Rarau - Giumalau

5/13/2018 Rarau - Giumalau - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/rarau-giumalau 1/12

1

Universitatea ÄAl. I. Cuza´ din Iai

Facultatea de Geografie i Geologie

Specializarea Geografia Turismului

Munii Raru-Giumalu

Iasi, Martie 2011

Rarau ² Giumalau



2

Asezare si limite

Muntii Rarau ± Giumalau, fac parte din Mtii Bucovinei, fiind situati in nordul Carpatilor Orientali, in bazinele hidrografice ale Moldovei si Bistritei.

Aceasta mica grupa de munti din partea central-nordica a tarii se desfasoara intre47°20¶32¶¶ si 47°32¶ lat N-ica si intre 25°18¶ si 25°43¶ lon E-ica. Mtii Rarau ± Giumalau suntmarginiti spre nord de Depresiunea Cimpulung Moldovenesc si de Obcinele Bucovinei,reprezentate de Obcina Mestecanisului si Obcina Feredeului, spre est de Obcina Voronetului, iar spre sud-est de Mtii Stanisoarei. In sudul lor se afla Mtii Bistritei, iar in sud-vest DepresiuneaTara Dornelor, strajuita de masivul vulcanic al Calimanului, in vest Obcina Suhardului si MtiiBargaului, iar spre nord-vest se profileaza la orizont crestele alpine ale Muntilor Rodnei.

Muntii Rarau ± Giumalau sunt delimitati la nord-vest de Valea Putnei si de Saua sauPasul Mestecanis (1096m) care ii separa de Obcina Mestecanisului, apoi la nord de valeaMoldovei, spre rasarit fata de Obcina Voronetului cele doua masive sunt limitate de vaile a doua paraie, Sandru si Slatioara. Spre sud-est, dincolo de aliniamentul Valea Chiril ± CurmaturaPrislopului (intre Vf. Todirescu si Vf. Vacaria) si Paraul Hogea (afluent al Paraului Gemenea) sedesfasoara culmile prelungi ale Mtilor Stanisoarei. La vest, Valea Bistritei Aurii constituie limitaspre Obcina Suhardului, iar la sud de la confluienta cu raul Dorna, Valea Bistritei separa cele



3

doua masive de Mtii Bistritei. Bazinul depresionar Pojorata si Depresiunea CimpulungMoldovenesc se inscriu in aria geografica a Muntilor Rarau ± Giumalau delimitandu-i deObcinele Bucovinei.

Aspecte fizico-geografice

Mtii Rarau ± Giumalau au o suprafata de circa 375 km patrati, distantele cele mai marisunt pe directia nord-sud, 21km intre Vatra Dornei si Pojorata si pe directia vest-est 28 km intreIacobeni si Slatioara.

Altitudinile maxime se afla in Masivul Giumalau 1857m si in Rarau 1651m. Fata deDepresiunea Cimpulung Moldovenesc respectiv Gara Cimpulung Moldovenesc Est 621m sicentrul orasului 642m, Iacobeni 830m sau Vatra Dornei 795m si Vf. Giumalau sunt diferente dealtitudine de 1000-1200m.

In liniile sale generale relieful Mtilor Rarau ± Giumalau poarta in infatisarea sa amprentastructurii geologice.

Structura geologica a Raraului se aseamana cu cea a Masivului Ceahlau si a Mtilor Bucegi. Ea este reprezentata printr-o imensa cuveta alcatuita din sisturi cristaline. In acestsinclinal s-au depus de-a lungul istoriei geologice stive groase de roci sedimantare mai alesgresii, conglomerate si calcare care poarta in ele urmele vietuitoarelor ce traiau in marile de altadata si care se localizau pe meleagurile noastre.

Relieful masivului este extrem de diversificat. Pe ansamblu, Rarul are forma unui masivÄaproape izodiametric´ (C. Rusu, 1997), detaat clar de masivele montane învecinate. Spre nordi est relieful are o dispunere oarecum în trepte, fapt care nu rmâne valabil spre sud i vest.Monotonia regiunilor înalte, slab înclinate i dominate de platouri aplatizate (cum sunt vârfurile

Raru i Todirescu) este întrerupt de morfografia de detaliu, inclusiv prin prezena unor vârfuriascuite i puternic fragmentate, cu o morfogenez complex. Abrupturile se impun în relief uneori asociate cu platourile calcaroase i calcaro-dolomitice. Reprezentativ în acest sens esteabruptul nord-estic al Rarului, cu o lungime de circa 2 km, dar i abruptul sud-estic al PietreiZimbrului, cel nordic al Pietrelor Doamnei, având pe ansamblu o energie de relief de 60 ± 150 m.Trebuie menionai în egal msur versanii abrupi ai vilor în sectoarele de chei, cum suntcheile Bistriei de la Zugreni spate în isturi cristaline (este vorba de fapt de un dycke porfiroid ),abrupturile care flancheaz Pârâul lui Ion, Moara Dracului sau cele amplificate prin activitiantropice, cum ar fi cele din defileul Pojorâta-Sadova.

În cadrul masivului Raru au fost separate patru uniti morfostructurale:

- unitatea morfostructural a isturilor cristaline (Bâtca Neagr ± Munceii Înirai),care corespunde mai multor uniti tectonice prealpine, situate în soclul pânzei bucovinice: Raru, Pietrosul Bistriei, Chiril i Putna. Aceste formaiuni prezint orezisten ridicat la modelare;

- unitatea morfostructural calcaro-dolomitic (Raru), corespunztoare resturilor pânzelor transilvane i flancurilor dolomitice ale sinclinalului, aparinând pânzei



4

bucovinice. Partea central a unitii de fa reprezint o inversiune de relief, axulsinclinalului marginal extern având altitudinea maxim în vârful Raru.

- unitatea morfostructural a grezo-conglomeratelor i a marnelor (MgurileCâmpulungului) cuprinde teritoriul din nord-estul i estul extrem al masivului;

- unitatea morfostructural a wildfliului (Pojorâta ± Izvoru Alb) corespunde cuverturii

sedimentare a pânzei bucovinice, care alctuiete umplutura cuvetei Raru.Compartimentele depresionare Fundu Pojorâtei, Valea Seac i Izvoru Alb sunt tipic deeroziune difereniat., rmânând în loc unii martori de rezisten litologic i fiindfavorizate procesele de versant de tipul alunecrilor de teren.

Endocarstul este slab reprezentat: apar avenuri inactive (în abruptul nord-estic al VârfuluiRaru i în Pietrele Doamnei), avenuri active care fac legtura între unele forme de suprafa(doline de tip pâlnie) i golurile subterane ± pe vârful Todirescu i pe platoul Rarului (în preajma Cabanei pastorale). Petera Liliecilor este cea mai cunoscut din masiv, fiind situat pe platoul Rarului, la 1480 m altitudine, la circa 900 m nord fa de Pietrele Doamnei. Petera estespat în calcare alb-cenuii, stratificate i puternic tectonizate. Cuprinde ase sli, apropiate

între ele, din care ultimele trei sunt etajate. Lungimea total a peterii este de circa 100 m, iar denivelarea este de circa 50 m.

Exocarstul este mult mai bine reprezentat comparativ cu endocarstul. Lapiezurile, liniare,tubulare sau mixte, de obicei din categoria lapiezurilor nude se grupeaz uneori în câmpuri delapiezuri de mici dimensiuni, cu un microrelief accidentat, dar cu crestele dintre ele adesearotunjite. Câmpuri de lapiezuri se întâlnesc în Pietrele Doamnei, Pochii Rarului, Hgimi,Todirescu, Coada Peretelui (Vârful Raru), dar i în cazul maselor izolate de calcar.Întrucât poziia stratigrafic i tectonic a maselor dolomitice nu favorizeaz evoluia dolinelor, acestease întâlnesc doar pe platoul Rarului (în preajma cabanei pastorale), în zona Pochii Rarului i înTodirescu. Dolinele de tip farfurie, cu fundul plat i rama foarte puin înclinat, sunt dominantefa de cele de tip pâlnie (doar pe platoul Rarului i în zona Todirescu). Majoritatea dolinelor sunt de dimensiuni mici, cu diametrul cuprins între 3 i 10 m, chiar mai puin, urmate de dolinelemijlocii, cu diametrul de 10 ± 30 m. Uneori apar i vile seci (sohodoluri carstice) care rezultdin pierderea apei în subteran, prin blocuri calcaroase i fisuri, cum este cazul unui tronson decâteva sute de metri aval de sectorul de chei de pe Pârâul lui Ion. Cheile rezultate prin evoluiecombinat, carstic i fluvial se pot întâlni în zona deja amintit de pe Pârâul lui Ion, dar maiales în zona Moara Dracului.

Giumalaul este alcatuit in intregime din sisturi cristaline si calcare cristaline, iar indreptul celor mai mari inaltimi dintr-o banda de roca dura, asanumitul dyke porfiroid (alcatuit din roci foarte dure ca amfibolite, paragnaisuri, gnaisuri porfiroide de Pietrosul, calcarecristaline, roci ce se continua si in Muntele Pietrosul Bistritei respectiv si in Mtii Bistritei panain Valea Barnarelului si chiar la sudul Negrei Brostenilor de pe malul drept al Bistritei) cestrapunge acest masiv.

Rocile cristaline paleozoice si, poate chiar mai vechi reprezinta fundamental Raraului sialcatuiesc in intregime Masivul Giumalau. Sisturile cristaline epizonale (formate mai la suprafatascoartei terestre) sunt compuse din sisturi cloritice, sericitice apoi din cuartite porfiroide, calcarecristaline si gnaisuri oculare numite ³de Rarau´.



5

Mtii Giumalau apar ca un bloc greoi, o imensa claie din care se desprind raiar culmi si picioare de munte cu forme de relief domoale sectionate de ape. Giumalaul se profileaza ca unmasiv bloc tronconic cu prispe si spinari netede sau usor rotunjite din care coboara in trepte picioare de munte dispuse radiar si separate prin vai adanci de 500-600m.

Invelisul pedologic

Distribuia tipurilor de sol pe teritoriul masivului Raru este strâns legat de variaiaspaial a factorilor pedogenetici: diversitatea petrografic, morfologic, diferenierea condiiilor hidrobioclimatice. Din clasa molisolurilor, apar doar rendzinele tipice, cambice sau litice,condiionate de prezena rocilor calcaro-dolomitice. Fondul dominant al înveliului pedologiceste reprezentat prin cambisoluri, care întrunesc condiiile optime de formare în etajul montaninferior i, local, mijlociu. Cambisolurile sunt condiionate de complexele litostratigraficemarno-argilo-istoase ale wildfliului, dar se întâlnesc i pe grezo-conglomerate. Dintre cele treiuniti taxonomice care compun aceast clas, reprezentative sunt solurile brune eu-mezobazice

i brune acide. Solurile brune eu-mezobazice sunt frecvent întâlnite în bazinele depresionareFundu Pojorâtei, Valea Seac i Izvoru Alb-Limpedea, în Mgurile Câmpulungului i în estulteritoriului, între Valea Caselor i Sltioara. Solurile brune acide au o rspândire mult mairestrâns, fiind întâlnite în aria isturilor cristaline epi- i mezometamorfice din vestul, sudul iestul regiunii, unde ocup treapta coborât de relief (sub 1000 ± 1100 m altitudine).Spodosolurile se constituie într-o unitate pedogenetic distinct care include vestul i sudulRarului. De fapt, masivul Raru reprezint limita estic a spodosolurilor din Carpaii Orientali pentru aceast latitudine, spodosolurile fiind caracteristice pentru aria cristalino-mezozoic, pentru aria fliului de la est fiind caracteristice cambisolurile. Din clasa spodosolurilor, maiextinse sunt solurile brune feriiluviale, podzolurile având o pondere foarte redus.Umbrisolurile, care încheie etajarea altitudinal a solurilor ± prin tipul humico-silicatic ± este

foarte slab reprezentat. Umbrisolurile din Raru constituie un caz particular, legat de prezenaunor roci acide, îns pe areale extrem de reduse.Solurile neevoluate, trunchiate sau desfundate sunt reprezentate doar prin soluri

neevoluate, caracterizate prin procese incipiente de pedogenez (litosoluri, regosoluri,erodisoluri). În albiile râurilor apar protosoluri aluviale i soluri aluviale. În interiorulsinclinalului, în arealul Piatra oimului ± Pietrele Doamnei ± Piatra Zimbrului, Pochii Rarului,Vârful Raru apar mici enclave de calcar la zi, de vârst triasici cretacic.

Reteaua hidrografica

Regiunea Mtilor Rarau ± Giumalau este foarte bogatadin punct de vedere hidrografic, apele care isi au obarsiile incele doua masive apartinand de doua bazine hidrografice:Bistrita si Moldova, ambele tributare Siretului. Cele doua



6

masive sunt adevarate castele de ape, reteaua hidrografica desfasurandu-se radiar atat spre bazinul Moldovei cat si spre cel al Bistritei. Bistrita aduna apele de pe laturile de vest si sud, iar Moldova pe cele din nordul si estul celor doua masive.

Bistrita cu izvoarele in Mtii Rodnei (lungime totala 288km, suprafata bazinului 6974km patrati) limiteza cele doua masive pe laturile de vest de la nord de Iacobeni la Vatra Dornei si desud de la Vatra Dornei pana la confluienta cu Paraul Chiril pe o distant de circa 33km (intreParaul Ciotina la nord de Iacobeni si Paraul Chiril, suprafata bazinului are aproximativ 1140km patrati). Adancimea vaii este de-a dreptul impresionanta depasind in unele sectoare 1000m intimp ce latimea variaza de la cateva sute de m la 1-3km. In cuprinsul zonei muntoase intreagavale prezinta o caracteristica aparte. Alternanta sectoarelor inguste, a cheilor sapate in sisturicristaline, cu sectoare largi care au aspectul unor adevarate sesuri etajate. In Cheile Zugrenilor valea are o largime de numai 150-200m, iar intre localitatile Chiril si Crucea peste 2km.

Moldova este cea de-a doua mare artera hidrografica din regiunea Mtilor Rarau ± Giumalau care curge pe flancul nordic al acestora intre defileele de la Pojorata si Prisaca Dornei.Ea traverseaza in lungul culoarului depresionar a Campulungului Moldovenesc delimitand

totodata cele doua masive fata de Obcinele Bucovinei alcatuite din roci ale flisului cretacic cuexceptia Obcinei Mestecanisului alcatuita din roci cristaline si sedimentare. Din lungimea satotala de 237 km (suprafata bazinului este de 4316km) circa 25 km ii reprezinta cursul dintrePojorata (confluienta cu valea Putnei si defileul de la Stramtura Rosie amonte de Prisaca Dornei)adunand ape dintr-un bazin cu suprafata de 345km patrati. Moldova, principalul colector,izvoraste din Obcina Mestecanisului de pe versantul de sud al Culmii Alunisului (1294m).Principalul afluent din aria Giumalaului este Putna care isi are izvoarele sub Vf. Giumalau prinPutna Mare numita si Paraul Rosu si in Poiana Ciungilor prin Putna Mica. Ele se unesc in PoianaItcani, apele Putnei sunt sporite si de paraiele Chiril si Putnisoara (afluienti pe partea stanga) siParaiele Vacaria, Iacob, Tinis, Frumos si Cristia (pe partea dreapta). Al doilea afluent din ariaGiumalaului este Izvorul Giumalaului care isi are izvoarele in saua Fundu Colbului prin Paraul

Colbu.

Apele subterane. Acestea sunt bogate si dau nastere la numeroase si abundente izvoarecu apa cristalina curata mai cu seama la contactul calcarelor si al conglomeratelor (lipsite de apa)cu sisturile cristaline marnoase ale flisului cretacic. Pe flancurile de vest, sud-vest si nord-vestale Giumalaului, in special in Tara Dornelor si pe Bistrita Aurie exista o mare abundenta de apeminerale care sunt folosite in cadrul statiunii Vatra Dornei, sau numai pentru imbuteliere ca apede masa.

Conditii climatice

Regiunea Mtilor Rarau ± Giumalau se caracterizeaza in ansamblul sau printr-o climacontinentala cu nuante de excesivitate. Cea mai mare parte a culmilor care alcatuiesc aceastaregiune muntoasa se incadreaza in tinutul climei de munti cu altitudini de la 800 la 1700m sidoar o mica parte, adica principala culme a Giumalaului in tinutul climei muntilor cu altitudinide peste 1700m, in timp ce Valea Moldovei si Tara Dornelor au clima de depresiune cu frecventeinversiuni termice.

Valea Bistritei, vedere de pe Giumalau



7

Iernile sunt lungi, bogate in zapezi, verile sunt scurte, racoroase si umede. Temperaturilemedii anuale prezinta valori scazute, precipitatiile atmosferice sunt baogate. In intreaga regiunese resimt influiente ale maselor de aer rece de origine baltica dar si influiente ale maselor de aer vestice, Atlantice care se fac simtite mai ales in timpul verii. In timpul iernii se resimt siinfluiente ale maselor de aer continentale estice si polare. Cele mai multe zile cu cer senin sunt

toamna.Temperaturile medii anuale variaza de la 2° C la statia meteo Rarau la circa 5° C la Vatra

Dornei si 6,8°C la Cimpulung Moldovenesc fiind printre cele mai coborate din Moldova si dintara. Luna cea mai friguroasa este Ianuarie cand se inregistreaza o temperature medie de -7,7° Cla Rarau, -6°C la Vatra Dornei si -3,5°C la Cimpulung Moldovenesc, iar cele mai calde Iulie cu otemperature medie de 16,4°C la Cimpulung Moldovenesc, 15°C la Vatra Dornei si August cu11,8°C la Rarau.

Frecventa zilelor de iarna cu temperature medie sub 0°C variaza de la 120 la 150 si chiar la 180 de zile pe culmile cele mai inalte. Numarul de zile cu precipitatii mai mari de 0,1mm estein jur de 170 in Rarau si Giumalau si de 130 in depresiuni, iar al acelora cu strat de zapada de

aproximativ 150 in Giumalau si Rarau cu grosimi mai mari de 50cm ajungand uneori sadepaseasca 90cm la altitudini de peste 1400m. Peste 120 de zile cu zapada la Vatra Dornei sicirca 90 zile la Cimpulung Moldovenesc cu grosimi de 30-50cm ceea ce recomanda intreagaregiune pentru practicarea sporturilor de iarna.

Nebulozitatea medie anuala este 6.5-7 zecimi din bolta cereasca la peste 1200m si maiscazuta in Valea Moldovei cu valori de 5,5-6 zecimi. Numarul mediu anual de zile cu cer senineste sub 40, iar al acelora cu cer acoperit, peste 140.

Vegetatia si fauna

Vegetatia Mtilor Rarau ± Giumalau completeaza pitorescul relief oferind valori peisagistice remarcabile. Ea este alcatuita din pajisti si paduri reprezentand o mare bogatie aregiunii. In general covorul vegetal este ca si clima si solurile etajat pe verticala, componentelesale desfasurandu-se in raport cu altitudinea. Fata de infatisarea initiala asociatiile vegetale prezinta modificari mari datorita interventiei omului care actionand timp indelungat a reusit saschimbe limite, mai ales acele ale padurii in favoarea pajistilor naturale.

Invelisul vegetal actual al Rarului este în bun parte rezultatul evoluiei paleogeografice,cel puin în ceea ce privete evoluia teriar i mai ales cuaternar, iar diferenierea i distribuiaactual a înveliului vegetal se face pe baza diferenierii condiiilor morfopedoclimatice.

Dominante sunt molidiurile, îns succesiunea etajelor vegetale începe cu etajul fgetelor mixte(montane), care începe din lunca Molodovei (circa 600m) i se întreptrunde cu etajulmolidiurilor (datorit unor inversiuni de vegetaie acest etaj apare în codrul secular Sltioara,chiar i sub plaiul Todirescu): F agus sylvatica, Picea abies, Acer pseudoplatanus. Etajulmolidetelor începe uneori pe terasele Moldovei (în zona Câmpulung Moldovenesc) i ine pânla 1550 m (sub vârful Raru i Pietrele Doamnei): Picea abies, Sorbus aucuparia, Abies alba, Acer pseudoplatanus. Etajul subalpin este slab reprezentat, pe vârfurile cele mai înalte, icorespunde limitei inferioare a acestui etaj din grupa nordic a Carpailor Orientali. Vegetaia



8

subalpin este caracteristic la altitudini de 1550 ± 1651 m i ete alctuit din tufriuri i pajiti,în timp ce golul montan superior, ce se lrgete treptat prin defriri este ocupat de pajitimontane cu caracter mezofil: Pinus mugo, Oxalis acetosella, Juniperus communis, Vacciniummyrthillus, Campanula abietina, Rubus idaeus, Campanula alpina, Nardus stricta. Ca vegetaieazonal, reprezentativ este vegetaia saxicol, instalat pe stâncile cu perei abrupi i pe

grohotiuri, pe Pietrele Doamnei, Piatra oimului, Piatra Zimbrului etc. În locuri cu excestemporar sau permanent de umiditate se instaleaz o vegetaie dominant de specii higrofile imezohigrofile.

Distribuia zonal a speciilor animale din Masivul Raru urmeaz, în linii generale,etajele de vegetaie, dei între acestea exist specii capabile de a tri în condiii de mediu foartevariate; marea majoritate a speciilor evoluate nu pot fi limitate strict în cadrul unor zone sau etajefitoclimatice, mobilitatea lor fiind uneori foarte mare. Dintre speciile mai cunoscute, citm:cerbul (Cervus elaphus), mistreul (Sus scrofa), râsul ( Lynx lynx), jderul de scorbur ( Martesmartes), cprioara (Capreolus capreolus), veveria (Sciurus vulgaris), lupul (Canis lupus), iar dintre psri gaia (Garrulus glandarius), mierla (Turdus merula), huhurezul (Strix aluco) .a.,toate bine reprezentate în etajul pdurilor de amestec, apare cocoul de munte (Tetrao urogallus),

cocoul de mesteacn ( Lyrurus tetrix), ierunca (Tetrastes bonasia).

Rezervatii naturale si arii protejate

In regiunea Mtilor Rarau ± Giumalau se afla importante rezervatii naturale in care suntincluse numeroase monumente ale naturii, respectiv teritorii de diferite dimensiuni, in care intregcadrul natural sau anumite elemente componente (forestiere, floristice, geologice, paleontologice, botanice, etc.) sunt ocrotite prin lege.

1. Codrul secular Slatioara (854,30 ha, inclusiv rezervatia Todirescu) se afla pe

versantul estic al Masivului Rarau, respectiv al Virfurilor Popii Raraului, Todirescu si ArsitaRea, prelunginduse spre est atat pe culmile Batca Lesi, Batca cu Plai si Batca Neagra, cat si pevaile Paraului lui Ion, Paraului Ursului, Paraului Ciurgau si Paraului Slatioara, apartinandocolului silvic Stulpicani.

Rezervatia este etajata intre 800m (localitatea Slatioara) si 1320m altitudine. Codrul a primit statut oficial de protectie in anul 1941. Atentia specialistilor a fost atrasa de mareavechime a arborilor si in special a coniferelor, acestia estimand Codrul Slatioara ca cea maiveche padure din tara si din Europa. Unele exemplare de brad si molid au respectabila varsta de350-400 de ani, diametre de peste 1m si inaltimi pana la 50m.

In perimetrul rezervatiei Codrul secular Slatioara se afla numeroasa plante declaratemonumente ale naturii, dintre care amintim: Papucul doamnei (Cypripedium calceolus), din

familia orhideelor, Tulichina pitica ( Daphne cneurum), Vulturica ( Hieracium pojoritense),Albumita ( Leontopodium alpinum), etc.

2. Rezervaia Pietrele Doamnei este Äsimbolul masivului Raru´, rezultat printr-oevoluie geologic destul de complicat, pstrând numeroase urme paleontologice i conservândnumeroase specii floristice, multe endemice.

3. Rezervaia geologic i geomorfologic Cheile ÄMoara Dracului´ este situat pevalea pârâului cu acelai nume, afluent de pe stânga al pârâului Valea Caselor. Suprafaa total,



9

inclusiv cea de protecie este de circa 10 ha. Cheile s-au format prin tierea barei de calcaredolomitice de pe flancul estic al sinclinalului Raru de ctre apa Moara Dracului. Litologic, perimetrul protejat este constituit din dolomite i calcare dolomitice, cenuii i alb-glbui, devârst triasic. Formarea cheilor este rezultatul conlucrrii a dou procese morfogenetice:evoluie carstic (de adâncime) i fluvial (de suprafa). Pereii calcaro-dolomitici au înlimi de

20 ± 30 m, lrgirea cheilor în sectorul din amonte fiind de 4-5 m. Dintre speciile rare, relicte,ocrotite, menionm floarea-de-col ( Leontopodium alpinum), papucul-doamnei (Cypripediumcalceolus), precum i numeroi clopoei (Campanula carpatica, Campanula abietina).

4 . Rezervaia Cheile Bistriei (Cheile Zugrenilor) cuprinde un sector al vii Bistrieiîntre localitatea Osoi (dup confluena cu pârâul Suntori) i Chiril ; perimetru protejat este de153 ha, adpostind un relief slbatic i numeroase specii floristice de valoare. Pe o distan deaproape 4 km, valea traverseaz un sector de roci foarte dure, mezometamorfice, constituite dingnaisele porfiroide al pânzei de Pietrosul Bistriei. În sectorul cheilor, valea este foarte îngust,cu limi cuprinse între 150 i 200 m. Versanii au o înclinare apreciabil i devin pe alocuriabrupi, cu înlimi de 200 ± 300 m i chiar mai mult. Pe versantul drept al vii, din VârfulBogolin, coboar o creast pân la altitudinea de 1330 m, dup care începe versantul abrupt alvii. La partea terminal, acest versant continu cu un contrafort de roci dure, care foreaz râuls-i creeze un meandru puternic. Prin tierea contrafortului (haitul de la Zugreni) s-a detaat o bâtc izolat cu altitudinea de 800 m, în timp ce albia Bistriei rmâne la 750 m.

5. Punctul fosilifer ÄStratele cu Apthycus´ este situat în Cheile Moldovei dintra Sadovai Pojorâta (Cheile Piatra Strjii), pe malul drept al râului. Rezervaia, cu suprafaa de circa 1 ha,conserv una dintre cele mai bogate faune de la sfâritul jurasicului i începutul cretacicului. Numele rezervaiei provine de la fauna numeroas de molute cefalopode din neamul amoniilor,cu cochilia în form de spiral.

6. Piatra Soimului, stanca situata la vest de Hotelul Rarau, este ocrotita pe plan localincepand din anul 1971, rezervatia geologica avand o suprafata de 1ha.

In Rarau exista si alte valori geologice, geomorfologice, paleontologice si floristice demare interes peisagistic: Piramidele naturale calcaroase Adam si Eva de langa Pojorata, Mareleabrupt N-ic si E-ic al Vf-ului Rarau, Popii Raraului, punctul fosilifer de pe Coasta Praca, ulmulde la Cimpulung Moldovenesc, din curtea unui localnic situat pe Paraul Morii, a carei varsta afost estimata la circa 700 ani.

Populatia

Localitatile din zona Mtilor Rarau ± Giumalau sunt Cimpulung Moldovenesc, Pojorata,Iacobeni, Vatra Dornei, Dorna Arini, Crucea. Populatia totala a zonei este de 47.739.

18% din totalul populatiei desfasoara activitati care se incadreaza in sectorul primar, 38%in sectorul secundar, iar 44% in sectorul tertiar.



10

TurismMuntii Rarau - Giumalau se afla in preajma ³Valurilor Impietrite´ ale Obcinelor

Bucovinei, care adapostesc, in vai ascunse sau in coasta padurii, locuri sacre din istoria Moldovei protejate de UNESCO.

Motivatia atractivitatii pentru practicarea turismului in aceasta regiune de munte este

constituita din valorile fondului turistic natural si cultural. In ceea ce priveste fondul turisticnatural, la loc de frunte se situeaza elementele de relief. Dintre acestea cele mai impunatoare suntmartorii de eroziune. Pietrele Doamnei, Piatra Zimbrului, Piatra Soimului, Piatra Buhei, Vf-urileAdam si Eva, stancile si turnurile de la Popii Raraului. Tot atat de renumite prin frumusete sidimensiuni sunt si formele de relief carstic si in special vaile sapate in calcare: Cheile Zugrenilor,Cheile Moara Dracului, Cheile Strajii, Cheile Izvorului Alb. Datorita abundentei de calcare dinzona au aparut lapiezuri, doline si grote dintre care cea mai mare este Pestera Liliecilor de pe podul Raraului.

Infrastructura de cazare din zona Rarau-Giumalau este destul de dezvoltata, MunicipiulVatra Dornei fiind pe primul loc in ceea ce priveste numarul unitatilor de cazare.



11

Fondul turistic din Mtii Rarau-Giumalau este, incomparatie cu acela al altor masivemuntoase, usor de vizitat, datorita cailor de comunicatii si localitatilor cu mult puncte de plecarespre culmile celor doua masive. Regiunea este accesibila prin cai ferate si prin cai rutiere.



12

Bibliografie

1. Rusu, C.-V. (2002) ± Masivul Raru. Studiu de geografie fizic , Editura Academiei Române,Bucureti

2. C. Oancea, C Swizewski (1983) ± Muntii Rarau-Giumalau ghid turistic, Editura Sport-Turism3. Colectia muntii nostri - Rarau-Giumalau 4. www.inbucovina.ro 5. http://ochi-si-urechi.blogspot.com6. www.tenereclub.ro/index.php?p=viz_harti&h_id=183

Date post:	14-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	alex-ionut
View:	214 times
Download:	3 times

Rarau - Giumalau

Documents