+ All Categories
Home > Documents > Ras Si Bucurii

Ras Si Bucurii

Date post: 05-Dec-2014
Category:
Upload: dorina1953
View: 62 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
27
1 0 retete naturale pentru optimismul dvs. Tinctura de pil.ducel. Puneti 20 9 flori uscate $i maruntite Tn 100 ml alcool de 70°. Lasati amesteculla macerat timp de 10 zile, avTnd grija sa agitati zilnic recipientul. Filtrati tinctura Tn sticlute mici, de culoare Tnchisa, prevazute cu dop. Luati cTte 10-15 picaturi seara, la culcare. Ceai combinat. Puneti peste 0 lingurita de pulbere de amestec Tn parti egale de talpa-gTl;ltei l;li odolean 0 cana cu apa clocotita. Lasati vasul acoperit timp de cinci minute, apoi strecurati. Beti Tntreaga cantitate seara, Tnainte de culcare. Cataplasme cu frunze de varza. Luati cTteva frunze proaspete, zdrobiti-Ie Ul;lor cu sucitorul, insistTnd Tn special pe nervurile mai groase, apoi a$ezati-Ie pe ceafa sau pe gambe. Aplicati tratamentul Tn fiecare seara, Tnainte de culcare. pun doua linguri de scoarta maruntita la 200 ml apa. Se fierbe pentru 20 minute, dupa care se strecoara. Se consuma trei-patru linguri pe zi. ..Se pun doua lingurite de pulbere de planta la 200 ml apa rece. Se lasa 10-12 ore, apoi se strecoar,a. Se bea dimineata. Atentie! In doze mari, planta este toxica. Intoxicatia se manifesta prin dureri de cap, ameteli ~i poate duce chiar la moarte . te 0 lingura de rizom uscat ~i maruntit sau pulbere de rizom. Se lasa vasul acoperit timE de 15 minute, apoi se strecoara. Se iau trei-patru linguri pe zi; do- zele mai mari produc greata . i: ..•.. Sepu- ne 0 lingurita de pulbere de frunze in 200 ml apa docotita. Se lasa la infuzat 15-20 minute. Strecurati. Se beau doua-trei cam pe zi. La copii, cantitatile se dozeaza dupa virsta. Se sAI GENERALE CU EFECT REVITALIZANT Dosar special Program antidepresie Sepu- ne 0 lin,lSura de conuri uscate, bine maruntite la 250 ml apa docotita. Se lasa la infuzat pentru 10-15 minute. Se strecoara. Se bea seara, inainte de culcare. Seyune la un litru de apa docotita un pumn de flori. Se lasa la infuzat pentru 20-30 mi- nute. Se strecoara ~i se adauga la apa de baie din cada. Se filc 15-20 de hili in serie, cite una pe zi ~ise repeta de doua ori pe an. Se pune 0 lingurita planta maruntita sau pulbere la 200 m1 apa docotita. Se lasa la infuzat 10-20 minute. Se strecoara ~ise beau doua-trei cani pe zi. Se pun una-trei lingurite de planta maruntita in 250 m1apa rece. Se lasa 10 minute, dupa care se pune la fiert la foc moale pentru 15 minute. Se strecoara ~i se beau una-doua cam pe zi. Se amesteca bine 500 gyulpa de mace~e cu 500 g zahar. Se lasa la macerat timp de 5-6 zile, pina lasa un suc ro~u. Se adauga 500 ml spirt de 70°. Se acopera bine ~i se mai lasa doua-trei zi- Ie. Se strecoara ~i se pastreaza in stide. Se iau citeva picaturi 10 MedicinaNaturista nr. 4
Transcript
Page 1: Ras Si Bucurii

10 retete naturalepentru optimismul dvs.

Tinctura de pil.ducel. Puneti 20 9 flori uscate $i maruntiteTn 100 ml alcool de 70°. Lasati amesteculla macerat timp de

10 zile, avTnd grija sa agitati zilnic recipientul. Filtrati tincturaTn sticlute mici, de culoare Tnchisa, prevazute cu dop. LuaticTte 10-15 picaturi seara, la culcare.

Ceai combinat. Puneti peste 0 lingurita de pulbere deamestec Tn parti egale de talpa-gTl;ltei l;li odolean 0 cana cuapa clocotita. Lasati vasul acoperit timp de cinci minute, apoistrecurati. Beti Tntreaga cantitate seara, Tnainte de culcare.

Cataplasme cu frunze de varza. Luati cTteva frunzeproaspete, zdrobiti-Ie Ul;lor cu sucitorul, insistTnd Tn special penervurile mai groase, apoi a$ezati-Ie pe ceafa sau pe gambe.Aplicati tratamentul Tn fiecare seara, Tnainte de culcare.

pun doua linguri de scoartamaruntita la 200 ml apa. Sefierbe pentru 20 minute, dupacare se strecoara. Se consuma

trei-patru linguri pe zi.• ..Se

pun doua lingurite de pulberede planta la 200 ml apa rece. Selasa 10-12 ore, apoi se strecoar,a.Se bea dimineata. Atentie! Indoze mari, planta este toxica.Intoxicatia se manifesta prindureri de cap, ameteli ~i poateduce chiar la moarte .

te 0 lingura de rizom uscat ~imaruntit sau pulbere de rizom.Se lasa vasul acoperit timE de15minute, apoi se strecoara. Seiau trei-patru linguri pe zi; do­zele mai mari produc greata .

• i: ..•..Sepu-ne 0 lingurita de pulbere defrunze in 200 ml apa docotita.Se lasa la infuzat 15-20 minute.Strecurati. Se beau doua-treicam pe zi. La copii, cantitatile sedozeaza dupa virsta.

• SesAI GENERALE CUEFECT REVITALIZANT

Dosar specialProgram antidepresie

• Sepu-ne 0 lin,lSura de conuri uscate,bine maruntite la 250 ml apadocotita. Se lasa la infuzatpentru 10-15 minute. Sestrecoara. Se bea seara, inaintede culcare.•

Seyune la un litru de apadocotita un pumn de flori. Selasa la infuzat pentru 20-30 mi­

nute. Se strecoara ~i se adaugala apa de baie din cada. Se filc15-20 de hili in serie, cite una pezi ~ise repeta de doua ori pe an.

• Se

pune 0 lingurita planta

maruntita sau pulbere la 200 m1apa docotita. Se lasa la infuzat10-20 minute. Se strecoara ~isebeau doua-trei cani pe zi.

• Se

pun una-trei lingurite de plantamaruntita in 250 m1apa rece. Selasa 10 minute, dupa care sepune la fiert la foc moale pentru15 minute. Se strecoara ~i sebeau una-doua cam pe zi.

• Se

amesteca bine 500 gyulpa demace~e cu 500 g zahar. Se lasala macerat timp de 5-6 zile, pinalasa un suc ro~u. Se adauga500 ml spirt de 70°. Se acoperabine ~ise mai lasa doua-trei zi­Ie. Se strecoara ~i se pastreazain stide. Se iau citeva picaturi

10 MedicinaNaturistanr. 4

Page 2: Ras Si Bucurii

Sinteti depresiv?seara va mai regasiti un plus deenergie.

o Nimic nu pare sa vapoata invinge oboseala.Degeaba va culcati devreme,nu reu~iti sa recuperati.

Dad aveti 0 majoritate de ~

Daca aveti 0 majoritate de 0

o Va considerati bolnav,inmultiti vizitele la doctori ~iabuzati de medicamente. Astava u~ureaza.

~ Ezitati sa consultati undoctor de teama ca-l faceti sa-~ipiarda timpul ~i, oricum, cre­deti ca nu ar servi la nimic.

o Va indopati cu fortifi­ante, dar n-aveti nici timpul,nici energia necesare sa vaduceti la medic. Aminati intot­deauna aceasta vizita de pe 0zi pe alta.

INTERPRETAREAREZULTATELOR

Dad aveti 0 majoritate de 0

o Vreti sa fiti Intel es ~i sava exprimati nelini~tile. A­propiatii dvs. va sprijina, vaconsoleaza ~i va iubesc a~acum sinteti.

~ Nu aveti puterea de avorbi cu cei din jur desprestare a dvs. psihica ~i,de altfel,nici nu pre a doriti s-o faceti.La ce bun sa faci pe altul sapiarda timpul?

o Sinteti lesne iritabil, iarla sfir~itul zilei va simtiti incontratimp cu ceilalti. Nu vamai doriti sa comunicati ~iregretati acest lucru.

o Intotdeauna incepeti zi­ua cu mult curaj, dar 0 in­cheiati descurajat ~i invins.

o Va este teama sa ador­

miti, sinteti cople~it de 0nelini~te nelamurita ~iva trezitinoaptea de mai multe ori. Som­niferele va amelioreaza insom­nia.

~ Adormiti rapid. in ciudasomniferelor, va treziti dirni­neata pe la orele 4-5, intr-o sta­re profunda de anxietate ~ilipsit de energie, stare care poa­te fi s.aracterizata prin cuvin­tele: ,,Inca 0 zi care trebuie su­portat~!"

o Inainte de a adormi va

mai ginditi 0 data la tot ce vanelini~te~te, dar cind va trezitigindurile va sint mai vesele.

o Dimineata sinteti intr-oforma foarte buna, dar obositirepede ~i incheiati ziua intr-ostare de agitatie care va impie­dica s~ adormiti.

~ Inca de dnd va treziti, vasimtiti frint de oboseala, starecare dureaza toata ziua. Abia

o Va pastrati speranta, darva ginditi mereu ca se vaintimpla ce-i mai rau.

~ Nu reu~iti sa va ima­ginati propriul dvs. viitor, carevi se pare inchis.

o Ramineti optimist, vaspuneti ca pina la urma va vetireveni ~i veti gasi solutii laproblemele care va framinta, vatrebuie doar putin timp liber.

o Sinteti foarte emotiv, valasati u~or cuprins de nelini~­te, iar aceasta va paralizeaza.

Pe de alta p~rte, trec~ti rapi~peste aceasta stare ~l, 0 dataaepa~ita melancolia, va re­gasiti bucuria de a trai ~ibunadispozitie.

~ Dimineata sinteti apasatde 0 stare confuza de tristeteamestecata cu regrete ~iplicti­seala. Nimeni ~i nimic nu va

poate indeparta mohoreala.Va ginditi uneori ca numaimoartea v-ar putea u~urasuferintele.

depresie l;>itemperaturacorpului. Aceasta scadenoaptea cu 1_2°Cl;>icrel;>tepeste zi. in cazuldepresivilor, temperaturanu inregistreaza acestevariatii, ritmurile norma Ieale somnului nu mai sintrespectate, iar ei sint pejumatate trezi noaptea l;>ipe jumatate adormitiziua. De aceea, e bine cadepresivii sa facadimineata un dUl;>caldsau cUeva exercitii fizice,pentru a facetemperatura sa creasca.

nu va impiedica sa actionati.~ Nu va mai recunoa~teti,

nu va mai suportati, va simtitifara valoare ~ineinteresant. Vaconsiderati vinovat de tot ce seintimpla.

o Nu considerati ca nive­lul scazut al performantelor sedatoreaza personalitatii dvs.,ci unei aglomerari prea maride sarcini.

Actiunea antidepresivelorAcestea usureaza transmisianeuromediatorilor, impiedicindrecapturarea lor pe 3 cai.1) Tmpiedica degradarea ve­ziculelor care continneuromediatorii.2) Stimuleaza eliberarea deneuromediatori.3) Tmpiedica recapturarea lor,permitind in acest fel un influxnervos normal.

PISTA GENETICA:anumitedepresii, cum ar fi cea abolnavilor maniaco-de­presivi, sint ereditare.Copiii unui astfel debolnav sint de 10 ori maiexpul;>iriscului de a suferila rindullor de aceastamaladie. Mediul, modulde viata l;>ievenimentelecare intervin joaca un rolinsemnat in declanl;>areabolii.PISTA CRONOBIOLOGICA.o DESCOPERIRERECENTA:ar exista 0anum ita legatura intre

Va simtiti nelinil;>tit, aveti 0stare pSihica proasta?Acest test va va permitesa va dati seam a mai bine

ce se 7ntlmpla cu dvs. l;>isa luati masurile cuvenite.

o Va faceti planuri pesteplanuri, supraincardndu-va

tir~~vul,ia~ acesta este si!lgurulmlJloc pnn care putetr Iuptaimpotriva anxietatii.

~ Nu va doriti sa facetinimic, n-aveti puterea sa intre­prindeti nimic ~i nici nu vaintereseaza nimic. Totu~i, varepro~ati aceste lucruri.

o Doriti sa faceti anumitelucruri, dar nu puteti duce labun sfir~it ceea ce ati inceput.

o Aveti impresia ca nu sin­teti la inaltimea situatiei, iarimprejurarile sint mereu atit denesigure ... Totu~i, acest lucru

Medicina Naturists nr. 4 9

Page 3: Ras Si Bucurii

FOR

Coba; pentrupropriile experienfe

Generale, la 0 prima vedere, recoman­darile dr. Morse ar fi lipsite de greutate

daca nu s-ar baza pe 0 experien¢ traitanemijlocit. Celebrul neurolog s-a trans­format in cobai, incercand sa verifice"metoda" insu§ita de la fo§tii lui pacienij.Dar sa-Ilasam sa vorbeasca:

"In primul rand, mi-am observat cu atenije viata §i am1jnut un jurna1. Am observat ca, de§i nu aveam timp sufi­

cient pentru a IDa consacra exerciijilor fizice, aveam inschimb 0 cantitate industriala (ie timp pentru a-mi face grijiin legatura cu tot felul de lucruri marunte. Am mers la 0 salade sport §i am inceput sa acord mai multa atenije detaliilor.Am observat ca persoanele care se antrenau dimineata eraumai subijri ~i se simteau mai bine decat acelea care seantrenau mal tarziu, in timpul zilei. Astfel, am pierdut §i eu1rilnO"1'"~:nyu:l.l~In nlll~ ATYl In,....pnlli~ J,;:!l~r1"rm TY\.!l1lH:!(),T ~rj .c::_~1TI~+- •...•..•...•+-.--. ~..: coX co'; .•...•...••.....

metode pent,ua Ii lericiti

~

• Celebru om de ftiinfi american, neurolog 1a un spital de urgenfipentru copn, dr. Melvin Morse a fost martorul a sute de cazuri de

moarte cUnica. Surprins de caHtatea cu totul deosebitii a nefti micufilorsai pacienfi salvafi, el a elaborat 0 veritabili terapie a fericirii, pe carea experimentat-o cu molt succes. Un tratament gratuit fi miraculos •

4. Ave'ti incredere in viziunea dvs.interioara ~i in intui'tie

Majoritatea oamenilor au intuiije §i experien¢ spi­rituala. Din pacate, ei nu au curajul sa creada in ele §i,prin urmare, Ie ignora.

~. AjutorulIncercaij sa va ojeriij sprijinul celorlalij, cel puijn 0

data pe saptamana. Inscrieij-va intr-o asociaije de sprijinumanitar (funcijoneaza pe langa bisericil, daij-le sa­racilor 0 bucata de paine sau caijva lei. Unul dintre mij­

loacele cele mai bune pentru a scapa de sentimentulinutilitaiji consta ina lucra voluntar intr-un camin debatrani, de handicapaij sau la un orfelinat.

6. Planificarea materialaCheltui1j mai puijn. Incercaij sa reduceij cheltuielile

lunare cu cel puijn 20%. De-a lungul anilor, acest lucru 0sa va ajute;;a dobandiij §i 0 lini§te spirituala, nu numaimateriala. Incercaij sa puneij bani deoparte in fiecareluna, chiar daca este yorba destlre sume mici. CandAlbert Einstein a fost intrebat de cmeva care este cel maiimportapt miracol al vieiji, el a raspuns: "Interesul cu­mulat". In timp, puijnii bani pu§i deoparte se transformain interese jmportante. Dar ce raport au ei cu armoniaspirituala? In societatea din zilele noastre, este mai u§orsa dobande§ti echilibrul §i armonia cand ai ceva pusdeoparte §i nu te chinuiesc datoriile.

7. Regimul alimentarCopiii care au trecut prin experienta moriji_ clinice

mananca mai multe legume ~i fruete decat noi. Intalni­rea cu lumina vieiji de dincolo le-a dietat obiceiuri ali­mentare echilibr;;tte §i, prin urmare, 0 via¢ mai curata §imai sanatoasa. Incercaij sa adaugaij in fiecare sapta­mana la mesele dvs. cate 0 leguma noua, renun1jl.nd catmai mult cu putin¢ la mancarurile semipreparate §i lapraje~i. D~se,o_Ij,.0 :mica s,chimh,are.ali~entarfi f,le.l?o~!e

I'"n calitate de medic la un spital de urgen¢ pentrucopii, doctorul american Melvin Morse s-a con­fruntat cu sute de cazuri de mor1j clinice, pe care

le-a inregistrat §i le-a studiat cu acribia §i curiozitateaomului de §tiin¢.

Preocupat exclusiv de latura practica, anatomica, afenomenului, a lasat deoparte aspeetele psihice ale pro­blemei, pe care avea insa sa Ie descopere, cu mare surpri­za, atunci cand subieciji cercetarilor sale s-au maturizat.

Deprins sa-§i faca prieteni din micii lui pacienij, pe carepentru a-I urmari indeaproape, dupa ie§irea lor dinspital, Ii poftea sistematic la picnicuri cu jocuri §i plim­bari in natura, pediatrul a observat cu uimire ca evoluijaspirituala a copiilor transformaij in adolescenij era cutotul deosebita fa¢ de cea a colegilor de aceea§i varsta.Maturizarea lor semana cu un soi de iluminare. Vadeauo natura intuitiva §i 0 capacitate de intelegere cu totuldeosebite, dar §i stabilitate §i echilibru. Crescand, izbu­tisera sa evite capcanele clasice in care intrau cei de 0

varsta cu ei - prostituija, alcoolul sau

drogurile, dovedind 0 intelegere misticaa universului. Experienta lor la mar­ginea vieiji Ie schimbase modul de agandi §i raportul cu moartea, care erao calatorie spre Dumnezeu. Erau mo­

rali, determinaij, corecij, iradiind 0 se­niniitate tulburatoare.

"Gare modelullor se putea in­vilta [lira a trece

prin experientamorpi iminente?",s-a intrebat dr.Morse. Raspunsuleste afirmativ. Ceicare doresc sa-§iilumineze exis-

Page 4: Ras Si Bucurii

~-£~'~b""""'''''''''''~''''-' .•..•...•.r - ~ ~ ~ L ••• --J:"'-~ "~- .--~._-- .•..•.----~. -;;~-- 'i~ ...-_.."--culc mai devreme. Asta mi-a reglat tensiunea artenala IIi adoua zi ma sculam vesell?iodihnit.

Apoi mi-am ascultatmai mult copiii I?iam pe­trecut mai mult timp im­

preuna cu ei, oricat al? fifost de obosit. Pe' de alta

parte, .am inceput sa vor­besc cu pumnezeu I?isa-Lascult. In loc sa rostesc rugaciTI-"'1idisperate, intre1;i.neam

adevarate dialoguri cu EI, uneori in mal?ina, in timp ce mer­l[eam la spital. Ii vorbeam despre viata mea. Chiar mi-amrevazut viata", la fel ca cei care trmesc experiente la gI:anita

morti-i. M-am gandit la oamenii pe care i-am ranit I?lIe-amcerut iertare. In timp ce ma rugam, mi-am dat seama ca te­

merea mea cea mai mare provenea de la fratele meu vitreg,un alcoolic care murise pentru ca ingerase un amestec debauturi IIide droguri, dnd avea chiar varsta mea. Fusesemfoarte agresiv cu el, respingandu-I mereu, in timp ce 0 sim­

pIa yorba i-ar fi Iacut atat de bine. Uneori, in timp ce vor­beam cu Dumnezeu, am realizat ca spaima mea secreta eraca voi muri pentru ca fratele meu vitreg murise I?iel. Caaceasta va fi pedeapsa pe care Dumnezeu mi-o va da pentruca m-am purtat rau cu el. Am mers la mama mea vitrega ca

sa vorbesc cu ea pentru prima data despre angoasele mele I?isa-i spun cat imi parea de rau pentru felul cum ma purtasemcu balatul ei, Chris. Am vorbit mult cu ea despre dificultatea

de a trm alaturi de un fiu drogat I?ialcoolic. Foarte repede,m-am sim1;i.tmult mai apropiat de aceasta femeie decatfusesem vreodata. Tot atunci am inceput §i ac1;i.uniledevoluntariat. Am devenit voluntar pentru a-i antrena pe co­

piii handicapa1;i, org-anizandu-Ie concursuri in carucioare.Am donat bani bisencii locale. Am pornit mai multe subiectede conversa1;i.eextra§colara cu fiul meu §i m-am apropiatmai mult de el.

Dupa un an de la toate aceste schimbari, intr-o zi s-aintamplat un lucru bizar, pe care IlU il pot interpreta dedit

ca actIvarea punctului meu divino In timpul noptii, la juma­tatea drumului dintre somn ~i realitate, am deschis dintr-odata ochii I?iam vazut 0 femme stand in picioare langa patulmeu. Era mama mea I?ima privea cu 0 seninatate extraor­dinara. Chiar in starea aceea de vis, in care se poate petreceorice, eram foarte surprins sa 0 vad, fiindca mama murise.

"Melvin, am un cadou pentru tine':mi-a ;lpus, intinzand mana spre

mine. In aceealli clipa, mi-am sim1;i.tpieptul radiind 0 lumina straluci­toare, alba, I?imi-am vazut propriul

trup aprinzandu-se I?i apoi dispa­rand. 0 noua piele, imaculata, 0inlocuise pe cea veche. Atunci m-amtrezit. Cateva saptamani mai tar­

ziu, am avut revela1;i.aca visul meu fusese 0 metafora, princare eram informat despre transformarea mea. Exersand curabdare, lobul meu temporal dreJ?t s-a deschis pentru acomunica cu Dumnezeu I?lam fost rasplatit. Am petrecut fie­care zi traind in prezent, ascultand vocea mea interioara.Am invatat sa-mi iubesc familia, sa nu ma mai gandesc inpermanenta la boala, la moarte, la stresul de la serviciu, laproblemele mele. La 46 de ani, am invap.t, in sfarl?it, secre­tele existentei descoperite de acei copli care au trait ex­perienta vie1;i.ide dupa moarte."ANDREICHERAN

perrHILe .:sa SUiUlIll Hi IIIUU re~UlaL ue-a lungul Vle~ll. l'4Utoate regimurile exprese de slabit duc la acest rezultat.8. Medita'ia !jiirugaciuneaDedica1;i.-vacel pu1;i.n15 minute pe zi rugaciunii, atat

prin texte clasice, consacrate, cat I?iexprimandu-va liber

nelinil?tile I?ial?teptarile. Daca nu I?ti1;i.ce sa spune1;i, in­tinde1;i.-vape pat I?irepeta1;i.in permanen1jii acelal?i lucru(Rugaciunea inimii, de ex., "lisuse Hristoase, Fiul luiDumnezeu, miluiel?te-ma pe mine, pacatosul", n.n.). Ru­

gaciunea cotidiana ne da speran1jii I?iechilibru, "aprinde"lobul tewporal drept, unde se afla punctul divino9. Inva~'1 sa iubi'iDe cele mai multe ori, dragostea fa1jiide ceilal1;i.se

confunda cu dragostea fata de noi inl?ine. Adevarata iu­

bire inseamna sa ~egandel?ti la a.ltci- ..•.~.......•...•.~.....•••............•.•.'.'·.i .

neva, la aproape-WiS'-'l::"Ie tau, la nevoile ....•

I?ila emo1;i.ilesale. I I.Nu e hl?or sa iubel?ti. lu­bire inseamna daruire I?iimpartal?ire, atitudini ca­re nu Ie sunt tuturor la in­demana. lubirea se in-va­ta, dar lucrul acesta nece­sita timp I?i antrenament.Exista moduri foarte simple de a 0face. Lauda1;i.-ipe cei din jur. Cu-vintele bune nu costa bani.Complimenta1;i.-i pentru felul

in care arata I?ipentru lucru­rile pe care Ie fac. Darui1;i.-Iemiciaten1;i.isau intrebag-i despre co-

piii lor. Sunt gesturi simple,dar care arata ca va implica1;i.

I?i care va scot din izolarea de care sunte1;i. cuprinlli.Aceasta metoda este recomandata I?ide catre oamenii deIItiinta care studiaza problema stresului I?imodul de asparge izolarea de tipul A - cea care ne face ostili I?ineferici1;i..

10. SpiritualitateaRedescoperi1;i.-va rela1;i.acu toate componentele uni­

versului. Fi1;i.aten1;i.la ceea ce se intampla in jurul dvs. I?ianaliza1;i.-vapozi1;i.ain acest context. Acest lucru se va re­flecta la diferite nivele, in rela1;i.ilecu cei din jur, cu me­diul inconjurator, cu Dumnezeu, ceea ce inseamna lu-cruri diferite pentru persoane diferite. Pentru unii, a

restabili aceasta relage cu universul inseamna a mer­ge la biserica 0 data pe saptamana. Pentru al1;i.i,in­seamna sa mearga in padure sau sa se plimbe printr-

un parco Fiecare om are propria sa no1;i.unedespre..,. spiritualitate. Ideea de a ingenunchea""'" in fata patului pentru a te ruga este

un lucru scandalos pentru cei care credca religia I?ispiritualitatea nu au ni­mic in comun. Pentru al1;i.i,religiainseamna legatura cu divinitatea.

Alege1;i.ceea ce vi se potrivel?te.Pana la urma, important este

sa va sim1;i.1;i.ferici1;i..

~ ..~<i'" (,.//"' .. '1".;.';1;.;.,£.= ••• • •••'S"'~.~~~".~...

dvs.,

difice viata in sens pozitiv, incercand si{;f1e ~i;;s"~~t"§iincotro se indreapta, pot accede la acest mod de a fi.

Marele secret este simplu, pentru di de fapt nu exista unmare secret. Nu e nevoie de exercigi complicate de medi­

tage, de prezenta unui guru conducator I?inici de 0 cala­torie in lumea de dincolo pentru a fi fericit, taina ilumi­narii interioare constand in §tiinta de a comunica, fiecaredin noi, cu el insul?i. Sa fim ateng la ideile noastre I?ilagesturile pe care Ie facem. Sa ne analizam, _curabdare,

gandurile I?iemogile cu care ne confruntam. Intreba1;i-vacu curaj: "Gare sunt fericit? Ce nemultumire ma roade?",I?iastfel va ve1;i."ilumina". Convins ca principiile de via1jii

ale micilor sai pacien1;i salva1;i.de la moarte ne pot fituturor de folos, dr. Melvil Morse a elaborat 0 strategie inzece puncte, numita "Secretele transformarii", pe careinainte de a 0 publica intr-un studiu, a experimentat-onemijlocit. Rezultatul? Dr. Melvil Morse sus1;i.neca a des­coperit fericirea. Daca este adevarat, va lasam pe dvs. saaprecia1;i.,dupa ce ve1;i.fi aplicat metoda medicului ame­rican. lata reteta:

1. Exercitiul fizicExecuta1;i.zil~ic un exerci1;i.ufizic la indemana, vreme

de 30 de minute (plimba1;i.-va,juca1;i.-vacu copiii, pedala1;i.pe 0 bicicleta ergonomica, face1;i.gimnastica, inota1;i.etc.).Acorda1;i.mil?carii cotidiene aceeal?i prioritate ca profesieidvs. Deja dupa cateva saptamani, exerci1;i.ulfizic va de­veni 0 necesitate la care nu ve1;i.mai renunta, pentru niciun motiv.

2. Analiza'i-va deprinderileFi1;i.aten1;i.la deprinderile dvs. cotidiene. Tine1;i unjurnal. E 0 forma de medita1;i.eactiva, 0 forma de reflec1;i.e

prin care va ve1;i.cunoal?te mai bine, afland cum gandi1;i.I?ice tipUri de emo1;i.iave1;i..Tipul acesta de medita1;i.eactiva(in opozi1;i.ecu cea pasiva, ca yoga, de pilda) este indicatamai ales pentru gandurile obsestve, legate de bani, fami­lie, probleme sentimentale etc. In loc sa incerca1;i.sa va

inabul?i1;i.vocea interioara (aceea care vorbel?te ;;ingura,in cap), activa1;i.-oI?iatribui1;i.-iun rol Principal. In loc saevita1;isa va gandi1;i.,de exemplu, la patronu nesuferit pecare-f ave1;i.la serviciu, gandi1;i.-vala el dinadins, concen­trandu-va aten1;i.aasupra sursei de nemultumiri, incer­cand sa gasi1;i.0 solutie. Problemele amanate perpetuu

pot sa produca "infecgi" psihice (ceva "normal" se trans­forma in "dezastru").3. Familia !jiirela'iile cu ceilal'iLua1;i.micul dejun sau cina in familie, de cel

pu1;i.npatru ori pe saptamana. Stinge1;itelevizo­rull?i vorbi1;i.Cll toata lumea, pe rand. Dezvol­ta1;i.-vaaptitudinea de a-i asculta pe cei care vainconjoara, vreme de 15 minute pe zi. E greula inceput, dar iata cateva sfaturi utile:

-lasa1;i.-i pe ceilal1;i.sa-I?isfarl?easca frazainainte de a va gandi ce vre1;i.sa Ie raspun­de1;i..

- pune1;i.intrebiiri"Cepiirere ai despre

te

Formula AS - Anul XIII, nr. 563, aprilie 2003 f$ 7

Page 5: Ras Si Bucurii

&[S[]3QJJ[SNI;resuca lun;; ma;:

pADUCELULEste culoarea purit~tii, a eternitiitii, a pacii sufletei?ti8i a aspiratiilor inalte. Im!~rii - m"~,,O""r;;i,,; n,,~~~~~ ..

• astenie, surmenaj intelectual, depresie u~oara - sebeau trei pahare din acest preparat pe zi, intre mese.

• dificultati de concentrare, stare de somnolenta - seia 0 ce~ca de cafea de cicoare indulcita cu miere din

bel:;mg.• la copiii rara apetit - se recomanda sa bea 0 cei?cutadin aceasta cafea, cu cateva minute inainte de masa.

• dureri de cap, stari de indispozitie pe fondul unorprobleme biliare sau hepatice - se bea cafea cu cicoareneindulcita.

Och;ul cerulu;, din paj;~f;/ecu flor;:

CICOAREANu de pomana aceasta culoare este mereu raportata,

mai cu seama in poezie, la cerul de mal. Asupra sufletu­lui, albastrul are un adevarat efect de descatul;;are, fiindextrem de uti! persoanelor cu afectiuni psihice majore(nevroze, manii, psihoze - inclusiv schizofrenie i?ipara­noia), persoanelor ,(:arenu pot iubi i?inu se Rot mamfestaliber i?lechilibrat. In Tibet I;;iIndia, pacientii erau du:;;iinmanastiri (care jucau i?i rolul de

sanatoriu) situate pe munti inalti,pentru a putea beneficia din plinde culoarea cerului. La cei care aufost tratati cu aceasta culoare s-a

tratamentul nervozitatii, al diferitelor fobii,al frigiditatii I;;idurerilor de cap. Se beau 2-3 cani pe zi,pe stomacul gol, indulcite cu putinii miere.

Apa de trandafir din comer!, pe care 0 gasim in

magazinele naturiste, este obtinutii prin procesul dedistilare a petalelor de trandafir, pentru obtinereaparfumurilor. Ea are 0 u80ara nuanta galbuie, unparfum puternic I;;ieste folosita mai ales pentru uz ex­

tern ca antiseptic ori cosmetic. Aceasta este de fapt cu­noscuta Api! de colonie. Cea care se giisel;;tela noi in taraeste produsa in Liban - celebra patrie a trandafirilor.Compresele cu aceasta apa de trandafir sunt un elixirpentru ten - pastrand pielea proaspata I;;icatifelata,pentru ochi - reducand cearcanele I;;iinflamatia.

Otetul de trandafirIntr-un borcau de 800 ml se pun petale de trandafir

proaspete, taiate marunt, pana la umplerea borcanului,dar fara a Ie indesa. Deasupra se toarna otet natural dinmere, amestecand mereu, a§a incat petalele de trandafirsa fie foarte bine patrunse. Se inchide borcanul ermetic §ise lasa sa se macereze acest amestec la umbra, vreme de

14 zile, dupa care se filtreaza I;;ise trage in sticlute mici~i inchise la culoare. Se folosel;;tede regula pentru trata­rea durerilor de cap, a nevralgiilor I;;ia racelilor, sub for­

ma de frictionari pe gat, umeri, ceafa I;;itample. Mirosireaotetului de trandafir este un elixir contra lei?inului I;;iamigrenei.

lIefetar de culori• Alegeti-va culoarea potrivita (dupa micul ghidschitat in cere ce urmeaza).

• Fixu\i en privirca de la 0 distanta convenabilii pei­sajul sall planta alcasii, avand grijii sa nu aveti soarele infata. :;;~~~~~.c;~~~~s_~r~~de di~trager~ a atenti!'li.

FIorile fericiri;\"i'~l.\:-'"

• TransformaJj culorile lunii mai intr-o sursade bucurie Ii linilte sufleteasca •

Lunamai, luna florilor, a dragostei, a naturii exu­berante, este un adevarat elixir pentru sufletulomenesc. Lumina tot mai stralucitoare a soa-

relui, reflectata in luciul apelor ori in verdele ierbii, cerulvioriu ~i profund, cantecul pasarilor, betia de mires me ~ide culori raspandita de exploziile florale indeamna su­fletul sa treaca peste zagazuri, sa-I;;iregaseasca inocentaI;;ibucuria. De asta ne place al;;ade mult primavara! Pen­tru izvorul d~ bucurie pe care reinvierea naturii il dez­leaga in nol. In vechile tratate de alchimie se spune ca inlunile de trecere dintre primavara ~i vara energiile tai­

nice ale naturii ating apogeul, ca cele patru principii ele­mentare - apa, aerul, pamantul ~i focul - sunt conjugateca. sa aprinda sentimentul iubirir I;;ial imperecherii, me­nit sa duca la implinire ~i rod. Dar oare fiintei umane, da­ruita cu ratiune ~i grai, ce i-a rezervat natura in aceastamagica perioada? Daca am trai in mod con~tient spec­

tacolul primaverii, nu am reu~i oare sa primim I;;inOIunmesaj al naturii, un mesaj de echilibru I;;iarmonie? Ge­

niul psihologiei ~i psihiatriei, Carl Gustav Jung, observacii la toate societatile care au ramas aproape de naturaexista adevarate ritualuri prin care fiinta umana sa poa­ta comunica I;;iprin care sa se poata integra in armoniaspatiului care 0 inconjoara. EI considera ca epidemia deboli psihice a societatii moderne este 0 consecinta directa

~iprevizibila a indepartarii de valorile suflete~ti, de sur­sele de echilibru emotional ~i de mijloacele de protectie

psihica, pe care natura ni Ie-a pus la dispozitie. Ce-ar fideci, daca in splendida luna a lui Florar, am incerca sa ne

regasim, identificandu-ne cu ofrand a de frumusete pecare ne-o ofera in mod gratuit? Cu siguranta ca am aflaceva din armonia sufleteasca dupa care tanjim fiecare,intr-un mod mai mult sau mai putin evident. Sa facemdeci impreuna un mic traseu de primavara, printre mi­resme, culori, senzat;ii tactile ~i sunete, descoperind e){­traordinarul potential vindeciitor al florilor lunii maio Intraseul nostru, ne yom ghida dupa un element terapeuticdespre care am mai vorbit: culoarea. De data aceasta, neyom referi insa strict la culorile florilor.

Page 6: Ras Si Bucurii

Formula AS - Anul XII, nr. 515, mai 2002 f; 7

Paollcellll rCrntne911S munu9vnn~C. UJ1vncnntun)

Este un arbust care in luna mai da un aer de sarba­toare paji§tilor §i lumini§urilor din zonele de deal §i demunte, cu inflorescentele sale albe ~i parfumate, care pi­cura lini§te. Pentru a putea beneficia din plin de efectele

tamaduitoare de suflet ale acestei plante, va recoman­dam in continuare un preparat simplu:Infuzia combinata de flori de paducel:

6 lingurite de pulbere de flori se lasa lainmuiat intr-un vas in care s-a pus 0

cana §ijumatate de apa, de seara panadiminea1p, cand se filtreaza; macera­tul se pune deoparte, iar pulbereaumezita cu apa se opare§te cu inca 0cana §i jumatate de apa, dupa care selasa la racit §i se filtreaza; se combinamaceratul cu infuzia. Se bea de trei ori

pe zi, pe stomacul gol, un pahar dinacest ceai. Spre deosebire de "ceaiulclasic", aceasta infuzie combinata estefoarte eficienta, rezultatele tratamen­tului fiind puternice §i rapide. latacateva indica1;iiale sale:

• stari de nervozitate, iritare, furie - daca aceste

emo1;iinocive sunt 0 prezent;ii constanta in viata dvs., 0cura de 1-2 luni cu acest preparat din paducef este ex­trem de binevenita, avand un efect echilibrant psihic,

bland §i totodata puternic.• astenie corelata cu probleme de circula1;ie sau car­diace, slabirea memoriei, probleme nervoase la persoa­

nele de varsta a treia - studii recente au pus in evidentiifaptul ca preparatele cu flori de paducel favorizeaza OXl­genarea crelerului, imbunatatesc circula1;ia cerebraHi,normalizeaza activitatea nervoasa. Curele de lunga du­rata cu infuzie combinata de flori de paducel au din acestmotiv un efect extrem de benefic in afec1;iunile men1;io­nate.

• stari de angoasa, de teama fara motiv (anxietate) -se face 0 infuzie combinata dura aceea~i reteta, doar ca

nu va fi rncuta numai din paducel, Cldintr-un ames­tec de flori de paducel §i nori de sunatoare, in pro­poTtii egale.

ILIETUDOR

- sunt intotdeauna inrn1;i§aKin st~~~bJ~'~~~;lbimaculat§i extrem de stralucitor, la fel ca §i zanele §i alte spiritebune din credintele stravechi. Albul este fara indoialaculoarea care poate vindeca orice suferint;ii sufleteasca §iorice boala, meritand cu prisosinVi calificativul de culoa­

re miraculoasa. Pentru a va convmge de acest lucru, con­templa1;iun mar inflorit, un paducel, 0 turn de iasomie oripuntatea nemiirginita a florii albe de crin. Dupa catevaminute de contempla1;ie, fara indoiala ca ve1;isesiza efec­

tul calmant al culorii, pacea pe care v-a a§terne in gan­duri §i in trairi. Nu e nevoie decat de pu1;inabunavoint;iipentru a va concentra con§tient asupra petalelor albe §i

parfumate, minunandu-va de 111arelegeniu al Creatoru­lui. Ce sa alegeti din cate flori albe transforma primavarain mireasma? Va spunem noi: paducelul! De ce? Pentruca albullui feciorelnic este intr-un acord deplin cu fO$vindecatoare a plantei, unul dintre cele mai puternice"medicamente" ale naturii.

remarcat 0 curatire a min1;ii degrijile obsesive, de ideile delirante§i perturbatoare. De asemenea,

s-a observat 0 inseninare, 0 impa­care ,cu propria fiint;ii§i cu cei dinjur. Insa cel mai important efectal acestei culori, greu de explicatdin punct de vedere §tiin1;ific,estemanrea puterii de a iubi. Or, se§tie ca iubirea profunda, altruis­ta, lipsita de posesivitate este un adevarat elixir pentrusuflet, avand un efect vindecator mai puternic decat aloricarui medicament cunoscut vreodata. Sa beneficiem,a§adar, chiar sanato§i fiind, de frumusetea acestei culoriceleste, prezenta atat pe bolta senina, cat §i in petaleleflorilor.

Pu1;ine sunt plantele de primavara cu 0 culoare caresa 0 poata concura pe cea a cerului. Exista insa 0 floarecare are reale §anse in acest sens: cicoarea.

Ciconren (Cicnurillm intv6l1s)Cu sigurant;ii 0 cunoa§te1;i - cre§te in lumini§uri, in

fanete §i pe marginea drumurilor. Are tulpini verzidescnis §i florile de un albastru luminos, ca cel al ceruluidin dimine1;ile senine de primavara. Modesta §i adeseanebagata in seama, cicoarea este un adevarat remediu de

fericire, datorita radacinilor sale, un tonic nervos, pe catde eficient, pe atat de sanatos. Celebra cafea, cu efectelesale nocive §i cu dependen1p pe care 0 da in timp, §i-a

gasit in cicoare un inamic serios. Cafeaua din radacinilede cicoare invioreaza mintea §i psihicul, indeparteazaoboseala §i astenia, stimuleaza digestia §i mare§te capa­

citatea de efort intelectual. Descoperita in Prusia cainlocuitor al cafelei in timpul blocadei impuse in secolulal XVIII-lea de catre Napoleon Bonaparte, bauta pe ruptein anii razboiului in ora§ele sase§ti din Ardeal, sub nu­mele de Frank-Cafea, cicoarea are toate §ansele sa de­vina stimulentul nervos §i psihic nenociv din secolul XXI,tot mai con§tient de capcanele alimentare care Ie ame­nint;ii oamenilor via1p, in frunte cu nocivele derivate decafea. lata in continuare cateva elemente suplimentaredespre acest stimulent psihic extraordinar, care este ca­feaua cu cicoare ..

Cafeaua din radacini de cicoareSe ob1;inecasnic, din radacinile cicoarei uscate, pra­

jite pe 0 plita incinsa §i apoi macinate, dar mai simplueste sa 0 lua1;igata prelucrata din magazinele natunste§i Plafaruri, unde a reaparut in ultimii ani. Va reco­mandam cafeaua de cicoare pura, rnra alte adaosuri oriaromatizan1;i. Pentru a ob1;inedin ea 0 "cafea" buna, sepun intr-un ibric (250 m})cu apa clocotita 2-3 lingurite depulbere de cicoare, dupa care se pune pe foc mic vreme de2 minute §i se amesteca incontinuu. Se lasa sa se ra­ceasca 10 minute, apoi se filtreaza §i se serve§te ca atare(daca suporta1;i gustul amar) sau cu 1-2lingurite de mie­reo lata cateva recomandari ale acestei "cafele" extrem desanatoase:

~.. u"' ,~'UAUL '<' lOU lluIlLea cat mal !SOlItade gan­duri culoarea respectiva, vreme de cinci mmute. Cauta1;isa va induce1;i 0 stare de simpatie, de dragoste fat;ii deplantq. sau de coltul de natura privit.

• Inchide1;i ochii §i imaginati-va sau, mai bine zis,lasa1;i-vafiin1p inundata de culoarea respectiva, vreme de7-10 minute.

• Pastrand ochii inchi§i, identifica1;i miresme, apoisunete, atingerea vantului, lasa1;i-va fiin1p sa se bucurecu fiecare simt in parte de ceea ce 0 inconjoara. Deschi­de1;iochii, respirati adanc §i remarca1;i efectul profund alacestui mic exerci1;iu.

lata in continuarea §i un ghid terapeutic al culorilor:

imparatul grad;n;;:TRANDAFIRUL

Este culoarea vitalita1;ii, a tinere1;ii §i a regenerarii.Induce optimism, curaj, fort;ii,dorint;ii de ac1;iune.Prin ex­

celent;ii este culoarea recoman­data persoanelor convalescente,astemce, lipsite de tonus. Rezul­tate remarcabile au ob1;inutprinfolosirea acestei culori §i persoa­nele suferinde de depresie cro­nica, de teama rnra motiv ori cudiferite inhibi1;ii. Marile sana­torii de recuperare din Europa§i Statele Unite (mai ales celeAyurvedice) folosesc din pHnaceasta culoare, care este pusacu maiestrie in valoare prin

aranjamente florale. FIorile de mai care pun in valoarecel mai bine acest elixir cromatic sunt macii §i tranda­firii, in special ace§tia din urma, care acopera un spectrude nuante impresionant.

Ilefete CII trnnon/iriExista zeci §i sute de specii ~i varieta1;i de trandafiri,

fiecare cu efecte coloristice difente. Pe langa culoarea ro­§ie, stralucitoare, despre ac1;iunilecareia am vorbit ante­rior, mai exista nenumarate nuante suave de roz, carepredispun mai pu1;inspre pasionalitate §i mai mult catreromantism, ginga§ie, sentlmente diafane, fiind recoman­date firilor impulsive, carora Ii s-a repro§at adesea lipsa

de menajamente cu ceilalti §i cu ei in§i§i. Doua dintrespeciile de trandafiri: cel de dulceat;ii (Rosa centifolia) §i

cel de Damasc (Rosa Damascena) au l:1iun parfum cu vir­tu1;i terapeutice deosebite. Punerea lor in camera esterecomandata persoanelor nervoase §i anxioase, carora Ieeste teama de intimitate (sunt un remediu stravechi con­tra frigidita1;ii), care au frecvent insomnii ori un somn ne­odihnitor. Daca vre1;isa folosi1;iceva mai mult din frumu­

setea §.~prospe1;imea trandafirilor, va recomandam douaremedil:Maceratul de trandafir

Se ob1;inecasnic foarte u§or: 2-3 linguri de petale de

trandafir se pun la macerat de seara pana diminea1jaintr-o cana (250 m}) cu aJla plata sau de izvor. Diml-'nea1p se filtreaza §i se folose§te cat mai proaspata sause pastreaza maximum 12 ore la frigider. Se folose§te in

,.i:,.

Page 7: Ras Si Bucurii

T

FORMA MAXIMA

i

Ana de a fi frumos• Pare greu de crezut,

dar 5i !rum'!.selea t •••....•....se mvala • ..""..

Crede-te£rumos

lmati§area atragatoareincepe in cap. De innata ce

ne acceptam pe noi in§inea§a cum ne-a Iacut Dumne­zeu, corpul prime§te impul­sOO creatoare de frumuse­te. Aratam a§a cum ne imaginam ca suntem. eu cat im­presia pe care 0 avem despre noi este mai buna, cu atatmai intensa este stri'ilucirea pe care 0 raspandim. Atatiaoameni urati au 0 prezenVi naucitoare. Atiltia oamenifrumo§i sunt ghebo§i §i inspaimantati. Ce se intfunpladefapt?

Faceti urmatoarea incercare simpla: stati drept, cu

capul SUS,privind catre linia orizou­tului. Apoi incovoiati-va spateleA.cucapul in piept §ibrate1e atamate. V di­ferenVi ca intre noapte §i zi! Cu schim­

barea pozitiei corpUlui se schimbil §isentimentele. $i invers. $i odata cu ele- emotiile care ne influenteaza direct

mimica, gesturile, expresia intreguluicomportament. Asta e tot secretul stra­

tegiei "crede-te frumos": con§tiin¥ fap­tului ca exista 0 legatura stransa intre

_~_I g!1nd?ri (sentimente) ~i .~xpr~sia e,q;e­. noara. Centrala care dlnJeaza acest JOCcomplex este creierul. Dar creierul are §i el nevoie desarcini clare, un scop precis - care e frumusetea.

~O metode de iIJ£rumusefare. inteJioara

Cl Zambiti cat mai des. Incercati sa aveti permanent 0UexpreSle bine disllusa. Asta va imbunatati stra­lucirea dvs. obi§nUlta§i va yeti simti mult mai bine.

r:::;) Observati en atentie ce va place la aItii. Studiind unc::::J model, ve~ putea prelua mUlte aspecte pozitive, tarasa va pierdeti din origin"alitate. A

?jNu incercati niciodata sa imitati un model. In felul2) acesta, va blocati propriile forte creatoare.

~ Daca aveti posioilitatea, rugati pe cineva sa va inre­t.:;J gistreze pe 0 caseta video (1a plimbare, acasa, la 0E:~CZ!je_~t<::~:.r~;!!!~!~~~~~t:~ ~:;1J1'?'~~:t?~~~=

•§i reveniij in pozitia de plecare. Dupa circa un minut,schimba1;ipiciorul. Exercitiul va ajuta sa va mengnetiechilibru1, iar daca-l efectuati mai des §i regulat esteeficient §i in lupta cu celulita.

Sta!i drep!iDupa ce v-ati spalat pe dinti, rulati prosopul §iapucati-l cu mainile de ambele capete. Ridicati braJele

deasupra capului §i aplecati-Ie u§or spre spate, fara sava cambrati. Co§ul pieptului se dilata, iar tinuta dvs.este mai dreapta.

inriorare CD arome proaspeteSpumele §i gelurile pentru baie contin uleiOO cu

....:J.:l" •..•..•.•..; .•.•.....•.•.•.• n.."r'V'Or>. __ ....:1.0. l<a lQ'Y'r'\fl-ia 01 ,-0,_"_,,, .,

Pr~gralJl//1)entrulenefi, sOmnOrOfi fi C!patici~--,--"'-""'-'''C·;'"''';-'~''-'";''''''N,'·_~.l("''~''~W''ii'f:'f,;'iW,'.,·~.¥_~...,',',,_""--'·_ 'c'" "'.-,'-,';. ,."" , """""--,," -, •• ",< .•.--....;",_"n"_' -," ,..... ".>. --,"'"..''' -.>' ... ".,.,._"" ..•.--,.,., .....;•.., ..•........•..-.., "",', .. ,' , .....'., """ ," ',- .,."',,,,' _,.',..•....,_..•. ",,' ..',--,-,

•:*,~I~

~ Ca de obicei, ceasu~de§teptator s~n!t mult preall¥ devreme... Nu dlsperag. Cu mlm-programul

! pe care vi-I prezentam, chiar §i cei mai som-I noro§i dintre dvs. se vor trezi mai u§or. $i in plus: yeti

'I~fi bine dispu§i.\~ "Ciocarliile", adicii persoanele care sar din pat lar primul cantat al coco§ului,n-au nici 0 problema. Multmai greu Ie este "huliurezilor", adica celor somnoro§i,

mai ales daca ace§tia sunt §i hipotensivi. Pentru canoaptea circulatia sangelui functioneaza in regim deeconomie, iar tensiunea arteriala §i pulsul sunt maiscazute. Nu-i de mirare, deci, ca pentru a intra in tu-

I ratie normala sunt necesare circa doua ore sau poate'lIl f'hl<lr l'Yl<li l'Ylll1t r,p nllt.ptj face? Miscare! Nu intrati in

Page 8: Ras Si Bucurii

Formula AS - Anul XII, nr. 543, noiembrie 2002 • 7

RODICA DEMIAN

IILV ,",auu a.l-Ul1u.~ V.I"u.'4;;..8.£. .I, ••...•..•.'I-4-a. ••••. u"i.-L •.••••...•..•.............._ .•...n' •.•.'f'" .•....- .•.•...•

pat.ori tensionat.R Pl111~1fi~vaincapscopuriclare §iamanuntite. Sarcini2Jgenerale"ca;'fVreau sa arat bine"nu sunt receptate

<IeCorp.Nici cand ne rugam nu cerem ceva general.Cr(lierulprime§te doar comenzi precise.

~ Nu va.cantoIJca1finiciodata intr-un~anumit gen. Incerca1fidin cand incand 0 alta vestimentatie decjttcea obi§nuita, 0 alta frizura. Infelul acesta, yeti primi impulsuride intinerire.

Sl Cu cat va simtiti mai abiituti·!;IiU mai deprimati, eu atat .incercatisa;;lratati mai hine §i mai elegant.

Infiiti§area atragatoare va vaQorectarapid stare a de spirit.

(0) Incercati Saad0J>ta~cat mai des 0®pozitie dreapta §1 simetrica aeorpului. In felul acesta, activita­tea celor doua emisfere ale creie­

rului se sincronizeaza §Iidevenitimai creativi §i mai echilibrav..(0\ Femeile, mai ales, sunt sratUlte sa'i:V foloseasca cat mai multe culori; de

par, farduri, materiale, mai alescele care Ie vin bine. Culorile ac­qoneaza direct asupra starii suflete§ti.

c:l@ Ingaduiti-va, indiferent daca sunteti femeie sau bar­U bat, un tratament cosmetic lunar. De pe urma luiprofita nu doar pielea, ci §i sufletul, care se deschidespre frumusete.

Afa luncfioneaza malogolcu corpul dvs.

Cu cat ii aratati corpului dvs. mai multa afectiune,cu atat mai bine va recepta planurile dvs. de frumusete.Cand va relaxay in timpul unei biii cu plante, cand vaungeti cucrema ori va masati, el este perfect pregatitpentru a va primi sarcinile. Imaginat!-va in culori lumi­noase, cat de bine v-ar sta cu 0 rochie anume, cu uncostum mai deosebit, cat de bine va respira pielea de

indata ce va mi§cati prin aer cu­rat, ce incantat e metabolismul

dvs. cand mancati 0 portie marede salata de crudita1fi.In felulacesta, atinge1fidoua scopuri; vamotivati pentru un program deinfrumuset;are con§tient §i impri­mati organismului un compor­

tament pozitiv. Creierul poatetot. Colaborati cu el in tot ce fa­ce1fi.Ganditi-va mereu cii ceea cefaceti - mancare, mi§care, vesti­mentatie - vii face bine §i chiara~a va §i fi. Mai ales seara, candva culcati, aceste reprezentiiri

pozitive au foIiii maxima. Ele piitrund adanc in vise §iin subcon§tientul care va guverneazii. Acoloe locullor.

§i-abia atunci sa asculte muzica sau sa gaseasca 0

melodie la inceput lenta §i pe parcurs tot mai saItarea­1ji.Exista persoane care, "bombardate" dis-de-diminea­tii cu ritmuri indracite, ar putea deveni nervoase sauchiar agresive.

Micul deiun ,i buna dispozifiePentru a fi in forma, micul

dejun ideal trebuie sa continafructe, lapte §i fulgi de ovaz.Aceste ahmente "aprovizionea­za" organismul cu hidrati de car­bon, care peste noapte se des­compun. Iar hidratil de carbon

sunt vit~lipentru mu§chi §ienergie. In fulgii de cereale segasesc substante indispensabile

pentru producerea serotoninei,de care "depinde" dispozitia §istarea dvs. psihica ..

gh~brr~~§:~{;la'~~;;d;;i~-~.-I~timp ce va sapuniti, moleculeleacestora patrund prin nari §iajung direct in sistemul limbic,"central a emotionala". Mirosu­rile placute creeaza :pe databuna dispozitie, prospetimea lor

racandu-va sa va simtiti bineatat fizic, cat §i psihic. Noapteaa fost prea scurta §i pentru a va

pune pe picioare aveti nevoie deo baie buna. Este indicat ca apasa nu fie prea calda, baia sa nudureze prea mult §i sa folositi caadaosuri mai ales uleiuri revitalizante (de exemplu, delamaie). Daca pielea dvs. este uscata, nu exagerati cuspuma, care 0 usuca excesiv. Dupa baie, masati-va cor­pul cu un lapte parfumat, daca se poate din aceea§igama cu spuma sau gelul de baie.Forma maxima, in ritmul muzicii

Nu numai de la nas, ci §i de la urechi pleaca un"canal" care duce direct la centrul emotional. Muzica indoi §i in patru timpi "invita" corpulla mi§care. Melo­diile siiltarete merg direct in picioare; inima §i pulsulbat mai repede, iar bateriile interne se incarca. Persoa­nele somnoroase ar trebui sa a§tepte pana dupa du§

inviorareamusculaturii

Dati perna la 0 par­te §i culcati-va pespate, cu picioar~le §ibratele intinse. Ince­peti sa vii intindetiexact ca pisicile §irasturnati-va pe-o

parte §i le cealaltii,respiran adanc §iciiscand cat mai lung,cu gura larg deschisa.

Relaxati-vBIndoiti picIoarele §i

. puneti mainile pe ab-> domen (nasul "prive§-

te" spre tavan). Mi§­cati incet capul spre stanga §i spre dreapta. Mi§carileacestea va relaxeazii ceafa, permi1jind0 irigare sangui­nii mai buna §i mobilizand coloana in zona cervicala.

Face!i podull'ineti in continuare picioarele indoite §i duceti bra­

tele deasupra capului (sprijinite pe pat). Ridicati u§or§ezutul, p.aniicand spatele §i coapsele formeaza 0 liniedreapta. Incordati-vii fesele, numarati :pana la trei §ireveniti la pozitia initiala. Repetati exercItiul de trei ori.Mi§carea intinde mu§chii pectorali, face respiratia maiprofundii §i stimuleaza circulatia sangelui.

intinde!i picioareleA§ezati-va pe mar~nea patului cu piciorul stang

indoit §i cu dreptul intms §i sprijinit pe ciilcai. A§ezativarfurile degetelor (de la maini) pe urechi §i trageticoatele inapoi. Aplecati-va cu spatele perfect intins sprepiciorul drept §i schimba~, apoi, partea. Ridicati-va inpicioare §i intindeti-vii cat puteti de muIt spre tavan.Astfel, irigarea sanguina va fi §i mai intensa.

Merge!i pe virfuriE timpul sa mergeti la baie ­

de preferat desculti sau in §ose­te. La fiecare pas, a§ezati,mai in­tai calcaiul pe podea, rulati apoitalpa panii la capat §i ridicati-vape varfuri. Excelent pentru pi­cioarele obosite.Mentineti-va echilibrul

In {imp ~evii spalati pe dinti,

sprijiniti-va pe un singur Ricior,indoind u§or genunchiul. Intin­deti celalalt picior inspre lateral

panica, fiindca mi§carea pe care v-o'propunem este'a§anumitul stretching, 0 gimnastica de "intindere", ce sti­muleaza respiratia §i irigarea cu sange. Cu ajutorul ei,organismul trece incet pe activitate, astfel ca sangeleincepe treptat sa circule mai rapid. $i nu pentru un

ceas sau doua, cum se intampla dupa ce-ati baut 0 cea§­ca de cafea, ci pentru 0 durata mai lunga, in care va yetisimti treji §i proaspeti. Efectuag exercitiile atat cat vaface placere.

Page 9: Ras Si Bucurii

o terapie cat se IIoate de serioasa

Rasalrlt~

----.*"

Cele mai "tari" efecte are cand il faceti in cuplu sau cumai multe persoane, participan1;ii trebuind sa dea dovadatalentului lor oratonc, citind combinatia de silabe susmentionata cat mai convingator.

3. Concur suI de imaginaJie

Este foarte bun pentru depa§irea starilor de pesi­mism, mai ales in momentele de criza. lata cum se face:• Va alegeti de comun acord 0 tema cat mai neplacuta

pentru dvs., atunci cand sunteti in starea de spirit obi§­nuita: crizele de isterie ale ~efului, examenele restantecare va a§teapta, 0 cearta m familie, confruntarea cunoul val de scumpiri etc. • Va lasati cinci minute de gan­dire, timp in care yeti inventa fiecare in tacere cate unscenariu cat mai haios, de rezolvare a situa1jei neplacute.De exemplu, daca este yorba de crizele de Isterie ale §e­fului, imaginati-va cum ar fi daca §i-ar pierde postul §i ardeveni femeie de serviciu in aceea§i institutie, daca prin­tr-un concurs de imprejurari ar trece la budhism §i arveni la serviciu cu 0 roba portocalie §i predicfmd doctrinacompasiunii §i renun1;iirii la cele lume§ti, daca ar fi cap­turat de un trib de canibali, carora se va stradui sa Ie dea

indica1;iipretioase ... • Spuneti fiecare, in ordine alfabeti­ca, scenariuf vostru, iar la sfar§it, prin vot "secret", ale­

geti cel mai bun §i cel mai slab scenariu. • Cel care a pier­dut va da urmatoarea tema pentru un nou scenariu comic.Marele avantaj al acestui exercitiu este ca apelea­

za la 0 calitate pe care copiii 0 au din plin, dar pe caremulti dintre noiau incercat sa 0 cenzureze §i dinacest motiv au pierdut-o: creativitatea. Stimulareacreativitatii comice de acest gen, in ciuda aparenteisale naivitati, constituie 0 tehnica de intinenre a su­fletului extrem de eficienta.

4. Exagerarea star;; de spirit

dnd pacientii inva1;iisa se relaxeze,sa se accepte a§a cum sunt §i sa sedeschida suflete§te, riisul capatanuan1;ele sale siinatoase, fire§ti.

Cum arata 0 §edin1;iide ras? Ei

bine, este la fel de bine studiata §iregizata ca ceremonia ceaiului lachmezi sau japonezi. Se creeaza 0ambian¢. destmsa §i placuta, par->/ •..•••/?ticipan1;ii sunt a§ezay intr-o pozitie>/>/ . "0 •• //?{relaxanta, in care sa poata respira/./.m~Gf!JfJ •••.t&>

liber §i profund, se starne§te un cli->\/~'9~mat de afectivitate §i in1;elegere, ,,».> .".C •. '.,dupa care se trece la declan§area hohotelor de ras, carela inceput apar oarecum mecanic. Rasul, la fel ca ~i cas­

catul, este contagios, iar fenomenul pe care se mizeazaeste ca odata ce un singur membru al gTIlpului iI)cepe sarada, ceilalii se vor confonna de voie, de nevoie. lnsa de­

cla~area rasului nu este nici pe departe cel mai impor­tant lucru §i nici intretinerea lui, §tiut fiind ca riisul estemai greu de oprit decat de pornit. Cel mai important lu­cru este dozarea rasului care, in mod curios, pentru ceicare nu sunt foarte obi9nuiti cu el, devine epuizant atuncicand este in "cantitati prea mari. De aceea, terapia prinras alterneaza cu exercitiile de relaxare §i cu cursurile

practice de dezvoltare a simtului umorului, a capacita1;iide comunicare afectiva ..

Expeytii sustin ca terapia prin ras, de§i se impune cametoda de tratament, ar fi mult mai eficienta ca metodade prevenire a bolilor, atat psihice, cat §i fizice. Daca atuncicand oamenii deja se corurunta cu suferinta, rasul tre­buie dozat ca un medicament extrem de puternic §i cureac1;iiadverse, atunci cand ei sunt intr-o stare de echili­bru, rasul "consumat" chiar §i in cantitati mari este unexcelent mijloc de consolidare a sanatatii. Pornind de laaceasta idee, au fost create de catre agentiile de turism,in colaborare cu psihologi, felurite programe de vacan1;ii

combinate cu partide de ras. Cum va suna un slogan tu-rist~~..~~.~~~~~~':~,~!~;'Tl~R,~~~ea~..~~,~~~~:ZProbabil

Nuva amuzati! Vorbesc cat se poate de serios: ra­suI vindeca! 0 dovedesc zecile ~i sutele de studiilacute pe aceasta tema de medici §i psihologi de

pe toate meridianele. Exista, mai nou, §i cabmete on pa­vilioane intregi de clinici in care se face terapie prin ras,iar speciali§til "in ras" din lumea intreaga au ~cris ciirtide mare succes pe aceasta tema. Cine sunt ei? In nici uncaz ni§te bufoni in halate albe, ci ni§te speciali§ti care au

gasit in ras 0 poarta spre sufletul omenesc, resortul caredetine cheia nu doar a vindecarii psihice, ci §i a celei fizi­ceoAstfel au fost create gTIlpuri de vindecare (in grup, ra­suI este mult mai molipsitor) care au exploatat din plinaceasta facultate minunata cu care ne-a inzestrat Dum­nezeu. Pare greu de crezut ca ceva atat de spontan §i. ..

uman cum este rasul poate fi declan~atJ tinut sub control,pus la treaba pentru a vindeca boh, oar totu§i, aceastaperforman1;ii a fost obtinuta. Dupa cateva saptamani cu§edin1;eregulate de ras s-a observat ca rezistenta la stres

cre§te simtitor, depresia §i an~oasa se estompeaza §i dis­par lara unna, valorile glicemiei §i ale tensiunii arterialese amelioreaza considerabil, in timp ce imunitatea natu­

rala a organismului cre§te. Cu adevarat, raslll produce 0adevarata alchimie in fiinta umana, dar cum sa-l provo­

cam, sa-l mentinem §i sa-i gasim nuan1;ele cu adevarat bi­nelacatoare? La aceste intrebari ne yom stradui sa ras­pundem.

Nuanfele rasuluiDe-a lungul timpului, psihologii s-au concentrat sa

descifreze nu doar mecanismele neurolo~ce care producrasul, ci §i diferitele fonne de ras, semmficatia acestora§i efectele lor specifice. Astfel, s-a remarcat ca exista 0mare diversitate de stari de ilaritate, de la cele care a{larin momentele de criza la cele care exprima 0 stare de bme

§i preaplin sufletesc. Un prim pas pentru a deveni propriulnostru terapeut este sa ne identificam diferitele feluri dea rade §i sa inva1;iimcare dintre ele ne sunt de folos.

Rasul nervos - este provocat de teama, fiind un fel desupapa de evacuare a tensiunii psihice. Nu incercay. ni­ciodata sa il opriti, ne slatuiesc psihologii, pentru ca,de§i apare sub auspicii nefericite, are un rol de reechi­

librare psihica foarte important.Rasul sarcastic, care folose§tela ascunderea furiei ­

apare mai ales la persoanele foarte voluntare §i cuspirit dominator. Nu este deloc recomandat sa il cul­tlvati;. dar I?-~ci,sa:l, rep,rimati. ~ai degraba ci'mtati sa, _,..l 'L_.I. O.4-,.._~ •..• ...:t ..•..••..• ..3 •.••.

• "Rbi, copiJe, sa Iasa soarele!", indemnul Smarandei, mama autoruluil'AmintiriloJ' din copiWie", a devenit 0 metodci de tratament •

Page 10: Ras Si Bucurii

I-~~~~~~~~~.tran::sl{JrJ:I.L(:;t~l l"<::l.flJt:a,l".U UJ.LJ.t-u.u . ..c.••••..l.U~ •..••••.•••.....•••..•.••.•.~ __ '.~ • ...-_

spirit se va schimba.

Rasul denegare, de neincredere - allare atunci candni se aduce 0 lauda pe care n-o mentam, cand ni seface 0 promisiune in care nu credem, cand cineva necritic a pe nedrept. Este un fel de reflex de aparare,

permitandu-ne sa suportam 0 incarcatura emotionaIafoarte mare tara sa suferim prea mult sau sa cademin depresie. Daca ne-am cultivat suficient de mult op­timismul:;;i simtul umorului, acest ras de negare poa­te constitui un punet de plecare foarte bun pentru ane induce apoi 0 stare de acceptare plina de intelep­ciune a situaQilor dificile.

Rasul placerii - constituie 0 forma de a comunica

celor din Jur starea noastra benefica l?i,din acest motiv,este extrem de molipsitor :;;ide agreabil pentru cei carene inconjoara. Din aceastii categorie face parte :;;irasul

indragostitilor, care exprima 0 stare de preaplin sufle­tesc, de fericire.Rasul comic - este cea mai intalnita forma de ras sa­

natos, fiind caraeteristic celor care au un simt al umoru­lui dezvoltat. Una din particularitatile sale extrem de jm­

portante este ca poate fi experimentat intr-o paleta prac­tic inepuizabila de situaQi, de la cele mai 2lacute la celemai amenin¢toare :;;iaparent fara ie§ire. Este un adeva­

rat elixir de sanatate, la care putem apela practic oricand,el frind cultivat cu preCl'idere de catre psihoterapeuQ.

Dozarea fi... administrarea rasuluiSpuneam ca in ultima vreme in Occident au luat fiin­

1;Acabinete :;;igrupuri de vindecare prin ras. Cine ajungefa aceste grupud? Nu neaparat fiintele superficiale oridornice de amuzament, ci mai ales persoanele care au defurca cu tulburari destul de grave, cum ar fi depresia, an­xietatea, insomnia, bolnavii cu maladii grave - cancerul,

scleroza in placi sau leucemia. Multi dintre ei au mentali­tatea destul de scortoasa §i rigida a omului care are 0anumita poziljie intelectuala sau sociala :;;icaruia intr-oprima faza ii vme greu sa accepte ideea aceasta ridicola cacineva il va invata sa rada "la comanda". $i totU/ili,lucru­rile aunt atat de bine puse la punet, incat rasul apare §idevine rapid contagios. TOQpsihologii care eoordoneaza

aeest gen de tratament sunt de aeord ea la primele :;;e­dinte de terapie apare mai ales rasul nervos, ea un fel dereflex involuntar de a descarea tensiunea psihiea. Abia

-t-

bizar, dar cei care au tacut aceasta terapie spun ca auintinerit cu zece ani in doua saptamani de ras. Ce-ar fidaca am profita de zilele insorite de vara, de vacantelemai mici saumai mari, pentru a praetica imllreuna cu

ap!opiatii sau prietenii terapia pnn ras, fie :;;1la domi­cilm?

CUJJJ se "rovoaci rssul1. "Gadilatul"

Nu este yorba de gestul propriu-zis de a gadila, ci deo relaxarj:) combinata cu un exerciQu de vizualizare crea­toare: • Intr-o inCl'ipere sau in aer liber, ne intindem in

fotoliu sau culcaQ pe spate, a§a inCl'itabdomenul safie liber. Este bine sa fie macar trei persoane pentruacest exercitiu, ca rasul sa apara mai u:;;or. • Ne re­

laxam vreme de 2-5 minute, respirand profund,adiea destinzand cat mai bine mUliichiiabdomenuluiliiilasand aerul sa patrunda in zona inferioara a pla­

manilor • Cand ne simtim deja mai relaxati, ince­pem sa ne imaginam cum zeci de degetele minusculemcep sa ne giidile pe piele in diferite zone: pe taIpi,la subsuoara, deasupra genunchilor • Daca facem ingrup aceasta tehnica ~utem sa dam, pe rand, fiecarecomenzi cu voce tare: degetelele au culoare roz §i negadila pe ceafa", "degetelele sunt mov cu picatelegalbene §i ne gadila la talpi" ... • Rasul apare intaimai slab, parca tara convingere, apoi yom remarcaamplificarea lui, mai ales dadi sunt mai multi carepractica exerciQul. • Odata nlsul amorsat, incepem

liiine imaginam degetelele gadilandu-ne zone din interio­rul corpului: eOliiulpieptului, limba, inima sau, de ce nu,creierul. Aceastli tehnica, inventie a psihologu­

lui francez Bernard Raquin, este menita nu doar

sa provoace rasul, ci sa decongestioneze foartemult intreg organismul, aducand beneficii fizio­logice uimitoare, despre care yom vorbi cevamai tarziu.

~. RBsul pe silabeEste 0 metoda banala, dar care are 0 efici­

en¢ de aproape 100%, chiar :;;iatund cand sun­tem singuri :;;1nu avem 0 dispoziQe prea vesela.Trebuie sa relaxam abdomenul :;;isa respiramprofund (aproape toate exerci~ile de ras se folo­sesc de respiratia abdominala), dupa care yomrosti cu voce tare, eventual uitandu-ne in ogHn­

da, urmatoarea in§iruire de silabe: "HA-HA-HA­HA-HA-HI-HI-HI-HI-HI-HI-HU-HU-HU-HU-HI-HI­HA-HA-HO-HO".Nu uitaQ: CD VOCE TARE!

Acest exercitiu este bine sa-l faceti cate cindminute, de doua ori pe zi, dimineata §i seara.

~alTl de liparCTe--pmlmm~,~ _Dupa ani sau zeci de ani in cure am j\lmt el~n­gere rolul unor persoane sobre, critice, pedante, iro­nic-pesimiste sau grave, este greu sa ne transformam

brusc in ni§te bonomi joviali, care rad Qnandu-se cumainile de burta. Ce-i de tacut? Psihologul americanEnda Junkins, supranumita guru-ul rasului, ne dasoluQa: exageraQ-va emo~iile. SunteQ 0 fire sobra ­duceti-vii in fata ogHnzii lii1dati sobrietatii dvs. un aerimperial, de parca aQ fi in pielea lui Napoleon,Ramses al II-Iea:;;i Petru cel Mare al Rusiei la un loco

Sunte~ trist - vaicilriti-va cu voce tare, cautand sa nu

scapati nid un detaliu picant din {lostura de victima adestinului in care va aflaQ acum. SunteQ melancolic ­mergeti cu paliii mari liiileganay, lasati-va capul intr-oparte liiirecitati cu 0 voce peltica doua trei strofe dintr-omelopee. Orice emotie care va blocheaza dsul exagera9­

o la maximum :;;i"impodobiQ-o" pana cand ii sesizati dmpHn latura comica, dupa care ea va disparea de la sineintr-un hohot de ras sau mi'icar un zambet eHberator:

Efectele tera"eutice ale rssuluiTerapia prin ras previne §i combate depresia liiime­lancolia, crizele de panica :;;ide anxietate

(teama fara motiv), mare:;;te eapacitateade munca :;;i ne motiveaza sa facemeforturi sa avem relatii armonioase cu ceidin jur. Studii tacute pe subiecti cu var­ste intre 12 §i 70 de ani au pus in evi­den¢ ca rasul imbunatate§te memoria,

•• inlatura insomnia, reduce sensibilitateala stres, preeum:;;i frecventa migrenelor.

Cuplurile in care se rade la unison ma­car zece minute pe zi sunt mult mai sta­bile, frecventa certurilor este de doua orimai redusii, iar rata divo~rilor este cupana la patru ori mai mica decat la cu­plurile unde se rade 0 data pe saptamana

sau mai rar. Copiii din familiile in carerasul este 0 prezenf;il.zilnica se dezvolta mental §i afeetivmai repede, au rezultate §colare mai bune §i 0 mai mareincredere in ei dedit cei din familiile "serioase".

Spectaculoase sunt efectele rasului asupra bolnavilorcronic :;;ia celor cu predispozitie spre gastrita, constipa­tie, dischinezie biliara, d1abet, h1pertensiune arterialasau ischemie cardiaca. Doua liiedinj;ea eate zece minutede ras pe zi au dus la 0 imbunatatire simtitoare a stariide sanatate a aeestora. Poate eel mai spectaculos efects-a observat la bolnavii de diabet, care in urma :;;edintelorde ras colectiv nu numai cii §i-au redus glicemia, ci au :;;ireu§it sa 0 stabilizeze pe perioade lungi. Dupa cateva

cazuri de cancer vindecate rasunator prin terapia inten­siva cu ras, tacuta individual, in marile spitale din Occi­dent au aparut adevarate camere de ras, in care pacien­tilor Ie sunt tinute conferinte despre simtul umorului, Ie

sunt puse filme comice liiiIe este stimulat rasul prin teh­nici de grup aidoma celor descrise mai sus. Rezultatul:ehimioterapia este mult mai bine suportatii, pofta de

mancare §1de via1;Acre§te simQtor, scade numarul reci­divelor, iar perioada de recuperare este mai scurta.ILIE TUDOR

Formula AS - Anul XIII, nr. 573, iulie 2003 #I 7

Page 11: Ras Si Bucurii

Pretilldeti mai pntillSi veg primi, cu siguranti, mai mult. Mai ales cand

stat! de \;';orba cu partenerul. Nu cereti neaparat ras­punsuri. Intrebag, mai bine: "Ai chef sa vorbim des prece te framanta?". Nu-l scoateg din ritmul sau normal."Un barb at are nevoie sa-l sprijiniti ascultandu-l. Ur­mariti-l ate nt, Incuviintati dm cap, repetati ceea ce aspus In loc sa rasJ?undeg Imediat sau sa puneti, curio a­se, alte Intrebari. ' $i daca tot nu se simte Incurajat, fo­

lositi fraza: "Sunt bucuroasa ca mi-ai spus asta, acum teIntele~ mult mai bine". Iar el va fi - de la sine - maideschls :;;imai afectuos.

Aspiratl cnldnrnV-ag invitat prietenii la cina, ati pregatit totul per­

fect, ati preparat bucate gustoase 91toata lumea e mul­tumita. 'Luag-va un ragaz ~i sp,njinig-va de speteazascaunului", recomanda LeWIS. 'Observag cat sunt debucuro:;;i, aspirag toata caldura aceasta :;;ilasati-va pa­trunsa de ea. Bucurati-va de momentele In care suntegsiguri de puterile dvs. CiHdura exista din bel:;;ug.Absor­big-o!"

Cereti aintur"Multe femei'se sfiesc sa ceara ajutor", constata Tho­

mas Lewis. "Recunoa:;;teg atunci cil.nd sunteti la anan­ghie. Ati fost ~i dvs. alaturi de algi, cand v-au solicitatsprijinul. Dati un telefon, eventual unei prietene, :;;i

spuneg-i pur :;;isimplu: <,vino, te rog, am nevoie de tine,trebuie sa-mi descarc sufletuh>. Vorbiti despre dvs. Spu­neg raspicat: «Sunt la pamant». Nimeni n-o sa va res­pinga."

[nmnriti Incrnrile pe fatn"Femeile obi:;;nuiesc sii se planga altora din dorinta

de a-:;;i cruta partenerul",explica_ Thomas Lewis. Daracest lucruafecteaza dragostea. "In interiorul cupluluise creeaza 0 anumita distantii, care Impiedica clarifica­

rea.» Sfatul speciali:;;tilor: nu implicati 0 tertii persoana1n n1'".n.hlol'nolo rlur.:! Pl-3,nO'o~11o. lCU"l''.:ltQ,10 n~l"tnnn1'" ~!:nl iln

.::;,.,~;.

• Majoritatea oamenilor a5teapta ca fericirea sa Ie pice din cer.Sa vina sub forma unui cadou legat cu panglici multicolore. Se mai intampla5i-a5a cateodata. Oar adevarata fericire, aceea care dureaza, depinde de noi.

De propria noastra capacitate de a darui 5i de a primi sentimente,de a invaJa sa acceptim dragostea. Chiar daca existenJa unui

"program de stimulare afr~ctiYa" vi se va parea unora dintre dvs. bizar,el exista :;i funcjioneaza cu adevarat •

FORMA

Daea vrefi sa Sfi Eerieifi...

mas Lewis. De pilda: "Ce voce placuta ai!" sau "E:;;ti 0ascultatoare excelenta", "Astazl arati formidabil, cred

ca ma Indragostesc de tine a doua oara". $i comentatilaudele cu algi, faceg complimente de fatii cu marton,cand va aflati Intr-un grup ("Ce spui de cat de bine

arata soga mea?" etc.). Lauda 0 persoana cand e:;;tisingur cu ea §i-o sa-g devina prieten apropiat. "Laud-o:;;ide fatii cu altii, :;;i-osa ai In ea un spnjin pentru toataviata"·

impnrtiti cn alf/i""Nimic nti-ti creeaza 0 stare mai deplina de bucurie,decil.t facerea de bine", afirma autorul citato $i ne reco­

manda sa daruim, sa facem un bine, cel putin 0 data pesaptamana: haine, alimente, mobila sau bani pentru ceisaraci. $i mai bine: 0 activitate benevola la un camin decopii sau la un azil de batrani, care nu mai au pe ni­meni. Sau sa oferim cuiva un pranz Intr-o zi anume asaptamanii, unei persoane rara familie. "Acgunea dvs.nu trebuie sa-i satisfaca doar pe algi, ci :;;ipe dvs."

/Jnraiti dill timpnl "tis.Petreceg 0 zi cu sora, fratele, mama sau prietena

care vi s-a parut trista :;;iInsingurata. "Hai sa facem

ceva ce-g place In mod deosebit." Sim~ti-va ca-n vacan­tii. Uitag de computer sau televizor. 'Disc,utiile, ceaiuloaut Impreuna sau plimbarile sunt extrem de pretioa­se, va creeaza senzaga de libertate", susgne ThomasLewis.

Afn tin temeti de mdll9diereDaca partenerul dvs. este obosit :;;iIncordat, Imbra­

ti:;;ag-i umerii cu afecgune, faceg-i un masaj la ceara,Atingerea afectuoasa este drumul spre "Incoronarea

dragostei". Sfatul psihologului: atingeg-va partenerulcand treceg pe langa el, Imbrati:;;ag-va rudele apropiate

A

Incele ce urmeaza, va prezentam 14 posibileimpulsuri afective, de la eele mai mici gesturi de

simpatie la sentimente cu adevarat profunde.Fericirea este suma mai multor Intamplari :;;itrairi

marunte. Ea se compune din amanunte aparent nesem­nificative, din gesturi mici de tandre1;e, din amabilitati:;;iasigurari de, afecgune. Din gestun neinsemnate desimpatie. $i nti numai vizavi de partenerul de viatii, ci

:;;ide prieteni, de oamenii de_pe strada, de vecini :;;idecolegil de la locul de munca. Fleacurile, amanuntele auo importantii uria9a. Psiholo~ii americani, mari specia­li:;;ti In sondarea mteriorulm omenesc, au studiat anide-a randul modul de viatii al unor oameni ce se decla­rau fericig. I-au Intrebat :;;ii-au urmarit atent pe cei cese simteau iubiti :;;iiradiau iubire. Rezultatul a fost sin­tetizat Intr-o carte aparuta recent, intitulata "A Gene­ral Theory Of Love" ("0 teorie generala a iubirii"), scrisade profesorul american de {.JsihologieThomas Lewis.

Dragostea este singurul bun care spore~te atunci dind 11

daruie~ti - este motto-ul cargi, un adevar demonstratlte de concret, a:;;ezat In "retete", dupa acela~i

pe care 11 practicam :;;inoi In revista, In pagI-- deci, 7 metode de a darui :;;i7 metode

Page 12: Ras Si Bucurii

"Langa mine e~ti ocrotit" ­increderea daruie~te dragoste

Cuvinte inJeleptedespre dragoste Ii fericire

"Pentru a fi cu-adevarat fericit nu-ti trebuie decatceva ce sa-g trezeasca entuziasmul" - Yehudi Menuhin

"Mulg oameni lasa sa treaca pe langa ei mica fericire,a~te2tand-o, zadarnic, pe cea mare" - Peter Ustinov"Sa iube~ti un om inseamna sa-l vezi a~a cum I-a gan­dit Dumnezeu" - Albert Einstein

"Ce sa faceg pentru ca dragostea voastra sa dureze?Iubig impreuna alte lucruri!" - Ingrid Bergman

..••••. ,L P'" ·"'·•...•..•.v .•..•..L,•......•.•.•••.••.. ,. "'" .a. .•.••..•.-"-.Lb ••.' ..•...•..•.'-' .•.'-'b •...•....-"-'----.•..•1"' •.-•..•.v"-~.•..••."-' ..•. ....."•..••••..•.'"-<. ••...••

mama-soacra sunt 0 otrava cu acgune lenta. "Ele ci­menteaza stare a de nemultumire. Aveg curajul ~i la­murig-le sinceI' ~i direct. Este ~i asta 0 dovada de dra­goste."

lJafi~viiprietenii la coriifatSelectag-va cuno~tintele. Veg primi mai multa dra­

goste excluzandu-i pe Cel care nu v-o daruiesc ~i care,

mai mult, va rapesc din energie. "Daca nu-i 2-uteg evita,invitag intotdeauna 0 persoana ca antidot. Eliminag ~iobiectele primite de la astfel de cunoscug. Nu pastragdecat ceea ce va face placere, fie ca-i yorba de oamenisau de obiecte."

Facefi depuzite de /ericireNotag-va intr-un jurnal trei dintre evenimentele

cele mai placute din ziua care s-a scurs. Efectul estedeosebit: in felul acesta, momentele placute se anco­

reaza in subcon§tient. f;lirepetandu-le de la 0 zi la alta,personalitatea dvs. in cepe sa se modifice. "Ca de la sine,o sa fig mai veseli ~i mai deschi~i pentru fericire ~i dra­

goste ~i in acela~i timp 0 sa iradiag dvs. mai multabucurie ~i mai multa iubire", ne garanteJ;lza specialistul

american. Osteneala: 10 minute pe zi. Intr-un an, jur­nalul dvs. va cuprinde 1000 de momente fericite. "Nu edoar un material de lectura incurajator. Este un antre­nament pentru dragoste ~i un antrenament pentru fe­ricire."

RODICA DEMIAN

Sa prelunge~ti momentele de dragosteeste 0 adevarata arta

_ lJescuperifi dra9ustea ascunsiiIn dosul cuvintelor aspre - spun cercetatorii

americani - in dosul criticilor ~i chiar al unoI' minciunise ascunde adeseori dragoste. "Uitag-va la sentimen­tele ce se-ascund in spatele sfaturilor atot~liutoare alemamelor", ne sfiituie~te Thomas Lewis. "I~i fac grijipentru J?inele nostru. Vorbele aspre sunt pline de dra­goste." In spatele unei intrebari Incarcate de repro~ ­"Un de ai stat atata?" - se ascunde teama partenerului(sau a partenerei) ca s-ar fi putut intampla un accident.Iar copiii mint adeseori ("Nu ne-a adus tezele.") ca sanu-~i dezamageasca paringi. Descoperiti afecgunea dinsupararea lor.

§i prietenii. Contactul fizic con~tient semnalizeaza inte­legere ~i incredere. Iar masuratorile arata ca reac1;iace­luilalt este imediata: hormonii fericirii incep sa curga.

Marea fericire: dragosteacare nu se stinge niciodata

CopHi ~i animalele ~tiu foarte binecum se daruie~te dragostea

Sacul cu vur/Je /JuneSpuneti-i un cuvant amabil femeii de serviciu sau

po~ta~ului. Faceti-i un compliment vanzatoarei care va

serve~te la magazin. Sunt doar ni~te fleacuri, dar potaduce 0 unda de romantism in viata terna de zi cu zi.

Din amabilita1;i aparent lipsite de important[i se dez­volta, cu timpul, dragostea. Un simplu salut amabil, In­

so1;it de doua-trei cuvinte de simpatie adresate veci­nului de la parter (in genul: "Va doresc 0 zi buna!" sau"Aveg 0 forma de invidiat!"), poate declan~a surpriza ~iincantare. Iar dvs. va veg slmg pe data cu mult maibine dispu~i.

Fifi activi pentru altiiSuflecag-va manecile ~i-ncepeg sa faceti ordine in

camara sau in garaj. Nu la dvs. acasa, ci la sora, fratelesau prietenii dvs., care se plang de mult ca sunt obositi~i nu Ie vine sa se-apuce de treaba. Sau insogg-i la sec­

ga financiara sa-~i plateasca impozitele, sa-~i cumpereo haina, sa mearga la doctor, fig langa ei. "AJutorul datva creeaza 0 stare de bine", spune psiholo/P-l;lamerican."Iar celor ajutag, faptul ca sunteg alatufl de ei Ie facemare placere."

Alergefi la meciurile de fut/Jalsaula plim/Jare prin parc

Sunteg femeie ~i fotbalul va repugna; totu~i, de.dragul partenerului dvs. petreceg-va sambata sau du­minica alaturi de ~l. Sfatul este valabil ~i pentru bar­bagi care considera plimbarea ~rin parc (de pilda) 0 po­

vara. Vi se pare 0 pierdere de tImp, dar "daca mergeg",spune cercetatorul american, "ceea ce dati dvs. este cumult mai pugn decat ceea ce prime~te el (ea). f;librusc,o s-auziti ~i-o sa-ntelegeg c~ea ce n-a spus niciodata indiscutiile intre patru ochi. I~i deschide sufletul pentruca se simte luat(a) in serios".

lJiiruifi lIacadeleHSub forma unoI' complimente, fire~te. "Spuneg cu

voce tare ceea ce va trece prin cap, mai ales lucrurilebune pe care Ie gandig des pre ceilalti", recomanda Tho-

Formula AS - Anul X, nr. 414, mai 20oo@? 8

Page 13: Ras Si Bucurii

Practica1;i regulat exerci1;irespiratorii de saptama.rjtrecute, plus urmatorul: fixa~

ti-va varful limbii pe interioruldin1;ilor de sus, expira1;i pe guranumarand pana Ja 8, inspJrati

'apoi pe nas numan'ind pana la 4,re1;ineti-va respiratia numarandpima 1a 7. Repetati de patru ori .

• Plimbarea dv. cotidiana

universul va inunda. Expira1;i. Repeta1;i acest exerci1;iude 1001'1._ • A venit momentul sa va schimba1ji cadrul de viaifl-.Indeparta1;i din odaie aparatele electnce (radio, televi­zor, telefon portabi]), Ele degaja unde care pot sa va fienefaste. Verifica1;i-vaa§temutul. Salteaua e buna? Da­ca nu, schimba1;i-orapId. Calitatea somnului este fun­damentala. Iar in loc sa va uitati la televizor, ocupa­1;i-vade gradinarit. N-aveti curte? Se po ate organiza 0gradina '1ipe balcon sau pe pervazul ferestrei: planta9.in ghivece ceapa '1i usturoi, patrunjel '1i marar, ro:~Iipitice, grau, ovaz '1i secara, ierburi aromatice de care

aveti nevoie la bucatarie. Gradinaritul ne relaxeaza to­tal. Ne da un sentiment de u'1urare '1isatisfac1;ie.

v V A

85APTAMANIjJefltftl tI ViSCHI/1tPtl Vla~

• fnainte de a-§i fi orientat atentia catre terapiile naturiste, medicul american dr. Weils-a impus ca eminent intemist.Beputatia de profesionist "serios" I-a ajutat sa fie crezut §i

atunci cand in 10 cuI medicamentelor a inceput sa Ie propuna pacientilor sai remediilenaturii. Astazi, el este in SUA a veritabila celebritate "ecologisti'i", un terapeut cu a uria§

audientii de public, ale carui carti se transforma rapid in mari succese de librarie.E §i cazul volumului intitulat "8 saptamani pentru a atinge a forma maxima",

un indreptar naturist de viatii, care pe baza unoI' practici alimentare sanatoase §i simple,dublate de exercitii de respiratie §i un program de inseninare spirituala, ii ajuta pe cei

dispu§i sa-l urmeze, sa atinga a stare fizica §i sufleteasca benefica. Cu gandulla cititoriino§tri care inca nu §i-au pierdu"t optimismul §i-§i rup din vreme pentru a se ocupa de

sanatatea§i starea lor sufleteasca, reluam, pe scurt, in paginile care urmeaza, programulde revigorare §i inseninare al doctorului american WeiI. De pierdut, nu vorpierde nimic.

Ca§tigurile pot sa fie insa nea~teptate •

Faceti cura1,;eniegenerala in buciitarie: arunca1;i toatesticlele cu rama'1i1;ede ulei vegetal, cu excep1;iacelorpresate la rece (ulei ljlranesc de dovleac, pe care-l

gasi1;ila pialjl, sau ulei de masline), arunca1;i margarina'1iuntul, biscui1;ii'1isara1,;elelebune de ronljlit, zaharul,bomboanele] prajiturile, cafeaua '1ibauturile acidulate.Aten1;ie '1i 1a alcool '1i la alimentele cu un con1;inutridicat de grasimi, care sunt extrem de nocive.

• Manca1;inormal, privilegiind mai ales fructele '1ilegumele. Consuma1;i cel pu1;inde doua ori pe saptama­na conopida '1i broccoli (foarte bogate in vitamina C),

care con1;insubstan1;e azotate al CarOl'efect protectorcontra cancerului a fost demonstrat pe baze '1tiin1;ifice.(Fierbeti-Ie in aburi, altfel i§i pierd valorile nutritive) .

• Consuma1;i de doua ori in siiptamana aceastapefjte, slab sau gras, indiferent de ce soi: crap, '1tiuca,pastrav, '1alau sau scrumbie. Este foarte bogat in acizigra'1i "omega 3" care reduc drastic excesul de colesterol§imiqoreaza riscul un1,15infarct.

• In fine, aceasta modificare u'1oa­ra a deprinderilor dv. alimentaretrebuie sa fie dublata de 0 schim­bare a vie1;iide zi cu zi. Incepand de•.••M~ ••••••"" f'Or"'f).~-i '7~ln;(> nr,lio'!::at.orin ()

Page 14: Ras Si Bucurii

RODICA DEMIAN

····_,·:·,-··;;:~,~r}i·~:~:~:!::I!Il~::""::~:,......·::>7:••:::::·:":';-~.-

Formula AS - al1ul VII, I1r.280, octombrie 1997P 5

. $i iata ca cele 8 saptamani de cura fizica 'Ii spiri­tuala au trecut. Daca ai;iurmat recomandadle dr. Weil,trupul dv. va fi mai u§or, iar spiritul,cu mult mai senin.De ce sa nu permanentizaJj ceea ce poate deveni unprogram de viata? Manca1;i cat mai multe legume 'Iifructe, pel'/te 'Ii cereale complete. Mic§oraij cantiti'i1;ilede cafea sau, I'/imai bine, in]ocui1;i-lecu ceai verde. (Areacela§i efect). Renun1;ag definitiv la alcool. Beg apaminerala I'/iceaiuri preparate din plante proaspete, desezon. Adauga1;i in salatele de legume, uleiuri presatela rece sau, I'/i mai bine, iaurt. PlimbaJj-va, alergaJj,profitag cat mai des de armonia I'/ifrumuse1;€a naturii.$i mai presus de toate - nu uitag sa respiraJj. Luag-vatimp pentru a va ocupa de cultura: aseultaJj muzica,merge1;ila speetacole 'Ii expoziJji, imprieteniti-va 'Ii maitare cu cartea, trai1;i in pace 'Ii armonie cu ceilalg.Drumu] spre echilibru nu este greu.

itenun1<aV-'Ii saptamana aceasta la in-• forma1;il (ziare, televizor). PlimbaJj-va,merge1;ieu bicicleta, ducei;i-va la baia de

aburi pau ]a 0 piscina sa inotati.• In timpul acestei cure de repunerein forma, exerciJ;iilede respira1;ie au de­venit 0 necesitate. UrmaJj-le in conti­

nuare. Dar ineercag sa aprofunda~iideea de a va gasi definitiv )1n mod na­tudst, echilibrat de viatii'AIn socote­lile dv. nu uita1;i sufletul. ImpacaJj-l,impacandu-va cu toJj cei care va in­venineaza viaj;a. Arta de a ierta faceparte din sanatatea spirituala.

• 0 zi de dieta completa (doarsu­curi), incheie programul de eurai;ire aorganismului I'/ispiritului dv. Be1;icat mai multe lichide'Ii nu uitaij pastila de vitamina C.

it.egimulcontinua: plimbari, sauna (bili), exerci1;iirespiratorii. Alimentai;ia se pastreaza, adaugan­du-i legume uscate: fasole, linte, bob, excelentesurse de fieI' 'Ii seleniu.

• Continuati sa va des­chideg spidtul frumuseg­lor lumiI. Privig cu maimulta curiozitate natura,exercitiile de culoare aletoamnei, rasfoig albumede arta, facei;i-va timppentru a merge la expozi­1;ii 'Ii ]a muzee. Fiti mai

deschi§i 'Ii cu ceilalJj: e timpul sa faeeg noi cunol'/tin1;€sau sa reluaJj prieteniile vechi.

Y-atiobi§nuit cu 0 alimenta1;ie sanatoasa, bazata pelegume 'Ii fructe", dar I'/ipe tonice naturale: usturoiI'/iGin-seng. Adauga1;i-le acum I'/iefectul benefic al

-- produselor melifere: polenul,lapti§orul de matca, capa­ceala de stupi. 0 linguri¢ pezi ]a alegere va va spod sen­zai;ia de vitalizare, de ener-.gizare a intregului organism.• In saptamana aeeasta,

petreceti 4 zile rara nici unfel de informatii mass-media,faceti plimbari zilnice de 40de minute, mergeij cel pui;inde doua ori dupa-amiaza lasauna (se poate inlocui cu 0baie cu substani;e aromate:picaturi de u]ei de menta,ienupar, eimbru sau brad).• Facet; 0 dieta de-o zi, doar

en sueuri de legume saufrude, fadl sa manca1;i alt­ceva.

devine aeum de 35 de mmute.Vreti sa 0 prelungiti 'Ii mai mult?Cu atat mai bine.

• ImprieteniJj-va cu ustu­roiul! Este unul din cele mai pu­

temice medicamente lasate de Dumnezeu pe pamant.Antiseptic intestinal foarte eficient, el combate hiper­tensiunea, este un tonic natural exeelent contra imbol­navirilor specifice toamnei 'Ii iemii.

Legume verzi, fructe usturoi,soia, paine integraia, pe§te:iam cat de sanatos va hranig

in prezent! Adaugag 'Ii pastile deGin-seng (se gasesc la farmacii),a§a-numita radacina chinezeascaa viei;ii. 1ar in saptamana aceasta,inauguraJj 'Ii 0 cura exclusiva defrutte: mere, strugud sau fructeamestecate: prune, pepene, bana­ne, portocale 'Ii mere etc, bandalaturi de ele doar ceaiuri deplante. Lua1;i-va vitamina C, darnu manca~i nici un alt aliment.

• Petreceti 3 zile ]a rand tara

sa ascultati radioul I'/ifara sa vauitag la TV. Decuplati-va de res­

tullumii 'Ii veti fi relaxati I'/iodih­ni1;i. (Bombardamentele informa­

gonale provoaca stress). Dupa ore]e obositoare demunea, faceg 0 baie aroII\.ata 'Ii relaxanta sau duce1;i-vala baie de aburi (sauna). 1ncheia1;i-vaziua in fai;a feres­trei deschise'Apracticand gama completa a exereigilorrespiratorii. Ineheiag ziua ascu]tand muzica, citind,

admirandu-va mica gradinitii de la fereastra. 0 relaxa­re yoga inainte de somn, ar £ibenefica.

Deja va simti1;i.mai bine cainainte. In saptamana aceas­ta, care marcheaza 0 cotitura

in cur a pe care"\) urmat;i, senti­mentul acesta de forma maximase-accentUf"aza. Mai intai, pentruca ati maneat tot mai multe legu­

me 'Ii frueil!; apoi, pentru ea vaplimbaJ;i ~() de minute pe zi; infine, pentru Ul respirati.

• Praeti(~,lti regu]at aeest nou(,xereitiu a,:, respirat;ie: eu oehii in­ehi'1i,eu brai;ele ]asate de-a lungu]trupuJui, in:spirati pJ'ofund. 1ma­ginati-va c:fl 0 data en ae1'u1,intreg

ct-':Ulll, .!.U c>\;L •.-'_LL-'-.L.L ••...., '-'"~·~·"b'""'-~~ __ . 7

plimbare de 10 minute. In alter­nan1jii, practiea1;i 'Ii exerei1;iide res­pira1;ie, inspirand§i expirand de eelpu1;in10 ori in fa1;aferestrei desehi­se. f?i inveselit;i-va ]oeuin1;aafiezi'mdcat mai multe vaze cu flori. Un bu­chet colorat pe masa sau pe biroune remonteaza incre'dibil moralul. ..

Dacii apa pe care 0 bei;i are un gust de clor pronun­i;at, renun1;a1;ila ea cat mai repede. Fierbe1;i-o sauinlocui1;i-o cu apa minerala. Mancati doar paine

integrala (neagra sau graham) 'Ii incepe1;i-va ziua cu 0farfurie de cere ale (orez fiert, grau 'incol1;it,fulgi de

porumb §iovaz, musH, amesteeate cu iaurt 9i cu fructe).Introduce1;i soia 'in alimentat;ia dv. Uzati '11 abuza1;i deacest aliment miraculos, bogat in proteine 'Ii sarae in

grasimi saturate (cele pericu]oase, care fac sa creascavalori]e colesterolului). In plus: renuni;ati ]a cafea, ca 'Iila toate bauturile ce con1;incofeina (Coca-cola 'Ii Pepsi) 'Iiinlocuiti-le cu ceai verde, diuretic. laxativ 'Ii regenerant.

• Luati zilnic 0 capsula (tableta) de beta,·caroten 'Iiuna de vitamin a C.

• PJimba~i-va in fiecare zi,chiar daca afara ploua, vreme de15 minute. Ducet;i-va in parc sauin cea mai apropiata padure 'Iipriviti cu aten1;ie imprejur. Oaren-am uitat cii triiim pe 0 p]anetasuperbii?

• Respirati profunJ;i. Cat maiprofund cu putintii. Incet-incet,invai;a1;isa respira1;i "invers", ex­piT'andinainte de-a inspira. Exer­ci1;iu]vii da 0 buna-stare psihicafii morala, ca urmare a volumu]uimarit de oxigen care patrunde inp]amani, 5i a faptulUl ca va con- ,trola1;i 0 parte a organismului. 1ntor§i acasa de laplimbare, deschidei;i 0 carte buna sau 0 revista placuta,

dar nu deschideti televizorul. Aparatul de radio niciatat, nici maCaI' pentru a ascu]ta §tirile. Daca ve1;iizbuti sa rezista1;i macar 0 zi din saptamana aceastafara a va lasa bombardat de ve§ti despre ]umea exte­rioara, va veti simi;imai odihniti 'Ii mai u§ura1;i.

t

Page 15: Ras Si Bucurii

• 0 plimbare in jurul casei obose§teridica temperatura cort>ului. Cand aceastanou, va veg simg obositi, somnoro§i.

• Multe persoane considera dragostea fizicarelaxare ideala pentru trup §i suflet. Cercetatoriiproblemele de somn au constatat ca in timpul

sexual se produc hormoni care regleaza somnul.• Vindecatorii naturi§ti recomanda 0 alta metoda:calcatul apei. Umpleti cada cu apa rece pana la nivelul

gambelor. Intrati in apa §i scoateg pe rand cand picio­rul stang, cand dreptul, asemanator mersului berzelor.Dupa 15 secunde, §tergeg-va bine §i urcag-va in pat.

I

I

• Mulg insomniaci acorda prea multa atenge aces-I

tei probleme. Somnul ar trebui sa vina ca din intam­

plare. Exercitiile bioritmice, respiratia profunda, stret- ','ching-ul sau yoga pot sa va fie de ajutor. , '• Doua tehnici de relaxare s-au dovedit a fi deosebiti

. de benefice: respira~ adllnc §i r-lent, pornind de la dwfragma.

Imagmati-va cum se mi§caaerul in interiorul dvs. $i

ganditi-va la intamplari ex­trem de placute .• Numarag oite. Sau cifre,

incepand de la 1000 inapoi.• Faceg 0 baie calda cu 4­

5 ore inainte de cu1care. Infelul acesta, temperatura cor­pului cre§te vertiginos. Iaratunci cand scade din nou,

obositi §i adormiti imediat.• Notag pe un biletel gan­durile care va apasa §i lasagbiletul in camera alaturata.

• Ascultag 0 muzica odih­nitoare. PunetiNa ca§tile peurechi §i lasati muzica sa va "legene".

S(nttlri pentrtltin sumn 6t1n

(~'~(u:a:1:":':T~:T":-:-:":'----------------------------'--------

• ResjJectag-va ritmul de somn: culcati-va seara §isculati-va dimineata mereu la aceea§i ora. Chiar §i lasfar§it de saptamana!

• Obi§nuiti sa va trezig in miez de noapte? Daca nuputeti sa adormig din nou in 15 minute, nu va chinuig,

Ramaneti in pat, cititi, ascultag 0 muzica lina.• 'fineti seama de nevoia dvs. de somn: unii aunevoie de 9 ore, algi sunt vioi dupa numai 5 ore desomn.

• Persoanele care lucreaza in schimburi suferaadesea de dereglariale somnului. Ar fi bine sa solicite

o reorganizare a prestatiei profesionale.• Cei care dorm prost noaptea sa renunte la somnulde peste zi.

• Patul este facut pentru dormit. Actele de la birou,televizorul, telefonul sau disputele cu partenerul nu-§iau locql in pat.

• Invatati sa va iubitidormitorul. Aranjag-l pegustul dvs. §i in culoricare va plac.

• Pijamalele §i ca­ma§ile de noapte sa fielargi, comode.

• Nu dormiti in pie­lea goala. Un simplu tri­cou va scute§te de con­tracturi musculare la ceara§i umeri.

• Evitag pernele prea indesate.• Nu faceti economie la calita~ea_ sa1tele~. Ace,ast~

, nJ lil·IUSa.Idas uluJ3a pUl1J~s(lil.InlU.Iadwal~suaaJu un .I°l°ll;J IuI alnu~w ap 0(; lilsuI ~uw as '~.InJ3n.Ilsap aquoq m Ul.IUlalsas~u.IuJ3 as '(lR'lpds ap JnlU.IUdunJ aIu.I~ds aJu] lod as an~zo WOJu~papud 0 nJ) pnJ3n.Ils ap aIaquoq alsadPU~lU!as ~s zlilAOap ~~In] ~s In.IlJt{uZlilZUa.Iod.IOJu!as 'lilwnds aH.InsnqIu luqas 'lun[u alsad lJ.Iusa.Idas - ~u~waslil.Im~slilnoPU!nU~lill- InlSa.I.IU~'lUU.IOn.IlUad pnJ3n.IlSap aquoq UAaWJapud-oap und as '0000(; U[SUPU![1l.IOldnJU! alnu~w 91 aJUO:>as ~s R'lnm.In] nJlildu~u! as 'WJ S ap au~.Iuw 0 ~spUl1s-lilI '(WJ 9(; In.Ilawu~p) lilpunlQ.IlilAUlO-.IlU!lilzuasuas ~sapu~lu! as ~odV·aJa.IU[ alnu~w ap OS aun as ~s JqsUId ap

anO]O-,.IlU!alSaIaA:tl!as lU.IUda.IdJa]lSU[nlUn[V 'lil,lUl1wlil~salUa~pa.IJ3u~al[uIaIaJ alUOlun as ':>oIf1wU[m!do.IJ30as 'zlilAOap !~[n] m UU!mlilJalsawu as :a.I1UllO,udap po

·~.Ipnd.I~qllz'Z~AOap !~InJJ.I"'.I~qllZ ~.ImiU!II 'pnsnqIll t '(!Z.IaA)!.m~n.IJs~ OSL :r.lU1Dl'DJ1U;Jd '~JllPO!a.ms J!JnJ ap .J.I~A1 'wo.! ~.In~u!I1 '!.Insnua£ 'Jun ~ 001 'JllnUllA.!~qllZ1 '.I~qllzJ.In~u!IZ'(!SOU.I1P!llW)ap !~InJ~ OS '~U!~J~ OOZ :(nlilJnq (;1 n.Ilu()d) aJua!pa.!~u

l.m:lnJJs nO) ¥UB.£'unlOJsrd nus

ap n!ms!q m atSaA.!as ()SlillU.Iuda.IdIa]ni:!uwnds 'atnall 91' aJa.I uI nou U!Paun a~ !odu ~s-~P] uI 'unnd 'lPlillU!) a.Iad ap Ina.Iosn lilJatsawu as pnsnqIu ap uwn'unnd aWJ unnd 'SOtIn.Ilill[uZPUl1J3'aIpnsnqIu lilwnds luq as dwq a.I'

oata lumea se confrunta cu momente sau

cu perioade de insomnie ori de somn I,>er­turbat. Agitatia, teama] grijile matenale

ori problemele suflete§tl pot provoca crizegrave de somn. $i bolile pot duce la ins om­nii: durerile fizice, tensiunea arteriala re­

dusa, astmul, dereglarile hormonale, depresiile suntdu§mani redutabili ai noptilor lini§tite.

Nu exista 0 regula in ceea ce prive§te durata obli~a­torie de somn: fiecare individ are orarul sau. Sugaril §iunii adolesceng pot dormi pana la 12 ore pezi, in vremece varstnicii se multumesc adesea cu cinci sau §ase orede somn pe noapte.

Somnul comporta doua faze: somnul profund §i som­nul paradoxal, caracterizat prin mi§carea rapida a ochi­lor sub pleoape, cand de obicei se instaleaza ~i visele.Pentru ca un om sa se trezeasca a doua zi dlmineataproaspat §i odihnit trebuie sa strabata obligatoriu aces­te faze.

Lipsa somnului' provoaca iritabilitate, ineficien¢profesionala, incapacltatea de a ne concentra. Din feri­

cire, or~anismul are forta de a recupera 0 perioada deinsomme ceva mai indefungata. Mal multe nopti prostdormite se "repara" 0 singura data, printr-un somnprofund de 10-12 ore.

Anumiti insomniaci ajung in stari de iritare ner­voasa atilt de accentuate, incat nu. mai r!;u§esc, sa se

Page 16: Ras Si Bucurii

-iI

'llfrarea in sfarea de coerenfcicanliaca

(sa invaf.iim sa ne dominam inima)• Respirati de cateva ori, lent §i profund. Lasati-va

atentia sa va insoteasca suflul pfma la capatul expira­tiei §i luati 0 mica panza inaintea inspiratiei urmatoare.

• Dupa ce ati intrat in ritmul respirator, imagina­ti-va ca aerul va iese §i va intra prin inima. Fiecareinspiratie 0 umple de energie §i fiecare expiratie alungatoxinele din corp. Metoda a fost experimentata in Fran­ta, cu urmiiri notabile: dupa 0 luna de antrenament (0jumatate de ora pe zi), grupul de depresivi afla"!;isubcontrol a dat semne de vindecare: tensiunea psihicii ascazut, "hormonul tineretii" (DHEA) a crescut in pro­cent de 100%,in vreme ce procentuI de cortisol (hormo­nul stresului), asociat cu imbatranirea pielii, pierdereamemoriei :;;ia puterii de concentrare, a scazut en 23%.

Expunerea la lumina zile;De ca"!;ivaani, depresiile numite §i"bibernale" (foar­

te raspandite in tiirile nordice) sunt tratate prin expu­neri matinale la lampi electrice foarte puternice. Astapentru ca lumina stimuleaza 0 zona a creierului - nu­miti! hipotalamus - care controleaza toti hormonii. Eaactioneaza, deci, asupra apetitului, a sexualitatii, a~.omn~ui, ~~~pr3lstar;i;ide ~pirit §i a dorinJ<eide ~ ac-__L __ 3 .__ 1 L- ~~_~ ...l~~~ .•.•...J ....•.....•..." ..•..n. 1-.-.•.

• Tot mai mulli oameni i$i pierd echilibrul sufletesc.Cauza: extenuarea nervoasaprovocata de opreli,tile viel;;.lar cand sufletul se imbolnave,te, mintea incepe sa nasca

mon,tr;. Cei care recunosc din vreme s;mptomeleau ,anse sa se salveze, inainte de a se prabu,i in abis •

FORMA MAXIMA

Cand suf'efu' se iDlbolnallesfe:-"

Forma bolliForma de OOalape care o-mbraca sufletul suferind

depinde de personalitatea §i de experienta de viata alefiecaruia dintre noi: persoanele combative §i rezistentecad intr-o apatie care Ie sleie§te puterile, eei dinamici §iactivi patrund intr-o zona de nelini§te §i de spaimeinexplicabile. ~i intr-un caz §i in altul, cei atin§i de de­presii sunt orbi fata de suferinta care Ii chinuie§te §i alecarei canze Ie ignora. Singurele semnale de alarma pecare Ie recunosc sunt fiziee: dureri de stomac, ameteli,ceatii in fata oehilor, dureri de inima, insomnii, de care;se plang medicului de familie, care, cel mai adesea, Ierecomanda medicamente. Dar atunci cand, in loc sa fietratata boala, sunt remediate numai simptomele, 001­navul se scufunda tot mai adanc intr-o magma despaime §i de tristeti. EI are sentimentul cii puterile il

NPr.-b • - •....". parasesc, i§i reduce toate activitatiIe la"..•••.• iiI. uflre In VI,,:, .... strictul necesar. Dar acestea sunt toc-

de plctorul amencan mai activitatile din timpulliber, contac-Matt Danson tele sociale care i-ar putea furniza ener-

gie pozitiva. ~i astfel, se adance§te §imai mult in epuizare, intr-o autoizolaregeneratoare de ganduri negre, care faceca locuinta sa semene cu 0 inchisoare,partenerul de viatii cn un dw;?man,iarlumea cn 0 haita de lupi.

Cu cat procesul acesta devine maicu atftt mai greu e de oprit. La ca­lui se ::pii 0 izolare tot,ala ~i 0 ~-

Un eazCea mai frumoasa zi din viata Mariei a fost aceea in

care a vrut sa §i-oia. Era in octombrie, cand lumiI13seimputineaza §i intunericul devine stapanullumii. Incadin vara, simtise ca se schimba ceva in dispozitia ei. Lascurtii vreme dupa divort, glasurile copiilor, pe care Iiadora, incepeau sa 0 enerveze, iar pre­gatirea lor pentru §coala devenise 0 cor­voada. Avea insomnii, devenise apatica,o leguma, in eomparatie cu femeia acti­va care fusese dindva. N-a fost 0 deciziebrusca. Se informase in timp asupraefectelor somniferelor, a§a ea, atuncicand a dizolvat cele 25 de tablete Intr-ocana cu apa, §tia ce va urma. Inainte euo zi, scrisese doua scrisori: una pentrufostul ei sot, caruia Ii lasa tutelacopiilor, cealalta pentru sora ei, pe careo ruga Sa-I iubeasca precum 0 mama.

~ .• "'( ~ __L....-:...1 __ 1

Page 17: Ras Si Bucurii

'~21iC::;.:;~:L::':,~,,;:':::,:::=')'.{~;':;:j,,:;S~:;==:::::, i:'_::::;;::8:z;:Y:;:::?:::'r37J£:;2:?:a':0~ --~ _~ ;~~..L -~iFormula AS - Anul XIII, nr. 592, noiembrie 2003 • 6

MoaItea unei fiinje iubiteprovoacj uneod rini pe

caTe timpul nu Ie rindecBnidodatS

Alel'lJidi, alelJlSfi,alergafi!

Mi§carea fizica nudoar cii trateaza depresia,dar 0 §i previne. Un stu­diu intreprins de cerce­tiitorii de 1aDuke Univer­sity din SUA a comparat

minozitatea naturala a unel zue ue .OaIHua "'dU 1<llnu,chiar <;iinnorata, este de cinci ori mai puternica deeatiluminatul electric. Deci, to1;icitadinii - inehi§i in apar­tamentele sau in birourile lor - sunt lipsi1;iiarna de lu­lllina suficienta. Sratu1 speciali<;tilor:dacii suferi1;isauva simtiti allleninta1;ide depresie, selecta1;iziInic zoneleluminoase din preajma locuIui in eare trai1;i§i lllunciti- terase, curti, parcuri, anumite ferestre cu expunerecatre snare -, pentru a practica 0 baie con<;tientadeIUllliniinaturalii (durata 0 stabili1;isinguri, in functie deimprejurari, dar nu trebuie sa coboare - inAmai muitereprize - sub un total de 0 jumatate de ora). In mod spe­cial, suferinzilor Ii se recomandii Sa-'ll organizezeweek-end-uri "luminoase", consumate in spa1;ii lllailargi, in zone cu mai muIta hllpinii, fie eIe la munte, latara san la 0 margine de ora(:\.In fond, nu este decat unindemn 1aintoarcerea ciitre viata "naturalii" de altiida­ta, cand, mai legat de muncile flzice (¢ranii sunt ara­reori depresiviJ, omul trilia mult mai lllult in luminadireeta a soarelui l}ia zilei.

ACllpuncfuraFara sa fie 0 tehnica "revolu1;ionara"(e practicatii de

peste 5000 de ani), acupunctura e tot lllai mult Iuata inconsidera1;iede ciitre medicina "oficialii",care n-o lllaieonsiderii 0 eenu<;areasa,ci, mai degrabii, 0 fosta cenu­<;areasa transformata in printesa. Recent, un experi-lllent desfa~urat la Universitatea Harvard a dovedit ca

I un ac plasat pe un anume punet de pe degetul ariitatorblocheaza anxietatea. Gratie tehnicilor de vizuaIizare aereieru1ui pe momtoare de'calcu1ator,B-aputut observaca zonele creieruIui care eontroleaza senza1;iilede frica~i spaima au fost efectiv blocate. Concluzia: depresiile

I pot fi §i ele ameliorateprin aceasta llletodii.Ape­la9., deci, cu incredere lamedicii acupuncturi§tiexistenti §i la noi. Efici­enta sau ineficienta trata­mentului va fi 0 dovadii acompetentei sau incom­petentei lor. (Adresat}-viimedicilor specialiliti.)

Unii depresM i'ncearca,zadamic, sa se vindece

cu alcool

pere ae rei.HJ:Ll:ttJG\....-a-.1..~

activitate continua. Sentimentele debucurie <;illlul1;ullliredispar, inlocuitede viziuni negative supradimensionate.Singura solutie de aCUlllinainte 0 re­prezinta tratamentele cu antidepresiveputernice.

Fatal in evoluj;ia bolii e faptu1 caaproape intotdeauna debuteaza pe ne­sillltite. $i cu cat inceputuI e mai putinsesizabil, cu alflt bolna"ii sunt lllai inca­pabiE sa-~i recunoasca starea.

EJdstiisolufi;?

Din punet de vederesocial, impaetul boliieste alannant: numarulbolnavilordepresiviere~­te razant. Cifre exactenu pot fi eOlllunicate,pentru ca boliIe psihiceau confiden1;ialitateapro­tejata, dar medicii psi­hiatri ~tiu din expe­rien1;aeotidiana ca uri­a§a presiune finaneiara(a lipsurilor, in ROllla­nia), dublata de teamapentru loeulde lllunca <;isiguranta zilei de lllai­ne, a explodat in ultimul

tilllp, creand un excedent de epuizare nervoasa, careduce 1aboala psihica..

Depresia "dobfuldita"(nu cea mo§tenita pe linie defalllilie) poate fi relativ U<;0rvindecati:i, atunci candsimptomele ei sunt recunoscute la timp. Cu cat eelamenintat sau eel bolnav 1<;irecunoa§te mai repedestarea, cu atat lllai u§or §i-opoate domina <;iimbuna­ta1;i.Caile de "stapfulire" a depresiei sunt variate <;inu­meroase §is-a mai vorbit despre ele in revista "FormulaAS":crearea unor spat;ii"de libertate", in eare sa incapaaItceva decat munea §i obligatiile cotidiene, practicareaconsecventa a unui sport (eele lllai noi cercetari dove­desc ciiefortul fizicdeclan§Caza0 "stare de bunastare asufletuIui"), terapia cu .plante (sunatoarea §i extracteleeD, terapia cu lumina, practiciIe cre§tine (rugaciune,spovedanie §i llnpiirt~anie), contactul cu oallleni carese confrunta cu aceea§i problema (discutarea descmsa eprimul pas catre rezolvare) §i - 'incazul cfuld starea deboala se agraveaza - recurgerea rapida 1a un llledicspecialist.

La cele §tiute deja, astiizi va propunem cateva re­medii imprumutate din practicile orientale, perfectio­nate §i adaptate de medici europeni.

SfB"itul unei iabiri poafeseoate un om de pe

dlumul normalitilii

Inalnte sa gOlea~ca PWldHU LU ~L"~~_.

laptos, a-nchis u<;a casei cu yala, pu­mind ~i lan1;ulde siguran¢. Apoi, sim­1;indca mintea incepe sa i se incetp~eze,s-a intins pe sofa. Un moment a~teptatindelung: in sfaqit, pace §i lini~te. Numai trebuia "sa trebuiasca" nimic: sa sescoale de diminea¢, sa prepare mieuldejun ~i pachetele pentru ~coala,sa im­brace copiii, Sa-I dudi, sa-I aduca, samearga 1abirou, sa se intoarca, sa puna

'J masa, sa stnlnga masa, Sa-I suprave­gheze la lec1;ii,iar seara, dupa ce copiiiadormeau, sa planificeiarasi si iadsi cheltuie­lile, ~n~irate~i tiiiate dezeci de ori pe 0 haTtie cupatratele. Orlce facea,nu se incadra niciodatain limita, foarte stransa,de bani. Zacea, pur <;isimplu, a~teptand moar­tea. Fara sa-I treacaprin minte di starea eimizerabila era provo­cati!. de 0 depresie pu­ternica, cauzata de gri­jile cotidiene, de obliga­1;iilematerne, de divort;,de 'l.inguratate, de...

Intalllplarea a facutca Maria sa fie salvata.Sora ei, alarlllata descrisoarea pe care 0 pri­lllise cu 0 ora inainte, arecurs la ajutorul vecinilor, u~a casei a fost for1;ata~iMaria dusa urgent la spitaL

Un caz cu fmal fericit, in comparatie cu zeci de altecazuri cu finaluri dramatice. Toate cauzate de un cu­vant pe care credem, adesea, ca putem sa il alungalll cuun antinevralgic: depresia.

Primele sellJlJeTotuI pome§te banal, aproape insesizabil: disparitia

apetituIui, insonmii, apatie, sentiment de vinovatie, defrica, de indoiala, de inutilitate §igol sufleAtesc,pe scurt:o epuizare fizica §i lllorala paralizanta. In ce prive§tecauza reala a bolii, cea lllai buna cOlllparatiee aceea aunui butoi plin de energie. A§a arata un om sanatos.Dar vasuI este sistelllatic golit, prin mundi, de pilda,care, practicata in exces, devine 0 mare consumatoarede energie, sau prin relat;iisOOaletensionate, prin stresemotional. Ce-i drept, vasul este sistematic umplut ­prin alimentatie, familie §i prieteni, iubire §i afectiune.Dar intr-o zi, in hutoi poate sa apara 0 gaura prin careenergia sa se scurga tara control: moartea uneipersoane iubite, 0 despiirt;ire,un e§Ccprofesional. Cfuldbutoiul e gol, boala bate la U§3..

Page 18: Ras Si Bucurii

FORMA MAXIMA.

f~~~~I~~~!\)IB~

• Fiecare se confrunta ,Icu cate 0 depresie. IIrebuie Sa Ie Jii piopt II

Indispozi1jile f;1idepresiile Ioeazionale seamana la 0 pri­ma vedere eu eele grave, dar Idifera fundamental. Depresi-vii zac multii vreme in valeaplangerii. Pentru ea metabo- ,

~ lismul din ereier Ie este tul- .

I ~ "1° Ierapla prm,.. :\.yx! electro,ocuri .

oo

2

3

o:l

Depres;;le!"i

::l Q)~ 5•'" '" p.", o:l p.",'" eror,o:l"",'" "'"'"~o- w o 0'-'

;...0 '";...;....-!"ip.-'" "'"o:l8-.~P«5 <p::

32

32 • Antidepresivele

3

2 Ie lac dependent si iti

0

123 schimba caracterul

3

210 In eompara1je eu multe

ealmante, antidepresivele din10 ultima genera1je de medica-

mente nll dau dependentii i}i10 niei nu sunt euforiee (ea dro-

10 gurile). Ele fae ea metabolis-

mul ereierului sa fune1joneze0

123 iaraf;1inormal.

3

210, • Depresivii

3

210 F'~~!:~;fII au lele trisle

I

Nu dupa figura se eu-

3210

I";:'''''''::::''I noaf;1~esuferinta unui depre-I!i;:':,::' ;';;.

3

210 ,~':.-.<'."" ,,:of,':,. siv. In eazul multor bolnavi

-"""" ~. gray, mimiea este rigida, af;1a3

210 I ';:;~I ea triste1;ea i se pereepe des-tul de greu. MultoI' depresiviIe vine sa urle, rara sa poataplange.

slabit?

tristet;ea care vii incearcii eveche de doua siiptamani? Darzapa ca suntep "terminal)" Ijide speran0? Va siml)f;i repedezap, nu mai suntep capabili decentrare si de luarea deciziilorniCA? ()r;;";mis;mu] dv.<i_

Tota!u~ punct~~or:~

1.

31. Ma simt melancolic.

de oriee.

27. Am sentimente de

2.

3. inima dvs. bate mai repedeea de obieei?

28. Ma preoeupa problemamor1ji...- ..".- ..._<---,~..,-_._...."."

29. Ma simt

30. Ma simt ame1jt f;1ibantuit

~ezultatb...... ....•...•.~?.J'

gheafj.-vii stadiu] de epuizare.cercafj. sa. vii analizap starea: vii su­punefj. unu) exces care va.depaljeljteputerile? Incerca:(;i sii vii eliberafj.constant de stresul Iji obligafj.ileapiisiitoare de peste zi. Practical) cumai multii intensitate activitiiti

3 21

0

12

3

210

0

123

0

123_.._.~._.•.,_.-,_.- ,,,--- ."-"~-"._- -~'-'-',

3 210.,-,~--~_.-._--•..~--.'-~."" -

3 2 1 0--_.~"_'_~~---.'-'~'--'-~~"-'--.-3 210-.'~.~-""._--.'''~_..,-_..'"~~--''..-~-' 210-~-."- -~.~-_...'-"~--3 2 1 0

-'-,,~'--.-~.... ,~_. -. -.'.- ....,-.--. '--"-'~'-0 123-"~'----"--""~-"~-<---'-'~"""'--3

210

Estimari• Mil; puJin de 30 de puncte

in cazul dvs. nu par sa existesemne serioase pentru 0 stare de­

Ff!cep pal:te" prob::bil, din~

o:l.:::::l'" OJp-'Q.)

'""'"'" '"8~

00'"

;...

"'"~"'"'"«- <P:<

1. Sunt interesat f;1iimi fac pUieere diverse indeletnieiri012

f;1ihobby-uri. sa nu ma2. Ma simt terminat210

3. eel mai des imi vine sa3210

3

210

15. ~_._-~.- .. --.-"- ..-."- .. -,' .... --.-.,.---.-.,,

16. Sunt mu1tumit eu viata

17. Mi-e greu sa ma eoncentrezintampin greutiiij in a gandi

5. Ma simt mami]DUlat.

6. Ma trezesc prea repededimineata f;1inu mai pot saadorm.

7. 1mi face placere sa intalnesefemeifbarba1j atragatori §i sa.II1.~_a!1~ine()II1P~Il.i1l!O!.8. Dimineata ma simtmizerabil.

Ma bueur de aeeleaf;1ilueruriinainte .-- ......• "',

10. Ma gandese la viitor eu

Page 19: Ras Si Bucurii

I

nr. 592, noiembrie 2003 €I 7

• Psihoterapia

aCJioneaz8 lUal bine

decat pastilele ,I noare eleele secundare

Terapia "descarcarii" prindialog are mare efect fli euflor suportata. Din pacate,calitatea unor terapeuti emai greu de dovedit decat ca­litatea pilulelor ... In plus, psihoterapia poate declanr;,;a(ceea ce medicamentele antidepresive nn fad depen­denJ;a sufleteasca faJ;a de terapeut.

V8tama creierulElectroflocurile reprezin-

ta 0 terapie curentii in trata­rea depresiilor grave. Dar cre­ieml este supus unei anes­tezii ufloare, produsa de uncurent de pana la 120 wati(cat un bee), care stimuleaza

metabolisllilll. Efectele secundare sunt mai scazute de­

dt la administrarea de antidepresive. In ultima vreme, Iin Occident, terapia cu electro:;;ocuri se practica ambu- ~latoriu, la cererea pacientullli.

RODICA DEMIAN

Kurt Cobain

Victime celebre ale depres;i1or: tristefea a Eost IDa;putemica decat e;

Comunicafi lara conllicteProfesorul Alfred Gottman, un cercetator american

din domeniul psihologiei, a creat "Love Lab" (laborato-

, Omega 3, alimenful fer;c;r;;In China flIJaponia, depresiile sunt de 20 de ori mai

putin frecvente ca in Europa. De ce? Pentru ca asiaticiiconsuma mai mult peflte decat noi. Iar pefltele este bo­gat in omega 3, adzi grafli care reprezinta constituentiiesentiali ai creierului, pe care organismul este inca­pabil sa-I fabrice singur. Omega 3 se gasesc in alge, inanumiJ;i peflti (somon, macrou, ton, sardele) ca fli in uleide colza, nud r;,;ilegumele verzi. $i nu doar ca alimen­tatia noastra este saraca in omega 3, dar noi consumamin exces alJ;i acizi grafli, omega 6, prezenti in carneaanimaleloJ de cresciitorie fli in aproape toate uleiurilevegetale. In J;arile occidentale, se ingereaza de zece orimai mult omega 6 decat omega 3, iar faptul acesta pro­voaca reactii inflamatorii, care agraveaza maladiilecronice: cancer, boli cardiovasculare, artrita ...

• 0 concluzie se impune: fiecare individ, depresivsau nu, e obligat - daca tine la sanatate - sa-fli reechi­libreze alimentatia, renuntiind in cat mai mare masurala carne in favoarea pefltelui. 0 solutie 0 reprezinta flipreparatele pe' baza de omega 3, prezente in farmaciisub forma de suplimente alimentare.

~reoa~t:'11l1care.1ZD~cesc.sa-$lpuna constructive $i fntremiitoare. Lua- simptome' ca lipsa de apetit $ipier­111eChll!bruob!lgalji1le$1 recupera- tj-va ca sf~tuitor li~eratura, plil}a dere de greutate? Suferitj de insom­re~. Va. nU.m.a:fl~'de ase~enea, de ~ersonaJ~,df!pres1vecare,se.Vl11- nii? Dimineal;a va trezitj obositj?pnntr~ 111dH'!Zll111 stare, f3!1 • vor~ deca. !dent1taple copsolea'fa $1 dau Daca raspunsul este atirmativ, nubeas~a desch1s d~spre a1!as~;Ile$1 p1!-tenNu accepta.tiacel aJutorn.:e- mal inti1rziatjnici ° cllpa:ducetj-vasen~~'7!en.tele~or,In l0c.sa!e rl!me- d~calvs::utera,pt:'.ut1ccare dyc~ la 111- de urgenta la psihiatru sau la un I

"gap 111 Inte~??r.C1!-ltIvatimal de- rautatir.eastam dvs. de sanatate. medic de boJj nervoase. Dad va,parte ac.easta111SU§lre..• Mal muft de 50 de puncte simtip permanent tara chefde viata, • Mal muft de 30 de puncte Va aflatj in stadiul critic al unei $i va ganditj adesea 1a moarte, in­

I Avetj simp tome clare, carepot Ii hajj depresiFe. E improbabil ca ,,'a ternap-va fntr-un spital de specia-'Imesagerii unei depresii. Suprave- puteti trata singuri. Giinditi-va: litate. -----~efectele medicamentului Zoloft (un antidepresiv foarte ml de dragoste), in care a fihnat mai multe cupluri inputernic) cu efectele jogging-ului (alergare la pas) pe timp ce-fli vorbeau. Doar observandu-Ie comportamen-doua grupuri de pacienti. La capatul a patru luni, nu tul, a putut desemna cuplurile care aveau sa divorteze.s-a constatat nici 0 diferenJ;a intre cele doua grupuri: Realitatea i-a dat dreptate in 90% din cazuri. El aadministrarea medicamentului fli alergarea au avut putut astfel determina ceea ce a numit "cei patru ca-acelafli efect. Dar la capatul unui an, un sfert din pa- valeri ai apocaJipsei", patru atitudini care in mod sigurcienJ;ii tratati cu Zoloft au recazut in depresie, in vreme VOl' duce la degradarea relatiilor cu cei apropiaJ;i. Iata-i:ce 92% dintre "alergatori" erau in plina forma. critica dura, dispretu1, contraatacul verbal san psihic, care

Doza minima de exercitii recomandate este de 20 de duce la 0 escalada a violentei, in s[§.rflit, retragerea afec-minute de efort sustinut, de trei ori pe saptamana. $i tiva, cand il ignoram pe cel care ne ataca. Acelafli cerce-nu fiJ;i descurajati daca sunteJ;i sedentari. f?i in cazul tator stabile!;Jte fli principiile comunicarii non-violente,miflcarii fizice, pofta vine mancand. Totul e sa incercaJ;i. prin care afirmaJ;iile dure, ultimative, de tipul: "E§ti un

mincinos netrebnlc!", trebuie inlocuite prin observatiiobiective fli precise de genul: "minciunile te injosesc §1itj murdaresc sufletul". Dadi relatiile in care traiti (defamilie, sociale, profesiona1e etc.) va ameninJ;a psihicprin duritatea lor, incercaJ;i sa Ie discutati Cllcalm flinusa Ie transformati in arme de lupta. Tai:;!ullor ar puteasa vii fie fataL

Page 20: Ras Si Bucurii

I

FORMA MAXIMA

Sunt necesare pauzeleDaca suferi1j de insomnie, epuizare sau deprimare,

Insu§i1j-va arta decontractarii, care poate fi "cultivata"prin intercalarea unor scurte pauze de relaxare pe par­cursul intregii zile. De multe ori este suflcienta chiar §idecizia con§tienta de a va oferi cateva clipe de ragaz: 0carte interesanta, 0 baie buna sau 0 scurta pauza deceai, pe canapeaua din sufragerie. Pentru a inlatura in­cordarea sufleteasca este nevoie sa va relaxa1j §i trupul.Ve1j vedea ceefect au asupra starii suflete§ti catevamici modificiiri "fizice", cum ar fi: 1jnuta dreapt~, mu§­chii relaxa1j sau - de ce nu - un zambet pe buze. In modautomat, starea dvs. sufleteasca se va schimba in bine§i va ve1j sim1j mai plini de energie.

Ac:upresuraAcupresura va ajuta efectiv sa scapa1j de oboseala ~i

de starea sufleteasca proasta. Scopul acestui masaj, origt­nar din China, este inlaturarea blocajelor in a§a fel incatenergia - Qi - sa poata sa curga liber. Pentru aceasta se

frica. $i pe urma, s-ar putea ca fugind sa da1jpeste ceva de care va teme1j.

Lamuri1j-va a§adar mai intai de ce va estemca. Ce simte subcon§tientul dvs. ca fiind 0amenintare? La urma urmei, dvs. §ti1j ca nuexista nici un pericol real. Deci: intre con§tien­tul §i subcon§tientul dvs. exista, evident, 0 pro­ble~a de comunicare. Se pune intrebarea: dece? In general, lucrurile se prezinta in felul ur­mator: dorintele subcon§tientului se bat cap incap cu cele con§tiente. De pilda: vre1j sa-i spu­ne1j unei persoane dezagreabile parerea dvs.,dar n-o face1j fiindca §ti1j c-ar putea avea ur­miiri negative.

Con§tientul §i subcon§tientul trebuie sa ga­seasca un compromis, dar pana atunci intre elecomunicarea poate fi pur §i simplu intrerupta. Dar sub­con§tientul va atrage aten1ja asupra lui, pana ce nu-lve1j mai putea ignora, prin: spaime nedefinite, fluctua­1ji ale stiirii suflete§ti §i chiar prin simptome fizice,precum crampe stomacale §i diaree.

4. Sunteti permanent cu plansul in nasCaud sunt tri§ti, oamenii plaug - adica i§i deschid

"ecluzele" emo1jonale. Cand problemele suflete§ti suntgrave, plausul este §i 0 reac1je sanatoasa, nu doar fi­

reasca. Daca n-am plauge, emo­1jile s-ar acumula §i "digul" arputea sa cedeze. La oamenii de­presivi, subcon§tientul incearcasa atraga aten1ja ca sentimen­tele trebuie eliberate. Persoanelein cauza ar trebui sa invete sa sedeschida, sa-§i descarce sufletul,§i-atunci n-ar mai fi nevoie delacrimi. Faptul cii cineva poates~APla~gaeste un 8!lm.nal pozitiv?

• MulJi dintre dvs. incercaJi sa va vindecaJi de tristele,apeland la medicamente. Atenlie, su"teJi pe sens oprit.

Acceptarea depresiei e singurul mod de a ieli din impas.PregatiJj-va sa dialogaJi cu subconltientul •

D'epresia nu e 0 simpHi problema de care vremsa scapam cat mai repede, indiferent prin cemijloace, ci mai degraba 0 forma de manifes-

tare a subcom;;tientului, un indiciu al prezentei unordorinte ignorate sau inabu§ite vreme prea indelungata.

Daca suferi1j 0 depresie, ar fi bine sa incerca1j sadescifra1j mesajele transmise de subcon§tientul dvs. §isa-i implini1j nevoile. Intra1j in contact cu el - nu inte­lectual, ci emo1jonal, accepta1j-va a§a cum sunte1j, cutoate defectele dvs. §i stabili1j 0 rela1je de "prietenie" cupropriul "eu". Simptomele va vor fi calauze, de aceea nuva grabi1j sa Ie inlatura1j: renunt§nd la ciilauza, dru­~ul nu devine mai scurt. Medicamentele u§ureaza, ce-idrept, primii pa§i pe calea spre insiinato§ire, dar nu potvindeca depresiile.

Desc:iErafi mesajul suEletuluiDaca suferi1j de 0 stare depresiva ar trebui sa va

intreba1j - inainte de toate - care sunt consecintelesimptomelor specifice bolii dvs. §i sa raspunde1j laaceastaA intrebare (§i nu numai la ea) cat se poate desincer. In felul acesta, ve1j afla primele indicii legate deie§irea din aceasta stare, iar in final ar fi bine sa clari­fica1j §i felul in care v-a1j putea schimba, in mod cores­pun]:ator, viata.

Incerca1j sa pricepe1j mesajul depresiei dvs., pentruca ulterior sa va pute1j modificamodul de a trai.

lata cateva intrebiiri pentrudescrn-area mesajului:

• La ce modificari de compor­tament ma obliga simptomelebolii?

• Ce se schimba - din cauzalor - in viata mea?

• Ce trasaturi necon§tienti­zate pana-n prezent scot lalvP:.:Jl~ ~I"A.!.::.t.P. Q-imnt.nmo.?

Page 21: Ras Si Bucurii

• Continuati cu un punct de pemeridianul stomacului. PunctUlse afla pe gamba, pe parteaexterioara a tibiei. II gasiti carnla trei degete sub rotula, intremu§Cbiul extensor §i mu§cbiultibiei. Apasati puternic in acest

punct circa un minut cu buriculdegetului mare. Va poate ajutasa scapati de starea depresiva.

stimuleaza a§a-numitele meridiane (traseele energetice)

care strabat intrerol corp. Acupresura calmeaza durerile,intare§te sistemuf imunitar §i armonizeaza starea sufle­teasca.

Masajul binefacatorStimulati-va energia vitala masand de doua-trei ori pe

zi cateva puncte importante. Masajul trebuie tacutcon§tiincios,pe ambele Piirti ale corpului.Cum se procedeaza:

• Apasati mai intai pe unpunct de pe meridianul inimii,situat pe partea interioara abratului, cbiar pe cuta produsaprin indoirea incheieturii co­

tului. Masati-l cel putin treiminute cu buricul degetului

mare, apasand u§or §i execu­tand mi§ciiricirculare.

• Masati apoi un punct de pe meridianul pliimil.nilor,situat la incheietura mainii (pe partea interioara), exactpe adancitura de pe cuta articulaJ.ei. Puteti stimulapunetul cu degetul mare sau cu cel aratator. Masati-l circadoua minute, apasand puternic §i efectuand mici mi§ciiricircul{U"e.

• Incheiati cu masarea unui punet aflat chiar sub nas,deasupra buzei superioare. Stimulati-l prin mi§cari cir­culare blande, vreme de doua minute, de preferat cu aju­torul degetului aratator.

RODICA DEMIAN

plaIlSUl reprezentana 0 supapade rezerva pentru reducerea pre­siunii emotionale.

5. H-aveji poftB de maneareAdeseori, persoanele depresive inregistreaza ane­

voie impresii sau experiente noi, iar in acest caz, sub­con§tientul i§i face - din nou - simtita prezenta pe pla­nul fizic. Cand 0 astfel de persoana nu mai are pofta demancare §i simte ca nu mai poate inghiti nimic, in­seamna ca subcon§tientul vrea sa-i atraga atentia ca in­carcatura emotionala 0 depa§e§te, ca este mai maredecat poate ea "digera".

Relaxarea - pentru energiefi poltS de nap

Cei suferinzi de stiiri depresive cauta, fire§te, 0ie§ire, dar, din pacilte, nu orice cale duce cu adeviirat ladestinatia dorita. In confuzia lor, multi incearca sa seajute cu alcool, medicamente §i droguri sau i§i fac dinmunca unicul scop al vietii, sperand sa scape astfel degolul pe care-l simt inauntrullor. Pe termen lung insa,asemenea "strategii de evadare" nu fac decat sa-i arna­geasca, pentru ca depresia riimane, iar combaterea ei

" presupune 0 strategie bine gandita, cu metode adec­vate.

Uniftea fi relaxarea10rtiEiea

Daca vreti sa luptati impotriva starilor suflete§tiapasatoare este extrem de important sa alegeti stra­tegii care pe termen lung sa conduca la ecbilibru, ener­gie §i pofta de via¢.

Deosebit de eficiente sunt: relaxarea, exercitiile derespiratie, mi§carea §i acupresura - metode simple, pecare Ie puteti integra tara probleme in viata de zi cu zi§i care va ajuta sa scapati de stres.

Psihologii §i speciali§tii sunt convin§iacum ca stre­sul poate sa imbolnaveasca nu numai trupul, ci §i su­fletul; Daca invatati sa va relaxati efectiv, yeti acumulaenergie §iva yeti gasi lini§tea §i ecbilibrul. Este un faptdovedit ca anumite tehnici de relaxare, ca yoga sauantrenamentul autogen, va pot ajuta sa invingeti frica,deprimarea §i deregliirile de somn.

Relaxarea este "rimul "asCand sunt depresivi, oamenii nu mai suporta pre­

zenta semenilor §i se retrag. La prima vedere, par a-§igasi lini§tea §i odihna, dar, in interiorullor, lucrurilestau cu totul altfel. Acolo,dominante sunt lipsa de spe­ran¢ §i tristetea, insotite de gandurile care Ie dau tar­coale, de griji, de nelini§ti. Pentru a restabili armoniasufleteasca, trebuie potolite in primul rand gandurile §itrebuie retacut punctul central al echilibrului. Pentruasta aveti nevoie de dialog. "Spovediti-va",fie §i unorprieteni, §i va yeti simti u§urati.

• La ce lucruri importantepentru mine am renuntat panaacum? Care sunt dorintele ina­bu§ite semnalate de subcon§tient?

• Pentru ce am trait pana acum? Poate casimptomele vor sa-mi atraga atentia ca m-am orientatdupa ni§te valori false.

• Ce-mi doresc eu de fapt, in striffimdul sufletuluimeu?

• Ce-ar trebui sa fac pentru a obtine ceea ce-midoresc?

• Cum sa-mi dezvolt forta necesara atingerii acestuideziderat?

• Ce ma impiedica s-o fac incepand chiar de-acum?

Sim"tomele posibile alede"resiei fi semnilieafia lor

Ceea ce va oferim sunt de fapt doar ni§te propuneri,sfaturi sau posibilitati, pentru ca cei care trebuie sa-§ipuna intrebiirile §i sa raspunda cat mai sincer cu pu­tin¢ sunteti dvs.

A 1. Sunteli "Ia "amant"In lupta cu greutatile vietii ati suferit 0 infrangere §i

sunteti la piimant. Ridicati-va §ipregatiti-va din nou delupta, dar scbimband tactica. Ati fost prea defensivi saupoate prea agresivi? In orice caz, ati neglijat "acope­rirea". Este interesant de remarcat faptul ca aceasta seintampla §i atunci cand sunteti tot timpul cu ocbii-npatru §i defensiva nu mai este flexibila. Continuarealuptei nu este, fire§te, U§oara,pentru ca ati fost "atin§i"§i va temeti de noi lovituri. Pe buna dreptate, daca vaaruncati in lupta tara sa cbibzuiti... Strategia dvs. tre­buie modificata radical!

R. Propulsia a slabitMecanismul dvs. interior, propulsia, nu mai func­

tioneaza a§a cum erati obi§nuiti. Motorul vietii da ra­teuri §i inaintarea e tot mai lenm. Probabil ca aveti detrecut un urcu§, dupa care motorul 0 sa functioneze dinnou ca uns §i 0 sa avansati mai u§or decat anterior.

Dar poate ca ati supraapreciat forta motorului dvs.§i-ar fi mai bine sa ocoliti urcu§ul in loc sa va caznitisa-l abordati piepti§. $i exista §i 0 alta posibilitate: car­burant insuficient §i ungere insuficienta - prea putinebucurii, prea putin confort §i prea putine experientepla<;.ute.

Inainte de a va impotmoli de tot, n-ar fi bine saschimbati directia, sa faceti plinul §isa cautati eventualun drum absolut nou?

3. Va e frieaIn fond, frica este 0 reactie normala §i sanatoasa

care ne ajuta sa supravietulm - dar numai cand existao arnenintare reala. Daca va e frica tara sa put.eti pre­ciza motivul (ceea ce se intampla frecvent in depresii),subcon§tientul dvs. se simte amenintat. Reactia nor­mala este frica - in cazul dvs.: depresia. Nici sa fugitin-are sens, atata vreme cat nu §titi de cine §i de ce va e

Formula AS - Anul XIII, nr. 554, februarie 2003 • 7

Page 22: Ras Si Bucurii

• Sugestii pentru a invingetristelile limelancoliile pe carecenuliul anotimpului rece ni Ie scoate in drum •

Efortul fizic.

substan~ care comera pe moment 0 stare de bine, demulturmre, pugn rezistenta filicare dispare "in vant".$i

atunci, nevoia imperioasa de a manca apare din nou.Vizionarea indelungata de programe TV face, la randulei, ca toate simturile sa fie absorbite de ceea ce se desra­

i;loarape ecran, reui;lindsa ne sustraga de la problemelecu care ne confruntam zi de zi. RezuItatul este 0 adeva­rata anesteziere sufleteasca ~i a mingi, care repetataprea des duce insa la un fel de instriiinare de ceea ce ne

inconjoara, la 0 incapacitate de a comunica cu cei dragi.Practicate indelung, lnternetul, jocurile electronice de­

vin l',liele un substitut de viatii reala, un inlocuitor arti­ficial de comunicare umana, un mod de alienare peri­culos. Firei;lte,sunt i;lioameni care iau droguri in ade­varatul sens al cuvantului, alcoolismul ~i dependen1jade halucinogene fiind fenomene de masa in ultimultimp, cei care Ie utilizeaza numarandu-se fara indoialaprintre cei mai singuri dintre pamanteni.

Mesajuleste simplu: nu abuzag de nici unul dintre"drogurile" enumerate, daca nu vreg ca singuratatea sase cronicizeze,devenind 0 permanentii. Natura ne-a pusla dispozige mijloace mult m;ii sanatoase pentru a 0.0­bandi starea de bine launtric cu care ne-a inzestratDUlllnezeu.

de ~coala.La cateva decenii de la lansarea acestei ade­varate industrii de combatere a singuratagi (din caream mengonat doar cateva ramuri), rezultatele nu suntde neglijat, dar sunt inca modeste in raport cu efortu­

rile racute i;licu viteza cu care sentimentul de insingu­rare se infiltreaza in sufletele oamenilor contemporani.(~i-apoi, lnternetul transmite idei ~icuvinte, niciodatai;llmangaieri.) lata insa ca studierea depresiilor a inre­gistrat 0 cotitura istorica. Reconsiderandu-i;limodul deacgune, psihologii au ajuns la concIuziaca cel mai bunmedicament impotriva singuratatii este ... acceptareaei, acceptarea melancoliei, acceptarea tristetii ca pe un

experiment fundamental de autocunoa~tere i;licontrol, 0~ansa de a infrunta rara menajamente modul nostru de

a gandi ~i simti. eu aIte cuvinte, nu ar trebui sa ne fiedeloc teama de singuratate, ci mai degraba sa cautamsa 0 acceptam ca pe ceva temporar filisa cautam sa in­telegem mesajul destinat noua pe care ea il ascunde. Apa­riga acestui sentiment de izolare sufleteasca poate fisemnul ca trebuie sa devenim mai genero~i cu cei dinjur, mai pugn critici (cultivand cap'acitatea de a vedea

mereu partea buna a lucrurIlor ~imai ales a oa­menilor), mai pugn naivi, mai deschi~isuflete~tesau poate mai ateng la adevaratele noastrecapacitag interioare de a fi fericig. lntotdeauna,ne spun psihologii, singuratatea are un sens ex­trem de constructiv. Totuleste sa 0 acceptam cucuraj, sa gasim caile de a-i descifra mesajul, iarapoi chiar sa Ie parcurgem, fara sa disperamdupa cateva saptamani sau luni de cautari.Rezultatul nu va fi doar dezrobirea de acestsentiment apasator, ci ~i 0 imbunatiWre a condi­

tiei noastre umane ~i un pas decisiv spre cevafundamental, ce fiecare dintre noi cauta - stareade fericire profunda filidurabila.

"cri, eri, cri, toamna gri/ Tare-s mie ~i neeajit"- iata doua versuri care sintetIzeaza cumare finete, nu doar tristetea greierului din

poezia lui Toparceanu, ci i;licapcanele psihice pe caretoamna, cu ploile i;lipaclele ei, ni Ie scoate in drum. Mai

puj;ina lumina, mai pugna caldura, disparitia vegeta­tiel, toate contribuie la aparitia unui sentiment pe caresecolul nostru, cu nelini~tile i;licu amenintITile lui, ilexacerbeaza: insingurarea. Un'it cuvant ~i cat se poatede periculos! Un nUlllegeneric, care ascunde un amal­gam de stari depresive, ce difera foarte mult de la unom la aItuI. Unora Ie lipsei;lteun partener de viatii, Ielipsei;lte0 familie, altii sunt singuri in munca lor, carenu Ie da satisfactii, in timp ce eXlsta~ioameni care suntsinguri. .. in doi.Nu ne-ar ajunge paginile acestei revis­te pentru a enumera toate tipurile de singuratate pecare toamna Ie aprinde ca ni~te focuri pe munti. Unuldintre paradoxurile acestei planete pe care traiesc

~apte miliarde de suflete este tocmai singuriitatea,aceasta boala generata in zilele noastre de doua cauzeadanci: lipsa de afecgune i;lineputinta de a comunica.

A venit toarnna, iarna se

apropie cu pafili repezi fili,printr-un proces tainic, derezonantii cu natura care ifili

gierde culorile fililUlllina,su­fletul multora dintre noi aretot mai mare nevoie de spri­

jin, mangaiere ~i intelegere.Dar exista oare antidot pen­tru singuratate?

Leaculsinguratapi1§inguratatea!

Una dintre marile dileme

Singuri fi fericifi? (I)

Page 23: Ras Si Bucurii

Formula AS - Anul XII, nr. 538, octombrie 2002

UII medicament idealDupii 0 jumatate de ora de gimnastica, dupa 0 aler­

gare u§oara de cateva zeci de minute sau dupa 0 ascen­siune montana, atunci cand ne odihnim respirand lent

§i profund, apare 0 stare de relaxare placutii. Simgmun fel de ciildura interioara, 0 u§oara stare de euforie,

iar dupa ce mu§chii s-au destins, avem 0 senzatie. desiguran1;a de sine. Ne simt;im calmi, lucizi, u§or euforici,iar problemele noastre nu ni se mai par atilt de grele.Suntem mai conciliant;i, mai entuzia§ti, devenind un

mic focar de buna dispozitie, care chiar ii atrage §i iiface curio§i pe cei din jur. Care sa fie secretul? De fapt,in acel moment, in organismul nostru sunt eliberate decatre creier adevarate medicamente antidepresive §ireechilibrante, care ne imbunatatesc rapid starea laun­tricii §i ne fac mult mai agreabili. Spre deosebire insiide abuzurile de hrana, de TV, de alcool etc., care §i eledeclan§eaza anumite reacgi chimice in organism, efor­

tul fizic nu da nici un fel de dependen1ji §i, extrem deimportant, are efecte pe termen lung. Concentrareavointei pentru a face efort, con§tiinta ca facem cevabenefic pentru noi §i starea spontana de fortii launtricace apare dupa aceste exercit;ii au un efect modelatorfoarte bun asupra caracterului. Concomitent cu armo­nizarea formei §i intiirirea corpului, yom dobandi armo­nie §i fortii interioara. Iar oamenii care se simt puter­nici pot mult mai u§or sa fie genero§i, pot adopta alte

puncte de vedere,fi'ira a se simt;i umi­lig, pot sa-§i asumefaptul ca au anu­mite deficiente, ra­ra a se simt;i sur­pag interior sau

para.sit;i. Ace§ti. oa­mem nu vor fi §l nuse vor simt;i singuriniciodata.

ILIE TUDOR

illvafafi Sa privifiPentru majoritatea oamenilor, 0 plimbare in mijlo­

cul padurii este 0 activitate ca oricare alta, in timp cepentru foarte put;ini ea este 0 bucurie §i un mijloc dereechilibrare extraordinar. De ce? Pentru ca primii trec

indifereng pe lfmga particularitat;ile peisajului, preocu­pat;i de acelea§i ganduri cu care au plecat de acasa, intimp ce la cei din a doua categorie simturile (vazul, au­zul, mirosul, simtul tactil) sunt dilatate la maximum,incercand sa surprinda cat mai mult din ceea ce-i in­

conjoara, participand nu doar cu mintea, ci §i cu inima,cu sufletulla ceea ce percep.a prima cale de depa§ire a sentimentului de insin­

gurare este sa reinva1jlm sa privim §i sa simgm ceea cene inconjoara. Cum? Exersand: sa nu Hisam sa treaca 0saptamana rara sa consacram 0 zi sau 0 dupa-amiazaunei plimbari in padure, pe malul unei ape, in parc ori

poatepe 0 stradu1jl ceva mai retrasa, strajuita de co­paci. Sa urmarim extraordinara varietate de culori aarborilor atin§i de brume, altadata sa ne exersam auzulincercand sa distingem ciripitul diferitelor pasari, su­netul vantului §i zgomotul ploii, sa urmarim cu atent;iezborul pasarilor ori alunecarea norilor pe cer. Obser­vata cu atenge, armonia simpla a naturii ocupa 0 mare

parte din spat;iul sufletesc stapanit de singuratate.Perceperea semnalelor pe care natura ni Ie trimite prinfiecare diI) alcatuirile ei are un efect lini§titor §icalmant. In esenta, singuratatea nu este decato strangere in noi in§ine, 0 contracge a con§tiin­t;ei, care ne face sa nu mai avem acces §i sa nune mai putem hrani cu armonia a ceea ce neinconjoara. Asprimea, duritatea viegi ne fac sa

privim farii sa mai putem vedea minunile dinjur. Dar, indiferent de motive, solut;ia este sim­plii: intrand in rezonanta cu armonia naturii,yom reinvata sii percepem viata.

Evitafi Iidrogurile"Cu siguran1ji cii oamenii nu ar fi devenit

atat de insingurat;i daca nu ar fi amanat atilt de

mult giisirea de solut;ii la problemele lor. V-at;ipus, de exemplu, intrebarea de ce obezitatea a

ajuns problema numarul unu la aproape 40%din populat;ia globului, imbogiit;indu-i pe pro­ducatorii de medicamente pentru slabit? Eibine, pentru cii existii foarte mult;i oameni carecautii sa-§i acopere golul sufletesc mancand.Dupa 0 masii copioasii, creierul elibereazii ni§te

ale psihologilor moderni esteatitudinea pe care trebuie sao aiba cei atin§i de aceasta"boaIa a singuratat;ii". Majo­ritatea speciali§tilor sust;infaptul ca oamenii care suferii'din cauza singuratatii trebuiesa-~i gaseasca preocupari caresa-i tina prin~i intr-o activitate

de grup. Astfel, in Occident,i;ii.de~curand §~la noi, au lua~ Iparticipaticu sufletul la ceea cellm1jl nenumarate 'grupun ~.~-~ ~~.~.~~~~-~~ -~.~-de terapie", de caritate, de studiu, de rugaciune (de obi-cei afiliate diferitelor culte), menite sa Ie dea oamenilor

sentimentul participarii §i al utilitat;ii. Internetul, gi­gantica ret;ea mondiala de calculatoare, aduna mii §i

milioane de utilizatori, in diferite grupuri de dialog, peteme de la science-fiction la sexualitate, de la fotballaprobleme ecologice §i parapsihologice. Printre cele mairaspandite afaceri de pe Internet sunt acelea cu agengi

matrimoniale, prin care potent;ialii clieng sa-§i gaseas­di rela9i cat mai potrivite nevoilor lor (de la simplaprieteme, la aventuri romantice §i casatorii) §i, mainou, cu agent;ii care sa gaseasca vechii prieteni §i colegi

Page 24: Ras Si Bucurii

cand simturile renascute datorita singuratat].i inpadureva vor ajuta sa vedet]. ceea ce un om obosit, stresat liii

insingurat nu va vedea niciodata.Un cui scoate pe altul: vindecat].-va de singuratateaviet].i prin singuratatea naturii. Fugit]. de acasa pentru 0

zi, pentru cateva zile, pentru 0 saptamana. Revigorareasenzoriala pe care 0 produce izolarea in natura, dialogulmental cu frunzele liiicopacii, se va transforma intr-o

revigorare sentimentala, plina de bucurie liiide tonus mo­ral. Reintroduliii in paradisul naturii, acolo unde ne-a aliie­zat la Facere Dumnezeu, yom descoperi ca pe lume nuexista singuratate, ci doar intreg.

Un leae redutabil:iubifj animalele

Undeva, pe langa blocul unde locuiesc, traieliite 0familie de caini Iara stapan; care in ultimii ani liii-agasitcat].va sustinatori printre oamenii miloliii din cartier.Pensionaril Ie aduc un colt de paine dimineata, copiii Ieofera din resturile mesei de pranz, spre seara ajunge la eiliiice a mai ramas din pachetele celor care se intorc de laserviciu. Pe scurt, membrii "familiei" respective au 0 via­

1;iimai mult decat indestulatoare, acest lucru fiind evi­dent qupa aspectulloc viguros, cu blana lucioasa liiicu­rata. Insa, impresionanta este bucuria reciproca a re­gasirii dintre om liiianimal. De la 0 vreme incoace, cainiinici nu mai iau in seama hrana, daca nu sunt mangaiat].liiinu li se vorbeliite. lar lucrul acesta este Iacut cu mare

pIacere de oameni, altfel retraliii liiipeste masura de re­zerva1;i.Cuvinte afectuoase demult nerostite, mangaieri,

privin complice iliiigasesc acum Iagaiii.uIprin care sa sereverse. Este destul de greu de inteIes, dar adeviirat:mult]. oameni reuliiesc mult mai uliiorsa se deschida sufle­teliite, sa comunice liiisa transfere afect].une asupra unuianimal decat asupra unei fiihte umane. Psihologii careau studiat fenomenul au descoperit liiicateva motive ex­

trem de plauzibile: animalele nu au ascunziliiuri, liiideaceea increderea in ele este deplina, raspund intotdea­

una la dragoste cu dragoste liii,adesea, chiar la mUIii­truluieli, fiind un adevarat mijIocde reeducare pentru oameni. MaiTYl 111 t. plp. rpn.l.:;1.pQ("> q!:l Qlmt~ f">plp. nUl;

atent].e liiisomnului, aliiaincat el sa fie cat mai profund liiimai odihnitor. Care sunt premisele unui asemenea somn?Cu doua ore inainte de a ne culca, yom evita sa ne agi­tam, sa manciim{in mod ideal, ultima masa trebuie luatala orele 19), nu ne yom uita la televizor (altfel riscam camintea noastra sa proceseze nu ceea ce ne intereseaza, ciseriale TV ori talk-show-uri). Camera va fi bine aerisitaliiinu foarte incalzita, invelindu-ne bine liiiasigurandu-neca avem picioarele calde (0 pereche de liiosetede bumbacsau de lana reprezinta, adesea, cel mai bun somnifer). 0lectura relaxanta sau cu valente religioase (lecturi dinBiblie sau rugaciuni), ascultarea unei muzici placutesunt mijloace excelente de alungare a agitat].ei liiiincor­darii nervoase. Perioada cea mai buna de somn incepe dela ora 22, dar ar fi bine ca macar la ora 23 sa fim deja inpat. Dad somnul intarzie sa vina, daca ne trezim des saunu ne trezim suficient de odihnit]., atunci ar fi bine sa

recurgem la un remediu. ~i pentru a nu ajunge la depen­den1;ii,efecte secundare etc., este indicat sa luam un re­mediu natural.

Plantele EerieiriiIn ciuda titlului promi~tor, plantele singure nu ne

pot face fericit].. Ele insa ne pot ajuta enorm sa ne apro­piem de aceasta stare de grat].e, prin reducerea tensiuniiinterioare, eliminarea temporara a anxietat].i sau depre­siei, imbunatatirea relaxarii liiia somnului - probleme ge­

neratoare de smguratate liiipe care singuratatea Ie intre­t].ne. De ceva timp, in magazinele liiifarmaciile noastre

naturiste au aparut cateva remedii pe baza de plante, pecare merita sa Ie incercat]., daca va confruntat]. cu stari deteama fara motiv, iritare sau depresie, daca nu va odih­nit]. suficient de bine sau dad avet]. vise agitate ori cOIii­maruri. lata cateva sugestii:

• Passiflora - este un remediu exotic, nu doar foarte lamoda, ci liiifoarte eficient pentru combaterea efectelorpsihologice ale stresului. Este eficient mai ales pentrupersoanele care muncesc foarte mult, desIaliiOara activi­tat]. solicitante pentru psihic sau au stari de nervozitate,teama ori iritare fara motiv aparent. La noi, se gaseliitesub forma de capsule, prod use de Laboratoarele Medica.

I I

FORMA MAXIMA

• InvestigaJia noastra continua •

§inguri fi fericifj? (II)

'IA n numarul trecut al revistei am abordat un subiectde mare actualitate al vremurilor in care traim:singuratatea. Este 0 "boala" relativ simplu de

(auto)diagnosticat, imposibil de tratat cu medicamente,de care ne molipsim parca prea U:;ior,dar care - aliiacumam aratat - are un imens avantaj: ne permite, sau maidegraba ne obliga, sa ne cunoaliitem in profunzime,incercand sa identificam motivele raului, dar liiisolut].ile.>entru a-I putea depaliii. Uzura viet].i, hat].liiulmarunt al

;ecazurilor cotidiene ne indeparteaza la 0 distan~ as­~ala de eul nostru profund. Ne instrainam tot mai mult

.'~noi inliiine, riscand 0 totala ruptura intre conliitiinta de,l,neprofunda liiiconliitiintade suprafa~, utilizata strictmtru a supravietui. Ei bine, singuratatea este tocmai

bnalul de alarma al acestei dedublari extrem de peri-j~wse, al acestui divor1;de eul nostru profund, compusJ.in sentimenJ;e, vise liiiconvingeri morale. Cum trebuie sareact].onam? In primul rand, acceptand singuratatea ca peun fenomen obiectiv, ca pe un efect al instriiinarii noastrede noi. Amanunte in sensul acesta am oferit in numarultrecut al revistei. Dar pentru ca solut].ile sunt multe liiivariate, continuam sa vi Ie prezentam liiiin textul de azi.

Munea fi eEortul creatorUna dintre marile probleme pe care singuratatea Ie

ridica este aceea ca ea ne obliga sa conservam 0 energieconsiderabila, pe care nu liitims-o folosim, s-o investim infapte care sa ne dea sentimentul utilitat].i. Mai ales lapersoanele care au mult timp liber (pensionari), aceastaenergie urialiia, economisita de voie - de nevoie, devinepur liiisimplu apasatoare, Iacand foarte greu de suportatsinguratatea. Solut].a este simpla liiia fost verificata ade­sea in practica: munca altruista, creatoare. Sa ne gasimo activitate care ni se potriveliite liiipe care sa nu fimconstranliii sa 0 facem din considerente materiale, ci purliiisimplu pentru ca finalitatea ei ne face placere liiine dasentimentul ca avem un rost. Efectele acestui demers vorfi cu adevarat extraordinare. De pilda, munca voluntaraintr-un orfelinat sau intr-un camin de batrani, cola­borarea cu 0 asociat].e de ]:lrotect].aanimalelor, partici­

parea la activitat].le caritabile organizate de anumitebiserici, actiunea de curatare amunt].lor liiipaduri19r, .Pe. care "tu.::

Page 25: Ras Si Bucurii

f

rismuI" Ie-a poluat din bel§ug, :{lotnmetode de echilibrare nebanmt deeficiente. Cel pu1;inla fel de beneficese dovedesc l;1imulte alte demersuri,de la cel de a 1;ine0 data pe sapta­mana companie unui batran bolnav,de a invita la masa, duminica, uncopil orfan, pana la cel de a ne ex­prima creativitatea prin arta oriprin mici inventii sau inovatii.Adanc sadita in om - ca fiintalacuta sa fie sociabila -, dorinta de afi util, de a fi altruist se cere pur l;1isimplu a fi implinita, iar acest lucru

este evident, mai ales la }lersoanelemai sensibile sufletel;1te. Deci, dad

sim1;i1;ica singuratatea va apasa l;1ica in viata dvs. sunt multe ore l;1izilecare parca nu l;1i-augasit un sens,incerca1;il;1ichiar urmariv: sa gasiv: 0 I 0 inepUizabila$ursailepacesi.armortir.contemplareil,activitate pe care 0 sim1;itipotriVlta !. '. ~ ~ . ~ .pe:ntru dvs.~l';'tilitatea e foarte rod:nic~ sufletel;1te. ~a :ne ! . • :co~bmat13 sunatoare:l~vanda. - este utlla mal ~esremtegreaza m lumea "de oarnem" dm care ne slm1;im i finlor agitate, care au stan de tnste1;.e sau descuraJareexclUf?i. I frecvente, care se resimt dupa anumite 1;10curipsihice. De_ ! asemenea, este indicata persoanelor cu sonm agitat sau

Somnul fJ relaxarea ! cu cOl;1maruri.Se gasel;1tein farmacii sub forma pilulelorNu degeaba se spune ca noaptea este un sfetnic bun. I Vitaroz (au ul;1orefect euforic), produse de Plantavorel.

De ce? Pentru ca grijile care ne-apasa cand punem capul ! Aceeal;1ifirma produce un alt remediu extrem de util pen­pe perna a doua zi pa~ uitate sau, in orice caz, ul;1~rat~, I tru p~rsoan~le ?are?u au ~o~: Nervo~edin...dublate de speranta ca,se vor putea rezolva. Exphca1;ia i SImple, leftme ~l acceslblle, cele catevaremedllpre­

nu e prea greu de dat. In sonm, creierul are 0 activitate I zenj;!tte(fQarle ...eficiente 13llllt§i tincturile ..de..sunatQ<lr.e,foarte intensa de procesare, de rearanjare l;1iarmonizare! valeri@a,§.ijlMucel.,pr.odusedePlantE;xtract din Cluj) nea diferitelor informa1;ii de peste zi. Asemeni unui calcu- I vol'" ii3uta sa ne linil;1tim, sa donnim,sa dobandim un

lator, el face sinteze l;1iofera solu1;iioptime de viitor. Dupa I' fundal sufletesc relaxat, pentru a aborda relatiile cu cei­o perioada sufleteasca ceva mai grea, se ivel;1tela un mo- . lalti dintr-o noua perspectiva asupra vie1;ii.(Despre me­ment dat 0 dimineata senina, cand ceva din strMundul I todele orientale de relaxare - respira1;ii, medita1;ie etc. ­nostru ne asigura ca ce-a fost greu a trecut. Mai mult, oa- vom vorbi pe larg intr-un numar viitor al revistei.)

~enii odihni!{isun~ destin~i psihic ~i comuni~a mai ul;1or,I F~u~i~de ac:a"a'gasesc SOIU1;i1la lmpasunle rela1;ionale, fimd spontan I ' . -eJJ' ,... •• ' •agrea1;i de cei cu care intra in contact. MuIte din dificul- I In OCCIdent, de ca1;iva ani a aparut 0 moda de-ata1;ile l;1itensiunile care duc la izolare l;1iinsingurare su- ! dreptul neobil;1nuita de combatere a depresiei psihice:fleteasca potfi eliminate doar prin schimbarea funda- I retragerea in locuri pustii. Mii de oameni fac 0 forma delului nostru launtric, dintr-unul obosit, intr-unul relaxat !. "turism" care acum cateva decenii parea de neconceput ­l;1iplin de tonus. lata de ce este bine sa acordam 0 mare ; il;1iiau strictul necesar intr-un rucsac, se urca in tren,

, avion sau mal;1ina,pentru a fi apoi debarca1;i in locuri fe-rite, retrase, departe de agita1;ia citadina: mun1;i,paduri,tarmuri pustii de ape. a asemenea retragere ("retreat" ­

cum specifica prospectele turistice englezel;1ti)dureaza dela cateva zile la 0 saptamana sau mai mult, iar cei careau incercat metoda spun ca merita din ~lin. De c~? Pen­tru ca izolarea in natura este 0 singuratate benefica, laantipodul singurata1;ii sufletel;1ti care ne-a racut prizo­

nieri. Izolarea in natura, doar cu 0 sticla de apa l;1i0 pun­ga de biscui1;i (stilul picnic la iarba verde este exclus),lara posibilitatea de a vorbi cu 0 alta persoana, ne obliga

la un dialog cu natura, cu spatiul vegetal care ne incon­joara l;1ipe care vom invata sa-l cunoal;1temprin simtllri:vaz, miros, pipait ... Privelil;1ti,miresme, senza1;iide muItuitate ne vor trezi la viata reinviind mirarea l;1inaivitateacopilariei, dar l;1iI;1tiintaei de a se bucura l;1ide a participala natura. Nu va vine sa crede1;i, dar anosta scoarti'i aunui copac poate deveni 0 veritabila aventura, atunci

ascullse' sentlmente ale omului l;1isa-l;1iadecveze comportamentul infunc1;ie de acestea, fiiQd un modelde tact §i in1;.elegere.Insa, averti­zeaza psihologii, oamenii trebuie

sa inve1;.esa raspunda la dragosteasimpla a animalului cu 0 dragosteumana, adica matura l;1iresponsa­bila. Mai precis, nu trebuie sa Ietransforme pe acestea, nici in sim­

ple jucarii lipsite de libertatea §i defireseul naturii lor, niei in obiectulrasratlllui l;1ial unei griji obsesive.Animalele de eompanie pot aeoperimuIte goluri suflete§ti, pot (re)in­vata oamenii sa fie inerezatori l;1iafeetuol;1i,insa nu pot l;1inu trebuiesa inloeuiasea rela1;iile l;1isolidari­tatea umana, ori sa devina unieseop existen1;ial. A§adar, indenmul

adresat tuturor insingura1;ilor este sa-l;1igaseasea maearun prieten neeuvantator (eel mai simplu ar fi 0 pisiea sauun ea1;.el)de care sa aiba grija l;1iasupra earuia sa-l;1irever­se afee1;iunea. Se I;1tiedeja: prezenta eainelui dinamizeazaviata, pisiea ne-o lini§te§te. Pornind de la prietenia sim­pIa eu un ea1;.e1sau 0 pisiea, ve1;ireul;1isa privi1;itoate ne­euvantatoarele ea pe 0 prezenta agreabila, plina de viata§i care va raspunde, mai devreme sau mai tarziu, la dra­goste eu dragoste. Sunt oameni care, eultivand mult timpaeeste sentimente benefice, ajung sa fie un veritabil mag­

net pentru vietuitoarele din jurUl lor, pe care Ie atrag,doar prin felul lor de a fi ~i de a sim1;i.Ve1;iremarea, laraexeep1jie,di aeel;1tioamem pot fi singuri, dar rareori sauniciodata insingura1;i, pentru ea inima lor daruie§te l;1iprimel;1teiubire.

Jlugac:iuneaToate eele spuse pana aeUlll nu ar putea avea niei 0

valoare, daea in sufletul nostru nu s-ar trezi l;1inu s-aramplifiea aeea seanteie de saeru l;1ide dragoste fata deCreatorul supremo Probabil de aeeea marii sfin1;iau fostferiei1;iin eele mai eumplite pustieta1;i, pentru ea sufletullor era trezit §i se hranea prin el insu§i §i prin Dum­nezeu, radiind atata dragoste, ineat nu mai aveau nevoiedeeat sa daruiasea, nu sa mai §i primeasea din exterior.Daea este sa dam un sens eonstructiv singurata1;ii, atunciprimul §i eel mai utillueru pe care il putem face este sane rugam, aeasa, in biseriea sau in pelerinaje la ma­nastiri. Faeuta oriunde, eu eondi1;iasa fie sineera §i ve­nita din inima, rugaciunea va fi primita ~i va da roadele

a§teptate. Pentru eei al earor auflet tanJel;1tedupa dra­goste, 0 ora de rugaciune zilniea Ie va oferi, lllai re:{ledesau mai tarziu, bueuria de care au nevoie. In paginilenoastre am seris l;1ivom mai serie despre rugaeiune, dareel mai important este sa 0 praetieam ehiar in formeleeele mai simple l;1idireete, dar venite din suflet. Sa ere­dem in puterea rugaciunii §i sa nu uitam spusele unuisiant al zilelor noastre: "Dumnezeu niciodata nu ramanedator!".

ILIETUDOR

Formula AS - Anul XII, nr. 539, octombrie 2002 ~ 7

Page 26: Ras Si Bucurii

• Nu e vor"a de flori useate, oparite fi transformate in eeai,ei de Elorile vii ale verii, al earor parium nareotizeaza universul.

Leae gratuit pentru "ueurie •

care se filtreaza. Se consuma 2-3 pahare pe zi, de regulainainte de masa. lata cateva indicagi:

• Astenie, surmenaj nervos - se face 0 cura de douasaptamani, timp in care se bell.un litru de socata zilnic,in locul apei de baut. Pe cat posibil, acest tratament vafi asociat cu regim alimentar lacto-vegetarian, cu unprogram de via1fi mai relaxat, din care sa nu lipseascaplimbarile in natura rncute in fiecare zi.

• Depresie aparuta pe fondul stresului §i al refulariiemotiilor - se va tine un regim de purificare deopotrivafizica :;;ipsihica, in care se va consuma cate un pahar desocata inainte de fiecare masa, se vor consuma numaialimente naturale vegetariene, se vor evita orice sti­muli alimentari, vizuali ori auditivi nocivi. Aceastaaparent banala bautura de soc are efecte purificatoarefoarte puternice, care nu vor intarzia sa-§i faca efectulatunci cand tratamentul cu ea este corelat cu un regimde via1fi corespunzator.

• Impotenta psihica - se va consuma socata fer­mentata cateva zile mai mul);, a§a incat sa aiba 0 foarteslaba componenta alcoolica. In mod curios, aceasta bau­tura, de:;;ieste foarte saraca in alcool, are efecte eufo­

rizante puternice, care lliuta la trecerea peste inhibi­tiilp"i hlocaiele psihice. In medicina .IJopulara era fo~o:

vii a plantei:;;i de principiile active care vor fi asimilatepe cale interna de catre organism :;;i-:;;ivor exercita efec­tele asupra sistemului nervos :;;iendocrin.

EJrtractele in wereSe obtin numai din £1oriproaspete, care se vor toca

marunt, se vor amesteca in proporga de 1:3 cu miere (0linguri1fi de planta la trei lingurite de miere) :;;ise vorpune intr-un borcan cu capac, in care amestecul va sta

vreme de macar trei saptamani. Dupa trecerea acesteiperioade de timp, se va obtine un fel de dulcea1fi, ex­trem de parfumatii, care conserva proprietatile odori­zante ~i bioenergetice ale plantei. Se administreaza 1-2lingunte din acest remediu de 3-4 ori pe zi..

Leacuri cu 1l0"~peJJtru sullet ISALCAMVL IFIorile sale au un parfum dulce, sunt extrem de bo- !

gate in nectar (sunt printre principalele surse de miere)§i au asupra psihicului un efect lini§titor. Sunt frecventfolosite pentru tratarea bolilor psihosomatice, adicaboli ale corpului care apar ca 0 consecin1fi directa atensiunilor su£1ete:;;ti §i care se vindeca atunci cand

cauza psihologica a fost eliminata. FIorile de salcamsunt eficiente mai ales in tratamentele pe termen lung,intrucat efectele de armonizare, de "reconstructie"

psihicii pe care Ie induc apar gradat §i sunt stabile. latacateva din recomandarile lor:• Manie, iritabilitate psibica - se recomandii aroma­

tizarile cu £1ori de salciim, carevor fi puse in camera de odihna,

plimbarile in padurile in£1oritede salcam (pe care Ie intalnimadesea la marginile marilor ora­

:;;e).Inhalarea repetata a parfu­mului florilor de salcam arepfpd.p ""lmante. usor sedative.

Vd doar~sufletul?

Vindecati-l cu j/ori!

Despre su£1etul £1orilor se vorbe§te doar in po­ve:;;ti :;;iin <;.redintelepopulare, de:;;iel exista cuadevarat. In satele noastre de munte, ferite

din drumul civilizatiei, 1firanii mai cred :;;i astazi ca

plantele sunt rnpturi in care Dumnezeu a pus picaturide eternitate, la fel ca :;;i-nom. Asa se :;;iexplica de ce,atunci cand aduna £1ori:;;iierburi de leac, culegatorii ceriertare ca Ie curma via1;a. Un gest de mare emotie :;;itandrete, care arata ca inainta:;;ii no:;;tri, mai putin:;;colitidecat noi, erau cu mult mai aproape de mariletaine ale existentei, care azi s-au pierdut. Su£1etul £10­rilor e una din ele. Un mister pe care inceputul de varane indeamna sa-l cercetam, sa-l intelegem:;;i - mai pre­sus decat toate - sa-l folosim. Nu e prea greu! Totul este

sa va apropiati de natura, de exploziile £1orale, care iniunie se a£1a la apogeu. Duce1;i-va la 0 margine de pa­dure, strajuita de salcami §i de soci in£1oriti, inspiratiadanc parfumul primelor £1ori de tei, lasati-va narco­tizati de mireasma tufelor albe de iasomie. Imbatati deatatea parfumuri, yeti crede ca ati gasit drumul spre

paradis, dar "minunea" e ceva mai departe. 0 yeti a£1ain clipa cand yeti incerca sa deosebiti fiecare mireasma

in parte - cea dulce de cea amaruie, cea blanda de ceasalbatica -, cand yeti intelege ca parfumul unei £1orideschise spre soare exprima 0 stare de bucurie, de im­

plinire, de preaIJlin ... su£1etesc. Mireasma £1orilor ex­prima emo1;ie. Poate parea absurd, dar cercetarileultime din domeniul biologiei au stabilit sa fiecare mi­reasma de £1oarecodifica pentru creierul nostru un sen­timent: teiul transmite mesajul unei iu­biri implinite, iasomia - speran1fi, sal­

camul- lini:;;te :;;iimpacare etc. A:;;apu­tem sa ne explicam de ce in prima luna

de vara ne simtim totdea\lna mai veseli,mai senini, mai u:;;ori. In trecut, vin­CI"""toa,."l,, nonulare cuno~tea)l foarte

Page 27: Ras Si Bucurii

bine aceste lucrun, §t1au ca Ilonle ueleac trebuie culese inainte de Sanziene,in perioada lor de maxima vitalitate §ienergie, de preaplin tamaduitor. Floride leac pentru trup, dar mai ales pentrusuflet, cea mai grea vindecabila parte aintregului omenesc. Astazi, ceea cebabele doftoroaie obtineau cu flori §idescantece a fost dovedit in laborator.Leacurile "vrajitore§ti" se bazau peni§te mecanisme neuro-endocrine precise, pe feromoniidin plante (substan1;ecu rol de transmitere de infor­ma1;ii),pe receptorii olfactivi care au legatura cu anu­mite zone din creier, ce recepteaza informatia lara a 0filtra la nivel con§tient, dar care activeaza subcon§tien­tul, zona miraculoasa din care vin raul §ibinele. Dar sa

facem un pas inainte, pentru a afla cum sufletul florilorpoate vindeca sufletul omenesc.

Leaeuri eu flori pentro trol'Aromatizarea directa

Cel mai simplu §i direct putem beneficia de mires­

mele tamiiduitoare ale verii plimbandu-ne prin locurilecu copacilnfloriti. 0 ora de plimbare printr-o padure cusalcami sau cu tei inflori1;i,0 excurs1eprintr-un crangcu soc,0 jumatate de ora de odihna in preajma unei tufede iasomie - sunt procedee extrem de simple de a intrain contact cu substan1;eleodorizante vindecatoare pecare aceste flori Ie emana incontinuu. Acasa, ne putem

pune la uscat, intr-un colt al camerei in care dormim,florile alese, care vor umpfe cu mireasma lor multe zilela :r,:andincaperea, exercitandu-§i efectele terapeutice.

In fine, in medicina populara romaneasca se reco­

manda punerea sub perna sau in al'ropierea capului intimpul somnului a unui saculet de panza cu florileuscate alese, a caror mireasma 0 yom inhala in timp cedormim.

Baile

Baile cu extracte de flori actioneaza pe doua cili:prinpreluarea principiilor active direct la nivelul piehi §i

prin inhalarea vaporilor odorizanti ai plantei alese.Modul de I>regatireal acestei bai este simplu: trei-patrumaini de flori uscate se pun la macerat in doi litri de

apa, vreme de 3-4 ore, du~a care se filtreaza. Extractulobtinut se pune deoparte, 1arplanta ramasa se fierbe in

inca doi litri de apa. Dupa fierbere, infuzia se lasa sa seraceasca, dupa care se filtreaza, solutia rezultata com­binandu-se cu maceratul obVnut anterior. Extractul re­zultat va fi adaugat in apa din cada, care va avea 0 tem­

peratura de aproximativ 39 de grade Celsius. 0 baie vadura douazeci-treizeci de minute, saptamanal fiind la­cute doua, maximum trei bili cn extracte de flori.

Maceratul

Se ob1;in:edin doua linguri1;ede planta, care vor fipuse intr-un pahar (200 ml) cu apa de izvor sau plata §ivor fi lasate sa se macereze de seara pana dimineata,

cand se filtreaza. Preparatul obtinut se va bea pe sto­macul gol, trecandu-l pe sub limba §i savurand aroma

fiecarei inghitituri. Aceasta metoda este foarte eficien­ta, pentru ca beneficiem deopotriva de ac1;iuneaolfacti-

• Epuizare nervoasa§iintelec­tualii,stari u§oarede anxietate- serecomanda consumarea de floride salcam macerate in miere(dupa re1;etade mai sus), cate 6linguri1;epe zi.

• Stari conflictualefrecvente,tendintii spre criticismexagerat ­se bea zilnic in loc de apa mace­

rat la rece de salcam, obtinut dupa metoda de mai sus.Poate parea greu de crezut pentru sceptici, dar acestpreparat are efecte reale de imbunatiitire a comporta­

mentului, reducand agresivitatea, comfensand anu­mite probleme afective. Se fac cure de 2 de zile, timpin care se consuma incontinuu maceratul de saIcam inlocul apei de baut.

• Printre bolile psihosomaticecare raspund foartebine la tratamentele cu flori de salcam, folosite internsub forma de macerat §i extern sub forma de bai, men­

1;ionam:gastrita hiperacida care apare pe fondul ner­vozita1;ii,erup1;iileherl?etice decIan§ate de stari de su­parare intensa, bulim1a §i tulburarile de apetit gene­rate de 0 stare de gol afectiv, de 0 lipsa de "hrana sufle­teasca".

SOClTL

In medicina populara §imai ales in cea magica, soculare un rol cu totul aparte. Se spunea ca florile sale "auleac" numai atunci cand sunt culese de un om smerit §icu inima buna. Altfel, ele capata un miros neplacut, i§ischimba culoarea spre un maroniu inchis §1pot face

mai mult rau decat bine. Tot despre soc se spunea caare calitatea de a spala toate gandurile §i sim1;8mintelerele, lasand sufletul curat §i u§or. Celebra socata, pre­

parata prin fermentarea florilor de socin apa cu miere,nu era doar 0 bautura aperitiva §itonica digestiva, ci §io li,coare rituala, care Ia.cuta §i administrata intr-unanumit fel, lua cu mana 0 mu1timede boli. Cel putin lanivel fizic, aceste cuno§tin1;ede medicina magica au un

corespondent exact, florile de soc "spaland", intr-ade­var, organismul de tQxineprin efectullor diuretic, dia­foretic §i depurativ. In ceea ce prive§te actiunea tonicaa florilor de soc asupra siste­mului nervos, ea este valida­ta partial de medicina moder­na, care nu poate insa pre­ciza exact mecanismele princare ea are loc.

Reteta de preparare asocatei: cincisprezece-doua­zeci de inflorescen1;ede soc se

pun intr-un litru de apa,dupa care se adauga trei­patru linguri de miere §i 0

jumatate de linguritii de droj­die. Se acopera borcanul §i selasa continutul la maceratvreme de 5-7 zile (nu mai

mult, pentru ca preparatulsa nu devina alcoolic), dupa

sita rill doar pentru efectele sale de elllJerare a ener-glel

erotice (care sunt 0 componenta secundara), ci §ipentrudepa§irea altor blocaje, cum ar fi teama de a rela1;ionacu cei din jur, lipsa comunicativita1;iietc.

TEWLDespre efectele teiului asupra sufletuluiputem afladin p'oezia eminesciana mai mult decat din zeci de

StUd1ietnofarmacologice.Nicaieri nu yomgasi mai binenuantate §i exprimate sentimentele benefice pe careflorile acestuia Ie induc. De altfel, genialul Eminescunu se sfia sa spuna despre tei ca este srant, pacea, lini§­tea, echilibrul pe care aceasta planta magicii i Ie indu­ceau purtand pecetea unui dar al divinita1;ii.Sa vedemin continuare cateva aplicatii ale florilor de tei in tera­pia sufletului:

• Insomnie- se recomanda punerea catorva ramuriinflorite de tei in camerade cuIcare ori chiar folo­

sirea unei perni1;eumplu­te cu flori de tei in timpulsomnului. Suplimentar,inainte de cuIcare se iaudoua linguri1;ede flori detei macerate in miere,preparate dupa re1;etada­ta la inceputul acestui ar­ticol.

• Somn agitat la copii ­seata se fac bafCu 'e:Xttlil:t 'de flori de tei, care au ca­litatea de a reduce nervo­zitatea, de a da un soronlini§tit §i foarte odihnitor.Aceste aplica1;ii externecu flori de tei au intre altele calitatea de a reduce agre­

sivitatea, comportamentele sfidatoare care apar uneori ~la copii. Un element foarte interesant: multi oameni "care au Ia.cutin copiliirieaceste bai cu flori de tei §i-au e'

amintit ulterior ca in: perioada respectiva visau frec- ~,',',.vent fiin1;ecare Ie induceau 0 stare de fericire diafana, ~fiin1;epe care Ie asimilau unor zane sau ingeri. ~i• IDperexcitabilitatenervoasa §i sexuaIa - se ~

consuma zilnic macerat de tei, minimum trei cam. ~

Principiile active ale teiului calmeaza psihicul, re- ~duc nervozitatea, actioneaza in sensul echilibriirii ~hormonale, avand §i u§oare efecte anafrodisiace. i

• Tendinta de suprasolicitare - florile de tei ~macerate in miere sunt un sustinator de efort cu I

efecte foarte interesante. Spre deosebire de tonicele I,

obi§nuite, acest remediu vegetal ajuta la 0 echili­brare a activita1;iinervoase, reducand tendinta sprehiperactivitate §i ajutand la 0 dozare judicioasa a 'eforturilor. Administrarea a doua linguri1;e,de cate .3-4 patru ori pe zi, din acest preparat este foarteutila persoanelor care tind sa munceasca fizic sau

intelectual peste posibilitii1;i. :;JILIETUDOR·"·X""7<",""~I'!'!'j.ff __ i;l'!i!1i11,'W<'1;Zi'i13'_''1!!1m~!""",,,", , •.. ~)

Formula AS - Anul XIV, nr. 621, iunie 2004 ~ 7


Recommended