Raportul special - europarl.europa.eu fileRaportul special nr. 9/2010 – Cheltuielile UE din cadrul...

ISSN

183

1-09

66

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

RO

2010

Rapo

rtul

spe

cial

nr.

9

ChElTUIElIlE UE DIN CADRUlmĂSURIlOR STRUCTURAlE PRIvINDAlImENTAREA CU APĂ PENTRUCONSUmUl CASNIC SUNT EfECTUATEîN mOD OPTIm?

ChElTUIElIlE UE DIN CADRUl mĂSURIlOR STRUCTURAlE PRIvIND AlImENTAREA CU APĂ PENTRU CONSUmUl CASNIC SUNT EfECTUATE îN mOD OPTIm?

Raportul special nr. 9 2010

[prezentat în temeiul articolului 287 alineatul (4) al doilea paragraf TfUE]


Raportul special nr. 9/2010 – Cheltuielile UE din cadrul măsurilor structurale privind alimentarea cu apă pentru consumul casnic sunt efectuate în mod optim?

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ12, rue Alcide De Gasperi1615 luxembourglUXEmBURG

Tel. +352 4398-1fax +352 4398-46410E-mail: [email protected]: http://www.eca.europa.eu

Raportul special nr. 9 2010

Numeroase alte informaţii despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa

(http://europa.eu).

O fișă catalografică figurează la sfârșitul prezentei publicaţii.

luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, 2010

ISBN 978-92-9207-834-8

doi:10.2865/10009

© Uniunea Europeană, 2010

Reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

Printed in Luxembourg

3


CUPRINS

Puncte

Glosar

I-VI sInteză

1-10 Introducere

1-4 alImentarea cu aPă în ue

5-10 măsurIle structurale ale ue destInate cofInanţărII InfrastructurIlor de alImentare cu aPă

11-15 sfera şI obIectIVele audItuluI

16-70 obserVaţII

16-35 s-au adoPtat cele maI adecVate soluţII Pentru a răsPunde neVoIlor zonelor VIzate?

18-24 îN APROAPE TOATE CAzURIlE, ESTImAREA NEvOIlOR NU A lUAT îN CONSIDERARE TENDINţElE DESCENDENTE îN CEEA CE PRIvEşTE CONSUmUl DE APĂ PE CAP DE lOCUITOR şI, îN UNElE CAzURI, NICI TOTAlITATEA RESURSElOR DEjA DISPONIBIlE

25-27 ACCENTUl SE PUNE PE CONSTRUIREA DE INfRASTRUCTURI îN vEDEREA EXPlOATĂRII UNOR NOI SURSE DE APĂ, ACORDâNDU-SE RAREORI ATENţIE AlTOR SOlUţII, PRECUm DImINUAREA PIERDERIlOR DE APĂ…

28 … SAU UTIlIzAREA UNOR RESURSE mAI ACCESIBIlE

29-35 EvAlUAREA REAlIzATĂ DE COmISIE şI DE AUTORITĂţIlE DE mANAGEmENT DIN STATElE mEmBRE CU PRIvIRE lA CERERIlE DE GRANTURI A PRODUS O vAlOARE ADĂUGATĂ lImITATĂ

36-48 ProIectele şI-au îndePlInIt obIectIVele PrIVInd îmbunătăţIrea alImentărII cu aPă Pentru consumul casnIc?

39-40 OBIECTIvElE PROIECTElOR NU AU fOST îNTOTDEAUNA CUANTIfICATE PRIN PRISmA REzUlTATElOR SCONTATE

41-42 PROIECTElE AU DUS lA îmBUNĂTĂţIRI mĂSURABIlE îN CEEA CE PRIvEşTE APROvIzIONAREA CU APĂ A CETĂţENIlOR UE, îNSĂ...

43 … UNElE PROIECTE NU ERAU OPERAţIONAlE DIN CAUzA lIPSEI UNOR ElEmENTE DE lEGĂTURĂ…

44 … şI AlTE PROIECTE CONţINEAU lImITĂRI INERENTE

45-48 RAPOARTElE PRIvIND REAlIzĂRIlE CONţIN INfORmAţII DE UN INTERES lImITAT

4

Raportul special nr. 9/2010 – Cheltuielile UE din cadrul măsurilor structurale privind alimentarea cu apă pentru consumul casnic sunt efectuate în mod optim? Raportul special nr. 9/2010 – Cheltuielile UE din cadrul măsurilor structurale privind alimentarea cu apă pentru consumul casnic sunt efectuate în mod optim?

49-70 rezultatele au fost obţInute la cel maI mIc cost Pentru buGetul ue?

50-52 ECONOmICITATEA ESTE AfECTATĂ DE îNTâRzIERI şI DE DEPĂşIRI DE COSTURI

53-59 mAI mUlTE PROIECTE fUNCţIONEAzĂ CU O EfICIENţĂ lImITATĂ

60-63 PROCESUl DE STABIlIRE A RATElOR DE ASISTENţĂ fINANCIARĂ ACORDATĂ PRIN GRANTURI PREzINTĂ DEfICIENţE SEmNIfICATIvE…

64-70 … şI NU IA îN CONSIDERARE îN mOD SUfICIENT CAPACITATEA PROIECTElOR DE A GENERA vENITURI

71-75 concluzII şI recomandărI

72 soluţIIle adoPtate

73-74 îndePlInIrea obIectIVelor

75 costul Pentru buGetul ue

anexa I – sIstemele de alImentare cu aPă anexa II – ProIectele selecţIonate în scoPul audItuluI anexa III – cheltuIelIle cu aPa Pe GosPodărIe şI VenIturIle dIsPonIbIle în zonele deserVIte

de ProIecte

răsPunsurIle comIsIeI


5


GlOSAR

accesibilitate socială: Principiul conform căruia capacitatea populaţiei de a plăti pentru serviciile de apă trebuie luată în considerare atunci când se stabilesc preţuri ale apei destinate să acopere costurile serviciilor respective. Se poate măsura ca raport între cheltuielile cu apa ale gospodăriilor și venitul de care acestea dispun.

analiză costuri-beneficii (acb): Tehnică de comparare a tuturor costurilor și a tuturor beneficiilor unei intervenţii pentru a se determina dacă și, acolo unde este cazul, în ce proporţie beneficiile compensează costurile.

an „orizont”: Un an în viitor pentru care se realizează o estimare a cererii, ca bază pentru plani-ficarea investiţiei legate de alimentarea cu apă.

apă nefacturată: Diferenţa dintre volumul de apă captat și consumul facturat, cunoscută și sub denumirea de apă necontabilizată. Include pierderile prin scurgere, consumul ilegal, inexactităţile de măsurare și utilizarea gratuită a serviciilor de apă. în timp ce pierderile prin scurgere pot doar să fie estimate, apa nefacturată reprezintă un parametru măsurabil pentru care există date disponibile în aproape orice sistem de alimentare cu apă. în prezentul raport, acest parametru este utilizat ca indicator al randamentului reţelelor de distribuţie a apei.

bazin de recepţie: lac artificial creat prin construcţia unui baraj pe un râu sau pe un fluviu.

canal de alimentare cu apă: Căi de transport al apei, de suprafaţă sau în subteran, construite din beton sau din alte materiale. în prezentul raport, termenul este utilizat doar pentru căile de trans-port al apei în vederea utilizării mixte, a irigaţiei și a alimentării cu apă pentru consumul casnic.

conductă magistrală de apă: ţevi de diferite diametre și din diferite materiale, utilizate pentru transportul apei în cadrul unui sistem centralizat de alimentare cu apă.

consum pe cap de locuitor: la nivelul unei zone, al unei municipalităţi sau al unei regiuni, volumul de apă, în litri pe zi și pe persoană, necesar pentru activităţile cotidiene ale utilizatorilor casnici și industriali. Documentele de planificare hidrologică stabilesc valorile aferente consumului pe cap de locuitor pe baza unor caracteristici rezidenţiale locale și pe baza nivelului local al dezvoltării industriale.

eficacitate: măsurarea relaţiei dintre obiectivele stabilite și rezultatele obţinute.

eficienţă: măsurarea relaţiei dintre resursele utilizate și rezultatele obţinute. în prezentul raport, se analizează relaţia dintre costul investiţiei și, de exemplu, creșterea volumelor de apă furnizate sau îmbunătăţirea calităţii apei.

fond de coeziune (fc): Instrumentul financiar conceput să consolideze coeziunea economică și socială prin finanţarea de proiecte în domeniul mediului și în domeniul transporturilor în statele membre al căror PNB pe cap de locuitor nu depășește 90 % din media de la nivelul UE.

fondul european de dezvoltare regională (fedr): Instrumentul financiar conceput să promoveze coeziunea economică și socială între regiunile UE. Intervenţiile fEDR sunt, în principal, implemen-tate prin programe operaţionale care implică un număr mare de proiecte.

6


hm3: hectometru cub, care este egal cu 1 milion de m3.

măsuri structurale: în prezentul raport, intervenţiile realizate prin fondul european de dezvoltare regională și prin fondul de coeziune.

Perioadă de programare: Cadrul multianual în care sunt planificate și implementate cheltuielile aferente fondurilor structurale și fondului de coeziune.

Principiu de recuperare a costurilor: Principiu conform căruia costurile unui anumit bun sau serviciu sunt acoperite de venituri.

în domeniul apei, statele membre trebuie să adopte politici de stabilire a preţului apei care iau în considerare recuperarea tuturor costurilor cu scopul de a stimula utilizarea resurselor de apă în mod eficient (a se vedea articolul 9 din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Con-siliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (jO l 327, 22.12.2000, p. 1).

Program operaţional (Po): Document aprobat de Comisie care ia forma unui set coerent de pri-orităţi cuprinzând măsuri multianuale.

reţea de distribuţie : Toate activităţile și infrastructurile prin care apa existentă în rezervoare municipale sau locale este distribuită utilizatorilor casnici și altor utilizatori.

rezervor de apă: Recipient din beton sau din alt material, utilizat pentru stocarea apei.

sistem centralizat de alimentare cu apă: Totalitatea infrastructurii care permite furnizarea de apă în rezervoarele municipale/locale, inclusiv captarea apei, producţia, transferul pe distanţe lungi al apei brute, tratarea și transportul până la rezervoare. Apa este apoi furnizată utilizatorilor prin reţeaua de distribuţie.

tarife pentru apă (taxe): Preţul apei perceput de la utilizatori de către furnizorii de servicii. Tarifele pentru apă variază în funcţie de diferiţii utilizatori: gospodării, industrie și agricultură. De regulă, tarifele pentru apă se facturează împreună cu tarifele pentru apele reziduale.

GlOSAR


7


I .A p a r e p r e z i n t ă u n a d i n t r e c e l e m a i i m p o r t a n t e r e s u r s e p e n t r u d e z v o l t a r e a e c o n o m i c ă ș i s o c i a l ă . A l i m e n t a r e a c u a p ă d e s t i n a t ă c o n s u m u l u i c a s n i c e s t e esenţ ia lă pentru sănătatea ș i bunăstarea populaţ ie i .

I I .I n v e s t i ţ i i l e î n a l i m e n t a r e a c u a p ă r ă s -pund unor d i fer i te nevoi , precum: spor i -re a c a n t i t ă ţ i i d e a p ă d i s p o n i b i l e p e n t r u a sat is face un nivel mai r id icat a l cerer i i , ex t inderea acoper ir i i geograf ice, îmbună-tăţ i rea cal i tăţ i i apei distr ibuite, amel iora -rea ef ic ienţei s istemelor de a l imentare cu apă ș i a ca l i tăţ i i ser v ic i i lor.

I I I .A u d i t u l C u r ţ i i s - a a x a t p e i n f r a s t r u c t u -r i l e d e d i c ate exc l u s i v a l i m e nt ă r i i c u a p ă p e n t r u c o n s u m u l c a s n i c , c o f i n a n ţ a t e d e fo n d u l d e c o e z i u n e ș i d e f E D R ș i f i n a l i -z a t e î n c u r s u l p e r i o a d e i d e p r o g r a m a r e 2 0 0 0 - 2 0 0 6 î n S p a n i a , G re c i a , Po r t u g a l i a ș i I t a l i a , c a re s u n t b e n e f i c i a r i i m a j o r i a i f inanţăr i i în acest domeniu. Constatăr i le d e a u d i t a u l a b a z ă e x a m i n a r e a î n m o d di rec t a 29 de proiec te – 11 aprobate de Comis ie ș i 18 aprobate de autor i tăţ i le de m a n a g e m e n t d i n s t a t e l e m e m b re – p re -c u m ș i a n a l i z a s i s t e m e l o r i n s t i t u i t e d e Comis ie ș i de statele membre pentru ges-t ionarea ș i monitor izarea fondur i lor UE.

IV.Obiec t ivul pr incipal a l auditului a fost de a evalua în ce măsură cheltuie l i le UE pr i -v ind a l imentarea cu apă s -au efec tuat în mod opt im, examinându-se dacă:

— s - a u a d o p t at ce l e m a i a d e c vate s o l u -ţ i i pentru a răspunde nevoi lor zonelor v izate ;

— proiec tele cof inanţate au reușit să îm-bunătăţească a l imentarea cu apă;

— o b i e c t i ve l e a u fo s t î n d e p l i n i t e l a c e l mai mic cost pentru bugetul UE.

SINTEzĂ

8


V.C u r t e a a c o n s t a t a t c ă , d e ș i c h e l t u i e l i l e efec tuate în cadrul măsur i lor s t ruc tura le au contr ibuit la îmbunătăţ i rea a l imentăr i i c u a p ă p e n t r u u z u l c a s n i c , s - a r f i p u t u t obţ ine rezultate mai bune la un cost mai mic. î n specia l :

— previz iuni le pr iv ind necesarul de apă în v i i tor nu au luat în considerare nic i tendinţele descendente a le cerer i i de a p ă ș i n i c i to t a l i t ate a re s u r s e l o r d e j a d i s p o n i b i l e ; m a i m u l t , s - a p u s a cce nt p e e x p l o a t a r e a u n o r n o i s u r s e f ă r ă s ă s e a i b ă î n ve d e re s o l u ţ i i a l te r n at i -v e , c u m a r f i d i m i n u a r e a p i e r d e r i l o r d e a p ă ș i u t i l i z a re a u n o r a l te re s u r s e d i n a p ro p i e re ; e v a l u a re a re a l i z a t ă d e C o m i s i e ș i d e a u t o r i t ă ţ i l e d e m a n a -g e m e nt d i n s t ate l e m e m b re a p ro d u s o valoare adăugată l imitată ;

— s - a u o b ţ i n u t î m b u n ă t ă ţ i r i c u a n t i f i c a -b i l e î n c e e a c e p r i ve ș t e c re ș t e re a vo -lumului de apă d isponibi l , ex t inderea gradului de acoper i re a l reţe le i publ i -c e , c a l i t a t e a m a i b u n ă a a p e i , r a n d a -m e n t u l m a i m a r e a l r e ţ e l e i ș i c o n t i -nuitatea ser v ic iu lu i ; cu toate acestea , u n e l e p r o i e c t e n u e r a u o p e r a ţ i o n a l e din cauza l ipsei de infrastruc tură com -plementară; monitorizarea rezultatelor var ia d in punc t de vedere ca l i tat iv ; în cazur i le în care erau impuse o ser ie de condiţi i în decizi i le de atr ibuire a gran-t u r i l o r , n u s - a a c o r d a t î n t o t d e a u n a a te n ţ i e a s p e c t u l u i p r i v i n d ve r i f i c a re a respec tăr i i condiţ i i lor respec t ive ;

— toate proiectele au înregistrat creșter i de costur i ș i întâr z ier i ; în ur ma anal i -zăr i i lor în rapor t cu cei doi parametr i pr inc ipal i de ef ic ienţă (gradul de ut i -l izare a capacităţ i i ș i apă nefac turată) , s - a co n s t a t at c ă e f i c i e nţ a m a i m u l to r p ro i e c te e ra l i m i t at ă ; s - a u i d e nt i f i c at o ser ie de def ic ienţe semni f icat ive în procesul de stabi l i re a va lor i i grantu -r i lor, iar Comisia ș i autor ităţ i le de ma-n a g e m e n t d i n s t a t e l e m e m b r e n u a u a co rd at s u f i c i e nt ă ate nţ i e c a p a c i t ăţ i i proiec telor de a genera venitur i .

SINTEzĂ

VI.C u r t e a f o r m u l e a z ă u r m ă t o a r e l e recomandăr i :

— state le membre ar t rebui să î ș i îmbu -nătăţească anal iza e x a n t e ș i previz iu-n i le pr iv ind nevoi le v i i toare pr in lua -rea în considerare a unor date recente ș i e x a c t e , s ă î ș i p u n ă l a p u n c t i nve n -tarul tuturor resurselor de apă dispo -nibi le ș i să acorde o atenţ ie mai mare soluţ i i lor care nu sunt axate st r ic t pe o fe r t a d e a p ă ( s o l u ţ i i p re c u m m ă s u r i v izând reducerea p ierder i lor de apă) , precum și măsur i lor de protec ţ ie a ca-l i tăţ i i apei ;

— Comis ia ar t rebui să încurajeze state -l e m e m b re s ă i m p l e m e n t e z e o g e s t i -onare ef ic ientă a resurse lor de apă ș i s ă i a î n c a l c u l e fe c te l e u n e i a s t fe l d e g e s t i o n ă r i î n c u r s u l p l a n i f i c ă r i i u n o r i n f r a s t r u c t u r i c o f i n a n ţ a t e d e s t i n a t e a l imentăr i i cu apă;

— state le membre ar t rebui să se as igu -re, încă din etapa de planif icare, că in-f rastruc tura complementară necesară pentru ca proiec tele să devină opera-ţ ionale este disponibi lă în t imp uti l ; ar t rebui să se inst i tuie instrumente mai bune de monitor izare a rezultatelor ș i a respec tăr i i condiţ i i lor prevăzute ;

— s t a t e l e m e m b r e a r t r e b u i s ă a c o r d e o a t e n ţ i e m a i m a r e , î n c u r s u l e t a p e i d e p l a n i f i c a re , u n o r f a c to r i c a re a d e -s e a d u c l a î n t â r z i e r i ; a r t r e b u i s ă s e ţ i n ă s e a m a l a p r o i e c t a r e a d e n o i i n -frastructuri de rezultatele unor analize e x a n t e mai bune;

— Comis ia ș i s tatele membre ar t rebui să amel ioreze cal i tatea ACB-ur i lor ș i a es-t i m ă r i l o r d e d e f i c i t d e f i n a n ţ a r e ș i s ă acorde atenţia cuvenită capacităţi i pro-iec telor de a genera venitur i .


9


INTRODUCERE

a l I m e n ta r e a c u a Pă î n u e

1 . Ap a e s te e s e nţ i a l ă p e nt r u s ă n ăt ate a u m a n ă ș i co n s t i t u i e u n a d i nt re ce l e m a i i m p o r t a nte re s u r s e n at u ra l e n e ce s a re p e nt r u dez voltarea economică ș i socială . Distr ibuţia unei cantităţ i su-f ic iente de apă de bună cal itate pentru consumul casnic repre -z intă o condiţ ie impor tantă pentru dez voltare.

2 . în UE, procentul populaţiei care beneficiază de un sistem public de al imentare cu apă și consumul de apă pe cap de locuitor va-r iază în mod semnif icat iv de la un stat membru la a l tul ș i de la o regiune la alta din cadrul aceluiași stat . Există , de asemenea, d i ferenţe semnif icat ive în ceea ce pr ivește ef ic ienţa reţe le lor de apă, preţul apei ș i par tea aferentă cheltuie l i lor cu apa din venitul tota l pe gospodăr ie (a se vedea t a b e l u l 1 ) .

ta b e l u l 1P r I n c I Pa l e l e c a r ac t e r I s t I c I a l e a l I m e n tă r I I c u a Pă P e n t r u u z u l c a s n I c î n u e – Va lo r I m e d I I l a n I V e lu l s tat e lo r m e m b r e 1

Minim Maxim

Populaţia acoperită(% din populaţia totală) 70 100

Consumul pe cap de locuitor(litri/locuitor/zi) 70 270

Apa nefacturată(% din totalul apei captate) 7 55

Preţul apei (euro/m3) 0 2,1

Partea din venitul total pe gospodărie aferentă cheltuielilor de alimentare cu apă (%)

0 2,5

1 Informaţiile au fost colectate din diferite surse: EUREAU, Eurostat, OCDE, International Benchmarking Network

for Water and Sanitation Utilities (Reţeaua internaţională de evaluare comparativă pentru utilităţile de apă și

de canalizare) și Comisia Europeană (DG Politica regională).

10


3 . Conform dispoziţi i lor din tratate, uti l izarea prudentă și raţională a resurselor naturale const ituie unul dintre obiec t ivele pol it ic i i de mediu. Instrumentul jur idic pr incipal în acest domeniu î l re -prezintă direc t iva- cadru în domeniul apei , a l cărei scop este de a as igura protec ţ ia ș i ut i l izarea durabi lă a apei . Direc t iva a in-trat în vigoare în 2000 și dispoziţ i i le ei trebuiau să f ie transpuse până în decembrie 2003. Directiva stabi lea s isteme de clasif ica -re pentru cal i tatea apei ș i prevedea crearea unei reţele de mo -nitor izare până în 2006, publ icarea unor planur i de gest ionare a distr ic te lor h idrograf ice în 2009 ș i , în pr incipiu, îndepl in i rea unor obiec t ive de mediu până în 2015. De asemenea, d i rec t iva impunea statelor membre să adopte polit ici de stabil ire a preţu-lui apei care să constituie o motivaţie pentru uti l izarea eficientă a apei , d i fer i te le categor i i de ut i l izator i aducând o contr ibuţ ie a d e c vat ă l a re a l i z a re a a ce s t u i o b i e c t i v ( p r i n c i p i u l re c u p e ră r i i costur i lor) . Această obl igaţ ie trebuie îndepl inită până în 20101.

4 . î n p l u s , D i re c t i v a Co n s i l i u l u i p r i v i n d c a l i t a t e a a p e i p o t a b i l e v i z e a z ă p r o t e c ţ i a s ă n ă t ă ţ i i u m a n e, î n s p e c i a l p r i n s t a b i l i r e a unor va lor i maxime pentru anumiţ i parametr i microbiologic i , chimic i ș i organolept ic i 2.

m ă s u r I l e s t r u c t u r a l e a l e u e d e s t I n at e co f I n a n ţă r I I I n f r a s t r u c t u r I lo r d e a l I m e n ta r e c u a Pă

5 . I nvest i ţ i i le în s istemele de a l imentare cu apă se real izează ca răspuns la una sau mai multe nevoi speci f ice, cum ar f i :

(a ) nevoia de a mări cantitatea de apă disponibi lă , f ie ca urma-re a creșteri i populaţiei , f ie ca urmare a creșteri i economice;

(b) nevoia de a ex t inde acoper i rea geograf ică pentru a inclu-de sec toare a le populaţ ie i care nu benef ic iau de ser vic i i le publ ice de distr ibuţ ie a apei ;

(c ) nevoia de a îmbunătăţ i ca l i tatea apei d ist r ibuite, f ie pr in dez voltarea unor noi resurse de apă, f ie pr in t ratarea apei p r o v e n i t e d i n s u r s e d i s p o n i b i l e , î n c a z u r i l e î n c a r e , d e exemplu, sursele ex istente au fost contaminate pr in ac t i-v i tăţ i industr ia le sau agr icole ;

(d) nevoia de a îmbunătăţ i e f ic ienţa s i s temelor de a l imenta -re c u a p ă î n ve d e re a s o l u ţ i o n ă r i i u n o r p ro b l e m e p re c u m pierderi le de apă sau echipamentele depășite din punct de vedere tehnologic ;

(e) n e vo i a d e a a m e l i o ra c a l i t a te a s e r v i c i i l o r p r i n re d u ce re a numărului ș i a duratei restr ic ţ i i lor ș i întreruper i lor.

1 Informaţiile au fost colectate din

diferite surse: EUREAU, Eurostat,

OCDE, International Benchmarking

Network for Water and Sanitation

Utilities (Reţeaua internaţională

de evaluare comparativă pentru

utilităţile de apă și de canalizare)

și Comisia Europeană (DG Politica

regională).

2 Directiva 98/83/CE a Consiliului

din 3 noiembrie 1998 privind

calitatea apei destinate consumului

uman (jO l 330, 5.12.1998, p. 32).

Această directivă înlocuiește

Directiva 80/778/CEE a Consiliului.


11


6 . Co s t u r i l e d e co n s t r u c ţ i e a l e s i s te m e l o r d e a l i m e nt a re c u a p ă sunt el igibi le pentru ajutor, în cadrul polit ici i de coeziune, pr in fondul european de dez voltare regională (fEDR) ș i pr in fondul de coez iune (fC ) . Acest spr i j in poate var ia înt re 25 % ș i 85 % din cheltuie l i le e l igibi le 3.

7 . Pentru perioada de programare 2000-2006, valoarea totală a spri-j i n u l u i f i n a n c i a r a l U E p e n t r u p ro i e c te co n s a c ra te e xc l u s i v a l i -mentări i cu apă pentru consumul casnic și cofinanţate prin aceste fo n d u r i a fo s t d e 4 , 0 5 m i l i a rd e d e e u ro 4, d i n c a re 3 , 6 2 m i l i a rd e d e e u ro, ș i a n u m e 8 9 , 4 % d i n t o t a l , s - a u a l o c a t u n u i n u m ă r d e patru state membre: Spania , Grecia , Por tugal ia ș i I ta l ia . î n mod probabi l , chel tu ie l i le d in acest domeniu vor rămâne semnif ica-t ive în per ioada de programare 2007-2013: se est imează că cele 15 state membre el igibi le pentru spr i j in din par tea fC să a ibă în continuare nevoie să investească în jur de 25 de mil iarde de euro în sec torul d istr ibuţ ie i apei 5.

8 . Proiectele cofinanţate sunt implementate în cadrul unei gestiuni partajate între Comisie și statele membre, Comisia f i ind cea căreia î i revine responsabilitatea finală privind execuţia bugetului6. Rolu-rile distribuite depind de fondul prin care se acordă sprijinul finan-ciar, precum și de nivelul costuri lor aferente proiectului în cauză:

(a) pentru proiec tele din cadrul fC ș i proiec tele majore din ca-d r u l f E D R 7, Co m i s i a e x a m i n e a z ă c a l i t a te a p ro i e c te l o r c a re urmează a f i cofinanţate, ș i anume verif ică dacă acestea sunt conforme cu directivele europene aplicabile ș i cu prior ităţi le fondur i lor, dacă au potenţ ia lu l de a obţ ine rezultate în do -meniul dez voltăr i i regionale ș i dacă par t ic iparea f inanciară a U E î n c a d r u l a ce s to ra e s te n e ce s a ră . D e c i z i a Co m i s i e i d e a cof inanţa un proiec t s tabi lește va loarea grantului ș i con-d i ţ i i l e c a re t re b u i e î n d e p l i n i te p e nt r u a b e n e f i c i a d e p l at a grantulu i respec t iv. î n cazul proiec te lor d in cadrul fC , t re -buie prezentat Comisiei un rapor t f inal care să includă o de -scriere a lucrări lor efectuate și o primă apreciere cu privire la obţinerea rezultatelor anticipate 8. în cazul proiectelor majore din cadrul fEDR, nu se sol ic i tă nic iun rapor t f inal speci f ic ;

(b) în ceea ce pr ivește celelalte proiecte din cadrul fEDR, rolul Comis ie i se l imitează la evaluarea ș i aprobarea programe -l o r o p e r a ţ i o n a l e d i n c a r e a c e s t e p r o i e c t e f a c p a r t e ș i l a a le căror obiec t ive genera le acestea t rebuie să contr ibu -i e ; a u to r i t ă ţ i l e d e m a n a g e m e n t d i n s t a te l e m e m b re s u n t responsabi le de evaluarea cerer i lor de grantur i , de luarea decizi i lor cu pr ivire la cuantumul grantului ș i de urmărirea modului de implementare a proiec telor.

3 Pentru mai multe informaţii, a se

vedea articolul 29 din Regulamentul

(CE) nr. 1260/1999 al Consiliului din

21 iunie 1999 de stabilire a dispoziţi-

ilor generale referitoare la fondurile

structurale (jO l 161, 26.6.1999,

p. 1) și articolul 7 din Regulamentul

(CE) nr. 1164/94 al Consiliului din

16 mai 1994 de creare a fondului de

coeziune (jO l 130, 25.5.1994, p. 1),

modificat prin Regulamentul (CE)

nr. 1265/1999 (jO l 161, 26.6.1999,

p. 62).

4 Sume estimate de Curte. în plus,

UE a acordat sprijin financiar semni-

ficativ unor proiecte de alimentare

cu apă care includ, în egală măsură,

aspecte referitoare la canalizare.

5 Strategic Evaluation on Environ-

ment and Risk prevention under

Structural and Cohesion Funds for the

period 2007-2013 (Evaluarea strategi-

că cu privire la mediu și la prevenirea

riscurilor în cadrul fondurilor struc-

turale și al fondului de coeziune

pentru perioada 2007-2013), Raport

de sinteză, 7.11.2006, p. 19. DG

Politica regională a dispus elaborarea

acestui raport.

6 Articolul 274 din Tratatul de insti-

tuire a Comunităţii Europene (fostul

articol 205).

7 în perioada de programare

2000-2006, „proiectele majore”

sunt cele „al căror cost total, luat în

considerare pentru determinarea

contribuţiei fondurilor, depășește

50 de milioane de euro” [a se vedea

articolul 25 din Regulamentul (CE)

nr. 1260/1999 al Consiliului din

21 iunie 1999]. Pentru mai multe

informaţii referitoare la acest subiect,

a se vedea Raportul special nr. 1/2008

privind procesul de examinare și

gestionare prealabilă și de evaluare

ulterioară a proiectelor majore de in-

vestiţii din perioadele de programare

1994-1999 și 2000-2006, întocmit de

Curte.

12


9 . Pentru f iecare per ioadă de programare, Comisia publ ică or ien-t ă r i î n ve d e re a p u n e r i i î n a p l i c a re a fo n d u r i l o r. î n o r i e nt ă r i l e p u b l i c ate î n 1 9 9 9 p e nt r u p e r i o a d a 2 0 0 0 - 2 0 0 6 , s e a co rd ă p r i -o r i t a te s p r i j i n i r i i re s p e c t ă r i i s t a n d a rd e l o r d e m e d i u s t a b i l i te în d i rec t ive le UE re levante. î n or ientăr i se spec i f ică faptul că pro iec te le d in acest sec tor ar t rebui să f ie în concordanţă cu pr incipi i le d in direc t iva- cadru propusă în domeniul apei ș i că ar t rebui să se pună un accent mai mare pe creșterea ef ic ien-ţei infrastruc tur i i existente în vederea l imităr i i pierder i lor 9. De asemenea, în ghidul pr iv ind fondul de coeziune se indică fap -tul că toate investiţ i i le din domeniul al imentări i cu apă trebuie însoţ ite de un plan de ac ţ iune concret având ca scop l imitarea p i e rd e r i l o r d e a p ă d i n re ţe a u a d e d i s t r i b u ţ i e l a u n p ro ce nt a j opt im, ast fe l încât s istemul să poată f i considerat ef ic ient 10.

10. Există diverse t ipur i de infrastructur i cof inanţate. Schema „Sis -teme de al imentare cu apă” din anexa I oferă o descriere a com-ponentelor s istemelor de apă, de la captare (s isteme centra l i -zate de al imentare cu apă) la distr ibuţia către ut i l izator i i f inal i ( reţele de distr ibuţ ie) , iar în ca s e t a 1 sunt furnizate o ser ie de exemple de proiec te cof inanţate. E lementele prezente cel mai frec vent în cadrul s istemelor de al imentare cu apă sunt: baraje, uzine de desal inizare, staţ i i de tratare a apei , conduc te magis-tra le de apă, staţ i i de pompare, bazine de recepţie, rezer voare de apă, reţele de distr ibuţie ș i s isteme de control ș i de detecţie de la d istanţă a pierder i lor pr in scurgere ș i a avar i i lor.

8 Articolul f alineatul (4) din anexa II

la Regulamentul (CE) nr. 1164/94,

modificat prin Regulamentul (CE)

nr. 1265/1999.

9 Pagina 6 din Commission Com-

munication concerning the Structural

Funds and their coordination with

the Cohesion Fund – Guidelines for

programmes in the period 2000 to

2006 (Comunicarea Comisiei privind

fondurile structurale și coordonarea

lor cu fondul de coeziune – Orientări

pentru programele din perioada

2000-2006) (jO C 267, 22.9.1999, p. 2).

10 Guide to the Cohesion Fund

2000-2006 (Ghid pentru fondul de

coeziune 2000-2006), anexa A, CE,

versiunea 1.0, februarie 2000, p. 9-10.

c a s e ta 1e x e m P l e d e P r o I e c t e co f I n a n ţat e d e u e

Unul dintre proiecte avea ca scop extinderea reţelei publice de alimentare cu apă pentru a acoperi populaţia din zonele rurale care utilizau surse de apă dispersate și private. Proiectul cuprindea 11 rezer-voare de apă, 32,6 km de conducte pentru conectarea noii reţele la sistemul centralizat de alimentare cu apă, 10 staţii de pompare și în jur de 87 km de conducte pentru noua reţea de distribuţie. Costul proiectului eligibil pentru asistenţa UE a fost de 4,28 milioane de euro, din care 3,21 milioane de euro s-au cofinanţat prin fEDR.

Au fost concepute o serie de proiecte având ca scop crearea unor noi surse de apă și îmbunătăţirea pro-cesului de tratare a apei dintr-un sistem centralizat de alimentare cu apă care acoperă o suprafaţă de 11 000 km2 și 2,5 milioane de locuitori. Acest demers constă în diverse proiecte cofinanţate: o uzină de desalinizare cu o capacitate de 65 000 m3 de apă pe zi, la un cost eligibil de 55,10 milioane de euro, din care suma de 46,86 milioane de euro este cofinanţată prin fC; recondiţionarea unei staţii de tratare a apei cu o capacitate de 116 640 m3 de apă pe zi, la un cost eligibil de 5,38 milioane de euro, din care 3,50 milioane de euro sunt cofinanţate prin fEDR, și construcţia unei conducte magistrale de apă de 27 km și a trei rezer-voare de apă conexe care leagă sistemul centralizat de alimentare cu apă de o altă uzină de desalinizare, la un cost eligibil de 19,71 milioane de euro, din care 12,81 milioane de euro sunt cofinanţate prin fEDR.


13


P r o I e c t e co f I n a n ţat e d e u e

Imaginea1:StaţiedepompareînPortugalia

Imaginea2:UzinădedesalinizareînSpania

Imaginea3:BarajînSpania

Imaginea4:StaţiedetratareaapeiînGrecia

14


SfERA şI OBIECTIvElE AUDITUlUI

11. Obiec t ivul pr inc ipal a l auditului a fost de a evalua dacă chel -tuiel i le UE din cadrul măsuri lor structurale pr ivind al imentarea cu apă pentru consumul casnic sunt efec tuate în mod opt im.

12. Curtea a urmărit să răspundă la următoarele întrebări secundare:

(a) S -au adoptat cele mai adec vate soluţ i i pentru a răspunde nevoi lor zonelor v izate?

(b) Proiec tele ș i -au îndepl init obiec t ivele pr iv ind îmbunătăţ i -rea a l imentăr i i cu apă pentru consumul casnic?

(c) Obiec t ivele au fost îndepl in i te la ce l mai mic cost pentru bugetul UE?

13. Au d i t u l s - a e fe c t u a t l a n i ve l u l Co m i s i e i ș i î n ce l e p a t r u s t a te membre cărora le corespunde cea mai mare par te din cheltu -i e l i l e p r i v i n d i n f ra s t r u c t u ra d e s t i n at ă exc l u s i v a l i m e nt ă r i i c u apă pentru uzul casnic : Spania , Grecia , Por tugal ia ș i I ta l ia .

14. Auditul s-a desfășurat în per ioada februar ie 2009-mar t ie 2010, p e b a z a u n u i e ș a n t i o n d e 2 9 d e p ro i e c t e f i n a n ţ a t e î n c a d r u l per ioadei de programare 2000-2006 ș i încheiate din punc t de ve d e re f i z i c . Tre i d i n t re a ce s te a a u fo s t a p ro b a te d e Co m i s i e înainte de 2000, însă toate t re i au fost substanţ ia l modif icate pr in deciz i i le Comis ie i d in per ioada 2000-2006. Pro iec te le au fost se lec tate propor ţ ional cu cuantumul spr i j inului f inanciar tota l fur n izat f iecăruia d intre ce le patru s tate membre. Nouă pro iec te au fost cof inanţate pr in f C ș i 20 au fost cof inanţate pr in fEDR, d intre care două erau proiec te majore 7 (a se vedea a n e xa I I ) .

15. S - a u ex a m i n at d o s a re a l e p ro i e c te l o r l a to ate n i ve l u r i l e ș i a u avut loc întreveder i cu reprezentanţi a i unor diverse autor ităţ i l o c a l e ș i a i u n o r s o c i e t ă ţ i c u c a p i t a l d e s t a t s a u s o c i e t ă ţ i c u c a p i t a l m i x t ( d e s t a t ș i p r i v a t ) r e s p o n s a b i l e d e p r o i e c t a r e a , implementarea ș i gest ionarea infrastruc tur i lor legate de pro -iec tele se lec tate. Cur tea a fost as istată de exper ţ i în inginer ia a l imentăr i i cu apă.


15


s - au a d o P tat c e l e m a I a d e c Vat e s o lu ţ I I P e n t r u a r ă s P u n d e n e V o I lo r zo n e lo r V I z at e ?

16. Anter ior angajăr i i de resurse f inanciare în vederea construir i i unei noi in f rast ruc tur i , care adesea este est imată să f ie ut i l i -zată de -a lungul mai multor deceni i , a r t rebui să se rea l izeze o a n a l i z ă a v â n d c a s c o p i d e n t i f i c a r e a c e l e i m a i b u n e s o l u ţ i i p e n t r u n e vo i l e d e p e p l a n l o c a l p r i v i n d a l i m e n t a re a c u a p ă . E lementele pr incipale a le unei ast fe l de anal ize sunt : previz i -uni le pr iv ind cererea , ca lculate în pr inc ipal în func ţ ie de mă-r imea populaţ ie i ș i de consumul est imat pe cap de locuitor, ș i d isponibi l i tatea ș i ca l i tatea resurselor de apă existente. Unele d intre aceste e lemente, precum consumul pe cap de locui tor ș i ca l i tatea resurselor de apă existente, pot f i inf luenţate pr in l u a re a d e m ă s u r i c u p r i v i re l a ce re re ș i , re s p e c t i v, d e m ă s u r i v izând protec ţ ia resurselor de apă.

17. Cur tea a anal izat dacă:

(a) est imăr i le necesarului de apă, est imăr i pe care se spr i j ină p ro i e c te l e d e i n f ra s t r u c t u ră co f i n a n ţ a te , a u av u t l a b a z ă ipoteze bine fondate cu pr ivire la evoluţia cerer i i ș i la can-t i tatea de apă disponibi lă d in zona în cauză;

(b) s -au anal izat în mod corespunzător diverse soluţ i i poten-ţ ia le, inc lus iv măsur i care să ac ţ ioneze asupra cerer i i sau care să menţ ină sau să amel ioreze ca l i tatea resurselor de apă ut i l izate la momentul respec t iv, pentru a o se lec ta pe cea mai bună;

(c) autor i tăţ i le însărc inate cu eva luarea cerer i lor ș i cu apro -barea grantur i lor au adus o va loare adăugată proiec te lor propuse.

OBSERvAţII

16


î n a P r o a P e to at e c a z u r I l e , e s t I m a r e a n e V o I lo r n u a luat î n co n s I d e r a r e t e n d I n ţ e l e d e s c e n d e n t e î n c e e a c e P r I V e ş t e co n s u m u l d e a Pă P e c a P d e lo c u I to r ş I , î n u n e l e c a z u r I , n I c I tota l I tat e a r e s u r s e lo r d e j a d I s P o n I b I l e

18. Deciz ia de a construi o nouă infrastruc tură pentru al imentarea cu apă s-a bazat , în cazul tuturor proiec telor, cu t re i excepţ i i , pe est imăr i a le cerer i i v i i toare ș i a le nevoi i de resurse de apă s u p l i m e nt a re. î n ce e a ce p r i ve ș te ce l e t re i exce p ţ i i , a s t fe l d e est imăr i nu au fost necesare, deoarece invest i ţ ia consta doar î n a d ă u g a re a s a u î n î n l o c u i re a u n u i e l e m e n t d i n t r - u n s i s te m existent .

19. î n 2 1 d e c a z u r i , c e re re a a fo s t e s t i m a t ă p e b a z a c o n s u m u l u i teoretic pe cap de locuitor recomandat în documentele de pla-ni f icare hidrologică, deoarece datele din trecut pr iv ind consu-mul ș i pierder i le din reţele erau f ie inexistente, f ie inadec vate. Ce re re a e s t i m at ă î n a ce s t m o d e ra u n e o r i a j u s t at ă î n s u s u t i-l i z â n d u - s e d i ve r ș i f a c to r i d i f i c i l d e e v a l u a t , c u m a r f i e fe c t u l unor populaţ i i temporare 11 ș i rata de industr ia l izare.

20. î n ce le la l te c inc i cazur i , previz iuni le refer i toare la cererea de apă au fost real izate pe baza unor date pr iv ind consumul real din trecut, însă cu apl icarea unor metode difer ite. în trei dintre a ce s te c a z u r i , co n s u m u l p e c a p d e l o c u i to r, c a re a fo s t u t i l i -z a t p e n t r u a j u s t i f i c a n e c e s i t a t e a re a l i z ă r i i p ro i e c t u l u i , e s t e mai mare decât cel recomandat în documentele de plani f icare hidrologică .

21. m a i m u l t , î n a p ro a p e to a te p ro i e c te l e , e s t i m ă r i l e p r i v i n d ce -re re a n u re f l e c t ă te n d i nţ a d e s ce n d e nt ă a co n s u m u l u i p e c a p d e l o c u i to r ș i , u n e o r i , a p i e rd e r i l o r d e a p ă , î n re gi s t rat ă d e l a s f â r ș i t u l a n i l o r ‘ 9 0 s a u î n c e p u t u l a n i l o r 2 0 0 0 î n m a j o r i t a t e a zonelor v izate de proiec te 12. Această tendinţă este rezul tatu l îmbunătăţir i lor aduse la nivelul reţelelor 13, a l instalăr i i de con-toare indiv iduale ș i a l campani i lor de sensibi l izare promovate de autor i tăţ i le ș i de operator i i d in domeniul d istr ibuţ ie i apei . Având în vedere că punerea în apl icare a unor astfel de măsur i legate de cerere devine un fenomen general izat, creșterea con-sumului pe cap de locuitor este puţ in probabi lă 14.

11 Populaţia temporară (tranzitorie)

este formată din turiști, persoane

care fac naveta și lucrători sezonieri,

cu alte cuvinte toate persoanele

nerezidente.

12 De exemplu, în patru orașe mari,

tendinţa descendentă a consumului

pe cap de locuitor este atât de

accentuată încât, în pofida creșterii

populaţiei, consumul de apă global

a scăzut cu un procent situat între

1 % și 29 % de la sfârșitul anilor ’90.

într-o zonă de coastă cu o densitate

mare a populaţiei, aceeași tendinţă

a fost constatată de la începutul

anilor 2000. Opt proiecte examinate

sunt localizate în aceste zone.

13 îmbunătăţirile realizate la

nivelul reţelelor au ca rezultat

reducerea pierderilor. Pierderile

sunt considerate ca făcând parte

din cerere, deoarece ele trebuie

acoperite de producţia totală de

apă.

14 A se vedea, de asemenea,

Comunicarea Comisiei „Rezolvarea

problemei deficitului de apă și

a secetei în Uniunea Europeană”,

COm(2007) 414 final, și Raportul final

al Comisiei către Consiliu și către

Parlamentul European cu privire la

„Raportul de monitorizare referitor

la Comunicarea privind deficitul de

apă și seceta în Uniunea Europeană”,

COm(2008) 875.


17


22. Pr in urmare, comparând previziunile privind cererea vi itoare cu consumul real , se a junge foar te des la următoarele constatăr i (a se vedea t a b e l u l 2 pentru o ser ie de exemple) :

(a) consumul real pe cap de locuitor în 2008 15 este în mod sem-ni f icat iv mai mic decât est imarea pentru anul „or izont ” ș i , în mai multe cazur i , se s i tuează chiar sub nivelul de 50 % al acestei est imăr i ;

(b) c o n s u m u l g l o b a l r e a l î n 2 0 0 8 e s t e m u l t m a i m i c f a ţ ă d e est imăr i .

ta b e l u l 2e s t I m ă r I l e P r I V I n d co n s u m u l d e a Pă ş I Va lo r I l e r e a l e î n 2008 P e n t r u u n e l e d I n t r e P r o I e c t e l e e x a m I n at e

1 Consumul pe cap de locuitor include vârfurile de consum, pierderile și coeficientul de dezvoltare industrială.2 Estimările pentru 2008 privind consumul global au fost indicate în studiile aferente proiectelor sau au fost calculate de Curte pe baza

tendinţelor privind populaţia și consumul pe cap de locuitor prezentate în aceste studii.

15 Datele cele mai recente

disponibile la momentul auditului.

Proiect Consumul pe cap de locuitor în litri/locuitor/zi Consumul global în hm3/ an

Ţară An „orizont”Estimarea ex ante a consumului pentru anul „orizont”1

Consumul real în 20081

Estimarea ex ante a consumului Consumul real

Pentru anul „orizont” Pentru 20082 În 2008

ES 2027 530 286 26 24 14

GR 2020 375-609 197 219 180 90

IT 2040 432 360 178 149 90

PT 2030 154-300 34-66 25 15 6

PT 2038 150 74 0,6 0,4 0,1

ES 2030 350 201-291 8,5 nu există date 4,3

18


23. î n ș a s e c a z u r i , re s u r s e l e d e j a d i s p o n i b i l e n u a u fo s t l u ate p e deplin în considerare în proiectarea noi i infrastructuri (a se ve-dea ca s e ta 2 ) . în special , atunci când apa era de cal i tate s labă, deoarece avea, de exemplu, un conţ inut r id icat de ni t raţ i sau de sul faţ i , nu s-a anal izat dacă aceasta ar f i putut să f ie ames-tecată cu apă de bună cal i tate pentru a îndepl in i s tandardele legale pr iv ind cal i tatea apei potabi le, în loc să f ie în locuită în total i tate cu apă provenită dintr- o a l tă sursă 16.

24. O m a i b u n ă e s t i m a re a ce re r i i v i i to a re ș i a d e f i c i te l o r d e a p ă ar f i permis anal izarea unor soluţ i i a l ternat ive care nu au fost luate în considerare, precum ș i construirea unor infrastruc tur i cu o capacitate mai mică .

c a s e ta 2e x e m P l e d e P r o I e c t e î n c a r e r e s u r s e l e d I s P o n I b I l e au f o s t I G n o r at e î n e ta Pa d e P l a n I f I c a r e

în Spania, fEDR a cofinanţat un proiect vizând îmbunătăţirea calităţii apei distribuite unor diverse mu-nicipalităţi învecinate, deoarece calitatea acestei ape nu îndeplinea parametrii legali. Estimările privind volumul de apă care urma să fie furnizat prin noile infrastructuri aveau la bază previziunile referitoare la cererea totală viitoare pentru zona în cauză. Cu toate acestea, unele dintre municipalităţi beneficiau de o apă de calitate excelentă și nu înregistrau deficite de apă. mai mult, proiectul ar fi putut fi realizat pe baza estimării volumului de apă de bună calitate care ar fi fost necesar pentru a se obţine combinaţia corespunzătoare cu apa deja disponibilă, dar de o calitate nesatisfăcătoare. la patru ani de la punerea în funcţiune, nivelul de utilizare a noii capacităţi este în jur de 16 %.

într-un alt caz de proiect cofinanţat prin fC în Spania, s-a construit un baraj pentru a răspunde unei cereri viitoare estimate la 13,9 hm3/an, fără să se ia în considerare resursele care erau deja disponibile (8 hm3/an). la momentul auditului, acest baraj nu era necesar pentru a acoperi cererea curentă a zonei în cauză (8 hm3/an), deoarece resursele disponibile erau deja suficiente. Infrastructura cofinanţată va fi utilizată ca rezervă sau poate servi la alimentarea cu apă a altor zone, diferit faţă de planificarea iniţială.

16 Directiva 98/83/CE stabilește

parametrii valorici pentru astfel

de substanţe precum sulfaţii și

nitraţii (săruri) din apa destinată

consumului uman. Atunci când

concentraţia de sare depășește

valorile respective, această apă

este în general diluată cu o altă apă

(disponibilă) provenită din surse cu

o salinitate scăzută.


19


acc e n t u l s e P u n e P e co n s t r u I r e a d e I n f r a s t r u c t u r I î n V e d e r e a e x P lo ată r I I u n o r n o I s u r s e d e a Pă , aco r d â n d u - s e r a r e o r I at e n ţ I e a lto r s o lu ţ I I , P r e c u m d I m I n ua r e a P I e r d e r I lo r d e a Pă .. .

25. î n to ate c a z u r i l e ex a m i n ate d e Cu r te, s o l u ţ i a a d o p t at ă î n ve -d e re a re m e d i e r i i p ro b l e m e i p r i v i n d d e f i c i t u l d e a p ă e s t i m a t a fo s t d e a e x p l o a t a n o i s u r s e d e a p ă ș i d e a t r a n s p o r t a a p a către zonele v izate 17.

26. Pentru cazuri le în care nivelul apei nefacturate era r idicat, rare -ori s-a luat în considerare posibi l itatea de a îmbunătăţi reţelele de distr ibuţie, drept metodă de reducere a necesarului vi itor de apă, excluzându-se, astfel , soluţ i i potenţia le care ar f i impl icat capacităţ i mai mic i (a se vedea ca s e t a 3 ) .

27. î n d o u ă c a z u r i , î n s ă , m u n i c i p a l i t ă ț i l e a u l u a t m ă s u r i p e n t r u a diminua cererea. î n aceste cazur i , rezultatele au fost atât de bune încât infrastruc tura cof inanţată a devenit inut i lă pe ter-men scur t sau este supradimensionată (a se vedea ca s e t a 4 ) .

17 mai mult, trebuie subliniat faptul

că transportul apei la o distanţă

mai mare de 100 km este foarte

costisitor. Pe lângă costul ridicat

al investiţiei, costul de exploatare

reprezintă până la 50 % din costul

total de distribuţie a apei (A. Gee,

EC Competition Policy Newsletter No 2,

vara anului 2004).

c a s e ta 3I m Pac t u l P ot e n ţ I a l a l r e d u c e r I I V o lu m u lu I d e a Pă n e fac t u r ată a s u P r a n e c e s a r u lu I d e a Pă

Unul dintre obiectivele unui proiect cofinanţat a fost creșterea volumului de apă disponibil pentru un oraș italian. Acest obiectiv ar fi putut fi realizat prin reducerea volumului de apă nefacturată din reţeaua de apă a orașului de la 44,5 % la 11,5 %, cotă deja atinsă în unele sectoare ale acestui oraș.

în cazul unei infrastructuri de alimentare centralizată cu apă din Grecia, proiectul a fost conceput pe baza unor estimări ale cererii viitoare, inclusiv pe baza unei rate ridicate de pierderi de apă (30 %). Deși s-au realizat unele investiţii pentru a îmbunătăţi reţeaua de distribuţie, de asemenea cofinanţate cu fonduri UE, rata pierderii continuă să fie în jur de 30 %. Dacă s-ar fi luat măsuri eficace pentru reducerea pierderilor de apă, proiectul ar fi avut nevoie de o infrastructură nouă mai mică de alimentare cu apă.

20


c a s e ta 4e x e m P l e d e m u n I c I Pa l I tăţ I b e n e f I c I a r e c a r e au luat m ă s u r I P e n t r u a r e d u c e P I e r d e r I l e d e a Pă

fC a cofinanţat construcţia unui baraj în vederea furnizării a 34 hm3 de apă pe an unui oraș spaniol și zonelor învecinate ale acestuia. Acest proiect era justificat printr-o cerere estimată la 158 hm3/an până în 2012. în același timp, orașul a elaborat un plan de acţiune care includea instalarea unor contoare individuale în apartamente și îmbunătăţirea reţelei de transport și de distribuţie. Aceasta a reprezentat în plus o condiţie impusă de Comisie atunci când a aprobat acordarea grantului în 2000. Rezultatele planului de acţiune le-au depășit pe cele pretinse de Comisie: apa nefacturată constituie în prezent în jur de 20 % comparativ cu 36 % în trecut. mai mult, în pofida unei creșteri semnificative a populaţiei, cererea globală a scăzut de la 142 hm3 în 1997-1998, când s-a aprobat proiectul, la aproximativ 120 hm3 în 2008.

în cazul unui alt oraș spaniol, fC a cofinanţat un sistem centralizat de alimentare cu apă. Proiectul es-timase cererea viitoare a orașului la 113 hm3. Comisia, în cadrul deciziei sale de cofinanţare din 2001, a impus condiţia punerii în aplicare a unui plan de reducere a pierderilor cauzate de scurgere, plan care a dus la diminuarea volumului de apă nefacturată de la 50 % la 30 %. Deși numărul populaţiei a crescut, cererea globală a scăzut de la 81 hm3 în 1996 la 61 hm3 în 2008.

c a s e ta 5u t I l I z a r e a u n o r r e s u r s e d e a Pă d I n a P r o P I e r e

în zonele vizate de două proiecte cofinanţate în Spania, mai multe municipalităţi distribuiau apă cu un conţinut de nitraţi semnificativ mai mare decât limita maximă stabilită prin Directiva privind calitatea apei potabile, din cauza contaminării din surse agricole. Promotorul proiectului nu a analizat posibilita-tea de a utiliza, pentru consumul casnic, apă de suprafaţă de bună calitate din zonele din apropiere, în locul apei de o calitate nesatisfăcătoare, deoarece drepturile de utilizare a acestei ape de bună calitate fuseseră acordate fermierilor. Pentru fiecare proiect, s-au construit puţuri de apă freatică și conducte de transport cu o lungime de cca 50 km. Totuși, în cazul unuia dintre aceste proiecte, autorităţile însărcinate cu gestionarea apei nu acordaseră încă autorizaţia de captare a apei și au solicitat autorităţilor locale să identifice o soluţie pentru a face posibilă utilizarea apei de suprafaţă rezervate fermierilor. Acest lucru ar necesita însă construirea unei infrastructuri suplimentare.

… s au u t I l I z a r e a u n o r r e s u r s e m a I acc e s I b I l e

28. Cereri le de resurse de apă pot f i concurente, de exemplu, atunci c â n d a ce s te re s u r s e s u nt d e s t i n ate, p e d e o p a r te , a c t i v i t ăţ i i a g r i c o l e ș i , p e d e a l t ă p a r t e , c o n s u m u l u i c a s n i c . î n c e e a c e pr ivește proiec tele examinate, nu s-a anal izat posibi l i tatea de a ut i l iza pentru consumul uman resurse de apă rezer vate ac t i-v i tăţ i lor agr icole (a se vedea ca s e t a 5 ) . Cu toate acestea, s -au co n s t a t a t o s e r i e d e b u n e p r a c t i c i î n u n e l e re gi u n i s p a n i o l e , unde există un s istem de schimb f lex ibi l pr iv ind dreptur i le de ut i l izare a apei , ast fe l încât apa dest inată i r igăr i i poate f i ut i -l izată ș i pentru consumul casnic atunci când este necesar.


21


e Va lua r e a r e a l I z ată d e co m I s I e ş I d e au to r I tăţ I l e d e m a n aG e m e n t d I n s tat e l e m e m b r e c u P r I V I r e l a c e r e r I l e d e G r a n t u r I a P r o d u s o Va lo a r e a d ău G ată l I m I tată

29. E ș a n t i o n u l d e a u d i t c u p r i n d e n o u ă p ro i e c t e d i n c a d r u l f C ș i două proiecte majore din cadrul fEDR care au fost examinate și aprobate de Comis ie. Celela l te 18 proiec te au fost cof inanţate pr in fEDR ș i au fost aprobate de autor i tăţ i le de management din statele membre (a se vedea punc tul 8) .

30. D u p ă c u m s - a c o n s t a t a t d e j a î n a l t e r a p o a r t e a l e Cu r ţ i i 1 8, n u a fo s t p o s i b i l ă i d e n t i f i c a re a co n t ro a l e l o r e fe c t u a te d e Co m i -s ie , deoarece nu ex is tau n ic i or ientăr i , n ic i l i s te de ver i f icare pentru evaluarea cerer i lor de grantur i în per ioada de progra -mare 2000-2006.

31. Nu a existat n ic iun caz în care Comis ia să f i pus în discuţ ie so -luţ i i le adoptate sau previz iuni le cu pr iv i re la cererea v i i toare ; d e a s e m e n e a , C o m i s i a n u a s o l i c i t a t i n fo r m a ţ i i c u p r i v i r e l a a l te so luţ i i potenţ ia le, cum ar f i accesul la apa d isponibi lă în zonele din apropiere sau tratarea acestei ape, ca a lternat ive la captarea apei d in zone mai îndepăr tate.

32. î n u r m a e x a m i n ă r i i s a l e , Co m i s i a a i m p u s o s e r i e d e c o n d i ţ i i în cazul a patru proiec te, refer i tor la reducerea pierder i lor de a p ă . C u t o a t e a c e s t e a , î n t r - u n c a z , C o m i s i a n u a c u a n t i f i c a t o b i e c t i v e l e v i z a t e ; î n t r - u n a l t c a z , t e r m e n e l e d e î n d e p l i n i r e a a ce s to r o b i e c t i ve a u fo s t s t a b i l i te p e nt r u o d at ă u l te r i o a ră f i n a l i z ă r i i p ro i e c t u l u i , m o m e n t î n c a re s o l d u l g r a n t u l u i a r f i fost deja achitat . Efec tul reducer i i sol ic i tate pr iv ind pierder i le de apă nu a fost luat în considerare în calculul necesarului de apă în nic iunul d intre cazur i .

33. î n două dintre aceste proiec te, deciz ia de atr ibuire a grantului includea, de asemenea, o prevedere conform căreia autorităţi le trebuiau să monitor izeze apl icarea direc t ivelor pr ivind protec -ţ ia apelor de suprafaţă ș i a apelor freatice 19 ș i să informeze Co -mitetul de monitor izare al fC cu pr iv ire la acest aspec t . Aceste p re ve d e r i a ve a u m e r i t u l d e a c re a o l e g ă t u r ă s p e c i f i c ă î n t re plata grantului ș i acţ iuni le care trebuiau desfășurate. Contami-narea cu nitraţi sau ape reziduale a afectat însă și alte proiecte, care erau par ţ ial concepute să înlocuiască sursele contaminate ș i c a re a u fo s t a p ro b a t e d e Co m i s i e f ă r ă n i c i o c o n d i ţ i e . A l t e măsur i v izând accelerarea restabi l i r i i mediului nu au fost n ic i -odată impuse drept condiţ i i pentru acordarea grantului UE.

18 A se vedea în special punctul 41

din Raportul special nr. 3/2009

privind eficacitatea cheltuielilor

efectuate în cadrul măsurilor

structurale în domeniul tratării

apelor reziduale pentru perioadele

de programare 1994-1999 și

2000-2006.

19 Directiva 91/676/CEE a Consiliului

din 12 decembrie 1991 privind

protecţia apelor împotriva poluării

cu nitraţi proveniți din surse agricole

și Directiva 91/271/CEE a Consiliului

din 21 mai 1991 privind tratarea

apelor urbane reziduale.

22


34. în statele membre, Cur tea a constatat, în cadrul examinări i sale, că autor i tăţ i le de management nic i nu au sugerat ș i n ic i nu au a d u s m o d i f i c ă r i l a p ro p u n e r i l e d e p ro i e c te î n n i c i u n u l d i nt re cazur i . Nu au fost n ic iodată impuse condiţ i i pr iv ind pierder i le ș i economii le de apă ș i n ic i măsur i legate de protec ţ ia cal i tăţ i i apei brute.

35. Pentru per ioada 2007-2013, modul de gest ionare a proiec telor de a l imentare cu apă s-a modif icat :

(a) l a n i ve l u l Co m i s i e i , s e e x a m i n e a z ă d o a r p ro i e c te l e a l c ă -ro r c o s t t o t a l d e p ă ș e ș t e 5 0 d e m i l i o a n e d e e u ro. Au fo s t concepute noi proceduri de evaluare: cerer i le de f inanţare a proiec telor t rebuie să includă rezultatele unor studi i de fezabi l i tate, inc lus iv o anal iză a so luţ i i lor a l ter nat ive ; s -a e laborat o l i stă de ver i f icare pentru evaluarea cerer i lor de f inanţare a proiec telor, în specia l d in perspec t iva ef ic ien-ţe i g e s t i o n ă r i i re s u r s e l o r d e a p ă ( d e e xe m p l u, m ă s u r i d e reducere a consumului sau de reut i l izare a apelor rez idu -a l e ) î n z o n e l e v i z a t e d e p ro i e c t e . U t i l i z a re a u n o r c r i t e r i i de evaluare ar putea îmbunătăţ i însă ef icac i tatea acestor procedur i ș i coerenţa rezultatelor lor ;

(b) în ceea ce pr ivește statele membre viz i tate, s -au luat o se -r ie de in i ţ iat ive pozit ive : în t re i regiuni , unul d intre cr i te -r i i le de a locare a as istenţei fEDR este ca proiec tul propus să facă par te dintr-un plan strategic pentru zona v izată ș i să f ie complementar s istemelor central izate de al imentare cu apă deja construite sau planif icate. în I tal ia, noile proce -duri prevăd majorarea bugetelor programelor operaţionale regionale care obţin rezultate mai bune în ceea ce pr ivește reducerea pierder i lor de apă.


23


P r o I e c t e l e ş I - au î n d e P l I n I t o b I e c t I V e l e P r I V I n d î m b u n ătăţ I r e a a l I m e n tă r I I c u a Pă P e n t r u co n s u m u l c a s n I c ?

36. m o t i ve l e c a re s t a u l a b a z a co n s t r u i r i i u n e i n o i i n f r a s t r u c t u r i pot f i numeroase (a se vedea punc tul 5) ș i obiec t ivele proiec-telor pot , în consecinţă, să var ieze în mod semnif icat iv. Pentru c a m o n i to r i z a re a ș i e va l u a re a s ă f i e e f i c a ce, o b i e c t i ve l e p ro -i e c te l o r a r t re b u i d e f i n i te ș i c u a nt i f i c ate î n ce re r i l e d e gra n -t u r i ș i î n d e c i z i i l e d e f i n a nţ a re d i n p e r s p e c t i va re a l i z ă r i l o r ș i a rezultatelor.

37. Se poate uti l iza o gamă de indicatori pentru a se evalua măsura în care obiectivele au fost îndepl inite. în t imp ce indicator i i de real izăr i ar trebui exprimaţi în real izăr i f iz ice, cum ar f i k i lome -t r i d e co n d u c t ă , n u m ă r d e re ze r vo a re d e a p ă e tc . , i n d i c ato r i i de rezultate ar t rebui astfel def iniţ i încât să ref lec te măsura în care s-au îndepl in i t nevoi le speci f ice abordate de proiec t :

(a) d isponibi l i tate : vo lumul supl imentar de apă care intră în s istemul de a l imentare dator i tă noi i infrastruc tur i ;

(b) a co p e r i re : c re ș te re a n u m ă r u l u i d e p e r s o a n e ș i a p ro ce n -t a j u l u i d e p o p u l a ţ i e d e s e r v i t ă d e re ţ e a u a d e d i s t r i b u ţ i e a apei ;

(c ) ca l i tatea apei : procentajul de teste în care apa a fost eva-luată ca nef i ind conformă cu standardele europene, naţ io-nale sau locale ș i îmbunătăţirea valor i lor parametr i lor care au fost considerate anter ior ca f i ind neconforme;

(d) eficienţa sistemelor : reducerea volumului de apă nefacturată;

(e) ca l i tatea ser v ic i i lor : reducerea numărului ș i a duratei res-tr ic ţ i i lor ș i întreruper i lor de ser v ic iu.

24


38. Cur tea a examinat dacă:

(a) obiec t ivele fuseseră def in i te ș i cuant i f icate ;

(b) obiec t ivele fuseseră îndepl in i te ;

(c ) rea l izăr i le făcuseră obiec tul unei monitor izăr i d in par tea autor i tăţ i lor care au aprobat grantur i le.

o b I e c t I V e l e P r o I e c t e lo r n u au f o s t î n tot d e au n a c ua n t I f I c at e P r I n P r I s m a r e z u ltat e lo r s co n tat e

39. Cerer i le de grantur i ș i decizi i le de f inanţare includeau real izăr i măsurabile care trebuiau puse în apl icare. Pentru unele proiec -te examinate, din cauza faptului că acestea nu au făcut obiectul unor cerer i sau deciz i i propr iu-zise, real izăr i le erau prezentate ș i cuant i f icate în cadrul unor studi i de proiec t .

40. major itatea proiectelor examinate includeau obiective globale măsurabile stabi l i te refer itor la populaţia care trebuia acoperi -tă ș i la volumul de apă care t rebuia furnizat . Cu toate acestea, n u t o a t e re z u l t a t e l e s c o n t a t e ( c u m a r f i re d u c e re a c a n t i t ă ţ i i de apă nefac turată ș i îmbunătăţ i rea continuităţ i i ser vic iului ș i a ca l i tăţ i i apei ) au fost cuant i f icate.

P r o I e c t e l e au d u s l a î m b u n ătăţ I r I m ă s u r a b I l e î n c e e a c e P r I V e ş t e a P r o V I z I o n a r e a c u a Pă a c e tăţ e n I lo r u e , î n s ă .. .

41. Toate proiectele auditate, în pofida întârzier i lor ș i a depășir i lor d e c o s t u r i ( a s e ve d e a p u n c t e l e 5 1 - 5 2 ) , a u fo s t p u s e î n m o d f iz ic în apl icare conform plani f icăr i lor, cu mic i var iaţ i i în ceea ce pr ivește, de exemplu, lungimea conductelor sau capacitatea ș i a m p l a s a m e n t u l re ze r vo a re l o r d e a p ă , v a r i a ţ i i co nve n i te î n cursul construc ţ ie i .

42. D in punc tul de vedere a l rezul tate lor obţ inute, pro iec te le au contr ibuit la îmbunătăţ irea al imentăr i i cu apă pentru uzul cas -nic , f ie pr in creșterea volumului de apă disponibi l , ex t inzând reţeaua publică la zone care nu erau anterior racordate, f ie prin îmbunătăţ i rea cal i tăţ i i apei , a ef ic ienţei reţele i sau a cont inu-i tăţ i i ser v ic iului (a se vedea ca s e t a 6 ) .


25


c a s e ta 6e x e m P l e d e r e z u ltat e P o z I t I V e

Pentru a acoperi deficitul de apă dintr-o regiune spaniolă, fC a cofinanţat o uzină de desalinizare cu o capacitate de producţie de 22 hm3 de apă potabilă pe an. Din 2006, uzina a funcţionat la o capacitate de aproximativ 90 %, diminuând deficitul de apă în cele mai mari trei municipalităţi aprovizionate. Com-parativ cu situaţia anterioară, s-au obţinut, de asemenea, îmbunătăţiri semnificative în ceea ce privește calitatea apei distribuite populaţiei, în raport cu unele dintre standardele directivei UE (conductivitate și conţinutul de trihalometani și de sulfaţi).

Pentru a satisface nevoile unei zone urbane din Italia care era afectată de un deficit de apă, fEDR a cofinanţat construirea unei conducte magistrale vizând transportul apei de la un baraj nou către mai multe municipalităţi. Pentru perioada 2004-2008, volumul anual pus la dispoziţia zonei era de 14,5 hm3. Această conductă nouă de apă a furnizat municipalităţilor resurse de apă suplimentare, eliminând, astfel, presiunea pusă pe alte surse.

Imaginea5:Alimentareacuapăauneinoiconductemagistraleavândcascopcreştereavolumuluideapă

disponibilîntr-oregiuneitaliană

Imaginea6:Staţienouădetratareaapei,avândcascopîmbunătăţireacalităţiiapeiîntr-unoraşmaredinGrecia

26


20 Un caz asemănător s-a constatat

în cadrul unui exerciţiu de declaraţie

de asigurare (a se vedea Raportul

anual privind exercițiul 2008,

punctul 6.19). Este vorba despre

o conductă magistrală de apă care

a fost în mod fizic finalizată în 2004,

dar care nu era dată în folosinţă la

începutul anului 2009, din cauza

lipsei de apă în rezervorul care

alimenta această conductă.

. . . u n e l e P r o I e c t e n u e r au o P e r aţ I o n a l e d I n c au z a l I P s e I u n o r e l e m e n t e d e l e G ăt u r ă .. .

43. C inc i proiec te, deș i f iz ic încheiate între 2005 ș i 2008, nu pro -d u s e s e ră n i c i u n re z u l t at p â n ă l a m o m e nt u l a u d i t u l u i 2 0. D o u ă a l te proiec te încheiate în aceeaș i per ioadă au devenit par ţ ia l operaţ ionale, însă rezul tate le acestora sunt l imitate. Această s i tuaţ ie este generată, în pr incipal , de l ipsa unei infrastruc tur i complementare, afectate de întârzier i legate f ie de construcţia, f ie de punerea sa în func ţ iune (a se vedea ca s e t a 7 ) .

. . . ş I a lt e P r o I e c t e co n ţ I n e au l I m I tă r I I n e r e n t e

44. î n unele cazur i , l imităr i le inerente a le unor proiec te a fec tea-ză obţ inerea de rezultate : de exemplu, în cadrul unui proiec t având ca scop îmbunătăţ i rea ca l i tăţ i i apei d is t r ibui te înt r -un o r a ș m a re , o b ţ i n e re a u n e i c a l i t ă ţ i m a x i m a l e d e p i n d e d e a l t e p ro i e c te co nt rove r s ate d i n p u n c t u l d e ve d e re a l m e d i u l u i . î n alte două cazuri , staţ i i le de tratare a apei , care au fost constru-ite, sunt al imentate pr in intermediul unor canale de suprafaţă, expunând, astfel, pr iza de apă unui r isc de contaminare. într-un a l t c a z , a p a p r o d u s ă d e o u z i n ă d e d e s a l i n i z a r e a j u n g e l a rezer voarele munic ipale la o temperatură prea r id icată pentru uzul casnic (uneor i peste 30 de grade) .

c a s e ta 7e x e m P l e d e P r o I e c t e c a r e n u e r au o P e r aţ I o n a l e d I n c au z a l I P s e I u n o r e l e m e n t e d e l e G ăt u r ă

în Spania, mai puţin de 20 % din capacitatea unei uzine de desalinizare era utilizată după o perioadă de patru ani de la încheierea construcţiei acesteia. Deși exista o cerere suficientă pentru a justifica creșterea producţiei de apă, sistemul de transport al apei prin conducte și reţelele urbane de distribuţie (și de irigaţie), de asemenea cofinanţate prin fondurile UE, nu erau instituite la momentul auditului.

la patru ani de la construcţia unui baraj în Grecia, staţia de tratare a apei, complementară și necesară pentru ca proiectul să devină operaţional, trebuie regândită și construită, întârziindu-se, astfel, funcţi-onarea sistemului.


27


r a P o a r t e l e P r I V I n d r e a l I z ă r I l e co n ţ I n I n f o r m aţ I I d e u n I n t e r e s l I m I tat

45. î n cazul proiec telor gest ionate de Comis ie ș i f inanţate pr in fC (a se vedea punc tul 29) , la f inal izarea proiec tului t rebuie pre -zentat un rapor t f ina l drept condiţ ie pentru efec tuarea p lăţ i i f ina le ; în cazul pro iec te lor majore f inanţate pr in f EDR, regu -lamentul prevede obl igaţ ia de a se fur niza infor maţ i i doar în rapoar tele aferente programului operaţional din care fac par te aceste proiec te.

46. Aceste rapoar te furnizează par ţ ia l informaţi i ut i le cu pr iv i re la rezultatele obţinute: doar în cazul unui s ingur proiect , rezulta-te le sunt descr ise din perspec t iva volumului de apă produs ș i furnizat munic ipal i tăţ i lor. î n două cazur i , în rapoar te le f inale se menţ ionează doar că s -au obţ inut rezul tate le preconizate, i a r î n t r - u n c a z , n u s e o fe r ă n i c i o i n fo r m a ţ i e . î n c a z u l a c i n c i proiecte, deși acestea fuseseră f inal izate, nu s-a putut prezenta nic iun rezultat , deoarece proiec tele nu erau încă operaţ ionale la momentul întocmir i i rapor tului f inal .

47. î n ceea ce pr ivește condiţ i i le supl imentare impuse de Comis ie c u p r i v i re l a re d u c e re a p i e rd e r i l o r d e a p ă ( a s e ve d e a p u n c -tul 32) , într-unul dintre cele patru cazur i , rapor tul nu conţinea nicio informaţie care să indice în ce măsură condiţ ia impusă de Comis ie fusese îndepl in i tă . Cu toate acestea , Comis ia a e fec -tuat plata f inală . î n cele două cazur i în care Comis ia impusese cerinţe specif ice refer itor la urmărirea proiectului , în special cu pr iv i re la apl icarea unor măsur i menite să prevină contamina-rea din surse agr icole sau cu ape reziduale (a se vedea punc tul 33) , nu s-a furnizat n ic io informaţie.

48. în ceea ce privește proiectele care au fost supuse doar aprobări i din par tea statului membru în cauză, numai în două dintre sta -tele membre acoperite de audit benefic iar i i aveau obl igaţia de a depune un rapor t f inal odată cu cererea pr iv ind plata f inală . î n p lus , în aceste rapoar te se indică doar schimbăr i le majore c a re a u a fe c t a t p ro i e c t u l d i n p u n c t u l d e ve d e re a l co s t u r i l o r ș i a l î n t â r z i e r i l o r, î n s ă n u s e f u r n i z e a z ă d e t a l i i re fe r i t o a re l a rezultate le obţ inute. î n ce le la l te două state membre, cerer i le pr iv ind plata f inală sunt însoţ i te doar de documentele just i f i -cat ive legate de cheltuie l i le efec tuate.

28


r e z u ltat e l e au f o s t o b ţ I n u t e l a c e l m a I m I c co s t P e n t r u b u G e t u l u e ?

49. majoritatea proiectelor cofinanţate au contribuit la îmbunătăţi -rea aprovizionări i cu apă a cetăţenilor UE. Pentru a evalua dacă acest rezul tat ar f i putut f i obţ inut la un cost mai mic pentru bugetul UE, Cur tea a examinat dacă:

(a) lucrăr i le de construc ţ ie a infrastruc tur i lor cof inanţate fu-seseră real izate într-un mod economic ;

(b) i n f r a s t r u c t u r i l e f u n c ţ i o n e a z ă î n m o d e f i c i e n t , m a i e x a c t dacă acestea sunt ut i l izate la o capacitate sat isfăcătoare ș i dacă procentul de apă nefacturată din reţeaua dependentă de distr ibuţ ie a apei este acceptabi l ;

(c ) d a c ă g r a n t u l U E f u s e s e s t a b i l i t l a u n n i v e l c o r e s p u n z ă -to r, avâ n d î n ve d e re c ă p ro i e c te l e co f i n a nţ ate g e n e re a z ă venitur i .

e co n o m I c I tat e a e s t e a f e c tată d e î n tâ r z I e r I ş I d e d e Pă ş I r I d e co s t u r I

50. î n m a i m u l te c a z u r i s - a co n s t at at c ă p ro ce d u r i l e d e at r i b u i re a contractelor de achiziţ i i publice nu erau conforme cu norme -l e e u ro p e n e d i n a ce s t d o m e n i u. î n a s t fe l d e s i t u aţ i i , Co m i s i a ș i a u to r i t ă ţ i l e n a ţ i o n a l e d e co n t ro l a u a p l i c a t î n s ă c o re c ţ i i l e necesare în ceea ce pr ivește cheltuie l i le cof inanţate.

51. Toate proiec tele au înregistrat întârzier i legate de construc ţ ie, var i ind de la câteva luni la peste trei ani . în major itatea cazuri -lor, întâr z ier i le cauzate de sol ic i tăr i le supl imentare impuse de evaluăr i le de impac t asupra mediului , d i f icultăţ i le de obţinere a autorizaţi i lor administrative, estimări le sau calculele inexacte ar f i putut f i par ţ ia l ev i tate pr intr- o mai bună plani f icare.

52. Toate proiectele au cunoscut, de asemenea, majorări de costuri care, în 20 % din cazur i , depășeau 30 % din preţul in i ţ ia l , creș-terea maximă a preţului f i ind, într-un caz , de 80 %. Aceste de -pășir i de costur i sunt cauzate cel mai f rec vent de o planif icare def ic ientă , care a dus la întâr z ier i ce au determinat , la rândul lor, penal i tăţ i ce t rebuiau plăt i te de promotor i i de proiec te ș i majorăr i de preţur i .


29


m a I m u lt e P r o I e c t e f u n c ţ I o n e a z ă c u o e f I c I e n ţă l I m I tată

53. în cadrul auditului s-au ut i l izat doi parametr i pr incipal i de ef i -c ienţă, ș i anume capacitatea la care infrastruc tura este ut i l iza-t ă ș i p ro ce nt u l d e a p ă n e f a c t u rat ă d i n re ţe l e l e d e d i s t r i b u ţ i e dependente:

(a) un grad scăzut de ut i l izare a capacităţ i i înseamnă că o in-f rastruc tură mai mică ș i mai puţ in cost is i toare ar f i putut furniza acelaș i n ivel de ser v ic iu ;

(b) un procent r idicat de apă nefac turată în reţelele de distr i -buţie dependente presupune, în special , pierder i . Dacă in-vestiţ i i le ar f i luat în considerare în mod suficient problema pr iv ind pierder i le de apă, ar f i fost necesar să se capteze, s ă s e t r a t e ze ș i s ă s e t r a n s p o r t e o c a n t i t a t e m a i m i c ă d e apă pr in intermediul noi i infrastruc tur i , care ar f i putut f i , pr in urmare, mai mică în dimensiune sau chiar nu ar mai f i fost deloc necesară .

54. la momentul auditu lu i , 21 de proiec te cof inanţate erau ope -raţ i o n a l e d e u n a n p â n ă l a p at r u a n i , t re i î n ce p e a u s ă d e v i n ă operaţ ionale ș i c inc i erau în mod f iz ic încheiate, însă nu erau operaţ ionale. Ta b e l u l 3 prez intă evaluarea acestor proiec te în rapor t cu cei doi parametr i pr incipal i de ef ic ienţă .

55. î n cazul proiec telor operaţ ionale, ex istă var iaţ i i semnif icat ive în ceea ce pr ivește atât gradul de ut i l izare a capacităţ i i infra-structur i lor cof inanţate – între 100 % și 16 % – cât ș i nivelul de apă nefac turată din reţele le de distr ibuţ ie dependente – între 13 % ș i 55 %. î n scopul acestei anal ize, proiec tele cu carac te -r is t ic i s imi lare au fost c las i f icate într-una sau a l ta d intre ce le t re i categor i i prezentate în cont inuare (a se vedea t a b e l u l 4 ) .

56. Ipotezele refer itoare la proiectele cu o durată de viaţă mai lun-gă sunt, în mod inerent, mai puţin f iabi le decât cele refer itoare l a p ro i e c t e c u d u r a t e d e v i a ţ ă m a i s c u r t e . Pe n t r u p ro i e c t e l e care pot f i puse în apl icare în mai multe etape, implementarea poate evolua în func ţ ie de necesităţ i .

30


ta b e l u l 3e Va lua r e a P r o I e c t e lo r o P e r aţ I o n a l e î n r a P o r t c u Pa r a m e t r I I P r I n c I Pa l I d e e f I c I e n ţă

Tipul proiectului Data efectivă a punerii în funcţiune

Anul „orizont” al proiectului

Gradul de utilizare a infrastructurii cofinanţate (%)

Procentul de apă nefacturată în reţelele de distribuţie

dependente

A 2006 2018 91,3 21,0

A / B 2004 2020 82,4 20,6 26,0

A mijlocul anului 2008 2028 63,2 16,8

A 2005 2015 73,0 55,5

A 2005 2021 65,9 ridicat1

Aparţial mijlocul

anului 20052012 16,8 nu există date

B sfârşitul anului 2000 2020 100,0 26,0

B mijlocul anului 2006 2027 52,8 27,0

B 2008 2030 50,6 25,8

B noiembrie 2008 2015 58,3 ridicat1

B 2004 2015 31-64 43,5

B / A 2004 2030 22,7 50,0 29,6

B / C 2006-2009 2038 20,0 NA 13,0

B 2005 2016 16,2 39,0

B / C mijlocul anului 2008 2040 32,6 NA 55,3

B 2004 2040 20-34 43,5

B mijlocul anului 2008 2029 20,3 nu există date

B 2008 2028 34,8 nu există date

C 2006 2038 NA 33,0

C 2003 2040 NA 43,5

C 2005 2022 NA nu există date

Grad ridicat de utilizare (x≥70 %) sau procent scăzut de apă nefacturată (x≤25 %).

Grad mediu de utilizare (40 %≤x<70 %) sau procent mediu de apă nefacturată (25 %<x≤40 %).

Grad scăzut de utilizare (x<40 %) sau procent ridicat de apă nefacturată (x>40 %).

NA = nu se aplică: proiecte în care dimensiunea minimă a conductelor este reglementată de standarde tehnice.

1 Nu există date referitoare la nivelul apei nefacturate din cauza lipsei de contoare. Alte informaţii indică însă că eficienţa reţelelor de

distribuţie este scăzută.


31


ta b e l u l 4t I P o lo G I a P r o I e c t e lo r î n s co P u l e Va luă r I I e f I c I e n ţ e I

Tipul proiectului Data efectivă a punerii în funcţiune

Anul „orizont” al proiectului

Gradul de utilizare a infrastructurii cofinanţate (%)

Procentul de apă nefacturată în reţelele de distribuţie

dependente

A 2006 2018 91,3 21,0

A / B 2004 2020 82,4 20,6 26,0

A mijlocul anului 2008 2028 63,2 16,8

A 2005 2015 73,0 55,5

A 2005 2021 65,9 ridicat1

Aparţial mijlocul

anului 20052012 16,8 nu există date

B sfârşitul anului 2000 2020 100,0 26,0

B mijlocul anului 2006 2027 52,8 27,0

B 2008 2030 50,6 25,8

B noiembrie 2008 2015 58,3 ridicat1

B 2004 2015 31-64 43,5

B / A 2004 2030 22,7 50,0 29,6

B / C 2006-2009 2038 20,0 NA 13,0

B 2005 2016 16,2 39,0

B / C mijlocul anului 2008 2040 32,6 NA 55,3

B 2004 2040 20-34 43,5

B mijlocul anului 2008 2029 20,3 nu există date

B 2008 2028 34,8 nu există date

C 2006 2038 NA 33,0

C 2003 2040 NA 43,5

C 2005 2022 NA nu există date

Descriere Durata de viaţă utilă Posibilitate de implementare în etape

Tip A Staţii de tratare şi uzine de desalinizare 15-20 de ani da

Tip B Infrastructură de captare şi de transport 30-50 de ani nu

Tip C Reţele de distribuţie 30-50 de ani nu

Imaginea7:Uzinădedesalinizare(tipulA)

Imaginea8:Infrastructurădetransportalapei(tipulB)

Imaginea9:Reţeadedistribuţie(tipulC)

32


57. Refer i tor la cele șapte proiec te de t ip A sau la proiec tele care conţ in e lemente speci f ice t ipului A , care erau operaţ ionale de cel puţ in un an:

(a) capacitate: trei proiecte funcţionează la o capacitate bună, t re i la o capacitate medie ș i unul la o capacitate scăzută . Având în vedere că durata de v iaţă a acestui t ip de infra -structură este relativ scur tă, proiectele care în prezent sunt subuti l izate au puţine șanse să at ingă un nivel de ut i l izare a cce p t a b i l ; a ce a s t ă s i t u aţ i e a r f i p u t u t f i e v i t at ă p r i n i m -plementarea în etape a capacităţ i i de desal in izare sau de t ratare a apei ;

(b) a p a n e f a c t u ra t ă : p e n t r u d o u ă d i n t re p ro i e c te , n i ve l u l d e apă nefacturată este foar te r idicat. într-un caz, nivelul este de peste 50 %, iar în alt caz, deși apa distr ibuită către con-sumatori nu este contorizată, un consum pe cap de locuitor de 550 de l i t r i pe z i înseamnă că este posibi l ca pierder i le în reţea să f ie foar te mar i 21.

58. R e f e r i t o r l a c e l e 1 3 p r o i e c t e d e t i p B s a u l a p r o i e c t e l e c a r e conţ in e lemente speci f ice t ipului B, care erau operaţ ionale de cel puţ in un an:

(a) capacitate : un proiec t func ţ ionează la capacitate maximă, patru proiec te func ţ ionează la capaci tate medie ș i opt la capacitate scăzută . Acest n ivel de per formanţă se expl ică pr in valor i le r id icate a le est imăr i lor real izate cu pr iv i re la cererea vi itoare (a se vedea tab elul 2 ) ș i pr in l ipsa de coor-donare între difer itele autorităţ i responsabile de s istemele de a l imentare cu apă (a se vedea ca s e t a 8 ) . Ex istă , de ase -menea, mai multe cazuri în care, deși s-au semnat acorduri în acest sens, apa furnizată nu este ut i l izată sau municipa-l i tăţ i le ș i -au retras angajamentul de ut i l izare a apei ;

(b) a p a n e f a c t u rat ă : c u o s i n g u ră exce p ţ i e , e f i c i e nţ a e s te d e asemenea afec tată în mod semnif icat iv de o per formanţă medie sau scăzută; în a l te două cazur i nu erau disponibi le n ic iun fe l de date.

21 Standardul internaţional

pentru consumul casnic este de

120 -150 m3/an pe gospodărie, ceea

ce reprezintă 132 -164 litri/zi pe cap

de locuitor.


33


59. în f ine, refer itor la cele cinci proiecte de t ip C sau la proiectele c a re c o n ţ i n e l e m e n t e s p e c i f i c e t i p u l u i C , g r a d u l d e u t i l i z a re a c a p a c i t ă ţ i i n u e s t e e v a l u a t , d e o a r e c e , d i n m o t i v e t e h n i c e , posibi l i tăţ i le de modif icare a dimensiuni i conduc telor sunt l i -m i t ate. î n ce e a ce p r i veș te n i ve l u l p i e rd e r i l o r, s e c ţ i u n i l e n o u i n s t a l a te a l e re ţe l e i p e r m i t o b ţ i n e re a u n o r re z u l t a te b u n e î n j u r u l a 1 0 % . Cu to ate a ce s te a , p ro ce nt u l d e a p ă n e f a c t u rat ă din reţeaua globală urbană de distr ibuţie continuă să f ie r idicat sau mediu ( între aproximativ 30 și 45 %) în trei cazuri , deoarece doar o par te l imitată din reţea a fost reabi l i tată .

P r o c e s u l d e s ta b I l I r e a r at e lo r d e a s I s t e n ţă f I n a n c I a r ă aco r d ată P r I n G r a n t u r I P r e z I n tă d e f I c I e n ţ e s e m n I f I c at I V e …

60. Regulamentele privind fondurile structurale și fC prevăd moda-l i tăţ i le de stabi l i re a as istenţei f inanciare comunitare. Grantul UE nu poate depăși anumite plafoane def inite în mod precis 22. în l imitele acestor plafoane, nivelul asistenţei comunitare în ca-drul proiec telor generatoare de venitur i se determină pe baza metodei def ic i tu lu i de f inanţare : grantul nu poate depăș i d i -ferenţa dintre costur i le ac tual izate a le invest i ţ ie i ș i venitur i le n e t e a c t u a l i z a t e a l e p ro i e c t u l u i . S c o p u l e s t e d e a s e a s i g u r a f a p t u l c ă p ro i e c t u l b e n e f i c i a z ă d e re s u r s e l e n e ce s a re p e nt r u implementarea sa , fără o supraf inanţare nejust i f icată .

22 Articolul 7 din Regulamentul (CE)

nr. 1164/94 și articolul 29 din

Regulamentul nr. 1260/1999.

c a s e ta 8e x e m P l e î n c a r e I n f r a s t r u c t u r a e r a u t I l I z ată l a o c a Pac I tat e s c ă z u tă d I n c au z a l I P s e I d e co o r d o n a r e î n t r e au to r I tăţ I

O autoritate regională era promotorul unui proiect de reabilitare a conductei magistrale de apă a unui sistem centralizat de alimentare cu apă pentru mai multe municipalităţi, cofinanţat de fEDR. în același timp, principala municipalitate implicată a construit o uzină de desalinizare, care a fost de asemenea cofinanţată de fEDR. Conducta magistrală a fost utilizată la o capacitate de doar 58 % în primul an de funcţionare. S-a luat decizia ca uzina să își înceteze activitatea în mai 2010, la doar patru ani de la pu-nerea în funcţiune.

într-un alt stat membru, o societate cu capital de stat a promovat un proiect privind un sistem centralizat nou de alimentare cu apă cofinanţat de fC. municipalităţile care urmau să fie deservite de acest sistem au cerut însă ca infrastructurile lor locale să fie încorporate în sistem. mai mult, la final, cea mai mare dintre aceste municipalităţi a refuzat să mai fie deservită de noul sistem. Prin urmare, infrastructura cofinanţată este utilizată în prezent la o capacitate mai mică de 25 %.

34


23 Cu excepţia a două proiecte

prezentate înainte de 1999 pentru

care metoda deficitului de finanţare

nu era aplicabilă.

24 Această situaţie a fost deja

semnalată în cadrul unui raport

anterior al Curţii; a se vedea

în special punctele 21-34 din

Raportul special nr. 1/2008 privind

procesul de examinare și gestionare

prealabilă și de evaluare ulterioară

a proiectelor majore de investiţii

din perioadele de programare

1994-1999 și 2000-2006.

61. Pe n t r u to a te p ro i e c te l e f C ș i p ro i e c te l e m a j o re f E D R e x a m i -nate, cerer i le de grantur i prezentate Comis ie i de către statele membre (a se vedea punc tul 8 ) au inc lus o anal iză f inanciară costuri-benefici i (ACB). în toate cereri le, asistenţa era sol icitată pe baza rate i def ic i tu lui de f inanţare rezultate în urma ACB 23. Contr ibuţ ia UE var ia între 40 % ș i 85 % din costur i le totale e l i -gibi le a le proiec tului .

62. î n cazul ce lor la l te proiec te fEDR examinate (care nu au făcut obiec tul unor cerer i indiv iduale adresate Comis ie i în vederea aprobăr i i de grantur i ) , doar Grecia ș i Por tugal ia au sol ic i tat ca promotor i i de proiec te să real izeze o anal iză costur i -benef ic i i c a r e s ă f i e i n c l u s ă î n d o c u m e n t a ţ i a c e î n s o ţ e ș t e c e r e r i l e d e f inanţare. Cu toate acestea, rata de cof inanţare a fost stabi l i tă f ă r ă a s e ţ i n e s e a m a d e a c e s t e AC B - u r i . î n m a j o r i t a t e a c a z u -r i l o r, p ro i e c te l e a u b e n e f i c i at d e rat a m a x i m ă d e co f i n a nţ a re p re vă z u t ă p e nt r u m ă s u ra p ro gra m u l u i o p e raţ i o n a l î n c a re s e î n c a d ra u. R at a d e a s i s te nţ ă f i n a n c i a ră a co rd at ă p r i n gra nt u r i p e n t r u a ce s te p ro i e c te v a r i a î n t re 4 0 % ș i 8 0 % d i n co s t u r i l e totale e l igibi le.

63. î n c a d r u l a u d i t u l u i , Cu r t e a a c o n s t a t a t o s e r i e d e d e f i c i e n ţ e semnif icat ive la n ivelul anal izelor f inanciare furnizate în spr i -j inul cerer i lor de grantur i prezentate de statele membre 24:

(a ) în cazul a patru dintre cele 11 ACB-ur i furnizate Comis ie i , contrar normelor pr iv ind metoda def ic i tului de f inanţare, costur i le a ferente deprec ier i i fuseseră inc luse în ca lculu l cheltuiel i lor operaţionale. Pr in urmare, în două cazuri , rata a fe re n t ă gra n t u l u i e ra î n j u r d e d o u ă o r i m a i m a re d e c â t n ivelul la care ar f i t rebuit f ixată , iar în cele la l te două ca-zur i rata depășea cu aproximativ 50 % acest n ivel ;

(b) în majoritatea cazurilor în care proiectele fac par te dintr-un s i s t e m m a i e x t i n s d e a l i m e n t a r e c u a p ă , n u s - a f u r n i z a t nicio prezentare generală a s istemului global, deși aceasta era necesară pentru evaluarea f inanciară a păr ţ i i prezenta-te în scopul cof inanţăr i i . mai mult , cheltuiel i le operaţiona-le ș i venitur i le uti l izate în anal ize au fost calculate p ro ra t a pe baza costur i lor ș i venitur i lor globale ale s istemelor mai ex t inse de a l imentare cu apă din care proiec tele cof inan -ţ ate f ă ce a u p a r te ; d o a r î nt r - u n s i n g u r c a z i p o te ze l e e ra u fundamentate pe date reale pr ivind sistemul de al imentare cu apă;

(c ) unele c i f re fur nizate în ACB -ur i nu erau confor me cu rea-l i tatea; de exemplu, în aproape toate cazur i le s -au ut i l izat va l o r i co n s t a nte p e nt r u vo l u m e ș i p re ţ u r i . î n p l u s , Co m i -s ia nu a evaluat ca l i tatea est imăr i lor, prezentate în cadrul ACB-ur i lor, refer i tor la cheltuie l i le operaţ ionale.


35


. . . ş I n u I a î n co n s I d e r a r e î n m o d s u f I c I e n t c a Pac I tat e a P r o I e c t e lo r d e a G e n e r a V e n I t u r I

64. î n s e c t o r u l a l i m e n t ă r i i c u a p ă , ve n i t u r i l e re p re z i n t ă t a r i fe ș i a l te t a xe p e rce p u te d e l a d i ve r s e t i p u r i d e u t i l i z ato r i . Ace s te v e n i t u r i a u u n i m p a c t a s u p r a r a t e i d e a s i s t e n ţ ă c o m u n i t a r ă deoarece contr ibuie la d iminuarea def ic i tu lu i de f inanţare a l unui proiect sau altul. Pentru a se evalua dacă rata de asistenţă este s tabi l i tă la un n ive l pr in care se ev i tă supraf inanţarea ș i s e a s i g u ră o u t i l i z a re e f i c i e n t ă a re s u r s e l o r U E , t re b u i e s ă s e ia în considerare capacitatea proiec tului în cauză de a genera venitur i .

65. î n 2 0 0 0 , Co m i s i a a s t a b i l i t c ă r a t a d e a s i s t e n ţ ă f i n a n c i a r ă a r t rebui a justată pentru a se încuraja introducerea unor s isteme de tar i fare care să acopere cheltuiel i le de exploatare, de între -ţ inere ș i de înlocuire a infrastruc tur i lor, precum și costur i le de reducere a poluăr i i 25.

66. î n u r m a e x a m i n ă r i i p ro i e c t e l o r c u p r i n s e î n e ș a n t i o n , Cu r t e a a constatat că , în major i tatea cazur i lor, rata acordată era n ic i mai mult , n ic i mai puţin decât rata sol ic i tată . Cu excepţia unui s ingur caz (a se vedea ca s e t a 9 ) , nu s-a acordat atenţ ie s iste -melor de tar i fare, care nu permiteau decât rate foar te scăzute de recuperare a costur i lor. î n cea mai mare par te a cazur i lor, tar i fe le acopereau doar chel tu ie l i le operaţ ionale ș i nu costul tota l a l invest i ţ ie i supor tat d in fondur i le publ ice naţ ionale ș i d in fondur i le UE.

c a s e ta 9c a z î n c a r e s - a ţ I n u t s e a m a d e P r I n c I P I u l r e c u P e r ă r I I co s t u r I lo r

în cadrul unei cereri de grant, statul membru furnizase explicaţia că instituise un sistem care permitea recuperarea unei părţi semnificative a costurilor de la utilizatori. Drept recunoaștere a eforturilor depuse, Comisia a decis să cofinanţeze proiectul în cauză în proporţie de 75 %, chiar dacă deficitul de finanţare rezultat în urma analizei financiare fusese stabilit la 52 %. Surplusul financiar urma să fie utilizat pentru îmbunătăţirea altor infrastructuri de alimentare cu apă.

Decizia Comisiei urmărea să încurajeze bunele practici, însă nu era în concordanţă cu metoda deficitului de finanţare aplicată pentru a determina nivelul asistenţei financiare de la UE.

25 A se vedea Guide to Cohesion Fund

2000–2006 (Ghid pentru fondul de

coeziune 2000-2006), versiunea 1,

februarie 2000 – anexa C.

36


67. D e a s e m e n e a , î n u r m a e x a m i n ă r i i t a r i fe l o r p e rce p u te p e n t r u ser v ic i i le pr iv ind a l imentarea cu apă, Cur tea a constatat că :

(a) s t a te l e m e m b re t i n d s ă o b ţ i n ă o a s i s te n ţ ă f i n a n c i a r ă c â t mai mare din par tea UE, pr in menţinerea unui nivel scăzut al tar i felor. într-un caz, tar i fele nu mai fuseseră actual izate d i n a n i i ’ 9 0 . E x i s t ă c a z u r i î n c a re t a r i fe l e p e nt r u s e r v i c i i -l e d e a p ă a u fo s t s t a b i l i te d e a u to r i t ă ţ i l e n a ţ i o n a l e d o a r după ce s-a determinat suma maximă est imată a se obţ ine drept as istenţă f inanciară d in par tea UE. î n aceste condi-ţ i i , anal ize le costur i -benef ic i i fur nizate Comis ie i prez intă o just i f icare e x p o s t a valor i i est imate a grantului , în loc să se determine această valoare pe baza anal ize i efec tuate ;

(b) î n t e r m e n i r e l a t i v i , t a r i fe l e s t a b i l i t e î n z o n e l e d e s e r v i t e d e p r o i e c t e l e a u d i t a t e r e p r e z i n t ă m a i p u ţ i n d e 1 % d i n venitul d isponibi l pe gospodăr ie. Comis ia nu a pus nic io -d a t ă î n d i s c u ţ i e p o t e n ţ i a l u l d e r e c u p e r a r e a c o s t u r i l o r d e l a u t i l i z a to r i , a s t fe l c u m e s te p re ze n t a t î n ce re r i l e d e g r a n t u r i , ș i n i c i n u a p r o p u s v r e u n c r i t e r i u d e r e f e r i n ţ ă s p e c i f i c p e n t r u a e v a l u a c a r a c t e r u l a d e c v a t a l p re ţ u r i l o r propuse pentru ser v ic i i le de apă. m ai mult , se pare că nu există nic io corelaţ ie între rata de cof inanţare ș i suma din venitul pe gospodăr ie ut i l izată pentru plata ser v ic i i lor de apă. Se obser vă rate de cof inanţare r id icate atât în zonele î n c a re u t i l i z a t o r i i c h e l t u i e o s u m ă m a i m i c ă d i n ve n i t u l lor pentru plata ser v ic i i lor de apă, cât ș i în zonele în care acest rapor t este mai mare, fără să se ofere nicio justif icare anume (a se vedea f i g u ra 1 ș i a n e xa I I I ) .


37


Pr

oc

en

tu

l d

e c

he

ltu

Iel

I P

e G

os

Po

dă

rIe

alo

ca

t s

er

VIc

IIlo

r d

e a

Pă

în

ra

Po

rt

cu

Ve

nIt

ul

dIs

Po

nIb

Il ş

I c

u r

ata

de

co

fIn

an

ţar

e

Not

ă: C

heltu

ielil

e cu

apa

s-au

cal

cula

t pe

baza

unu

i con

sum

de

apă

pe g

ospo

dărie

de

120

m3 p

e an

pen

tru

toat

e m

unic

ipal

ităţil

e di

n zo

na d

eser

vită

de

proi

ectu

l în

cauz

ă.

f I G u r a 1

0102030405060708090

0,00

0,10

0,20

0,30

0,40

0,50

0,60

0,70

Chelt

uielile

cu ap

a ca p

roce

nt di

n ven

itul p

e gos

podă

rieRa

ta de

co�n

anţa

re (%

)

Cheltuielile cu apa ca procent din venitul pe gospodărie

Rata de co�nanţare în %

MurciaCarta

gena FC

Arcos d

e Valdevez Barcelos

Cartagena – Mazarró

n AgrigentoCaltanisse

tta

Porto Sul –

Vale SousaGuimarães Ptolemaida

SevillaSalonic

Plana Baixa

Nordul Cordobei FC

Nordul Cordobei Pieria

Regiunea Palermo Ribera Alta Zaragosa Lérida

Carcaixe

nt DeskatiJaca Litohoro

Carboneras

şOrasul Kozani

,

Orasul Palermo

s,

6565

65

6565

85

75

4045

8585

85

7577

50

8080

8080

80

70

4245

75

5050

75

38


68. Principiul de facturare a ser vici i lor legate de uti l izarea apei este consol idat pr in direct iva- cadru în domeniul apei , care prevede obl igaţ ia de recuperare a costur i lor acestor ser v ic i i cu scopul de a st imula o cerere v iabi lă d in punc t de vedere ecologic din par tea uti l izatori lor. Obligaţia trebuie îndeplinită până în 2010. Recuperarea costur i lor poate f i însă adaptată în func ţ ie de di -verș i fac tor i precum „efec tele socia le, ecologice ș i economice a l e re c u p e r ă r i i c o s t u r i l o r, p re c u m ș i c o n d i ţ i i l e g e o g r a f i c e ș i c l imat ice” d in regiuni le a fec tate 26. Cu a l te cuvinte, obiec t ivul nu este în mod necesar recuperarea costur i lor în propor ţ ie de 100 % de la ut i l izator i 27.

69. C o m i s i a a s t a b i l i t o s e r i e d e n o r m e m a i e x p l i c i t e î n 2 0 0 6 2 8, î n c o n fo r m i t a t e c u R e g u l a m e n t u l n r. 1 0 8 3 / 2 0 0 6 a l Co n s i l i u -lu i pr iv ind fondur i le struc turale 29. î n noi le or ientăr i se preciza f a p t u l c ă „ t a r i fe l e a r t re b u i s ă a co p e re ce l p u ţ i n co s t u r i l e d e exploatare și de întreţinere, precum și o par te semnificativă din amor tizarea activelor ”. Pentru a maximiza venituri le proiectului îna intea obţ iner i i unor subvenţ i i publ ice, ar t rebui prevăzută o structură adec vată a tar i felor, luând, totodată, în considerare acces ibi l i tatea . O rată de accesibi l i tate comun acceptată pen-tru ser vic i i le de apă ș i de canal izare este de 4 % din venitul pe gospodăr ie 30.

70. î n ce e a ce p r i ve ș te n o u a p e r i o a d ă d e p ro gra m a re, to ate ce l e patru state membre v izate de acest audit aveau inst i tuite pro-ceduri care impuneau ca propuneri le de proiecte de infrastruc-tură în domeniul apei a l căror cost total depășea un mi l ion de euro să f ie însoţ i te de o anal iză costur i -benef ic i i f inanciară . î n t re i d intre regiuni le v iz i tate, noi le procedur i de la nivel naţ io -nal prevăd obl igaţ ia de a include în anal izele costur i -benef ic i i o anal iză specif ică a nivelur i lor tar i fe lor percepute pentru ser-vic i i le de apă. Cu toate acestea, doar în Por tugal ia s-au stabi l i t norme clare pentru determinarea valori i grantului în funcţie de modul în care municipalităţi le vizate aplică principiul recuperă-r i i costur i lor. N ivelul de accesibi l i tate pentru ser v ic i i le de apă a fost definit atât în termeni relat ivi ( tar i fele sunt exprimate ca procent din venitul pe gospodăr ie) , cât ș i în termeni absoluţ i (preţul maxim pe m 3) .

26 Articolul 9 alineatul (1) din

directiva-cadru în domeniul apei

(Directiva 2000/60/CE).

27 A se vedea Common

Implementation Strategy for the

Water Framework Directive, Guidance

Document No 1 (Strategia comună

de punere în aplicare

a directivei-cadru în domeniul apei,

Documentul orientativ nr. 1), 2004.

28 „Noua perioadă de programare

2007-2013 – Orientări privind

metodologia de realizare a analizei

costuri-beneficii – Document de lucru

nr. 4”, 8/2006, Comisia Europeană.

Aceste orientări au fost elaborate în

conformitate cu articolul 40 litera (e)

din Regulamentul nr. 1083/2006. A se

vedea, de asemenea, Guidance note

on Article 55 of Council Regulation (EC)

n° 1083/2006: Revenue Generating

Projects [Nota orientativă privind

articolul 55 din Regulamentul (CE)

nr. 1083/2006 al Consiliului: Proiecte

generatoare de venituri].

29 A se vedea articolul 55 din

Regulamentul (CE) nr. 1083/2006

al Consiliului din 11 iulie 2006

de stabilire a anumitor dispoziţii

generale privind fondul European de

Dezvoltare Regională, fondul Social

European și fondul de coeziune și

de abrogare a Regulamentului (CE)

nr. 1260/1999 (jO l 210, 31.7.2006,

p. 25).

30 O analiză efectuată de BERD

prezintă valori de referinţă cuprinse

între 2,5 % în Statele Unite și 5 %

pentru Banca mondială. A se vedea

fankhauser, S. și S. Tepic. 2007: „Can

Poor Consumers Pay for Energy and

Water? An Affordability Analysis for

Transition Countries” (Consumatorii

săraci pot plăti pentru serviciile

de energie și de apă? O analiză

a accesibilităţii pentru ţările în

tranziţie). Document de lucru

nr. 92, BERD 2005. Energy Policy.

35:1038-1049.


39


71. Cheltuiel i le efectuate în cadrul măsuri lor structurale au contr i -buit la îmbunătăţ i rea s is temului de a l imentare cu apă pentru uzul casnic, însă s -ar f i putut obţ ine rezultate mai bune la un cost mai mic pentru bugetul UE.

s o lu ţ I I l e a d o P tat e

72. To a t e p ro i e c t e l e e x a m i n a t e a u fo s t c o n c e p u t e p e b a z a u n o r studi i pr iv ind necesităţ i le de apă curente ș i v i i toare. Cu toate acestea, o cal i tate mai bună a anal izelor ar f i permis constru -i re a u n o r i n f r a s t r u c t u r i d e o c a p a c i t a t e m a i m i c ă , p re c u m ș i luarea în considerare a unor soluţ i i a l ternat ive care ar f i putut produce efec te mai bune:

(a) est imăr i le pr iv ind necesităţ i le de apă v i i toare nu au ţ inut seama nici de tendinţele descendente privind consumul de apă, n ic i de tota l i tatea resurselor d isponibi le (a se vedea punc tele 18-24) ;

(b) în general , anal izele pr iv ind posibi le le soluţ i i au fost l imi-tate la măsuri axate str ict pe ofer tă, acordându-se o atenţie redusă atât pierder i lor de apă, cât ș i ut i l izăr i i unor resurse mai acces ibi le (a se vedea punc tele 25-28) ;

(c ) uneor i , examinarea desfășurată de Comis ie a dus la adău-garea unor condiţ i i (cel mai des refer itor la reducerea pier-der i lor de apă) în cadrul deciz i i lor de atr ibuire a grantur i-lor ; inter venţ ia aceste ia ar f i putut f i , totuș i , mai ef icace ; a u to r i t ăţ i l e d e m a n a g e m e nt d i n s t ate l e m e m b re a u a d u s o v a l o a r e a d ă u g a t ă r e d u s ă . Pe n t r u p e r i o a d a 2 0 0 7 - 2 0 1 3 , Comis ia va examina un număr mai mic de proiec te, iar au-tor i tăţ i le de management un număr mai mare de proiec te (a se vedea punc tele 29-35) .

CONClUzII şI RECOmANDĂRI

40


î n d e P l I n I r e a o b I e c t I V e lo r

73. Proiectele cof inanţate contr ibuie la îmbunătăţirea aprovizionări i cu apă a cetăţeni lor UE în zonele v izate. Cu toate acestea , de ș i u n e l e p ro i e c t e f u s e s e r ă f i n a l i z a t e c u m a i m u l ţ i a n i î n a i n t e d e desfășurarea auditulu i , acestea nu erau operaţ ionale d in cauza l ipsei unor e lemente de legătură în cadrul reţelei de a l imentare cu apă (a se vedea punc tele 41-44) .

74. Proceduri le și instrumentele actuale de monitorizare nu prezintă decât par ţ ia l ut i l i tate în ceea ce pr ivește informarea Comisiei ș i a autor ităţ i lor de management din statele membre cu pr iv i re la realizări le proiectelor. în cazurile în care Comisia a impus condiţi i speciale, aceasta nu a controlat întotdeauna în mod adecvat dacă respectivele condiţi i sunt respectate (a se vedea punctele 45-48).

(a) st at e l e m e m b r e ar t rebui :

( i ) să î ș i îmbunătăţească atât anal ize le e x a n t e ș i previz iu-ni le pr iv ind neces i tăţ i le de apă v i i toare luând în consi-d e ra re d ate re ce nte ș i ex a c te ( î n s p e c i a l , ţ i n â n d s e a m a de tendinţele descendente pr iv ind consumul de apă pe c a p d e l o c u i to r ) , c ât ș i i nve nt a r u l d e re s u r s e ș i a n a l i z a tuturor resurselor de apă disponibi le ;

( i i ) să acorde o atenţ ie mai mare eventualelor a l ternat ive la soluţi i le axate str ic t pe ofer tă, de exemplu pr in luarea în considerare a potenţ ia lului de reducere a pierder i lor de apă, prin luarea de măsuri axate pe cerere și prin punerea în apl icare a unor măsur i de protec ţ ie a ca l i tăţ i i apei .

(b) co m i s i a ar t rebui :

( i ) s ă e v a l u e z e î n m o d s i s t e m a t i c d a c ă s - a u i m p l e m e n t a t t o a t e m ă s u r i l e n e c e s a r e p r i v i n d g e s t i o n a r e a e f i c i e n t ă a resur se lor de ap ă în zonele v iz ate, înainte de a de cide dacă s ă acorde s au nu spr i j in f inanciar p entru proie c te. Ar t rebui , de asem enea, s ă se as igure că e fe c tul aces tor m ă s u r i e s te l u a t î n co ns i d e r a r e î n c a d r u l p r e v i z i u n i l o r pr iv ind ne cesi tăţ i le de apă ș i în cadrul evaluăr i lor a l ter-nat ive lor, care s t au la b a z a proie c te lor ;

( i i ) s ă î n c u r a j e z e a u t o r i t ă ţ i l e d e m a n a g e m e n t d i n s t a t e l e m e m b r e s ă acorde atenţ ia cuvenit ă unei ges t ionăr i e f i -c iente a resurselor de apă în zonele v iz ate de inf rastruc-tura cof inanţ at ă .

r e c o m a n d a r e a 1


41


co s t u l P e n t r u b u G e t u l u e

75. Obiec t ivele ar f i putut f i îndepl in i te la un cost mai mic pentru bugetul UE:

(a) mai multe proiecte s-au confruntat cu întârzier i ș i depășir i de costuri care ar f i putut f i evitate cel puţin într-o anumită măsură (a se vedea punc tele 50-52) ;

(b) mai multe proiecte funcționează la o capacitate prea mică, d r e p t c o n s e c i n ţ ă a f a p t u l u i c ă c e r e r e a d e a p ă e s t e m a i s c ă z u t ă d e c â t p re v i z i u n i l e , ș i c u n i ve l u r i r i d i c a te d e a p ă nefac turată în cadrul s istemelor globale de a l imentare cu apă (a se vedea punc tele 53-59) ;

(c ) procesul de stabi l i re a valor i i grantur i lor a prezentat def i-c ienţe semnif icat ive ș i nu s-a real izat n ic io evaluare a po -sibi l i tăţ i lor de recuperare a costur i lor de la uti l izator i (a se vedea punc tele 60-70) .


( i ) să se asigure, încă din etapa de planif icare, că infrastruc-tura complementară necesară pentru ca proiectele să de -vină operaţ ionale este disponibi lă în t imp ut i l ;

( i i ) să instituie instrumente de monitorizare mai bune pentru a evalua real izăr i le proiec telor.


( i ) să def inească informaţi i le de care are nevoie din par tea s t ate l o r m e m b re pentru a eva lua impac tul pro iec te lor în cauză;

( i i ) să evalueze cu atenţ ie respec tarea condiţ i i lor impuse în cadrul deciz i i lor de atr ibuire a grantur i lor.


42


P r e z e n t u l r a p o r t a f o s t a d o p t a t d e C a m e r a I I , c o n d u s ă d e dl mor ten lEv YSOhN, membru al Cur ţii de Conturi , la luxemburg, în șe dinţ a s a din 8 septembrie 2010.

Pe nt r u Cu r te a d e Co nt u r i

vítor manuel da SIlvA CAlDEIRAPr e ş e d i nte


( i ) să acorde o atenţie mai mare, în cursul etapei de planif i -care, unor factor i care cauzează adesea întârzier i , factor i cum ar f i eva luăr i le de impac t asupra mediulu i , autor i-zaţ i i le administrat ive ș i est imăr i le ș i ca lcule le legate de proiec te ;

( i i ) să amel ioreze cal i tatea anal izelor e x a n t e a le proiec telor ș i să ia în considerare rezultatele acestor anal ize atunci când stabi lesc dimensiunea noi lor infrastruc tur i ;

( i i i ) să anal izeze în mod s istematic avantaje le ș i dezavanta-je le construi r i i în etape a unei inf rastruc tur i , cu scopul de a as igura o mai bună ut i l izare a capacităţ i i construite ș i de a o dez volta în func ţ ie de evoluţ ia necesităţ i lor.


( i ) să acorde o atenţ ie mai mare cal i tăţ i i anal izei f inanciare care însoţește cerer i le de grantur i ș i să sol ic i te informa-ţ i i le de care are nevoie pentru a f ixa grantul la un nivel adec vat ;

( i i ) să se asigure că principiul recuperări i costuri lor se aplică în mod corespunzător, pentru o mai mare ef ic ienţă a ut i-l izăr i i fondur i lor UE.



43


a n e x a Is I s t e m e l e d e a l I m e n ta r e c u a Pă

Râu

Baz

in

de re

cepţ

ie

Fora

j

Rez

ervo

r

Rez

ervo

r

Ape

rezi

dual

eS

taţie

de

trata

re

a ap

ei

Sta

ţie d

e tra

tare

a

apei

Uzi

nă re

leu

(sup

rapr

esiu

ne)

Uzi

nă re

leu

(sup

rapr

esiu

ne)

Reţ

ea d

e tra

nspo

rt al

ape

i. Tr

ansp

ort c

ătre

reze

rvoa

re.

Dia

met

re d

e pâ

nă la

2 m

etri

Furn

izar

ea a

pei b

rute

. D

e la

cap

tare

pân

ă la

uz

ina

de p

rodu

cţie

a a

pei.

Con

duct

e se

cund

are.

Tr

ansp

ort c

ătre

reze

rvoa

re.

Dia

met

re în

tre 2

0 cm

şi

40

cm

Con

duct

e de

di

strib

uţie

. Dia

met

re

între

10

cm ş

i 15

cm

Pun

ct d

e ca

ptar

e a

apei

su

bter

ane

(pol

uare

scă

zută

)

Bar

aj

Ape

rezi

dual

e +

Apă

plu

vial

ă (r

eţea

de

cana

lizar

e)

Sta

ţie d

e po

mpa

re

44


Ţară Denumirea proiectului Fondul UECostul total

eligibil (milioane de euro)

Contribuţia FEDR/FC

(milioane de euro)

GreciaAlimentarea cu apă a oraşului Salonic din râul Aliakmon, ΥΔΡΕΥΣΗ ΘΕΣΣΑΛΟΝΙΚΗΣ ΑΠΟ ΤΟΝ ΠΟΤΑΜΟ ΑΛΙΑΚΜΟΝΑ

FC 79,42 60,88

GreciaReabilitarea apeductului extern al municipalităţilor din regiunea Pieria, ΑΝΑΚΑΙΝΙΣΗ ΕΞΩΤΕΡΙΚΟΥ ΥΔΡΑΓΩΓΕΙΟΥ ΥΔΡΕΥΣΗΣ ΣΥΝΔΕΣΜΟΥ ΚΟΙΝΟΤΗΤΩΝ ΝΟΜ. ΠΙΕΡΙΑΣ

FEDR – PO Macedonia Centrală

4,69 3,75

GreciaAlimentarea cu apă în Litohoro; ΥΔΡΕΥΣΗ - ΑΠΟΧΕΤΕΥΣΗ ΛΙΤΟΧΩΡΟΥ

FEDR – PO Macedonia Centrală

1,48 1,11

Grecia

Reţeaua externă şi internă de alimentare cu apă în Kozani, ΕΣΩΤΕΡΙΚΑ ΚΑΙ ΕΞΩΤΕΡΙΚΑ ΔΙΚΤΥΑ ΥΔΡΕΥΣΗΣ ΔΗΜΟΥ ΚΟΖΑΝΗΣ, ΤΗΛΕΕΛΕΓΧΟΣ, ΤΗΛΕΧΕΙΡΙΣΜΟΣ ΚΑΙ ΕΛΕΓΧΟΣ ΔΙΑΡΡΟΩΝ

FC 18,60 13,90

Grecia Alimentarea cu apă în Deskati, ΥΔΡΕΥΣΗ ΔΕΣΚΑΤΗΣFEDR – PO Macedonia

de Vest4,02 3,21

Grecia

Reţeaua internă de distribuţie a apei în Ptolemaida şi reţeaua externă de distribuţie a apei în Mavropigi, Asvestopetra şi Proastio, ΤΡΟΦΟΔΟΤΙΚΟΣ ΑΓΩΓΟΣ ΕΣΩΤΕΡΙΚΟΥ ΔΙΚΤΥΟΥ ΥΔΡΕΥΣΗΣ Δ.Δ. ΠΤΟΛΕΜΑΪΔΑΣ ΚΑΙ ΕΞΩΤΕΡΙΚΟ ΔΙΚΤΥΟ ΥΔΡΕΥΣΗΣ ΟΙΚΙΣΜΩΝ ΜΑΥΡΟΠΗΓΗΣ, ΑΣΒΕΣΤΟΠΕΤΡΑΣ ΚΑΙ ΠΡΟΑΣΤΙΟΥ ΤΟΥ ΔΗΜΟΥ ΠΤΟΛΕΜΑΪΔΑΣ

FEDR – PO Macedonia de Vest

2,40 1,92

Italia Adduttrice Acque Grezze Rosamarina FEDR – PO Sicilia 13,69 6,16

ItaliaCompletamento collegamenti esterni tra i serbatoi di Palermo

FEDR – PO Sicilia 12,34 5,14

Italia Rete di distribuzione, sottorete 5 Libertà FEDR – PO Sicilia 13,00 5,42

Italia Rifacimento Acquedotto Favara di Burgio FEDR – PO Sicilia (PM) 32,96 13,28

Italia 5° modulo bis Dissalatore di Gela FEDR – PO Sicilia 32,86 14,79

Portugalia2ª Fase do Sistema multimunicipal de abastecimento de água à Área Sul do Grande Porto – Grupo I: Alargamento à região do Vale do Sousa

FC 49,88 42,40

PortugaliaAbastecimento de água ao Sector Norte do concelho e reforço do abastecimento à sede do concelho de Arcos de Valdevez

FEDR – PO Norte 4,28 3,21

PortugaliaAbastecimento de água da Área a Sul da cidade de Barcelos - 4ª Fase


PortugaliaAbastecimento de Água a Guimarães – Sistemas de Adução e Reservas – Fase II


a n e x a I IP r o I e c t e l e s e l e c ţ I o n at e î n s co P u l au d I t u lu I


45


Ţară Denumirea proiectului Fondul UECostul total

eligibil (milioane de euro)

Contribuţia FEDR/FC

(milioane de euro)

Spania Abastecimiento a Zaragoza y corredor del Ebro FC 79,86 67,88

SpaniaAbastecimiento a Lleida y su zona desde el embalse de Santa Ana

FC 24,50 12,24

Spania Abastecimiento y planta potabilizadora de Jaca FEDR – PO Aragon 4,73 2,36

SpaniaDesaladora de Cartagena (también conocida como San Pedro del Pinatar 1)

FC 55,10 46,90

SpaniaConexión de la desaladora del Campo de Cartagena (también conocida como Valdelentisco) con el Canal de Cartagena

FEDR – PO Murcia 19,71 12,81

Spania Mejora de la potabilizadora de Campotejar FEDR – PO Murcia 5,38 3,50

Spania Abastecimiento al Alfoz de Murcia, conducción Este FEDR – PO Murcia 1, 89 1,23

Spania Abastecimiento a Sevilla (presa de Melonares) FC 64,60 54,90

SpaniaAbastecimiento a la zona Norte de Córdoba (presa de La Colada)

FC 20,60 15,48

Spania Norte de CórdobaFEDR – PO

Andaluzia (PM)22,20 15,54

Spania Desaladora de Carboneras FEDR – PO Andaluzia 115,30 57,60

Spania Abastecimiento a las comarcas de la Ribera (parcial n° 2) FC 15,13 12,10

Spania Depósito de agua potable de Carcaixent (Ribera) FEDR – PO Valencia 0,49 0,31

Spania Abastecimiento de la Plana Baixa de Castellón FEDR – PO Valencia 10,08 6,55

46


ProiectZona/municipalitatea

vizată

Rata de cofinanţare

a proiectului (%)

Cheltuielile pentru un consum standard anual pe gospodărie

de 120 m3, inclusiv TVA1, 2

Preţul pe m3 (pe baza unui consum

de 120 m3 pe an) în euro, inclusiv TVA

Venitul anual disponibil pe gospodărie3

Cheltuielile cu apa (inclusiv TVA) ca

procent din venitul disponibil pe gospodărie

GR 1 Salonic 77 97,30 0,81 30 168 0,32

GR 2

Pidna

80

89,02 0,74 30 168 0,30

Elafina 77,62 0,65 30 168 0,26

Methoni 62,23 0,52 30168 0,21

GR 3 Litohoro 75 35,21 0,29 30 168 0,12

GR 4Oraşul Kozani4

75149,76 1,25 31 665 0,47

Districtele Kozani4 105,61 0,88 31 665 0,33

GR 5 Deskati 80 44,60 0,37 31 665 0,14

GR 6

Ptolemaida4

80

159,96 1,33 31 665 0,51

Mavropigi 72,11 0,60 31 665 0,23

Asvestopetra 90,90 0,76 31 665 0,29

Proastio 55,20 0,46 31 665 0,17

IT 1 Regiunea Palermo

45 85,84 0,72 40 617 0,21

IT 2, 3 Oraşul Palermo 42 85,84 0,72 40 617 0,21

IT 4, 5 Agrigento 40 176,88 1,47 32 725 0,54

IT 4, 5 Caltanissetta 45 197,27 1,64 37 288 0,53

PT 1

Felgueiras

85

88,83 0,74 33 086 0,27

Lousada 134,97 1,12 24 557 0,55

Paços de Ferreira 202,73 1,69 26 928 0,75

Paredes 113,27 0,94 27 446 0,41

PT 2 Arcos de Valdevez

75 101,68 0,85 17 548 0,58

PT 3 Barcelos 65 165,94 1,38 29 066 0,57

PT 4Guimarães

65145,26 1,21 31 672 0,46

Vizela 145,26 1,21 28 337 0,51

a n e x a I I Ic h e lt u I e l I l e c u a Pa P e G o s P o d ă r I e ş I V e n I t u r I l e d I s P o n I b I l e î n zo n e l e d e s e r V I t e d e P r o I e c t e


47


Proiect Zona/municipalitatea vizată

Rata de cofinanţare

a proiectului (%)

Cheltuielile pentru un consum standard anual pe gospodărie

de 120 m3, inclusiv TVA1, 2

Preţul pe m3 (pe baza unui consum

de 120 m3 pe an) în euro, inclusiv TVA

Venitul anual disponibil pe gospodărie3

Cheltuielile cu apa (inclusiv TVA) ca

procent din venitul disponibil pe gospodărie

ES 1 Zaragosa 85 71,07 0,59 43 738 0,16

ES 2 Lérida 50 70,66 0,59 44 839 0,16

ES 3 Jaca 50 63,56 0,53 48 494 0,13

ES 4

Cartagena

85

219,36 1,83 34 597 0,63

Torre Pacheco 150,54 1,25 34 597 0,44

San Javier 164,80 1,37 34 597 0,48

ES 5Cartagena

65219,36 1,83 34 597 0,63

Mazarrón 97,98 0,82 34 597 0,28

ES 6, 7 Murcia 65 207,47 1,73 34 597 0,60

ES 8 Sevilla 85 119,56 1,00 36 201 0,33

ES 9 Nordul Cordobei 75 92,91 0,77 34257 0,27

ES 10 Nordul Cordobei 70 92,91 0,77 34 257 0,27

ES 11 Carboneras 50 122,69 1,02 40 619 0,30

ES 12Alzira

8045,56 0,38 37 178 0,12

Cuillera 98,46 0,82 37 178 0,26

ES 13 Carcaixent 80 53,25 0,44 37 178 0,14

ES 14

Moncofa

65

194,78 1,62 39 618 0,49

Burriana 108,82 0,91 39 618 0,27

Vila-real 73,50 0,61 39 618 0,19

Vall d'Uixo 132,83 1,11 39 618 0,34

Nules 92,73 0,77 39 618 0,23

Betxi 157,02 1,31 39 618 0,40

Onda 53,59 0,45 39 618 0,14

1 Conform unor studii internaţionale, un consum de 120 m3/an/gospodărie (aprox. 132 litri/zi/persoană) poate fi considerat un consum standard.

Calculul s-a realizat pe baza preţurilor pentru 2008 și pe baza preţurilor pentru 2009 în cazul Greciei.2 TvA de 10 % în Italia, de 7 % în Spania și Portugalia; în Grecia se aplică TvA de 9 % la tariful pentru apă și de 19 % la tariful fix și la tariful special.3 Calculat pe baza venitului disponibil pe cap de locuitor (la nivel NUTS2 sau NUTS3, după caz) înmulţit cu numărul mediu de persoane dintr-o

gospodărie.

IT: Numărul mediu de persoane dintr-o gospodărie – sursa: Family components in Sicily (Componenţa familiei în Sicilia), ISTAT 2003. venitul

disponibil pe cap de locuitor – sursa: Valore aggiunto per abitante, ISTAT 2006.

GR: venitul disponibil pe gospodărie în 2006 (la nivel NUTS 2, în termenii puterii de cumpărare) – sursa: Eurostat 2009. Dimensiunea medie

a gospodăriei – sursa: Household Budget Survey (Ancheta privind bugetul gospodăriilor), 2004, Biroul de statistică al Greciei.

PT: Dimensiunea medie a gospodăriilor pe baza datelor recensământului din 2001. venitul disponibil calculat pe baza puterii de cumpărare pe

cap de locuitor în 2005 în regiuni și pe baza nivelului venitului mediu de (1 032=100) – sursa: Biroul de statistică al Portugaliei.

ES: Dimensiunea medie a gospodăriilor la nivelul NUTS3 – sursa: Continuous survey of family budgets (Anchetă continuă privind bugetul

familiilor), date din 2005. venitul disponibil brut pe gospodărie în 2006, Conturile regionale din Spania, Institutul Naţional de Statistică. Pentru

orașul jaca – sursa: Instituto Aragonés de Estadística (date din 2005).4 Pentru calculul cheltuielilor totale cu apa, s-a luat în considerare jumătatea unei taxe speciale, în afară de taxa fixă și taxa volumetrică în

cazul Kozani și Ptolemaida (legislaţia privind DEYA prevede o taxă specială de 80 % din tariful pentru apă, în vederea investiţiilor viitoare în

infrastructura de alimentare cu apă și de canalizare).

48


RĂSPUNSURIlE COmISIEI

sInteză

III .fo n d u l e u r o p e a n d e d e z v o l t a r e r e g i o -nală (fEDR) ș i fondul de coeziune (fC ) au c o f i n a n ț a t î n p e r i o a d a 2 0 0 0 - 2 0 0 6 p e s t e 1 0 0 d e p ro i e c te î n d o m e n i u l a l i m e nt ă r i i cu apă cu scopul de a se îmbunătăț i gos-podăr i rea resurselor de apă.

f i n a n ț a r e a u n o r a s t f e l d e p r o i e c t e t r e -b u i e e v a l u a t ă î n c o n t e x t u l p l a n u r i l o r n a ț i o n a l e s a u a l c a d r e l o r s t r a t e g i c e t r a n s m i s e C o m i s i e i d e s t a t e l e m e m b r e b e n e f i c i a re a l e p o l i t i c i i d e c o e z i u n e ( î n a ce s t c a z , G re c i a , S p a n i a , I t a l i a ș i Po r t u -g a l i a ) l a î n c e p u t u l p e r i o a d e i d e p ro g r a -mare 2000-2006.

mai mult , statele membre dispun ș i de a lte r e s u r s e f i n a n c i a r e , î n s p e c i a l d e r e s u r s e propr i i , dest inate măsur i lor de a l imentare cu apă ș i cont inuăr i i ș i monitor izăr i i unor ast fe l de proiec te.

IV.C o m i s i a r e a m i n t e ș t e c ă , l a m o m e n t u l e l a b o r ă r i i ș i i m p l e m e n t ă r i i p r o i e c t e l o r auditate, nu exista un cadru armonizat la n ivelul UE în ceea ce pr ivește gospodăr i -rea resurselor de apă.

U n a s t f e l d e c a d r u a f o s t s t a b i l i t p r i n D i r e c t i v a 2 0 0 0 / 6 0 / C E , n u m i t ă ș i d i r e c -t i v a - c a d r u î n d o m e n i u l a p e i . A c e a s t ă d i r e c t i v ă a i n t r a t î n v i g o a r e î n d e c e m -br ie 2000, urmând a f i t ranspusă până în d e ce m b r i e 2 0 0 3 , î n t i m p ce p r i n c i p a l e l e o b l i g a ț i i p r e v ă z u t e d e a c e a s t a u r m a u s ă f i e p u s e î n a p l i c a r e p â n ă l a s f â r ș i t u l anului 2009.

V.Co m i s i a s a l u t ă co n c l u z i a Cu r ț i i co n fo r m c ă r e i a c h e l t u i e l i l e d i n c a d r u l m ă s u r i l o r struc turale au contr ibuit la îmbunătăț i rea s i s t e m u l u i d e a l i m e n t a re c u a p ă p e n t r u consumul casnic.

Pe baza subs id iar i tăț i i ș i a gest iuni i par-t a j ate, s t ate l o r m e m b re l e re v i n e p r i n c i -pala responsabi l i tate în ceea ce pr ivește s e l e c ț i a , i m p l e m e n t a r e a ș i m o n i t o r i z a -r e a p r o i e c t e l o r f E D R . m a i m u l t , p e n t r u p ro i e c te l e f C ș i p ro i e c te l e f E D R m a j o re, c a r e s u n t e x a m i n a t e ș i a p r o b a t e d e c ă t re Co m i s i e , i n te r ve n ț i a Co m i s i e i e s te c o n d i ț i o n a t ă d e c a d r u l j u r i d i c a p l i c a b i l (de exemplu, eva luarea Comis ie i t rebuie să garanteze că proiec tele sunt conforme legis laț ie i UE apl icabi le) .

V. Prima l iniuțăComis ia a obser vat o creștere a n ivelului de conșt ient izare pr iv ind tendințele des-cendente a le consumului de apă . Totuș i , a c e s t a s p e c t n u a fo s t e v i d e n t î n c a d r u l p r o i e c t e l o r a n a l i z a t e d e Cu r t e , î n t r u c â t astfe l de tendințe nu erau recunoscute cu ușur ință în ani i ’90 sau la începutul ani lor 2 0 0 0 , p e r i o a d ă î n c a r e p r o i e c t e l e a u d i -t a t e e r a u e l a b o r a t e ș i p u s e î n a p l i c a r e . Tendința descendentă a fost recunoscută de Comis ie în comunicăr i le 1 sa le recente re fe r i t o a re l a d e f i c i t u l d e a p ă ș i s e c e t ă , adoptate în 2007 ș i 2008.

C o m i s i a s u b l i n i a z ă f a p t u l c ă n u p o a t e i m p u n e s o l u ț i i a l t e r n a t i v e s p e c i f i c e ș i nu poate în locui ac t iv i tatea autor i tăț i lor n a ț i o n a l e , c a r e s u n t r e s p o n s a b i l e d e s e l e c t a re a p ro i e c t e l o r ș i d e a u t o r i z a re a implementăr i i acestora .

1 A se vedea Comunicarea Comisiei „Rezolvarea problemei

deficitului de apă și a secetei în Uniunea Europeană”,

COm(2007) 414, și Raportul final al Comisiei către Consiliu și

către Parlamentul European de „monitorizare referitor

la comunicarea privind deficitul de apă și seceta în

Uniunea Europeană”, COm(2008) 875.


4949



C u t o a t e a c e s t e a , C o m i s i a a c o f i n a n ț a t p r o i e c t e s p e c i f i c e a v â n d c a o b i e c t i v re d u ce re a p i e rd e r i l o r d e a p ă ș i a ce re r i i de apă în per ioada respec t ivă .

V. a doua l iniuțăCo m i s i a s a l u t ă co n c l u z i a Cu r ț i i co n fo r m c ă r e i a a u f o s t r e a l i z a t e î m b u n ă t ă ț i r i cuant i f icabi le în numeroase domeni i .

V. a treia l iniuțăî n t i m p ce î n t re c u t a u e x i s t a t d e f i c i e n țe l i m i t a t e î n c e e a c e p r i v e ș t e s t a b i l i r e a r a t e l o r d e a s i s t e n ț ă f i n a n c i a r ă a c o r -d at ă p r i n gra nt u r i , a ce s te a re z u l t â n d d i n n e r e g u l i a l e a n a l i z e l o r c o s t u r i - b e n e f i c i i (AC B ) , c a d r u l j u r i d i c ș i o r i e n t ă r i l e Co m i -s i e i a u f o s t c o n s o l i d a t e p e n t r u p e r i -oada 2007-2013.

C o m i s i a a t r a g e a t e n ț i a , d e a s e m e n e a , asupra inter valului de t imp necesar pen -t r u c a a s t f e l d e p r o i e c t e c o m p l e x e d e infrastruc tură să func ț ioneze complet .

VI. Prima l iniuțăComisia este de acord că problemele iden-t i f i c a t e r e p r e z i n t ă e l e m e n t e i m p o r t a n t e pentru as igurarea unei dez voltăr i durabi le generale a regiuni lor în cauză.

Comis ia consideră că punerea în apl icare progresivă a direc t ivei - cadru în domeniul a p e i va co nt r i b u i î n m o d s e m n i f i c at i v l a soluț ionarea acestor probleme.

VI. a doua l iniuțăComis ia consideră că punerea în apl icare progresivă a direc t ivei - cadru în domeniul a p e i , c a re n u e r a a p l i c a b i l ă p e n t r u p ro -i e c t e l e ș i p e r i o a d a a u d i t a t e , î n s p e c i a l a p r i n c i p i u l u i re c u p e ră r i i co s t u r i l o r s e r -vic i i lor de a l imentare cu apă, va contr ibui s e m n i f i c a t i v l a u t i l i z a r e a m a i e f i c i e n t ă a fo n d u r i l o r U E î n c e e a c e p r i ve ș t e p ro -iec te le de a l imentare cu apă . Comis ia va examina atent punerea în apl icare a aces -tui pr incipiu de către statele membre.

î n c o m u n i c a r e a s a p r i v i n d d e f i c i t u l d e a p ă ș i s e c e t a , a d o p t a t ă î n 2 0 0 7 , C o m i -s i a a s u b l i n i a t i m p o r t a n ț a i d e n t i f i c ă -r i i ș i p u n e r i i î n a p l i c a r e d e m ă s u r i p r e -v e n t i v e ( d e e x e m p l u , e c o n o m i i d e a p ă , s o l u ț i i a l t e r n a t i v e , p o l i t i c a d e s t a b i l i r e a prețului apei ) .

VI. a treia l iniuțăC o m i s i a s p r i j i n ă u n a s t f e l d e o b i e c t i v . I n v e s t i ț i i l e î n i n f r a s t r u c t u r i d e a l i m e n -t a r e c u a p ă r e p r e z i n t ă p r o i e c t e c o m -plexe care sunt dez voltate adesea în mai m u l t e e t a p e. Cu t o a t e c ă m i c i l e î n t â r z i -e r i î n c o n s t r u i r e a ș i c o n e c t a r e a i n f r a -s t r u c t u r i l o r p o t f i j u s t i f i c a t e , C o m i s i a împăr tășește opinia Cur ț i i conform căreia a s t f e l d e î n t â r z i e r i t r e b u i e e v i t a t e s a u reduse.

P u n e r e a î n a p l i c a r e c o r e s p u n z ă t o a r e a d i r e c t i v e l o r p r i v i n d e v a l u a r e a e f e c t e -l o r a n u m i t o r p l a n u r i ș i p r o g r a m e ( D i r e c -t i v a 2 0 0 1 / 4 2 / C E ) , p r e c u m ș i p r o i e c t e (85/337/CEE, ast fe l cum a fost modif icată) asupra mediulu i este re levantă în această pr iv ință .

VI. a patra l iniuțăC o m i s i a f a c e t r i m i t e r e l a r ă s p u n s u l s ă u de la punc tul vI a t re ia l in iuță de mai sus.

50


VI. a cincea l iniuțăC a d r u l d e r e g l e m e n t a r e a f e r e n t p e r i o a -d e i 2 0 0 7 - 2 0 1 3 a c o n s o l i d a t p r o c e d u r a d e d e p u n e re , a n a l i z ă , a p ro b a re ș i m o n i -t o r i z a r e a p r o i e c t e l o r m a j o r e . C o m i s i a a luat măsur i speci f ice pentru a consol ida c a d r u l a n a l i z e i c o s t u r i - b e n e f i c i i ( A C B ) ș i a n a l i z a d e f i c i t u r i l o r d e f i n a n ț a re , p r i n p u n e r e a l a d i s p o z i ț i a s t a t e l o r m e m b r e a unor or ientăr i ș i instrumente speci f ice. î n 2008, Comis ia a publ icat o ediț ie ac tu -al izată a ghidului de anal iză costur i -bene -f i c i i , c a re i n c l u d e o m e t o d o l o g i e c e t re -b u i e a p l i c a t ă s i s t e m a t i c d e c ă t re s t a t e l e membre. D e asemenea, au fost publ icate d o u ă n o te d e o r i e nt a re c u p r i v i re l a AC B ș i proiec tele generatoare de venitur i .

C o m i s i a c o n s i d e r ă c ă a c e s t e m ă s u r i î m b u n ă t ă ț e s c s e m n i f i c a t i v c a l i t a t e a ACB-ur i lor prezentate de statele membre.

Introducere

2.Co m i s i a c o n s t a t ă c ă n e vo i l e ș i p ro vo c ă -r i l e l e g ate d e a l i m e nt a re a c u a p ă ș i p l a-n i f i c a re a re s u r s e l o r s u nt m u l t m a i a c u te în Europa de Sud 2. Acest aspec t este luat deopotr ivă în considerare la p lani f icarea generală ș i a locarea de fondur i în cadrul negocier i lor cu statele membre.

3.P r o i e c t e l e i n d i v i d u a l e c a r e a u f ă c u t o b i e c t u l a u d i t u l u i Cu r ț i i n u e r a u r e g l e -m e n t a t e d e d i r e c t i v a - c a d r u î n d o m e -n i u l a p e i , î n t r u c â t p r i n c i p a l e l e o b l i g a ț i i i m p u s e d e a c e a s t a u r m a u s ă f i e p u s e î n apl icare până la s fârș i tul anului 2009.



COm(2007) 414, și Raportul final al Comisiei către

Consiliu și către Parlamentul European de „monitorizare

referitor la comunicarea privind deficitul de apă și seceta în

Uniunea Europeană”, COm(2008) 875.

8.î n b a z a D i r e c t i v e i 8 5 / 3 3 7 / C E E p r i v i n d e v a l u a r e a i m p a c t u l u i a s u p r a m e d i u l u i (E Im) , ast fe l cum a fost modif icată , Comi-s i a i a î n c o n s i d e r a r e r e z u l t a t e l e e v a l u -ă r i i d e m e d i u e f e c t u a t e d e a u t o r i t ă ț i l e naț ionale competente îna inte de autor i -zarea unui proiec t . Evaluarea/autor izaț ia d e m e d i u c o n ț i n e t o a t e i n f o r m a ț i i l e re l e va nte l e g ate d e m e d i u ș i a re l a b a z ă o ser ie de studi i tehnice. Aprobarea pro -iec telor d in cadrul fondului de coeziune, a p r o i e c t e l o r m a j o r e ș i a p r o g r a m e l o r operaț ionale este condiț ionată de av izul f a vo r a b i l a l d i fe r i t e l o r d i re c ț i i g e n e r a l e i m p l i c a t e , i n c l u s i v a l D i re c ț i e i G e n e r a l e m ediu, care deț ine mai multe cunoșt ințe î n d o m e n i u ș i e x a m i n e a z ă a s p e c t e s p e -c i f ice puner i i în apl icare de către state le membre a di fer i te lor d i rec t ive, inc luzând g o s p o d ă r i r e a a p e i s a u a l t e a s p e c t e d e mediu.

8. (a)E v a l u a r e a C o m i s i e i a f o s t e f e c t u a t ă p e b a z a n o r m e l o r î n v i g o a r e l a d a t a d e p u -n e r i i c e r e r i i . D e l a u l t i m a p e r i o a d ă d e p r o g r a m a r e n o r m e l e s - a u s c h i m b a t . Descr ierea furnizată de Cur te se referă la per ioada 2000-2006.

Pe n t r u p e r i o a d a 2 0 0 7 - 2 0 1 3 , fo n d u l d e c o e z i u n e e s t e m a i b i n e i n t e g r a t î n p r o -g r a m a r e . P r o i e c t e l e c u o v a l o a r e s u b p ra g u l d e 5 0 d e m i l i o a n e d e e u ro n u f a c subiec tul evaluăr i i Comis ie i .

N o i l e n o r m e , c a r e a u i n t r a t î n v i g o a r e l a 2 5 i u n i e 2 0 1 0 ( a r t i c o l u l 3 d i n R e g u -l a m e n t u l 5 3 9 / 2 0 1 0 ) , p e r m i t o a b o r d a r e m a i s t r a t e g i c ă a e l a b o r ă r i i p r o i e c t e l o r cof inanțate, inclus iv a proiec telor majore ( respec t iv, proiec tele care presupun cos-tur i de invest i ț i i de peste 50 de mi l ioane de euro) .



5151


9.I ntenț i i le Comis ie i în ceea ce pr ivește or i -e nt ă r i l e a u fo s t d e a p re ze nt a b u n e p ra c -t ic i pe care statele membre erau încurajate s ă l e i a î n c o n s i d e r a re . O r i e n t ă r i l e Co m i -s i e i a u fo s t a d o p t a t e î n t i m p c e p ro c e s u l legis lat iv aferent direc t ivei- cadru în dome -niul apei era în desfășurare, reprezentând ast fe l o refer ință provizor ie neobl igator ie c a re a fo s t î n l o c u i t ă î n m o m e n t u l i n t r ă r i i în v igoare a di rec t ivei . A se vedea, de ase -menea, răspunsul la punc tul 3 .

sfera şI obIectIVele audItuluI

14.C o m i s i a s u b l i n i a z ă f a p t u l c ă c e l e 29 de proiec te reprez intă o va loare tota lă d e c o f i n a n ț a r e p r i n p o l i t i c a d e c o e z i u n e de 488,45 de mi l ioane de euro sau 13 ,5 % d i n to t a l u l i nve s t i ț i i l o r î n a l i m e n t a re a c u a p ă î n c e l e p a t r u s t a t e m e m b re a u d i t a t e . Pe n t r u p e r i o a d a a u d i t a t ă , Co m i s i a a e x a -m i n a t c a l i t a t e a p r o i e c t e l o r i n d i v i d u a l e depuse de state le membre numai în cazul p ro i e c te l o r d i n c a d r u l fo n d u l u i d e co e z i -une ș i a l proiec te lor fEDR majore, ceea ce î n s e a m n ă c ă a a n a l i z a t 1 1 d i n c e l e 2 9 d e proiec te din eșant ion.

obserVaȚII

21-22.Co m i s i a s u b l i n i a z ă f a p t u l c ă î n p e r i o a d a auditată , 2000-2006, previz iuni le au fost e l a b o ra te î n ce a m a i m a re p a r te î n b a z a s t a n d a r d e l o r e x i s t e n t e . Te n d i n ț e l e d e s -c e n d e n t e u l t e r i o a re î n re g i s t r a t e l a c o n -s u m u l p e c a p d e l o c u i t o r n u a r f i p u t u t f i l u a t e î n c o n s i d e r a r e p e n t r u p r o i e c -t e l e a u d i t a t e c a r e a u f o s t a p r o b a t e î n p e r i o a d a 1 9 9 5 - 2 0 0 7 . S o l i c i t a re a d e a s e a c o r d a o m a i m a r e a t e n ț i e e f i c i e n ț e i î n mater ie de apă a fost subl in iată în docu-m e n t u l s t r a t e g i c a l U E d i n 2 0 0 7 , c a r e coincide, de asemenea, cu anul adoptăr i i comunicăr i i Comis ie i pr iv ind def ic i tu l de apă ș i seceta 3.



COm(2007) 414.

23.C o m i s i a s u b l i n i a z ă f a p t u l c ă , p e b a z a s u b s i d i a r i t ă ț i i ș i a g e s t i u n i i p a r t a j a t e , aceasta nu poate impune soluț i i a l terna-t ive speci f ice ș i nu poate în locui ac t iv i ta-tea autor i tăț i lor naț ionale, care sunt res-ponsabi le de se lec tarea proiec telor ș i de autor izarea implementăr i i acestora .

Sugerarea unor soluț i i d iverse sau a unei i n f r a s t r u c t u r i c u o c a p a c i t a t e m a i m i c ă este încă ș i mai d i f ic i lă în domeniul ges -t ionăr i i apei , care reprezintă un domeniu sensibi l în s ine ( respec t iv, în temeiul Tra-t a t u l u i C E a n t e r i o r, e r a n e c e s a r ă u n a n i -mitatea pentru deciz i i le legate de gest io -narea cant i tat ivă sau de disponibi l i tatea resurselor de apă) .

Co m i s i a f a c e , d e a s e m e n e a , t r i m i t e re l a răspunsul de la punc tul 8 .

caseta 2, primul al ineatR e s p o n s a b i l i t a t e a s e l e c ț i e i p r o i e c t e l o r fEDR revine autor i tăț i lor naț ionale. î ntru-cât acesta nu era un proiec t major, Comi-s i a n u a e fe c t u at e va l u a re a ș i a p ro b a re a direc tă a acestuia .

caseta 2, al doi lea al ineatA c e s t b a r a j v a f u n c ț i o n a î n c e p â n d c u a n u l 2 0 1 0 . D e c i z i a p r i v i n d a ce s t p ro i e c t a fost adoptată luându-se în considerare s e c e t e l e d i n S p a n i a ș i i n c l u d e r e a p r e -a l a b i l ă a a c e s t u i a î n p l a n u l h i d r o l o g i c n a ț i o n a l . A l t e r n a t i ve l e d e a n u c o n s t r u i b a r a j u l a u fo s t e v a l u a t e d e s t a t u l m e m -b r u î n f o r m u l a r u l d e c e r e r e p r e z e n t a t Co m i s i e i , î n s ă a ce s te a p re ze nt a u o s e r i e de d i f icu l tăț i , precum un consum r id icat d e e n e r g i e ș i a l t e a n g a j a m e n t e p e n t r u a l imentarea cu apă în cadrul respec t ive -lor a l ternat ive.

24.C o m i s i a f a c e t r i m i t e r e l a r ă s p u n s u l s ă u de la punc tul 23 .

î ntr-adevăr, datele reale indică o tendință d e s c e n d e n t ă a c o n s u m u l u i d e a p ă , c o n -t r a r c o n s t a t ă r i l o r e v a l u ă r i l o r e x a n t e . To t u ș i , a ce s t e l e m e nt e s e nț i a l co n f i r m at l a î n c e p u t u l a n u l u i 2 0 0 0 n u a p u t u t f i l u at î nto td e a u n a î n co n s i d e ra re î n c a z u l proiec telor auditate.


52


25.C o m i s i a e s t e d e a c o r d c u i m p o r t a n ț a ident i f icăr i i tuturor soluț i i lor a l ternat ive posibi le.

Cu toate acestea, Comis ia subl in iază fap -t u l c ă a x a re a p e e f i c i e n ț a î n m a t e r i e d e apă ș i so l ic i tarea s t rategică de intens i f i -c a re a m ă s u r i l o r s - a u b u c u rat d e ate nț i e p o l i t i c ă m a x i m ă a b i a s p re s f â r ș i t u l p e r i -o a d e i 2 0 0 0 - 2 0 0 6 ș i u l t e r i o r a c e s t e i a , r e s p e c t i v , m u l t t i m p d u p ă p e r i o a d a î n care au fost concepute ș i puse în apl icare proiec tele auditate.

D oi fac tor i esenț ia l i t rebuie subl in iaț i în acest sens : cadrul ex istent care def inește r o l u l ș i r e s p o n s a b i l i t ă ț i l e C o m i s i e i ș i pr incipiul subsidiar i tăț i i .

î n ce e a ce p r i ve ș te ce l e 9 p ro i e c te f C ș i c e l e 2 p r o i e c t e f E D R c a r e a u f o s t e x a -m i n a t e ș i a p r o b a t e d e c ă t r e C o m i s i e , t r e b u i e s u b l i n i a t c ă a c e a s t a n u p o a t e impune soluț i i spec i f ice ș i nu poate ț ine l o c u l a u t o r i t ă ț i l o r n a ț i o n a l e , c a r e s u n t re s p o n s a b i l e p e nt r u a u to r i z a re a d e z vo l -tăr i i unui proiec t .

Co m i s i a f a c e , d e a s e m e n e a , t r i m i t e re l a răspunsur i le sa le de la punc tele 8 ș i 23 .

caseta 5Pr i m u l c a z s e r e f e r ă l a u n p r o i e c t f E D R c a r e a f o s t e x a m i n a t ș i a p r o b a t d e autor i tăț i le naț ionale.

î n ce l d e - a l d o i l e a c a z a n a l i z at d e Co m i -s i e , r e s u r s e l e d i s p o n i b i l e p e n t r u r e g i u -n e a r e s p e c t i v ă ( s t r a t u r i a c v i f e r e ) e r a u c o n t a m i n a t e , i a r a u t o r i t ă ț i l e n a ț i o n a l e a u m e n ț i o n a t î n f o r m u l a r u l d e c e r e r e depus la Comis ie că era prac t ic imposibi l s ă s e o b ț i n ă co n ce s i u n i p e nt r u a p e l e d e suprafață din proximitate.

î n o r i c e c a z , i n f r a s t r u c t u r a c o f i n a n ț a t ă p o ate f i , d e a s e m e n e a , u t i l i z at ă î n v i i to r î m p r e u n ă c u s t r a t u r i l e a c v i f e r e p e n t r u apele de suprafață din această regiune.

RĂSPUNSURIlE COmISIEI29.C o m i s i a c o n s t a t ă c ă e v a l u a r e a e f e c t u -a t ă s - a b a z a t p e c o m p a t i b i l i t a t e a p r o -i e c t u l u i c u l e g i s l a ț i a c o m u n i t a r ă d e m e d i u î n v i g o a r e l a a c e a d a t ă , î n s p e -c i a l D i r e c t i v e l e 8 5 / 3 3 7 / C E E ( p r i v i n d e v a l u a r e a i m p a c t u l u i a s u p r a m e d i u -l u i ) , 8 0 / 7 7 8 / C E E ( p r i v i n d a p a p o t a b i l ă ) ș i 9 1 / 6 7 6 / C E E ( p r i v i n d n i t r a ț i i ) . D i r e c -t i v e l e 9 8 / 8 3 / C E ș i 2 0 0 0 / 6 0 / C E a u f o s t adoptate ș i apl icate la o dată u l ter ioară . î n a b s e n ț a l e g i l o r U E d e „ a r m o n i z a r e ” a n o r m e l o r d e m e d i u a p l i c a b i l e , e v a l u -a re a Co m i s i e i s e p o a t e b a z a e xc l u s i v p e nor me naț ionale, care pot var ia de la un stat membru la a l tul .

î n c e e a c e p r i ve ș t e p ro c e d u r i l e c o n s o l i -d a t e a p l i c a b i l e î n p e r i o a d a 2 0 0 7 - 2 0 1 3 , C o m i s i a f a c e t r i m i t e r e l a r ă s p u n s u l s ă u de la punc tul 35 l i tera (a) .

C o m i s i a f a c e , d e a s e m e n e a , t r i m i t e r e l a r ă s p u n s u r i l e s a l e d e l a p u n c t e l e 8 ș i 8 l i tera (a) .

30.P e n t r u p e r i o a d a 2 0 0 7 - 2 0 1 3 , C o m i s i a a e l a b o r a t o l i s t ă d e v e r i f i c a r e p e n t r u u z u l i nte r n î n c a d r u l e va l u ă r i i u n o r p ro -i e c te m a j o re î n d o m e n i u l a p e i ș i a l a p e -l o r r e z i d u a l e , î n v e d e r e a d e t e r m i n ă r i i c o n f o r m i t ă ț i i c u „ a c q u i s - u l ” ș i p o l i t i c a d e m e d i u . Cu to ate a ce s te a , l a o ra a c t u-a lă numai proiec te le majore sunt supuse d e c i z i e i C o m i s i e i ( p r o i e c t e î n a c e s t domeniu – în valoare de peste 50 de mi l i -oane de euro) .

31.Evaluarea proiec telor efec tuată de Comi -s ie se bazează pe fac tor i socioeconomici , pe coerența ș i carac terul unitar a l proiec-tului , pe gradul de matur i tate ș i fezabi l i -t ate , p r i n a p l i c a re a u n o r te h n i c i p re c u m a n a l i z a c o s t u r i - b e n e f i c i i ș i r a t a i n t e r n ă de rentabi l i tate. Comis ia efec tuează eva-l u a re a f i n a l ă p e b a z a f a p t u l u i c ă p ro i e c -tul este operaț ional ș i în conformitate cu deciz ia in i ț ia lă .


5353


mai mult , ghidul de anal iză costur i -bene -f ic i i emis în 2002 oferă or ientăr i speci f ice pr iv ind conceperea ș i e laborarea proiec -te lor de a l imentare cu apă.

D e a s e m e n e a , c o m u n i c a r e a C o m i s i e i p r i v i n d d e f i c i t u l d e a p ă ș i s e c e t a a fo s t adoptată în 2007.

Co m i s i a f a c e , d e a s e m e n e a , t r i m i t e re l a răspunsul său de la punc tul 25 .

33.î n c e e a c e p r i v e ș t e i n c l u d e r e a u n o r c o n d i ț i i s p e c i f i c e ( m o n i t o r i z a r e a p u n e -r i i î n a p l i c a r e a d i r e c t i v e l o r p r i v i n d p r o t e c ț i a a p e l o r d e s u p r a f a ț ă ș i s u b t e -rane) , această condiț ie este redundantă , î n t r u c â t re p e t ă p u r ș i s i m p l u o b l i g a ț i i l e c e d e c u r g d i n l e g i s l a ț i a U E e x i s t e n t ă . Pr i n u r m a r e , o c o n d i ț i e d e a c e s t t i p n u m a i e s t e u t i l i z a t ă . To t u ș i , a c e s t l u c r u n u î n s e a m n ă c ă p u n e r e a î n a p l i c a r e a l e g i s l a ț i e i U E r e l e v a n t e n u e s t e v e r i -f i c a t ă d e C o m i s i e ; î n b a z a d i s p o z i ț i i l o r conț inute în di rec t ivele de mediu apl ica-bi le , Comis ia eva luează date le rapor tate ș i , d a c ă e s t e n e c e s a r, i a m ă s u r i l e n e c e -s a r e p e n t r u a a s i g u r a c o n f o r m i t a t e a c u s t a n d a r d e l e d e m e d i u s t a b i l i t e l a n i v e -lu l UE.

35. (a)Procedur i le de aprobare a pro iec te lor în b a z a p o l i t i c i i d e c o e z i u n e p e n t r u p e r i -o a d a d e p r o g r a m a r e 2 0 0 7 - 2 0 1 3 a u f o s t consol idate semnif icat iv.

î n c o m p a r a ț i e c u p e r i o a d e l e d e p r o g r a -m a r e a n t e r i o a r e , f o n d u l d e c o e z i u n e e s t e m a i b i n e i n t e g r a t î n p r o g r a m a r e , p e r m i ț â n d o a b o r d a r e m a i s t r a t e g i c ă a e laborăr i i proiec telor cof inanțate, inclu -s i v a p r o i e c t e l o r m a j o r e [ r e s p e c t i v, p r o -i e c t e c a r e p r e s u p u n c o s t u r i d e i nv e s t i ț i i d e p e s t e 5 0 d e m i l i o a n e d e e u r o ( R e g u -l a m e n t u l p r i v i n d f o n d u l d e c o e z i u n e 1 0 8 4 / 2 0 0 6 ) ] . D e f i n i ț i a j u r i d i c ă a p r o i e c -t e l o r m a j o r e ș i i n f o r m a ț i i l e c a r e t r e b u i e prezentate Comis ie i de statele membre au fo s t î m b u n ă t ă ț i te ( a r t i co l e l e 3 9 ș i 4 0 d i n Regulamentul 1083/2006) .

Pr i n i n s t r u m e n t u l U E j a s p e r s s e a s i g u r ă a s i s t e n ț ă t e h n i c ă n o i l o r s t a t e m e m b r e a t u n c i c â n d s e p r e g ă t e s c s ă î n a i n t e z e C o m i s i e i p r o i e c t e m a j o r e . Pe b a z a u n u i c o n t r a c t î n c h e i a t c u e x p e r ț i s e c t o r i a l i ex ter ni , aceșt ia pot f i consul taț i în legă-tură cu aspec te le tehnice ș i soc ioecono-mice a le cerer i lor de proiec te.

40.Co m i s i a î m p ă r t ă ș e ș t e o p i n i a Cu r ț i i c o n -for m căre ia ut i l i zarea s i s temat ică a indi -c ato r i l o r d e m ă s u ra re a gra d u l u i d e re a -l i z a r e a o b i e c t i v e l o r p r o i e c t e l o r e s t e e s e nț i a l ă p e nt r u b u n a f u n c ț i o n a re a s i s-t e m u l u i d e m o n i t o r i z a re ș i e v a l u a re . Cu toate acestea , nu toate obiec t ivele pot f i cuant i f icate.

41-42.Comis ia sa lută obser vaț ia conform căreia to a te p ro i e c te l e a u d i t a te a u fo s t i m p l e -m e n t a t e f i z i c c o n f o r m p l a n i f i c ă r i i , î n c iuda var iaț i i lor minore, iar proiec tele au contr ibuit la îmbunătăț i rea s istemului de a l imentare cu apă.

43.Statele membre au obl igaț ia de a informa C o m i s i a , l a d a t a î n c h e i e r i i , c u p r i v i r e l a proiec tele nef inal izate sau neoperaț ionale ș i de a se angaja să le f inal izeze sau să as i -gure operaț ional izarea acestora . Cu toate acestea, în cazul proiec telor fEDR, statele membre t rebuie să îndepl inească această o b l i g a ț i e l a d o i a n i d u p ă t e r m e n e l e d e încheiere. Ast fe l , numai atunci Comis ia va f i î n m ă s u r ă s ă s t a b i l e a s c ă d a c ă p r o i e c -te le în cauză sunt operaț ionale ș i e l igibi le pentru cof inanțare.

A se vedea răspunsul la caseta 7 .


54


caseta 7, primul al ineatComis ia at rage atenț ia asupra inter va lu -l u i d e t i m p n e ce s a r p e nt r u f u n c ț i o n a re a depl ină a unor proiec te de infrastruc tură atât de complexe. Acest aspec t reprezintă u n a d i n t r e l i m i t ă r i l e p r o i e c t e l o r c u m a i m u l t e e t a p e s a u a l e p r o i e c t e l o r m a j o r e c a re a co p e ră d o a r a n u m i te p ă r ț i d i nt r - o rețea de infrastruc tură .

î n acest caz speci f ic , o impor tantă rețea d e d i s t r i b u ț i e a fo s t d a t ă î n e x p l o a t a re în iunie 2010 pentru t ranspor tul apei de la s taț ia de desal in izare. Drept rezul tat , s e p r e c o n i z e a z ă c ă n i v e l u l d e u t i l i z a r e a s t aț i e i va c re ș te s e m n i f i c at i v. Ace a s t ă t e n d i n ț ă v a c o n t i n u a p e m ă s u r ă c e s e c o n s t r u i e ș t e o n o u ă i n f r a s t r u c t u r ă complementară .

caseta 7, al doi lea al ineatC o m i s i a c o n s t a t ă c ă a u t o r i t ă ț i l o r n aț i o n a l e l e re v i n e re s p o n s a b i l i t ate a d e a as igura operabi l i tatea , func ț ional i tatea ș i conformitatea proiec te lor cu pol i t ic i le U E . C o m i s i a v e r i f i c ă d a c ă a c e s t e r e g u l i s u n t r e s p e c t a t e c e l m a i t â r z i u l a d a t a încheier i i proiec tului .

î n a c e s t c a z , a u t o r i t ă ț i l e e l e n e a u e fe c -t u a t p ro c e d u r i l e n e c e s a re p e n t r u s e l e c -t a r e a u n u i p r o i e c t a n t p e n t r u e c h i p a -m e n t e l e d e l a s t a ț i a d e t r a t a r e a a p e i . C o n t r a c t u l s e m n a t î n d e c e m b r i e 2 0 0 9 p r e v e d e f i n a l i z a r e a p r o i e c t ă r i i i n f r a -s t r u c t u r i i n e c e s a r e ș i a e c h i p a m e n t e l o r d e p u r i f i c a r e a a p e i î n t e r m e n d e 8 0 d e z i l e c a l e n d a r i s t i c e . C o n t r a c t u l p e n t r u l u c r ă r i s u p l i m e n t a r e v a f i s e m n a t u l t e -r ior, având ca obiec t iv f inal izarea lucrăr i i în cursul anului 2010.

46.C o m i s i a e f e c t u e a z ă e v a l u a r e a f i n a l ă p e b a z a c o n f i r m ă r i i d e c ă t r e a u t o r i t ă ț i l e s t a t e l o r m e m b r e , î n d o c u m e n t e l e d e î n c h i d e r e , a f a p t u l u i c ă p r o i e c t u l e s t e o p e r a ț i o n a l ș i î n c o n f o r m i t a t e c u d e c i -z i a i n i ț i a l ă . A u t o r i t ă ț i l e n a ț i o n a l e a u o b l i g a ț i a d e a c e r t i f i c a î n r e s p e c t i v e l e d o c u m e n t e c ă p r o i e c t e l e s u n t f i n a l i -z a t e ș i o p e r a ț i o n a l e . f i e c a r e p r o i e c t c o f i n a n ț a t t r e b u i e s ă î n d e p l i n e a s c ă o b i e c t i v e l e s t a b i l i t e î n c e r e r e a d e co f i n a n ț a re ș i î n d e c i z i a d e co f i n a n ț a re . î n c a z u l î n c a r e d o c u m e n t e l e d e î n c h i -d e r e s u n t d e p u s e c o n f o r m n o r m e l o r î n v igoare, iar s tatul membru cer t i f ică ope -r a b i l i t a t e a p r o i e c t e l o r, C o m i s i a d e ț i n e legit imitatea de a efec tua plăț i le f inale.

func ț ionarea ul ter ioară corespunzătoare a p r o i e c t e l o r c o f i n a n ț a t e n u f a c e p a r t e din s fera de evaluare a pol i t ic i i de coezi -u n e, d a r e s te re g l e m e nt at ă d e l e gi s l aț i a UE generală .

47.î n t r - u n u l d i n t r e c a z u r i , C o m i s i a n u a încheiat încă proiec tul . Aceasta va ver i -f i c a , l a î n c h e i e r e a p r o i e c t u l u i , p u n e r e a î n a p l i c a re a m ă s u r i l o r s o l i c i t a te p e n t r u reducerea contaminăr i i .

50.Comis ia sa lută obser vaț ia că au fost apl i -c a t e c o r e c ț i i c o r e s p u n z ă t o a r e î n t o a t e cazur i le de def ic iențe în ceea ce pr ivește achiz i ț i i le publ ice.



5555


52.C o m i s i a s p r i j i n ă p o z i ț i a C u r ț i i c o n f o r m c ă re i a d e p ă ș i r i l e d e c o s t u r i t re b u i e e v i -tate cât mai mult posibi l .

Cu toate acestea , Comis ia constată că , în 80 % din cazur i , majorăr i le de costur i au reprezentat mai puț in de 30 %.

S t u d i i l e a c a d e m i c e i n d i c ă f a p t u l c ă p r o i e c t e l e d e i n f r a s t r u c t u r ă d e m a r e a m p l o a r e r e p r e z i n t ă a c ț i u n i e x t r e m d e complexe ș i , d in punc t de vedere is tor ic , creșterea semnif icat ivă a costur i lor peste bugete le in i ț ia le este ex trem de răspân -dită . Aceste depășir i de costur i pot f i mai mar i de 50 %, putând a junge la 100 % în termeni real i .

55.S t a t e l e m e m b r e s u n t r e s p o n s a b i l e p e n -t r u s t a b i l i r e a c a p a c i t ă ț i i i n f r a s t r u c t u r i -l o r p ro p u s e, î n f u n c ț i e d e ce re re a p re v i-z i o n a t ă . î n t r u c â t c i c l u l d e v i a ț ă a l c e l o r mai multe d intre aceste inf rastruc tur i se măsoară în zec i de ani , ș i evaluarea rate i d e f u n c ț i o n a r e a a c e s t o r a t r e b u i e c o n -s iderată , în consecință , d in această pers-pec t ivă pe termen mai lung.

57. (a)D i n e ș a n t i o n u l a u d i t a t , î n r e a l i t a t e n u m a i u n p r o i e c t d i n ș a p t e , s a u 1 4 % , func ț ionează la un nivel scăzut .

58. (a)C o m i s i a f a c e t r i m i t e r e l a r ă s p u n s u l s ă u de la punc tul 55 .

caseta 8, primul al ineatC o m i s i a s u b l i n i a z ă f a p t u l c ă s t a t e l o r m e m b r e l e r e v i n e r e s p o n s a b i l i t a t e a d e a s e l e c t a ș i m o n i t o r i z a p r o i e c t e l e c o f i n a n ț a t e p r i n f E D R î n c a d r u l p r o -g r a m e l o r o p e r a ț i o n a l e . C o m i s i a a p r o b ă n u m a i p r o i e c t e l e m a j o r e . î n a c e s t c o n -tex t , potenț ia le le st rategi i contradic tor i i d intre administraț i i le de la n ivel regional ș i l o c a l n u i n t r ă î n s fe r a d e c o m p e t e n ț ă a Comis ie i .

RĂSPUNSURIlE COmISIEI60.C o m i s i a r e c u n o a ș t e c ă a u e x i s t a t u n e l e d e f i c i e n ț e î n c e e a c e p r i v e ș t e s t a b i l i r e a î n t r e c u t a r a t e l o r d e a s i s t e n ț ă f i n a n c i -a r ă a c o r d a t ă p r i n g r a n t u r i , d a t o r a t e î n p a r t e ș i c a d r u l u i d e r e g l e m e n t a r e . A p l i -c a r e a a r t i c o l u l u i 4 0 d i n R e g u l a m e n t u l 1083/2006 as igură o ut i l izare s is temat ică a AC B - u r i l o r î n c a z u l p ro i e c te l o r m a j o re. î n t impul examinăr i i cerer i lor de proiec te majore aferente per ioadei de programare 2007-2013, Comis ia ver i f ică dacă metodo -logia ACB a fost respec tată în mod unitar. S p r e d e o s e b i r e d e p e r i o a d a d e p r o g r a -m a r e a n t e r i o a r ă , C o m i s i a n u e v a l u e a z ă p ro i e c te l e d i n c a d r u l fo n d u l u i d e co e z i -une cu o valoare sub pragul de 50 de mi l i -o a n e d e e u ro. St ate l o r m e m b re l e re v i n e r e s p o n s a b i l i t a t e a d e a e f e c t u a A C B î n mod corespunzător ș i de a est ima def ic i -tul de f inanțare în cazul f iecărui proiec t .

P e n t r u p e r i o a d a 2 0 0 7 - 2 0 1 3 , C o m i s i a a e m i s d o u ă n o t e d e o r i e n t a r e : D o c u -m e n t u l d e l u c r u n r. 4 , „ O r i e n t ă r i p r i v i n d m e to d o l o gi a d e re a l i z a re a a n a l i ze i co s -t u r i - b e n e f i c i i ” ș i „ N o t ă d e o r i e n t a re p r i -v i n d a r t i c o l u l 5 5 d i n R e g u l a m e n t u l (C E ) n r . 1 0 8 3 / 2 0 0 6 a l C o n s i l i u l u i : p r o i e c t e g e n e r a t o a r e d e v e n i t u r i ”. U t i l i z a r e a s i s t e m a t i c ă a a c e s t o r a a î m b u n ă t ă ț i t c o n s i d e r a b i l c a l i t a t e a A C B - u r i l o r p r e -z e n t a t e d e s t a t e l e m e m b r e . m e t o d o -l o g i a p r i v i n d „ d e f i c i t u l d e f i n a n ț a r e ” e s t e d e f i n i t ă î n m o d c l a r l a a r t i c o l u l 5 5 d i n R e g u l a m e n t u l 1 0 8 3 / 2 0 0 6 , a p l i c a b i l p e r i o a d e i 2 0 0 7 - 2 0 1 3 . A c e a s t a n u a f o s t a p l i c a t ă î n a c e l a ș i m o d î n p e r i o a d a 2 0 0 0 - 2 0 0 6 p e n t r u f E D R , c â n d p e n t r u p ro i e c t e l e g e n e r a t o a re d e ve n i t u r i n e t e substanț ia le au fost stabi l i te rate maxime de cof inanțare.

56


61.Pe n t r u f E D R , a f o s t n e c e s a r ă s t a b i l i r e a u n o r r a t e d e a s i s t e n ț ă î n c o n f o r m i t a t e c u a r t i c o l u l 2 9 a l i n e a t u l ( 4 ) d i n R e g u l a -mentul 1260/1999. Aceste norme au făcut p o s i b i l ă f l e x i b i l i t a t e a î n s t a b i l i re a r a t e -lor de cof inanțare. î n cadrul fondului de coeziune, f lex ibi l i tatea permisă de regu -l a m e n t a f o s t c h i a r m a i m a r e d e c â t c e a pentru fEDR. Or ientăr i le Comis ie i pr iv ind p r o i e c t e l e g e n e r a t o a r e d e v e n i t u r i a u ur măr i t o consec vență ma ximă în cadru l m e t o d e l o r a p l i c a t e , î n s p e c i a l î n t r - u n anumit stat membru.

62.î n t r u c â t p r o i e c t e l e f E D R n u f a c o b i e c -t u l a p r o b ă r i i Co m i s i e i , d e c i z i i l e p r i v i n d r a t a d e c o f i n a n ț a r e a u f o s t l u a t e d e autor i tăț i le naț ionale competente.

63.Pe n t r u p e r i o a d a 2 0 0 7 - 2 0 1 3 , d o c u m e n -t u l d e l u c r u n r. 4 , c a re co n ț i n e o r i e n t ă r i p r i v i n d r e a l i z a r e a A C B - u r i l o r, p r e v e d e o ser ie de norme de lucru ș i valor i indica-t ive pentru parametr i i cheie aferenț i ACB ( d e exe m p l u, rate d e re d u ce re, p e r i o a d e de refer ință) . î n acest document, Comis ia r e c o m a n d ă s t a t e l o r m e m b r e s ă î ș i e l a -boreze propr i i le or ientăr i pr iv ind ACB în func ț ie de condiț i i le inst i tuț ionale ș i eco -nomice speci f ice.

63. (a)î n c e p â n d c u a n u l 2 0 0 3 , C o m i s i a a c o r d ă o a t e n ț i e d e o s e b i t ă c a l i t ă ț i i A C B - u r i l o r ș i , pr in urmare, nu se mai pune problema includer i i deprecier i i .

63. (b)Ev a l u a re a p ro i e c te l o r d i n c a d r u l fo n d u -l u i d e c o e z i u n e ș i a p r o i e c t e l o r m a j o r e s e e f e c t u e a z ă l a n i v e l u l f i e c ă r u i p r o -i e c t î n p a r t e î n v e d e r e a d e t e r m i n ă r i i p r o f i t a b i l i t ă ț i i f i n a n c i a r e ș i e c o n o m i c e a acestuia .

64.C a r e g u l ă g e n e r a l ă , î n c a z u l p r o i e c t e -l o r c a r e f a c o b i e c t u l d e c i z i e i C o m i s i e i , venitur i le au fost luate în cons iderare în v e d e r e a s t a b i l i r i i r a t e i d e f i n a n ț a r e . C u t o a t e a c e s t e a , s i m p l a a p l i c a r e a p r i n c i -p i u l u i d e f i c i t u l u i d e f i n a n ț a re a r f i d e s -curajat apl icarea pr incipiului „poluatorul p l ăte ș te”. Pe nt r u a e v i t a a s t fe l d e e fe c te n e g a t i v e , C o m i s i a a p r o p u s a d o p t a r e a u n e i f o r m u l e m o d i f i c a t e d e d e f i c i t d e f i n a nț a re î n c a z u l p ro i e c te l o r d i n d o m e -niul apei . î n anumite cazur i , au fost luate î n c a l c u l ș i a s p e c te l e g ate d e a cce s i b i l i -tate ș i sustenabi l i tate.

66.Co m i s i a co n s t a t ă c ă î n ra p o a r te l e f i n a l e s o l i c i t a t e p e n t r u p r o i e c t e l e d i n c a d r u l f o n d u l u i d e c o e z i u n e , a u t o r i t ă ț i l e n a ț i o n a l e a u o b l i g a ț i a d e a c o n f i r m a v e r i f i c a r e a i n fo r m a ț i i l o r f i n a n c i a r e a fe -r e n t e p r o i e c t u l u i . D a c ă v e n i t u r i l e n e t e d e p ă ș e s c 1 0 % d i n s u m e l e p re vă z u te, s e impune modif icarea ratelor.

67.C o m i s i a f a c e t r i m i t e r e l a r ă s p u n s u l s ă u de la punc tul 66 .

67. (a)Pe n t r u p e r i o a d a 2 0 0 7 - 2 0 1 3 , d o c u m e n -t u l d e l u c r u n r. 4 p r e c i z e a z ă c ă p o l i t i c a d e t a r i f a r e t r e b u i e s ă ț i n ă s e a m a d e p r o f i t a b i l i t a t e a n o r m a l ă a p r o i e c t e l o r ș i d e n e c e s i t a t e a d e a a c o p e r i c o s t u r i l e o p e r a ț i o n a l e , a s i g u r â n d u - s e t o t o d a t ă a cce s i b i l i t ate a ( re s p e c t i v, i m p a c t u l t a r i -fe lor asupra venitur i lor ut i l izator i lor ) .

68-69.A se vedea răspunsul de la punc tul 9 .



5757


concluzII şI recomandărI

71.Co m i s i a s a l u t ă co n c l u z i a Cu r ț i i co n fo r m c ă r e i a c h e l t u i e l i l e d i n c a d r u l m ă s u r i l o r struc turale au contr ibuit la îmbunătăț i rea s i s t e m u l u i d e a l i m e n t a re c u a p ă p e n t r u uzul casnic.

72. (a)S - a î n r e g i s t r a t o c r e ș t e r e a g r a d u l u i d e sensibi l izare cu pr iv i re la tendințele des-cendente a le consumului de apă . Totuș i , a c e s t a s p e c t n u a fo s t e v i d e n t î n c a d r u l p r o i e c t e l o r a n a l i z a t e d e Cu r t e , î n t r u c â t astfe l de tendințe nu erau recunoscute cu ușur ință în ani i ’90 sau la începutul ani lor 2000, când erau elaborate ș i puse în apl i -care proiec tele auditate.

72. (b)Comisia este de acord că există posibi l i tăț i de îmbunătăț i re, deși este di f ic i l să se rea-l izeze în f iecare caz o corespondență per-fe c t ă î n t re c e re re a e x a n t e ș i e c o n o m i i l e previz ionate în baza rezultatelor reale.

72. (c)Cadrul legis lat iv apl icabi l la data conce -p e r i i ș i d e p u n e r i i s p r e a p r o b a r e a p r o -i e c t e l o r a u d i t a t e p r e v e d e a î n m o d c l a r r e s p o n s a b i l i t ă ț i l e C o m i s i e i î n c e e a c e pr ivește aprobarea proiec telor din cadrul f o n d u l u i d e c o e z i u n e ș i a p r o i e c t e l o r majore.

C o m i s i a c o n s i d e r ă c ă a u t o r i t ă ț i l e d e m a n a g e m e n t d e ț i n u n r o l i m p o r t a n t î n a g a r a n t a c ă p ro i e c t e l e s e l e c t a t e c o re s -pund acestor standarde de per formanță.

î n a c e s t s e n s , a f o s t c r e a t i n s t r u m e n -t u l j a s p e r s p e n t r u p e r i o a d a d e p r o g r a -m a re 2 0 0 7 - 2 0 1 3 î n ve d e re a c o n s o l i d ă r i i capacităț i lor în noi le state membre.

recomandarea 1

(a) ( i )C o m i s i a e s t e d e a c o r d c ă p r o b l e m e l e i d e n t i f i c a t e î n r e c o m a n d ă r i r e p r e z i n t ă e l e m e n t e i m p o r t a n t e p e n t r u a a s i g u r a o m a i b u n ă d e z vo l t a re d u ra b i l ă a re gi u -ni lor în cauză.

Comis ia consideră că punerea în apl icare p r o g r e s i v ă a d i r e c t i v e i - c a d r u î n d o m e -n i u l a p e i v a c o n t r i b u i s e m n i f i c a t i v l a soluț ionarea acestor probleme.

(a) ( i i )C o m i s i a e s t e d e a c o r d c u i m p o r t a n ț a ident i f icăr i i tuturor soluț i i lor a l ternat ive posibi le ș i susț ine această recomandare.

A c e a s t a a r e c u n o s c u t d e j a i m p o r t a n ț a p ro b l e m e l o r re s p e c t i ve î n c a d r u l c o m u -n i c ă r i i s a l e p r i v i n d d e f i c i t u l d e a p ă ș i seceta adoptate în 2007.

(b) ( i )î n c o m u n i c a r e a s a p r i v i n d d e f i c i t u l d e a p ă ș i s e c e t a , a d o p t a t ă î n 2 0 0 7 , C o m i -s i a a s u b l i n i a t i m p o r t a n ț a i d e n t i f i c ă r i i ș i p u n e r i i î n a p l i c a re a u n o r m ă s u r i p re -v e n t i v e ( d e e x e m p l u , e c o n o m i i d e a p ă , s o l u ț i i a l t e r n a t i v e , p o l i t i c ă d e s t a b i l i r e a prețului apei ) .

Comisia consideră că cer ințele mai str ic te refer i toare la cerer i , documentul de lucru p r i v i n d a n a l i z a c o s t u r i - b e n e f i c i i ș i u n ghid ac tual izat pr iv ind ACB vor contr ibui l a î m b u n ă t ă ț i r e a c a l i t ă ț i i A C B - u r i l o r ș i vor as igura un cadru comun de eva luare a proiec telor.

î m b u n ă t ă ț i r e a e f i c i e n ț e i s i s t e m u l u i d e a l i m e n t a r e c u a p ă e s t e e s e n ț i a l ă ; d u p ă c a z , t r e b u i e s ă s e ț i n ă s e a m a ș i d e a l t e cr i ter i i .


58


(b) ( i i )Punerea în apl icare progres ivă a d i rec t i -vei - cadru în domeniul apei , care armoni -z e a z ă n o r m e l e p r i v i n d g e s t i o n a re a a p e i în UE, va permite gospodăr i rea mai ef ic i -entă a resurselor de apă.

73.Comis ia sa lută concluz ia Cur ț i i ș i este de a c o r d c u o b i e c t i v u l d e r e d u c e r e a î n t â r -z i e r i l o r î n i m p l e m e n t a r e a p r o i e c t e l o r cofinanțate. Cu toate acestea, Comisia con-stată că, uneori , complexitatea unor astfel de proiecte poate constitui un factor inerent care contribuie la producerea întârzierilor.

74.Comisia recunoaște că au existat nereguli în ceea ce privește datele de monitorizare. Cu toate acestea, Comisia consideră că instru-mentele actuale de monitor izare (rapoar te f inale pentru proiec tele din cadrul fondu-lui de coeziune ș i rapoar te anuale ș i f inale pentru proiec tele majore din cadrul fEDR) sunt ut i le pentru fur nizarea de infor maț i i privind realizări le proiectelor.

Comisia ver i f ică respec tarea condiț i i lor în momentul efec tuăr i i p lăț i i f inale.

recomandarea 2

(a)Co m i s i a e s te d e a co rd c ă t re b u i e re d u s e per ioadele în care proiec tele rămân inac-t i ve d i n c a u z a a b s e n ț e i u n e i i n f r a s t r u c -t u r i c o m p l e m e n t a r e , c h i a r d a c ă a t r a g e a te n ț i a a s u p r a f a p t u l u i c ă , u n e o r i , co m-p l ex i t ate a u n o r a s t fe l d e p ro i e c te p o ate c o n s t i t u i u n f a c t o r i n e r e n t c a r e c o n t r i -buie la producerea întâr z ier i lor.

î n v e d e r e a c o n s o l i d ă r i i c a p a c i t ă ț i i n o i -l o r s t a t e m e m b r e d e a e l a b o r a p r o -i e c t e m a t u r e , a f o s t c r e a t i n s t r u m e n t u l j a s p e r s p e n t r u p e r i o a d a d e p r o g r a -mare 2007-2013.

Co m i s i a e s t e , d e a s e m e n e a , d e a c o rd c ă o m a i b u n ă m o n i t o r i z a r e a r e a l i z ă r i l o r poate contr ibui la îmbunătăț i rea gest io -năr i i proiec telor de către statele membre.


(b)Pentru per ioada de programare 2007-2013 ș i î n c a d r u l e x e r c i ț i u l u i d e s i m p l i f i -c a r e d e s f ă ș u r a t î n p e r i o a d a 2 0 0 8 - 2 0 1 0 , d ispoziț i i le pr iv ind rapor tarea refer i toare la proiec tele fEDR ș i la cele majore au fost s impl i f icate ș i restrânse semnif icat iv pen-t ru a per mite o monitor izare mai fac i lă ș i mai ef ic ientă .

75. (a)C o m i s i a e s t e d e a c o r d c u o b i e c t i v u l d e r e d u c e r e l a m i n i m u m , î n m ă s u r a p o s i -b i l u l u i , a î n t â r z i e r i l o r î n i m p l e m e n t a re a proiec telor cof inanțate. Cu toate acestea, Comis ia constată că , uneor i , complexi ta-tea unor ast fe l de proiec te poate const i-t u i u n f a c t o r i n e r e n t c a r e c o n t r i b u i e l a producerea întâr z ier i lor.

75. (c)D e ș i î n t re c u t a u ex i s t at d e f i c i e nțe l i m i -t a t e î n c e e a c e p r i v e ș t e s t a b i l i r e a r a t e -lor de as is tență f inanciară acordată pr in grantur i , cauzate de neregul i a le anal ize -lor costur i -benef ic i i (ACB) , cadrul jur id ic ș i or ientăr i le Comisie i au fost consol idate pentru per ioada 2007-2013.

A p l i c a r e a p r i n c i p i u l u i d e r e c u p e -r a r e a c o s t u r i l o r , p r e v ă z u t d e D i r e c -t iva 2000/60/CE, în v igoare de la s fârș i tul a n u l u i 2 0 1 0 , v a f a c i l i t a î n ș i m a i m a r e m ă s u r ă p e v i i t o r s t a b i l i r e a a s i s t e n ț e i f inanciare acordate pr in grantur i .


5959


recomandarea 3

(a) ( i )Comis ia susț ine această recomandare.

C o m i s i a c o n s i d e r ă c ă a u t o r i t ă ț i l e d e m a n a g e m e n t d e ț i n u n r o l i m p o r t a n t î n a g a r a n t a c ă p ro i e c t e l e s e l e c t a t e c o re s -pund acestor standarde de per formanță.

î n a c e s t s e n s , î n v e d e r e a c o n s o l i d ă -r i i c a p a c i t ă ț i l o r î n n o i l e s t a t e m e m b r e , a fo s t c re at i n s t r u m e nt u l j a s p e r s p e nt r u per ioada de programare 2007-2013.

m a i m u l t , p u n e r e a î n a p l i c a r e c o r e c t ă a d i r e c t i v e i p r i v i n d e v a l u a r e a e f e c t e -l o r a n u m i to r p l a n u r i ș i p ro gra m e a s u p ra mediului (Direc t iva 2001/42/CE) prez intă re levanță în această pr iv ință .

(a) ( i i )C o m i s i a s u s ț i n e a c e a s t ă r e c o m a n d a r e ș i f a c e t r i m i t e r e l a r ă s p u n s u l s ă u d e l a l i tera (a) punc tul ( i ) de mai sus.

Pu n e r e a î n a p l i c a r e c o r e c t ă a d i r e c t i v e i pr iv ind evaluarea efec telor anumitor pro -iec te asupra mediului (85/337/CEE, ast fe l cum a fost modif icată) prezintă re levanță în această pr iv ință .

(a) ( i i i )C o m i s i a f a c e t r i m i t e r e l a r ă s p u n s u l s ă u de la l i tera (a) punc tul ( i ) de mai sus.

(b)C o m i s i a i n t e n ț i o n e a z ă s ă s e a s i g u r e c ă d ispoz i ț i i le consol idate pentru per ioada 2007-2013 sunt puse integral în apl icare, generând rezultatele dor i te.

(b) ( i )P r i n i n s t r u m e n t u l j a s p e r s s e a s i g u r ă a s i s t e n ț ă t e h n i c ă n o i l o r s t a t e m e m -b r e a t u n c i c â n d s e p r e g ă t e s c s ă î n a i n -t e z e p r o i e c t e m a j o r e C o m i s i e i . C o m i s i a a î n c h e i a t , d e a s e m e n e a , u n c o n t r a c t c u e x p e r ț i s e c t o r i a l i e x t e r n i , c a re p o t f i c o n s u l t a ț i î n l e g ă t u r ă c u a s p e c t e l e t e h -n i c e ș i s o c i o e c o n o m i c e a l e c e r e r i l o r d e p ro i e c t e . S e c o n s i d e r ă c ă a c e s t e m ă s u r i v o r î m b u n ă t ă ț i s e m n i f i c a t i v c a l i t a t e a ce re r i l o r, î n a i nte d e d e p u n e re a a ce s to ra la Comis ie.

(b) ( i i )Pr i n c i p i u l d e r e c u p e r a r e a c o s t u r i l o r v a i n t r a î n v i g o a r e p â n ă l a s f â r ș i t u l a n u l u i 2 0 1 0 , co n fo r m a r t i co l u l u i 9 d i n d i re c t i -va-cadru în domeniul apei . Comis ia con-s i d e ră c ă a ce s t l u c r u va e f i c i e nt i z a u t i l i -zarea fondur i lor UE. Comis ia va examina atent punerea în apl icare a acestu i pr in -c ipiu de către statele membre.


Curtea de Conturi Europeană

raportul special nr. 9/2010cheltuielile ue din cadrul măsurilor structurale privind alimentarea cu apă pentru consumul casnic sunt efectuate în mod optim?

luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene

2010 — 59 p. — 21 × 29,7 cm

ISBN 978-92-9207-834-8

doi:10.2865/10009

cum Vă PuteȚI Procura PublIcaȚIIle unIunII euroPene?

Publicații gratuite:

• prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);

• la reprezentanțele sau delegațiile Uniunii Europene.

Puteți obține datele de contact ale acestora vizitând http://ec.europa.eu sau trimițând un fax la +352 2929-42758.

Publicații contra cost:

• prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu).

abonamente contra cost (de exemplu, la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene saula repertoriile jurisprudenței curții de justiție a uniunii europene):

• contactând direct unul dintre agenții de vânzări ai Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene (http://publications.europa.eu/others/agents/index_ro.htm).

Qj-A

B-10-008-R

O-C


AUDITUl CURţII S-A AXAT PE INfRASTRUCTURIlE DE AlImENTARE

CU APĂ PENTRU CONSUmUl CASNIC COfINANţATE îN CADRUl

mĂSURIlOR STRUC TURAlE AlE UE îN CURSUl PERIOADEI DE

PROGRAmARE 2000-2006 îN SPANIA, GRECIA, POR TUGAlIA ş I

ITAlIA, BENEfICIARII mAjORI AI fINANţĂRII UE îN ACEST DOmENIU.

SCOPUl ACESTOR INfRASTRUCTURI ESTE DE A mĂRI CANTITATEA

DE APĂ DISPONIBIlĂ, PRECUm şI DE A îmBUNĂTĂţI CAlITATEA APEI

DISTRIBUITE şI EfICIENţA SISTEmElOR DE AlImENTARE CU APĂ.

OBIECTIvUl AUDITUlUI A fOST DE A EvAlUA DACĂ S-AU ADOPTAT

CElE mAI ADECvATE SOlUţII, DACĂ PROIEC TElE COfINANţATE

AU AvUT REzUlTATE POzITIvE şI DACĂ OBIEC TIvElE AU fOST

îNDEPlINITE lA CEl mAI mIC COST PENTRU BUGETUl UE.

Date post:	28-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	4 times
Download:	0 times

Raportul special - europarl.europa.eu fileRaportul special nr. 9/2010 – Cheltuielile UE din cadrul...

Documents