Raportul Periodic UPR Aprilie-Iunie 2014

Raportul a fost realizat cu sprijinul Programului NaComisar pentru Drepturile Omului. Opiniile prezentate în acest raport _______________________________________________________________________________________________________

P.O.Box 1678, Web

RAPORTUL PERIODIC PRIVIND PROGRESELE ÎN IMPLEMENTAREA RECOMANDĂRILOR

EVALUĂRII PERIODICE UNIVERSALE (EPU)

(versiune preliminară)

Centrul de Informare în domeniul Drepturilor Omului (CIDO)

Centrul de Informare în domeniul Drepturilor Omului Информационный Центр по Правам Человека

Raportul a fost realizat cu sprijinul Programului Na�ional Pentru Dezvoltare (PNUD) �i a Biroului Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului. Opiniile prezentate în acest raport nu neapărat reprezintă _______________________________________________________________________________________________________

P.O.Box 1678, Web-site: www.cido.org.md, E-mail: [email protected]



Aprilie – Iunie 2014

(versiune preliminară)

Centrul de Informare în domeniul Drepturilor Omului (CIDO) şi Consiliul Naţional pentru Drepturile Omului

Chişinău 2014

în domeniul Drepturilor OmuluiЧеловека

1

i a Biroului Înaltului nu neapărat reprezintă pozi�ia acestora.

_______________________________________________________________________________________________________mail: [email protected]



Centrul de Informare în domeniul Drepturilor Omului (CIDO) şi Consiliul Naţional pentru Drepturile Omului


P.O.Box 1678, Web

Capitolul 1: DREPTURILE FUNDAMENTALE ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII

Recomandări pertinente73.19. Eliminarea practicilor discriminatoriimedicale şi asigurarera accesului fizic a copiilor cu dizabilităţi la educaţie şi în instituţii publice, ca parte a Strategiei incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi.(Tailanda)73.22 Oferiţi servicii sociale în sănătate şi accesul la educaţie a copiilor din grupurile vulnerabile. (Uruguay)

Situa�ia persoanelor cu dizabilită�i psihosociale

Evolu�ii pozitiveProgramul na�ional de sănătate mintală, strategia de dezvoltare a serviciilor comunitare de

sănătate mintală, recent decizie colegiu MS de sănătate mintală �i descentralizare a psihiatriei la spitale ge

Constatări, regrese �i domenii fără progreseEste raportată o gamă largă de încălcări ale drepturilor împotriva persoanelor cu probleme psihice. Acestea variază de la limite de procedură la încălcări grave, inclusiv dreptul la viadreptul de a nu fi supus torturii etc Încălcările pot fi încadrate în cele întâmplă în institudin sectorul civil.

Există rapoarte ample despre încălcări în trei instituSănătă�ii (Băl�i, Chi�inău �i Orhei) �i 6 institu�ii reziden�iale psychoneurologic pentru adul�i �i copii cu dizabilită�i mintale �i intelectuale. Principalele tipuri de rapoarte cu privire la situa�ia sunt de CPT, CpDOM, psihiatrie ombudsman, ONU proceduri speci(SR în sărăcie extremă, SR pe handicap, WG pe EDAW, rapoarte navizite de monitorizare, inclusiv IDOM, CAJPD, MDAC, etc) .

În mare măsură problemele identificate sunt:

• Dreptul la via�ă - rata mortalitămai mare decât în alte spitale de profil terapeutice. Nu investigare clară a morinstitu�ii par a fi efectuate (Pavlovka, raportor special privind sărăcia extremă)





73.19. Eliminarea practicilor discriminatorii împotriva persoanelor cu dizabilităţi în instituţii medicale şi asigurarera accesului fizic a copiilor cu dizabilităţi la educaţie şi în instituţii publice, ca parte a Strategiei incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi.(Tailanda)

ervicii sociale în sănătate şi accesul la educaţie a copiilor din grupurile

�ia persoanelor cu dizabilită�i psihosociale

�ional de sănătate mintală, strategia de dezvoltare a serviciilor comunitare de sănătate mintală, recent decizie colegiu MS �i ordinele privind deschiderea de centre comunitare

�i descentralizare a psihiatriei la spitale generale ra�ionale.

�i domenii fără progreseo gamă largă de încălcări ale drepturilor împotriva persoanelor cu probleme

psihice. Acestea variază de la limite de procedură la încălcări grave, inclusiv dreptul la viadreptul de a nu fi supus torturii �i relelor tratamente, dreptul la libertate, abuz sexual

Încălcările pot fi încadrate în cele întâmplă în institu�iile medicale �i sociale de îngrijire �i cei

Există rapoarte ample despre încălcări în trei institu�ii mari de psihiatrie din cadrul Ministerului �i, Chi�inău �i Orhei) �i 6 institu�ii reziden�iale psychoneurologic pentru

�i �i copii cu dizabilită�i mintale �i intelectuale. Principalele tipuri de rapoarte cu privire �ia sunt de CPT, CpDOM, psihiatrie ombudsman, ONU proceduri speci

(SR în sărăcie extremă, SR pe handicap, WG pe EDAW, rapoarte na�ionale �i interna�ionale vizite de monitorizare, inclusiv IDOM, CAJPD, MDAC, etc) .

În mare măsură problemele identificate sunt:

rata mortalită�ii în institu�iile de sănătate mintală par să fie semnificativ mai mare decât în alte spitale de profil terapeutice. Nu investigare clară a mor

�ii par a fi efectuate (Pavlovka, raportor special privind sărăcia extremă)


2




împotriva persoanelor cu dizabilităţi în instituţii medicale şi asigurarera accesului fizic a copiilor cu dizabilităţi la educaţie şi în instituţii publice, ca parte a Strategiei incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi.(Tailanda)

ervicii sociale în sănătate şi accesul la educaţie a copiilor din grupurile

�ional de sănătate mintală, strategia de dezvoltare a serviciilor comunitare de �i ordinele privind deschiderea de centre comunitare

�ionale.

o gamă largă de încălcări ale drepturilor împotriva persoanelor cu probleme psihice. Acestea variază de la limite de procedură la încălcări grave, inclusiv dreptul la via�ă,

uz sexual �i fizic,

�iile medicale �i sociale de îngrijire �i cei

�ii mari de psihiatrie din cadrul Ministerului �i, Chi�inău �i Orhei) �i 6 institu�ii reziden�iale psychoneurologic pentru

�i �i copii cu dizabilită�i mintale �i intelectuale. Principalele tipuri de rapoarte cu privire �ia sunt de CPT, CpDOM, psihiatrie ombudsman, ONU proceduri speciale �i comisii

�ionale �i interna�ionale

�iile de sănătate mintală par să fie semnificativ mai mare decât în alte spitale de profil terapeutice. Nu investigare clară a mor�ii în aceste

�ii par a fi efectuate (Pavlovka, raportor special privind sărăcia extremă)


P.O.Box 1678, Web

• Dreptul la libertate - aceasta este în mare măsură cunoscut Generală că o cantitate mare de persoane care în mod oficial sunt tratate în mod voluntar nu se poate, de fapt, părăsirea institurecente privind încălcarea CEDO, art 5 (David vs Moldova nici ac�iunile întreprinse de către autorită�ile de sănătate cu privire la problema.

• Libertatea de tortură �i rele tratamente / Dreptul de a consim�ământului în dreptul interna�ional al drepturilor omului a doctrinei de necesitate medicale schimba legi (raportul Juan Mendez a Consiliului pentru Drepturile Omului februarie 2013). Cele ultragiind Băl�i �i Cocieri cazurilor de vsistemele sociale reziden�iale de sănătate �i. În context, până în prezent, de asemenea, nici un follow eficace de urmărire penală. Tratamentul forpsihiatrie �i Centrul de rapoarte privind drepturile omului, lipsa de cunostarea lor �i tratamentul primit este aproape o regulă. Sunt raportate numeroase cazuri de abuz fizic în spitale �i institu�ii de asisten�ă socială. În spital Pavlovka (o sec�ie de psBăl�i spital), lucru punitive la dimensiuni industriale este o practică obi�nuită.

• Dreptul la cel mai înalt standard de sănătate ciuda protocoalelor na�ionale �i de bune practici. Standapsihiatrice sunt mult sub standardele din alte instituevaluare calitativă a serviciilor de sănătate mintală se realizează, sistemul este definit de indicatori cantitativi, cum ar fi numărul de vizite probleme constituie încălcări discriminatorii din cauza diferenale practicii medicale.

Ca o chestiune de picioare separat repetate avorturi for�ate, sterilizarea �i lipsa de orice suport sau accesul la ingrijiri de sanatate a reproducerii for�at. Nu programe educa�ionale �i de acces la contraceptive în case internat psychoneurologic. Se pare că practica de sterilizare fără consimchirurgicale este prezent, de asemenea, în practica medicală mare

• Dreptul la condi�ii de via�ă �i de tratament decente (inclusiv salubritate �i alimente sănătoase �i ca parte a dreptului

• dreptul la recunoa�terea egală în fa�a legii (capacitate juridică) Republica Moldova a demonstrat intrasupra vietii persoanelor ". Ele sunt dungi de toate drepturile lor sunt substituite de către tutore. Mul




aceasta este în mare măsură cunoscut �i men�ionat de către Procuratura Generală că o cantitate mare de persoane care în mod oficial sunt tratate în mod voluntar nu se poate, de fapt, părăsirea institu�iei pe propria lor voin�ă. De�i există două cazuri la Crecente privind încălcarea CEDO, art 5 (David vs Moldova �i Gorobe� vs Moldova), nu există

�iunile întreprinse de către autorită�ile de sănătate cu privire la problema.

�i rele tratamente / Dreptul de a consim�ământului informat �ional al drepturilor omului a doctrinei de necesitate medicale

schimba legi (raportul Juan Mendez a Consiliului pentru Drepturile Omului februarie 2013). �i �i Cocieri cazurilor de viol multiplu scoate mai multe probleme grave în

�iale de sănătate �i. În context, până în prezent, de asemenea, nici un follow eficace de urmărire penală. Tratamentul for�ată este o regulă. Potrivit ombudsman

de rapoarte privind drepturile omului, lipsa de cuno�tin�e cu privire la �i tratamentul primit este aproape o regulă. Sunt raportate numeroase cazuri de abuz

�i institu�ii de asisten�ă socială. În spital Pavlovka (o sec�ie de ps�i spital), lucru punitive la dimensiuni industriale este o practică obi�nuită.

• Dreptul la cel mai înalt standard de sănătate - nu există alternative la tratament farmacologie, în �ionale �i de bune practici. Standardele de tratament în institu

psihiatrice sunt mult sub standardele din alte institu�ii de îngrijire a sănătă�ii. Absolut nici o evaluare calitativă a serviciilor de sănătate mintală se realizează, sistemul este definit de

fi numărul de vizite �i de zile de �edere bolnavului. Toate aceste probleme constituie încălcări discriminatorii din cauza diferen�ei de abordare în alte domenii

Ca o chestiune de picioare separat - drepturile de reproducere pentru femei �i fete din institutii �ate, sterilizarea �i lipsa de orice suport sau accesul la ingrijiri de sanatate a

�at. Nu programe educa�ionale �i de acces la contraceptive în case internat ă practica de sterilizare fără consim�ământ în timpul procedurilor

chirurgicale este prezent, de asemenea, în practica medicală mare

�ii de via�ă �i de tratament decente (inclusiv salubritate �i alimente �i ca parte a dreptului la sănătate), raportate în rapoartele toate Ombudsmanului

�terea egală în fa�a legii (capacitate juridică) - Na�iunilor Unite în Republica Moldova a demonstrat intr-un studiu recent consecin�ele catastrofale care tutela avea

etii persoanelor ". Ele sunt dungi de toate drepturile lor �i oricare dintre deciziile lor sunt substituite de către tutore. Mul�i sunt plasa�i în institu�ii, tratate cu for�a ", cu acordul"


3



�i men�ionat de către Procuratura Generală că o cantitate mare de persoane care în mod oficial sunt tratate în mod voluntar nu se

�iei pe propria lor voin�ă. De�i există două cazuri la CEDO �i Gorobe� vs Moldova), nu există

�iunile întreprinse de către autorită�ile de sănătate cu privire la problema.

informat - revizuirea �ional al drepturilor omului a doctrinei de necesitate medicale - nevoia de a

schimba legi (raportul Juan Mendez a Consiliului pentru Drepturile Omului februarie 2013). iol multiplu scoate mai multe probleme grave în

�iale de sănătate �i. În context, până în prezent, de asemenea, nici un �ată este o regulă. Potrivit ombudsman

�tin�e cu privire la �i tratamentul primit este aproape o regulă. Sunt raportate numeroase cazuri de abuz

�i institu�ii de asisten�ă socială. În spital Pavlovka (o sec�ie de psihiatrie din �i spital), lucru punitive la dimensiuni industriale este o practică obi�nuită.

nu există alternative la tratament farmacologie, în rdele de tratament în institu�ii

�ii de îngrijire a sănătă�ii. Absolut nici o evaluare calitativă a serviciilor de sănătate mintală se realizează, sistemul este definit de

�i de zile de �edere bolnavului. Toate aceste �ei de abordare în alte domenii

�i fete din institutii -�ate, sterilizarea �i lipsa de orice suport sau accesul la ingrijiri de sanatate a

�at. Nu programe educa�ionale �i de acces la contraceptive în case internat �ământ în timpul procedurilor

�ii de via�ă �i de tratament decente (inclusiv salubritate �i alimente la sănătate), raportate în rapoartele toate Ombudsmanului

�iunilor Unite în �ele catastrofale care tutela avea �i oricare dintre deciziile lor

�i sunt plasa�i în institu�ii, tratate cu for�a ", cu acordul"


P.O.Box 1678, Web

de gardian �i a tranzac�iilor de bază, cum ar fi contracte de munposibil pentru ace�ti oameni.

• Accesul la justi�ie - ca o consecinproceduri judiciare sau-quazi judiciar plânge de poli�ie, ombudsman, etc, în cazul în care persoana incapacitate nu va fi chiar ascultat. Un caz anecdotic a unei femei aflate sub tutela sochiar dacă el a deschis locuia cu o altă femeie principiu, cerând ca so�ul ei (tutore legal) va depune o divor� împotriva lui însu�i . Acum, cazul este la CEDO, contestat de către avocaMoldova (IDOM). Nu este nevoie de o mare de adconformitate cu cerin�ele de la articolul 12 din CRPD. În timp ce biroul Avocatului Poporului a depus două observa�ii Cur�ii Constitu�ionale, ele aborda doar aspecte legate de capacitate juridică egală �i nu problemaombudsmanului)

• dreptul de a vota �i de participare politică. datorită orice handicap de la dreptul de a sufragiului universal (rea Codului de bune practici în materie electorală cu privire la participarea persoanelor cu handicap la alegeri - Comisia de la Venepermise de a vota �i pentru alegeri. Din modificări la Codul Electoral, în ciuda dreptul expres pentru toate persoanele cu handicap de vot înscrise în CRPD, constitu�ia �i legea adoptată recent privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilită�i.

Capitolul

- (73.9) Să încurajeze înţelegerea limbii de stat în cadrul întregii societăţi (România);- (73.22) Să furnizeze servicii sociale în ... accesul la educaţie pentru copiii aparţinând celor maivulnerabile grupuri (Uruguay);- (76.11) Să sprijine şi dezvolte programe de educaţie şi instituţii de limba maternă pentruminorităţile naţionale (Federaţia Rusă);- (76.12) Să menţină reţeaua instituţiilor de învăţământ preuniversitar cu acces la educaţie în limbile minorităţilor, în conformitate cu recomandarea Comitetului pentru Drepturile Economice, Sociale şi Culturale vizînd garanţii pentru drepturile minorităţilor etnice (Bulgaria).




�i a tranzac�iilor de bază, cum ar fi contracte de muncă sau de căsătorie nu mai este �ti oameni.

ca o consecin�ă a incapacită�ii există multe probleme în accesul la quazi judiciar �i mecanismele de protec�ie a drepturilor, cum ar fi se

�ie, ombudsman, etc, în cazul în care persoana incapacitate nu va fi chiar ascultat. Un caz anecdotic a unei femei aflate sub tutela so�ului ei nu a putut depune pentru un divers, chiar dacă el a deschis locuia cu o altă femeie - instan�a a respins cererea de divor

�ul ei (tutore legal) va depune o divor� împotriva lui însu�i . Acum, cazul este la CEDO, contestat de către avoca�ii de la Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM). Nu este nevoie de o mare de advocacy �i modificarea Codului Civil, în

�ele de la articolul 12 din CRPD. În timp ce biroul Avocatului Poporului a �ii Cur�ii Constitu�ionale, ele aborda doar aspecte legate de capacitate

�i nu problema ca un întreg (doar dreptul de a se căsători �i a accesului la biroul

�i de participare politică. - În ciuda interpretare clară despre nici o excepdatorită orice handicap de la dreptul de a sufragiului universal (revizuit Declaraa Codului de bune practici în materie electorală cu privire la participarea persoanelor cu

Comisia de la Vene�ia) - persoanele cu psiho-social handicap nu sunt �i pentru alegeri. Din păcate, la 26 iunie, parlamentul nu a acceptat să opereze

modificări la Codul Electoral, în ciuda dreptul expres pentru toate persoanele cu handicap de vot �ia �i legea adoptată recent privind incluziunea socială a persoanelor

Capitolul 1: DREPTUL LA EDUCAŢIE

(73.9) Să încurajeze înţelegerea limbii de stat în cadrul întregii societăţi (România);(73.22) Să furnizeze servicii sociale în ... accesul la educaţie pentru copiii aparţinând celor

grupuri (Uruguay);(76.11) Să sprijine şi dezvolte programe de educaţie şi instituţii de limba maternă pentru

minorităţile naţionale (Federaţia Rusă);(76.12) Să menţină reţeaua instituţiilor de învăţământ preuniversitar cu acces la educaţie în

e minorităţilor, în conformitate cu recomandarea Comitetului pentru Drepturile Economice, Sociale şi Culturale vizînd garanţii pentru drepturile minorităţilor etnice


4



că sau de căsătorie nu mai este

�ă a incapacită�ii există multe probleme în accesul la �i mecanismele de protec�ie a drepturilor, cum ar fi se

�ie, ombudsman, etc, în cazul în care persoana incapacitate nu va fi chiar ascultat. �ului ei nu a putut depune pentru un divers,

cererea de divor�, în �ul ei (tutore legal) va depune o divor� împotriva lui însu�i . Acum,

�ii de la Institutul pentru Drepturile Omului din �i modificarea Codului Civil, în

�ele de la articolul 12 din CRPD. În timp ce biroul Avocatului Poporului a �ii Cur�ii Constitu�ionale, ele aborda doar aspecte legate de capacitate

�i a accesului la biroul

În ciuda interpretare clară despre nici o excep�ie, vizuit Declara�ia interpretativă

a Codului de bune practici în materie electorală cu privire la participarea persoanelor cu social handicap nu sunt

păcate, la 26 iunie, parlamentul nu a acceptat să opereze modificări la Codul Electoral, în ciuda dreptul expres pentru toate persoanele cu handicap de vot

�ia �i legea adoptată recent privind incluziunea socială a persoanelor

(73.9) Să încurajeze înţelegerea limbii de stat în cadrul întregii societăţi (România);(73.22) Să furnizeze servicii sociale în ... accesul la educaţie pentru copiii aparţinând celor

(76.11) Să sprijine şi dezvolte programe de educaţie şi instituţii de limba maternă pentru

(76.12) Să menţină reţeaua instituţiilor de învăţământ preuniversitar cu acces la educaţie în e minorităţilor, în conformitate cu recomandarea Comitetului pentru Drepturile

Economice, Sociale şi Culturale vizînd garanţii pentru drepturile minorităţilor etnice


P.O.Box 1678, Web

Recomandări pertinente:

Raportul ECRI , VIII educa�ie �i con�tientizare, 172octombrie 2013VIII. Educa�ie �i sensibilizare172 În al treilea raport, ECRI recomandă ca autorită(i) să pună în aplicare măsuri menite să asigure că educaintegrantă a curriculum-ului �colar( ii) să-�i revizuiască decizia lr de a transformaîn discipline op�ionale,(iii) să elimine din manuale orice material rasist sau materiale intoleran�a sau prejudecă�i fa�ă de oricăre(iv) să revizuiască în mod regulat manualele

În cadrul unui studiu specializat, experla subiectele Limba �i Literatura Românmanuale de Educa�ie Moral-Spirituală, Religie.

Manualele examinate, din perspectiva egalităţii de gen şi incluziunii sociale, sunt formulate întrun mod neprofesionist, discriminatoriu, insensibil la Femeile fie sunt lipsă din prezentările textuale şi vizuale, fie sunt prezentate pe poziţii de servitoarele sau însoţitoarele bărbaţilor. Studierea manualelor face impresia, precum că numai bărbaţii au făcut istoria lumii şi a Republicii Moldova.

Minorităţile etno-lingvistice din Republica Moldova îşi au un loc extrem de periferic şi marginal, istoria spaţiului descris fiind tratată practic exclusiv ca istoria etnicilor români, în pofida faptului că pe acest teritoriu permanent locuiau alte etnii, cu ponderea semnificativă de 20populaţie.

Lipseşte cu desăvâr�ire prezentarea neutră şi echidistantă a bisericii creştinde doar una din confesiuni religioase, ea fiind prezentată mai degrabă indispensabil” al statalităţii. Biserica creştinsocietăţii moldave, ca „unica credinţă adevărată” a statului moldav, în pofida realităţilor istorice mult mai complexe şi variate.exemplu) sunt prezentate drept „străine” populaţiei moldave, iar islamul duşmană. Această partinitate a autorilor rezultă în puternică îndoctrinare creştinelevilor, contrar prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi standardelor internaţionale din domeniul.




�ie �i con�tientizare, 172 , ECRI , 20 iunie 2013

�ie �i sensibilizare, ECRI recomandă ca autorită�ile moldovene�ti

) să pună în aplicare măsuri menite să asigure că educa�ia pentru drepturile omului este o parte �colar,

revizuiască decizia lr de a transforma cursurile "Educa�ie civică " �i "Noi �i Legea "

din manuale orice material rasist sau materiale care încurajează stereotipuri�i fa�ă de oricăre grup minoritar, �i

n mod regulat manualele �colare.

În cadrul unui studiu specializat, exper�ii CIDO au analizat con�inutul a zece manuale �colare �i Literatura Română, Istorie �i educa�ie Civică, dar �i a unui număr de

Spirituală, Religie.

Manualele examinate, din perspectiva egalităţii de gen şi incluziunii sociale, sunt formulate întrun mod neprofesionist, discriminatoriu, insensibil la dimensiunea de gen şi drepturile omului. Femeile fie sunt lipsă din prezentările textuale şi vizuale, fie sunt prezentate pe poziţii de servitoarele sau însoţitoarele bărbaţilor. Studierea manualelor face impresia, precum că numai

lumii şi a Republicii Moldova.

lingvistice din Republica Moldova îşi au un loc extrem de periferic şi marginal, istoria spaţiului descris fiind tratată practic exclusiv ca istoria etnicilor români, în pofida faptului

u permanent locuiau alte etnii, cu ponderea semnificativă de 20

�ire prezentarea neutră şi echidistantă a bisericii creştin-ortodoxe, în calitate de doar una din confesiuni religioase, ea fiind prezentată mai degrabă ca „pilon” şi „element indispensabil” al statalităţii. Biserica creştin-ortodoxă este prezentată ca o dominantă a statului şi societăţii moldave, ca „unica credinţă adevărată” a statului moldav, în pofida realităţilor istorice mult mai complexe şi variate. Astfel, alte curente creştine (catolicismul, protestantismul, de exemplu) sunt prezentate drept „străine” populaţiei moldave, iar islamul duşmană. Această partinitate a autorilor rezultă în puternică îndoctrinare creştin

lor, contrar prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi standardelor internaţionale din


5



, ECRI , 20 iunie 2013, publicat la 15

�ia pentru drepturile omului este o parte

�ie civică " �i "Noi �i Legea "

care încurajează stereotipurile,

�ii CIDO au analizat con�inutul a zece manuale �colare �i educa�ie Civică, dar �i a unui număr de

Manualele examinate, din perspectiva egalităţii de gen şi incluziunii sociale, sunt formulate într-dimensiunea de gen şi drepturile omului.

Femeile fie sunt lipsă din prezentările textuale şi vizuale, fie sunt prezentate pe poziţii de servitoarele sau însoţitoarele bărbaţilor. Studierea manualelor face impresia, precum că numai

lingvistice din Republica Moldova îşi au un loc extrem de periferic şi marginal, istoria spaţiului descris fiind tratată practic exclusiv ca istoria etnicilor români, în pofida faptului

u permanent locuiau alte etnii, cu ponderea semnificativă de 20-30% din

ortodoxe, în calitate ca „pilon” şi „element

ortodoxă este prezentată ca o dominantă a statului şi societăţii moldave, ca „unica credinţă adevărată” a statului moldav, în pofida realităţilor istorice

Astfel, alte curente creştine (catolicismul, protestantismul, de exemplu) sunt prezentate drept „străine” populaţiei moldave, iar islamul – drept o religie duşmană. Această partinitate a autorilor rezultă în puternică îndoctrinare creştin-ortodoxă a

lor, contrar prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi standardelor internaţionale din


P.O.Box 1678, Web

Asemenea redacţie a manualelor duce la o perpetuare a stereotipurilor şi prejudecăţilor privind rolul femeilor în societate, dar şi la marginalizare a elsau de altă apartenenţă religioasă decît cea creştinrezultatele diametral opuse celor statuate de legislaţia învăţământului din Republica Moldova, care cel puţin la nivel declarativ îşi pune drept scop promovarea incluziunii sociale, valorilor drepturilor omului şi nediscriminării.

Manualele examinate (cu excepţia educaţiei civice) nu fac nicicu dizabilităţi. Într-un caz aceste persoane su„milă”. În câteva alte cazuri dizabilitate se menţionează tangenţial cu aceiaşi conotaţie negativă şi înjositoare. Deşi istoria umană este plină cu exemplele persoanelor cu dizabilităţi, care au făcut contribuţii semnificative la progresul uman, această dimensiune lipseşte din manuale şi astfel se ratează oportunitatea consolidării redizabilităţi.

Cu excepţia educaţiei civice conceptele drepturilor omulşi incluziunii sociale nu se regăsesc în manualele examinate.

După toate aparenţele în cadrul sistemului de învăţământ din Republica Moldova lipseşte cu desăvâr�ire orice mecanism de examinare independenţei ştiinţifice, egalităţii de gen şi a drepturilor omului. La fel se impune întrebarea, dacă în cadrul organelor abilitate cu aprobarea şi recomandarea către producere a manualelor sunt reprezentate minorităţile etnice şi religioase, care locuiesc în Republica Moldova.

Mai mult ca atît, subdiviziunile şi instituţiile din subordinea Ministerului Educaţiei direct se implică în activităţi de promovare a unei religii îndoctrinarea creştin-ortodoxă, manifestând lipsa de neutralitate şi echidistanţă şi neînţelegerea conceptelor de nediscriminare.

Documentul cu analiza unui număr de manuale, identificate în bibliotecile câtorva municipale, a fost trimisă la adresa doamnei vicepână la momentul actual nu avem nici o reac

La ini�iativa jurnalistei Natalia Ghila�cu, Canal Regional a produs o emisiune de o orăcadrul Studioului Drepturilor Omului. Ministerul Educadirectorului Fondului Special pentru manuale, dl. fost prezen�i �i doamna Larisa Dohotaru, ”�tiin�a�i unul dintre autorii manualelor de Educahttp://discriminare.md/expertiietnie-si-religie/Comentariile participan�ilor men�iona�i au constat în recunoa�terea faptului că o parte din manuale au nevoie de actualizare




Asemenea redacţie a manualelor duce la o perpetuare a stereotipurilor şi prejudecăţilor privind rolul femeilor în societate, dar şi la marginalizare a elevilor de altă etnie decît cea românească sau de altă apartenenţă religioasă decît cea creştin-ortodoxă. Astfel, aceste manuale produc rezultatele diametral opuse celor statuate de legislaţia învăţământului din Republica Moldova,

clarativ îşi pune drept scop promovarea incluziunii sociale, valorilor drepturilor omului şi nediscriminării.

Manualele examinate (cu excepţia educaţiei civice) nu fac nici-o referinţă pozitivă la persoanele un caz aceste persoane sunt prezentate drept nişte „calici” care au nevoie de

„milă”. În câteva alte cazuri dizabilitate se menţionează tangenţial cu aceiaşi conotaţie negativă şi înjositoare. Deşi istoria umană este plină cu exemplele persoanelor cu dizabilităţi, care au

ntribuţii semnificative la progresul uman, această dimensiune lipseşte din manuale şi astfel se ratează oportunitatea consolidării re-integrării şi incluziunii sociale a persoanelor cu

Cu excepţia educaţiei civice conceptele drepturilor omului, egalităţii şi nediscriminării, toleranţei şi incluziunii sociale nu se regăsesc în manualele examinate.

După toate aparenţele în cadrul sistemului de învăţământ din Republica Moldova lipseşte cu �ire orice mecanism de examinare ex ante a manualelor din perspectiva echidistanţei şi

independenţei ştiinţifice, egalităţii de gen şi a drepturilor omului. La fel se impune întrebarea, dacă în cadrul organelor abilitate cu aprobarea şi recomandarea către producere a manualelor

minorităţile etnice şi religioase, care locuiesc în Republica Moldova.

Mai mult ca atît, subdiviziunile şi instituţiile din subordinea Ministerului Educaţiei direct se implică în activităţi de promovare a unei religii – creştinismului ortodox – şi astfel

ortodoxă, manifestând lipsa de neutralitate şi echidistanţă şi neînţelegerea conceptelor de nediscriminare.

Documentul cu analiza unui număr de manuale, identificate în bibliotecile câtorva să la adresa doamnei vice-ministru Nicolaescu-Onofrei. Cu părere de rău,

până la momentul actual nu avem nici o reac�ie din partea ministerului educa�ie în acest sens.

�iativa jurnalistei Natalia Ghila�cu, Canal Regional a produs o emisiune de o orăcadrul Studioului Drepturilor Omului. Ministerul Educa�iei a sugerat participarea la discu�ie a directorului Fondului Special pentru manuale, dl. Gheorghe Gârne�, În aceea

Larisa Dohotaru, �efa direc�iei ”Manuale �colare” de la Editura i unul dintre autorii manualelor de Educa�ie Civică, domnul Pavel Cerbu�c

/expertii-constata-ca-in-manualele-scolare-exista-discriminarea

�ilor men�iona�i au constat în recunoa�terea faptului că o parte din manuale au nevoie de actualizare �i perfec�ionare, altele de înlocuire, dar î�i a�teaptă timpul,


6



Asemenea redacţie a manualelor duce la o perpetuare a stereotipurilor şi prejudecăţilor privind evilor de altă etnie decît cea românească

ortodoxă. Astfel, aceste manuale produc rezultatele diametral opuse celor statuate de legislaţia învăţământului din Republica Moldova,

clarativ îşi pune drept scop promovarea incluziunii sociale, valorilor

o referinţă pozitivă la persoanele nt prezentate drept nişte „calici” care au nevoie de

„milă”. În câteva alte cazuri dizabilitate se menţionează tangenţial cu aceiaşi conotaţie negativă şi înjositoare. Deşi istoria umană este plină cu exemplele persoanelor cu dizabilităţi, care au

ntribuţii semnificative la progresul uman, această dimensiune lipseşte din manuale şi integrării şi incluziunii sociale a persoanelor cu

ui, egalităţii şi nediscriminării, toleranţei

După toate aparenţele în cadrul sistemului de învăţământ din Republica Moldova lipseşte cu a manualelor din perspectiva echidistanţei şi

independenţei ştiinţifice, egalităţii de gen şi a drepturilor omului. La fel se impune întrebarea, dacă în cadrul organelor abilitate cu aprobarea şi recomandarea către producere a manualelor

minorităţile etnice şi religioase, care locuiesc în Republica Moldova.

Mai mult ca atît, subdiviziunile şi instituţiile din subordinea Ministerului Educaţiei direct se şi astfel contribuie la

ortodoxă, manifestând lipsa de neutralitate şi echidistanţă şi neînţelegerea

Documentul cu analiza unui număr de manuale, identificate în bibliotecile câtorva �coli Onofrei. Cu părere de rău,

�ie din partea ministerului educa�ie în acest sens.

�iativa jurnalistei Natalia Ghila�cu, Canal Regional a produs o emisiune de o oră în �iei a sugerat participarea la discu�ie a

În aceea�i emisiune au colare” de la Editura

�ie Civică, domnul Pavel Cerbu�că: discriminarea-de-gen-

�ilor men�iona�i au constat în recunoa�terea faptului că o parte din �i a�teaptă timpul,


P.O.Box 1678, Web

�inând cont de ciclul de via�ă a unui manuale, care este unul predefinit �i este de o durată de 10 ani. Despre manualele de limbă bune”, iar despre manualul de Educabază.

Totodată au mai fost men�ionate aspecte tehnice care fac înlocuirea manualelor vechi cu unele noi destul de anevoioasă: costurile mari, inclusiv din cauza tirajului limitat al unor edispecializate îngust (de ex. manuale de limba elaborare �i aprobare.

Totodată, a fost men�ionat faptul că la elaborarea manualelor se �ine cont �i de opinia părin�ilor �i politicienilor, care la rândul lor analizeacest sens.

În discu�ie a fost făcut clar faptul că în cadrul Comisiei de aprobare nu există nici un expert în Drepturile Omului sau beneficiari direcreprezentan�ii ai grupurilor vulnerabile. La întrebările repetate în acest sens nici unul din reprezentan�i nu ne-a putut răspunde afirmativ, iar la sfârdirec�iei Manuale din cadrul editurii �tiin�a crede că are suficientă expertiză în DOparticipând la câteva seminare în domeniu.

La fel nu am primit un răspuns la întrebarea dacă înainte de aprobare se face o expertiză a manualelor din perspectiva DO. Un răspuns a fost că în cadrul procesului de evaluare selec�ie există un regulamentexpres drept un criteriu de eliminare caracterul discriminatoriu al manualului. Analizând acest document, nu am găsit nici o referinacestora sau metodele de evaluare, cu excepart. 4 (3) din Legea Învă�ământului, care fac referire la libertatea învă�ământului religios �i laicitatea învă�ământului de stat.

La finele conversa�iei participan�iiprofesori, în predarea obiectelor prin prisma DO, dar Totodată, în opinia noastră, este crucială expertiza din perspectivă a DO a manuscriselor propuse spre editare, dar �i abordarea participativă a beneficiarilor cum sunt reprezentan�ii grupurilor vulnerabile, copiii, părin�ii.

O altă problemă verbalizată a fost lipsa cadrelor pregătite pentru o asemenea analiză, la care reprezentan�ii societă�ii civile, mai exact ec




�ă a unui manuale, care este unul predefinit �i este de o durată de 10 ani. Despre manualele de limbă �i literatura română s-a men�ionat că ”încă nu sunt cele mai bune”, iar despre manualul de Educa�ie Civică – că este unul care a apărut ”fără tradi

�ionate aspecte tehnice care fac înlocuirea manualelor vechi cu unele noi destul de anevoioasă: costurile mari, inclusiv din cauza tirajului limitat al unor edi

ate îngust (de ex. manuale de limba �i literatură pentru minorită�i etnice), procesul de

�ionat faptul că la elaborarea manualelor se �ine cont �i de opinia �ilor �i politicienilor, care la rândul lor analizează �i fac comentarii �i enun�ă opinii în

�ie a fost făcut clar faptul că în cadrul Comisiei de aprobare nu există nici un expert în Drepturile Omului sau beneficiari direc�i ai acestora, cum ar fi elevi sau părin�i,

i grupurilor vulnerabile. La întrebările repetate în acest sens nici unul din a putut răspunde afirmativ, iar la sfâr�itul emisiunii am aflat că �efa

�iei Manuale din cadrul editurii �tiin�a crede că are suficientă expertiză în DOparticipând la câteva seminare în domeniu.

La fel nu am primit un răspuns la întrebarea dacă înainte de aprobare se face o expertiză a manualelor din perspectiva DO. Un răspuns a fost că în cadrul procesului de evaluare

�ie există un regulament �i o fi�ă specială de evaluare a ofertelor, care ar men�iona expres drept un criteriu de eliminare caracterul discriminatoriu al manualului. Analizând acest document, nu am găsit nici o referin�ă la discriminare în criteriile enumerate, descrierea

a sau metodele de evaluare, cu excep�ia trimiterii la art. 35 (8) din Constitu�ia RM �i �ământului, care fac referire la libertatea învă�ământului religios �i

�ământului de stat.

�iei participan�ii la emisiune au afirmat necesitatea unui ghid pentru profesori, în predarea obiectelor prin prisma DO, dar �i un ghid de evaluare a manualelor. Totodată, în opinia noastră, este crucială expertiza din perspectivă a DO a manuscriselor propuse

�i abordarea participativă a beneficiarilor cum sunt reprezentan�ii grupurilor

O altă problemă verbalizată a fost lipsa cadrelor pregătite pentru o asemenea analiză, la care �ii societă�ii civile, mai exact echipa CIDO, �i-a propus serviciile în acest sens.


7



�ă a unui manuale, care este unul predefinit �i este de o durată de �ionat că ”încă nu sunt cele mai

că este unul care a apărut ”fără tradi�ie” la

�ionate aspecte tehnice care fac înlocuirea manualelor vechi cu unele noi destul de anevoioasă: costurile mari, inclusiv din cauza tirajului limitat al unor edi�ii

�i literatură pentru minorită�i etnice), procesul de

�ionat faptul că la elaborarea manualelor se �ine cont �i de opinia �i fac comentarii �i enun�ă opinii în

�ie a fost făcut clar faptul că în cadrul Comisiei de aprobare nu există nici un expert în �i ai acestora, cum ar fi elevi sau părin�i,

i grupurilor vulnerabile. La întrebările repetate în acest sens nici unul din �itul emisiunii am aflat că �efa

�iei Manuale din cadrul editurii �tiin�a crede că are suficientă expertiză în DO,

La fel nu am primit un răspuns la întrebarea dacă înainte de aprobare se face o expertiză a manualelor din perspectiva DO. Un răspuns a fost că în cadrul procesului de evaluare �i

�i o fi�ă specială de evaluare a ofertelor, care ar men�iona expres drept un criteriu de eliminare caracterul discriminatoriu al manualului. Analizând acest

�ă la discriminare în criteriile enumerate, descrierea �ia trimiterii la art. 35 (8) din Constitu�ia RM �i

�ământului, care fac referire la libertatea învă�ământului religios �i

la emisiune au afirmat necesitatea unui ghid pentru �i un ghid de evaluare a manualelor.

Totodată, în opinia noastră, este crucială expertiza din perspectivă a DO a manuscriselor propuse �i abordarea participativă a beneficiarilor cum sunt reprezentan�ii grupurilor

O altă problemă verbalizată a fost lipsa cadrelor pregătite pentru o asemenea analiză, la care a propus serviciile în acest sens.


P.O.Box 1678, Web

Profesorii la rândul lor se plâng de faptul că la acele discipline unde nu au un material didactic solid, sau au la dispozi�ie doar curricula, sunt nevoi�i să caute materiale ei în�i�i, fapt care îi suprasolicită, dar �i pune în pericol calitatea instruirii din mai multe aspecte, în special în localită�ile rurale, unde accesulhttp://drepturi.md/ro/discriminare

O necesitate firească în acest context este stabilirea responsabilului final de concalitatea manualelor la fiecare etapă: selecsistemul educa�ie �i existen�a unui mecanism clar �i transparent pe parcursul întregului proces. Totodată o cerin�ă majoră este implicarea beneficiarilor direc�i cum sunt copii, părin�ii, dar �i comunită�ile de interes în evaluarea calită�ii manuscriselor �i luarea deciziilor în acest sens. O asemenea abordare ar însemna o adevărată participare beneficiarilor în procesul elaborării unui produs destinat lor, cu integrarea perspectivelor dolean�elor acestora în procesul de elaborare a produsului.

De men�ionat este faptul că Ministerul Educaaceastă discu�ie. Încă un fapt remarcat este că atitudinea fa�ă de implicarea SC în acest subiect este privită drept una ostilă, iar recomandările propuse sunt percepute dredenotă o lipsă de tradi�ie în asemenea colaborare �i neîn�elegerea rolurilor specifice a diferitor actori, dar care oricum lasă un spascop final comun: asigurarea elevil�i util din toate punctele de vedere, atât de creare a competen�elor, dar �i de formare a unui sistem de valori care ar duce la o atitudine de respect faapartenen�ă de grup sau opinie etc.

Recomandări:

- Elaborarea / modificarea standardelor / regulilor / regulamentului privind elaborarea manualelor şcolare în vederea asigurării egalităţii şi nediscriminării, cu implicarea obligatorie a societăţii civile şi Consiliului Nediscriminare.

- Asigurarea funcţionării mecanismului de examinare echidistanţei şi independenţei ştiinţifice, egalităţii de gen şi a drepturilor omului.

- Includerea în componenţa organelor de recospecialiştilor în domeniul drepturilor omului, egalităţii de gen şi egalităţii/nediscriminării, inclusiv din numărul reprezentanţilor non




Profesorii la rândul lor se plâng de faptul că la acele discipline unde nu au un material didactic �ie doar curricula, sunt nevoi�i să caute materiale ei în�i�i, fapt care îi

�i pune în pericol calitatea instruirii din mai multe aspecte, în special în �ile rurale, unde accesul la informa�ie este unul redus:

http://drepturi.md/ro/discriminare-educatie-2013

O necesitate firească în acest context este stabilirea responsabilului final de concalitatea manualelor la fiecare etapă: selec�ie, producere, �i achizi�ionare pentru utilizare în

�i existen�a unui mecanism clar �i transparent pe parcursul întregului �ă majoră este implicarea beneficiarilor direc�i cum sunt copii,

�ii, dar �i comunită�ile de interes în evaluarea calită�ii manuscriselor �i luarea ziilor în acest sens. O asemenea abordare ar însemna o adevărată participare

beneficiarilor în procesul elaborării unui produs destinat lor, cu integrarea perspectivelor �elor acestora în procesul de elaborare a produsului.

ionat este faptul că Ministerul Educa�iei nu a delegat nici un reprezentant pentru �ie. Încă un fapt remarcat este că atitudinea fa�ă de implicarea SC în acest subiect

este privită drept una ostilă, iar recomandările propuse sunt percepute drept ultimatumuri, fapt ce �ie în asemenea colaborare �i neîn�elegerea rolurilor specifice a diferitor

actori, dar care oricum lasă un spa�iu de manevră pentru actorii implica�i, întru atingerea unui scop final comun: asigurarea elevilor �i profesorilor cu un material didactic calitativ, actualizat �i util din toate punctele de vedere, atât de creare a competen�elor, dar �i de formare a unui sistem de valori care ar duce la o atitudine de respect fa�ă de to�i locuitorii RM, indiferent d

�ă de grup sau opinie etc.

Elaborarea / modificarea standardelor / regulilor / regulamentului privind elaborarea manualelor şcolare în vederea asigurării egalităţii şi nediscriminării, cu implicarea obligatorie a

vile şi Consiliului Nediscriminare.

Asigurarea funcţionării mecanismului de examinare ex ante a manualelor din perspectiva echidistanţei şi independenţei ştiinţifice, egalităţii de gen şi a drepturilor omului.

Includerea în componenţa organelor de recomandare şi aprobare a manualelor şcolare specialiştilor în domeniul drepturilor omului, egalităţii de gen şi egalităţii/nediscriminării, inclusiv din numărul reprezentanţilor non-guvernamentale specializate şi recunoscute.


8



Profesorii la rândul lor se plâng de faptul că la acele discipline unde nu au un material didactic �ie doar curricula, sunt nevoi�i să caute materiale ei în�i�i, fapt care îi

�i pune în pericol calitatea instruirii din mai multe aspecte, în special în

O necesitate firească în acest context este stabilirea responsabilului final de con�inutul �i �ie, producere, �i achizi�ionare pentru utilizare în

�i existen�a unui mecanism clar �i transparent pe parcursul întregului �ă majoră este implicarea beneficiarilor direc�i cum sunt copii,

�ii, dar �i comunită�ile de interes în evaluarea calită�ii manuscriselor �i luarea ziilor în acest sens. O asemenea abordare ar însemna o adevărată participare �i implicare a

beneficiarilor în procesul elaborării unui produs destinat lor, cu integrarea perspectivelor �i

�iei nu a delegat nici un reprezentant pentru �ie. Încă un fapt remarcat este că atitudinea fa�ă de implicarea SC în acest subiect

pt ultimatumuri, fapt ce �ie în asemenea colaborare �i neîn�elegerea rolurilor specifice a diferitor

�iu de manevră pentru actorii implica�i, întru atingerea unui �i profesorilor cu un material didactic calitativ, actualizat

�i util din toate punctele de vedere, atât de creare a competen�elor, dar �i de formare a unui �ă de to�i locuitorii RM, indiferent de

Elaborarea / modificarea standardelor / regulilor / regulamentului privind elaborarea manualelor şcolare în vederea asigurării egalităţii şi nediscriminării, cu implicarea obligatorie a

a manualelor din perspectiva echidistanţei şi independenţei ştiinţifice, egalităţii de gen şi a drepturilor omului.

mandare şi aprobare a manualelor şcolare specialiştilor în domeniul drepturilor omului, egalităţii de gen şi egalităţii/nediscriminării,

guvernamentale specializate şi recunoscute.


P.O.Box 1678, Web

- Includerea în cadrul organelor abilitate cu aprobarea şi recomandarea către producere a manualelor a reprezentan�ilor minorităţile etnice şi religioase, care locuiesc în Republica Moldova.

- Disponibilizarea unor fonduri speciale şi stabilirea unui program de granturi pentru cnoi privind rolul femeilor şi minorităţilor din Republica Moldova în mai multe domenii ale vieţii obşteşti pentru ca rezultatele acestor cercetări să devină baza manualelor şcolare.

- Stabilirea pe lângă Ministerul Educaţiei a unui sistemul de învăţământ din Republica Moldova, abilitat cu intentarea dosarelor disciplinare în privinţa cadrelor didactice, care nu asigură egalitatea şi nediscriminarea în cadrul instituţiilor de învă�ământ din Republica Moldova.

- Interzicerea absolută a implicării subdiviziunilor şi instituţiilor din subordinea Ministerului Educaţiei în activităţi de promovare a religiei (inclusiv a creştinismului ortodox), sub sancţiunea eliberării imediate din funcţia

Capitolul 2: ASIGURAREA EGALITĂŢII DE GEN

- (73.18) Să continue promovarea egalităţii de gen ca o prioritate naţională, care reflectă recomandarea Raportorului Special privind violenţa împotriva femeilor cu privire la accelerarea realizării egalităţii femeilor şi bărbaţilor în toate domeniile - (73.58) Să intensifice eforturile sale de a promova participarea femeilor în special în viaţa politică (Grecia);- (75.18) Să continue consolidarea mecanismului naţional pentru promovarea femeilor prin capacitate financiară, umană şi autoritate pol- (76.6) Să asigure reprezentarea femeilor în structurile de stat elective şi administrative prin stabilirea unei cote minime pentru femei

Combaterea violen�ei domestice �i a traficului de fiin�e umane

Recomanări pertinente- Sensibilizarea �i antrenarea func�ionarilor din cadrul serviciilor publice pentru prevenirea cazurilor de violen�ă domestică, precum �i identificarea �i implicarea la timp cu scopul de a evita consecin�e �i mai grave. Inclusiv despre reac�ia insuficientă�i lipsa sensibilizării din partea judecătorilor se recomandă instruirea calitativă a cadrelor din institu�iile date. (UPR, CEDAW, SR

1 Concluziile Raportorului Special pe violen

Misiunea în Republica Moldova. A/HRC/11/6/Add.4 8 May 2009




organelor abilitate cu aprobarea şi recomandarea către producere a �ilor minorităţile etnice şi religioase, care locuiesc în Republica

Disponibilizarea unor fonduri speciale şi stabilirea unui program de granturi pentru cnoi privind rolul femeilor şi minorităţilor din Republica Moldova în mai multe domenii ale vieţii obşteşti pentru ca rezultatele acestor cercetări să devină baza manualelor şcolare.

Stabilirea pe lângă Ministerul Educaţiei a unui organ disciplinar pe cazuri de discriminare în sistemul de învăţământ din Republica Moldova, abilitat cu intentarea dosarelor disciplinare în privinţa cadrelor didactice, care nu asigură egalitatea şi nediscriminarea în cadrul instituţiilor de

in Republica Moldova.

Interzicerea absolută a implicării subdiviziunilor şi instituţiilor din subordinea Ministerului Educaţiei în activităţi de promovare a religiei (inclusiv a creştinismului ortodox), sub sancţiunea eliberării imediate din funcţia ocupată.

Capitolul 2: ASIGURAREA EGALITĂŢII DE GEN

(73.18) Să continue promovarea egalităţii de gen ca o prioritate naţională, care reflectă recomandarea Raportorului Special privind violenţa împotriva femeilor cu privire la accelerarea realizării egalităţii femeilor şi bărbaţilor în toate domeniile (Tur

(73.58) Să intensifice eforturile sale de a promova participarea femeilor în special în viaţa

(75.18) Să continue consolidarea mecanismului naţional pentru promovarea femeilor prin capacitate financiară, umană şi autoritate politică (Azerbaidjan);

(76.6) Să asigure reprezentarea femeilor în structurile de stat elective şi administrative prin stabilirea unei cote minime pentru femei (Maroc).

�ei domestice �i a traficului de fiin�e umane

�i antrenarea func�ionarilor din cadrul serviciilor publice pentru prevenirea �ă domestică, precum �i identificarea �i implicarea la timp cu scopul de a

�e �i mai grave. Inclusiv despre reac�ia insuficientă �i tardivă a poli�iei, dar �i lipsa sensibilizării din partea judecătorilor se recomandă instruirea calitativă a cadrelor din

�iile date. (UPR, CEDAW, SR1)

Concluziile Raportorului Special pe violen�ă fa�ă de femei, cauzele �i consecin�ele acesteia, Yakin Ertürk. Misiunea în Republica Moldova. A/HRC/11/6/Add.4 8 May 2009


9



organelor abilitate cu aprobarea şi recomandarea către producere a �ilor minorităţile etnice şi religioase, care locuiesc în Republica

Disponibilizarea unor fonduri speciale şi stabilirea unui program de granturi pentru cercetări noi privind rolul femeilor şi minorităţilor din Republica Moldova în mai multe domenii ale vieţii obşteşti pentru ca rezultatele acestor cercetări să devină baza manualelor şcolare.

organ disciplinar pe cazuri de discriminare în sistemul de învăţământ din Republica Moldova, abilitat cu intentarea dosarelor disciplinare în privinţa cadrelor didactice, care nu asigură egalitatea şi nediscriminarea în cadrul instituţiilor de

Interzicerea absolută a implicării subdiviziunilor şi instituţiilor din subordinea Ministerului Educaţiei în activităţi de promovare a religiei (inclusiv a creştinismului ortodox), sub sancţiunea

(73.18) Să continue promovarea egalităţii de gen ca o prioritate naţională, care reflectă recomandarea Raportorului Special privind violenţa împotriva femeilor cu privire la

(Turcia);(73.58) Să intensifice eforturile sale de a promova participarea femeilor în special în viaţa

(75.18) Să continue consolidarea mecanismului naţional pentru promovarea femeilor prin

(76.6) Să asigure reprezentarea femeilor în structurile de stat elective şi administrative prin

�i antrenarea func�ionarilor din cadrul serviciilor publice pentru prevenirea �ă domestică, precum �i identificarea �i implicarea la timp cu scopul de a

�i tardivă a poli�iei, dar �i lipsa sensibilizării din partea judecătorilor se recomandă instruirea calitativă a cadrelor din

�ă fa�ă de femei, cauzele �i consecin�ele acesteia, Yakin Ertürk.


P.O.Box 1678, Web

- Asigurarea implementării legislaviolen�ei domestice, asigurarea urmăririi penale eficiente a cazurilor de violen�ă domestică (UPR)

Criminalizarea aplicării violentreptate a importan�ei problemei date, numărul plîngerilanual. Astfel, conform datelor Procuraturii Generale numărul infracparte din categoria infrac�iunilor contra familiei �i minorilor, s54,67% (cu 521 de cazuri maidespre problema violen�ei rămîne actuală, deoarece numărul plîngerilor adresate nu atinge nici pe departe numărul femeilor care au fost supuse violenreprezintă aproape 41% de femei din Moldovadatelor prezentate de Ministerul de Interne, pentru primele cinci luni ale anului 2014, deja au fost înregistrate 778 de infrac�iuni de aplicare a violen�ei domestice. Dacvor men�ine, numărul acestora poate depă�i �i statisticile din 2013. Este important ca poli�ia să trateze cu responsabilitate fiecare plîngere, iar după efectuarea unei urmăriri penale calitative, acestea să ajungă în instan�a de jud

Nu poate fi negat �i rolul important în combaterea violen�ei în familie de către autorită�ile publice �i de către sistemul judecătoresc. Doar în 2013, CtEDO a adoptat patru decizii pe cazuri de violen�ă fa�ă de femei, unde a recunoscut Republica Mbaza articolelor: 3 – datorită omisiunii din partea autorităîncălcări ale dreptului la via�ă privată a reclamantelor, art.14 combinat cu art.3 unde încălcarea a avut loc din cauza atitudinii discriminatorii farecunoscut următoarele persoane responsabile: colaboratorii de poliagresorii, au refuzat să implementeze ordonancare au refuzat pornirea urmăririi penale în urma plîngerilor depuse; asistenimpus victima să renun�e la preten�iile sale fa�ă de so� abuziv; judecătorii care au respins plîngerile reclamatelor sau le-multe eforturi trebuie întreprinse pentru schimbarea abordării date din partea funcpublici.

Periodic, presa din Republica Moldova prezintă informade femei �i copii, care se soldează cu leziuni corporale grave sau chiar deces al victimelor. Mecanismul de prevenire a unor asemenea cazuri este foarte slab dezvoltat. Sistemul de

2 Raport de activitate a Procuraturii Republicii Moldo

de infracţiuni prevăzute la art.2011 din Codul penal, în anul 2012 înregistrate 478, iar în anul 2010

3 Concluziile Raportorului Special pe violenMisiunea în Republica Moldova. A/HRC/11/6/Add.4 8 May 2009, Paragraful 22.

4 http://lhr.md/2/127.html




Asigurarea implementării legisla�iei în vigoare în privin�a protec�iei femeilor împotriva�ei domestice, asigurarea urmăririi penale eficiente a cazurilor de violen�ă domestică

Criminalizarea aplicării violen�ei domestice a început din anul 2010, iar datorită con�tientizării �ei problemei date, numărul plîngerilor �i infrac�iunilor înregistrate cre�te

anual. Astfel, conform datelor Procuraturii Generale numărul infrac�iunilor în 2013, care fac �iunilor contra familiei �i minorilor, s-a majorat considerabil cu

54,67% (cu 521 de cazuri mai mult decît în 2012)2. Totu�i sensibilizarea publicului general �ei rămîne actuală, deoarece numărul plîngerilor adresate nu atinge nici

pe departe numărul femeilor care au fost supuse violen�ei în familie, care conform studiilor ezintă aproape 41% de femei din Moldova3. Este relevant de men�ionat însă că conform

datelor prezentate de Ministerul de Interne, pentru primele cinci luni ale anului 2014, deja au fost �iuni de aplicare a violen�ei domestice. Dacă asemenea tendin

�ine, numărul acestora poate depă�i �i statisticile din 2013. Este important ca poli�ia să trateze cu responsabilitate fiecare plîngere, iar după efectuarea unei urmăriri penale calitative,

�a de judecată.

�i rolul important în combaterea violen�ei în familie de către autorită�ile �i de către sistemul judecătoresc. Doar în 2013, CtEDO a adoptat patru decizii pe cazuri �ă fa�ă de femei, unde a recunoscut Republica Moldova responsabilă de încălcări în

datorită omisiunii din partea autorită�ilor de a proteja victimele, art.4 �ă privată a reclamantelor, art.14 combinat cu art.3 unde încălcarea

itudinii discriminatorii fa�ă de femeie. În toate aceste cauze, Curtea a recunoscut următoarele persoane responsabile: colaboratorii de poli�ie care au sprijinit agresorii, au refuzat să implementeze ordonan�ele de protec�ie emise de instan�e; procurorii care au refuzat pornirea urmăririi penale în urma plîngerilor depuse; asisten�ii sociali care au

�e la preten�iile sale fa�ă de so� abuziv; judecătorii care au respins au admis doar par�ial, astfel încălcându-le drepturile omului

multe eforturi trebuie întreprinse pentru schimbarea abordării date din partea func

Periodic, presa din Republica Moldova prezintă informa�ii despre un nou caz de violen�ă fa�ă e soldează cu leziuni corporale grave sau chiar deces al victimelor.

Mecanismul de prevenire a unor asemenea cazuri este foarte slab dezvoltat. Sistemul de

Raport de activitate a Procuraturii Republicii Moldova pentru anul 2013 În anul 2013 au fost înregistrate 1346 de infracţiuni prevăzute la art.2011 din Codul penal, în anul 2012 - 818 asemenea cazuri, în anul 2011 înregistrate 478, iar în anul 2010 – 62 de infracţiuni de acest gen;

rului Special pe violen�ă fa�ă de femei, cauzele �i consecin�ele acesteia, Yakin Ertürk. Misiunea în Republica Moldova. A/HRC/11/6/Add.4 8 May 2009, Paragraful 22.


10



�iei în vigoare în privin�a protec�iei femeilor împotriva�ei domestice, asigurarea urmăririi penale eficiente a cazurilor de violen�ă domestică

�ei domestice a început din anul 2010, iar datorită con�tientizării �i infrac�iunilor înregistrate cre�te

�iunilor în 2013, care fac a majorat considerabil cu

�i sensibilizarea publicului general �ei rămîne actuală, deoarece numărul plîngerilor adresate nu atinge nici

�ei în familie, care conform studiilor �ionat însă că conform

datelor prezentate de Ministerul de Interne, pentru primele cinci luni ale anului 2014, deja au fost ă asemenea tendin�e se

�ine, numărul acestora poate depă�i �i statisticile din 2013. Este important ca poli�ia să trateze cu responsabilitate fiecare plîngere, iar după efectuarea unei urmăriri penale calitative,

�i rolul important în combaterea violen�ei în familie de către autorită�ile �i de către sistemul judecătoresc. Doar în 2013, CtEDO a adoptat patru decizii pe cazuri

oldova responsabilă de încălcări în �ilor de a proteja victimele, art.4 –

�ă privată a reclamantelor, art.14 combinat cu art.3 unde încălcarea �ă de femeie. În toate aceste cauze, Curtea a

�ie care au sprijinit �ele de protec�ie emise de instan�e; procurorii

�ii sociali care au �e la preten�iile sale fa�ă de so� abuziv; judecătorii care au respins

le drepturile omului4. Mai multe eforturi trebuie întreprinse pentru schimbarea abordării date din partea func�ionarilor

�ii despre un nou caz de violen�ă fa�ă e soldează cu leziuni corporale grave sau chiar deces al victimelor.

Mecanismul de prevenire a unor asemenea cazuri este foarte slab dezvoltat. Sistemul de

În anul 2013 au fost înregistrate 1346 818 asemenea cazuri, în anul 2011 –

�ă fa�ă de femei, cauzele �i consecin�ele acesteia, Yakin Ertürk.


P.O.Box 1678, Web

referin�ă a victimelor violen�ei domestice este ineficient, astfel asisten�ii sociali, medicii de familie, poli�i�tii de sector, cadrele didactice �i func�ionarii autorită�ilor publice locale foarte rar se autosesizează în asemenea cazuri solu�ionarea lor. Iar în acele rare situa�ii cînd victimele se adresează direreac�ia acestora nu întotdeauna corespunde prevederilor legale, astfel demotivînd victima �i poten�ialele victime de a se adresa autorită�ilor pe viitor. În majoritatea cazurilor, care ssoldat cu consecin�e grave pentru victime, la eviden�a autorită�ilor, fie existau destule premise cunoscute func�ionarilor publici din localitate, �i avînd sarcina de a preveni consecin�ele �i mai grave nu au luat nici o măsură eficientă în acces sens. Omisiunea de a adopta măsuri eficiente confirmă �i prin deciziile CtEDO. Sensibilizarea, dar �i adoptarea unor sanc�iuni fa�ă de func�ionarii care nu au acordat suportul �i protec�ia necesară victimelor este crucombaterea �i prevenirea fenomenului violen�ei domestice.

Cu suportul donatorilor externi, Institutul Nainstruire pentru judecători �i procurori, fiecare fiind obligat să urmeze un număr minim anucursuri de calificare la dorin�ă în cadrul institu�iei. Este important ca cursurile ce �in de combaterea violen�ei domestice �i a traficului de fiin�e umane să acopere to�i judecătorii �i procurorii care se ocupă de aceste dosare.

- Adoptarea politicilor speciale pentru a combate cauzele ce stau la baza violenîn special împotriva femeilor �i a copiilor, desfă�urarea campaniilor de sensibilizare, în special în zonele rurale. (UPR)

Abordarea în baza stereotipurilor patriarhale privind domină societatea moldovenească. Atitudinea dată este remarcată atît la nivelul publicului general, cît �i din partea func�ionarilor publici, politicienilor. Astfel combaterea violen�ei domestice la general este afectată care deseori împiedică rudele, vecinii victimele, de a se adresa la organele de drept. Inclusiv stereotipuri �i prejudecă�i precum că violen�a în familie este o problemă din domeniul privat, care poate fi solu�ionată fără implicarea autorită�ilor, nu reac�ionează prompt. Organiza�ia non-guvernamentală LaStrada a publicat în anul curent studiulale tinerilor privind violen�a în familiei/cuplu”prejudecă�ile care există în rîndurile tinerilor fa�ă de drepturile femeii �i cauzele acestora. Astfel, din răspunsurile ob�inute sobliga�iunile rezervate de societate femeilor (atribu�ii de a îngriji copiii, de a avea grijă de casă), conform răspunsurilor înregistrate, au mai puconsiderabile în compara�ie cu responsabilită�ile bărba�ilor de a ”între�ine familia”. În urma acestei divizări, este eviden�iată o altă concluzie, precum că femeile trăiesc în dependen�ă �i 5 http://www.lastrada.md/publicatii/ebook/Raport_Violenta_rom.pdf




�ă a victimelor violen�ei domestice este ineficient, astfel asisten�ii sociali, medicii de �i�tii de sector, cadrele didactice �i func�ionarii autorită�ilor publice locale

foarte rar se autosesizează în asemenea cazuri �i nu se implică activ în prevenirea �i �ionarea lor. Iar în acele rare situa�ii cînd victimele se adresează direct organelor statului, �ia acestora nu întotdeauna corespunde prevederilor legale, astfel demotivînd victima �i �ialele victime de a se adresa autorită�ilor pe viitor. În majoritatea cazurilor, care s

�e grave pentru victime, este cunoscut faptul că familiile date deja fie se aflau �a autorită�ilor, fie existau destule premise cunoscute func�ionarilor publici din �i avînd sarcina de a preveni consecin�ele �i mai grave nu au luat nici o măsură

cces sens. Omisiunea de a adopta măsuri eficiente �i la timp de către autorită�i se �i prin deciziile CtEDO. Sensibilizarea, dar �i adoptarea unor sanc�iuni fa�ă de

�ionarii care nu au acordat suportul �i protec�ia necesară victimelor este cru�i prevenirea fenomenului violen�ei domestice.

Cu suportul donatorilor externi, Institutul Na�ional de Justi�ie desfă�oară periodic cursuri de �i procurori, fiecare fiind obligat să urmeze un număr minim anu�ă în cadrul institu�iei. Este important ca cursurile ce �in de

�ei domestice �i a traficului de fiin�e umane să acopere to�i judecătorii �i procurorii care se ocupă de aceste dosare.

icilor speciale pentru a combate cauzele ce stau la baza violen�i a copiilor, desfă�urarea campaniilor de sensibilizare, în

special în zonele rurale. (UPR)

Abordarea în baza stereotipurilor patriarhale privind rolul femeii în societate �i familie încă domină societatea moldovenească. Atitudinea dată este remarcată atît la nivelul publicului

�i din partea func�ionarilor publici, politicienilor. Astfel combaterea violen�ei ectată �i de o toleran�ă în societate pentru discriminarea femeilor,

care deseori împiedică rudele, vecinii �i alte persoane care cunosc cazuri de violen�ă, dar �i victimele, de a se adresa la organele de drept. Inclusiv �i func�ionarii publici, conducîndu

�i prejudecă�i precum că violen�a în familie este o problemă din domeniul privat, �ionată fără implicarea autorită�ilor, nu reac�ionează prompt. Organiza�ia

guvernamentală LaStrada a publicat în anul curent studiul ”Opinii, percep�a în familiei/cuplu”5, în care au fost abordate detaliat stereotipurile,

�ile care există în rîndurile tinerilor fa�ă de drepturile femeii �i cauzele acestora. �inute s-a conturat idea divizării stricte a rolurilor în familie. Astfel

�iunile rezervate de societate femeilor (atribu�ii de a îngriji copiii, de a avea grijă de casă), conform răspunsurilor înregistrate, au mai pu�ină importan�ă �i nu necesită

�ie cu responsabilită�ile bărba�ilor de a ”între�ine familia”. În urma �iată o altă concluzie, precum că femeile trăiesc în dependen�ă �i

http://www.lastrada.md/publicatii/ebook/Raport_Violenta_rom.pdf


11



�ă a victimelor violen�ei domestice este ineficient, astfel asisten�ii sociali, medicii de �i�tii de sector, cadrele didactice �i func�ionarii autorită�ilor publice locale

�i nu se implică activ în prevenirea �i ct organelor statului,

�ia acestora nu întotdeauna corespunde prevederilor legale, astfel demotivînd victima �i �ialele victime de a se adresa autorită�ilor pe viitor. În majoritatea cazurilor, care s-au

este cunoscut faptul că familiile date deja fie se aflau �a autorită�ilor, fie existau destule premise cunoscute func�ionarilor publici din �i avînd sarcina de a preveni consecin�ele �i mai grave nu au luat nici o măsură

�i la timp de către autorită�i se �i prin deciziile CtEDO. Sensibilizarea, dar �i adoptarea unor sanc�iuni fa�ă de

�ionarii care nu au acordat suportul �i protec�ia necesară victimelor este crucială în

�ional de Justi�ie desfă�oară periodic cursuri de �i procurori, fiecare fiind obligat să urmeze un număr minim anual de �ă în cadrul institu�iei. Este important ca cursurile ce �in de

�ei domestice �i a traficului de fiin�e umane să acopere to�i judecătorii �i

icilor speciale pentru a combate cauzele ce stau la baza violen�ei domestice, �i a copiilor, desfă�urarea campaniilor de sensibilizare, în

�i familie încă domină societatea moldovenească. Atitudinea dată este remarcată atît la nivelul publicului

�i din partea func�ionarilor publici, politicienilor. Astfel combaterea violen�ei �i de o toleran�ă în societate pentru discriminarea femeilor,

�i alte persoane care cunosc cazuri de violen�ă, dar �i �i func�ionarii publici, conducîndu-se de

�i prejudecă�i precum că violen�a în familie este o problemă din domeniul privat, �ionată fără implicarea autorită�ilor, nu reac�ionează prompt. Organiza�ia

”Opinii, percep�ii �i experien�e , în care au fost abordate detaliat stereotipurile,

�ile care există în rîndurile tinerilor fa�ă de drepturile femeii �i cauzele acestora. a conturat idea divizării stricte a rolurilor în familie. Astfel

�iunile rezervate de societate femeilor (atribu�ii de a îngriji copiii, de a avea grijă de �ină importan�ă �i nu necesită eforturi

�ie cu responsabilită�ile bărba�ilor de a ”între�ine familia”. În urma �iată o altă concluzie, precum că femeile trăiesc în dependen�ă �i


P.O.Box 1678, Web

frică fa�ă de so�ii �i concubinii săi, deoarece nu partpentru familia sa. Fiind întrebajustificată, bărba�ii sunt mai predispu�i să sus�ină violen�a fa�ă de femei, iar lipsa de programe educative �i informa�ionaleini�iative din partea statului lipsesc.

- Adoptarea măsurilor suplimentare pentru eradicarea traficului de fiinrăspundere penală a trafican�ilor �i asigurarea cu protec�ie �ipe parcursul procesului penal. În special asigurarea victimelor cu serviciile de consiliere reabilitare, cu scopul eliminării vulnerabilităde CESCR �i CEDAW. (UPR, CEDAW, SR)

Conform datelor pentru anul 2013 prezentate de Comitetul NaTraficului de Fiin�e Umane6, pe parcursul anului au fost întreprinse un scopul de prevenire. Astfel au fost instruiNa�ional de Referin�ă. Cu suportul programelor Ambasadei SUA în Moldova �i a Organiza�iei Interna�ionale pentru Migra�ie (OIM), în Cur�ile de Apel ale �ării au fost create camere separate de audiere a martorilor, în care pot fi audiate domestice, a traficului de persoane, precum simte intimidată de învinuit. Asemenea camere sunt dotate cu tehnica necesară pentru a transmite mărturiile făcute de martor pe monitoarepot fi distorsionate pentru a proteja identitatea victimei în caz de necesitate. Însă asemenea condi�ii nu sunt disponibile �i în judecătoriile de primul nivel, acolo unde dosarele sunt examinate în fond, iar victimele sunt nevoite să confrunte de fiecare dată fie traficantul, fie alt abuzator.

Dacă progresele la nivel de urmărire penală, deexaminării în instan�a de judecată lucrurile rămîn neschimbate. Dosaresunt examinate timp de 1-3 ani. Astfel, instanloc cu 5 ani în urmă, ceea ce afectează calitatea mărturiilor depuse în instanprobe. Tărăgănarea se datorează faptulunemotivate a păr�ilor în proces de la �edin�ele de judecată, tergiversarea răspunsurilor pentru interpelările expediate către institulegisla�ia nu impune limitări de timp clare, astfel ca procesul de judecată să decurgă fără întrerupere. În tot acest timp victimele sunt nevoite să depună mărturii din nou, de fiecare dată cînd apare un martor sau o probă nouă. În acest sens este important de subliniatrevictimizării �i încălcării dreptului la un proces echitabil a victimelor traficului, care se 6 COMITETUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA TRAFICULUI DE FIINŢE UMANE, SECRETARIATUL PERMANENT, Raport naţional în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane pentru anul 2013




�ă de so�ii �i concubinii săi, deoarece nu participă la luarea unor decizii importante pentru familia sa. Fiind întreba�i despre situa�iile cînd violen�a fa�ă de femei poate fi

�ii sunt mai predispu�i să sus�ină violen�a fa�ă de femei, iar lipsa de �i informa�ionale privind egalitatea de gen sunt evidente, însă asemenea

�iative din partea statului lipsesc.

Adoptarea măsurilor suplimentare pentru eradicarea traficului de fiin�e umane, atragerea la �ilor �i asigurarea cu protec�ie �i suportul necesar victimelor

pe parcursul procesului penal. În special asigurarea victimelor cu serviciile de consiliere reabilitare, cu scopul eliminării vulnerabilită�ii fa�ă de trafican�i, precum este recomandat

�i CEDAW. (UPR, CEDAW, SR)

Conform datelor pentru anul 2013 prezentate de Comitetul Na�ional pentru Combaterea , pe parcursul anului au fost întreprinse un �ir de activită�i cu

scopul de prevenire. Astfel au fost instrui�i membrii echipelor disciplinare di�ional de Referin�ă. Cu suportul programelor Ambasadei SUA în Moldova �i a

�iei Interna�ionale pentru Migra�ie (OIM), în Cur�ile de Apel ale �ării au fost create camere separate de audiere a martorilor, în care pot fi audiate victimele violendomestice, a traficului de persoane, precum �i în alte situa�ii de abuz, în urmă cărora victima se simte intimidată de învinuit. Asemenea camere sunt dotate cu tehnica necesară pentru a transmite mărturiile făcute de martor pe monitoarele prezente în sala de �edin�ă, iar imaginea �i vocea pot fi distorsionate pentru a proteja identitatea victimei în caz de necesitate. Însă asemenea

�ii nu sunt disponibile �i în judecătoriile de primul nivel, acolo unde dosarele sunt d, iar victimele sunt nevoite să confrunte de fiecare dată fie traficantul, fie alt

Dacă progresele la nivel de urmărire penală, de�i modeste dar sunt înregistrate, la etapă �a de judecată lucrurile rămîn neschimbate. Dosarele de trafic de persoane

3 ani. Astfel, instan�ele pot examina dosarele de trafic care au avut loc cu 5 ani în urmă, ceea ce afectează calitatea mărturiilor depuse în instan�ă, dar �i a altor probe. Tărăgănarea se datorează faptului că trafican�ii deseori nu sunt în �ară, absen�ei

�ilor în proces de la �edin�ele de judecată, tergiversarea răspunsurilor pentru interpelările expediate către institu�iilor na�ionale �i interna�ionale, dar �i prin faptul că

impune limitări de timp clare, astfel ca procesul de judecată să decurgă fără întrerupere. În tot acest timp victimele sunt nevoite să depună mărturii din nou, de fiecare dată cînd apare un martor sau o probă nouă. În acest sens este important de subliniat

�i încălcării dreptului la un proces echitabil a victimelor traficului, care se

NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA TRAFICULUI DE FIINŢE UMANE, SECRETARIATUL PERMANENT, Raport naţional în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane pentru anul 2013


12



icipă la luarea unor decizii importante �i despre situa�iile cînd violen�a fa�ă de femei poate fi

�ii sunt mai predispu�i să sus�ină violen�a fa�ă de femei, iar lipsa de privind egalitatea de gen sunt evidente, însă asemenea

�e umane, atragerea la suportul necesar victimelor

pe parcursul procesului penal. În special asigurarea victimelor cu serviciile de consiliere �i �ii fa�ă de trafican�i, precum este recomandat

�ional pentru Combaterea �ir de activită�i cu

�i membrii echipelor disciplinare din cadrul Sistemului �ional de Referin�ă. Cu suportul programelor Ambasadei SUA în Moldova �i a

�iei Interna�ionale pentru Migra�ie (OIM), în Cur�ile de Apel ale �ării au fost victimele violen�ei

�i în alte situa�ii de abuz, în urmă cărora victima se simte intimidată de învinuit. Asemenea camere sunt dotate cu tehnica necesară pentru a transmite

�edin�ă, iar imaginea �i vocea pot fi distorsionate pentru a proteja identitatea victimei în caz de necesitate. Însă asemenea

�ii nu sunt disponibile �i în judecătoriile de primul nivel, acolo unde dosarele sunt d, iar victimele sunt nevoite să confrunte de fiecare dată fie traficantul, fie alt

�i modeste dar sunt înregistrate, la etapă le de trafic de persoane

�ele pot examina dosarele de trafic care au avut �ă, dar �i a altor

�ii deseori nu sunt în �ară, absen�ei �ilor în proces de la �edin�ele de judecată, tergiversarea răspunsurilor pentru

�iilor na�ionale �i interna�ionale, dar �i prin faptul că impune limitări de timp clare, astfel ca procesul de judecată să decurgă fără

întrerupere. În tot acest timp victimele sunt nevoite să depună mărturii din nou, de fiecare dată cînd apare un martor sau o probă nouă. În acest sens este important de subliniat problema

�i încălcării dreptului la un proces echitabil a victimelor traficului, care se

NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA TRAFICULUI DE FIINŢE UMANE, SECRETARIATUL PERMANENT, Raport naţional în domeniul prevenirii şi combaterii


P.O.Box 1678, Web

datorează duratei neîntemeiat de excesive a procesului penal.

Ca �i în dosarele de violen�ă domestică, în cazurile de trafic de persoane pentru porniurmăririi penale nu este necesară plîngerea victimei. Astfel organele de drept au posibilitate de a se autosesiza �i a porni urmărirea penală, chiar dacă victimă nu cooperează ini�ial. Însă există practici cînd la etapele ini�iale ale procesului penal,închisă pe motiv că victima �iimpediment pentru desfă�urarea urmăririi penale de către organele de drept, acestea avînd la dispozi�ie un �ir de măsuri procesuale pentru a coopera cu la răspundere traficantul în caz de intimidare a victimei etc.

Capitolul 3: INSTITUŢIILE NAŢIONALE DE PROTECŢIE A DREPTURILOR OMULUI

- (73.7) Să asigure instituţiile naţionale încât acestea să-şi poată îndeplini mandatul şi implementa deciziile (Maroc);- (75.15) Să analizeze posibilitatea de instituire a unui organ naţional de drepturi ale omului pedeplin independent, în conformitate cu principiile referitoare la statutul instituţiilor naţionale pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului (Grecia);- (75.16) Să-şi consolideze Centrul pentru Drepturile Omului prin creşterea finanţării şi numărului de personal, şi în mod special prin asigurarea conformităţii acestuia cu principiile de la Paris (Spania);- (75.17) Să consolideze transparenţa alegerii membrilor Biroului Ombudsmanului, bazată peprofesionalism (Maroc)

Reforma Institu�iei Avocatului PoporuluiÎn data de 3 aprilie curent, Parlamentul RM a adoptat noua Lege privind avocatul poporului(Ombudmanul), lege îndelung discutată/dezbătută pe durata ultimilor ani în cercul actorilor din domeniul drepturilor omului. ineficien�a prin care s-a remarcat Centrul pentru Drepturile Omului pînă la moment (dovadă servesc rapoartele de evaluare pe tară în care se insista asupra îmbunătăinstitu�ie), modificarea legii era indispensabilăsocietă�ii civile �i nu numai, spoporului toate instrumentele necesare pentru adrepturilor omului în Republica Moldova.

În procesul de lucru asupra noii legi s




datorează duratei neîntemeiat de excesive a procesului penal.

�i în dosarele de violen�ă domestică, în cazurile de trafic de persoane pentru porniurmăririi penale nu este necesară plîngerea victimei. Astfel organele de drept au posibilitate de a

�i a porni urmărirea penală, chiar dacă victimă nu cooperează ini�ial. Însă există �iale ale procesului penal, urmărirea penală este suspendată sau chiar �i-a retras plîngerea. Acest fapt nu ar trebui să reprezinte un

�urarea urmăririi penale de către organele de drept, acestea avînd la procesuale pentru a coopera cu �i a proteja victima, pentru a atrage

la răspundere traficantul în caz de intimidare a victimei etc.


(73.7) Să asigure instituţiile naţionale pentru drepturile omului cu mijloacele necesare, astfel şi poată îndeplini mandatul şi implementa deciziile (Maroc);

(75.15) Să analizeze posibilitatea de instituire a unui organ naţional de drepturi ale omului

conformitate cu principiile referitoare la statutul instituţiilor naţionale pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului (Grecia);

şi consolideze Centrul pentru Drepturile Omului prin creşterea finanţării şi mod special prin asigurarea conformităţii acestuia cu principiile

(75.17) Să consolideze transparenţa alegerii membrilor Biroului Ombudsmanului, bazată pe

�iei Avocatului Poporuluiaprilie curent, Parlamentul RM a adoptat noua Lege privind avocatul

poporului(Ombudmanul), lege îndelung discutată/dezbătută pe durata ultimilor ani în cercul actorilor din domeniul drepturilor omului. �înînd cont de importan�a acestei institu�ii �i luînd

a remarcat Centrul pentru Drepturile Omului pînă la moment (dovadă servesc rapoartele de evaluare pe tară în care se insista asupra îmbunătă�irea situa�iei privind această

�ie), modificarea legii era indispensabilă. Cu o implicare activă din partea reprezen�ii civile �i nu numai, s-a ajuns la o lege mult mai bună, menită să ofere viitorilor avoca

poporului toate instrumentele necesare pentru a-�i îndeplini rolul pro-activ în promovarea drepturilor omului în Republica Moldova.

În procesul de lucru asupra noii legi s-a insistat pe cîteva componente de bază, �i anume


13



�i în dosarele de violen�ă domestică, în cazurile de trafic de persoane pentru pornirea urmăririi penale nu este necesară plîngerea victimei. Astfel organele de drept au posibilitate de a

�i a porni urmărirea penală, chiar dacă victimă nu cooperează ini�ial. Însă există urmărirea penală este suspendată sau chiar

a retras plîngerea. Acest fapt nu ar trebui să reprezinte un �urarea urmăririi penale de către organele de drept, acestea avînd la

�i a proteja victima, pentru a atrage


pentru drepturile omului cu mijloacele necesare, astfel şi poată îndeplini mandatul şi implementa deciziile (Maroc);

(75.15) Să analizeze posibilitatea de instituire a unui organ naţional de drepturi ale omului

conformitate cu principiile referitoare la statutul instituţiilor naţionale

şi consolideze Centrul pentru Drepturile Omului prin creşterea finanţării şi mod special prin asigurarea conformităţii acestuia cu principiile

(75.17) Să consolideze transparenţa alegerii membrilor Biroului Ombudsmanului, bazată pe

aprilie curent, Parlamentul RM a adoptat noua Lege privind avocatul poporului(Ombudmanul), lege îndelung discutată/dezbătută pe durata ultimilor ani în cercul actorilor

�înînd cont de importan�a acestei institu�ii �i luînd în calcul a remarcat Centrul pentru Drepturile Omului pînă la moment (dovadă servesc

�irea situa�iei privind această . Cu o implicare activă din partea reprezen�an�ilor

a ajuns la o lege mult mai bună, menită să ofere viitorilor avoca�i ai activ în promovarea �i apărarea

�i anume :


P.O.Box 1678, Web

Cerin�e fa�ă de candida�i: Numirea în func�iile de avocat al poporului �i avocat al poporului pentru drepturile copilulapărării �i promovării drepturilor omului demonstrată în practică. În draftul prelegi experien�a notorie în domeniul drepturilor omului era egalată în domeniul juridic”, ceea ce în opinia reprezentanincorect.

În procesul de selectare a avocatului poporului, accentul urma să fie pus egal, prin aplicarea în mod discriminatoriu a criteriile de selectare desfă�urare a concursului în raport cu to�i candida�ii”, lucru ce nu a fost vizibil în cadrul audierilor publice desfăevaluare obiectiv pentru tolipsă de pregătire, cît proces. Mai mult decît atît, deONG-urilor propunerea de a copoporului, din deputa�i ai celor 2 comisii permanente de specialitate �i reprezentan�i ai societă�ii civile , în practică, componen�a Comisiei speciale a întrunit în totalitate membrii ai celor 2 comisii parlamentare selectarea unui alt organ important în domeniudiscriminării �i asigurarea egalită�ii. Cu toate acestea, vinovată de organizarea audipublice s-a dovedit a fi tot societatea civilă, căreea i sprocesul de însă�i Pre�edinta Comisiei speciale

În baza noii legi, selectarea a cîte 2 candidaîn baza punctajului de evaluare. Cum nu a existat unul, tindem să credem că una subiectivă.

Ca urmare a audierilor publice, au fost selectafunc�ia de avocat al poporuluipentru drepturile copilului- Jana COSTACHE

O justificare obiectiva a selectării acestor candidaturi nu există la moment. Cît priveacestora în Parlament încă nu este cunoscută. Reprezentanau fost anun�a�i că acest lucru se va întîmpla în luna iulie cel mai curînd.

Frica �ine de faptul că decizia finală apar�ine deputa�ilor, ceea ce poate însemna respingerea candida�ilor sus�inu�i de societatea civilă �i promovarea altora, pe criteriu de loialitate. În egală măsură, este posibil ca marea majoritate a deputala procesul de selec�ie să nu fie documenta�i privind experispeciale să fie unica sursă în baza căreia decizia finală să fie luată.

Această frică este justificată de experienConsiliului pentru prevenirea crearea unei structuri doar pentru bifă. Conform Legii 121, cel putrebuiau să aibă licen�a în drept, or de facto, doar unul are această licen�ăPartea pozitivă �ine de faptul că to�i cei 5 membri selecta�i au format o echipă pro




�e fa�ă de candida�i: Numirea în func�iile de avocat al poporului �i avocat al poporului pentru drepturile copilului a unor persoane cu experien�ă notorie în domeniul

�i promovării drepturilor omului demonstrată în practică. În draftul pre�a notorie în domeniul drepturilor omului era egalată cu ”20 ani de experien

ridic”, ceea ce în opinia reprezentan�ilor societă�ii civile este diferit �i

În procesul de selectare a avocatului poporului, accentul urma să fie pus egal, prin aplicarea în mod discriminatoriu a criteriile de selectare

�urare a concursului în raport cu to�i candida�ii”, lucru ce nu a fost vizibil în cadrul audierilor publice desfă�urate în data de 18 iunie curent. Cu regret, a lipsit un tabel de evaluare obiectiv pentru to�i candida�ii, întrebările fiind haotice �i diferite, lucru ce denotă

cît �i importan�a acordată de membrii comisiei speciale pentru acest proces. Mai mult decît atît, de�i a fost vocalizată în repetate rînduri de către reprezentan�ii

urilor propunerea de a constitui o comisie mixtă pentru alegerea viitorilor avoca�i ai celor 2 comisii permanente de specialitate �i reprezentan�i ai

�ii civile , în practică, componen�a Comisiei speciale a întrunit în totalitate membrii ai 2 comisii parlamentare �i, în mod majoritar componen�a Comisiei speciale pentru

selectarea unui alt organ important în domeniu- Consiliul pentru prevenirea �i asigurarea egalită�ii. Cu toate acestea, vinovată de organizarea audi

a dovedit a fi tot societatea civilă, căreea i s-a imputat lipsa de interes fa�i Pre�edinta Comisiei speciale- Dna Stella Jantuan.

În baza noii legi, selectarea a cîte 2 candida�i pentru fiecare din pozi�ii urmîn baza punctajului de evaluare. Cum nu a existat unul, tindem să credem că

Ca urmare a audierilor publice, au fost selecta�i cîte 2 candida�i pentru fiecare din pozi�ii: pentru rului- Ion MANOLE �i Mihai COTOROBAI, pentru avocat parlamentar Jana COSTACHE �i Maia BĂNĂRESCU.

O justificare obiectiva a selectării acestor candidaturi nu există la moment. Cît priveeste cunoscută. Reprezentan�ii societă�ii civile participan�i la audieri

�a�i că acest lucru se va întîmpla în luna iulie cel mai curînd.

�ine de faptul că decizia finală apar�ine deputa�ilor, ceea ce poate însemna respingerea �inu�i de societatea civilă �i promovarea altora, pe criteriu de loialitate. În egală

măsură, este posibil ca marea majoritate a deputa�ilor, cu excep�ia celor ce au participat nemojlocit �ie să nu fie documenta�i privind experien�a candida�ilor, Iar avizul comisiei

speciale să fie unica sursă în baza căreia decizia finală să fie luată.

Această frică este justificată de experien�a privind procesul de selectare a membrilor în cadrul Consiliului pentru prevenirea �i eliminarea discriminării �i asigurarea egalită�ii, cînd screarea unei structuri doar pentru bifă. Conform Legii 121, cel pu�in 3 din membrii Consiliului

�a în drept, or de facto, doar unul are această licen�ă- Doina Ioana Străisteanu. �ine de faptul că to�i cei 5 membri selecta�i au format o echipă pro


14



�e fa�ă de candida�i: Numirea în func�iile de avocat al poporului �i avocat al �ă notorie în domeniul

�i promovării drepturilor omului demonstrată în practică. În draftul pre-final al noii cu ”20 ani de experien�ă

�ilor societă�ii civile este diferit �i

În procesul de selectare a avocatului poporului, accentul urma să fie pus �i pe ”tratamentul egal, prin aplicarea în mod discriminatoriu a criteriile de selectare �i a condi�iilor de

�urare a concursului în raport cu to�i candida�ii”, lucru ce nu a fost vizibil în cadrul �urate în data de 18 iunie curent. Cu regret, a lipsit un tabel de

�i diferite, lucru ce denotă �i importan�a acordată de membrii comisiei speciale pentru acest

�i a fost vocalizată în repetate rînduri de către reprezentan�ii nstitui o comisie mixtă pentru alegerea viitorilor avoca�i ai

�i ai celor 2 comisii permanente de specialitate �i reprezentan�i ai �ii civile , în practică, componen�a Comisiei speciale a întrunit în totalitate membrii ai

�i, în mod majoritar componen�a Comisiei speciale pentru Consiliul pentru prevenirea �i eliminarea

�i asigurarea egalită�ii. Cu toate acestea, vinovată de organizarea audierilor a imputat lipsa de interes fa�ă de întreg

�i pentru fiecare din pozi�ii urma să fie efectuată în baza punctajului de evaluare. Cum nu a existat unul, tindem să credem că �i decizia a fost

�i cîte 2 candida�i pentru fiecare din pozi�ii: pentru �i Mihai COTOROBAI, pentru avocat parlamentar

O justificare obiectiva a selectării acestor candidaturi nu există la moment. Cît prive�te audierea �ii societă�ii civile participan�i la audieri

�ine de faptul că decizia finală apar�ine deputa�ilor, ceea ce poate însemna respingerea �inu�i de societatea civilă �i promovarea altora, pe criteriu de loialitate. În egală

�ilor, cu excep�ia celor ce au participat nemojlocit �a candida�ilor, Iar avizul comisiei

�a privind procesul de selectare a membrilor în cadrul �i asigurarea egalită�ii, cînd s-a dorit

�in 3 din membrii Consiliului Doina Ioana Străisteanu.

�ine de faptul că to�i cei 5 membri selecta�i au format o echipă pro-activă �i au


P.O.Box 1678, Web

început activitatea în for�ă. Totu�i, nu putem miza pe acela�i noroc �i în acest caz, drept pentru care implicarea cît mai activă a societăprimordială.

Recomandări: Monitorizarea continuă a întreg procesului de selectare Sus�inerea �i mai departe a candida�ilor înainta�i din partea societă�ii civile în vederea

de profesioni�ti în domeniu; Organizarea de dezbateri publice dintre candida

celui mai bun, cît �i aducerea lor în vizorul public; Asigurarea independen�ei acestei institu�ii în vederea înde

influen�ei politicului asupra acesteia. Riscul numirii în aceste func�ii a unor persoane loiale autorită�ilor de stat, organelor afacerilor interne, care de fapt sunt �i principalii violatori ai drepturilor omului, ne-ar duce în aceea

Sporirea vizibilită�ii institu�iei avocatului poporului, cît �i a avoca�ilor poporului la nivel na�ional �i interna�ional. Marea majoritate a popula�iei din RM nu cunoa�te pînă la moment de existen�a acestei institu�ii �i rolul acesteia pentru cetăstructură amorfă, ineficientă, cu statistici vechi, incorecte ONG-uri din domeniul drepturilor omului pentru solu

Stabilirea �i consolidarea parteneriatelor la nivel local, na�ional, regional �i interna�ional. Elaborarea de priorită�i �i schimbul de bune practici nu vor face decît să ajute institu�ia avocatului poporului, or pînă la moment, CpDOM era o structură închis

Consiliu pentru prevenirea �i eliminarea discriminării �i asigurarea egalită�iiLa data de 15 martie curent, Consiliul pentru prevenirea egalită�ii a prezentat Parlamentului primul său ratemerile reprezentan�ilor societă�ii civile privind limita de ac�iune în solu�ionarea unui caz de discriminare. Faptul că această structură nu poate aplica sancîn fa�a celor care au discriminat, cît �i în fa�a cetă�enilor, poten�iale victime ale discriminării.

Conform modificărilor din Codul Contravendiscriminării �i asigurarea egalită�ii poate constata doar contraven�iile regăsite la 3 domenii precum învă�ămînt, cîmpul muncii �i acces la bunuri �i servicii. Mai contraven�ional nu sanc�ionează hăr�uirea în cîmpul muncii de către celelalte persoane, decît de către angajator, or Consiliul este sesizat în repetate rînduri anume cu astfel de plîngeri.

Tot cu referire la Codul contravenÎmpiedicarea activităţii Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii ” nu se regăsesteîn rîndulactivitatea practică a Consiliului, cunoade cele mai multe ori ”




�ă. Totu�i, nu putem miza pe acela�i noroc �i în acest caz, drept pentru care implicarea cît mai activă a societă�ii civile �i altor actori importan�i la această etapă este

Monitorizarea continuă a întreg procesului de selectare �i numire în func�ie a avoca�ilor poporului;�inerea �i mai departe a candida�ilor înainta�i din partea societă�ii civile în vederea

Organizarea de dezbateri publice dintre candida�ii pentru fiecare din pozi�ii în vederea identificării �i aducerea lor în vizorul public;

�ei acestei institu�ii în vederea îndeplinirii mandatului �ei politicului asupra acesteia. Riscul numirii în aceste func�ii a unor persoane loiale �ilor de stat, organelor afacerilor interne, care de fapt sunt �i principalii violatori ai

uce în aceea�i situa�ie de impas;�ii institu�iei avocatului poporului, cît �i a avoca�ilor poporului la nivel na�ional

�i interna�ional. Marea majoritate a popula�iei din RM nu cunoa�te pînă la moment de existen�a rolul acesteia pentru cetă�ean. Practica precedentă a sco� în eviden�ă o

structură amorfă, ineficientă, cu statistici vechi, incorecte �i care redirec�iona peti�ionarii către uri din domeniul drepturilor omului pentru solu�ionarea problemei sesizate;

�i consolidarea parteneriatelor la nivel local, na�ional, regional �i interna�ional. �i �i schimbul de bune practici nu vor face decît să ajute institu�ia avocatului

poporului, or pînă la moment, CpDOM era o structură închisă �i rareori cooperantă.

�i eliminarea discriminării �i asigurarea egalită�iiLa data de 15 martie curent, Consiliul pentru prevenirea �i eliminarea discriminării �i asigurarea

�ii a prezentat Parlamentului primul său raport de activitate care nu a făcut decît să confirme �ilor societă�ii civile privind limita de ac�iune în solu�ionarea unui caz de

discriminare. Faptul că această structură nu poate aplica sanc�iuni, �tirbe�te din autoritatea sa atît �a celor care au discriminat, cît �i în fa�a cetă�enilor, poten�iale victime ale discriminării.

Conform modificărilor din Codul Contraven�ional, Consiliul pentru prevenirea �i eliminarea �i asigurarea egalită�ii poate constata doar contraven�iile regăsite la 3 domenii �ămînt, cîmpul muncii �i acces la bunuri �i servicii. Mai mult decît atît, Codul

�ional nu sanc�ionează hăr�uirea în cîmpul muncii de către celelalte persoane, decît de către angajator, or Consiliul este sesizat în repetate rînduri anume cu astfel de plîngeri.

Tot cu referire la Codul contraven�ional, important de men�ionat faptul că Art. 71Împiedicarea activităţii Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii ” nu se regăsesteîn rîndul contraven�iilor ce pot fi constatate de către Consiliu. Or, din activitatea practică a Consiliului, cunoa�tem că acest articol este mai mult decît important, deoarece


15



�ă. Totu�i, nu putem miza pe acela�i noroc �i în acest caz, drept pentru �i la această etapă este

�i numire în func�ie a avoca�ilor poporului;�inerea �i mai departe a candida�ilor înainta�i din partea societă�ii civile în vederea selectării

�ii pentru fiecare din pozi�ii în vederea identificării

plinirii mandatului �i excluderea �ei politicului asupra acesteia. Riscul numirii în aceste func�ii a unor persoane loiale �ilor de stat, organelor afacerilor interne, care de fapt sunt �i principalii violatori ai

�ii institu�iei avocatului poporului, cît �i a avoca�ilor poporului la nivel na�ional �i interna�ional. Marea majoritate a popula�iei din RM nu cunoa�te pînă la moment de existen�a

�ean. Practica precedentă a sco� în eviden�ă o �i care redirec�iona peti�ionarii către

�ionarea problemei sesizate;�i consolidarea parteneriatelor la nivel local, na�ional, regional �i interna�ional.

�i �i schimbul de bune practici nu vor face decît să ajute institu�ia avocatului �i rareori cooperantă.

�i eliminarea discriminării �i asigurarea egalită�ii�i eliminarea discriminării �i asigurarea

port de activitate care nu a făcut decît să confirme �ilor societă�ii civile privind limita de ac�iune în solu�ionarea unui caz de

�iuni, �tirbe�te din autoritatea sa atît �a celor care au discriminat, cît �i în fa�a cetă�enilor, poten�iale victime ale discriminării.

�ional, Consiliul pentru prevenirea �i eliminarea �i asigurarea egalită�ii poate constata doar contraven�iile regăsite la 3 domenii

mult decît atît, Codul �ional nu sanc�ionează hăr�uirea în cîmpul muncii de către celelalte persoane, decît de

�ionat faptul că Art. 712, ce se referă la ” Împiedicarea activităţii Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea

�iilor ce pot fi constatate de către Consiliu. Or, din �tem că acest articol este mai mult decît important, deoarece


P.O.Box 1678, Web

persoanele despre care se presupune că au discriminat, împiedicăexaminare a plîngerii prin faptul că ignoră solicitarea de a prezenta informasolicitată, refuză acces la informarecomandările Consiliului pentru eliminarea discriminării angaja�ii �i membrii Consiliului cînd li se solicită informa�ii pe caz, întreprind ac�iuni de influen�are a deciziilor Consiliului pe cazurile pendinte.” Pînă în data de 12 martia întocmit procese verbale pe împiedicarea activitădecizie prin care va respinge toate procesele verbale întocmite de către Consiliul pentru Prevenirea �i eliminarea discriminării �i asigcompeten�a Consiliului să constate contraven�iile regăsite la acest articol, ceea ce din păcate este adevărat.

La moment, în Parlament se a�teaptă să fie votat în lectura finală un proiect de marticol, însă cînd exact se va întîmpla acest lucru, nu se cunoa

O altă problemă identificată pe durata activităexaminarea plîngerilor parvenite în adresa Consiliului, fapt pentru �edin�elor de audieri chiar �i pentru temeiuri obiectiv justificate. Cum numărul de plîngeri este în cre�tere continuă, o solu�ie cît mai rapidă necesită a fi identificată. Comparativ cu anul 2013, cind în adresa Consiliului au parvenit 44 adresari, în 2014 pînă la etapa aceasta, numărul acestora a fost de 94. În 2013 au fost adoptate 12 decizii, în timp ce în 2014 au fost adoptate 28.

Acestea ar fi doar o parte din problemele cu care se confruntă Consiliul la etapa actuală cumulativ tergiversează activitatea acestuia, scosolutiona pînă la capăt o situaatribu�ii nu mai pu�in importante ce �in decadrului legal existent în domeniu, informarea discriminării, etc. Atît timp însă cit ceilalpractic imposibilă.

Recomandări: Modificarea Art 712 �i trecerea lui în competen�a Consiliului în calitate de agent constatator

pentru atingerea scopului Legii privind asigurarea egalită Acordarea posibilită�ii de aplicare a sanc�iunilor de către Cons Modificarea termenilor de examinare a plîngerilor, data fiind complexitatea acestora; Modificarea Codului Contraven

contraven�ii; Suplinirea tuturor posturilor vacante din cadrul

personal calificat; Consolidarea parteneriatelor Consiliului cu to

implementării Foii de parcurs.




persoanele despre care se presupune că au discriminat, împiedică activitatea Consiliului de examinare a plîngerii prin faptul că ignoră solicitarea de a prezenta informa�ii, refuză în informa�ia solicitată, refuză acces la informa�ii echipelor de investiga�ie la fa�a locului a Consiliului, ignoră

lui pentru eliminarea discriminării �i asigurarea egalită�ii, abuzează verbal �ii �i membrii Consiliului cînd li se solicită informa�ii pe caz, întreprind ac�iuni de �are a deciziilor Consiliului pe cazurile pendinte.” Pînă în data de 12 marti

a întocmit procese verbale pe împiedicarea activită�ii cînd judecătoria sectorului Buiucani a luat o decizie prin care va respinge toate procesele verbale întocmite de către Consiliul pentru Prevenirea �i eliminarea discriminării �i asigurarea egalită�ii în baza Art. 712, argumentînd că nu

�a Consiliului să constate contraven�iile regăsite la acest articol, ceea ce din păcate este

�teaptă să fie votat în lectura finală un proiect de marticol, însă cînd exact se va întîmpla acest lucru, nu se cunoa�te.

O altă problemă identificată pe durata activită�ii Consiliului tine de termenii restrîn�i privind examinarea plîngerilor parvenite în adresa Consiliului, fapt pentru care devine imposibilă amînarea �edin�elor de audieri chiar �i pentru temeiuri obiectiv justificate. Cum numărul de plîngeri este în

�tere continuă, o solu�ie cît mai rapidă necesită a fi identificată. Comparativ cu anul 2013, cind au parvenit 44 adresari, în 2014 pînă la etapa aceasta, numărul acestora a fost de

94. În 2013 au fost adoptate 12 decizii, în timp ce în 2014 au fost adoptate 28.

Acestea ar fi doar o parte din problemele cu care se confruntă Consiliul la etapa actuală cumulativ tergiversează activitatea acestuia, sco�înd în eviden�ă neputin�a acestei institu�ii de a solutiona pînă la capăt o situa�ie de discriminare. Mai mult decît atît, Consiliu mai are �i alte

�ii nu mai pu�in importante ce �in de scanarea �i ini�ierea de propuneri de modificare a cadrului legal existent în domeniu, informarea �i sensibilizarea popula�iei cu privire la fenomenul discriminării, etc. Atît timp însă cit ceilal�i actori implicate sunt reticen�i, această schimbare este

�i trecerea lui în competen�a Consiliului în calitate de agent constatator pentru atingerea scopului Legii privind asigurarea egalită�ii;

�ii de aplicare a sanc�iunilor de către Consiliu Nediscriminare;Modificarea termenilor de examinare a plîngerilor, data fiind complexitatea acestora;Modificarea Codului Contraven�ional privind domeniile în care Consiliul poate constata

Suplinirea tuturor posturilor vacante din cadrul aparatului administrative a Consiliului cu

Consolidarea parteneriatelor Consiliului cu to�i actorii importan�i din domeniu în vederea implementării Foii de parcurs.


16



activitatea Consiliului de �ii, refuză în informa�ia

�ii echipelor de investiga�ie la fa�a locului a Consiliului, ignoră �i asigurarea egalită�ii, abuzează verbal

�ii �i membrii Consiliului cînd li se solicită informa�ii pe caz, întreprind ac�iuni de �are a deciziilor Consiliului pe cazurile pendinte.” Pînă în data de 12 martie, 2014, Consiliul

�ii cînd judecătoria sectorului Buiucani a luat o decizie prin care va respinge toate procesele verbale întocmite de către Consiliul pentru Prevenirea

, argumentînd că nu �ine de �a Consiliului să constate contraven�iile regăsite la acest articol, ceea ce din păcate este

�teaptă să fie votat în lectura finală un proiect de modificare a acestui

�ii Consiliului tine de termenii restrîn�i privind care devine imposibilă amînarea

�edin�elor de audieri chiar �i pentru temeiuri obiectiv justificate. Cum numărul de plîngeri este în �tere continuă, o solu�ie cît mai rapidă necesită a fi identificată. Comparativ cu anul 2013, cind

au parvenit 44 adresari, în 2014 pînă la etapa aceasta, numărul acestora a fost de

Acestea ar fi doar o parte din problemele cu care se confruntă Consiliul la etapa actuală �i toate luate �înd în eviden�ă neputin�a acestei institu�ii de a

�ie de discriminare. Mai mult decît atît, Consiliu mai are �i alte �i ini�ierea de propuneri de modificare a

�i sensibilizarea popula�iei cu privire la fenomenul �i actori implicate sunt reticen�i, această schimbare este

�i trecerea lui în competen�a Consiliului în calitate de agent constatator

iliu Nediscriminare;Modificarea termenilor de examinare a plîngerilor, data fiind complexitatea acestora;

�ional privind domeniile în care Consiliul poate constata

aparatului administrative a Consiliului cu

�i actorii importan�i din domeniu în vederea


P.O.Box 1678, Web

Capitolul 4: Libertatea de gândire, conştiinţă şi religie

- (73.3) Adoptarea unor măsuri suplimentare�i culturii publice de promovare a- (73.27) Să dubleze eforturileminoritare, etnice �i socialeUnite ale Americii);- (73.52) Adoptarea unor măsuri suplimentarea diversită�ii culturale (Maroc);

- (73.57) A asigura ca evenimentelealte grupuri de drepturi ale omuluipoli�ie, în conformitate cu obligainterna�ionale privind drepturile- (76.15) Să stabilească un cadru

religiei în �ară, în special în

Progrese: Adoptarea Legii cu privire la asigurarea egalităţii.

Constatări, regrese, domenii fără progrese

Separarea bisericii de statMitropolitul Vladimir a fost decorat de către seful statului. Nicolae Timofti iemerit". Potrivit unui comunicat al predistinc�ie pentru merite deosebite in rena�terea morala, dar si pentru ca slăca�elor sfinte. Mitropolitul mai are si distinc�ia "Ordinul rePetru Lucinschi. Decora�ii pentru un grup de func�ionari publici din cadrul Ministerului Justi�iei, sec�ia Organiza�ii Necomerciale, de către Mitropolia MoldoveiConform Serviciul de presă al Mitropoliei, “în dia primit la Palatul Mitropolitan un grup de specialiNecomerciale. Vlădica Vladimir lebuna organizare a lucrărilor în cadrul secOrtodoxe din Moldova, decorânduNina cu medalia comemorativă „Mitropolitani de la înfiin�area Eparhiei de Chi�inău �i Hotin. La rândul lor, oaspe�ii au mul�umit Înalt Prea Sfin�iei Sale pentru decora�iile deosebite �i cuvintele de apreciere, asigurânduvor sprijini Biserica, totodată mul





unor măsuri suplimentare de promovare a comunicare interpromovare a diversită�ii socio-culturale �i religioase

eforturile pentru a proteja drepturile membrilor grupurilor sociale ... împotriva discriminării atât oficiale cât �i

Adoptarea unor măsuri suplimentare de promovare a dialogului interMaroc);

ca evenimentele publice planificate de către ... grupurilealte grupuri de drepturi ale omului sunt permise �i securizate în mod adecvat de către

obliga�iile Republicii Moldova asumate în cadrul�ionale privind drepturile omului (Marea Britanie);

tabilească un cadru legal �i măsuri necesare pentru a garantaîn special în învă�ământul public (Mexic).

: Adoptarea Legii cu privire la asigurarea egalităţii.

Constatări, regrese, domenii fără progrese

Mitropolitul Vladimir a fost decorat de către seful statului. Nicolae Timofti i-a oferit titlul onorific "Om unui comunicat al pre�edin�iei, seful bisericii de la Chi�inău s-a ales cu aceasta

�ie pentru merite deosebite in rena�terea morala, dar si pentru ca s-a implicat activ in restaurarea �elor sfinte. Mitropolitul mai are si distinc�ia "Ordinul republicii", care i-a fost oferita in 1999 de

�ii pentru un grup de func�ionari publici din cadrul Ministerului Justi�iei, sec�ia �ii Necomerciale, de către Mitropolia Moldovei

Conform Serviciul de presă al Mitropoliei, “în diminea�a zilei de 25 septembrie, ÎPS Mitropolit Vladimir a primit la Palatul Mitropolitan un grup de speciali�ti de la Ministerul Justi�iei, sec�ia Organiza�ii Necomerciale. Vlădica Vladimir le-a mul�umit celor prezen�i pentru aportul pe care �i lbuna organizare a lucrărilor în cadrul sec�iei pe care o gestionează �i pentru deschiderea oferită Bisericii Ortodoxe din Moldova, decorându-i pe invita�i: Gri�co Elena – �ef sec�ie, Victor Ursachi �i Cereteu Nina cu medalia comemorativă „Mitropolitul Gavriil Banulescu-Bodoni”, prilejuită aniversării a 200 de

�area Eparhiei de Chi�inău �i Hotin. La rândul lor, oaspe�ii au mul�umit Înalt Prea �iei Sale pentru decora�iile deosebite �i cuvintele de apreciere, asigurându-L că şi de ac

vor sprijini Biserica, totodată mul�umind arhiereului pentru apreciere, pentru grijă �i pentru


17




comunicare inter-religioase i religioase (Thailanda);

grupurilor religioase�i sociale (Statele

dialogului inter-religios �i

grupurile religioase �iîn mod adecvat de către

asumate în cadrul legisla�iei

necesare pentru a garanta libertatea

a oferit titlul onorific "Om a ales cu aceasta

a implicat activ in restaurarea a fost oferita in 1999 de

�ii pentru un grup de func�ionari publici din cadrul Ministerului Justi�iei, sec�ia

�a zilei de 25 septembrie, ÎPS Mitropolit Vladimir �ti de la Ministerul Justi�iei, sec�ia Organiza�ii

�umit celor prezen�i pentru aportul pe care �i l-au adus pentru �iei pe care o gestionează �i pentru deschiderea oferită Bisericii

�ef sec�ie, Victor Ursachi �i Cereteu Bodoni”, prilejuită aniversării a 200 de

�area Eparhiei de Chi�inău �i Hotin. La rândul lor, oaspe�ii au mul�umit Înalt Prea L că şi de acum înainte

�umind arhiereului pentru apreciere, pentru grijă �i pentru


P.O.Box 1678, Web

binecuvântare în toate lucrările bineplăcute Domnului.” de-specialisti-din-cadrul-ministeruluiDin spusele martorilor oculari, juristul BOM intră liber la Ministerul Justcând restul persoanelor trec prin procedura obligatorie de perfectare a unui permis de acces în institu

Vizita lui Heiner Bielefieldt , raportor special ONU Libertatea Religiei Pe parcursul acestei vizite au avut loc mai multe întâlniri cu reprezentanţi ai mai multor culte, societăţii civile, reprezentanţi ai statului. În cadrul acestor întâlniri au fost reiterate un număr de probleme cum sunt: accesul egal la cimitirele publice,costurilor pentru acestea, libertatea întrunirilor, libertatea asocierii, averile şi bunurile înstrăinate ale cultelor, manifestările de intoleranţă religioasă ş.a. Observaţia domnului Bilefieldt la rândul lui a fost că sectorului îi lipseşte solidaritatea şi dialogul, proces care ar trebui în mod nemijlocit să fie facilitat de către stat, conform recomandărilor primite şi obligaţiilor asumate în cadrul mecanismelor ONU. Totodată, legea ar cetăţeanului, remarcă a fost făcută în raport cu cerinţa de a cumula 100 de persoane pentru înregistrate conform Legii cultelor. Totodată. de menţionat este faptul, că în vizita precedentă, raportul special ONU îlansat un şir de recomandări la adresa statului, care în mare parte au rămas nerealizate, deşi din momentul vizitei au trecut deja doi ani. În special aceste recomandări includ aspectul de educaţie şi instruire în spiritul egalităţii, respectului reciproc şi diversităţii, fapt care conform studiului realizat recent de către CIDO în sistemul educaţiei din RM, nu se întâmplă.

La aceeaşi întâlnire de către reprezentanţii Ministerului Justiţiei a fost adusă informaţia precum că Asociaţia Falun Dafa a fost condamnată prin instanţa de judecată pentru utilizarea unor simboluri extremiste (semnul care seamănă cu svastica), fapt care pune asociaţia sub riscul lichidării. De menţionat este faptul că în cazul acestei asociaţii există două decizi

În cadrul acestei întâlniri a fost abordată şi lipsa de respect pentru diversitate şi toleranţă a cultului majoritar faţă de mai multe grupuri sociale, inclusiv LGBT. Chiar înaintea acestei întâlniri, a avut loc Marşul Egalităţii al comunităţii LGBT la Chiprintre care slujitori ai bisericii în haina de clerici, persoane cunoscute public cum sunt domnii Văluţă sau Cibric. Reprezentantul BOM Eduard Pleşca, prezent la întâlnire a ţinut să menţionezalături de toţi cetăţenii RM” şi că “suntem gata să lucrăm” iar mitropolitul a spus de două ori că aceste persoane nu reprezintă poziţia oficială a bisericii. Totodată, biserica naceste persoane şi acţiunile lor în public, condamnând şi sancţionândinterne. Reprezentantul bisericii catolice la Chişinău dl Vulpe a menţionat în acest context că “aş exprima o opinie dacă m-ar solicita”, iar reprezentantul Înaltului Comisanecesitatea de coalizare între cultele religioase şi susţinerea acestora când vine vorba de egalitatea tuturor cetăţenilor, inclusiv LGBT.




binecuvântare în toate lucrările bineplăcute Domnului.” http://mitropolia.md/decoratiiministerului-justitiei-sectia-organizatii-necomerciale/

Din spusele martorilor oculari, juristul BOM intră liber la Ministerul Justi�iei, fără să i se facă permis, pe când restul persoanelor trec prin procedura obligatorie de perfectare a unui permis de acces în institu

Vizita lui Heiner Bielefieldt , raportor special ONU Libertatea Religiei Pe parcursul acestei vizite au avut loc mai multe întâlniri cu reprezentanţi ai mai multor culte, societăţii civile, reprezentanţi ai statului. În cadrul acestor întâlniri au fost reiterate un număr de probleme cum sunt: accesul egal la cimitirele publice, spaţiul din cadrul acestora, tratamentul diferenţiat în achitarea costurilor pentru acestea, libertatea întrunirilor, libertatea asocierii, averile şi bunurile înstrăinate ale cultelor, manifestările de intoleranţă religioasă ş.a.

efieldt la rândul lui a fost că sectorului îi lipseşte solidaritatea şi dialogul, proces care ar trebui în mod nemijlocit să fie facilitat de către stat, conform recomandărilor primite şi obligaţiilor asumate în cadrul mecanismelor ONU. Totodată, legea ar trebui să fie una funcţională în interesul cetăţeanului, remarcă a fost făcută în raport cu cerinţa de a cumula 100 de persoane pentru înregistrate

Totodată. de menţionat este faptul, că în vizita precedentă, raportul special ONU în urma vizitei sale a lansat un şir de recomandări la adresa statului, care în mare parte au rămas nerealizate, deşi din momentul vizitei au trecut deja doi ani. În special aceste recomandări includ aspectul de educaţie şi instruire în

respectului reciproc şi diversităţii, fapt care conform studiului realizat recent de către CIDO în sistemul educaţiei din RM, nu se întâmplă.

La aceeaşi întâlnire de către reprezentanţii Ministerului Justiţiei a fost adusă informaţia precum că Falun Dafa a fost condamnată prin instanţa de judecată pentru utilizarea unor simboluri

extremiste (semnul care seamănă cu svastica), fapt care pune asociaţia sub riscul lichidării. De menţionat este faptul că în cazul acestei asociaţii există două decizii judecătoreşti contradictorii în acest sens.

În cadrul acestei întâlniri a fost abordată şi lipsa de respect pentru diversitate şi toleranţă a cultului majoritar faţă de mai multe grupuri sociale, inclusiv LGBT. Chiar înaintea acestei întâlniri, a avut loc Marşul Egalităţii al comunităţii LGBT la Chişinău, care a fost atacat de către câteva grupuri de persoane, printre care slujitori ai bisericii în haina de clerici, persoane cunoscute public cum sunt domnii Văluţă sau Cibric. Reprezentantul BOM Eduard Pleşca, prezent la întâlnire a ţinut să menţioneze că “biserica este alături de toţi cetăţenii RM” şi că “suntem gata să lucrăm” iar mitropolitul a spus de două ori că aceste persoane nu reprezintă poziţia oficială a bisericii. Totodată, biserica n-a făcut nimic ca să se distanţeze de

acţiunile lor în public, condamnând şi sancţionând-ui corespunzător regulamentelor interne. Reprezentantul bisericii catolice la Chişinău dl Vulpe a menţionat în acest context că “aş exprima

ar solicita”, iar reprezentantul Înaltului Comisar ONU Claude Cahn a menţionat necesitatea de coalizare între cultele religioase şi susţinerea acestora când vine vorba de egalitatea tuturor


18



http://mitropolia.md/decoratii-pentru-un-grup-

�iei, fără să i se facă permis, pe când restul persoanelor trec prin procedura obligatorie de perfectare a unui permis de acces în institu�ie.

Pe parcursul acestei vizite au avut loc mai multe întâlniri cu reprezentanţi ai mai multor culte, societăţii civile, reprezentanţi ai statului. În cadrul acestor întâlniri au fost reiterate un număr de probleme cum

spaţiul din cadrul acestora, tratamentul diferenţiat în achitarea costurilor pentru acestea, libertatea întrunirilor, libertatea asocierii, averile şi bunurile înstrăinate ale

efieldt la rândul lui a fost că sectorului îi lipseşte solidaritatea şi dialogul, proces care ar trebui în mod nemijlocit să fie facilitat de către stat, conform recomandărilor primite şi obligaţiilor

trebui să fie una funcţională în interesul cetăţeanului, remarcă a fost făcută în raport cu cerinţa de a cumula 100 de persoane pentru înregistrate

n urma vizitei sale a lansat un şir de recomandări la adresa statului, care în mare parte au rămas nerealizate, deşi din momentul vizitei au trecut deja doi ani. În special aceste recomandări includ aspectul de educaţie şi instruire în

respectului reciproc şi diversităţii, fapt care conform studiului realizat recent de către

La aceeaşi întâlnire de către reprezentanţii Ministerului Justiţiei a fost adusă informaţia precum că Falun Dafa a fost condamnată prin instanţa de judecată pentru utilizarea unor simboluri

extremiste (semnul care seamănă cu svastica), fapt care pune asociaţia sub riscul lichidării. De menţionat i judecătoreşti contradictorii în acest sens.

În cadrul acestei întâlniri a fost abordată şi lipsa de respect pentru diversitate şi toleranţă a cultului majoritar faţă de mai multe grupuri sociale, inclusiv LGBT. Chiar înaintea acestei întâlniri, a avut loc

şinău, care a fost atacat de către câteva grupuri de persoane, printre care slujitori ai bisericii în haina de clerici, persoane cunoscute public cum sunt domnii Văluţă sau

e că “biserica este alături de toţi cetăţenii RM” şi că “suntem gata să lucrăm” iar mitropolitul a spus de două ori că aceste

a făcut nimic ca să se distanţeze de ui corespunzător regulamentelor

interne. Reprezentantul bisericii catolice la Chişinău dl Vulpe a menţionat în acest context că “aş exprima r ONU Claude Cahn a menţionat

necesitatea de coalizare între cultele religioase şi susţinerea acestora când vine vorba de egalitatea tuturor


P.O.Box 1678, Web

Se pare că reprezentanţii bisericii nu sunt atenţi la contextul şi anturajul în care aalături de grupul de credincioşi care cântau imnuri se afla un grup de tineri extremişti care în mod direct incitau la ură şi la crime de ură, ameninţând cu moartea persoanele LGBT. Este o problemă atât de imagine, dar şi de conţinut, pe care biserica ar trebui să o rezolve cât mai curând posibil, după cum am menţionat mai sus. În acest sens statul, conform obligamecanisme interna�ionale, inclusive EPU, urmează sa ia ini�necesare pentru dialog si sa asigure dialogul atât interreligios, cit si cel intercultural, fapt care la moment nu se întâmplă.

Un alt caz este episcopul de Făleşti şi Bălţi Marchel, care şiincite la discriminare la adresa comunităţii LGBT, fapt care a fost condamnat de către instanţa de judecată, însă fără nici un rezultat: în loc săultimul a preferat să repete acelaşi mesaj încă o dată în mod public, utilizând mijloace media în acest sens. Şi în cazul acestuia observaţia rămâne aceeaşi: lipsa unei poziţii ferme de distanţare şi condamnare din partea BOM.

Este interesant de observat schimbarea de discurs al BOurmare a lipsei separării suficiente între biserică şi stat şi se manifest drept un efect invers în situaţia dată: dacă până acum BOM era foarte vocală în sens negativ pe marginea subiectelor LGBT, acum aceasta preferă să se distanţeze, cel puţin la nivel înalt de asemenea incidente şi acţiuni, fapt care sdirecţiei europene luate de către guvernul actual şi unui semnal trimis în acest sens bisericii. Totodată se observă o creştere de nemulţumire persoana patriarhului din interior şi îi cer demisia (conform materialelor media).Remarca Raportorului Special ONU în acest caz a fost următoarea: “Dreptul la libertatea religiei aparindividului, nu unui grup, a�a că nici un grup nu poate cere limitarea (nefondată) drepturilor altor persoane în interesul grupului. Un drept nu poate fi folosit drept armă împotriva/pentru a leza alt drept”.

Libertatea religioasă în penitenciareUn tratament diferen�iat preferen�ial fa�ă de un anumit cult poate fi observat �i în sectorul Departamentul de Institu�ii Penitenciare. Dacă accesăm pagina acestuia, găsim o rubrică întreagă întitulată ”asistenţă religioasă”. În Interiorul acestei rubrici aportodoxe pe teritoriul penitenciarelor din Moldova, informa�ii despre acestea:http://www.penitenciar.gov.md/rcomunităţi religioase cu informaţii similare. Totodată, navigând pe site, au fost identificate alte activită�i de reabilitare a de�inu�ilor, de ex.: bi(Baptistă, Adventistă, Armată Salvării, altele), activitatea cărora este descrisă în două alineate: http://www.penitenciar.gov.md/ro/Colaborar




Se pare că reprezentanţii bisericii nu sunt atenţi la contextul şi anturajul în care au loc asemenea acţiuni alături de grupul de credincioşi care cântau imnuri se afla un grup de tineri extremişti care în mod direct incitau la ură şi la crime de ură, ameninţând cu moartea persoanele LGBT. Este o problemă atât de

, pe care biserica ar trebui să o rezolve cât mai curând posibil, după cum am

În acest sens statul, conform obliga�iilor asumate �i recomandărilor primate în cadrul mai multor �ionale, inclusive EPU, urmează sa ia ini�iativă în asigurarea unor precondi

necesare pentru dialog si sa asigure dialogul atât interreligios, cit si cel intercultural, fapt care la moment

Un alt caz este episcopul de Făleşti şi Bălţi Marchel, care şi-a permis public să lansezeincite la discriminare la adresa comunităţii LGBT, fapt care a fost condamnat de către instanţa de judecată, însă fără nici un rezultat: în loc să-şi ceară scuzele de rigoare conform deciziei judecătoreşti,

acelaşi mesaj încă o dată în mod public, utilizând mijloace media în acest sens. Şi în cazul acestuia observaţia rămâne aceeaşi: lipsa unei poziţii ferme de distanţare şi condamnare

Este interesant de observat schimbarea de discurs al BOM vs. comunitatea LGBT, care probabil este o urmare a lipsei separării suficiente între biserică şi stat şi se manifest drept un efect invers în situaţia dată: dacă până acum BOM era foarte vocală în sens negativ pe marginea subiectelor LGBT, acum aceasta preferă să se distanţeze, cel puţin la nivel înalt de asemenea incidente şi acţiuni, fapt care sdirecţiei europene luate de către guvernul actual şi unui semnal trimis în acest sens bisericii. Totodată se observă o creştere de nemulţumire printre clerici nemulţumiţi de această schimbare, care se pare că atacă persoana patriarhului din interior şi îi cer demisia (conform materialelor media).Remarca Raportorului Special ONU în acest caz a fost următoarea: “Dreptul la libertatea religiei apar

�a că nici un grup nu poate cere limitarea (nefondată) drepturilor altor Un drept nu poate fi folosit drept armă împotriva/pentru a leza alt

Libertatea religioasă în penitenciare�iat preferen�ial fa�ă de un anumit cult poate fi observat �i în sectorul

�ii Penitenciare. Dacă accesăm pagina acestuia, găsim o rubrică întreagă întitulată ”asistenţă religioasă”. În Interiorul acestei rubrici apare o listă întreagă de biserici creortodoxe pe teritoriul penitenciarelor din Moldova, �inând de Mitropolia Moldovei, cu poze �i

http://www.penitenciar.gov.md/ro/Biserici.html, însă nu şi despre alte comunităţi religioase cu informaţii similare. Totodată, navigând pe site, au fost identificate �i alte culte religioase implicate în ac�iuni de caritate �i

�i de reabilitare a de�inu�ilor, de ex.: biserica catolică, mai multe biserici protestante (Baptistă, Adventistă, Armată Salvării, altele), activitatea cărora este descrisă în două alineate: http://www.penitenciar.gov.md/ro/Colaborare.html


19



u loc asemenea acţiuni alături de grupul de credincioşi care cântau imnuri se afla un grup de tineri extremişti care în mod direct incitau la ură şi la crime de ură, ameninţând cu moartea persoanele LGBT. Este o problemă atât de

, pe care biserica ar trebui să o rezolve cât mai curând posibil, după cum am

�iilor asumate �i recomandărilor primate în cadrul mai multor iativă în asigurarea unor precondi�ii

necesare pentru dialog si sa asigure dialogul atât interreligios, cit si cel intercultural, fapt care la moment

a permis public să lanseze mesaje de ură şi să incite la discriminare la adresa comunităţii LGBT, fapt care a fost condamnat de către instanţa de

şi ceară scuzele de rigoare conform deciziei judecătoreşti, acelaşi mesaj încă o dată în mod public, utilizând mijloace media în acest

sens. Şi în cazul acestuia observaţia rămâne aceeaşi: lipsa unei poziţii ferme de distanţare şi condamnare

M vs. comunitatea LGBT, care probabil este o urmare a lipsei separării suficiente între biserică şi stat şi se manifest drept un efect invers în situaţia dată: dacă până acum BOM era foarte vocală în sens negativ pe marginea subiectelor LGBT, acum aceasta preferă să se distanţeze, cel puţin la nivel înalt de asemenea incidente şi acţiuni, fapt care s-ar putea datora direcţiei europene luate de către guvernul actual şi unui semnal trimis în acest sens bisericii. Totodată se

printre clerici nemulţumiţi de această schimbare, care se pare că atacă

Remarca Raportorului Special ONU în acest caz a fost următoarea: “Dreptul la libertatea religiei aparţine �a că nici un grup nu poate cere limitarea (nefondată) drepturilor altor

Un drept nu poate fi folosit drept armă împotriva/pentru a leza alt

�iat preferen�ial fa�ă de un anumit cult poate fi observat �i în sectorul �ii Penitenciare. Dacă accesăm pagina acestuia, găsim o rubrică întreagă

are o listă întreagă de biserici cre�tin �inând de Mitropolia Moldovei, cu poze �i

, însă nu şi despre alte

�i alte culte religioase implicate în ac�iuni de caritate �i serica catolică, mai multe biserici protestante

(Baptistă, Adventistă, Armată Salvării, altele), activitatea cărora este descrisă în două alineate:


P.O.Box 1678, Web

Acela�i comentariu se referă �i la reflectarea activită�ii acestora în penitenciare: dacă urmărim cantitatea de materiale dedicate acdecalaj clar în favoarea BOM, cu toate că v

Reflectare în sursele oficiale de informare a evenimentelor religioaseEste important de urmărit cum mijloacele media reflectă evenimentele din penitenciare, confirmând tendin�a �i practica existentă �i problema enun�ată mai sus: drept exemplu poate servi articolul despre botezul unui de�inut, care a fost deplasat în acest seDIP, unii dintre care i-au devenit chiar nănahttp://www.zdg.md/social/dumnezeulTotodată, în cazul botezurilor de�inu�ilor în alte culte, practici cum ar fi deplasarea de�inutului în acest sens, sau participarea reprezentanautorită�ilor, putem afirma cu certitdoar din lipsa încrederii persoanelor că acest lucru este posibil, semnalul de preferinfiind foarte clar �i venind din diferite surse �i de la nivel diferit. http://www.penitenciar.gov.md/ro/UnPenitenciarului-nr.6-Soroca-.htmlpenitenciarului. O situa�ie similară este oficierea serviciilor divine pe teritoriul penitenciarelor, dar �i a zilelor de odihnă. Pentru cultele atestate prin reprezentaneste dedicată o singură încăpere, în care oficierea serviciilor are loc conform unui orar, fiecare grup beneficiind de maxim câteva ore. Altă este situaacordul diverselor organe de stat, se bucură de statut privilegiat, inclusiv resurse administrative, în organizarea lăca�elor de cult pe teritoriul penitenciarelor. Astfel aceasta beneficiază de spa�ii separate în care are libertatea de a oficia servicii divine deosebire de restul cultelor. Lipsa încrederii de�inu�ilor fa�ă de reprezentan�ii de stat în respectarea dreptului lor la libertatea religiei se exprimă prin rezervele acestora de a solicita zile de lucru îde cult (de ex. adventi�tii sau iudeii, ziua de odihnă a cărora este sâmbăta), în teama de refuz. Zilele de muncă pentru de�inu�i sunt unica modalitate de a ob�ine un venit mizerabil (aici putem constata �i exploatare de către organele de stat a muncii persoanelor în tutela statului, salariile fiind nepropormuncii depuse), totodată fiind �i o modalitate de a reduce din perioada sentin�ei. În acest fel, libertatea religioasă a persoanelor de�inute depinde de atidovadă de atitudine diferen�iată, în defavoarea altor culte decât BOM. De notat este faptul că în mai multe circumstannumitele culte ”netradi�ionale” îefortul lor este unul binevenit (de ex. proiectele de caritate/umanitare sau reintegrare socială a de�inu�ilor), însă când vine vorba despre libertatea religioasă a indivizilor aparte, snegociabil.




�i comentariu se referă �i la reflectarea activită�ii acestora în penitenciare: dacă urmărim cantitatea de materiale dedicate ac�iunilor unui sau altui cult în teritoriul penitenciarului, observăm un decalaj clar în favoarea BOM, cu toate că volumul activită�ilor celorlalte culte este unul notabil.

Reflectare în sursele oficiale de informare a evenimentelor religioaseEste important de urmărit cum mijloacele media reflectă evenimentele din penitenciare, confirmând

�a �i practica existentă �i problema enun�ată mai sus: drept exemplu poate servi articolul despre �inut, care a fost deplasat în acest sens la Chi�inău, la eveniment luând parte oficiali ai

au devenit chiar năna�i de botez. http://www.zdg.md/social/dumnezeul-din-sufletele-celor-de-dupa-gratii

�inu�ilor în alte culte, practici cum ar fi deplasarea de�inutului în acest sens, sau participarea reprezentan�ilor autorită�ilor nu au fost semnalate. Prevenind replicile

�ilor, putem afirma cu certitudine, că dacă asemenea solicitări nu au fost adresate, se întâmplă doar din lipsa încrederii persoanelor că acest lucru este posibil, semnalul de preferin�ă a unui anume cult

�i venind din diferite surse �i de la nivel diferit. http://www.penitenciar.gov.md/ro/Un-cuplu-%C5%9Fi-a-unit-destinele-dup%C4%83

.html - încă un exemplu de ceremonie rligioasă ortodoxă oficiat[ăpe teritoriul

�ie similară este oficierea serviciilor divine pe teritoriul penitenciarelor, dar �i a zilelor de odihnă. Pentru cultele atestate prin reprezentan�i ai acestora în spa�iul penitenciarelor (de ex. Rusca) este dedicată o singură încăpere, în care oficierea serviciilor are loc conform unui orar, fiecare grup beneficiind de maxim câteva ore. Altă este situa�ia BOM, care având sus�inerea, recunoa�terea �i

lor organe de stat, se bucură de statut privilegiat, inclusiv resurse administrative, în �elor de cult pe teritoriul penitenciarelor. Astfel aceasta beneficiază de spa�ii separate

în care are libertatea de a oficia servicii divine �i presta alte servicii în regim liber �i nelimitat, spre

�inu�ilor fa�ă de reprezentan�ii de stat în respectarea dreptului lor la libertatea religiei se exprimă prin rezervele acestora de a solicita zile de lucru în alte zile decât cele oficial serbate

�tii sau iudeii, ziua de odihnă a cărora este sâmbăta), în teama de refuz. Zilele de �inu�i sunt unica modalitate de a ob�ine un venit mizerabil (aici putem constata �i

de către organele de stat a muncii persoanelor în tutela statului, salariile fiind nepropor�i o modalitate de a reduce din perioada sentin�ei. În acest fel, libertatea

�inute depinde de atitudinea reprezentan�ilor organelor de stat, care dau �iată, în defavoarea altor culte decât BOM.

De notat este faptul că în mai multe circumstan�e a fost constatată a atitudine duală fa�ă de a�a �ionale” în Moldova: atâta timp cât acestea pot contribui social

efortul lor este unul binevenit (de ex. proiectele de caritate/umanitare sau reintegrare socială a �inu�ilor), însă când vine vorba despre libertatea religioasă a indivizilor aparte, s


20



�i comentariu se referă �i la reflectarea activită�ii acestora în penitenciare: dacă urmărim �iunilor unui sau altui cult în teritoriul penitenciarului, observăm un

�ilor celorlalte culte este unul notabil.

Este important de urmărit cum mijloacele media reflectă evenimentele din penitenciare, confirmând �a �i practica existentă �i problema enun�ată mai sus: drept exemplu poate servi articolul despre

�inău, la eveniment luând parte oficiali ai

�inu�ilor în alte culte, practici cum ar fi deplasarea de�inutului în acest �ilor autorită�ilor nu au fost semnalate. Prevenind replicile

udine, că dacă asemenea solicitări nu au fost adresate, se întâmplă �ă a unui anume cult

dup%C4%83-gratiile-ă un exemplu de ceremonie rligioasă ortodoxă oficiat[ăpe teritoriul

�ie similară este oficierea serviciilor divine pe teritoriul penitenciarelor, dar �i a zilelor de �iul penitenciarelor (de ex. Rusca)

este dedicată o singură încăpere, în care oficierea serviciilor are loc conform unui orar, fiecare grup �ia BOM, care având sus�inerea, recunoa�terea �i

lor organe de stat, se bucură de statut privilegiat, inclusiv resurse administrative, în �elor de cult pe teritoriul penitenciarelor. Astfel aceasta beneficiază de spa�ii separate

�i nelimitat, spre

�inu�ilor fa�ă de reprezentan�ii de stat în respectarea dreptului lor la libertatea n alte zile decât cele oficial serbate

�tii sau iudeii, ziua de odihnă a cărora este sâmbăta), în teama de refuz. Zilele de �inu�i sunt unica modalitate de a ob�ine un venit mizerabil (aici putem constata �i

de către organele de stat a muncii persoanelor în tutela statului, salariile fiind nepropor�ionale �i o modalitate de a reduce din perioada sentin�ei. În acest fel, libertatea

�ilor organelor de stat, care dau

�e a fost constatată a atitudine duală fa�ă de a�a n Moldova: atâta timp cât acestea pot contribui social �i financiar –

efortul lor este unul binevenit (de ex. proiectele de caritate/umanitare sau reintegrare socială a �inu�ilor), însă când vine vorba despre libertatea religioasă a indivizilor aparte, subiectul devine unul


P.O.Box 1678, Web

Un exemplu poate servi experienîn grădina publică �tefan cel Mare, iar pozele con�ineau imagini despre asisten�a socială acordată de către acest cult popula�iei din RM. Tot acela�i cpenitenciare, însă pe pagina DIP acesta nu este menacesta.




Un exemplu poate servi experien�a cultului Armata Salvării, care a desfă�urat o expozi�ie de fotografie �tefan cel Mare, iar pozele con�ineau imagini despre asisten�a socială acordată de

�iei din RM. Tot acela�i cult desfă�oară o activitate de lungă durată în penitenciare, însă pe pagina DIP acesta nu este men�ionat nici în calitate de partener, nici cooperarea cu


21



�a cultului Armata Salvării, care a desfă�urat o expozi�ie de fotografie �tefan cel Mare, iar pozele con�ineau imagini despre asisten�a socială acordată de

�oară o activitate de lungă durată în �ionat nici în calitate de partener, nici cooperarea cu

Date post:	06-Apr-2016
Category:	Documents
Upload:	cido
View:	228 times
Download:	0 times

Raportul Periodic UPR Aprilie-Iunie 2014

Documents