 17/ 2000 p r iv in d a s is te n ţa s o c ia lă a p e rso an e lo r v îrs tn ic e . în al doilea rînd, p en tru câ p rin ordin al M inisterului M uncii şi S o l id a r i tă ţ i i S o c ia le am o b lig a ţ ia d e a u rm ă r i soluţionarea, pe plan local, a p ro b le m e lo r p e r s o a n e lo r vîrstn ice şi de a colabora cu C o n s iliu l J u d e ţe a n alPersoanelor V îrstnice C lu j ş i C o n s il iu l N a ţio n a l alPersoanelor Vîrstnice.
• Rep.: Nu sînt suficiente cele două motivaţii?
- G .M .: Suficiente a r fi, dar nu acoperă întreaga paletă de preocupări şi interese în acest sens. Pentru câ, ar m ai fi ,o a n u m ită “ a p le c a re ” cu m a r sp u n e p o e tu l , sp re o p ro b le m a tic ă p ro fu n d ă a persoanelor vîrstnice (de care nu sînt prea departe) şi care trebuie luată în considerare.
• Rep.: După modul în care aţi revenit la întrebarea mea şi persuasiunea de care aţi dat dovadă, intuiesc importanţa pe care o acordaţi acestei ultime precizări...
- G .M .: Cei care au ajuns la
f "
• ' i v V c* <•- i ' ţV * -»
~ ’ * 111' *. ‘ »4 ■*“"k ; h . 4
'■ « Z L l'd k . Eaaceastă v îrs tă , d e sfăşu rîn d o' activitate utilă şi beneficiind de o pensie b in em erita tă ,_ jiu o anumită decenţă sau un orgoliu aparte în ceea ce-i priveşte. Ei nu re a c ţio n e a z ă . im e d ia t la nemulţumirile zilnice, la faptul că pensia nu acoperă necesităţile de h ran ă sau m e d ic a m e n te indispensabile. N ici la faptul că ei nu reprezintă o prioritate. Şi tocmai aceastădecen ţă im pune. Cei ce o observă sau o sim t, trebuie de fapt să ia a titudine în favoarea lor.
• R e p .: C e r e u ş i ţ i să în tre p rin d e ţi din acest p u n c t de vedere.?
- G .M .: N u aş spune că sînt m ulţumită de toate dem ersurile mele. De cele mai m ulte ori, după ce le ascult do lean ţele, încerc să in te r v in la m o d u l a c tiv : te le fo a n e , a d re se ,intervenţii privind prob lem ele lo r p r io r i ta re sa u d o a r răspunsuri la nelăm uriri privind recorelarea pensiilor, cuantum ul acestora (evident îm preună cu specialiştii Casei Judeţene de . P e n sii C lu j) . P a r t ic ip la şedinţele C onsiliului D irecţiei G e n e ra le d e M u n c ă şi Solidarităţii Sociale C lu j, m â deplasez la unităţi de asistenţă socială pentru vîrstnici, încerc să-i susţin în paşii p e care-i parcurg pentru obţinerea unui sediu propriu, corespunzător.
• R ep.: C re d că a r fi u til p e n tru c itito rii n o ştr i să face ţi r e f e r i r i la u n i t ă ţ i l e d e a s is ten ţă so c ia lă c a re a u ca obiect de ac tiv ita te se rv ic iile
p e n tru p e rso an e le v îrs tn ic e .- G .M .: A ş n o m in a liza , în
p r im u l r în d , C ă m in u l d e pensionari G herla, care asigură îngrijirea pentru num ai 60 de pensionari, respectiv persoane vîrstnice care se au toservesc, îşi plătesc contribuţia de 1.300.000 lei/ lunar, se d e p la se az ă , nu suferă de boli contag ioase sau p s ih ic e . în s u b o r d in e a Inspectoratu lu i de stat pen tru persoane cu handicap există trei c en tre .d e în g r i j i r e ( f o s te le cămine spital) din C luj-N apoca, Luna de Jos şi C îţcău. Şi, mai recent, A sociaţia “ C hristian a” (a f la tă su b p a tr o n a ju l A rh ie p is c o p ie i O r to d o x e Române a V adului, Feleacului şi C lujului), care a am enajat un centru de îngrijire şi asistenţă s o c ia lă a v î r s tn ic i lo r în localitatea M ociu.
• R e p .: S - a r i m p u n e o concluzie sau o id ee c a re să g e n e re z e n o i d r u m u r i s a u p e rsp ec tiv e?
- G .M .: Id e e a a r fi c â n ic io d a tă nu ne v o m p u te a declara m ulţum iţi de ceea ce re u ş im (c u g re u ) sâ fa ce m pentru , această categorie , acest segm ent al populaţiei. Pentru câ e i, in d ife re n t d e f o n d u r i le , centrele de îngrijire, sed iile pe care le avem , m erită infin it m ai mult. Pentru că, la rîndul lor, activi fiind, au dat m u lt pentru com unitate. Pentru noi... şi este firesc să le “ în toarcem ” m ăcar o farîm ă d in acest “o bo l” .
A c o n s e m n a t V a s i l e M O L D O V A N
434 de poliţişti au fost anchetaţi de parchetele militare
U n num ăr de 434 de poliţişti au fost anchetaţi, anul trecut, de' parchetele m ilitare, aproape 40 îa su tă d in tre -a c e ş tia f i in d acuzaţi că au fo lo sit ab u ziv forţa, a declarat, ieri, secretarul de stat în MI, generalul Pavel Abraham , în urm a unei întîlniri cu membrii Comisiei senatoriale pentru drepturile omului.
A braham a preciza t că, în aceeaşi perioadă, aproape 5.000 de poliţişti au fo s t sancţionaţi pentru diferite abateri. Poliţia rom ână a ancheta t, în 2001, a p ro x im a tiv 3 5 0 .0 0 0 de p e rso a n e şi a a p lic a t d o u ă m ilio a n e de s a n c ţiu n i contravenţionale.
P o tr iv it ş e fu lu i P o l i ţ ie i , g e n e ra lu l F lo r in S a n d u , în prim ele cinci luni ale acestui an au existat 17 poliţişti im plicaţi în cazuri de corupţie, fa ţă de
numai 15 în to t anul 2001.Preşedintele Com isiei pentru
drepturile om ului, parlam entarul U D M R G y o rg y F r u d a , a a f irm a t că r e p re z e n ta n ţ i i co nducerii M I şi a i P o liţie i R o m ân e au fo s t in v i ta ţ i la S en a t, du p ă ce c o m is ia s -a au tosesizat asu p ra ra p o rtu lu i Am nesty International p e 2001 şi în urm a u n o r se s iz ă ri a le  PA D O R -C H , în legă tu ră cu u n e le a b u z u r i s ă v î r ş i te de poliţişti în relaţia cu infractorii.
Frunda a spus că, în cursul întrevederii, la începutul căre ia a fost prezent şi m in istru l de In te rn e , Io a n R u s , a u fo s t analizate zece cazuri reclam ate de A m nesty In te rn a tio n a l şi A PA D O R -C H , în legă tură cu re le le tra tam en te a p lic a te de
' unor persoane.‘Opt dintre aceste cazuri au
fost explicate de oficialii M I şi a reieşit câ poliţiştii âu folosit, legal, arm am en tu l d in d o ta re sau au a c ţ io n a t în l im i te le regulam entului. A su p ra a două problem e, respectiv in te rv en ţia jan d a rm ilo r.d e la C iocăn ari şi c îte v a c a z u r i în c a re u n e le persoane au decedat d u p ă ce au fost în a restu l po liţiei, n e v om p ro n u n ţa d u p â c e v o m m a i prim i cîteva date” , a m a i spus Frunda.
A braham a afirm at că une le d in tre c a z u rile re c la m a te d e A m nesty şi de A P A D O R -C H au fo s t in te r p r e ta te g r e ş i t , po liţiştii ac ţio n în d în lim ite le regulam entului. “A d m item câ în poliţie s în t şi n e a ju n su ri, d a r cadrele care au încă lca t legea au fost anchetate şi ch ia r trim ise în j u d e c a t ă ” , a m a i s p u s secretarul de stat.
Aici ar pu tea fire c la m a d u m n e a v o a s tră ' 1 1 ; D t'
Redacţia SPORTV - HTctr 19.?,1.27
i w i i M s l i î M i S i Î J î l ^ I ă ă l I :
S u rp rize le co n tin u ă
JA P O N IA - TU R C IA 0 -1 (0 - 1 )A m bele protagoniste pentru a doua oara prezente la un turneu
final al cupei M ondiale: T urcia a fost pentm prim a dată acum 48 d e ani în ediţia elveţiană din 1954; Japonia a fost pentm prima d ată acum patru ani la ediţia France 1998 (prezenţa de-acuma fiind una datorată rolului de ţară-gazdă, împreună cu Coreea de Sud , a turneului final). D e re ţinu t însă la m odul laudativ al prezenţei niponilor şi turcilor în “optimi”, în tim p ce echipe precum Franţa, A rgentina, Portugalia şi U m guay n-au reuşit să pătrundă în această fază a com petiţiei, reîntorcîndu-se acasă.
Ieri, acasă, pe p ăm în t na ta l, la M iyagi, pe o p loaie gen m ocănească de la noi din A puseni, Japonia şi-a încheiat m andatul participării la turneul final, răm înînd cu reuşita calificării în “optim i (oricum o perform anţă în a te num ăra printre prim ele 16 echipe ale lumii. M ai departe, în “sferturi” a păşit Turcia, o m are surpriză în turneul final aflat sub zodia surprizelor. O surpriză care are la bază acum ulările calitative ale fotbalului turc din ultim ii ani, evidenţiat pregnant de echipele de club şi, fireşte, de selecţionata naţională. Suficient de subliniat câ în barajul pentm un loc în turneul final Turciă a surclasat formaţia Austriei. De adăugat câ num eroşi fotbalişti turci jo acă la echipe de pe cuprinsul continentului european.
D upă un început mai bun al Japoniei, lovitură de colţ în
■ .favoarea ,Ţ urcie j'în miri. 12 .şi cu o. loyitură de. cap, după ce , ;S-a;înălţaţ;5eniorăl, Um ît Davala a .expediat balonul în plasa
porţii nipone. Acel gol â rezistat p'e tabela de mârfcaj p înă la fluierai final, fiindcă, în ciuda dominării teritoriale, japonezii
" n-au reuşit-să-desfacă defensiva turcă, m odel de pe vremuri al celebrului “catenaccio” ilustrat la Inter M ilano de Helenio Herrerra. Î4ici un fel de cheie sau şperaclu încercat de japonezi nu s-a potrivit pentru a deschide decisiv defensiva sem ilunei, deşi din tribune s-au revărsa t mereu acordurile m arşulu i triumfal din “A ida”, cîntate de suporterii Japoniei. Acordurile în cau ză i-au condus spre victorie pe turci, care acum au de
. înfm ntat în “sferturi” o altă m are surpriză a ediţiei, Senegalul.V ic to r M O R E A
A m arca t: D avala Um it (12).Jap o n ia : Narazaki Seigo, M atsuda Naoki, Inamoto Junichi
(Suzuki Takayuki 46), Nakata H idetoshi, N ishizaw a A kinori, Santos A lessandro (Ichikaw a D aisuke 46), Nakata Koji, M iyam oto Tsuneyasu, Ono Shinji, M yojin Tom okazu, Toda Kazuyuki.
A n tren o r: T roussier Philippe.T urcia : R ecber Rustu, K orkm az Bulent, Akyel Fatih, Ozalan
A lpay , K e r im o g lu .T u g a y , S ukur H akan , B astu rk Yildiray (M ansiz Ilhan 90), Sa‘s Hasan (Havutcu Tayfur 85), £enbe Ergun, Unsal Hakan, Davala Umit (Kahveci N ihat 7 4 ) . '
A n tre n o r: G unes Senol.
1. i C O R E E A D E S U D - IT A L IA 2 - 1 - " g o l de a u r"
f h
.ÎTÎJ’Jsf
A u m a rc a t: V ieri C hristian (18) Respectiv Seol Ki H yeon (88), A hn Jung H w an (117)
C oreea d e S u d : Lee W oon Jae, Choi Jin Cheul, K im N am II (68 Lee C hun Soo), Yoo Sang 'C hul, K im T ae Y oung (63 H w ang Sun H ong), Seol Ki Hyeon, Lee Y oung Pyo, Ahn Jung Hw an, H ong M yung Bo (C ) (83 Cha D u Ri), Park Ji Sung, Song C hong GugB uffon G ianluigi, Panucci Christian, M aldini Paolo (C), C oco Francesco, Zanetti Cristiano, Del Piero Alessandro (61 G attuso .G ennaro), Totti Francesco, Iu liano Mark, T om m asi D am iano, Zam brotta G ianluca ( 7 2 -Di Livio A ngelo), V ieri C hristian
Italia:
I ta l ia , r ă p u s ă d e p ro p r ia apărare. C e inepţie... E ca şi cum Brazilia nu ar m arca... De cînd e fotbalul, im aginea Italiei e asociată cu apărarea sigură, d a r la a c e s t m o n d ia l g a fe le defensivei au devenit obişnuinţă
şi, astfel, una din favoritele la titlu p leacă acasă m ult prea d e v re m e , în tr -o m an ie ră um ilitoâre. Pe o m are de un roşu aprins cu peste 40.000 de valuri în preajm ă şi alte cîteva m ilio a n e pe s tră z i , co rab ia
ita lian ă a fo st la un pas de naufragiu la puţine m om ente după primul fluier. A intervenit salvator B ufon şi furtuna s-a calmat, cîteva minute mai tîrziu, la reu ş ita lu i V ieri. I ta lia a îngheţat jo cu l în continuare şi p în ă la fin a l a fost lin iş te . Pardon, p înă aproape de final. Gol Coreea, în minutul 88, la o gafa incredibilă în careul italian- şi astfel s-a ajuns în prelungiri. Cartonaş roşu Totti (pentm ce?) şi ap o i d e z a s tru l. C o re ea marchează golul de aur şi merge în “sferturi”. Şi Italia merge, daracasa.
D ezastrul italian nu prea are explicaţii. Europenii au început cam p io n a tu l în tr-o m an ie ră
entuziasm antă şi l-au terni în genunchi. D upă meciuri'; nereuşite cu Croaţia şi Met: s-a spus că acesta e stilul îtalir Că întotdeauna au un paicc ezitant în grupe şi se dezlăiţi o dată cu fazele superioarei a fo s t c azu l. V isu l coreei c o n tin u ă şi c reşte dirtt
proporţional cu isteria naţionali E incredibil ce se întîmplă în Asia. Populaţia a descopei brusc toate fanteziile c o ta i fo tb a lu lu i, ch ia r dacă acel bucurii sînt generate de o echţi ce pâre 'fo rm ată din roboţi, li lucru e clar. Mondialul asia în se a m n ă . reinventanfotbalului, Şi încă nu avem® o id ee desp re coinplexit* f e n o m e n u l u i . . ■
: M ih a i HOSSUSena am
« f c c
®a
mîni f
:eorg3a,
Iu,
KaiateWKC La Campionatele Europene de Karate WKC...i _ a v / a i i / j i / i u i i a i c i c u c r v a i a i c r r r \ u . . ,
România pa local 3 din 21 de participanta!P a lm a r e s R o m â n ia : 4 m e d a l i i d e a u r : e c h ip a d e k a ta
w a d ry u ( fe m in in ) C o d r u ţ a L ă p ă d ă t e s c u , K e r e k e s E v a , C o d r u ţa V la d , R a m o n a S c u te ln i c u ; e c h ip a d e w a d o ryu (m a sc u lin ) A lin R i s t a , E m a n u e l C io rb a , D a n ie l F u s a r u , D a n E n c u l e s c u ; k a ta in d iv id u a l w a d o ryu (fem in in ) C o d r u ţ a L ă p ă d ă t e s c u ; k a ta in d iv id u a l s h ito ryu (fem in in ) C o n s t a n ţ a B ă d u f e s c u • 2 m e d a l i i d e a r g in t : e ch ip e k u m ite ip p o n s h o b u (fem inin) A n c a C io c o iu , R o x a n a B u c u r , K is s Ib o ly a ; k a ta ind iv idua l w a d o ryu fem in in C o d r u ţ a V la d • 3 m e d a l i i d e b r o n z : k u m ite in d iv id u a l s a n b o n s h o b u (m a s c u l in ) A n d r e i S im o n ş i D r a g o ş C o c i ş iu ; k u m ite ind iv idual ip p o n s h o b u (fem in in) A n c a C io c o iu •
fEKK®
i i : ; -S l f iS fM
v i ţ ;x * r i . .
• f e /
f.ra
21 de ţă r i - A ustria , B elarus, B o sn ia H e r ţe g o v in a , C e h ia , A n g lia , F r a n ţa , G e rm a n ia , Ungaria, Irlanda, Italia, O landa, I r la n d a de N o rd , R o m â n ia , -usia, Scoţia, S lovacia , Spania, lu rc ia , U craina, Iugoslav ia - 28 ie federaţii participan te , 64 de :ch ip e şi 301 k a r a te k a pentru n trec e rile in d iv id u a le au dat :o n f ig u r a ţ ia E u r o p e n e l o r iV K C , d e s f ă ş u r a t e la ! t. P o l te n , A u s t r i a , 1 3 -1 6 u n ie . O e d i ţ i e e c h i l ib r a tă , u p e r io a r â în p la n s p o r t i v d i f i i lo r a n te r io a re , în c a re c h ip a R om ân ie i a c o n firm at in p lin bunele co m p o rtă ri, a o v ed it câ rezu lta te le ob ţinu te r E u ro p en e le şi M o n d ia le le r e c u te n u s în t d e lo c rtîm plătoare. E ste m eritu l lui
L iv iu C r i ş a n , p re ş e d in te le F.R.K . W KC, de a fi pus bazele u n e i fe d e ra ţi i n a ţio n a le cu adevărat com petitive. Şi cînd afirm acest lucru, am în vedere s ta f f -u l fe d e ra l ca un to t, a c ţ iu n ile de s e le c ţ ie şi de dep istare a tin e rilo r cu reale calităţi pentru karate, alcătuirea u n u i p ro g ra m in te rn şi internaţional riguros (stagii de p reg ătire , co n cu rsu ri, tab e re , s ta g ii d e p r e g ă t ir e p e n tru o f ic ia l i , in v i ta r e a u n o r specialişti de peste ho tare , în karate şi arbitraj), m enţinerea şi dezvoltarea relaţiilor cu valoroşi parteneri de peste hotare (Italia, G erm ania şi A ustria în special), alcătuirea unui lot naţional de seniori şi senioare com petitiv, o p re o c u p a re e x tr a o rd in a ră
scrie, iiridu ic Iu
EASTBOURNE, (Anglia, 585.000 S)
a /■
E c h ip a R o m ân ie i la d e s c h id e r e a fe s tiv ă
p e n tru c o p ii . T o a te a ce s te preocupări se văd în rezultatele in te rn a ţio n a le şi re c e n tu l St. Polten este dovada palpabilă, rezultatele obţinute de naţionala R o m ân ie i f iin d c o n s id e ra te norm ale şi fireşti. S în tem o na ţio n a lă de tem ut, lua tă în calcul, şpreciată. Şi acest lucm se reflectă nu num ai în sportivi, ci şi în a rb itri, la St. Polten oficiind nu mai puţin de patru
in te rn a ţio n a li ro m ân i, D o ru Suciu, F lorin L u n g u , Nicolae C răc iu n şi C ucu Sever.
Totul este ca aceste rezultate să nu răm înă izo la te , să fie ex p lo a ta te pe p la n loca l şi naţional de cei în drept, totul e s te ca s p o r t iv i i să fie recompensaţi pentru rezultatele obţinute, dăruire' şi seriozitate. Felicitări!
D e m o s t e n e S O F R O N
• Cu o săptăm înă înainte de startul W imbledon-ului, tu britan ic de la E astbourne constitu ie o bună repetiţie pei# jucătoarele angrenate în Sanex _WTA Tour. , ■
• Prim ul tu r a debutat luni cu şase partide:Sugiyama (Japonia) - Pierce (Franţa) 6-4, 6-4 Krem er (Luxem burg)' - Dechy (Franţa)-6-4 ,-2-6;s6-4
s lfi1diovtseva (Rusia) - A m (Germania) 6-3, 6-1 W ebb (Canada) - M olik (Australia) 7-6, 3-6, 7-5
' M a ry P ierce care, .împreună cu Anna Kournikova, a benefic1* în acest an de o mulţime de wild-card-uri a pierdut “scurt w 4-6, nefructificîndu-şi de această dată şansa. K ournikova va în# în prim a-m anşă o jucătoare venită din calificări, astfel câ exis* şanse sâ o vedem în turul doi.
Se rem arcă din nou A nne K rem er, care în acest an a trecut®11 m ereu de prim ul tur la toate com petiţiile la care a participat, $ acest lucm se reflectă în clasamentul W TA, unde se numără pru# prim ele 2 5 .de jucătoare ale lumii.
JV1U
âeascml'ileH9tonai'ersfrilej
HERTOGENBOSCH (Olanda, 170.• Tot pe iarbă, ca şi la Eastbourne, jucăţoarele din topul mond1
şi-au disputat partidele d in primul tur:D em entieva (Rusia) - M arrero (Spania) 7-6, 6-3 Glass (Germ ania) - Rios (Paraguay) 6-7, 7-5, 6-4 Şrebotnik (Slovenia) - A nca B am a (Germania) 6-3, 6-4 Orem ans (Olanda) - Dyrberg (Danem arca) 6-1, 6-3 Sucha (Slovacia) - R ittner (Germania) 7-6,. 7-5 Bovina (Rusia) - W eingartner (Germania) 6-4, 7-5 Lam ade (Germania) - Bauer (Germania) 6-2, 6-2 ■A nca B a rn a nu a reuşit să acceadă în turul 2, dar poate cs
mai bine aşa, pentm că la W ilm bledon are de apărat 78 de pun1' cucerite-anul trecut, asta'însem nînd că trebuie să treacă de pfl sa adversară. Pînă luni mai este timp suficient pentm recupew iar locul 71 W TA nu îi este deocamdată ameninţat. >
O v id iu BL/5"
%cirâ
%ii.Pâr'iC.:
]
:vira|
J orţ'îsrea
g P | P P ; .
5S
c lu jean , iubitor şi aoscător al jocu lu i de baschet,
a ta ş a t d e ech ip a .aiversităţii” şi de “artiştii” i în tim p, n u m e precum iD em ian, M eti Ruhring, torghe R o m a n , M ircea ma, Marius C răciun, apoi -raţia anilor ’90 cu Horia im, Ghiţă M ureşan şi alţii
îi veţi regăsi în acest Serial, au re p re z e n ta t to t a motive de m îndrie pentru
de pe S o m eş. P rin tre M ircea C ristescu se
ffle, d a r se şi iridualizeazâ, pentru puterea
luptă în teren şi pentru ■Sile morale al căror posesor
“A d ev ăru l de C lu j” Sinuă să v ă p re z in te un Jviu.în e x c lu s iv ita te , cu ®a Cristescu, fost echipier “U niversită ţii” , a s tăz i “ger sportiv al secţiei de k ta “BU Poli Carbochim” ®bun la toate, cum singur .place să se •fascâ.sal a d u c e r ilo r •le s-a o p r i t la 1992, c a re a ■®nat p e n tru •ersitatea ’ Cluj
că tre b u ie să ră sp u n d e m d ra g o s te i cu c a re e ra m înconjuraţi. Tocmai de aceea, pe lîngă v ic to r iile pe care m ai m ereu n i le a p ro p ia m , nu neglijam show -ul. A tm osfera generală era una incred ib ilă , în tre no i şi specta tori e ra o sim bioză perfectă, ne sim ţeam reciproc, ne respectam. Poale că a c e s te a 1 au fo s t şî m o tiv e le pentru care am rămas sau am revenit la Cluj din toată inima. O a m en ii d e a ic i s în t excepţionali, pe lîngă faptul că sînt fini cunoscători ai jocu lu i de baschet.
Rep.î A urmat în 1993 confirmarea, adică al doilea titlu, obţinut în acelaşi stil, adică “zdrobind” totul. Părea un “never ending story”, cu care noi, spectatorii începusem să ne obişnuim. Dar...
M .C .: D upă titlul din 1992, Ghiţă M ureşan a trebuit să plece
la P a u O rth e z , B ru n o Roşnavschi în Germ ania şi, din acel m om ent, toată lum ea ne cataloga drept o echipă medie,
■ pentru că ne părăsise forţa de sub. panouri. Dar cei care ne d ă d e a u “ m o rţi” u i ta u d o u ă lucruri: unul ar fi că; în echipă, noi, oam enii “mici” , eram cam aceiaşi, iar al doilea, că pe banca de rezerve de pînă atunci se aflau doi băieţi cu nişte c a lită ţi. uriaşe, Tibi Sebestyen şi Bobo Pintea, care au făcut pasul spre prim ul 5. Ei au dovedit că sînt n iş te p iv o ţi c a re p o t d u ce o ric în d greul unei p artide şi drept dovadă, cu ei în echipă, am învins şi în 1993. Nu trebuie om isă nici venirea lui M arcel Ţ enter de la Sibiu, im ediat după "plecarea lui Ghiţă şi a lui Bubu, c a re .a .a d u s în mod indubitabil un p lu s de v igoare în jo c u l “Universităţii” .
D upă ce am cîştigat pentru al d o i le a an c o n s e c u t iv cam pionatul, în 1994 am intrat în p la y - o f f de p e p o z iţ ia secundă. Pentru m ine, acel an a în se m n a t ■ în c e p u tu l u n u i a d ev ă ra t coşm ar. în u ltim u l m in u t al u ltim u lu i m eci d in sezonul regulat, la C luj, contra lu i D in a m o , am s u f e r i t o accidentare care ar fi putu t pune c a p ă t c a r ie re i , m e le d e baschetbalist. A tunci, poate tu ţii m in te , Ţ en ter m i-a p a sa t decisiv , din jum ătatea noastră, peste Fom etescu, fundaşul lui D inam o. A m prins m ingea din zbor, puteam ateriza şi “aşeza” aruncarea. Intenţia m ea a fost însă aceea de a nu m ai pierde tim pul şi am încercat o piruetă în aer, pentru a grăbi înscrierea co şu lu i. în această în ce rca re m -a m d e z e c h i l ib ra t ş i . am a te riz a t neferic it, făcîn d u -m i genunchiu l praf. D iagnosticul m ed ic ilo r a fost unu l crunt: t r ip lă ru p tu ră , d e lig am en te încrucişate, ligament intern şi de m en ise . N im eni, d a r abso lu t nim eni, nu îmi mai dădea nici o şansă de a mai intra vreodată pe un teren de sport. A urmat operaţia, la Bucureşti, m anoperă d ific ilă executată de doctorul A ntonescu, căruia trebuie şi pe
această cale sâ îi m ulţum esc, pentru că intervenţia sa a fost o reuşită. N orocul m i-a surîs în con tinuare , pen tru că, g ra ţie familiei Rotar (Corina şi Tudor, fo ş ti v o le ib a liş t i a i “ U n iv e rs i tă ţ i i” , p e . a tu n c i stabiliţi în Franţa), am cunoscut un c u p lu fa b u lo s , so ţi i Jacquenet. F ranţo ise şi Gerard Jacquenet m-au prim it în casa lor de la Dijon, unde, tim p de peste 6 luni, am locuit şi am beneficiat de cele mai înaintate m eto d e de recu p e ra re p o s to p e ra to r ie , la c a re n ic i nu visam. A fost o perioadă grea, în care, între orele 8,00 şi 18,00, m unceam non-stop a lă tu ri de cel m ai bun m edic specialist în recuperarea ' fizică din D ijon. Am “tras” de mine la maximum, pentru că nu concepeam să pun capăt' activităţii m ele preferate, baschetu l. Nu vreau să om it a p o r tu l d o m n u lu i S e v e r M u re şa n , ca re m i-a p u s la
contribuţia la cîştigarea, pen tru p o fid a tu tu ro r , s ă în v in g e m , a t re ia o a ră c o n s e c u tiv , a Băieţii au m arşat rîn d p e rînd şi
au început şi ei să c read ă că putem înfăptui m inunea. în tur,
cam pionatului intern.Rep.: Făcînd o socoteală
simplă, ai petrecut în spitale 1 an şi jumătate. De unde puterea de a reveni în teren?
M .C.: M -am ferit întotdeauna de declaraţii patetice, dar trebuie să aduc aici un om agiu soţiei m ele Ildiko M anasses, precum şi părin ţilo r m ei, care m i-au oferit un suport m oral im ens. Fără ei, totul ar fi fost.imposibil.• Am revenit la “U” în m artie 1995, ţocmai cînd echipa era angrenată în p lay -o ff. T o a tă lumea trăgea de mine să intru în teren, dar nu am făcut-o. N u mi se părea corect să iau locul unui coleg care m uncise un an întreg ca să m enţină echipa în prim-plan, aşa că am aşteptat să se term ine -cam pionatul. S -a obţinut în acel an un loc 4, după care Ţenter a plecat în U ngaria, iar Corui la “ C arbochim ”.
a n tre n o r a fo s t d o m n u l Gheorghe R om an, iar d in re tu r Dragan Petricevici, care a fost adus de p rin c ip a lu l sp o n so r, domnul Sever M ureşan. A fost m inunat, jucam şi “ ne ju ca m ” cu o p lă c e re n e b u n ă , n e sim ţeam e x c e le n t îm p re u n ă . Sper sâ nu supăr pe n im eni dacă o să om it pe cineva, da r îm i amintesc că echipa-de b a ză era fo rm ată d in R o ta ru , P in te a , S e b e sty en , S ă f te s c u , V e re ş , C r is te s c u , d a r v ic to r i a a aparţinut tu turor şi aici am intesc din nou publicul c lu jean , unul de_ excepţie.
în 1997-1998, am ales să jo c în U n g a r ia , la D .V .S .M .E . Dom bovar, în prim a ligă, unde am -fost desem nat cel m ai bun aruncător de 3 puncte la capătu l c a m p io n a tu lu i r e s p e c t iv .
î . y v u P " / * ' ; ■; " i H i' A* V* i i
dispoziţie nici m ai m ult, nici m ai pu ţin dec ît av io n u l său personal pentru a călători pe
Campionatul 1995-199o nu a în ce p u t sub c e le m ai b u n e auspicii, în sensul că lum ea era
Sej de îm plinire ••or e f o r tu r i Ţ - . : b inare : prim ul ’ |1 de c am p io a n ă -}•ala.*>•: ■ M ircea (* il(scu, ce imagini *1 rămas vii în f l0rie legate de *»Prim succes?
'U.: în p r i m u l ,' Slh, oamenii care F ^ la m ec iu rile ^ ca la u n ,
sp e c ta c o l. î ®eciuri la care,•re înain te de
partidei, sala Splină. A m trăit j ll!)ente u n ice în s®ţeam cu totii
ru ta R o m â n ia -F ra n ţa , D e - c a m bosumflată, pentm că, după m enţionat este şi faptul că în p le c a re a c e lo r d o i, n u seacel an “U” a term inat pe locul în trezăreau m ari sp e ran ţe de2 şi îmi pare nespus de rău şi v iito r. S ingura “ a c h iz iţ ie ” oacum că nu m i-am .putut aduce reprezenta doar persoana m ea.
Aici a intervenit însă in e d itu l s i tu a ţ i e i .
• M entalita tea m ea de j în v in g ă to r, c u ltiv a tă •• în că d e p e v re m e a -* cînd jucam la “Steaua”
s-a d o v e d it u n a deosebit de b en efică p e n tru - m o ra lu l c o e c h ip ie r i lo r m e i. Pro v o c a re a e ra u n a extremă şi am porn it
® împreună spre un ţ e l ' n eb u n esc , c îş tig a rea unui nou titlu naţional. A ic i t r e b u ie să sub lin iez ap o rtu l lu i R o ti . (n .r . H o r ia R o ta ru , a c tu a lu l a n tre n o r • a l“U niversită ţii” C lu j), care a înţeles p rim ul că tr e b u ie s ă n e dem onstrăm v a loarea şi u n ita tea de g rup . îm preună, ne-am făcut “dam blaua”, în sensul că n e -am im p u s , în
Alegerea a e a ju ca aco lo a fost determ inată de unele p rob lem e care apăruseră la C luj, asupra căro ra nu c re d câ m e r ită sâ ,
'in s is t.în T998, am reven it la C luj,
deşi Dragan Petricevici, care era antrenor la Iaşi, făcuse presiun i puternice p en tm a m ă ală tu ra echipei p regătite de el. N u m ică m i-a fost surpriza cînd, deşi îmi erau cunoscute in tenţiile de ’a ju c a la “ U ” , n im e n i d in conducere nu m -a contactat. Am făcut eu p rim ul pas, da r m i s-a explicat, m ai m ult sau m ai puţin voalat că sîn t cam bâ trîn , cam “expirat”. N ici de această dată nu vreau sâ dau num e, cei care m -au tratat astfel sîn t cunoscu ţi de către cei care sînt în lăun tru l fe n o m e n u lu i b a s c h e tb a l i s t ic clu jean . C înd am v ă z u t cum stau lucm rile , deşi av eam m ai m ulte oferte, am ales să evo luez
'p e n tm echipa din T îrg u -M u reş şi asta pen tm că era m ai aproape de casă, p en tru că to tu ş i m ă stabilisem în Cluj.
F ina lu l in te rv iu lu i c u u n u l d in tr e s u p e r c a m p io n i i d in b a sc h e tu l ro m â n e sc , M irc e a C ristescu , săp tăm îna v iito â re , num ai în paginile “A d evăru lu i de Cluj” ,
O v i d i u B L A G
***
1 Dolar SUA = 33.473 Iei • i Liră sterlină = 49.607 lei
1 EURO = 31.687 Îs] 1-g AUR = 342.279 lei
. P î M 'r idevărul
SC C a rb o c h im S fU ac i c re scu t v e n itu r ile d ine x p lo a ta r e , d a r a scăzu t V e n itu l n e t
•D u p ă c u ra sc ş t ie , S C C arbochim SA are ca obiect d e a c t iv i ta te p ro d u c e re a ş i c o m e r c ia l iz a r e a c o r p u r i lo r abrazive, abraz iv i p e suport şi g ran u le de carbură de silic iu . S o c ie ta te a a re în p re z e n t u n c a p i ta l so c ia l d e 9 6 ,6 9 . d e m iliarde de lei, de aproape trei ori mai m are decît cel din 1999 (34 .29 de m iliarde), respec tiv dublu faţă de anu l 2000 (48,34 d e m il ia rd e ) . A c ţ io n a r ia tu l s o c ie tă ţ i i e s te d o m in a t de Asociaţia Salariaţilor (PAS), care d e ţin e 65,23 % din cap ita lu l . social şi SIF B anat - Crişana, cu 12, 01 % din acţiuni.
A nul 2001 a fost încheiat cu o c ifră de a faceri de 2 4 2 ,0 7 m iliarde de Iei, m ai m are cu
29 ,4 % faţă de cea a anului 2000 (186,98. de m iliarde). Şi veniturile d in exploatare au fost m ai m ari anu l trecu t fa tă de 2000 , cu 30 ,6 % : 197,64 de m il ia rd e r e a l iz a te în 2 0 0 0 , respectiv 258,1 m iliarde ; anul trec u t. P ro f i tu l r e a l iz a t d in exploatare în cei doi ani a trecut şi el printr-o uşoară creştere - 13 % - de la 33,87 de m iliarde .
lei în 2000, la 38,38 de m iliarde în 2001.
In sc h im b , p ro f i tu l n e t a scăzut dram atic în ultim ul an, de la 14 ,77 m ilia rd e le i, în 2000, îa 1,18 m iliarde în 2001. C au ză s c ă d e r i i p ro f i tu lu i a ' constituit-o pierderile rezultate din activitatea financiară (23,8 m iliarde lei).
S itu a ţia d a to riilo r p e care Carbochim le are în ultimii ani indică o majorare a acestora de la 77,39 miliarde lei, în 1999, la 114, 26 m ilia rd e în 2000 ,
respec tiv 128,12 m iliarde la finele anului 2001. D e asemenea, în ultimii patra ani Societatea nu a acordat dividende.
B e n ia m in P A S C U
Banca Transilvania: relaţii cu 320 de bănci din întreaga lume
P en tru îm bunătă ţirea decontărilor in te rb an care în p lan ex tern , B an ca T ran s ilv a n ia c o n tin u ă e x tin d e re a s f e r e i s a le d e c o m u n ic a r e în dom eniul relaţiilor in ternaţionale . în p rezen t, b a n ca în treţine relaţii d e
- lu c ra cu 320 b ă n c i din c e n tre le financiare im portante a le lumii, fapt c e - i a sig u ră flu en ţa n e c e s a r ă in d e r u la r e a t ra n z a c ţ i i lo r e x te r n e . A stfe l. în ultim ele 3 luni a u fost iniţiate noi schim buri d e chei SW IFT c u bănci din A sia. E uropa, Africa, A m erica şi A ustralia. C ele mai noi re la tă de lucra ap ro b a te s e re fe ră ta b ăn c i din Span ia , A ustralia, C hile. E lv e ţia , C h in a . L ib an , P o lo n ia , Lichtenstein, Belgia şi Cipru. în c e e a c e priveşte Chile, e s te prima relaţie d e co resp o n d en t stabilită d e B an ca Transilvania cu o b a n c ă din a c e a s tă ţară Un avantaj in p lu s îl constituie fap tu l câ în c a să r i le in v a lu tă - în fa v o a re a c lien ţilo r b ăn c ii nu s e c o m is io n e a z â . A v a n ta je le o fe rite clienţilor s în t fo a rte a p re c ia te d e a ce ş tia , fapt reflecta t şi d e volumul d e tra n s fe ru ri ( în c a s ă r i şi p lă ţi) p ro c e sa te de B an ca Transilvania în p e rio ad a ianuarie - m ai 2002 , în c re ş te re cu 39,5% fa ţă d e v a lo a rea înregistra tă în a c e e a ş i . perio ad ă a anului trecut.
P otriv it un u i rapo rt CISL
Ţările din Europa de Est nu respectă drepturile sindicatelor
D repturile s in d ica le p a r a fi respectate în Europa O ccidentală, .dar situaţia generală este afectată de num eroasele discrim inări p ractica te , în ţările fostului bloc com unist, se arată într-un ra p o rt a l C o n fe d e ra ţ ie i In te rn a ţio n a le a Sindicatelor L ibere (C ISL ), c ita t de AFP.
în Europa C entrală şi de Est, "liberalizarea comerţului a dus la o creştere a insecurităţii, ţările luptind pentru ca p ieţele lo r să fie atractive pentru investitorii străin i” , se arată în raportul CISL, care oferă în acest sens exemplele Croaţiei, U ngariei, R o m ân ie i, G eo rg ie i şi R ep u b lic ii Moldova. ”In practică, această situaţie a dus la o slăbire a neşocierilor colective şi la discriminări anţisindicale’ , potrivit raportului.
în Croaţia, 70 la sută d in tre m uncitori dispun de contracte pe o perioadă lim itată şi nu pot face parte d intr-un sindicat de team ă câ nu vor m ai găsi de lu c ru , în t im p ce în U n g a ria , Confederaţia D em ocratică a Sindicatelor L ibere (LIG A ) ap lică m ăsuri de concediere abuzive pentru desfăşurarea unor activităţi sindicale.
Practica "sindicatelor galbene” - sindicate care
au relaţii apropiafe cu partidele a fla te la putere - este din ce în ce mai răspînditâ. în Rusia, t r e i . grupuri sindicale im portante au denunţat crearea, în a u g u s t , a u n e i o rg a n iz a ţ i i s in d ic a le a m uncitorilor, structură ce grupează reprezentanţii patronatelor. ,
A c e e a ş i su rsă p re c iz e a z ă c ă , d in cau za re g im u lu i d ic ta to ria l im pus de p reşed in te le A leksandr Lukaşenko, Republica Belarus este unul d in tre exem plele negative prezentate în raport. A ctele anţisindicale, precum şi măsurile leg isla tive care lim itează influenţa gnipurilor sind ica le s-au înm ulţit din- m om entul în care preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Belarus (FSB ), V ladim ir G oncharik, a candidat împotriva lui Lukaşenko, la alegerile prezidenţiale. într-un raport din martie 2001, Organizaţia Internaţională a M u n c ii (O IM ) a d e n u n ţa t “ un am estec sistem atic în activităţile sindicale” din Belarus.
în Europa Occidentală, drepturile sindicale par să f ie respectate , ch ia r dacă C ISL deplînge lim itarea dreptului la grevă pentru funcţionari, prevedere aflată în vigoare în Germ ania. - -
Autoritatea pentru Privatizară lansează, săptămînă viitoare
licitaţia pentruA utoritatea pentru Privatizare va publica, săptămînă viitej,.
anunţul d e vînzare a pachetului m ajoritar de .acţiuni deţinut (( stat îa B anca Com ercială R om ână (BCR), data limitai, depunere a o ferte lo r fiind estim a tă pentru sfîrşitul Imj octom brie a acestui an, a declarat, ieri, ministrul de resort' Ovidiu M uşetescu. . .
A utoritatea a anunţat, cu o zi în urm ă, că un număr de ciaj consorţii financiare internaţionale din SUA, Franţa, I A u s tr ia şi O landa au depus e x p re s ii de interes achiziţionarea pachetului m ajoritar de acţiuni al băncii, dintre scrisori au fost trim ise de B ank Austria Creditanstalt parte a grupului HVB B ank şi de ING Bank.
Depunerea expresiilor de interes a avut loc, în condiţiile care firm a de consultanţă a tranzacţiei, Daiwa Secunties, nm: început încă să desfăşoare activităţile specifice depre-markeiţ prin care cele mai importante consorţii financiar-bancare sî! anunţate de privatizarea" BCR.
M u şe te scu a m ai spus că d ep u n ereâ ofertelor pentn p rivatizarea BCR nu este c o n d iţio n a tă .d e trimiterea unc; expresii de interes, orice investitor strategic, bancă de reputaţii internaţională sau un consorţiu care are în componenţă puţin o bancă de reputaţie internaţională avînd posibilitatea 4 a trim ite o ofertă pentru privatizarea băncii, chiar dacă depus expresii de interes.
Strategia de privatizare a BC R prevede vînzarea întreg* pachet de acţiuni deţinut de stat, din care cel puţin 51% călit un investitor strategic, 8% către salariaţii băncii, iar restul dis B anca E uropeană p en tru R eco n s tru c ţie şi Dezvoltare; International Financial Corporation, divizia de investiţii a Băncii M ondiale. ‘■ A c ţio n aru l m ajoritar al b ăncii este A utoritatea pentm Privatizare, care deţine 69,88% din acţiuni, urmat de SIF Oltenii cu 6,11% şi celelalte SIF-uri, Cu o participaţie de cîte 6% li capitalul social. BCR a obţinut, anul trecut, un profit net ie 146 m ilioane dolari.
„Lear Corporation” interesată să investească la Cluj-Napoca
. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj a găzdui v iz ita rep rez en ta n ţilo r f irm e i/ ,,L e a r /C o rp o ra tio n ”, ce intenţionează sâ realizeze o investiţie în România, acesta constis într-o fabrică de asamblare a cablajelor destinate autovehiculelor. Firma LEAR are sediul central în SUA, deţine filiale în peste? de ţâri şi este furnizor pentru firme de renume precum: Generi Motors, Ford,,Saab. Reprezentanţii acesteia]s-au interesat 6; potenţialu l economic al jude ţu lu i, firm ele specializate is comercializarea autovehiculelor şi, asigurarea serviccdui auto. precum şi posibilităţile de transport. , -
La întîlnire au participat Gheorghe Mureşan. vicepreşedintei CCI Cluj şi Boroş Janos, viceprirnar, aceştia prezentînd oaspeţilf avantajele pc care Ic poate oferi judeţul Cluj, atît în ceea ce priveşr infrastructura, cît si forţa: de muncă, existentă pe plan local.
B . PASC.
A g en ţia f i t c h a îm b u n ă tă ţ i t c a lif ic a tiv e lea c o rd a te BCR ş i BRD
A g e n ţia in te rn a ţ io n a lă de evaluare financiară Fitch Ratings a îmbunătăţit, luni, calificativele pe termen lung acordate Băncii C om erciale Rom âne (BCR) şi B ă n c ii R o m ân e p e n tru Dezvoltare (BRD) de la “B” la “ B - p lu s” , c a u rm are a modificării, la sfîrşitul sâptâmmii trecute , a ratingului R om âniei pentru datoria pe term en lung în valută, informează un com unicat ; ' al Fitch. j '
în cazul am belor calificative a co rd a te c e lo r d o u ă b ă n c i ; ro m ân e ş ti, p e rsp e c tiv a , e s te “stabilă”. Pe dc altă parţe, agenţia- in te rn a ţio n a lă d e ra tin g a confirmat calificativul “B” pentru evoluţia pe term en scurt a BCR şi B R D , p re cu m ş i ra tin g u l individual “D ” acordat B ăncii Comerciale Rom âne şi ratingul de , s p r i j in “ 3 Ţ ” p e n tru B a n ca Rom ână pentru Dezvoltare.
Potrivit com unicatului Fitch, ratingul individual evaluează o in s t i tu ţ ie b a n c a ră în eventualitatea în care aceasta ar fi în totalitate independentă şi nu a r putea beneficia de susţinere d in exterior, în tim p ce ratingul de sprijin apreciază dacă o bancă a r p r im i s p r i j in d in p a r te a
proprietarilor sau a statului, în c azu l în c a re s -a r a f la în dificultate.
“Aceste calificative nu iau în calcul datoriile, ci reprezintă o evaluare a solidităţii intrinsece a unei bănci şi a sprijinului extern d isp o n ib il” , se m ai a ra tă ■ în comunicatul Fitch. D e asemenea, agenţia de evaluare financiară precizează câ un rating dc sprijin în so ţit de su fixu l “T ” ind ică prezenţa unui risc de transfer sem n ifica tiv ^ , p o te n ţia l sau existent - de origine econom ică şi/sau p o litică , care ar pu tea împiedica “acordarea de sprijin pentru creditorii, în valută.
, BCR este, potrivit Fitch, cea m ai mare bancă din Rom ânia, activele sale reprezentînd 31% din totalul sectorului bancar, în vreme ce BRD ocupă poziţia a doua pe piaţa bancaTâ românească, cu o p o n d ere d e 16% d in to ta lu l activelor bancare. , .
R atingul de sprijin acordat B C R a fo s t, la r în d u l să u , modificat, de lâ “2T” la “4T” , m ăsura în sc r iin d u -se în tr-u n program global de revizuire a ratingurilor de sprijin acordate de F itch . “ A g e n ţia c o n tin u ă sâ con sid ere B an ca C o m erc ia lă
„R o m â n ă ca f iin d cea m ai importantă bancă comercială din ţară şi, în consecinţă, apreciază că sta tu l va dori să sprijine această instituţie dacă acest lucru va f ţ necesar”, se precizează în comunicatul Fitch.
La sfîrşitul săptămînii trecute, Fitch „R atingS a îm bunătăţit calificativul acordat României
. pentru datoria pe termen lung în valută de Ia “B” Ia “B plus” şi pe
j : cel pentru creditele :îri monedă naţională de la “B plus” la “ BB minus”, ca urmare â rezultatelor în procesul de reformă din ultimul
Van şi a c reş te rii reze rv e lo r V in ternaţionale i De asem enea,
ratingul pentru datoria pe termen scurt în valută a fost reconfirmat la “ B” , . ia r p e rsp ec tiv a calificativelor pe termen lung a fost revizuită de la “pozitiv” la “stabil”.
Pe d e a ltă p a r te ,. agenţia a revizuit de Ia “stabil” la “pozitiv”
/ . perspectiva pentru, calificativul “B ” a c o rd a t P e fro m p en tru creditele negarantate, ca şi pentru em isiu n ea de o b lig a ţiu n i în valoare de 125 de m ilioane de euro la n sa tă ■ an u l trec u t.
. Calificativul acordat SNP pentru datoria pe term en scurt a fost reconfirmat la “B”.
C a r te a A lbă a C onsiliului Investito rilo r S tră in i, o rg a n iz a ţie c a r e re p re z in tă 90 d e investito ri s tră in i în R o m â n ia , a p r e c i a z ă p r o g r e s e l e r e c e n t e în re g is tr a te d e R o m â n ia în d ire c ţia a d e ră r i i la U n iu n e a E u r o p e a n ă , d a r e x p r im ă ' în g r i jo ra re a p e n t r u fa p tu l c ă a c e s t p r o c e s s d r e a l i z e a z ă în tr-u n ritm m ai le n t d e c î t c e l a l c e lo rla lte s t a t e c a n d id a te , c re în d riscu l d e sc u ra jă r ii e v e n tu a lilo r investito ri, in fo rm e a z ă u n c o m u n ic a t a l C onsiliu lu i.
In titu lată “U n c lim a t invCstiţional p e n tru a d e r a r e a la U n iu n e a E u r o p e a n ă " , ultim a e d iţie a C ărţii A lb e re c o m a n d ă lu a re a u n o r m ă su r i h o tâ r î te p riv ind a c e le a s p e c t e a le a d e ră r ii c a r e în c ă îş i a ş t e a p t ă '' re z o lv a re a . In a c e s t s e n s , m em b rii o rg a n iz a ţie i îş i o fe ră sprijinul în p ro c e su l a d o p tă r ii a cq u is -u lu i c o m u n ita r , p u n în d u -ş i la d isp o z iţie e x p e r ie n ţa în p r o c e s e s im ila re d in a l te ţări, a s tfe l în e ît d ire c tiv e le U E s ă fie in tro d u s e ţin în d s e a m a d e n e v o ile ş i d e s itu a ţiile s p e c if ic e d in R o m â n ia . .
D o c u m e n tu l r e c u n o a ş te s c h im b ă r ile p o z it iv e p r o d u s e în c l im a tu l e c o n o m ic d in R o m â n ia )
-re f lec ta te în s p e c ia l p rin c re ş te re a P IB , d im in u a re a inflaţiei, m a jo ra re a ex p o rtu rilo r ş i îm b u n ă tă ţ i r e a re la ţiilo r c u U n iu n e a - E u ro p e a n ă , ş i c u institu ţiile f in a n c ia re , in te rn a ţio n a le . D e a s e m e n e a , au to rii C ărţii A lb e c o m e n te a z ă în m o d fav o rab il m ă s u r i l e ; lu a te d e au to rită ţi p e n tru îm b u n ă tă ţire a c lim atu lu i in v estiţio n a l, c a r e in c lu d c o n s u l ta r e a p re a la b ilă priv ind re g le m e n tă r i le c a r e a f e c t e a z ă m ed iu l d e a fa c e r i , le g is la ţia p riv ind a c c e le r a r e a p riva tizării, în fi in ţa rea A g e n ţie i p e n tru P ro m o v a re a Investiţiilor S tr ă in e ; p re c u m ş i n o ile p ro ced u ri d e m o n ito r iz a re a im p lem e n tă rii c o n tra c te lo r d e p riv a tiz a re , p rin c a r e C onsiliu l Investito rilo r S tră in i s p e r ă s ă fie fa c ilita tă r e z o lv a r e a d is p u te lo r l e g a te d e p o s t - , p riv a tiz a re .
P e d e a l tă p a r te , C a r te a A lbă id en tific ă o s e r ie d e d o m en ii în c a r e e x is tă p ro b le m e c e îş i a ş t e a p t ă
re z o lv a re a . P r im a d in tre a c e s t e a s e referă r e c t i f ic a re a c o n t in u e i in s ta b ilită ţi a legislaf®
f is c a le , i lu s tr a tă p rin p la n u r ile a c tu a le e lim in a re a nivelu lu i s c ă z u t a l ta x e lo r pe re a liz a te d in e x p o rtu ri , şi prin tratamentul p re fe re n ţ ia l p e n t r u z o n e l e l ib e re de corw E lim in a rea s e r io a s e lo r în tîrzie ri în rambursa® p lă ţilo r T V A c ă t r e e x p o r ta to r i , îmbunătăţiră s e m n i f i c a t i v ă a c a l i t ă ţ i i ş i transpăreai8 ad m in is tra ţie i p u b lic e , p re c u m şi reorganizarea j
s t a n d a r d i z a r e a p r o c e d u r i lo r v a m a le sînt a ’ re s ta n ţe a le au to rită ţilo r; c o n s id e ră or9ani®Şf4
, C onsiliu l In v estito rilo r S tră in i indică, totwf'- n e c e s i t a t e a . i d e n t i f i c ă r i i ' u n u r ecW"".
c o r e s p u n z ă t o r î n t r e i n t e r e s e l e acţionari m a jo r i ta r i ş i m in o r i ta r i , m e m b rii organiza? ap rec iin d c ă le g is la ţia d in a c e s t dom eniu ar p ; îm p ie d ic a p la n u r ile d e d e z v o l ta r e a afacen investito rilo r s tra te g ic i. O p ro b le m ă semnalai; ra p o rt e s t e ş i c e a a co n so lid ării sistemului p :-
'p e n t r u a f a c e r i , p r in a l o c a r e a c u priţ>ritate( fondurilo r d isp o n ib ile p e n tru sa la riza rea , instn» .şi p ă s t r a r e a in tegrită ţii in s ta n ţe lo r , procuiroriWs
p o liţie i. D e z v o l t a r e a p ie ţe lo r d e capital Ş fondurilo r p riv a te d e p e n s ii p en tru a asigura s u r s e d e f in a n ţa re a investiţiilor şi asigurareac l im a t e c h i ta b i l d e a f a c e r i ; p rin eliminc o n c u re n ţe i n e lo ia le d in p a r te a întreprinderilor^ s ta t c a r e în re g is tr e a z ă p ie rd e ri şi a reeşalonad a to riilo r s o c ie tă ţ i lo r c ă t r e s ta t reprezintă a re c o m a n d ă r i a le investito rilo r străin i din Rorn j
Ci
ir#C onsiliu l Investito rilo r S tră in i a re 90 de mei a c ă ro r in v estiţie c u m u la tă în R o m ân ia d W : p a tru m ilia rde d e e u ro , rep re z en tîn d aproxm
M isiu n ea C onsiliu lu i e s t e d e a d ia loga cu « . d e d e c i z i e r e l e v a n ţ i , p e n t r u îm b u n a te ! c lim atului d e investiţii în R o m ân ia .
1 8 6 2 - în S t a t e l e U n ite , a le A m eric ii % f o s ta b o [ i i ă s c la v ia ;
s'entin Puşcaş, inspector şe f adjunct, Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj:
Românii «migrează» spre Occident, în căutarea inui ioc de muncă şi a unui trai decent...”f Oamenii îşi încearcă norocul, unii dintre ei îşi dau ultimul bănuţ pentm o.«viză pe un paşaport, visînd la... o viaţă' :■:I .v^^inabiihnită '-şr-inai'îm belşugată ;în "R a iu l occidental”, pentru a lucra în străinătate, în ţările în care “cîinii. v?i
. um blă cu;colacii în coadă”; Unii reuşesc:., alţii pică în p lasa unor escroci, care, profitînd de naivitatea lor, îi trag în “ţeapă” şi îi uşurează de zeci de m ilioane de lei sau- valută. • . ’ _ .
i "Patronii’'u n o r firme “credibile ’ îşi oferă serviciile.-., pentm fraierii care doresc cu orice preţ să m uncească, chiar 1 şi la “negra” , sau să emigreze. Dar... cîţi dintre cei care doresc sa ajungă în “paradisul” din V est cunosc
m odalitatea legală de a lucra o perioadă de timp în ţările cu care România a încheiat acorduri în domeniul “exportului” de forţă de m uncă? - - - _ ' . . .
ia Poliţiaiclujeană şi Inspectoratul d e M uncă Cluj-uu- fost ;sesizate®zecLde‘ cazuri de trafic de influenţă şi ' y uînşelăciU ni. Oamenii plătesc com isioane g raseu n o r escroci care promit rezolvarea, în regim de urgenţă, ,-y
de vize sau de paşapoarte străine false. • .
în acest an, m unca la negru a cetăţenilor străini în ţările care fac parte din Uniunea Europeană cunoaşte o scădere :> considerabilă. Aceasta datorită implicării serioase a -ţă rilo r primitoare, cît ş i a celo r exportatoare, în ; I controlarea fenomenului de m igrare a forţei de m uncă. D espre m unca în străinătate,'am stat de vorbă cu . •■■■ dl ing. Valentin Puşcaş, in sp ec to r şef ad ju n c t, de la I.T .M . C luj: \
Toi mai m ulţi rom âni, în general încarc au abso lv it o facu lta te , ac cu o rice p re ţ să lucreze sau se s ta b i le a s c ă d e f in i t iv în
imitate. E ste un lucru bun sau
Migrarea fo r ţe i de m u n că aiaesti este un fenomen complex, ipecte pozitive şi negative. M unca străinătate poate fi o soluţie pentru Iti oameni care sînt în căutarea unui ie muncă mai bine plătit şi nu îşi tasigurat viitorul, unii dintre ei fiind in. Acest fenom en trebuie să .îl « cu m ultă seriozitate. Există şi a, cu mari implicaţii în economia âească. Nu peste mult timp, ne Urezi că nu m ai avem specialişti ferite domenii. In prezent, în unna arii sau emigrării acestor oameni, mia nu are decît de pierdut. Cînd om trezi, va fi prea tîrziu. Păcat eforturile depuse pentru form area srilor ca sp e c ia liş ti de m arcă ,
loscuţi şi “ re c ru ta ţ i” d e ... adent. ■fine puteţi spune despre firm ele
in te rm e d ia z ă a n g a j a r e a penilor ro m ân i în s tră in ă ta te?Activitatea a ce s to r firm e este Wentată prin Legea nr. 156/2000,; se stipulează clar că, pentru a ,!Şora activităţile de mediere, în te - fo r ţe i de muncă, agenţiile
să fie a c re d ita te de că tre jsţenil M u n c ii, şi S o lid a rită ţii «c. 0 altă prevedere din această Preferă la condiţiile care trebuie *We prin contractele încheiate - ‘genţii de ocupare de forţei de ;
din R o m ân ia şi angajato rii * sau agenţii de. ocupare a forţei ' '•ncă din străinătate. Condiţiile , '«buie -respectate au în vedere în >
r™" ST
î r
mW '
k
■&l ■ ‘
X
TY-Xu
Asistenţi, brutari, cofetari si măceiari, în “finală” pentru Germania
O ficiul N a ţio n a l p e n tru R e c ru ta r e a ş i P l a s a r e a Forţe i d e M u n c ă în S t r ă i n ă t a t e a o rg a n iz a t . în z ile le d e 2 7 -2 8 m a i a .c . , io p re s e le c ţ ie p e n tru locuri d e m u n c ă , în m e se ri i s o lic i ta te în G e rm a n ia : a s is te n ţ i m e d ic a li p e n tru c ă m in e le d e b ă tr în i , a s is te n ţi d e te ra p ie in tensivă, a s is te n ţi fa rm a c ie , a s is te n ţi rad io lo g ie , p s ih o te ra p e u ţ i , b ru ta ri, c o fe ta r i ş i m ă ce la ri.
P e r s o a n e le d e c la r a te a d m is e la p re s e le c ţ i a O N R P F M S p e n tru c e l e 1 5 0 d e c o n tra c te d e m u n c ă s e z o n ie re în G e rm a n ia s în t c o n v o c a te s ă p a rtic ip e , în p e r io a d a 2 6 -2 8 iu n ie a .c . , la s e le c ţia p e 'c a r e o v a f a c e re p re z e n ta n tu l C en tru lu i d e M e d ie re a F o rţe i d e M u n că d e la B o n n .
D o s a re le c a n d id a ţilo r d e c la ra ţi a d m iş i în u rm a se le c ţie i f in a le v o r fi tr im is e în G e rm a n ia p e n tru a fi s tu d ia te d e c ă t r e a n g a ja to r i ş i p e n tru p e r f e c ta r e a c o n tr a c te lo r d e m u n c ă . A b ia d u p ă c e c o n tra c te le v o r fi t r im ise în ţa ră , p e r s o a n e le s e l e c ţ io n a te v o r tre b u i s ă f a c ă v izita m e d ic a lă şi s ă în to c m e a s c ă c e le la l te a c t e n e c e s a r e p lecării. C o n fo rm a co rd u lu i s e m n a t în tr e R o m â n ia ş i G e rm a n ia în d o m e n iu l fo rţe i d e m u n c ă , p ro c e d u ra d e m e d ie re p e n t r u p e r f e c ta r e a c o n tr a c te lo r d e m u n c ă d u r e a z ă c e l p u ţin p a tru luni, d e la s e le c ţ ia f in a lă .
R ă s p u n d e c i n s t i t '
CE ŞANSE A l SĂ TE ADAPTEZI Şl SĂ TE ’ INTEGREZI ÎNTR-O ŢARĂ STRĂINĂ?
P r o b le m a stabilirii te m p o ra re s a u a e m ig ră rii în tr -o ţ a r ă s t r ă in ă c o m p o r tă u n lan ţ d e c o n s e c in ţe , u n e le p rev iz ib ile , a l te le n u . E v a lu a re a ş a n s e lo r şi a 'r i s c u r i lo r c o n s ti tu ie c e l m a i im p o rtan t m o m e n t d e d e c iz ie p e n tru c e i c a r p v o r s ă lu c re z e s a u s ă s e s ta b i le a s c ă în O c c id e n t. P e n t r u a c e a s t a , e i t r e b u ie s ă s e în t r e b e şi s ă - ş i r ă s p u n d ă s in c e r la u r m ă to a r e le în tr e b ă r f ic h e ie : * C u n o a ş t e p e c in e v a a p ro p ia t, p e c a r e p o a te c o n ta , la n e v o ie , în ţ a r a în c a r e s e d u c e ? • Ş t i e s â c o n v e r s e z e în lim ba ţării u n d e -ş i î n c e a r c ă n o ro c u l? • S tă p în e ş te c î te v a m e s e r i i c ă u ta te , “u n iv e rsa le " în o r ic e s p a ţiu d e e m ig r a r e ? • E s te d i s p u s s â a c c e p t e o r ic e o fe r tă , o r ic e s lu jb ă ? • D is p u n e d e b a n i s a u a lte va lo ri c u c a r e s ă - ş i a s ig u r e u n s ta r t m a i lin în n o u a p a tr ie ? • R e p re z in tă o v a lo a re d e e x c e p ţ ie , r e c u n o s c u tă la noi (ş tiin ţă , a r tă , te h n ic ă ) , c u c a r e s ă “m o m e a s c ă ” in te re s u l c e lo r c a r e ' îi p o t h o tă r î d e s t in u l? • S u p o r tă b in e şi lin d e z r ă d ă c in a r e a d e c ă m in , fam ilie , p r ie te n i, trad iţii, o b ic e iu ri? •
*«* ş
D a c ă s e ră s p u n d e afirm ativ la m a i m u lt d e ju m ă ta te d in a c e s t e în tr e b ă r i , ş a n s a a d a p tă r i i şi in teg rării în tr-o a l tă ţ a r ă p o a te fi re a liz a tă . D a c ă n u . . . o r ic u m , s o lu ţia d e : “M -am s ă tu ra t d e R o m â n ia " , d e a p le c a "o rb e ş te" u n d e v a , în s p e r a n ţa c ă a c o lo “v a fi m a i b in e c a în R o m â n ia " , e s t e o u r ia ş ă ş i ja ln ic ă g o g o r iţă c a r e p o a te p îrjoli m ulţi an i inim ile c e lo r c a r e s e h o tă r ă s c p e s t e n o a p te s â p l e c e în s t r ă in ă ta te . ' •
i
. i f
principal: modul de angajare-, durata şi n a tu ra a n g a jă r i i , s a la r iz a re a , posibilitatea acordării de indem nizaţii pentru întreţinerea familiei angajatului, aflată în România, precum şi transferul s a la r iu lu i în ţa ră , a c o rd a re a de despăgubiri salariaţilor români, în cazul acc iden te lo r de m uncai con<jiţiî' de locuit, de transport etc.; M enţionez că aceste contracte de m uncă trebuie şi- ele aprobate de M .M .S.S. -
• C a re sînt firm e le c lu jen e c a re s în t a cred ita te să rec ru teze fo r ţă de m u n că în stră ină ta te? . .
- In p re ze n t, în R o m ân ia , s în t aproxim ativ 200 de firm e care sînt
\ .
V
« S i
- 4 | f
î x l J 'Â -
« ---* M' je i -Şa v .
V / ^ -
t :- , f
' I -, : 4
IL
> ^ , 4
acreditate să recruteze forţă de muncă în străinătate şi funcţionează legal. în judeţul Cluj, sînt doar patru societăţi: S .C . “ C isc o ” S R L , C lu j-N ap o c a ; S.C. “Tecnovvood” SRL, Cluj-Napoca; S.C. “G entilia” SRL, C îm pia Turzii şi S.C. “Prom ilenium ” SRL,-Dej.
• Ce le-a ţi su g era p e rso an e lo r c are vor să lucreze în s tră in ă ta te?• - Atunci cînd un rom ân se hotărăşte
: sâ plece în străinătate, una dintre cele m ai im p o rtan te p ro b lem e pe care trebuie să şi le pună e s te aceea dacă firma la care apelează este de încredere. -
•sau nu. Ce recom andări să Ie, fac? Să.. recurgă la un cadru legal şi să nu
..acorde încredere, mai ales să nu dea -bani unor firme aşa-zis credibile, fară a verifica înain te dacă acestea sînt acreditate. După cum ati putut afla prin intermediul m ass-m edia, inspectoratele de m uncă controlează firm ele care au - trec u t în o b ie c tu l d e a c t iv ita te recrutarea si plasarea forţei de muncă în străinătate. însă “hoţul neprins este n e g u s to r c in s t i t” , i a r m a jo rita te a
' “ ţepeior” au fost depistate prea tîrziu, .ad ică în m om entul în care apăreau
se s iz ă r i , m o m e n t p o s te r io r •escrocheriilor făcute, cu milioane de lei luaţi de la naivii care visează ia... Occident.
, P a g i n ă r e a l i z a t ă d e ' V a s i l e M O L D O V A N
[A c te - , -n e c e s a r ela dosarele celor, care doresc să ca udi d czeJ tun nJ o c_d c jtiu ncâ în .st răjnă ţ ate prin Qfici u I fia! ionaLpmt m-Rcqru t arca. si Plasa rea j o rţei.d cJM u n căJiv SţriunătateJ/QfiRI’I'flS)
1. co p ie după C ertifica te le de C alificare sau Absolvire;
2. copie după C artea . de M uncă (toate paginile scrise) sau Declaraţie
p pe propria răspundere c ă .n u aveţi | carte de muncă;| 3 . c o p ie du p ă B u le t in u l sau 'I Cartea d e identitate;| . 4 . c o p ie după P aşap o rt (cu o i , valabilitate de minimum 6 luni);| 5. A d e v e r in ţa M e d ic a lă ( înI original) de la m edicul de familie I că sînteţi “clinic sănătos” şi că “nu I figuraţi în evidentă cu boli cronice”; ^ ; 6 .-C azier jud iciar sau Declaraţie-; | pe propria răspundere că nu aveţi 1 antecedente’ penale. (în original);
, - Ocupaţia şi ine'Scria actuală;- O pţiunile dum neavoastră pen tm
a n u m ite ţâri;- Opţiunile dum neavoastră pen tru
anum ite meserii;- D acă aţi mai lucrat cu contract
de m uncă în străinătate - unde?- în jostd paginii veţi specifica:
“ D eclar pc propria răspundere câ datele furnizate sînt corecte", după care vă sem naţi şi puneţi dată. .
F işa personală este o com ponentă a dosarului diferită de C urriculum Vitac.
• Dosarele se acceptă num ai dacă acestea conţin toate cele 8 puncte de m ai sus! , >
• D epunerea d o sa re lo r se face num ai p e baza bonului de o rd ine pe care îl p rim iţi! '
IMPPRlANT!|g®A N u m ai p en tru P E R S O A N E L E A D M ISE LA SELECŢIE: . y
în m om entul trecerii de se lec ţia f in a lă şi al im in e n ţe i s e m n ă r i i contractului; urm ează şă p rezen ta ţi restul actelof.neee'sare, în funcţie de.
, . . . s o l ic i tă r i le a n g a ja to ru lu i s tră in ,7. C u rr ic u lu m V îtae (n u m e , p recum si certificatul m edical tip,
p ren u m e , d a ta ş l lo cu l n a ş te rii, -Un,
starea civilă, adresa, studii şcolare, activitatea în muncă, limbi străine c u n o s c u te , c u rsu r i a b s o lv ite , dom eniile de care sînteti interesaţi);■ 8. O p a g in ă d a c t i lo g ra f ia tă ,
intitulată “ F işă Personală” , pe care - v e ţi t r e c e u rm ă to a re le d a te
| personale:î - N um e şi Prenume: . !2 - C odul num eric personal, seriag şi num ărul B .l. sau C.I.;I - A dresa com pletă si num ărul de 1 telefon unde puteti fi găsit; p . - V îrstă si sexul;p - L im bile străine cunoscu te şig nivelul de cunoaştere (puţin, bine,
foarte bine); - :
eliberat, de Institutul de M ed ic in ă Legală “M ina M iriovici” , cu sediul în Sos. V itan Bârzesti. nr. 9. sectorul 4 , ia r p e n tru I s ra e l c e r t if ic a tu l * m edical eliberat de Spitalul C aritas ( D e asem enea, veti prezenta caz ieru l ju d ic ia r , ş i - d o v a d a c ă v n u .aveţi-..g
. in terdicţie de a părăsi localitatea a a u d e in tra re în S p a ţiu l S c h e n g e r i , :" |
.e l ib e ra tă de D irecţia G en era lă d e I .E v iden ţă Infbnnatizată a Persoanei. |
■Program ul cu p u b lic u l ■ e s t e . în u
z ile le de M A R ŢI, M IE R C U R I şi | JO I, în tre orele 9-14. . ’ |
A d resa O N R PF M S: str. V a lte r | M ărâcineanu (lîngă Parcul C ism igiu , 8 nr. 1-3, elaj 4> cam era 300, sec to r n i , B ucureşti, te lefon 0 1 /3 1 2 .4 6 .6 8 . 3-
B c l u x m î V
C unoscu ta c în tă rea ţă am ericană Britney Spears va fi a c ţio n a tă în ju d e c a tă de către do i autori de tex te , care su s ţin că aceasta le - a r fi u t i l i z a t v e rsu r i le n e a u to r iz a t. M ichae l C o ttril şi L arry W nukow ski vor
- f a c e d em ersu rile legale necesare îm potriva lui B ritney, sub acuzaţia c ă u n a d in tr e m e lo d iile de pe u ltim ul album al cîntăreţei, “W hat Y ou s e e 'i s w hat You g e t”, este re a liz a tă pe versuri scrise de ei. A u to r i i v e r s u r i lo r , e x tre m de s u p ă r a ţ i p e B r itn e y , s u s ţin că m elod ia a fost inclusă fară ştiinţa lo r p e a lb u m u l “O ops, I d id itagain !” M . C ottril şi L , W nu k o w sk i,au declarat în faţa presei am ericane că o v o r d a în ju d eca tă a tî t pe f /B ritn e y , c ît şi co m p an ia e i dep ub lic ita te şi casa de discuri care a scos album ul cu pricina. Se pare că p r o c e s u l şe v a ju d e c a în tr -u n T ribunal federal din Philadelphia.C ei doi scriitori au mai declarat că n u v o r a t î t d e sp ă g u b ir i în b a n i, c ît recunoaşterea faptului că ei sîn t cei care au scris frum oasa m elodie. C asa de discuri
“Jiv e” şi agenţia de public ita te “Zom ba” au refuzat să facă orice fel de comentarii cu privire la viitorul proces.
M i s s C e h i a s i - a r/
p u te a p ie r d e . t i t u la t u r a
/
Knterina Prusova, noua M iss C ehia. în vîrstă dc 18 ani, este pc pu n c tu l de a -ş i p ie rd e titu latura din cauză că a fost fo tografiată şi film ată în tim p
fost încă pub lica te , însă un anonim cere 1.000 de lire în sch im bul lor. Prusova îsi poate pierde coroana, în tru c ît toate fetele care au participat la c o n c u r s u l dc fru m u se ţe au sem n a t înain te un co n trac t în care au dec lara t câ nu s în t im p l ic a te în m o d e lm g e r o t i c . ' în p rezen t, a v o ca ţii ex am in ează s ituaţia , u rm în d ca M ilo slav Z a p le ta l , p re ş e d in te le com petiţiei, să ia decizia finală.
> i -■ — cr*’*-cv.
F o sta M iss C e h ia , M o n tk a Z id k o v a . e s te dc p ă re re câ Prusova ar trebui iertată, întrucît “toată lum ea are un trecu t” .
‘V , , ,
ce făcea sex cu prietenul ei, în urm ă cu doi ani. T înăra nu a reacţionat în n ici un fel atunci c înd au apărut în presă detalii d e s p re a v e n tu r i le e i , c o m p ro m iţă to a re în o p in ia unor concetăţeni. O cam aradă d e-a ei a declarat, pen tru un co tid ian ceh , câ P rusova s-a lăsat film ată şi fo tografiată în t im p u l u n u i j o c e r o t i c , îm preună cu p rie tenu l ei, pe c înd avea 16 ani. “F ilm ele şi fo tog rafiile s-au ră tăc it în tre tim p şi au reapăru t abia acum , c înd cineva doreşte să-i strice acesteia cariera” . Pozele nu au
i
J. Aniston si-a arătat colţi> - i 1
C elebra actriţă Jennifer Aniston, soţia actom lui Brad Pitt, a dat în judecată, in cursul acestei luni, doua reviste de scandal din SlU.A., care au ^ ' publicat două poze în care actriţaa p ă re a fă ră su tien . P ro cesu l intentat revistelor “Celebrity Skin” şi “High Society”, cele care au îndrăznit sâ facă pub lice pozele mai deocheate ale lui Aniston, va începe luna viitoare.Aceasta a fost fotografiată to p le s s în v a ra a n u lu i 1999, p e cînd lua o baie de so a re fă ră su tien .“Fotografii au escaladat un gard din vecini şi m -au fotografiat în timp ce purtam d. pantalonii mei de damă, în curtea casei m ele”, susţine Anistţ Totodată, aceasta a declarat că, atunci cînd a văzut ea însaţ pozele, care o prezentau despuiată şi lenevind la soare, a rău®
.stupefiată , întrucît acestea sînt “abom inabile şi răutăcioast’ R evistele au susţinut însă contrariul, m otivînd că pozele fost bune si vrednice pentru apariţie” .
N o u l c o m a n d a n t al S ta tie i S p a ţia le In tern a tio n a le , Val K o rz u n , a a firm at ca p re fe ră Să p r im e a s c ă v iz ita modela C in d y C ra w fo rd , în lo cu l lu i L a n c e B a ss , so lis tu l grupa N ’S y n c , c a re a anuntat c â d o reşte să v iz iteze s ta tia în toai
Fi is
i
ysr w1 , v, y
J j * ' c. l r r -
V
a ce s tu i an . C o m an d a n tu l s ta ţie i sp a ţia le s-a a ră ta t dei> d e în e în ta t s ă p r im e a s c ă v iz i ta su p e rm o d e lu lu i. I# 1 c o n v e rsa ţie d irec tă cu c en tru l d e c o m a n d ă de pe Ti111 a c e s ta a sp u s , în n u m e le e c h ip a ju lu i, câ: “ V o m fi buc#’ să v e d e m o ric e tu ris t sp a ţia l!” . L a n c e B ass negociaz#11 a u to r ită ţile ru se p o s ib ili ta te a u n e i c ă lă to rii viitoare p( n a v ă s p a ţ i a l ă S o y u z , c a r e v a v i z i t a S ta ţ ia Spaţ# In te rn a ţio n a lă în c u rsu l lu n ii o c to m b rie .
I /H ic h a e l Y^aeksen
in o as tesla în>
y v e d n e ţ i a d a f c i l n t
a o f i a n t e n , f a n a t i c a , r e n u n ţ a t
la , d e m n ita te
S u p e r -s ta ru l a m e r ic a n d e m u z ic ă p o p , M ichael Jackson , s-a ho tărît că ar fi tim pul să investească ceva “ verzişo ri” în p roducţia de film , astfel câ a alocat nu m ai puţin de 20 de m ilio a n e d e d o la r i p e n tru o so c ie ta te de p roducţie de film , n u m ită M D P W orldw ide Entertainm enL Super-starul s-a declarat deosebit de îneîn tat de investiţia sa, susţinînd că n im ic nu este m ai frum os în lu m e decît m agia unui film.
U nul d in tr e în f o c a ţ i i su p o rte r i ai reprezentativei Angliei a dorit să vadă cu orice preţ m eciul de fotbal dintre echipa favorită şi A rgentina. A şa că s-a ras în cap şi s-a plim bat prin centrul oraşului Southampton îm brăcat în tr-un costum de baie fem eiesc roz, pe patine cu rotile.
Derek M w anza, angajatul unei staţii de benzină, este un suporter înfocat al echipei naţionale a Angliei. E l a solicitat o zi liberă p en tru ca să p o a tă u rm ări m eciul cu Argentina, în să şeful său i-a oferit-o cu condiţia să aleagă între două “pedepse”. “Cîţiva colegi din birou s-au înscris deja pentm ziua liberă înaintea m ea pentm ca
şă urm ărească meciul, aşa că nu s-a m ai putut acorda liber încă unui angajat. Am fost în stare să fac aproape orice penfru ca sâ văd cum echipa Angliei o bate pe cea a Argentinei, dar niciodată nu m -am gîndit la aşa ceva”, avea să declare ulterior- m arele fan. El s-a întrecut cu o colegă
■ de-a sa, care voia să se plim be de trei ori ‘ pe “St. M ary Street”, în centm l aceleiaşi
localităţi, pe patine cu rotile, îmbrăcată in costum de baie. Sprei deosebire de M w anza, ea dorea să se vopsească pe braţe şi pe picioare înain te să înceapa plim barea în susul şi-n josu l străzii, ise pare că ideea suporteru lu i fanatic a fost mai sim patică în ochii şefului, care de altfel, i-a şi acordat “ curajosului” bărbat^ ziua liberă m ult aşteptată.
Angelina Joii* a adoptat un
copil cambodgian
T a tă l a c t r i ţe i A n g e lin a Jo lie f o a r te m în d r u c â a d e v e n it b»L în tru c ît A n g e lin a , îm p reună cu s o F . B illy B o b T h o rn to n , au ad o p ta !, c u r în d un c o p il c am b o d g ian . Afla® , C a m b o d g ia p e n tru film ările Ia “I C r o f t - T o m b R a id e r” , aceasta în t î ln i t p e m ic u ţ şi l-a în d răg it aii
“m u lt în c ît n u s -a m a i p u tu t despâff e l. A n g e l in a Jo l ie ,’ în v îrstă d e 2»
a n i, ş i B illy B o b T h o rn to n , d e 4 ^ a n i, s -a u c ă s ă to r it în anu l 2 0 0 0 S1 a ţi a l ţ i c o p i j , . • ... ■
POLITIA C L U J : 9 5 5 şi 4 3 -2 7 -2 7 4UDARMERIA: 9 5 6 OMPIERII: 981
IAi e r c u r i , 1 9 i u n i e 2 0 0
1 9 2 2 - S - a n ă s c u t f iz ic ia n u l N ie ls B o h r, la u r e a t a l P rem iu lu i N lo b e i p e n t r u F iz ic ă ,
Tn a n u l 1 9 7 5 .
r r r
Q.H E.
M E .P IC A L ED ir e c ţ ia d e S ă n ă ta te P u b l i c ă â
ju d e ţu lu i C lu j a n u n ţă c ă în conformitate c u O rd in u l M in is te ru lu i Sănătăţii şi F am ilie i n r. 761 d in 2 7 decem brie 2 0 0 1 , p r iv in d c o n tr o lu l medical p e r io d ic şi e x a m e n u l m e d ic a l la reluarea m u n cii; D irec ţia de S ăn ă ta te publică a ju d e ţu lu i C lu j fa ce c u n o sc u t următoarele: ;
P e rso n a lu l a n g a ja t în u n i tă ţ i le cu profil a l im e n ta r ( in d u s tr ia la p te lu i , carmangerii, lab o ra to a re d e c o fe tă r ie - patiserie, u n ită ţi de a lim en ta ţie p u b lic ă şi colectivă, sec ţii de p ro d u c ţie b ă u tu ri răcoritoare şi în g h e ţa tă ) v a e fe c tu a examenul c o p ro b ac te r io lo g ic n u m a i în laboratorul d e m ic ro b io lo g ie a l D S P jud. C lu j, s tr . N . B â lc e scu n r. 16, a tî t la angajare , c ît şi p e rio d ic ( tr im e s tru l II si III a l a n u lu i în cu rs).
în c az d e n e re s p e c ta re .a c e lo r m a i sus m en ţio n ate , v om fi o b lig a ţi a a p lic a legislaţia sa n ita ră în v ig o are .
Un nou sediu pentru anul şcolar viitor
L a e x a c t u n a n d e z ile d e la în c e p u tu l s ă p ă r i i fu n d a ţie i , n o u l se d iu a l Ş c o lii d in G h ir işu R o m â n - C o m u n a M o c iu , ju d e ţu l C lu j, a fo s t in a u g u ra t v in e r i , 14 iu n ie 2 0 0 2 .:
C lă d ire a c u p r in d e p a tru în c ă p e r i ş i a f o s t r i d i c a t ă î n i m e d i a t a a p ro p ie re a v e c h ii ş c o li, d a tîn c f d e la s f îr ş i tu l s e c o lu lu i 18, a f la tă în p r e z e n t în t r - o s t a r e a v a n s a tă d e d e g ra d a re . În c e p în d c u a n u l ş c o la r 2 0 0 2 - 2 0 0 3 , u n n u m ă r d e a p ro x im a tiv 35 d e c o p ii - e le v i şi p r e ş c o l a r i - y o r b e n e f i c i a d e f a c i l i tă ţ i le o f e r i te d e n o u l s e d iu , c a re v a a d ă p o s t i a t î t ş c o a la c u c l a s e l e p r i m a r e I - I V , c î t ş i g ră d in iţa .
C l ă d i r e a a f o s t r i d i c a t ă p r i n e f o r t u l c o m u n a l, o r g a n i z a ţ i e i u m a n ita r -c re ş tin e W o r ld V is io n şi a l c o m u n ită ţ i i lo c a le . O rg a n iz a ţia W o rld V is io n a a c h i ta t m a te r ia le le d e c o n s tru c ţie , în v a lo a re to ta lă d e 4 1 4 m i l i o a n e l e i , d e r u la te p r in p ro ie c tu l “ îm p r e u n ă P e n tru C o p iii
N o ş tr i” .- P r im ă r ia c o m u n e i M o c iu şi c o m u n ita te a lo ca lă a u c o n tr ib u i t c u f o r ţ ă d e m u n c ă , f o r m a tă d in s p e c i a l i ş t i ş i v o lu n ta r i , a c ă r e i p r e s t a ţ i e a f o s t e s t im a tă la 1 35 . m il io a n e le i.
L a c e r e m o n ia c a re a a v u t lo c v in e r i l în g ă n o u l s e d iu a u p a r t ic ip a t r e p re z e n ta n ţ i a i c o m u n ită ţ i i lo c a le d in M o c iu , a i o rg a n iz a ţ ie i W o r ld V is io n , a i C o n s iliu lu i J u d e ţe a n C lu j, a i In s p e c to ra tu lu i Ş c o la r J u d e ţ e a n , . a i D i r e c ţ i e i G e n e r a l e J u d e ţ e n e p e n t r u P r o t e c ţ i a D r e p t u r i l o r C o p i lu lu i , a i a l to r O N G -u r i . U n s o b o r d e p r e o ţi d in c o m u n i ta te a M o c iu a o f ic ia t o s lu jb ă d e s f in ţ ir e a c o n s tru c ţ ie i .
R id ic a r e a n o ii şc o li r e p re z in tă u n s im b o l a l te m e in ic ie i r e la ţ i e i d e p. r te n c r ia t c a re s -a c o n s tru it în tr e O r g a n i z a ţ i a W o r ld V i s i o n ş i c o m u n ita te a lo ca lă .
S o n i a Z A H A R IE C o o r d o n a t o r p r o i e c t
" î m p r e u n ă P e n t r u C o p iii N o ş t r i "
Două tinere, am bele în v îrstă de 28 de ani, sîn t cerceta te de lucrătorii B iroului E conom ico-F inanciar d in cadru l P o liţie i municipiului C luj-N apoca sub acuzaţia de delapidare. Po triv it Biroului de Presă al IP J C luj, Erika B aiasz, din C lu j-N apoca, şi Daniela Ungurean, din A pahida, sînt înv inu ite că în calita tea îor de vînzătoare-gestionare şi-au însuşit produse co sm etice şi alimentare din gestiunea m agazinului în care lucrau. P atronul Dănuţ Râţ a fost păgubit de cele două tinere cu peste 50 de m ilioane de lei. C onform poliţiştilor clujeni, D aniela U ngurean nu este la prim a abatere, ea avînd alte an tecedente p e n a le . Prejudiciul nu a putut fi recuparat pînă în prezent, iar cercetările continuă cu cele două tinere în stare de libertate.
O altă femeie cercetată penal de poliţişti pentru aceeaşi faptă este Dorină C ălugăr, de 43 de ani, dom iciliată în D ej. P o triv it Biroului de presă al IPJ C luj, femeia, în calitate de adm in istrato r al A sociaţiei de lo ca tari “ A lexandru V lah u ţă” d in D e j, a delapidat sum e m ari de bani, săvîrşind şi infracţiunile de fals şi uz de fals. în p e rio ad a 2001-2002, d in cau za p ro aste i gestionări a banilor, D orina Călugăr a păgubit asoc ia ţia de locatari cu 10 m ilioane de lei. în aceeaşi perioadă, ea nu a încasat alte 26 de m ilioane de lei, care reprezentau m ajo rări la cheltuielile neplătite de către unii dintre locatari, în sch im b de la alţii a încasat, în plus şi tară nici un tem ei, 45 de m ilioane de lei. Pentru a reuşi să strîngă ultim a sum ă m enţionată, Eiorina Călugăr a întocm it în fals acte în contabilitate.-
Femeia este cercetată în stare de libertate, iar p re jud iciu l este în curs de recuperare. Potrivit legii, dacă va fi trim isă în judecată, iar instanţa .o va găsi vinovată, C ălugăr poate p rim i o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 3 şi 15 ani.
C o s m i n P U R IS
TALON PENTRU CONCURS...................... ...Nr. 7ADRESA........ ........... T e l . . . . . . . ................................................ ...........................
Elev/a în clasa a.................... Şcoala..........:..... ........ *.............. ,..............................................................................
ÎNTREBARE: 1. Unde s-a dat în funcţiune o nouă unitate şcolară?
2. Care este ideea centrală a editorialului de astăzi?
întreţinut rap o rtu ri s e x u a le c u o m in o r ă
Un tînăr, în vîrstă de 27 de ani, din municipiul Turda, este cercetat penal de poliţiştii din localitate sub acu za ţiile de întreţinere de raporturi sexuale cu o m in o ră şi v ă tă m a re a corporală. Potrivit poliţiştilor Marius Nicolae C orpodcan a în tre ţin u t, în d a ta d c 15 fe b ru a rie a .c ., r a p o r tu r i sexuale cu o minoră din Turda
şi a provocat, după num ai 10 z ile , v ă tă m a re a c o rp o ra lă a acesteia.
Poliţiştii continuă cercetările cu autorul în stare de libertate.
D acă in s ta n ţa î l v a g ă s i v inovat, C orpodcan poate prim i o p e d e a p să cu în c h is o a r e a cuprinsă intre doi şi şap te ani.
C o s m i n P U R IS
tim b ite ru a e xp lo a tă rii m in o rilo r rom ân i răm îne o sintagm ă teo re tică
Sute de copii rom âni sînt exploataţi ’i muncă, fără ca cei care îi folosesc & penalizaţi, combaterea m uncii la,
a m inorilo r răm înînd doar o 'tagmă te o re t ic ă , au d e c la ra t , wuri, re p re z e n ta n ţii F u n d a ţie i 'l'aţi Copiii” .Exploatarea copiilor prin m uncă 'un fenomen care a luat amploare ultimii an i şi care a d u s la
luarea socială a sute de copii, dar ţia n u p rev ed e încă pedepse
m uncii copiilor. Totodată, fundaţia’ a elaborat un ghid privind com baterea şi prevenirea exploatării copiilor prin m uncă, scoaterea acestora din m ediile nefavorabile şi supravegherea zonelor şi a locu rilo r unde m in o rii p o t fi folosiţi ca mînă de lucru.
“Deţinem o evidenţă a locurilor unde copiii prestează diferite m unci la negru. A vem în atenţie şi cazuri îjrţaţ% £opiii sîn t Supuşi, ch iar îm 's înu l fam ilie i,
presă, R odica M oise, m em bru al Ăţiei şi coordonator al Biroului "naţional a l M u n c i i . p e n trufiniareprezentanţii fundaţiei au prezentat Elegie de elim inare progresivă â
d i f e r i te lo r a g re s iu n i , p re c u m 'se pentru cei care folosesc m unca exploatarea fizică şi de altă natură. însă ’-ftlor”, a declarat, într-o conferinţă nu putem interveni - mai ales în sînul
fam iliilor - decît în cazuri extrem e, pen tru că nu ex istă leg isla ţie clară p r iv in d acest seg m en t” , a a firm at reprezentantul fundaţiei.
Potrivit reprezentanţilor fundaţiei, evaluarea făcută în Bucureşti privind
- copiii străzii care m uncesc oferă “ o im ag in e d e ta lia tă a su p ra dim ensiunilor acestui fenomen, a cauzelor şi form elor cele mai grave privind m unca copilului” .
D in -s tu d iile rea liza te p înă -acum re ise că, îri R o m ân ia , ^exploatarea copiilor prin rituncă ' ? “nu este un fenom en”, .însă eşteV
prezentă şi tinde sâ ia amploare. " Copiii străzii îşi 'încep 'm uncă chiaţrde’ lâ vîrstă de un ari,' fiind'{V
X r m .
U ' & S v
scoşi p e . s tra d ă , p e . g e r său caniculă, în tre opt şi zece ore zilriic peiriru â cerşii M edia .de vîrstă a copiilor exploataţi prin m utică e s t e ' de j 13. an i. Ei
:pţeşţează m unci din cele mai
diverse: cerşit, descărcat m arfa prin depozite, servirea m eselor festive la nunţi sau la botezuri, mai ales noaptea. S p ec ia liş tii fu n d a ţie i ap rec iază că a p ro a p e 70- la su tă d in tre c o p iii investigaţi prestează mai multe tipuri de m unci. Studiul m ai arată că, în - prezent, 68.1a sută dintre copiii străzii exploataţi prin m uncă sînt băieţi şi 32 de procente fe te - proporţie foarţe mare în Rom ânia, în raport cu alte ţări.
Specialiştii susţin că viitorul acestor copii este ex trem -de limitat, tot mai mulţi dintre cei care au depăşit vîrstă de 14 ani fiind analfabeţi, integrarea lor socială fiind practic nulă. M unca în s tra d ă îl p r iv e a z ă p e cop il de- educaţie, acesta fiind supus în schimb - a b u z u r i lo r -- de la în ju ră tu r ile trecătorilor şi pînă la agresiuni fizice şi sexuale din partea celor mai mari. Mai mult, copiii străzii sînt privaţi de . orice protecţie socială: ei nu pot fi internaţi) în spitale, atunci cînd sînt bolnavi şi nu au trim iteri de la medic din cauza lipsei dom iciliului.
A c e la ş i s tu d iu - m ai ‘a ra tă o (d iferenţiere â 1 im p lică rii/to p iilo r î n 1 -’ 'tipuri d e m u n că d upă c rite rii de apartenenţă etnică. Astfel, copiii străzii rromi sînt “specializaţi” mâi "ales îri spălatul parbrizelor şi în colectarea deşeurilor, îir tim p ce rom ânii sînt folosiţi cu preponderenţă la cerşit sau la muncile menajere.
'Reprezentanţii fundaţiei consideră că ipinorii.ajung 'sâ m uncească mai ales din cauza sărăciei familiei din care fac
p a rte , d a r şi a lip se i de e d u c a ţie a p ă r in ţ i lo r . “ P r in c ip a la cau z ă o r e p re z in tă în să l ip s a serviciilor şi a cadrului legal de sancţionare a celor care se fo lo s e s c de m u n ca c o p ii lo r . P în ă la u rm ă, folosirea copiilor în m uncă este un abuz, pe care adulţii însă îl to lerează”, a precizat G a b r ie la A le x a n d re sc u , directorul fundaţiei.
Potrivit actualei legislaţii, In s p e c ţ ia M u n c ii p o a te s a n c ţio n a cu am en d ă angajatorul surprins că s-a folosit de mtinca copiilor. în schim b, părinţii - în special cei din m ediul rural şi rromii .-■care îşi folosesc copiii la diferite
. activităţi gospodăreşti, în detrim entul educaţiei, nu pot fi sancţionaţi.
“M ulţi dintre părinţi îşi obligă copiii să c o n tr ib u ie la c h e l tu ie li le , de,
; în treţinere a fam iliei, obligîndu-i să m uncească în detrimentul educaţiei. D e m ulte o ri/m u n c ile la care sîn t supuşi, m ai a le s c e le f iz ice , d ă u n e a z ă
-dezvoltării copiilor. Cu toate acestea,• părinţii nu sînt sancţionaţi pentru, rele tratam ente aplicate m inorului, legea fiind d es tu l de .am biguă şi la- acest capitol; singurul care îi protejează fie , fapt pe copii” , a mâi spus preşedintele organizaţiei “ Salvaţi Copiii” . ...-; -
- - “Ca form ă de protecţie pentru copii, noile m odificări ale lecislatiei m uncii
a r trebu i sâ p revadă san c ţiu n i du re pentru-angajatorii care se fo losesc de m uncă m inorilor. M ilităm ca această abatere să fie încadrată ca in frac ţiune ş i s a n c ţio n a tă p e n a l” , a a f i r m a t
f A lexandrescu. T otodată, p reşed in te le fundaţiei recom andă po liţiş tilo r să “nu m ai privească cop ilu l d in in te rsecţie câ p e u n d e l in c v e n t , c i c a p e o v ic tim ă”, fâcînd referire la ac ţiu n ile d e “ curăţire” a străzilo r de cerşetori.
O -situaţie a co p iilo r sţrăzii afec ta ţi de- a c e s t,.fe n o m e n nu a f o s t în c ă în to c m ită f ie a u to r i t ă ţ i , î n s ă se e stim ează-că . n u m ăru l c o p iilo r ca re m uncesc încă de la v îrste foarte m ici d e p ă ş e ş te c î te v a su te n u m a i în B ucureşti, Iaşi şi în C r a io v ^ * ‘
a hTh l' m*'n i f trU 31 U ng a rie i, P e te r M edgyessy ,a d e c l a r a t c ă n u a fo s t n ic io d a tă a g e n t s e c r e t s i c ă
^ a rtic o lu l p u b l ic a t d e c o tid ia n u l “M a g y a r N e m z e t” in te n ţ io n e a z ă s ă d i s t r a g ă a te n ţ i a d e la re a liz ă r ile g u v e rn u lu i d in u lt im e le s ă p tă m în i , t r a n s m ite MTI. o m
P r e m ie r u l s p a n io l J o s e M aria A z n a r , a cărui ţa ră asi|, p re ş e d in ţ ia s e m e s tr ia lă a Uniunii E u ro p e n e (U E )v a afin,
ieri, c u o c a z ia u n e i v izite la C o p e n h a g a , c ă d ec iz ia prţ; e x tin d e re a U E v a fi lu a tă în cad ru l sum m itului di:;
C o p e n h a g a , d in lu n a d e c e m b r ie , in fo rm ează ^
iu iiiisiPartidul Umanist a strîns, în
m ai p u ţin de trei săptăm îni, peste 100.000 de semnături, din întreaga ţară, pentru modificarea art.59 din Constituţie, referitor la m o d a lita tea de a leg ere a s e n a to r i lo r şi d e p u ta ţ i lo r , informează biroul de presă al PUR, într-un com unicat remis, ieri, presei.
PUR a propus, în urm ă cu : cîteva săptăm îni, m odificarea Constituţiei, astfel încît aceasta să p re v a d ă ca p re ş e d in te le Academiei, patriarhul României şi reprezentanţi ai sindicatelor
şi patronatelor să fie membri ai P a rlam en tu lu i. P re şe d in te le Academiei şi patriarhul BOR ar u rm a să fie s e n a to r i , ia r
' reprezentanţii patronatelor şi ai sindicatelor^deputaţi. Ei vor fi desemnaţi de instituţiile pe care
’ le re p rez in tă , du p ă m odelul a le g e r i i în P a r la m e n t . a rep rezen tan ţilo r m inorităţilo r n a ţio n a le , a l te le d e c ît cea maghiară. Prezenţa patriarhului şi a preşedintelui Academ iei în Parlam ent ar aduce un plus de a u to r i ta te m o ra lă a ce s to r instituţii, consideră liderii PUR.
rtO fS or " ^ n
fC a m p a n ia de s tr în g e re de' sem nături continuă.
C o n fp rm C o n s titu ţie i , revizuirea Legii fundamentale poate fi iniţiată de preşedintele R o m â n ie i, la p ro p u n e re a G u v e rn u lu i, de cel p u ţin o pătrim e din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. Aceştia trebuie să provină din cel puţin jum ătate din judeţele ţării, în fiecare din a c e s te - ju d e ţe tre b u in d înregistrate cel puţin 20.000 de sem nături. .
Patronul Caritas a scăpat de închisoareîn f îN K Cluj au loc lupte intestine„In tem eiul prevederilo r statutului AN1C şi pentru grave
încălcări ale acestu ia , C onsiliu l D irector al Filialei judeţu lu i Cluj a ridicat calitatea de m em bru următorilor: T onderF erenc, Pintea Otilia, Popovici G avril, H olunga M arcel, Şoim Teodor, O ltean L iviu", se arată într-un com unicat prim it Ia redacţie ce poartă sem nătura Iui Ş tefan Rădulescu, preşedin tele acestei formaţiuni. D intre m ultip lele m otive invocate de con d u că to ru l. luptei îm potriva corupţiei c lu jene, amintim doar cîteva: „Pe lingă încălcările p revederilo r art.26 şi 33 din Statut, p recum şi art.3 i din C onstitu ţia R om âniei, aceştia recunosc doar în m od teoretic O rdonanţa G uvernam entală nr.26/2000, în fapt, şi, de fapt. nu o respectă". în op in ia lui Ştefan Rădulescu, cei nom inalizaţi urm ăresc înlăturarea sa din funcţie, m otiv pentru carc au încercat organizarea, la înccputui acestei luni, a celui de-al treilea congres al AN IC.
S o r i n C Ă L IN
P a t r o n u l C a r i t a s , Io a n Stoica, a sc ă p a t de înch iso are d upă ce, ie ri, C u rte a de Apel O ra d e a a re s p in s r e c u r s u l p ro c u ro rilo r ca re so lic itau să se co n sta te că, în a ce s t caz, f a p te le p e n a le n u p o t fi prescrise .
P a r c h e tu l T r ib u n a l u lu i Ju d e ţea n B ih o r a co n sid e ra t că fa p te le p e n a le n u p o t fi p r e s c r i s e , d e o a r e c e s -a u p e t r e c u t d u p ă t e r m e n u l sta b ilit de t r ib u n a l ca fiin d d a ta u l t im e i p l ă ţ i , a d ic ă ap rilie 1994.
în acelaşi tim p , in stan ţa a a d m is s o l i c i t a r e a p ă r ţ i l o r civ ile p r iv in d a c o rd a re a de d e s p ă g u b ir i e g a le cu su m a depusă , la ca re u rm ea ză să se a p lic e in d ic e le d e in f la ţ ie co resp u n ză to r, respec tiv 2.381 Ia su tă . A stfel, u n d e p u n ă to r c a re a p a r t i c ip a t la joc cu600 .000 de le i a r u rm a să p rim ească 19.300.000 de lei. D in t r e ce i a p r o x im a t iv2 2 0 .0 0 0 d e d e p u n ă t o r i Ia C a r ita s , m ai p u ţin de 4.000 au fă cu t re cu rs , acesta fiind adm is de in s tan ţă .
în u rm a celo r două decizii, Io a n S to ic a a s c ă p a t d e p e d e a p s a cu în c h is o a r e a , s in g u ra m o d a lita te de a ta c fiind re c u rsu l în a n u la re pe c a r e l - a r p u te a fa c e p r o c u r o r u l g e n e ra l a l R o m â n ie i. U rm e a z ă c a , în c a d ru l p ro cesu lu i com ercial, c are se d esfăşoară la B raşov şi c a r e a fo s t b lo c a t de neîncheierea procesului penal, in s tan ţa să decidă cum va face ro s t Stoica de banii necesari p e n t r u a - i d e s p ă g u b i pe d e p u n ă to r i.
a t â . £>MEi L f i l iOvidiu Buduşan, fostul şe f al
Secţiei Anticorupţie din cadrul Parchetului dc pc lingă Curtea Suprem ă dc Justiţie, şi-a înaintat demisia din funcţia dc m agistrat. P u r tă to ru l d c c u v în t al P a rc h e tu lu i G e n e ra l, ln g r id Petcu , a d eclara t ieri, pen tru “ Adevărul dc C luj", câ Ovidiu Buduşan şi-a depus demisia luni la re g is tra tu ra M in is te ru lu i Public, aceasta urm înd să fie analizată de Consiliul Superior al Magistraturii, lngrid Petcu nu a putut să spună m otivele care au stat la baza deciziei fostului şe f al Secţiei Penale din cadrul Parchetului General.
Ovidiu B uduşan a in tra t în m agistratură în anul 1993 şi a lucrat ca procuror anchetator în c a d ru l S e c ţie i U rm ă rir i d in cadrul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Cluj. D in octom brie 1998, Buduşan a fost delegat la Parchetu l de pe lîn g ă C u rtea Suprem ă de Justiţie , unde a fost n u m it ş e f a l S e c ţ ie î A n t ic o ru p ţie . C î ţ a d e ţ in u t această funcţie tînărul p rocuror a s o lu ţ io n a t c a u z e p e n a le
. co m p lex e , în tre c a re d o sa ru l “ P o r ţe la n u l” , p r iv in dcontrabanda cu ţigări în ţările U n iu n ii E u r o p e n e ; d o s a ru l “ F N I - C N V M - C E C - S O V ” , d o s a ru l “ B a n c o re x " ,
"B a n k c o o p " şi a c o o rd o n a t a n c h e ta p r iv in d a n ih i la re a traficanţilor de arme către ţările arabe aflate sub em bargo, prin reţeaua “Sim on N aor” . Cu toate acestea, după preluarea puterii d c către PS D , îm p o triv a lui O vid iu B uduşan s-a lan sat o adevărată cam panie dc declaraţii publice din partea m in istru lu i Justiţiei, R odica Stănoiu, şi dc procurorul general, Joiţa Tânase. Procurorul era acuzat de cei doi oficiali că ar fi transmis ilegal în F ran ţa d o sa re le a fa c e r i i C o s te a -J im b o lia , c a re v iz a spălarea a 100 de m ilioane de dolari, către o com isie rogatorie. C am p a n ia d u să îm p o tr iv a tînărului procuror a culm inat cu excluderea lui din m agistratură
la data de 25 mai 2001 printr-o decizie a Comisiei dc Disciplină a Parchetului de pc lîngă Curtea Supcmă dc Justiţie. Procurorul a atacat la Curtea Suprem ă de Justiţie decizia luată dc Comisia de Disciplină. în luna m artie a acestui an, O vidiu B uduşan a o b ţin u t în in s tan ţă a n u la rea deciziei de excludere a sa din magistratură şi s-a ales doar cu “mustrare” pentru neglijenţă în îndep lin irea a trib u ţiu n ilo r de
. serviciu. Totodată s-a stabilit câ p rocuroru l B uduşan a trim is actele d in dosarul “ C ostea - Jimbolia” la com isia rogatorie cu aprobarea lui Joiţa Tănase şi a Cristinei Luzescu, secretar de stat în M inisterul Justiţiei.
C o s m i n P U R IS
fundaţia Civitas cultivă9
politicile locale de mediuProcesul dezvoltării locale şi regionale a devenit un lait
m otiv tem einic pentru acţiunile Fnndaţiei Civitas pentru societatea civilă. Ieri, în sala m ică a Consiliului Judeţean, fundaţia a o rg an iza t unul d in tre sem inariile din cadrul p ro iec tu lu i f in an ţa t prin PH A R E , d en u m it “ Im plicarea com unităţilor în m anagem entul de m ediu la nivel local” . T em ele d ezbătu te - p revederile aqu is-u lu i com unitar şi legislaţiei rom âneşti privind protecţia m ediului şi modalităţi de u tilizare a sistem elor de m anagem ent de m ediu în com unităţile locale - au stîmit interesul nedisim ulat al m ultor CjNG-uri şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale din unită ţile adm inistrative ale judeţu lu i. Inginereşte, M irela M ireşan, şe f de lucrări în cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, colaborator al Fundaţiei C ivitas în probleme de mediu, a prezentat participanţilor soluţii la întrebările fireşti pe care trebuie să le pună orice reprezentant al unei comunităţi.
D u p ă cu m n e -a u d e c la ra t o rg a n iz a to r i i , a se m e n ea m anifestări m enite să sensibilizeze administraţia locală relativ la problem ele de mediu .vor continua în viitorul apropiat.
T i t u s C R Ă C IU N
M a jo rita te universităţilor
au decis cq adm iterea si
a ib â loc pţ bazâ dţ examen
M a jo rita te a senateli- universităţilor au decis q în acest an, admiterea j aibă loc pe bază de exarrt şi ca re z u lta te le de I;
. bacalaureat să conteze j m ică m ăsură”, a dedai;
' ieri, în conferinţa de presa a PSD, ministrul Educaţiei şi C e rc e tă r ii Ecaterim Andronescu. :M inistrul a precizat că don două-trei universităţi vor
"face selecţia studenţilor pt b a z a re z u lta te lo r de b a c a la u re a t . . „Aceasta h o tă r îre este înţeleaptă, d e o a re c e exam enul Jt a d m ite re p o a te face o s e le c ţ ie m ai bu n ă”, a adăugat Andronescu.
E a a m ai spus ta se n a te le facu ltă ţilo r It m ed ic ină şi farmacie ai d e c is ca exam enele (: ad m itere să aibâ loc ia aceeaşi zi în toată ţara, astfel încît candidaţii să i poată da examen în dom oraşe. *
CONCURS DE PROIECTE
Direcţia pentru Tinereţii Sport a Judeţului Cluj, prii B iro u l de Tineret organizează în data de 21 iunie, ora 12, co n cu rsu l proiecte pentm trimestrul trei-al anului în curs, pentru stru c tu rile a s o c ia tiv e i tineret din judeţul nostru. Concursul va avea loc ii sediul DTSJ Cluj, din B- dul Eroilor 40, etaj. III.
Cererile de finanţare tip M TS, completate confoi® c e r in ţe lo r p re v ăz u te î» “ C o n d iţi i şi c r ite r ii i f in a n ţa re penWp ro g ra m e le ' de tinerel 2002” , trebuie depuse li B iroul de Tineret pînâ «I tîrziu marţi, 25 iunie ■> a n u n ţa t L au ra A rte tt consilier DTSJ Cluj.
M . TRIPON
4 4 O T V - P ă iB ia s s c M - P o r t a l 99
T eleviziunile prin cab lu ne m ănîncă tim pul şi . ceva bani. Portalul se pare că nu face doar bani prin... cablu, c i şi politică. Num ai aşa ne explicăm faptul c ă la e m is iu n e a “ D an D iaconescu în direct” de luni s e a ra , u n d e in v i ta t a fo s t se n a to ru l A d r ia n P â u n e sc u , P o rta lu l a su g ru m a t p în ă la p e n ib il m e sa ju l p o e tu lu i c u priv ire la in justiţia suportată de
tr ic o lo ru l ro m â n e sc în * m unic ip iu l S fin tu G heorghe.
Mai m ulţi telespectatori se plîng că au com utat pe toate canalele, unde p ro g ra m e le se p u tea u recepţiona curat şi bine, în timp ce OTV-ul a fost pur şi simplu sugrumat. D ar să nu exagerăm , pentm că au fost şi m om ente de respiro, cînd pe post apăreau intervenţiile în direct ale unor demnitari m aghiari. ._ -
Este curat-m urdar ce faceţi, d o m n ilo r de la P o rta l, prin bruiajele video-acustice ce le aplicaţi unor programe. Dacă nu vă place o anum e televiziune, scoate ţi-o d in program , încît abon aţii să p o a tă a lege alte “cabluri”, necenzurate, cînd este vorba de tricolor, Transilvania si românism.
D . V A T A U
Patriarhul Teoctist va anunţa cîştigătonil concursului pentru Catedrala Patriarhală. Preafericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii OrtodoJ* Rom âne, va anunţa, m îine, cîştigâtom l concursului de sol# a rh ite c tu ra le p en tru re a liz a rea an sam blu lu i “ Catedra* Patriarhală”, acesta urm înd să obţină cinci la sută din valoaH1 estimată a contractului, a declarat, ieri, părintele Costel Stoic1 purtătorul de cuvînt al Patriarhiei Române.- Potrivit surs'J citate, după ce va fi anunţat cîştigâtom l, acesta va fi invita la procedura de negociere în vederea atribuirii contractul11! de achiziţie publică pentm toate fazele de proiectare. Ceilal participanţi la concurs plasaţi pe prim ele 12 locuri vor obţin* cîte o prim ă de participare în valoare de cîte o m ie de ei#
*'AuCDnzatâ jvnn S .H ! r î T 'î id U / 1 ^ 9 1 , judecătoria Oui- Napoca, înm atriculată la Oficiul Registrului Comerţuluijudeţului Cluj, sub n r. J / 1 2 / 3 G 8 din 2 2 .0 3 .1 9 3 1 cod fecal R 2 0 4 4 6 9
IL IE C Ă LIA N (redactor şef);V A L E R C HIO REAN U (redactor şef adjunct); C R IS TIA N B A R A (redactor şef adjunct).Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28;E -m ail: a d e v c j@ m a il .d n tq .ro - re d a c ţ iaE -m ail: r e c la m a _ a d e v c j@ m a il .d n tc j .ro - p u b lic ita te
Tel/fax: 19.74.18
S e c r e t a r d e r e d a c ţ ie : H o re a P E T R U Ş
-R E D A C Ţ IA : C lu j-N a p o c a , s tr . N a p o c a 16
C U L T U R Ă : T E L . 19.74.90 - M IC H A E L A B O C U ; S O C IA L -
C E T Ă Ţ E N E Ş T I: T E L : 19.74.90 - R A D U V ID A; E C O N O M IC :
TE L .: 19.75.07 ; S P O R T : T E L : 19.21.27 - C O D IN S A M O ILĂ ;
P U B L I C I T A T E : T E L .tF A X :1 9 .7 3 .0 4 ;- D IF U Z A R E M IC A
P U B L I C I T A T E : T E L : 19.49.81 - S T E L A P E T C U ,
C O N T A B IL IT A T E : T E L .: 19.73.07 - LIVIA P O P,
S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : TE L/FA X : 31.43.23
S U B R E D A C Ţ IA D E J :T E L V F A X : 21.60.75_______________________
![µ ] v - Casa Montessori · µ ] v 7lwoxo , x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x](https://static.documente.net/doc/80x56/5e3041645d2be568cb68ec81/-v-casa-v-7lwoxo-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x.jpg)
![Regulament admitere licență 2020 - Facultatea de Chimie ... · x a x } , v s XI ) v B ac) x x ] x g onat `. x Pu nd a , or , `a , e -t ii v - . S es-I.S a I t 2e . S II t e . S](https://static.documente.net/doc/80x56/606f087f569ae1758b5fb274/regulament-admitere-licenf-2020-facultatea-de-chimie-x-a-x-v-s-xi-.jpg)
