Raportul Naþional - UNDP › content › dam › moldova › docs › ...Dorin Vaculovschi - ASEM...

Raportul Naþionalal Dezvoltãrii UmaneRepublica Moldova 1999

TRANZITIAsi

SECURITATEA UMANÃ

PROGRAMULNAÞIUNILORUNITE PENTRUDEZVOLTARE

,

,

Oficiul PNUD Moldova

Søren TejnøIrene StavenskiSvetlana Alexandrova

Autori ºi experþi

Andrei Cantemir - CISR Pavel Cojocaru - PNUDLilia Caraºciuc - CISR Sergiu Chirca - ASEMAnatol Gudîm - CISR Alexandru Dicusar - AªMSilvia Caraivanova - ASEM Tamara Golenco - PNUDAndrei Munteanu - CISR Oazu Nantoi - FIIon Pârþachi - ASEM Mihai Paiu - MEªAurelia Pripa - TACIS Mihail Peleah - MMPSFAnatol Rojco - AªM Gheorghe Russu - CSPOctavian ªcerbaþchi - CISR Gheorghe Singur - AªMBaron Subaºi - AªM Sofia ªuleanschi - MERIrene Suhomlin - USAM Andrei Timuº - AªMDorin Vaculovschi - ASEM Elena Vutcariov - DSASNicolae Vizitei - USLM

Consultanþi internaþionali

Maarten Keune, ILO-CEET, BudapestaConstantin Zaman, CASE-VarºoviaJoao Guimaraes, Institutul de Studii Sociale, Haga

Redactorul versiunii în limba englezã

Ethel Hetherington Perina

Oformarea paginii de titlu

Ion Axenti

Copertã

Vasile Movileanu - �Creatorul�

Opiniile expuse în acest Raport sunt ale autorilor ºi nu reflectã neapãratpunctul de vedere al Programului Naþiunilor Unite pentru Dezvoltaresau ale Guvernului

PNUD MoldovaStr. 31 August 131, 2012 Chiºinãu, Republica Moldova

ISBN 9975-9581-0-9

Contribuitorii la Raportul Naþional al DezvoltãriiUmane, Republica Moldova 1999

CZU 009 (478)R 25

ªi dacã nu vom învãþa de la trecut,trecutul va deveni viitor.

Pentru a nu recrea istoria trebuiesã aruncãm o privire asupra experienþeinoastre. De câte generaþii este nevoiepentru a genera experienþã? În prin-cipiu este nevoie de doar una, deoarecegeneraþia tânãrã de azi va reprezentaliderii de mâine.

În acest an Raportul Naþional alDezvoltãrii Umane afirmã cã fiinþeleumane sunt prioritatea numãrul unu înprocesul de dezvoltare, creºterea eco-nomicã ºi economia ca atare fiind doarniºte mijloace în vederea atingerii dez-voltãrii umane. Potrivit spuselor lui A.Schopenhauer �Interiorul unui om esteindiscutabil mai important decât ceeace posedã acesta�. Dar, într-o þarã post-socialistã unde o serie de generaþii autrãit în aºteptarea unui �viitor lumi-nos�, nu putem ignora analiza evolu-þiilor economice în condiþiile noi aleeconomiei în tranziþie.

Fundamentele dezvoltãrii umanedurabile trebuie sã le construim deastãzi. Multe din ele � aºa caoportunitãþile de angajare în câmpul

�Cine nu se gândeºte la viitor, nu-lpoate avea�

John Galsworthy

CUVÂNT ÎNAINTE

muncii, veniturile populaþiei ºiprotecþia socialã � sunt factori de onaturã economicã. Securitatea eco-nomicã în calitate de un componental securitãþii umane fortificã formareacapacitãþilor de susþinere a vieþii ºicreativitãþii fiecãrei persoane, familiisau comunitãþi ºi vice versa, extinde-rea în þarã a unor asemenea problemeca sãrãcia, foametea, morbiditatea,analfabetismul, crima ºi xenofobia potavea consecinþe grave asupra securitãþiiuma-ne.

Anul 1999 a fost declarat de ONUAn al celor de vârsta a treia. De aceea,noi trebuie sã plãtim un tributcetãþenilor în etate ai Moldovei. Avemde preluat de la ei o comoarã deînþelepciune, resurse ºi experienþã cenu trebuie sã fie uitatã.

Moldova trece prin vremuri grele,creându-se un nou stat, o nouã econ-omie ºi o nouã definiþie pentru dez-voltarea ºi securitatea umanã. Prezen-tul raport contribuie la acest proces.Dar fãrã un dialog între generaþii noiam putea repeta greºelile ce nu trebui-esc reluate.

Søren TejnøReprezentant Rezident Permanent al PNUD

4

Raportul Naþional al Dezvoltãrii Umane

CUPRINS

Cuvânt înainte ..................................................................................3

Introducere ......................................................................................6

SUMAR EXECUTIV .................................................................................................. 9

CAPITOLUL 1.

SECURITATEA UMANÃ ÎN CONTEXTULDEZVOLTÃRII UMANE DURABILE ............................................ 15

1.1. Noul concept al Organizaþiei Naþiunilor Unite cu privirela securitatea umanã ............................................................................ 15

1.2. Economia în tranziþie: pericolele pentru securitatea umanã .............. 19

CAPITOLUL 2.

TRANZIÞIA. PROFILUL SECURITÃÞII UMANEÎN MOLDOVA .............................................................................. 24

2.1. Reformele economice: aºteptãri ºi realitãþi ......................................... 24

2.2. Securitatea umanã în Moldova: parametrii macroeconomiciºi sociali ................................................................................................ 29

CAPITOLUL 3.

SCREªTEREA INEGALITÃÞII SOCIALE ..................................... 33

3.1. Insecuritatea economicã a diverselor grupuri sociale .......................... 33

3.2. Schimbãri în distribuirea veniturilor ºi lãrgirea disparitãþii lor:�noii bogaþi� ºi �noii sãraci� ............................................................... 40

3.3. Accesul diferenþiat la bunurile ºi serviciile sociale .............................. 45

CAPITOLUL 4.

RESPONSABILITATEA INDIVIDUALA ªI EXTINDEREAOPÞIUNILOR UMANE................................................................. 49

4.1. Descentralizarea, premisã a creºterii responsabilitãþii personale ........ 49

4.2. Iniþiativa privatã ºi antreprenoriatul: forme, dinamicãºi consecinþe sociale ............................................................................. 51

4.3. Femeile în noile condiþii sociale, prima experienþãîn antreprenoriat .................................................................................. 56

4.4. Impactul economiei subterane ............................................................ 59

5

TRANZIÞIA ºi SECURITATEA UMANÃ

CAPITOLUL 5.

PROBLEMELE MENÞINERII SECURITÃÞII UMANE ................ 65

5.1. Protecþia socialã a populaþiei inapte de muncã. Securitatea umanãa populaþiei vârstnice ........................................................................... 65

5.2. Protecþia socialã a populaþiei apte de muncã ...................................... 73

5.3. Securitatea sãnãtãþii publice ................................................................ 81

5.4. Accesul la educaþie .............................................................................. 87

5.5. Mediul cultural .................................................................................... 94

5.6. Securitatea alimentarã ....................................................................... 100

5.7. Securitatea ecologicã ......................................................................... 104

5.8. Creºterea insecuritãþii personale ........................................................ 110

CAPITOLUL 6.

PE CALEA DEZVOLTÃRII UMANE DURABILE ........................ 114

CONCLUZII ............................................................................... 117

ANEXE:

INDICELE DEZVOLTÃRII UMANE ªI COMPONENTELEACESTUIA .................................................................................. 122

A. Notã tehnicã privind mãsurarea statisticã a dezvoltãrii umaneîn Moldova ......................................................................................... 122

B. TABELE. Indicatori selectivi ai dezvoltãrii umane........................... 128

Abrevieri ...................................................................................... 136

Bibliografie ................................................................................... 137

6


Raportul anual prezent este al cin-cilea Raport Naþional al DezvoltãriiUmane al Republicii Moldova, pregãtitla iniþiativa oficiului PNUD-Moldova.Idea comunã, care uneºte toate acesterapoarte este conceptul dezvoltãriiumane durabile. Pentru a atinge acestscop în toate þãrile în tranziþie existãanumite particularitãþi.

Republica Moldova � un stat nouîn sud-estul Europei � de la începutulanilor �90 este preocupatã de rezolvar-ea trilemei: consolidarea statalitãþii,tranziþia la economia de piaþã ºi stator-nicirea societãþii civile. Pentru a reali-za aceastã sarcinã a fost nevoie de ren-ovarea legislaþiei, de a derula privatiza-rea în masã, dezvolta antreprenoriatul,lansa reformele structurale în sectorulreal al economiei ºi în sectorul social.În cele din urmã, toate aceste mãsurivizau scoaterea þãrii din declinultransformaþional, trecerea pe fãgaºuldezvoltãrii umane durabile.

De aceea, rapoartele precedente erauaxate asupra diverselor aspecte ale acesteiprobleme: conceptul dezvoltãrii umanedurabile, cu referinþã la Moldova, con-solidarea statalitãþii ºi integritãþii, tranziþiala o societate democraticã, drepturileomului, rolul statului în realizarea co-eziunii sociale. De la mijlocul anilor 90în fiecare an pentru Moldova a fost eval-uat Indicele Dezvoltãrii Umane (IDU),precum ºi componentele acestuia �nivelul de viaþã al populaþiei, stareasãnãtãþii, educaþiei, angajãrii în muncã,mediului ambiant, etc.

Actualmente, dupã 8 ani de inde-pendenþã, în Republica Moldova ex-istã realitatea apropierii acesteia dedemocraþiile tradiþionale în privinþaorganizãrii statului, pluralismului pub-lic ºi libertãþilor omului. Însã, oamenii

INTRODUCERE

nu pot trãi doar cu libertatea spiritualã.Rezultatele economice sunt, din nefe-ricire, foarte modeste.

Costurile umane ale tranziþiei s-audovedit a fi în mare parte prea mari.Dupã criza anilor 1991/1992 (colapsuleconomiei centralizate, hiperinflaþiei,ºomajul, pierderea economiilor popu-laþiei), care au fost urmate de depresiaeconomicã din anii 1993/1996, ºi dupãun slab impuls de creºtere economicãîn 1997, þara, pe neaºteptate pentrumajoritatea populaþiei, a fost afectatãde o nouã crizã - a anului 1998 - carea situat þara în faþa falimentului.

În þarã a crescut conºtientizarea gen-eralã a faptului cã au apãrut pericolepentru securitatea umanã în toate as-pectele � economic, social ºi personal.Aºadar, în 1998 s-a manifestat faptul debazã cã a apãrut un pericol real pentrusecuritatea economicã a þãrii. Majori-tatea indicatorilor, atât economici cât ºisociali, sunt la un nivel critic. Este evi-dent deja cã în urmãtorii ani anume in-securitatea economicã va bloca proceseledezvoltãrii umane în Moldova.

Având în vedere circumstanþelemenþionate, Raportul Dezvoltãrii Uma-ne pe 1999 este dedicat celor mai actu-ale probleme ale Moldovei � tranziþia,dezvoltarea umanã ºi securitatea umanã.Structura ºi logica raportului constã în:

Capitolul 1 � desfãºoarã conceptulONU al securitãþii umane, noile per-icole pe care le creeazã globalizarea,precum ºi analizeazã unele din as-pectele principale ale acestei prob-leme în contextul economiilor întranziþie.

Capitolul 2 � se estimeazã rezultatelereformelor în Moldova la nivel mac-roeconomic prin prisma securitãþiisociale ºi economice ale populaþiei.

7


Capitolul 3 � redã aceeaºi problemãla nivel microeconomic, axându-sepe extinderea inegalitãþii ºi situaþiadiferitor grupuri sociale.

Capitolul 4 � responsabilitatea indi-vidualã, iniþiativa privatã ca fenom-en nou al autosalvãrii populaþiei încondiþiile dificile ale tranziþiei.

Capitolul 5 � evidenþiazã probleme-le de bazã ale asigurãrii securitãþiiumane � protecþia socialã, securi-tatea sãnãtãþii publice, accesul laeducaþie, mediul cultural, securitateaalimentarã, ecologicã ºi personalã.

Capitolul 6 � reieºind din realitãþileprezente face o prezentare a unor el-emente ale politicii pe viitor de real-izare în þarã a strategiei dezvoltãriiumane durabile.

Raportul se încheie cu concluzii ºio anexã ce constituie o analizã a schim-bãrilor care au avut loc în dezvoltareaumanã în Moldova în decursul ultimi-lor 5 ani, folosind IDU ºi alþi coeficienþide bazã folosiþi, de regulã, în rapoartelePNUD.

Raportul anual a fost pregãtit decãtre o echipã, formatã în baza Centru-

lui de Investigaþii Strategice ºi Reforme(CISR), concomitent respectând conti-nuitatea cu autorii de bazã ai rapoarte-lor precedente. Aceasta a fãcut posibilãpregãtirea raportului în timp scurt,mizându-se pe experienþa autorilor ºiconsultanþilor internaþionali, precum ºipe mediul investigativ al Academiei deªtiinþe, Academiei de Studii Economice,CISR, Proiectului PNUD �Moldova 21�ºi pe documentele ºi datele statistice alestructurilor guvernamentale � Minister-ului Muncii, Protecþiei Sociale ºi Fam-iliei, Ministerului Economiei ºi Re-formelor, Ministerului Finanþelor, Min-isterului Ocrotirii Sãnãtãþii, Ministeru-lui Educaþiei ºi ªtiinþei, Ministerului Cul-turii, Departamentului Analize Statisticeºi Sociologice.

Autorii aduc sincere mulþumiri Rep-rezentantului Permanent al PNUD ºiCoordonatorului Rezident al ONU înMoldova Dlui Søren Tejnø, ºi colegilorDomniei sale, pentru dedicatia deosebitãºi susþinerea în pregãtirea raportului.

Anatol Gudîm,Coordonatorul proiectului

8


Coordonate geografice Între 45°28' ºi 48°28' grade latitudineSuprafaþa: 33700 km2

Populaþia: 4.3 mil. locuitoriÞãrile limitrofe: Romania ºi UcrainaDate principaleDenumirea þãrii: MoldovaDenumirea oficialã: Republica MoldovaLimba: RomânãCod: MDCapitala þãrii: ChiºinãuZiua independenþei: 27 August 1991Admisã ca membru al ONU: 2 martie 1992Adoptarea constituþiei: 29 iulie 1994

Republica Moldova

Organul legislativ: Parlament, 101 deputaþi aleºipentru 4 ani

Ultimele alegeri: 1998 (legislative) ºi 1996(prezidenþiale)

Urmãtoarele alegeri: 2002 (legislative)ºi 2000 (prezidenþiale)

Forma de guvernãmânt: Parlamentarã/prezidenþialãMoneda naþionalã: Leul moldovenesc:

1 US$ = 8.32 MDL, fin.1998

9


Raportul Naþional al DezvoltãriiUmane - Moldova �99 este elaboratprin prisma securitãþii umane, cares-a acutizat în þarã în rezultatultendinþelor dramatice manifestateîn perioada tranziþiei. Majoritateaindicatorilor economici ºi socialiîn Moldova au atins pragul critic,afectând considerabil potenþialul umanºi amplificând inegalitatea socialã.Raportul Naþional al DezvoltãriiUmane dezvãluie manifestãrile unuistres social în amplificare ºi indicãasupra necesitãþii de majorare aresponsabilitãþii statului în promovareapoliticii sociale.

Securitatea umanã în contextuldezvoltãrii umane durabile

Conceptele dezvoltãrii umane durabileºi securitãþii umane sunt înrudite, interde-pendente, dar nu ºi identice. Al doilea reiesedin primul � fãrã securitate nu poate fidezvoltare. Dezvoltarea umanã reprezintão noþiune mai largã, definitã de PNUD ca�un proces de extindere a opþiunilor umane,permiþând oamenilor sã se bucure de o viaþãlungã, sãnãtoasã ºi creativã�, aceasta neces-itând asemenea condiþii ca un standard deviaþã decent, o educaþie ºi ocrotire a sãnãtãþiiacceptabile.

În condiþiile de securitate umanã,oamenii pot alege liber ºi fãrã nici unrisc, fiind totodatã convinºi cã ulteriornu vor fi privaþi de acele posibilitãþi decare dispun actualmente. Securitateaumanã, în concepþia ONU, are urmã-toarele componente � securitatea eco-nomicã, securitatea alimentarã, securi-tatea ocrotirii sãnãtãþii, securitatea eco-logicã, securitatea personalã, securitateapublicã, securitatea politicã.

Ultimii ºapte ani de reforme în Moldo-va ºi în special evenimentele anului 1998au arãtat cã o abordare standard neoliber-

SUMAR EXECUTIV

alã faþã de reforme, care s-a focalizat uni-lateral spre stabilitatea macroeconomicã,trebuie sã fie înlocuitã cu o politicã nouã,mai echilibratã, orientatã spre o dezvoltareumanã durabilã.

Cu regret, în majoritatea þãrilor întranziþie, inclusiv Moldova, reformele nuau justificat aºteptãrile populaþiei. Auapãrut pericole pentru securitatea umanã.

Consiliul pentru Securitatea Naþio-nalã al Moldovei pentru prima datã dupãdeclararea independenþei þãrii, a abordatîn decembrie 1998, problema securitãþiieconomice ºi sociale precum ºi pericolelecare au apãrut atât în rezultatul globalizãrii(criza financiarã regionalã, migraþia ile-galã, criminalitatea, stupefiantele etc.), câtºi sub influenþa factorilor interni �ºoma-jul, nesiguranþa veniturilor, insecuritatealegatã de ocrotirea sãnãtãþii, degradareaculturalã ºi a mediului ambiant, cât ºicreºterea insecuritãþii personale ºi a ten-siunilor sociale care a pus în pericol sta-bilitatea politicã.

Tranziþia, profilul securitãþii umaneîn Moldova

Scopul oricãrei reforme este schim-barea spre bine. Reformele înfãptuite înþãrile economiei în tranziþie, au ca final-itate ameliorarea nivelului de viaþã apopulaþiei. Cu regret aceasta încã nu aavut loc. Evaluarea indicelui dezvoltãriiumane pentru Republica Moldova peparcursul perioadei de tranziþie aratã odinamicã negativã.

Primii paºi ai reformelor au fost în-curajatori: liberalizarea preþurilor, co-merþului ºi activitãþii întreprinderilor, re-ducerea inflaþiei ºi stabilizarea monedeinaþionale, reforma proprietãþii, adoptar-ea primului set de legi orientat spre econo-mia de piaþã etc. În aºa fel, accentul debazã a fost în spiritul modelului neo-lib-eral asupra stabilizãrii macroeconomice,financiare.

10


Însã miracolul nu s-a produs. Prom-isiunile de a desfãºura rapid transformãrileeconomice ºi de a crea un �capitalismpopular�, bazat pe acþiuni rigide în sec-torul financiar, privatizarea �egalizatoare�contra bonuri ºi sistemul fondurilor deinvestiþii, s-au dovedit a fi iluzii.

În curând a devenit clar cã stabilireaeconomiei de piaþã este importantã nuca un fapt în sine, ci ca un factor al rid-icãrii nivelului de trai al populaþiei ºi asig-urãrii bazei pentru o dezvoltare durabilã,democraticã, ce ar fi în concordanþã cuprincipiile echitãþii. Între timp în Moldo-va, ca ºi în majoritatea celorlalte þãri cueconomia în tranziþie, s-a stabilit ostagnare economicã ºi în condiþiile uneireduceri a PIB de 2 ori gradul de inega-litate a veniturilor (mãsurat prin coefi-cientul Gini) s-a majorat dublu.

Dupã cum au arãtat datele sondajelorsociologice, populaþia þãrii a indicat asu-pra problemei �insecuritãþii umane� cauna din cele mai acute, în specialevidenþiind asemenea componente ale eica securitatea economicã, pericolele pen-tru sãnãtate ºi securitatea personalã.

Estimarea insecuritãþii umane în Re-publica Moldova s-a efectuat prin douãmodalitãþi: prin prisma indicatorilormacroeconomici (securitatea economicãa statului) ºi prin prisma parametrilor so-ciali (la nivel de populaþie, gospodãriicasnice).

Situaþia privind securitatea umanã aþãrii îºi gãseºte o reflectare finalã în in-dicii sãnãtãþii sociale ai naþiunii. Toatecomponentele sale (nivelul de viaþã,diferenþierea veniturilor, gradul de satis-facere a necesitãþilor culturale, respecta-rea drepturilor ºi libertãþilor personalitãþii,starea criminogenã, dinamica natalitãþii,mortalitãþii ºi sporul populaþiei, longevi-tatea) au atins sau au depãºit mãrimileadmisibile. O acuitate deosebitã a cãpãtatproblema sãrãciei.

S-a determinat cã în RepublicaMoldova mãrimea indicelui sintetic alsecuritãþii umane (social-economice)alcãtuieºte aproximativ o treime din ceeace ar fi fost dacã viaþa economicã, so-

cialã ºi politicã în þara s-ar fi derulat încondiþii normale.

Creºterea inegalitãþii sociale

Perioada de tranziþie ºi reducereageneralã a nivelului securitãþii umane suntretrãite diferit de grupuri sociale distinc-te. În Moldova, ca ºi în alte þãri în tran-ziþie, au apãrut �noii bogaþi�, se formea-zã clasa mijlocie, însã circa jumãtate dinpopulaþie se aflã în categoria de oamenisãraci.

Analiza securitãþii economice la niv-el de gospodãrie casnicã aratã cã veni-turile populaþiei au un suport instabil, careconduce în ultima instanþã la erodarealor. Conform statisticii oficiale în 1998venitul mediu real disponibil al unei per-soane a diminuat cu 13%, constituindcirca 1/5 din nivelul venitului înregistratîn 1990. Accentuarea insecuritãþii veni-turilor individuale este cauzatã cu precã-dere de diminuarea substanþialã a pon-derii salariului (33,8% în 1998) ºi decreºterea ponderii surselor ocazionale (locde lucru adiþional, comerþul, venituri dinprelucrarea lotului de pãmânt etc.). Chi-ar dacã veniturile în sectorul privat ºi celneformal sunt cu mult mai mari ca celedin sectorul public, caracterul temporarºi provizoriu al ocupaþiei îi expune pe lu-crãtori la un grad sporit de risc.

În anul 1998 salariul mediu al unuiangajat în economia Moldovei acopereadoar 52,9% din coºul minim de consum.Menþinerea salariilor din economia re-publicii la un nivel relativ scãzut estecondiþionatã în mare mãsurã de specificulgenurilor de activitate, ce-ºi gãseºte re-flectare în ponderea mare a angajaþilordin sectorul rural (39,8% în 1998). Pro-cesele inflaþioniste exercitã un impactnegativ asupra nivelului real al salariului.Comparabil cu 1990, salariul mediu realal unui lucrãtor din economie s-a micºoratîn 1998 de 2 ori. Ajustat la echivalentulîn dolari SUA, Republica Moldova ocupãlocul ºapte printre þãrile CSI (12 lanumãr).

Caracteristic pentru bugetele famili-ilor sunt veniturile în naturã care practic

11


predominã pretutindeni. În structura ven-iturilor totale ponderea lor este de 64,1%.

Stratificarea socialã devine tot maipronunþatã exercitând un impact negativasupra standardelor de trai ºi facilitândextinderea sãrãciei. În medie, pe perioada1995-1998 coeficientul Gini a crescut cu15,4 puncte procentuale, atingând la în-ceputul anului 1999 cota de 44,1. Catego-ria �noilor bogaþi� include antreprenoriidin sectorul privat, specialiºtii sectoruluifinanciar-bancar ºi managerii unitãþiloreconomice. �Noii sãraci� sunt mai alesºomerii, þãranii, lucrãtorii sferei bugetare(învãþãmânt, culturã, medicinã), familiiletinere, familiile cu mulþi copii.

Polarizarea populaþiei dupã nivelulbunãstãrii se manifestã pe fundalulînrãutãþirii situaþiei sociale. Marea major-itate a populaþiei apreciazã cã sistemuleconomic actual din republicã este ine-chitabil din punct de vedere al distribuiriiavuþiei sociale ºi el favorizeazã sporireaveniturilor doar pentru �noii bogaþi� ºiescroci în detrimentul intereselor materi-ale ale majoritãþii absolute a populaþiei.Situaþia se agraveazã ºi prin faptul cã încondiþiile sãrãcirii în masã, când mareamajoritate a populaþiei nu poate sã-ºi asig-ure nici mãcar acele standarde modestede trai pe care le-a avut odinioarã, înacþiunile �noilor bogaþi� se manifestã uncomportament iraþional de consum ºi oafiºare demonstrativã a avuþiei lor. Acestfenomen (þinând cont de sursele dubioasede venit) nu poate sã nu provoace antag-onisme în societate. Drept factor stabili-zator ce ar putea atenua costurile socialeserveºte crearea unei structuri sociale di-namice ºi flexibile în societate, ceea ce arfacilita dezvoltarea ºi întãrirea clasei mi-jlocii. Pãtura mijlocie, ca o componentã amediului social, corespunde în maremãsurã condiþiilor de stabilizare a societãþiiîn Republica Moldova.

Responsabilitatea individualãºi extinderea opþiunilor umane

În condiþiile când posibilitãþile statu-lui de satisfacere a necesitãþilor socialeale populaþiei sunt limitate, autoangajar-ea individualã ºi antreprenoriatul privat

se manifestã ca factori noi în asigurareasecuritãþii economice, ca instrument de�autoprotecþie� a oamenilor în perioadadificilã. Reforma proprietãþii ºi iniþiativaprivatã au modificat structura angajãrii încâmpul muncii în Moldova: în perioada1995-1998 ponderea lucrãtorilor la între-prinderile aflate în proprietate publicã s-a redus de la 34% la 26%, în timp ce laîntreprinderile private ea s-a majorat dela 60% pânã la 66%, iar pentru propri-etatea mixtã � de la 6,4% pânã la 8%.

Datele bugetelor gospodãriilor casnicearatã cã în þarã mai mult de 40% , iar înlocalitãþile rurale - peste 60% din volu-mul veniturilor provin din autoangajare,activitãþi individuale, etc. În majoritateacazurilor aceasta este economia nefor-malã, subteranã. În cadrul Moldovei în1998 ponderea salariului oficial si aindemnizaþiilor de stat (pensii, burse, etc.)au constituit cca. 40% din totalul veni-turilor populaþiei. Restul sunt venituri dinafaceri private sau alte activitãþi.

Un specific deosebit îl reprezintã as-pectul angajãrii femeilor în câmpul munciiîn condiþiile noi. Printre ele sunt mai mulþiºomeri sau angajaþi în economia tenebrã.Femeile sunt capul familiei în familiileincomplete sau cu mulþi copii.

Autoangajarea constituie principalaexplicaþie pentru nivelul scãzut al ºomaju-lui înregistrat. În anul 1998 numãrul totalal ºomerilor (definit conform criteriilorOrganizaþiei Internaþionale a Muncii -ILO) a fost de circa 167 mii persoane.Dar numãrul ºomerilor înregistraþi oficiala constituit 28 de mii la 1.01.98 ºi 32 miipersoane la 1.01.99, sau 2% din populaþiaeconomic activã.

Deºi dimensiunile antreprenoriatuluidevin din ce în ce mai semnificative, acestgen de activitate se confruntã cu o seriede impedimente economice, financiare ºiadministrative: povara fiscalã; accesul lim-itat ºi dificil pe piaþa externã; proceduralungã de înregistrare a firmei; birocraþia,corupþia; lipsa de experienþã managerialã.

Ponderea economiei tenebre în PIBatinge conform estimãrilor oficiale 16-18%, iar alte estimãri indicã o cota nu

12


mai micã de 60%. Impactul social al econ-omiei tenebre se manifestã pe de o parteprin crearea locurilor de muncã plus ven-ituri suplimentare; iar pe de altã partebugetul de stat nu primeºte venituri con-siderabile aºteptate. Deci, în þarã e nevoiede elaborat mãsuri de drept, economice,administrative în vederea reducerii anga-jãrii neformale în câmpul muncii.Iniþiativa oamenilor trebuie sã se derulezeîn cadrul legislaþiei în vigoare.

Problemele menþineriisecuritãþii umane

Se dã o apreciere diferitor compo-nente de asigurare a securitãþii umane �protecþia socialã, asigurarea ocrotiriisãnãtãþii, accesul la învãþãmânt, mediulcultural, securitatea alimentarã, a medi-ului ºi cea personalã.

În cadrul examinãrii protecþiei socialea populaþiei inapte de muncã o atenþiedeosebitã se atrage asupra problemelorsecuritãþii populaþiei în etate. În 1998 înMoldova pânã la urmã s-a început refor-ma sferei de pensionare. Actualmente,sistemul de pensii administrat de MMPSFacoperã circa 758 mii de cetãþeni sauaproximativ o cincime din populaþia re-publicii. Dintre aceºtia 560,4 mii bene-ficiazã de pensie pentru limitã de vârstã(inclusiv 150,9 mii persoane - pensii priv-ilegiate), 109,2 mii de pensie de invalid-itate, 40,6 de mii pensie în cazul pierd-erii întreþinãtorului.

În octombrie 1998, Parlamentul Re-publicii Moldova a aprobat o nouã legeprivind asigurarea de stat cu pensii. Astfel,s-a început trecerea de la vechiul sistemde pensionare, bazat pe principiulsolidaritãþii generaþiilor, care pe lângãineficienþa sa în condiþiile actuale purtaun caracter demotivant prin taxele exageratde mari, la un nou sistem bazat pe princi-piul contribuþiei personale, la viitoarea sapensie. Noile condiþii de pensionare pre-supun într-o mãsurã oarecare libertateafiecãrui individ de a-ºi alege de sine stãtã-tor tipul pensiei, având posibilitatea de aparticipa prin contribuþiile sale atât la fon-durile de pensionare de stat prin interme-

diul asigurãrii obligatorii, cât ºi la fondurilede pensionare private prin intermediul asig-urãrii benevole, mãrindu-ºi astfel substan-þial pensia. Mãrimea pensiei va depindeatât de nivelul contribuþiilor individului,cât ºi de perioada de alocare a taxelor înfondurile de pensionare, astfel asigurân-du-i noului sistem o echitate socialã adec-vatã ºi contribuind la creºterea factoruluimotivator. Astfel, noul sistem de pension-are va corespunde principiilor de funcþio-nare a economiei de piaþã prin eficienþa ºiprin echitatea sa.

Este necesar de a amplifica suportulsocial pentru invalizi ºi copii, deoareceaceste grupuri sociale sunt cele mai vul-nerabile efectelor negative ale tranziþiei.În 1998 fiecare a treia familie cu copiiera afectatã de sãrãcie.

S-au manifestat probleme specificelegate de insecuritatea economicã a per-soanelor apte de muncã: neîncrederea înziua de mâine, angajarea parþialã în muncã,neachitarea la timp a salariilor, posibilitãþireduse pentru tineret ºi persoanele cu cal-ificare joasã de a se angaja la lucru.

Ca urmare a reducerii populaþieiangajate în câmpul muncii, anual creºtevolumul mijloacelor financiare ale Fon-dului de ºomaj pentru personalul scrip-tic. Dar, raportat la produsul intern brut,în ultimii trei ani (1996-1998) volumulmijloacelor Fondului de ºomaj constituienumai 0,13-0,14%, mult mai puþin decâtîn majoritatea þãrilor cu o economie depiaþã. Neluând în consideraþie micºorareaartificialã a numãrului celor ce primescindemnizaþii de ºomaj, mãrimea medielunarã a indemnizaþiilor calculate a con-stituit în 1998 numai 79,5 lei pentru opersoanã, ceea ce nu asigurã ºomerilorun minim fiziologic de existenþã.

Tendinþe importante de creºtere anivelului de adaptare a cetãþenilor ºomerila relaþiile de piaþã în sfera muncii ºisituaþiei lor materiale se înregistreazã înpregãtirea ºi perfecþionarea populaþiei aptede muncã ºi dezvoltarea lucrãrilor pub-lice. Circa 12 % din ºomerii înregistraþiau primit instruire profesionalã, conformdirecþiilor oficiilor de ºomaj. Însã cotacelor angajaþi în câmpul muncii din

13


componenþa celor ce au fost instruiþi esteneînsemnatã ºi constituie în anul 1998numai 31,5%. Mult mai gravã este situaþiaîn domeniul lucrãrilor publice. Pe par-cursul anului 1998, la lucrãri publice auparticipat numai 1,4 mii de ºomeri sau2,2% din toþi ºomerii înregistraþi. Este deremarcat cã mai mult de 90% din mi-jloacele predestinate finanþãrii lucrãrilorpublice sunt realizate de cãtre întreprin-deri. Cota bugetelor locale constituie maipuþin de 10% , iar a mijloacelor Fondu-lui de ºomaj mai puþin de 1 %.

Sãnãtatea constituie elementul cheieal securitãþii umane. Sistemul curent alocrotirii sãnãtãþii în Moldova s-a dovedita fi ineficient în promovarea calitativã aserviciilor medicale. Starea precarã asãnãtãþii publice solicitã restructurareasectorului de asistenþã medicalã. O po-liticã de ocrotire a sãnãtãþii va pune ac-cent mai mare pe îngrijirea medicalã pri-marã decât pe îngrijirea la nivel terþiar.În general, strategia Moldovei în do-meniul asistenþei medicale se va sprijinipe urmãtorii piloni: restructurarea reþeleide acordare a serviciilor medicale; con-solidarea reþelei de prim ajutor; legaliza-rea serviciilor acordate contra platã; de-terminarea setului de servicii medicalesuportate de la bugetul de stat; reformar-ea instituþionala ºi întãrirea capacitãþilorinstituþiilor medicale.

Opþiunea unei educaþii corespunzãtoareface parte din dimensiunile fundamentaleale dezvoltãrii umane. În condiþiile cândposibilitãþile bugetului public sunt limitate,în Moldova se extinde sfera alternativã -funcþioneazã 163 instituþii de învãþãmântparticular de toate nivelele. S-a începutreforma în învãþãmânt. Eforturile vor fi ca-nalizate la asigurarea calitãþii standardeloreducaþionale în învãþãmântul obligatoriu;diversificarea surselor financiare; actualiza-rea ºi modernizarea conþinutului educaþiei:planuri, programe, manuale; reforma sis-temului de evaluare ºi examinare; acredi-tarea instituþiilor de învãþãmânt public ºiprivat; eliminarea monopolului întocmiriiºi editãrii manualelor ºcolare.

Mediul cultural reprezintã un ansam-blu de condiþii ºi factori culturali, ce consti-

tuie o ambianþã spiritualã, în care sedesfãºoarã activitatea comunitãþii umane.Interpretarea modernã, în sens larg, anoþiunii de culturã ca �formulã integralãa vieþii oamenilor� cuprinde toate aspect-ele dezvoltãrii umane. Cultura politicã ºicivicã, cultura de consum ºi de moravuri,cultura ecologicã - acestea ºi alte categoriicaracterizeazã diverse aspecte ale ansam-blului cultural al þãrii. În raport se dã oapreciere cadrului legislativ al culturii, stãriiinfrastructurii culturii ºi posibilitãþilor definanþare a ei din bugetul de stat, acþiunilorde iniþiativã în noile condiþii.

În condiþiile Moldovei securitatea al-imentarã la nivel de stat este satisfãcãtoare(rezervele de stat, dinamica preþurilor laprodusele alimentare de bazã etc.), însãsituaþia este diferitã la nivel de grup so-cial, familie ºi persoanã, cât ºi pe grupeseparate de alimente. Conform datelorbazate pe studiul bugetelor familiilor, în1998 mai puþin de 10 la sutã din populaþie(respectiv, categoriile de cetãþeni cele maiasigurate) avea posibilitatea sã menþinã unnivel de consum similar cu cel din anul1990. Totodatã, cca. 10 la sutã dinpopulaþie consuma mai puþin de 1500 cal-orii, ceea ce reprezintã, dupã FAO, limitade subnutriþie. Media de consum pe capde locuitor a constituit, în RepublicaMoldova, 1980 calorii, în timp ce pragulstabilit de FAO e de 2500 calorii. Deºireprezintã un indiciu important, valoareaenergeticã a produselor consumate nu of-erã informaþii despre calitatea propriu-zisãa nutriþiei. În conformitate cu recoman-dãrile FAO, raportul de consum al pro-teinelor, grãsimilor ºi glucidelor trebuie sãconstituie 1:1:4. În Republica Moldova,corelaþia e de 1:1,2:5,2.

Deosebit de stringentã e problemaalimentarã în familiile sãrace. Potrivit re-zultatelor sondajelor în domeniu, ponde-rea cheltuielilor pentru alimentaþie aleprimei zecimi, alcãtuitã din familiile celemai sãrace, a constituit 88,6 la sutã dincheltuielile în ansamblu, în timp ce a ze-cea zecime, ce reprezintã partea cea maiavutã din populaþie, a cheltuit pentrualimentaþie 46,0 la sutã, media constitu-ind 64,4 la sutã din cheltuieli.

14


Dezechilibrele ecologice în Republi-ca Moldova sunt legate pe de o parte desupraexploatarea resurselor naturale re-generabile, pe de altã parte de degradar-ea globalã a calitãþii mediului ambiant.Reducerea capacitãþilor de regenerare aresurselor ºi poluarea mediului afecteazãvital securitatea umanã. Problemele debazã a interacþiunii omului cu natura înMoldova � eroziunea solurilor, calitateajoasã a apei potabile, gradul scãzut deîmpãdurire. Se agraveazã un nou pericoltehnogen � deºeurile. În þarã s-au acu-mulat circa 13 mii tone de deºeuri toxiceceea ce înseamnã 3,3 kg / locuitor. Doarjumãtate din acestea sunt îngropate. Esteimportant de actualizat rolul ONG-urilorecologice suplimentar la mãsurile legisla-tive, economice ºi administrative.

Majorarea insecuritãþii personale înMoldova este generatã de slãbiciunea stat-ului ºi insecuritãþii economice �insuficienþa protecþiei personalitãþii ºiproprietãþii, pericolul de a pierde loculde muncã, problemele sociale ale econ-omiei tenebre, migraþia forþei de muncã,racket-ul, contrabanda, drogurile, bolile.

Orientarea spre strategiadezvoltãrii umane

Învãþãmântul principal al deceniuluide tranziþie pentru Moldova, pentru Gu-vern ºi populaþia sa � necesitatea treceriide la tactica supravieþuirii cãtre strategiape termen lung de dezvoltare durabilã,care ar include nu doar aspecte eco-nomice, ci ºi toatã gama vieþii umane. Încaz dacã nu vor fi depãºite tendinþelenefavorabile în schimbarea diferitor as-pecte ale dezvoltãrii umane în RepublicaMoldova la etapa iniþialã a secolului XXI,ea poate sã se deplaseze în grupul de statecu �nivel scãzut al dezvoltãrii umane�.

Reieºind din responsabilitatea în faþaþãrii, pe baza unei serii de discuþii ºi cer-

cetãri preliminare Guvernul Moldovei aaprobat (noiembrie 1998) primul programstrategic sub denumirea �Orientãri stra-tegice de dezvoltare social-economicã aRepublicii Moldova pânã în anul 2005�.

Sub egida PNUD s-a început elabo-rarea proiectului Moldova-21 �Strategia dedezvoltare durabilã a Republicii Moldo-va�. Ideologia lui se bazeazã pe DeclaraþiaONU de la Rio de Janeiro ºi are ca scopcapacitatea de a satisface necesitãþilegeneraþiilor actuale fãrã a compromiteºansa generaþiilor viitoare de a-ºi satisfacepropriile necesitãþi, condiþiile principalefiind protecþia mediului ºi conservarearesurselor naturale, ameliorarea standar-dului de viaþã ºi a calitãþii vieþii populaþiei.

În 1998 IDU pentru RepublicaMoldova, conform evaluãrilor DASS, aconstituit 0,697 (indicatorul pentru 1993-0,718). Actualmente componentele prin-cipale ale IDU pentru Republica Moldo-va sunt dupã cum urmeazã: produsul in-tern brut pe cap de locuitor la paritateaputerii de cumpãrare - 2042 USD, speranþade viaþã la naºtere-67,0 ani, gradul de al-fabetizare al populaþiei adulte 94,6%.Aceasta înseamnã cã Republica Moldovaîn pofida înrãutãþirii IDU în ultimii anitotuºi rãmâne pânã ce în grupul þãrilor cu�nivel mediu al dezvoltãrii umane� (�me-dium human development�). Printre cele174 state incluse în clasamentul ONU(Human Development Report-1999)Moldova se aflã pe locul 104.

Costurile umane ale tranziþiei pentrupopulaþia Moldovei s-au dovedit a fi preamari. ªi aceasta determinã necesitatea dea majora responsabilitatea statului, de aintroduce corecþii în politica de reforme,în scopul tranziþiei spre o societate maisigurã ºi mai viabilã. Raportul accentueazão serie de mãsuri politice ce trebuie sã fieluate pentru a inversa declinul în dez-voltarea umanã.

15


1.1. Noul conceptal Organizaþiei NaþiunilorUnite cu privirela securitatea umanã

Dezvoltarea umanã în conceptul ONUeste descrisã ca un proces al lãrgirii gameide opþiuni a oamenilor printre cele pe careei le preþuiesc. Aceastã extindere este ba-zatã pe consolidarea capabilitãþilor de bazãale oamenilor, precum aceea de a puteaciti ºi scrie, de a avea cunoºtinþe, de a fisãnãtoºi ºi bine hrãniþi, de a avea adãpostºi de a fi mobili.

În conformitate cu conceptul dez-voltãrii umane existã patru componentede bazã: egalitatea cât priveºte accesulechitabil la oportunitãþi, durabilitatea câtpriveºte responsabilitatea pentru generaþiileviitoare care trebuie sã aibã aceleaºi ºansede dezvoltare ca ºi cele pe care le posedãgeneraþia de acum; productivitatea priv-ind investiþiile în resursele umane ºi încrearea acelui mediu macroeconomic carear permite persoanelor sã-ºi atingãpotenþialul maxim; simþul deciziei - în sen-sul cã oamenii trebuie sã atingã un nivelde dezvoltare individualã care le-ar per-mite sã exercite opþiuni bazate pe dorinþelelor proprii, dintr-un cadru mai larg aloportunitãþilor existente.

Axarea atenþiei asupra dezvoltãriiumane reflectã tendinþa spre o reorientareprincipialã a scopurilor, în conformitatecu care se adoptã reformele sociale în lu-mea contemporanã. Omul ºi necesitãþilesale vitale se considerã fundamentale, cao valoare supremã, pe când factorii mate-riali, veniturile bãneºti sau majorarea con-sumului nu mai reprezintã o condiþie sinequa non, ci doar un mijloc de asigurare adezvoltãrii umane durabile.

Este remarcabil cã aceastã revizuire acorelaþiei dintre scopurile ºi mijloaceledezvoltãrii sociale constituie doar o reîn-

CAPITOLUL 1.

SECURITATEA UMANÃ ÎN CONTEXTULDEZVOLTÃRII UMANE DURABILE

�Suntem oameni.Deci purtareanoastrã trebuiesã fie umanã.�

Euripide

toarcere spre acel gen de orientare aconcepþiilor generale despre lume care suntcaracteristice pentru cultura umanã în gen-eral, inclusiv pentru cultura europeanã, darcare, din cauza unor circumstanþe social-istorice, s-a diluat ºi chiar s-a distorsionatîn sec. XX.

Dezvoltarea umanã nu poate fi reali-zatã fãrã asigurarea securitãþii umane. �Se-curitatea umanã implicã de obicei ocondiþie în care oamenii îºi pot exercitaopþiunile în siguranþã ºi libertate, fãrã tea-ma cã oportunitãþile de care se bucurã astã-zi vor fi pierdute sau retrase mâine. Secu-ritatea înseamnã cã beneficiile pe care le-au atins oamenii în extinderea oportuni-tãþilor lor ºi perfecþionarea capabilitãþilorsunt protejate de aranjamentele curentesociale, economice ºi politice. Securitatease bazeazã pe o acceptare socialã largã -bazatã pe instituþii stabile - a drepturilor ºiobligaþiunilor oamenilor. În final, drep-turile ºi obligaþiunile persoanei sunt ba-zate pe aceea cã dacã existã accesul laactivele productive - fizice, naturale saucapital uman - direct, dacã persoanaposedã active, sau indirect, dacã alþi oa-meni, comunitatea sau statul posedã ac-tivele� (Transition 1999: Human Devel-opment Report for Central and EasternEurope & the CIS).

În ideologia activitãþii ONU, trecereala o nouã înþelegere a securitãþii umane aavut loc la începutul anilor �90, odatã cusistarea rãzboiului rece ºi a confruntãrilorideologice între supraputeri. Pericolul ex-terminãrii atomice a omenirii a slãbit ºinoþiunea securitãþii umane ce s-a depla-sat din domeniul militar în sfera umani-tarã � cea a vieþii ºi demnitãþii umane.

Dacã anterior noþiunea securitãþii sereferea în mare mãsurã la state, acum seconcentreazã la nivelul oamenilor. Ast-fel, a avut loc o deplasare de accente: de

16


la securitate prin înarmare spre o securi-tate prin dezvoltare umanã durabilã.

În plan metodologic, introducerea cat-egoriei �securitatea umanã� este indiscut-abil un factor pozitiv, deoarece categoriadatã apare ca o caracteristicã integralã încadrul cãreia sunt uniþi parametrii ce re-flectã atât aspectele obiective, cât ºi celesubiective ale vieþii sociale ale omului.

Conceptele �dezvoltarea umanã� ºi�securitatea umanã� sunt înrudite, inter-dependente, dar nu sunt identice. Desig-ur, între dezvoltarea umanã ºi securitateaumanã existã o interconexiune: progre-sul dintr-un domeniu extinde posibilitãþilepentru progresul celuilalt, ºi vice versa.Cât priveºte conceptul securitãþii umane,ca ºi în cazul altor noþiuni fundamentale(precum libertãþile omului), este mult maiuºor de a depista lipsa securitãþii, decâtexistenþa ei.

Securitatea umanã s-a aflat întotdeau-na în atenþia ONU începând cu declaraþiaUniversalã a Drepturilor Omului (1948):�Orice om are dreptul la viaþã, la libertateºi la securitate personalã� (Art. 3); �Oricepersoanã, în calitatea sa de membru alsocietãþii, are dreptul la securitatea socialã;ea este îndreptatã ca prin efortul naþionalºi colaborarea internaþionalã, þinându-seseama de organizarea ºi resursele fiecãreiþãri, sã obþinã realizarea drepturilor eco-nomice, sociale ºi culturale indispensabilepentru demnitatea sa ºi libera dezvoltare apersonalitãþii sale� (Art. 22).

Problema securitãþii umane are douãaspecte: în primul rând ea implicã lipsaunor pericole precum foametea, îmbol-nãvirea, represaliile; în al doilea rând,implicã protejarea individului contra unorevenimente nedorite ale vieþii cotidiene(îmbolnãvire, accidente la locul de muncã,în societate).

Este cunoscut faptul cã pericolelesecuritãþii umane pot apãrea la orice niv-el al dezvoltãrii sociale, atât în þãrile bo-gate, cât ºi în cele sãrace. Însã în þãrilecu instituþii de stat slabe, în situaþii decrizã economicã ºi spiritualã, pericolulsecuritãþii umane pentru populaþia aces-tora creºte. În acest caz, pericolul poateproveni nu doar din partea unor anumitepersoane sau grupuri de oameni (crimi-nalitatea, conflictele inter-etnice, xeno-fobia), sau a partidelor politice, dar ºi dinpartea statului însuºi.

În istorie existã multe exemple cândstatul, în care se acumuleazã �o masã crit-icã� de probleme de gen politic, economicsau securitate personalã, adicã statul cuun mare risc de crizã naþionalã, fie ape-leazã la ajutor extern, fie comite acte deviolenþã împotriva propriului popor.

În ambele cazuri voluntarismul de statºi violenþa nu schimbã reformele socialeºi cele economice. Practica mondialã de-monstreazã de asemenea cã asistenþa ex-ternã de scurtã duratã (creditele, asistenþaumanitarã) pot slãbi tensiunile, dar nupot schimba o concentrare de eforturi pe

Caseta 1.1.1

�Securitatea umanã nu constã doar în grija de existenþaarmelor � ci în preocuparea faþã de viaþa ºi demni-tatea umanã �

Securitatea umanã se axeazã pe individualitatea umanã.Se preocupã de modul în care oamenii trãiesc ºi câtde liber se simt în societate, cât de liber îºi pot exer-cita multitudinea de opþiuni, în ce mãsurã au acces lapiaþã ºi oportunitãþile sociale � ºi dacã trãiesc în starede conflict sau în pace�

Conceptul securitãþii umane evidenþiazã faptul cã oa-menii trebuie sã fie în stare sã aibã grijã de ei: toþioamenii trebuie sã dispunã de oportunitatea de a-ºisatisface necesitãþile esenþiale ºi de a-ºi câºtigaexistenþa. Acest fapt le va oferi libertatea ºi va asigura

contribuþia lor completã la procesul de dezvoltare �dezvoltarea personalã ºi a comunitãþii, a þãrii lor ºi aomenirii în ansamblu.

Securitatea umanã e un component vital al dezvoltãriiparticipatorii.

Existã, desigur, o legãturã între securitatea umanã ºidezvoltarea umanã: progresul într-un domeniu amel-ioreazã ºansele progresului în celãlalt. Dar eºecul înunul din aceste domenii sporeºte riscul eºecului încelãlalt, ºi istoria cunoaºte astfel de exemple dinabundenþã.�

Sursã: New Dimensions of Human Security.Human Development Report. 1994, pp.22-24

17


termen lung a þãrii date, a populaþiei eiîn asigurarea dezvoltãrii durabile.

Fiecare þarã, conform tradiþiilor ºicondiþiilor proprii, va trebui sã elaborezemecanisme specifice de tip legislativ ºisociale pentru asigurarea securitãþii umaneºi dezvoltãrii potenþialului uman - �a aveaacces la cunoºtinþe ºi resurse�, �a duceun mod de viaþã activ ºi sãnãtos�.

Prin securitatea umanã se subînþelegeun fenomen cu multe componente: secu-ritatea economicã, securitatea alimentarã,securitatea ocrotirii sãnãtãþii, securitateaecologicã, securitatea personalã, securitateapublicã, securitatea politicã.

Elementele structurale menþionate alesecuritãþii umane, sunt deosebit de im-portante pentru om în orice þarã, în oricesituaþie socialã. Dat fiind cã între acestecomponente existã o inter-conexiune, sepune întrebarea: care securitate este maiimportantã? La o examinare mai în de-taliu a acestor componente se pot identi-fica douã grupuri: libertatea de necesitãþiºi libertatea de fricã.

Este semnificativ, bunãoarã, faptul cãîn þãrile cu un nivel înalt de dezvoltareprogramele de dezvoltare durabilã, elabo-rate în anii �90 în conformitate cuDeclaraþia ONU �Agenda-21� (Rio deJaneiro, 1992), tot mai intensiv se com-plementeazã cu conþinut ecologic.

În acelaºi timp, în þãrile afectate de crizaeconomiei (þãrile în tranziþie), de violenþaîn societate, prin încãlcarea libertãþilor civ-ile, sau prin acutizarea problemelor îmbol-nãvirilor în masã a populaþiei (SIDA într-un ºir de þãri din Africa), pe primul plan seplaseazã alte accente în asigurarea dez-voltãrii umane ºi securitãþii umane.

În acest context, sunt justificate ur-mãtoarele întrebãri: care este legãtura din-tre securitatea economicã ºi dezvoltareaumanã? Cum interacþioneazã securitateaeconomicã ºi securitatea personalã, pub-licã, politicã?

La prima vedere pericolul dezvoltãriiumane durabile (posibilitatea oamenilorde a alege) ºi al bunãstãrii, sunt generatede starea de crizã a economiei ºi efectelesociale care derivã din acestea: inflaþia,ºomajul, veniturile joase, subnutriþia,

activitãþile riscante (inclusiv în economiasubteranã), sãrãcia, starea precarã asãnãtãþii, nivelul scãzut al educaþiei, pol-uarea mediului ambiant, criminalitatea,sinuciderile, lipsa mijloacelor financiareale statului pentru susþinerea celordefavorizaþi.

Din istorie este cunoscut cã atuncicând securitatea oamenilor este pusã înpericol, ei devin mai puþin toleranþi. Deaceea, securitatea politicã, care la primavedere pare a fi întrucâtva deosebitã desecuritatea economicã, în realitate nu esteatât de distanþatã.

Se ºtie de asemenea cã regimuriletotalitare, cataclismele politice etc., suntgenerate de regulã de anarhie în econ-omie, de disperarea socialã a populaþieiþãrii, când statul ºi instituþiile sale, bugetulde stat, balanþa de plãþi a þãrii, etc. suntîntr-o stare criticã. Acþiunile preventiveale statului în astfel de situaþii pot fi dif-erite. Ele pot fi politice, legislative, eco-nomice, organizatorice, de forþã, etc.

Se cunoaºte, bunãoarã cã în perioa-da �Marii depresiuni� în SUA, pe tim-pul preºedintelui Franklin D. Roosevelt,a fost creat Comitetul Securitãþii Eco-nomice (1934), cu orientare preponder-entã spre rezolvarea problemelor sociale:a ºomajului, stãrii precare a pensionar-ilor, etc. Preºedintele SUA Franklin D.Roosevelt a declarat cã �libertatea veri-tabilã a persoanei nu poate exista fãrãsecuritatea economicã�. În continuareCongresul SUA a adoptat legea cu priv-ire la protecþia socialã. Ulterior, rapoarteleanuale ale Comitetului pentru SecuritateaEconomicã, subordonat PreºedinteluiSUA, au fost dedicate diferitor aspecteale securitãþii umane.

În Rusia, spre exemplu, în cadrulConsiliului de Securitate activeazã ocomisie interdepartamentalã pentru secu-ritatea economicã. Aceasta, cu concursulinstituþiilor de cercetare ºtiinþificã ºi astructurilor de stat, a elaborat �Strategiade stat privind securitatea economicã aFederaþiei Ruse�, care a fost pusã în apli-care prin decret prezidenþial în anul 1996.

Consilii de securitate naþionalã ex-istã practic în toate þãrile, inclusiv în

18


Republica Moldova. Monitorizarea indi-catorilor securitãþii economice, elaborar-ea ºi realizarea mãsurilor preventive rep-rezintã funcþiile principale ale acestora.

Având în vedere situaþia criticã dinþarã, Consiliul pentru SecuritateaNaþionalã al Republicii Moldova, în lunadecembrie 1998, pentru prima datã dupãdeclararea independenþei a abordat prob-lema securitãþii economice ºi sociale, pre-cum ºi pericolele care au apãrut atât înplan extern (dependenþa energeticã, da-toria externã mare, pericolul unui default),cât ºi în plan intern, generate de dificul-tatea consolidãrii statalitãþii, economieiîn tranziþie ºi formarea societãþii civile.

In aceastã ordine de idei ar fi necesarde menþionat cã în economiile capitalisteavansate existã o tendinþã de înlocuire aconceptului de �securitate a angajãrii înmuncã� cu cel de �securitate a posibilitã-þilor de angajare în muncã�. Aceastã mod-ificare deplaseazã accentele în economiamondialã de la situaþii când angajaþii arputea aºtepta pe bunã mãsurã sã fie angajaþipe viaþã de aceeaºi companie, deseorifãcând acelaºi lucru. În condiþiile di-namice, generate de impactul dublu alcompetiþiei globale ºi progresul tehnic înaccelerare, tot mai puþini oameni potaºtepta sã facã toatã viaþa acelaºi lucru. Înnoile condiþii ale globalizãrii, când sec-toarele industriale totalmente noi par a seconcentra momentan asupra unor anumiteavantaje, doar cu scopul final de a se con-tracta ºi dispãrea imediat dupã ce acesteavantaje sunt epuizate, inovaþiile ºi flexi-bilitatea au o importanþã crucialã pentru asupravieþui, aceasta referindu-se atât laangajaþi precum ºi întreprinderi. Securi-tatea posibilitãþilor de angajare în muncãimplicã atât o mai mare flexibilitate a forþeide muncã, care ar fi gata, doritoare ºi ca-pabilã de a schimba locurile de lucru ºi aînvãþa noi metode de lucru pe parcursulîntregii vieþi, cât ºi o economie în careîntreprinderile permanent se adapteazã lanoile condiþii pentru a-ºi menþine ºi re-stabili poziþia competitivã, chiar dacãaceasta ar implica unele modificãri radi-cale în activitatea lor de bazã. De aseme-nea ar fi nevoie de investiþii publice con-

siderabile în învãþãmântul general ºicapacitãþile de recalificare a lucrãtorilorcare trebuie sã treacã dintr-un sector înaltul. Þãrile în curs de dezvoltare ºi þãrileîn tranziþie trebuie sã ia în considerareaceastã tendinþã, care are pentru eleimplicaþii importante în ceea ce priveºtepolitica pe termen lung.

Summitul mondial pentru dezvoltar-ea socialã (Copenhaga, 1995) a sugeratintroducerea concepþiei securitãþii umaneîn lista problemelor prioritare ale secolu-lui XXI. Se subliniazã cã �Dezvoltareasocialã este inseparabilã de cea a mediu-lui cultural, ecologic, economic, politicºi spiritual în care acestea se deruleazã.Dezvoltarea socialã este clar legatã deconsolidarea pãcii, libertãþii, stabilitãþii ºisecuritãþii, atât pe plan naþional, cât ºiinternaþional� (Programul de Acþiuni alSummitului Mondial pentru DezvoltareaSocialã. Copenhaga, 1995).

Dupã cum a fost remarcat în RaportulDezvoltãrii Umane (PNUD, 1999), glo-balizarea a creat noi pericole pentru secu-ritatea umanã în þãrile bogate ºi cele sãrace,care se reflectã prin instabilitatea financiarã(crizele globale ºi regionale), insecuritateala locurile de muncã (migraþia, muncitoriifãrã de contracte), amplificarea morbiditãþii(SIDA, rãspândirea rapidã a maladiilor).De asemenea globalizarea a deschis oame-nilor acces spre diverse culturi, însã actual-mente fluxurile culturale nu sunt echilibrate(filmele hollywoodiene, extinderea reþelelorglobale de mass media etc.). Pericolele pen-tru securitatea personalã sunt create de el-ementele criminale ºi legate de comerþulilicit (drogurile, armele, spãlarea banilor).Globalizarea a dat noi caracteristici con-flictelor, fapt demonstrat ºi de evenimen-tele din Kosovo care au avut o rezonanþãnu doar în Europa de Sud-est, ci ºi în în-treaga lume.

În pofida acestor neajunsuri, era glo-balizãrii deschide noi posibilitãþi pentrumilioane de oameni din întreaga lume.Extinderea comerþului, noile tehnologii,investiþiile strãine, extinderea reþelelor decomunicare, ideile globale ºi solidaritateaglobalã alimenteazã vieþile oamenilor depe glob, lãrgind considerabil opþiunile lor.

19


Caseta 1.1.2.

Pericolul pentru securitatea umanã

Pânã în anii �90 þãrile Europei Centrale ºi de Est ºi dinCSI s-au manifestat prin acordarea populaþiei a unuigrad înalt al securitãþii de bazã. Libertatea, democraþiaºi participarea politicã veritabilã erau insuficiente, iarsecuritatea, bazatã pe protejarea drepturilor politice ºicivile de bazã, de asemenea lipseau. Însã cât priveºtemulte drepturi economice ºi sociale, oamenii erau însiguranþã relativã privind activitãþile lor. Dreptul oa-menilor la un loc de muncã pe viaþã, era garantat.Deºi veniturile în numerar erau joase, ele erau stabileºi sigure. Multe mãrfuri de consum ºi servicii de bazãerau subsidate ºi livrate cu regularitate. Oamenilor lise asigurase securitatea alimentarã ºi ei erau asiguraþicu îmbrãcãminte ºi locuinþe. Ei aveau acces liber ga-rantat la învãþãmânt ºi ocrotirea sãnãtãþii. Li se asig-urau pensii la retragerea din câmpul muncii ºi bene-ficii primite regulat din multe alte forme de protecþiesocialã.

Perioada de tranziþie a alterat dramatic aceastã situaþie.Oamenii se bucurã de mult mai multã libertate � câtpriveºte gândirea, exprimarea ºi organizarea � ºi eiîncep sã beneficieze de la acele progrese în domeniullibertãþii umane de bazã. Va fi greu pentru orice regimsã întoarcã înapoi aceste progrese. Totuºi, într-o seriede þãri câºtigurile din democraþia politicã, deºi destulde semnificative, rãmân vulnerabile. Mai mult decâtatât, o bazã economicã sigurã pentru exercitarea

libertãþii este erodatã odatã cu intensificarea poverii ºilãrgirea inegalitãþilor de venituri ºi bogãþie. În pofidamultor progrese, pierderile în securitatea umanã s-audovedit a fi mari. Câºtigurile în libertate au fost însoþitede pierderea multor drepturi economice ºi sociale debazã de care populaþia se bucura ºi pe care le aºteptape parcursul deceniilor. Milioane de oameni în re-giune sunt ºomeri ºi parþial angajaþi.

Oamenii continuã sã primeascã pensiile dar tot ce potasigura aceste mijloace acum este o vârstã înaintatãînsoþitã de mizerie ºi sãrãcie.

Întregul sistem precedent de protecþie socialã s-a dez-integrat. Multe servicii sociale de bazã acum necesitãachitarea de plãþi sau au fost privatizate parþial.Învãþãmântul public ºi ocrotirea sãnãtãþii s-a deterio-rat treptat, în timp ce serviciile private au apãrut înspecial pentru cei bogaþi care pot achita asemeneaservicii.

Punerea unui nou fundament pentru securitatea umanãtrebuie sã devinã un obiectiv prioritar pentru politicileeconomice, sociale ºi politice în þãrile în tranziþie.Vechiul fundament era evident inadecvat. Nu trezeºtedubii faptul cã una din sarcinile cele mai importanteeste reconstruirea unui sistem de securitate umanã caresã fie compatibil cu libertatea umanã ºi sã o susþinã.

Sursã: Transition 1999: Human Development Reportfor Central and Eastern Europe & the CIS

1.2. Economia în tranziþie:pericolele pentru securitateaumanã

A trecut un deceniu dupã derulareaevenimentelor politice ºi economice aleanilor 1989/90 în þãrile Europei Centrale,de Est ºi CSI. Aceste þãri, adoptând caleareformelor democratice ºi a trecerii laeconomia de piaþã, sunt definite prin ter-menul �þãri în tranziþie�.

�În pragul noului mileniu regiuneaEuropei de Est ºi CSI reflecteazã asuprarealitãþilor ultimului experiment în do-meniul ingineriei sociale. Iarãºi oameniidevin obiecte în loc de a fi participanþi laformarea politicilor ce le afecteazã viaþade fiecare zi.� (Human Development Re-port for Central and Eastern Europe &the CIS, p. 3).

�Dies diem docet/ Ziua urmãtoarese învaþã de la ceatrecutã.�

Din latina veche

În prezent circa 30 de þãri din Eu-ropa ºi Asia sunt antrenate în realizareaunor schimbãri sistemice vaste. Tranziþiaspre democraþie ºi economie de piaþã esteun proces de lungã duratã, care cuprindediverse sfere ale activitãþii umane. Argu-mentul de bazã în favoarea tranziþiei estedorinþa de a plasa þãrile în discuþie pecalea democraþiei, libertãþii, dezvoltãrii ºicreºterii economice durabile.

Într-adevãr, în perioada de tranziþieaceste þãri au obþinut o serie de atributeale democraþiei - o presã liberã, instituþiileemergente ale societãþii civile ºi un respectmult mai mare faþã de libertatea persoaneiºi drepturile omului. Cât priveºte transfor-marea sistemelor economice, eficienþaaºteptatã nu a fost atinsã. Mai mult decâtatât, pe baza economicã au apãrut prob-leme vizând asigurarea securitãþii umane.

20


Ritmurile dezvoltãrii sociale ºi eco-nomice în þãrile în tranziþie s-au dovedita fi diferenþiate, doar unele din ele aureuºit sã se relanseze, apropiindu-se dupãvolumul PIB, de nivelul anului 1989. Întimp ce în majoritatea acestor þãri scãde-rea PIB-ului a variat între 30-60%,populaþia s-a confruntat cu o creºterecontinuã a stresului social.

În Europa Centralã ºi de Est ºiþãrile CSI, pe parcursul trecerii dificilespre stabilizarea economiilor moderne depiaþã, milioane de oameni au suferit oagravare acutã a condiþiilor de trai. Dacãîn 1989 circa 14 mil. de oameni din þãrileîn tranziþie ale CSI trãiau sub nivelul

sãrãciei - de 4 US$ pe zi, atunci cãtremijlocul anilor �90 numãrul acestora con-stituia 147 mil., sau fiecare a 3-a per-soanã. În majoritatea acestor þãri inegal-itatea s-a aprofundat rapid, au apãrut in-certitudini mari în domeniul educaþiei ºiprotecþiei sãnãtãþii, s-au acutizat prob-lemele ce þin de consumul de energie ºimediul ambiant.

Specificul proceselor care au loc înþãrile tranzitorii a fost reflectat în docu-mentele ONU, inclusiv în Raportul Dez-voltarea Umanã. Dupã 1995, aproapetoate þãrile în Europa Centralã ºi de Estºi CSI, inclusiv Moldova, au elaborat rap-oarte anuale pentru dezvoltarea umanã.Începând cu 1996, Biroul Regional pen-tru Europa Centralã ºi de Est ºi CSI emitepublicaþii sub denumirea �Dezvoltareaumanã în perioada de tranziþie: Europaºi CSI�, care a constituit un sumar altendinþelor în dezvoltarea umanã în þãriledin regiunea respectivã.

În acelaºi context se pune întrebar-ea: ce loc ocupã þãrile în tranziþie încomunitatea mondialã a statelor ºi caresunt tendinþele indicatorilor dezvoltãriidurabile?

Aceasta este reflectat în fig. 1.2.1,unde este arãtatã legãtura dintre PIB ºiIndicatorul Dezvoltãrii Umane (IDU)pentru þãrile membre ale ONU. Potrivit

Fig. 1.2.1.

Corelaþia generalã a IDU - PIB real anual per capita,în baza datelor Raportului Dezvoltãrii Umane

Caseta 1.2.1

Þãrile în tranziþie: aritmia economiei (modificãrile anuale în procente ale PIB)

În mediu Pronosticuri1998-90 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2002

În ansamblu pe Glob 3.4 1.8 2.7 2.7 4.0 3.7 4.3 4.2 2.5 2.3 3.4

l Statele cu economii 3.1 1.2 1.9 1.2 3.2 2.6 3.2 3.2 2.2 2.0 2.3avansate

l Statele în curs 4.2 4.9 4.7 6.5 6.8 6.1 6.5 5.7 3.3 3.1 4.5de dezvoltare

l Statele în tranziþie 2.1 -7.4 -11.7 -6.4 -7.5 -1.1 -0.3 2.2 -0.2 -0.9 2.5

Europa Centralã ... -9.9 -8.5 -3.7 -2.9 1.6 1.6 3.1 2.4 2.0 3.7ºi de Est

Rusia ... -5.0 -14.5 -8.7 -12.6 -4.1 -3.5 0.8 -4.8 -7.0 ...

Asia Centralã ... -7.0 -14.4 -9.6 -10.4 -4.4 1.6 2.4 2.0 1.8 3.1ºi Transcaucazia

Sursã: World Economic Outlook. International Monetary Fund, April, 1999.

21


clasificaþiei, adoptatã în rapoartelePNUD, toate þãrile-membre ale ONU sedivizeazã în 3 grupe: þãrile cu nivel supe-rior al dezvoltãrii umane (IDU > 0,8),mediu (0,5 < IDU < 0,8) ºi nivel inferior(IDU < 0,5). Majoritatea þãrilor întranziþie sunt atribuite la categoria þãrilorcu nivel mediu. Doar Slovenia, Cehia,Slovacia ºi Polonia se atribuie la catego-ria þãrilor cu nivel superior.

Trebuie menþionat cã toate þãrileîn tranziþie, potrivit acestei corelaþii,aparþin þãrilor care �transformã în cel maieficient mod bogãþiile materiale înproduse finite � indicatorii dezvoltãriiumane�, deoarece toate se aflã în parteasuperioarã a graficului. Aceastã concluz-ie este însã relativã, deoarece amplasa-mentul lor nu aratã atât eficacitatea�prelucrãrii� bogãþiilor în indicatorii dez-voltãrii umane, ci doar determinã indi-catorii relativ buni, care reflectã longevi-tatea medie a populaþiei acestor þãri �aceste cifre, însã, sunt asociate cucondiþiile din trecut ºi s-au redus mai lentca PIB pe cap de locuitor (Tabelul 1.2.2).

Dacã s-ar folosi acelaºi principiu decalcul atât pentru IDU, cât ºi pentru com-ponentele acestuia � indicele speranþei deviaþã (ISV), indicele educaþiei (IE) ºi in-dicele bunãstãrii materiale (IPIB), ºi s-ardiviza ca ºi în cazul IDU dupã nivelurilesuperior, mediu ºi inferior, atunci s-ar ve-dea cã toate þãrile din Europa Centralã ºide Est ºi din CSI au practic aceiaºi indiciai stãrii sãnãtãþii populaþiei, care permitîn baza acestuia sã fie atribuite la þãrile cunivel mediu, indicatori educaþionali înalþi(cu excepþia Albaniei) (0,89±0,02), darindicii bunãstãrii materiale sunt extrem descãzuþi (cu excepþia a câtorva þãri).

În majoritatea þãrilor în tranziþie nive-lul de educaþie ºi ocrotire a sãnãtãþiirãmâne a fi relativ înalt. Situaþia lor eco-nomicã nefavorabilã constituie factorul celimiteazã realizarea unor indici mai înalþiai dezvoltãrii umane. Pe termen lung in-dicele speranþei de viaþã ºi cel al educaþieiar putea sã se dezvolte negativ ( sau sãevolueze mai lent) dacã problemele eco-nomice vor rãmânea la fel aºa de severecum sunt în prezent.

Tabelul 1.2.2

Indicatorii dezvoltãrii umane pentru þãrile EuropeiCentrale ºi de Est ºi ex-URSS

Ra- Þara Indicele Indicele Indicele IDU PIBR*-tingul speranþei educaþiei PIB IDURIDU

Nivel superior al dezvoltãrii umane

33 Slovenia 0,82 0,91 0,80 0,845 5

36 Cehia 0,81 0,91 0,78 0,833 3

42 Slovacia 0,80 0,91 0,73 0,813 9

44 Polonia 0,79 0,92 0,70 0,802 18

Nivel mediu al dezvoltãrii umane

47 Ungaria 0,76 0,91 0,71 0,795 8

54 Estonia 0,73 0,93 0,66 0,773 15

55 Croaþia 0,79 0,88 0,65 0,773 18

60 Belarusi 0,72 0,93 0,65 0,763 15

62 Lituania 0,75 0,91 0,62 0,761 22

63 Bulgaria 0,77 0,89 0,62 0,758 23

68 România 0,75 0,88 0,63 0,752 13

71 Rusia 0,69 0,92 0,63 0,747 8

73 Macedonia 0,80 0,86 0,58 0,746 28

74 Letonia 0,72 0,90 0,61 0,744 15

76 Kazahstan 0,71 0,91 0,60 0,740 15

85 Georgia 0,80 0,90 0,50 0,729 37

87 Armenia 0,76 0,90 0,53 0,728 26

91 Ucraina 0,73 0,92 0,52 0,721 27

92 Uzbekistan 0,71 0,91 0,54 0,720 19

96 Turkmenistan0,67 0,95 0,51 0,712 24

97 Kirgizstan 0,71 0,88 0,52 0,702 19

100 Albania 0,80 0,79 0,51 0,699 19

103 Azerbaidjan 0,75 0,88 0,46 0,695 34

104 Moldova 0,71 0,89 0,45 0,683 35

108 Tadjikistan 0,70 0,89 0,40 0,665 46

119 Mongolia 0,68 0,74 0,43 0,618 26

* Ratingul PIB minus ratingul IDU; cifra pozitivã aratã cã ratingulIDU este mai înalt decât ratingul PIB-ului real pe cap de locuitor.

Sursã: Raportul Mondial al Dezvoltãrii Umane, 1999, calculele experþilorONU.

Tendinþa de bazã a proceselor dez-voltãrii umane în þãrile tranzitorii, estedin pãcate descreºterea IDU. Atrageatenþia faptul cã în toate þãrile în tranziþies-a agravat discrepanþa distribuirii veni-turilor, exprimatã prin coeficientul Gini.

22


Tabelul 1.2.3

Distribuirea veniturilor în þãrile în tranziþie (coeficientul Gini)

Þara 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 Modifi- carea, %

Nivel superior al dezvoltãrii umane

Slovenia 0,219 0,232 0,273 0,260 0,275 0,275 0,358 0,298 36Cehia 0,204 - 0,212 0,214 0,258 0,260 0,271 - 33Ungaria 0,268 0,293 - 0,305 0,315 0,337 - - 28Polonia 0,207 - 0,239 0,247 0,256 0,281 0,290 - 40

Nivel mediu al dezvoltãrii umane

Belarusi 0,234 - - 0,341 0,399 - - - 70Lituania 0,260 - - 0,372 - 0,349 0,341 0,350 34Bulgaria - 0,212 0,262 - 0,251 - - 0,291 37România 0,155 - 0,204 - 0,226 0,276 0,278 0,303 95Rusia 0,271 0,269 0,325 0,371 0,461 0,446 0,471 0,483 78Macedonia 0,223 0,267 0,235 0,272 0,253 0,270 0,250 - 12Letonia 0,244 - 0,247 0,333 0,283 0,325 0,346 0,349 43Georgia 0,301 - - 0,369 0,400 - - - 33Armenia 0,258 - 0,296 0,355 0,366 0,321 0,381 - 48Ucraina 0,249 - - 0,251 0,364 - - 0,413 66Kirgizstan 0,260 - - 0,300 0,445 0,443 0,395 0,428 65Moldova 0,250 - - 0,411 0,437 0,379 0,390 - 56

Sursã: Raporturile dezvoltãrii umane, PNUD, 1991-1999

Majoritatea problemelor vizând secu-ritatea umanã care au apãrut în perioadade tranziþie au fost generate de slãbirea rolu-lui statului. Guvernele, inclusiv în Moldo-va, au comis o serie de greºeli grave în po-litica economicã. Ca rezultat, liberalizareapreþurilor a dus la un nivel înalt al sãrãciei;privatizarea în masã a avut o eficienþã so-cialã ºi economicã scãzutã, �transparenþa�frontierelor a stimulat contrabanda etc.

În þãrile în tranziþie problemele ce þinde securitatea umanã trebuie abordate atâtla nivel naþional, cât ºi la nivel individualºi grup social. De ce este important acestlucru?

�Experienþa aratã cã acolo unde existãmulte probleme legate de securitatea per-sonalã, economicã, politicã sau ecologicã,existã riscul unei crize naþionale. Deter-minarea þãrilor crizei potenþiale nu reprez-intã în sine o acuzare, ea serveºte ca unsegment important al diplomaþiei preven-tive ºi al unei politici active de pace. Oselecþie bine definitã a indicatorilor ºi sis-temul de preîntâmpinare rapidã, bazat peaceºtia, ar putea ajuta aceste þãri de a evitaatingerea punctului de crizã.� (Raportulpentru Dezvoltarea Umanã, 1994, p. 38).

Pentru evaluarea fenomenului securi-tãþii umane într-o þarã în tranziþie este im-portantã utilizarea atât a indicilor carecaracterizeazã securitatea economicã înansamblu, cât ºi a celor care se folosesc,de regulã, la monitorizarea proceselor dez-voltãrii umane.

Securitatea economicã a þãrii consti-tuie un ansamblu de condiþii ºi factoricare asigurã competitivitatea ºi durabili-tatea economiei naþionale, abilitatea aces-teia de a se autodezvolta ºi progresa prininovaþii ºi investiþii, prin ridicarea nive-lului educaþional, profesional ºi culturalal populaþiei. La nivel micro - menaj, fam-ilie ºi individ � aceastã problemã semodificã prin realizarea intereselorfiecãrui cetãþean al þãrii.

Securitatea economicã a þãrii se eval-ueazã, de regulã, cu parametri de tipulurmãtor: nivelul ºi calitatea vieþii; ocupaþia;eficienþa sistemului protecþiei sociale; sta-rea sectorului financiar � inflaþia, defici-tul bugetar, datoria de stat, etc.

În majoritatea þãrilor în tranziþie laînceputul anilor �90 au apãrut pericolepentru securitatea economicã, pericole ceau un impact direct asupra proceselor

23


dezvoltãrii umane. Criza sectorului deproducþie, dezmembrarea potenþialuluitehnico-ºtiinþific, creºterea datoriei ex-terne, au dus la apariþia ºomajului ºi scã-derea veniturilor populaþiei. În acest fel,a apãrut problema sãrãciei.

În majoritatea þãrilor CSI a avut loco permanentizare a datoriei de stat faþãde angajaþii sferei bugetare (profesori,medici, funcþionari), ceea ce în esenþãconstituie un deficit bugetar ce generea-zã majorarea datoriei publice. S-a reduscapacitatea statului în planul protecþieisociale, de acordare a subvenþiilor buge-tare pentru învãþãmânt, protecþia sãnãtãþii,ºtiinþã, precum ºi pentru activitatea deprotecþie a mediului ambiant.

Pânã la începutul perioadei detranziþie, în þãrile CSI se asigura �anga-jarea în muncã� generalã, domina mod-elul distribuirii relativ egale a veniturilor.Exista sistemul acordãrii subsidiilor ºidonaþiilor pentru bunurile ºi serviciile debazã (locuinþã, transport). Povara fiscalãera scãzutã: pentru majoritatea populaþieivenitul net era aproape echivalent cu ven-itul brut. Erau asigurate educaþia ºi serv-iciile medicale pe gratis.

Odatã cu trecerea la economia depiaþã, în faþa statului ºi populaþiei auapãrut probleme calitativ noi � reformaproprietãþii, privatizarea întreprinderilor,pãmântului ºi locuinþelor, reformele so-ciale, reforma sistemului de pensionare,abandonarea privilegiilor ºi egalitarismu-lui în domeniul suportului social.

Liberalizarea preþurilor ºi comerþului,dezvoltarea sectorului privat, deetatizar-ea proprietãþii, abandonarea subvenþiilorau condus la situaþia în care a dispãrutdeficitul de mãrfuri ºi servicii (boala so-cialismului), dar s-au redus brusc veni-turile reale ºi resursele financiare ale fa-miliilor. Concomitent, în economiile întranziþie a avut loc o diferenþiere a veni-turilor necunoscutã anterior. Inegalitateaveniturilor �noilor bogaþi� ºi �noilor sãra-ci� continuã sã se accentueze.

Slãbiciunea instituþiilor de stat,nerespectarea legilor ºi disciplina finan-ciarã redusã au condus la apariþia unuilarg sector al economiei subterane, în

unele þãri în tranziþie cota acesteia at-ingând cifra de 30-50% din PIB. Câtpriveºte sectorul neformal � prin evitar-ea plãþii impozitelor, se reduce fluxul deveniturilor bugetului de stat. Pe de altãparte ca un element pozitiv, apar noi lo-curi de muncã, respectiv venituri supli-mentare pentru populaþie. Pe lângã aceas-ta, are loc redistribuirea veniturilor atâtîn cadrul economiei paralele, precum ºiîntre economia oficialã ºi cea paralelã.

O particularitate aparte a indicilorsecuritãþii umane � este limita (pragul)lor maximã (ºomajul, discrepanþa veni-turilor dintre cei mai favorizaþi ºi cei maidefavorizaþi, inflaþia, etc.). Apropiereaacestor indicatori în þarã de limita extre-mei accesibile este un semnal al pericolu-lui care planeazã asupra stabilitãþii social-economice, iar depãºirea acestei limitecritice înseamnã intrarea þãrii în fazainstabilitãþii ºi conflictelor sociale, adicão subminare realã a securitãþii economiceºi dezvoltãrii umane.

În unele þãri în tranziþie, atare pro-cese s-au extins astfel încât necesitãþilemateriale pentru mulþi oameni au deven-it cel mai mare pericol pentru securitatealor, a bunãstãrii lor în general. Situaþia înMoldova este de aºa naturã încât realitãþileeconomice ale societãþii, reflectate înconºtiinþa umanã determinã foarte activgradul de satisfacere a acestora princondiþiile de trai în ansamblu, precum ºide cãtre atitudinea faþã de reformele der-ulate în þarã ºi disponibilitatea de a luaparte directã în rezolvarea problemelorsociale. Alte aspecte ale activitãþii socialeactualmente se deplaseazã pe planul doiºi importanþa lor deseori este evaluatã decãtre oameni în dependenþã directã decondiþiile economice.

Se poate concluziona de asemeneacã în condiþiile dificile în care se aflã þãrileîn tranziþie, anume în domeniul securitãþiieconomice existã acel nivel critic al dez-voltãrii sociale a cãrui depãºire va provo-ca o îngustare bruscã a bazei sociale areformelor ºi va constitui un factor nega-tiv cât priveºte dezvoltarea democraþiei,crearea statului de drept ºi formareasocietãþii civile.

24


2.1. Reformele economice:aºteptãri ºi realitãþi

Scopul oricãrei reforme este schim-barea spre bine. Reformele înfãptuite înþãrile economiei în tranziþie au ca finali-tate ameliorarea nivelului de viaþã alpopulaþiei. Aceasta însã încã nu a avut loc.

Evaluarea indicelui dezvoltãrii umane(IDU) pentru Republica Moldova peparcursul perioadei de tranziþie punctea-zã o dinamicã negativã (Tabelul 2.1.1).

În anii �90 indicele dezvoltãrii umanea Republicii Moldova a avut o tendinþãnegativã, în particular ca rezultat alînrãutãþirii indicelui speranþei de viaþã ºi ascãderii bunãstãrii populaþiei. IndicatorulPIB pe cap de locuitor are un impact neg-ativ asupra IDU. Însã, luând în consider-are efectul cumulativ al sãrãciei, care acuprins cca. 50% din populaþia þãrii, amputea prognoza cã în viitor ºi celelalte douãcomponente ale IDU de asemenea vorinfluenþa negativ asupra mãrimii sale.

Din investigãrile efectuate de PNUDîn cadrul rapoartelor dezvoltãrii umanese considerã drept limitã inferioarã a IDUvaloarea de 0,500. Cu regret, sub acest

CAPITOLUL 2.

TRANZIÞIA. PROFILUL SECURITÃÞIIUMANE ÎN MOLDOVA

�Nu vremurilesunt sub om, ciomul sub vremuri.�

Miron Costin

Tabelul 2.1.1

Dinamica IDU în Republica Moldova

Anii Indicele Indicele Indicele PIB Indicelesperanþei educaþiei dedezvol-

viaþã tãrii

1993 0,708 0,881 0,564 0,718

1994 0,685 0,877 0,566 0,709

1995 0,680 0,880 0,508 0,689

1996 0,695 0,882 0,510 0,696

1997 0,693 0,886 0,517 0,699

1998 0,700 0,887 0,503 0,697

Sursã: Rapoartele naþionale asupra dezvoltãrii umane în RepublicaMoldova 1995-1998, DASS

nivel se aflã circa o treime din populaþiaplanetei. Un nivel IDU mai mare de 0,500se considerã �destul de satisfãcãtor� pen-tru dezvoltarea umanã. Moldova, a cãreiIDU în 1998 a fost de 0,697 s-a apropiatde zona criticã, plasându-se la capãtullistei þãrilor cu dezvoltare umanã medie.

Între 1990-1995 Republica Moldovadupã nivelul IDU (conform PNUD) a cã-zut de pe locul 64 la 113. Aceasta într-omare mãsurã a fost o consecinþã a reformel-or statului, societãþii ºi economiei, ce s-audesfãºurat în þarã de la începutul anilor �90.

Primii paºi ai reformelor în economie:liberalizarea preþurilor, comerþului ºi acti-vitãþii întreprinderilor, adoptarea primu-lui set de legi orientat spre economia depiaþã (legile cu privire la proprietate, laprivatizare, Codul funciar, etc.), ieºirea penoi pieþe de desfacere. Primele documentejuridice care au pus bazele schimbãrilordin economia naþionalã au fost hotãrâreaParlamentului �Despre concepþia detrecere la economia de piaþã� (1990) ºi�Programul de tranziþie la economia depiaþã în Moldova� (1991).

Totuºi, evenimentele principale auavut loc dupã 1993, când în colaborarecu FMI ºi BM a fost elaborat primul pro-gram concret de stabilizare a economieiMoldovei. El a fost orientat spre douãobiective. Primul � îmbunãtãþirea me-diului ºi motivaþiilor pentru activitatea deafaceri: stabilitatea macroeconomicã, lib-eralizarea preþurilor ºi a comerþului, crea-rea unui sistem legal credibil ºi progrese-le în transferarea activelor din sectorulpublic în sectorul privat. Al doilea � crea-rea unui sector financiar dinamic (sistemulbancar, sistemul bugetar), ºi stabil vis-à-vis de presiunile perioadei de tranziþie.

În aºa fel, accentul de bazã a fost înspiritul modelului neo-liberal asupra sta-bilizãrii macroeconomice, financiare.Primele succese � reducerea inflaþiei, sta-bilitatea monedei naþionale, privatizarea

25


în masã � dãdeau speranþe ºi aceasta aservit pentru revista �The Economist� dreptmotiv sã remarce cã: �Moldova este unmodel al reformãrii corecte, iar faptul cãea este o þarã compactã o transformã într-un laborator perfect pentru desfãºurareareformelor� (martie 1995).

Însã miracolul nu s-a produs. Prom-isiunile de a desfãºura rapid transformãrileeconomice ºi de a crea un �capitalismpopular�, bazat pe acþiuni rigide în sec-torul financiar, privatizarea contra bonu-ri ºi sistemul fondurilor de investiþii, s-audovedit a fi iluzii.

Dupã cum bine se ºtie, o serie de re-forme, chiar dacã sunt iniþiate din intenþiibune, nu pot crea în timp scurt o econ-omie de piaþã acolo unde ea nu a existatînainte: economia de piaþã reprezintã unset mult mai complex de instituþii legatereciproc, atât formale cât ºi neformale. ªieste nevoie de mult mai mult timp pentrua se dezvolta, decât s-a crezut iniþial. Maimult ca atât, la începutul anilor �90 econo-mia Moldovei a fost puternic dependentãde exporturile în fostele republici soviet-ice ºi respectiv vulnerabilã la evoluþiilenefavorabile din acele economii.

În curând a devenit clar cã fondareaunei economii de piaþã cu bunã funcþio-nare este importantã nu ca un fapt în sine,ci ca un factor al majorãrii nivelului detrai al populaþiei ºi asigurãrii bazei pen-tru o dezvoltare durabilã, democraticã,ce ar fi în concordanþã cu principiileechitãþii. Între timp în Moldova, ca ºi înmajoritatea celorlalte þãri cu economia întranziþie, s-a stabilit o stagnare econom-icã ºi în condiþiile unei reduceri a PIB dedouã ori, gradul de inegalitate a venitur-ilor (mãsurat prin coeficientul Gini) s-amajorat de douã ori.

În plan social-economic anul 1998 s-a dovedit a fi pentru Republica Moldova unan al deziluziilor. ªi Guvernului, ºipopulaþiei i-a devenit clar cã �marele salt�în efectuarea reformelor nu s-a produs.Treptat în anii tranziþiei s-au acumulatdisproporþiile structurale, datoriile internãºi externã, acutizarea crizei bugetului,reducerea încasãrilor din exporturi. S-aînrãutãþit brusc situaþia socialã. Dupã au-gust 1998 criza financiarã din Rusia a fostcatalizatorul proceselor negative interne.

Statistica oficialã a înregistrat pentruanul 1998 urmãtoarele rezultate: reduce-rea cu 8,6% a PIB real ºi descreºtereaproducþiei industriale ºi a celei agricole cu11%. Aºadar, prima rundã a reformelor �de la criza din anii 1991-1992 pânã la cri-za din anul 1998 - a fost finalizatã cu re-zultate nefavorabile. Potrivit evaluãrilorPNUD (1998) circa 90% din populaþiaMoldovei are venituri mai mici de 2 USDpe zi, iar raportul veniturilor celor maibogate 20% ºi cele mai sãrace 20% alepopulaþiei este de 12,6 (în 1993 - de 7,0).

Dupã cum au arãtat investigaþiileCISR, populaþia þãrii a numit problema�insecuritãþii umane� ca una din cele maiacute, în special evidenþiind asemeneacomponente ale ei, ca securitatea eco-nomicã, pericolele pentru sãnãtate ºi se-curitatea personalã (caseta 2.1.2).

Fig.2.1.1.

Dinamica PIB al Moldovei (axa din stânga) ºi a inegalitãþiiveniturilor populaþiei în anii tranziþiei (axa din dreapta)

Sursã: estimãrile CISR

Caseta 2.1.1

Opiniile populaþiei Moldovei referitoare la securitatea umanã

Sursã: sondajul de opinie publicã efectuat de cãtre CISR (aprilie 1999)

26


Retrospectiva celor ºapte ani detranziþie în Moldova atestã o înrãutãþireprofundã a tuturor parametrilor calitãþii vieþii.Sectorul social nu este în stare sã ofereoamenilor o protecþie adecvatã contra ris-curilor sociale. Situaþia înregistratã la fineleanului 1998 confirmã cã activitãþile sfereisociale sunt inconsistente ºi au un randa-ment scãzut.

Spre deosebire de �romantismul� dinperioada reformei, care supraaprecia vite-za ºi subaprecia costurile trecerii la econo-mia de piaþã, realitatea s-a dovedit a fi cutotul de altã naturã. Declinul produsuluiintern brut, însoþit de metodele monetar-iste dure, au impus costuri sociale semni-ficative care s-au amplificat considerabilpe parcurs. Impactul lor negativ a fostresimþit de întreaga societate, însã el a fost(ºi rãmâne) extrem de dureros pentrubãtrâni, invalizi, familiile numeroase ºi altecategorii social - vulnerabile. Astfel, pov-ara reformelor economice este purtatã pre-ponderent de cãtre pãturile cu veniturijoase, care de fapt au nevoie cel mai multde protecþie socialã. Ca urmare, creºtevulnerabilitatea ºi dependenþa socialã aoamenilor. Acest lucru este confirmat ºide rezultatele unui sondaj de opinie pub-licã efectuat de Centrul de Investigaþii Stra-tegice ºi Reforme ºi Fundaþia Soros(Moldova), care atestã cã numai 5% dinpopulaþie au simþit rezultatele benefice alereformei, vreme ce pentru 70% dinrespondenþi nivelul de trai s-a înrãutãþit.

Implicaþiile sociale ale reformei s-aurãsfrânt negativ asupra tuturor componen-

telor nivelului de trai al populaþiei, am-plificând diferenþierea lor socialã. Liberal-izarea masivã a activitãþii economice ces-a produs în fazele iniþiale ale reformei,fiind însoþitã pe parcurs de extindereaºomajului latent ºi creºterea restanþelorsalariale, au erodat considerabil venitur-ile reale ale populaþiei. Conform unor es-timãri, magnitudinea acestui proces con-stituie în prezent 70%. Ca urmare a sporitsãrãcia, ceea ce a condus la amplificareainegalitãþii sociale. Comparabil cu anul1991, coeficientul Gini, care aratã gradulde diferenþiere în distribuirea veniturilordisponibile ale populaþiei, a sporit de 1,7ori. În anul 1998 el a atins cota de 0,44,apropiindu-se ameninþãtor de pragul critic0,8 (spre comparaþie: în þãrile din Occi-dent el constituie 0,35; în Polonia, Cehiaºi Ungaria � 0, 43, România � 0,28).

Ca o derivatã a acestui proces iaamploare fenomenul polarizãrii societãþiiîn Moldova dupã venituri. Conformsondajului bugetelor gospodãriilor casnice,proporþia dintre prima cuantilã (cea maisãracã) ºi cuantila a cincia (cea mai în-stãritã) a atins cãtre finele anului 1998cifra de 12,6. Doar pe parcursul ultimilortrei ani acest decalaj a crescut de 1,1 ori.Astãzi o cincime din populaþia cea maiînstãritã dispune de aproape jumãtate dintot venitul societãþii, pe când cincimeacea mai sãracã beneficiazã doar de 3,9%din avere. Persoanelor cu venituri medii,care, de altfel, constituie majoritateapopulaþiei �(3/5), le revin doar 48% dinveniturile globale. Acesta reprezintã unargument convingãtor, conform cãruiaclasa mijlocie în Moldova este încã destulde firavã ºi nu poate servi drept amorti-zor pentru costurile reformei economice.

Reducerea capacitãþii de cumpãrarea populaþiei a condus la diminuarea con-sumului individual ºi apariþia subnutriþiei.Dintr-o societate cu deficit pe piaþa deconsum, cum era Moldova în debutulreformei economice, astãzi republica s-atransformat într-o societate cu consumredus. Diminuarea s-a produs la toatecomponentele consumului (servicii,produse alimentare ºi mãrfuri industriale),însã ea este mai accentuatã la produselealimentare de bazã cum ar fi carnea �minus 57%, laptele � minus 49% ºi

Fig.2.1.2.

Polarizarea societãþii dupã venituri, 1998

Sursã: Calculele autorului în baza datelor sondajului BGC

3,49,2

14,722,4

50,3

27


peºtele � minus 84%. Regresul consumu-lui s-a apropiat ameninþãtor de nivelulcritic, punând în pericol dezvoltarea nor-malã a individului ca fiinþã umanã.

Subnutriþia astãzi afecteazã nu numaioamenii cu venituri mici, ci parþial ºi peacei cu venituri medii care sunt angajaþiîn sfera bugetarã (învãþãtori, funcþionaripublici, lucrãtori medicali), din cauzareþinerilor frecvente în plata salariilor.Efectul implicit al subnutriþiei s-a rãsfrântasupra parametrilor demografici ºi stãriisãnãtãþii publice. Comparativ cu a. 1990,nivelul mortalitãþii generale a populaþieia crescut cu 14%, în vreme ce natalitateas-a micºorat cu 38 %. În anul 1998 pen-tru prima oarã în republicã numãruldecedaþilor a depãºit numãrul celornãscuþi cu 0,9 mii. Ca urmare, sporulnatural a devenit negativ (-0,2�), ceeace va impulsiona pe viitor fenomenul de-populãrii republicii. Aceasta duce lacreºterea presiunii sarcinii demograficecare poate deveni un obstacol real în pro-movarea reformelor economice. Înprezent acest coeficient constituie 0,77(sau 77 copii ºi bãtrâni la 100 persoaneapte de muncã), ceea ce este cu mult sublimita criticã de 0,31.

În condiþiile pauperizãrii masive apopulaþiei s-a manifestat tendinþa pãstrãriisubvenþionãrii implicite a serviciilor socialesub formã de indemnizaþii ºi compensaþii.În 1998 costul acestor facilitãþi (privilegii)sociale era de cca. 800 mln. lei, ceea cereprezenta în jur de 8% din PIB. Lipsaunui mecanism de prestare nominativã abeneficiilor sociale a dus la faptul cã circa1/3 din ele au fost direcþionate cãtre pã-turile cu venituri medii ºi înalte alepopulaþiei. Aceasta constituie o dovadãelocventã cã transferurile bãneºti sunt uti-lizate ineficient.

Condiþiile lejere de eligibilitate ºi cara-cterul universal al beneficiilor au generato creºtere explozivã a cheltuielilor sociale,care s-au dovedit a fi o povarã grea pentrueconomie. Pe parcursul anilor �90 cotalor a crescut cu 35%, capturând în 19981/5 din PIB. Recesiunea economicã ºicriza sistemului fiscal au erodat suportulveniturilor sociale, lipsindu-le de o bazãdurabilã. Alocarea nechibzuitã a resurselor,însoþitã de colectãrile scãzute a contri-

buþiilor sociale, a lãrgit discrepanþa dintreangajamentele sociale ºi posibilitãþile fi-nanciare. Dacã în 1990 magnitudinea aces-tui fenomen constituia 15%, atunci în 1998decalajul financiar a atins cota de 44%. Adevenit normã neachitarea cronicã a sala-riilor, pensiilor etc. indemnizaþii sociale.Arieratele sociale (pensii, salarii, inde-mnizaþii) au început sã creascã stabil, at-ingând cãtre finele anului 1998 11,4% dinPIB. Acesta este un semnal cã viabilitateafinanþelor sociale se aflã pe muchia crizei.A devenit clar cã pãstrarea în continuarea sistemului tradiþional de securitate so-cialã este un lucru inadmisibil care poatesubmina grav dezvoltarea umanã.

Învãþãmintele principale. Anul care s-a scurs, 1998, a dovedit încã o datã regu-la: cheltuielile sociale cresc tot mai multºi încrederea populaþiei scade din ce înce mai mult, deoarece reformele se tergi-verseazã continuu. În sfera socialã ritmulreformelor a fost prea lent, iar mãsurile deschimbare a situaþiei au fost insuficiente.Excepþie ar putea face doar cadrul legal,fiind adoptate câteva legi importante. Sepoate menþiona legea cu privire la asig-urarea medicalã obligatorie (27 februarie);legea cu privire la asigurarea cu pensii destat (14 octombrie) ºi legea cu privire laminimul serviciilor medicale garantate destat (3 februarie 1999). Parlamentul dez-bate în prezent câteva proiecte de lege,cum ar fi legea cu privire la fondurile pri-vate de pensii ºi legea cu privire la asig-urãrile sociale.

Încercãrile de a achita restanþele lapensii ºi salarii au eºuat din cauza lipseiconsecvenþei în promovarea reformei so-

Discrepanta finante lor

30

35

40

45

50

55

60

19922000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

M in im ul

A locatii financ iare

1998 es t.

15%

44%

Fig. 2.1.3.

Discrepanþa finanþelor

Sursã: calculele CISR în baza datelor MF

28


ciale. Instituþiile guvernamentale eraupreocupate mai mult de problemele curente.Timpul, banii ºi eforturile au fost cheltu-ite mai mult pentru a lua mãsuri ad-hoc,fapt care a dus la obþinerea unor rezul-tate nesemnificative ºi temporare.

Nu este stabilitã încã reþeauainstituþionalã pentru implementarea legilornoi. În realitate, a apãrut un mare vid în-tre cadrul legislativ ºi instituþiile demodateale protecþiei sociale. Reforma pensionãriiºi ocrotirii sãnãtãþii se realizeazã încet.

Aranjamentele sociale publice suntprea costisitoare ºi orientate eronat.Pãstrarea caracterului implicit al cheltuie-lilor sociale, precum ºi spectrul larg al priv-ilegiilor sociale ar putea compromite soartareformelor sociale. Mãsurile disperate,întreprinse pentru a corela partea cheltu-ielilor cu cea a veniturilor, nu au avutefecte pozitive. Pe parcursul anului 1998a fost revãzut de 3 ori bugetul fonduluisocial pentru reducerea ambelor pãrþi,dar rezultatele au fost nesemnificative. Lasfârºitul anului, angajamentele la capitolul

pensii au fost plãtite în proporþie de 60%din prevederile iniþiale.

Alocãrile ºi compensaþiile pentrufamilii în contul serviciilor publice suntprea difuze ºi acordate într-un modaproape similar cu cel al acoperirii uni-versale. Subvenþionarea încruciºatã atarifelor la energia termicã ºi electricitatea fost cel mai vulnerabil punct al sistemu-lui protecþiei sociale. Aceste subvenþiiabsorb circa 20% din veniturile bugetuluipublic ºi sunt convenabile doar pentruîntreprinderile care produc/furnizeazãresurse energetice. Stoparea acordãriisubvenþiilor s-ar putea lovi de bariereinstituþionale considerabile, dându-i aces-tei probleme un colorit politic.

Capacitatea administrativã a instituþiilorsociale este prea slabã ºi acest fapt ar puteafi o barierã serioasã în calea implementãriireformelor. Pe lângã aceasta, lipsa de in-formare privind scopurile ºi spectrul re-formelor sociale a dus la consolidareapoziþiilor oponenþilor ºi la intensificareaobiecþiilor despre succesul reformelor.

Opt ani de intenþii, eforturi ºi acþiuni pentru îndreptareaeconomiei pe calea relaþiilor de piaþã încã nu au adusrezultate palpabile, la asigurarea stabilitãþii economiceºi sociale. Reformele începute ºi desfãºurate doar parþialdeocamdatã încã nu pot pune în miºcare mecanismeleºi forþa motrice a noilor forme de organizare economicãºi dezvoltare, bazate pe principiile economiei de piaþã.Privatizarea, care se considerã axa reformelor economicenu a dat rezultatul scontat, în special în sectorul real aleconomiei ºi în sfera producerii bunurilor materiale.Bonurile patrimoniale nu au devenit, cum se aºtepta,hârtii de valoare circulante.

Stabilitatea monedei naþionale, reducerea consider-abilã a inflaþiei, crearea pieþei hârtiilor de valoare nu auadus un flux de investiþii strãine într-un volum care ar ficonsolidat situaþia din economia realã. Volumulinvestiþiilor strãine pe cap de locuitor este unul din celemai joase din Europa. Mai mult decât atât, eforturile destabilizare macroeconomicã au generat de fapt un dec-lin continuu al producþiei în sectorul real al economiei,o creºtere a deficitului bugetar ºi o înrãutãþire consider-abilã a indicatorilor sociali.

Condiþiile macroeconomice în Moldova se caracter-izeazã printr-o reducere criticã (cca. 60%) a PIB din mo-mentul proclamãrii independenþei. În rezultatul evoluþieinegative a evenimentelor, sãrãcia a devenit problemanumãrul unu, dupã nivelul venitului pe cap de locuitorMoldova se aflã în ºirul celor mai sãrace state ale Europei.

Stratificarea socialã, cauzatã de nivelul diferit al veni-turilor populaþiei, pare a fi inevitabilã într-o societate careîncurajeazã iniþiativa privatã ºi spiritul antreprenoriatului.Însã accesul la putere a acelor grupãri care în mod ilegalau fãcut rost de capitalul iniþial, evident pericliteazã ºanse-le bunãstãrii economice pentru majoritatea cetãþenilornoºtri. Economia socialã de piaþã rãmâne a fi o dorinþãbunã, fãrã a fi sprijinitã de veniturile reale ale statului.Sãrãcia a cuprins deja peste 80% din populaþia þãrii, nive-lul de viaþã a cãzut pânã la linia necesitãþilor vitale de bazã.

Actualmente noi încã mai suntem în faþa alegerii: acontinua ºi mai departe sã cãdem încet dar continuu, sausã întreprindem schimbãri adânci, complexe ºi radicale,care pot aduce multaºteptata libertate ºi bunãstare.

Posibilitatea schimbãrilor este încã realã.

Caseta 2.1.2

Etapa iniþialã a reformelor: imitare sau greºeli?

Sursã:�Accelerarea ºi aprofundarea reformelor- cale unicã spre depãºirea crizei�. Din declaraþia Guvernului.�Nezavisimaia Moldova�, iulie �99

29


2.2. Securitatea umanãîn Moldova: parametriimacroeconomici ºi sociali

Asigurarea securitãþii umane reprez-intã obiectivul prioritar al oricãrui stat.Autoritatea sa demonstreazã în ce mãsurãstatul reuºeºte sã asigure populaþieicondiþii bune de viaþã ºi dezvoltare apersonalitãþii, o stabilitate social-econom-icã ºi politicã ºi sã þinã piept pericolelorexterne ºi interne.

Oamenii simpli interpreteazã noþiunilede securitate umanã sau securitate econom-icã a statului în mod relativ abstract, înafara contextului real. Însã fenomene neg-ative ca sãrãcia ºi ºomajul, calitatea scã-zutã a învãþãmântului sau ocrotirii sãnãtãþii,criminalitatea afecteazã negativ viaþa co-tidianã a oamenilor. Iatã de ce asigurareasecuritãþii umane constituie una dinprioritãþile naþionale de bazã ale þãrii ºieste o prerogativã exclusivã a statului.

În perioada de tranziþie problemasecuritãþii umane în condiþiile concrete aleRepublicii Moldova se manifestã atât lanivel macro (de þarã), cât ºi la nivel micro(oamenii, familiile). Criza a înaintat peprim plan necesitatea stabilitãþii economieinaþionale, care ar asigura populaþieicondiþii de viaþã decente, impune apãrar-ea proprietãþii, acordarea de garanþii an-treprenoriatului, restrângerea factorilor cedestabilizeazã situaþia internã (cum ar ficriminalizarea în economie, disproporþiilesocialmente periculoase în distribuirea ven-iturilor, etc.). Statul trebuie totuºi sã asig-ure un control riguros asupra volumuluidatoriei externe, asupra resurselor naþionaleºi sã urmãreascã ridicarea competitivitãþiinaþiunii în sistemul economiei regionaleºi mondiale.

O importanþã deosebitã capãtã capac-itatea de autodezvoltare a societãþii pebaza propriului potenþial ºtiinþific, tehnicºi spiritual, ceea ce ar favoriza afluxul deinvestiþii ºi idei noi. Perfecþionarea nive-lului profesional ºi cultural al populaþieiþãrii, inclusiv prin perfecþionarea sistemu-lui de instruire la toate nivelurile, adapta-rea mecanismului economic la condiþiile

interne ºi externe instabile reprezintã sar-cini prioritare pentru societate.

Din acest punct de vedre, evaluândsituaþia actualã din Republica Moldova,putem conchide cã deºi transformãrile depiaþã au devenit ireversibile, societateaîncã nu a depãºit etapa de crizã socialã ºipoliticã profundã, astfel încât sã se poatãautodezvolta sigur ºi nestingherit. Pãturamedie a populaþiei � cea care asigurãstabilitatea socialã a unei þãri nu este încãformatã, iar puterile legislativã, executivãºi judecãtoreascã nu ºi-au delimitat încãresponsabilitãþile ºi nu-ºi exercitã în modomogen ºi coerent atribuþiile încât imag-inea lor de garanþi ai transformãrilordemocratice, sã fie perceputã corect lascara întregii societãþi.

În condiþiile tranziþiei pericolele debazã din partea economiei pentru secu-ritatea umanã în Republica Moldova de-curg din urmãtoarele procese care au locîn interiorul þãrii:

l posibilitãþile financiare reduse alestatului în alegerea strategiei de dez-voltare social-economicã ºi de reali-zare a ei în practicã. Situaþia precarãa sistemului financiar este legatã nunumai de criza marilor întreprinderide stat în industrie sau sectorul agrar,dar ºi de dezvoltarea înceatã a sec-torului privat;

l sporirea instabilitãþii dezvoltãriieconomice (dinamica veniturilorpopulaþiei, volumului PIB, exportu-lui, etc.), legatã de reducerea coteiramurilor industriale ºi, ca urmare,de creºterea ponderii sectorului agrarîn economia naþionalã ce depinde înmare parte de condiþiile climatericeºi având posibilitãþi limitate de a uti-liza tehnologii avansate, inclusivchimizarea, irigarea, etc. Caracterulvariabil al climei, în special primã-vara ºi toamna, exercitã impact neg-ativ asupra agriculturii. Incidenþa dif-eritor factori climaterici, cum ar fiseceta, îngheþurile, ploile cu grindinãetc., cauzeazã prejudicii semnificativeeconomiei în ansamblu. În ultimii doiani (1997-1998) daunele cauzate deele au fost estimate la 2,5-3% din PIB;

�Ce eºti, ce vrei,ce faci.�

Nicolae Iorga

30


Sanatate

13,0%

Invavamant

21,2%

Deservirea datoriei

de stat

13,9%

Ordinea publica si

securitatea

nationala

6,7%

Servicii de stat

generale

4,8%

Alte

21,7%

Investitii capitale

6,8%

Protectia sociala

11,9%

l nivelul scãzut al investiþiilor, atâtîn sfera socialã, cât ºi pentru creareanoilor locuri de muncã. Statul nuprimeºte mijloace considerabile nec-esare soluþionãrii problemelor sociale.

În pofida faptului cã în structura chel-tuielilor bugetului consolidat pondereacheltuielilor pentru sfera socialã alcãtuieºtecca. 50% (fig. 2.2.1), aceste mijloace suntvãdit insuficiente, ceea ce actualizeazãnecesitatea reformei sferei sociale.

O atenþie deosebitã trebuie acordatãpericolelor de ordin instituþional, princi-palul fiind slãbiciunea statului de a-ºi ex-ercita funcþia de suport social al populaþieiºi reglementarea activitãþii agenþilor eco-nomici prin intermediul protecþiei legaleºi prin pârghii administrative.

Asigurarea securitãþii umane reprezintão problemã strategicã, deoarece se bazeazãpe interese naþional-statale supreme delungã duratã. Este o problemã nu doar aorganelor administrãrii de stat. Este deose-bit de important ca ea sã fie înþeleasã atâtde partidele politice ºi organizaþiile obºteºti,cât ºi de toate pãturile populaþiei. Înþelege-rea comunitãþii de interese � personale,de grup ºi a intereselor þãrii, elaborarea de

Fig. 2.2.1

Structura cheltuielilor bugetului consolidatal Republicii Moldova, 1998

Sursã: Ministerul Finanþelor al Republicii Moldova

acþiuni comune în vederea eliminãrii peri-colelor de ordin intern ºi extern sunt pro-cese social-psihologice de o complexitatemajorã, care se vor dezvolta în virtuteatradiþiilor istorice, nivelului culturii politicedin þarã ºi încrederii populaþiei în organeleputerii.

Dupã toate probabilitãþile, urmãtorii2-3 ani vor fi critici pentru Moldova. Suntposibile douã scenarii: fie procesele decrizã în societate ºi economie vor deveniireversibile ºi atunci Moldova va devenio þarã subdezvoltatã, fie se va reuºidepãºirea situaþiei ºi, în perspectiva ap-ropiatã, Moldova va reuºi sã-ºi gãseascãlocul sãu în spaþiul economic ºi spiritualal Europei.

În concordanþã cu cerinþele securitãþiiumane Republica Moldova poate fi carac-terizatã de anumite criterii ºi indici calita-tivi � limitele celor mai importanþi indica-tori ai securitãþii economice/sociale. Laevaluarea lor trebuie luat în consideraþie:

l un nivel decent de trai al populaþieiºi posibilitatea îmbunãtãþirii acestu-ia;

l capacitatea economiei de a funcþio-na în regim de reproducere lãrgitã; du-rabilitatea sistemului financiar, care de-terminã nivelul deficitului bugetar, prindurabilitatea sistemului bancar ºi amonedei naþionale, nivelul datoriei in-terne ºi externe, deficitul balanþei deplãþi, condiþiile pentru activizareaactivitãþii investiþionale; raþionalitateastructurii comerþului exterior;

l susþinerea potenþialului ºtiinþific ºicultural al þãrii;

l crearea condiþiilor legislative, eco-nomice ºi administrative care ar re-duce dezvoltarea economiei tenebreºi corupþiei într-o mãsurã ce ar punesocietatea în afara pericolului;

l pãstrarea spaþiului economic unical þãrii, excluderea separatismului re-giunilor, dezvoltarea autoadministrãriilocale în scopul utilizãrii mai eficientea resurselor teritoriilor ºi respectãriiintereselor general-statale.

31


Centrul de Investigaþii Strategice ºi Re-forme (CISR) a evaluat starea securitãþiiumane în Republica Moldova dupã douãmodule: prin prisma indicatorilor macroeco-nomici (securitatea economicã a statului) ºiprin prisma parametrilor sociali. Tabelele2.2.1 ºi 2.2.2 prezintã o generalizare a indi-catorilor ºi nivelurile-limitã ale acestora.

Pe lângã aceasta, s-a fãcut o încer-care de sintetizare a unui grup de indici-cheie ºi determinarea indicatorului agre-gat (prof. C. Zaman). Indicele agregat iaîn considerare indicatorii de referinþã dinurmãtoarele domenii: domeniul de-mografic - rata mortalitãþii si a natalitãþii,speranþa de viaþã, etc.; domeniul social -ºomajul, ponderea cheltuielilor sociale înPIB (sãnãtate, educaþie, etc.); domeniulbunãstãrii sociale a populaþiei - ponde-rea cheltuielilor alimentare în bugetul uneifamilii, numãrul de calorii, consumate deun individ, etc.; domeniul relaþiilor eco-nomice externe - datoria externã, gradulde dependenþã a þãrii de structura im-porturilor si a exporturilor; domeniul fis-cal - datoria internã, gradul de evaziunefiscalã, ponderea economiei subterane;domeniul instituþional - gradul de biroc-

Tabelul 2.2.1

Republica Moldova: indicatorii macroeconomici ai securitãþiieconomice, 1998

Informaþia iniþialã pentru calcularea indicatorilorDatoria externã 1,3 miliarde $PIB 8,8 miliarde leiCheltuieli pentru deservirea datoriei externe 60 milioane $Cheltuieli pentru deservirea datoriei publice 100 milioane $Total cheltuieli ale bugetului de stat 2 miliarde leiExport 800 milioane $Import 1,2 miliarde $

Actual Pragul critic

Datoria externã / PIB 83,5% 65%Cheltuieli pentru deservirea datoriei 7,5% 5%externe / ExportTotal cheltuieli (bugetul de stat) 25% 5-7%3 grupe de mãrfuri de import 57,8% 30-35%(produse minerale, inclusiv resurseenergetice, echipament, produsechimice) / Total import3 grupe de mãrfuri de export 54,8% 20-25%(produse alimentare, bãuturi,þigãri) / Total exportExportul cãtre o þarã / Total export 58,2% 25-30%Importul dintr-o þarã / Total import 28,5% 15-20%Export / Import 61,7% 95-100%Gradul de control al teritoriului Circa 70% 100%vamal al þãriiCota economiei tenebre 50-60% 15-20%

Sursã: DASS, estimãrile CISR

1990 1998 AcceptabilSperanþa de viaþã, ani 68,5 67,0Femei 71,8 70,7Bãrbaþi 65 63,2Natalitatea, promile 17,7 10,9Mortalitatea generalã, promile 9,7 11,9 7-8Spor natural, promile 8,0 -0,2Mortalitatea infantilã, promile 19,0 17,8 10Coeficientul fertilitãþii, numãrde naºteri 2,39 1,667 2,1Rata reproducerii netea populaþiei, % 112,6 78,1 100Rata oficial înregistratãa ºomajului, % n/d 2,0 4-6Rata ºomajului conformILO,% n/d 9,4 4-6Rata de participare la forþade muncã, % 82,6 52 65-70Ponderea cheltuieliloralimentare, % 34,5 67,9 25-30Valoarea nutritivãa alimentaþiei, kcal/zi 2969 1980,3 2100

Tabel 2.2.2

Republica Moldova: indicatorii sociali ai securitãþii umane

Stratificarea socialãa populaþiei, ori n/d 12,6 5-8Coeficientul Gini 0,27 0,44 0,29-0,31Raportul de dependenþãdemograficã 82 77 22Coeficientul sarcinii sociale 0,44 0,71 0,2-0,25Ponderea cheltuielilorsociale, % din PIB 18,4 17 15Din care pentru medicinã,% PIB 3,8* 5,9 8-9În mediu pe an pe capde locuitor, lei n/d 114 210Inclusiv pentru învãþãmânt,% din PIB 7,8* 10 5-6Cheltuieli medii anuale la1 student, lei n/d 1807 2460Ponderea pensiilor plãtiteîn PIB,% 4,5* 7,4 10-1Rata de substituire a salariuluide pensie, % 40,4 33,5 33-35

* - anul 1992, n/d - nu sunt date disponibile

Sursã: DASS, estimãrile CISR

1990 1998 Acceptabil

32


ratizare al administraþiei publice si inten-sitatea fenomenului de corupþie.

Pe baza nivelului efectiv al fiecãruiindicator si raportând acest nivel la o bazãde referinþã unitarã care sã exprime val-oarea optimã a indicatorului respectiv dinpunct de vedere al securitãþii social-eco-nomice, am obþinut indicele agregat pen-tru Republica Moldova (tabelul 2.2.3).

Dupã cum observãm, situaþia privindsecuritatea umanã a þãrii îºi gãseºte o re-flectare finalã în indicii sãnãtãþii socialeai naþiunii. Dupã toate componentele sale(nivelul de viaþã, diferenþierea veniturilor,gradul de satisfacere a necesitãþilor cul-turale, respectarea drepturilor ºi libertãþilorpersonalitãþii, starea criminogenã, dinam-ica natalitãþii, mortalitãþii ºi sporulpopulaþiei, longevitatea) au fost atinse saudepãºite mãrimile maximal admisibile. Oacuitate deosebitã a cãpãtat problemasãrãciei (vezi fig. 2.2.2).

Tabel 2.2.3

Calculul indicatorului agregat al securitãþii umanea Moldovei

Indicator Efectiv Optim

1. Indicatorul demografic 0,15 1

2. ªomajul 0,42 1

3. Bunãstarea socialã a populaþiei 0,2 1

4. Cheltuielile sociale 0,6 1

5. Datoria externã 0,21 1

6. Datoria internã 0,25 1

7. Comerþul exterior 0,35 1

8. Evaziunea fiscalã si economia subteranã 0,56 1

9. Gradul de birocratizare al administraþiei de stat 0,5 1

10. Intensitatea fenomenului de corupþie 0,1 1

Indicele agregat al securitãþii social-economice 3,34 10

Notã metodologicã:

l Calculul valorilor efective al indicatorilor corespunzãtori Moldoveia luat în considerare fie o scalã liniarã, fie una de tip logaritmic.

l Valoarea optimã unitarã a fiecãrui indicator nu corespunde uneisituaþii ideale, ci unor nivele de referinþã recomandabile, nivele careiau în considerare atât posibilitãþile efective ale Moldovei, cât si osituaþie de referinþã care sã exprime funcþionarea normalã a uneisocietãþi.

l Nivelul agregat al indicelui corespunde sumei valorilor celor zeceindicatori utilizaþi.

Rezultã aºadar cã în RepublicaMoldova o persoanã are o securitateumanã (economico-socialã) de trei orimai redusã decât ar trebui sã aibã încondiþiile unei funcþionãri normale aansamblului activitãþilor economice, so-ciale si politice. Practic, cea mai mareresponsabilitate pentru aceastã situaþierevine statului, având în vedere faptul cãmajoritatea indicatorilor utilizaþi pentrudeterminarea acestui indice þin de sferapoliticilor economice la nivel central.

Realitatea este de aºa naturã cã lanivel statal este necesarã implementarea,în cadrul politicii sociale, a unor mãsuride atenuare ºi evitare a pericolelor in-terne ºi externe pentru securitatea umanãa Moldovei. Acþiunile primordiale în acestdomeniu, care trebuie implementate im-ediat, ar cuprinde monitoringul ºi prog-nozarea factorilor de bazã ce creeazã per-icole pentru securitatea umanã, determin-area pragurilor pentru indicii situaþieisociale - depãºirea cãrora necesitã efec-tuarea unor corecþii considerabile în po-litica de reforme implementate în þarã.

Fig. 2.2.2

Saracia in Moldova(% din populatie)

Nota: Linia saraciei absolute: 82.1 lei lapreturile din mai 1997 Linia saraciei dininsuficienta de produse alimentare: 65.2lei (la 2100 cal.) preturile din mai 1997

Sursa: �Moldova: evaluarea sãrãciei� -Studiu al BM, 1999

33


3.1. Insecuritatea economicãa diverselor grupuri sociale

Securitatea economicã este un ele-ment important al securitãþii umane ºidezvoltãrii umane durabile în general.Fiind preocupatã de necesitãþile de bazãale omului, cum ar fi hrana, adãpostul,sãnãtatea etc., securitatea economicã estemenitã sã asigure un mediu favorabil pen-tru a menþine standardele de trai la unnivel decent. Aceasta presupune cã oa-menii au posibilitate de a-ºi realizaopþiunile fãcute într-o manierã liberã ºisigurã, fãrã a fi afectaþi de pericole sauconstrângeri, contribuind în mãsurãdeplinã la dezvoltarea lor personalã. Înacest context, securitatea economicãformeazã o bazã durabilã pentru o viaþãcotidianã prosperã, lãrgind accesul laoportunitãþile sociale.

În cazul Republicii Moldova putemconstata mai degrabã un grad insuficientde securitate economicã ce exercitã unimpact negativ asupra dezvoltãrii umane.Declinul economic pronunþat, amplificatde eficienþa redusã a instituþiilor de stat,submineazã substanþial dezvoltareaumanã. Sãrãcia, morbiditatea, ºomajul,poluarea mediului ºi criminalitatea con-duc la o depravare umanã accentuatã.Confruntându-se cu un mediu excesiv deturbulent, oamenii devin mai sensibili ºivulnerabili la ameninþãrile socio-eco-nomice. Erodarea bunãstãrii personaledeterminã majoritatea populaþiei sã fiepreocupatã cu precãdere de agonisireamijloacelor de existenþã, fãcându-i pemulþi introvertiþi ºi indiferenþi faþã de ceidin jur. În general, oamenii devin maifrustraþi ºi deziluzionaþi faþã de perspec-tiva de viitor.

Deºi fenomenele care se manifestãastãzi în republicã lovesc dureros securi-tatea umanã, apropiind-o la mulþi para-metri de limitele critice, efectul acestora

CAPITOLUL 3.

SCREªTEREA INEGALITÃÞII SOCIALE

�În societateamodernã se câºtigãbani numaiprin bani.Prin muncã secâºtigã pâinea.�

Nicolae Iorga

nu este uniform pentru toatã populaþia.Unele segmente sociale (familiile numer-oase, invalizii, bãtrânii solitari) sunt celmai tare afectaþi de costurile sociale aletranziþiei, având un trai foarte sãrac. Înacest context, stratificarea socialã devinemai pronunþatã, alimentând tensionarearelaþiilor din societate.

Securitatea economicã solicitã înprimul rând existenþa unor surse sigurede venit, provenite de obicei din muncãremuneratã, suficiente pentru a satisfacenecesitãþile de bazã ale omului. RealitateaMoldovei aratã cã veniturile populaþieiau un suport instabil, care conduc pânãla urmã la erodarea lor. În a. 1998 ven-itul mediu real disponibil al unei persoanea diminuat cu 13%, constituind ceva maimult de 1/5 din nivelul venitului înregis-trat în 1990. Erodarea veniturilor realeindividuale s-a dovedit a fi mai accentu-atã decât declinul indicatorilor macroeco-nomici de bazã. De exemplu, în anul 1998volumele producþiei industriale ºi agri-cole au scãzut cu 11%, cumulând o re-ducere a PIB de 8,6%. Prin urmare, doar1/5 din populaþie se poate consideraconvenþional ca având un grad suficientde securitate a veniturilor.

Nivelul veniturilor ºi dinamica lor aratãcã aºteptãrile oamenilor de a beneficia derezultatele pozitive ale reformelor eco-nomice nu numai cã nu s-au adeverit, darîn realitate a avut loc chiar o înrãutãþire anivelului de trai. Aceasta îºi gãseºte reflec-tare în diminuarea tuturor parametrilorcalitãþii vieþii, îndeosebi opþiunea de a avealoc stabil de muncã remunerat, consumindividual variat ºi decent, acces liber laserviciile sociale de bazã.

În anii �90 trei mari schimbãri s-au man-ifestat în raport cu veniturile individuale:

l Valoarea realã a veniturilor scadesubstanþial ca urmare a devalorizãriisalariilor ºi plãþilor sociale care suntsursele majore de venit;

34


l Modificãri esenþiale s-au produs înstructura veniturilor, incluzând odescreºtere a ponderii surselor tradi-þionale (salarii, pensii, indemnizaþii)ºi o creºtere a ponderii surselornetradiþionale de venit;

l S-a intensificat diferenþierea pe ven-ituri a populaþiei ca urmare a extin-derii scãrii salariale, lãrgind discre-panþa dintre diferite grupuri sociale.

Accentuarea insecuritãþii veniturilorindividuale este cauzatã cu precãdere dediminuarea substanþialã a ponderii sala-riului ºi concomitent creºterea roluluisurselor ocazionale (operaþiuni valutare,darea în arendã a apartamentelor etc.)care au un caracter temporar. Dacã în1993 salariul constituia 74,5% din surselede venit personal, atunci în 1998 ponde-rea lui s-a redus pânã la 33,8%. În primultrimestru al a.1999 salariul ca sursã devenit a devenit ºi mai puþin semnificativ,reprezentând doar 1/5 din veniturile in-dividuale disponibile. Pentru RepublicaMoldova, unde peste 72% din cei angajaþiîn economie sunt lucrãtori salariaþi, ase-menea fenomen poate cauza distorsiunisociale grave. (În þãrile înalt dezvoltateponderea fondului de remunerare de reg-ulã nu coboarã sub 60% din veniturileglobale ale populaþiei).

Pe mãsurã ce sectorul neformal se ex-tinde tot mai mult ºi o proporþie consider-abilã a populaþiei este angajatã la locuriprecare de muncã, evident creºte insecu-ritatea veniturilor. Chiar dacã veniturileîn sectorul privat ºi cel neformal sunt cumult mai mari ca cele din sectorul public,caracterul temporar al ocupaþiei îi expunepe lucrãtori la un grad sporit de risc.Schimbãrile ce au loc în structura veni-turilor disponibile ale populaþiei sunt parþialcauzate ºi de creºterea veniturilor proven-ite din operaþiunile valutare, pondereacãrora constituie 20,9%. Aceste operaþiuninu au o pondere exageratã în formareaveniturilor individuale, semnificaþia sa fi-ind substanþialã doar pentru unele seg-mente restrânse de populaþie.

Securitatea economicã a populaþieiapte de muncã solicitã, în primul rând,

un nivel al salariului adecvat necesitãþilorsociale vitale ale omului. În anul 1998salariul mediu al unui angajat în econo-mia republicii acoperea doar 52,9% dincoºul minim de consum. Situaþia creatãreflectã în mare mãsurã caracterul polit-icii de stat în domeniul remunerãriimuncii. Politica salarizãrii este tratatã cao derivatã a altor componente ale polit-icii economice. Obiectivele schiþate suntsecundare în raport cu menþinerea sta-bilizãrii financiare macroeconomice ºi înmajoritatea cazurilor au fost reduse laaplicarea mãsurilor austere de �îngheþare�a salariilor.

Menþinerea salariilor din economiaþãrii la un nivel relativ scãzut estecondiþionatã în mare mãsurã de specificulgenurilor de activitate, ce-ºi gãseºte re-flectare în ponderea mare a angajaþilordin sectorul rural. Practica mondialã aratãcã ºi în þãrile avansate lucrãtorii din sec-torul agrar sunt remuneraþi la un nivelsub cel din ramurile industriale sau sferaserviciilor. În Moldova predominã anga-jarea în sfera agrarã: în a.1998, dinnumãrul total al salariaþilor din econo-mia republicii, 39,8% erau lucrãtori înagriculturã, silviculturã ºi vânat. La unmuncitor din industrie revin în prezent2,7 lucrãtori din sectorul agrar. Aceastaconstituie un motiv elocvent cã în struc-tura angajãrii totale predominã forþa demuncã ieftinã ºi dupã acest indicatorRepublica Moldova se apropie de statelecu nivel de trai scãzut.

În ultima vreme conform ConturilorNaþionale se manifestã tendinþa reduceriiponderii fondului de remunerare în PIB,care a constituit în 1998 doar 42%. Acestindicator este inferior celui înregistrat înstatele industrial dezvoltate ºi poate con-tribui direct subminarea securitãþii umane.

Situaþia în domeniul veniturilor esteagravatã ºi de fenomenul arieratelor, carecunoaºte o rãspândire largã în ultimavreme. Dacã în a.1993 arieratele la sala-rii constituiau 3,4% din fondul total anu-al de remunerare, în 1995 ele au atins12,1%, pentru ca în 1998 ulterior sã urcela 25,8%. Datoriile la salarii constituiereþineri directe din salariul calculat, di-

35


minuând considerabil valoarea forþei demuncã ºi slãbind funcþia de reproducþiea salariului. Achitarea salariului cu mareîntârziere nu compenseazã în mãsurãdeplinã pierderile pe care le-a suportatlucrãtorul în aceastã perioadã de vreme,întrucât chiar ºi în cazul unei inflaþiimoderate o parte din salariu se devalor-izeazã.

Efectul cumulat al acestor fenomenedeterminã un nivel scãzut al salariului înRepublica Moldova. Ajustat la echivalen-tul în dolari americani, Moldova ocupãlocul ºapte printre þãrile din CSI. Deremarcat cã în ultima vreme s-a accentu-at tendinþa extinderii discrepanþei în nive-lul salarizãrii dintre Republica Moldovaºi majoritatea statelor CSI.

Procesele inflaþioniste care au loc înMoldova exercitã un impact negativ asu-pra nivelului real al salariului. Faþã de anul1990, salariul mediu real al unui lucrãtordin economie s-a micºorat în 1998 de 2ori. Prin urmare, salariul real curent core-spunde celui înregistrat cu câteva deceniiîn urmã. În 1998 salariul mediu real aju-stat la dinamica inflaþiei s-a dovedit a fiechivalent celui din 1967 pentru sferasãnãtãþii, celui din 1962 în sfera asig-urãrilor sociale ºi a. 1959 în învãþãmânt.Declinul veniturilor reale a condus la odeteriorare substanþialã a puterii decumpãrare a populaþiei. Nivelul curent alsalarizãrii nu permite lucrãtorilor sã-ºiasigure un consum echilibrat ºi adecvatnecesitãþilor vitale. În a. 1998 se puteacumpãra doar ceva mai puþin de jumãtatedin articolele incluse în coºul minim deconsum. Aceasta a reprezentat un factorde constrângere semnificativã în caleadezvoltãrii umane.

O rãspândire largã a cãpãtat practicatrimiterii lucrãtorilor în concedii fãrã platãdin iniþiativa administraþiei unitãþilor eco-nomice, precum ºi transferãrii angajaþilorla programe cu regim de lucru temporarsau incomplet. Nici unul din aceste pro-cedee n-a avut un cadru legal bine defin-it, reflectat în legislaþia muncii sau alteacte normative. Politica reþinerii salariilorse înfãptuia nu numai prin mãsuri dindomeniul rapoartelor de muncã, dar ºi

prin promovarea unei politici fiscale ºimonetare austere (reducerea cheltuielilorbugetare, comprimarea masei monetare,instalãrii unui control sever al masei mon-etare în circulaþie).

Nivelul bunãstãrii persoanelor în etate,invalizilor, membrilor familiilor ce ºi-aupierdut întreþinãtorul, precum ºi al altorcategorii de populaþie inapte de muncã aatins parametrii critici. Majoritatea aces-tora se aflã la limita existenþei, întrucâtnivelul pensiei ºi al plãþilor sociale esteextrem de mic ºi nu le poate asigura nicipe departe chiar minimul fiziologic.

La începutul anului 1999 numãrultotal al pensionarilor (inclusiv cei mili-tari) a atins 787,9 mii persoane, ceea ceconstituie 22% din populaþia RepubliciiMoldova. Mãrimea medie a pensiei a fostîn 1998 de 84 lei, cea minimã (cu toatesuplimentele ºi adaosurile) -60 lei. Înacelaºi timp, valoarea realã a pensiei s-amicºorat cu 6,5% faþã de anul 1997 ºi,raportatã la puterea ei de cumpãrare, rep-rezintã doar 40% din nivelul pensiei an-ului 1990.

Diminuarea nivelului de trai al pen-sionarilor s-a manifestat pe o scarã multmai largã, datoritã faptului cã ritmul decreºtere al preþurilor la produsele ºi serv-iciile consumate tradiþional de cãtre pen-sionari a fost mai înalt decât inflaþia me-die pe economie. Situaþia materialã apensionarilor a devenit criticã ºi din cauzãcã pensia nu-ºi mai îndeplineºte funcþiasa de reproducere a condiþiilor de trai alebeneficiarilor sãi. Conform calculelorCISR, în 1998 raportul dintre pensiamedie ºi bugetul minim de consum nudepãºea 17,8%, iar pensia minimã demuncã acoperea doar 27% din minimulde existenþã.

Nivelul scãzut al veniturilor, pe carele înregistreazã astãzi pensionarii din re-publicã, pune la îndoialã atingerea în ter-menul propus al obiectivului de dezvoltareumanã privind alinierea bunãstãrii pen-sionarilor la cea a populaþiei ocupate. Acestobiectiv se realizeazã atunci când rata desubstituire a pensiei medii constituie 75%din valoarea salariului mediu. În Republi-ca Moldova se manifestã tendinþa de

36


înrãutãþire a acestui raport: de la 60,3% în1993 pânã la 33,6% în 1998.

Însã nivelul scãzut al veniturilor nu esteunicul factor care ruineazã statutul socialal pensionarilor. Erodarea securitãþii eco-nomice a pensionarilor este condiþionatãîn mare mãsurã de urmãtoarele procese:

l Întârzieri conside rabile la achita-rea pensiilor, care au cãpãtat un cara-cter de masã în ultima vreme. Pentrumulþi oameni în etate pensia consti-tuie singura sursã de existenþã ºi dinaceastã cauzã ei sunt practic sub per-icolul foametei. La 1 ianuarie 1998arieratele la pensii constituiau 192,2mln. lei, majorându-se ulterior de 1,5ori ºi atingând la începutul anului1999 suma de 296,8 mln. lei.

l Creºterea tarifelor la serviciilecomunale, energie electricã ºi termicãa impus majoritatea pensionarilor dinlocalitãþile urbane sã-ºi reducã puter-nic consumul individual, limitân-du-se doar la procurarea produseloralimentare de bazã.

l Nivelul înalt al preþurilor ºi tarifelori-au marginalizat pe mulþi pension-ari, reducându-le accesul la serviciileacordate de cãtre instituþiile sferei

sociale, cum ar fi atelierele dereparaþie a tehnicii casnice, frizeri-ile, curãþãtoriile chimice, spãlãtoriile.

l Erodarea sferei sociale, anulareafondurilor sociale de consum ºi com-ercializarea parþialã a serviciilor med-icale au creat impedimente financiaresevere pentru pensionari în ceea cepriveºte tratamentul sau procurareamedicamentelor.

l Situaþia încordatã pe piaþa munciilasã pensionarilor ºanse infime de alucra ºi de a câºtiga surse adiþionalede venit.

Dacã anterior pensionarii aveau unnivel de bunãstare mai redus ca cel alpopulaþiei economic active, astãzi bãtrâ-nii au devenit cea mai vulnerabilã ºi mar-ginalizatã pãturã socialã. Aceastã catego-rie de populaþie este afectatã cel mai du-reros de recesiunea economicã, purtândpe umerii sãi povara costurilor sociale.Bãtrânii au ºanse de a supravieþui numaiîn cazul când dispun de loturi de pãmântpe care sã lucreze, sau dacã beneficiazãde ajutor din partea copiilor lor. În plansocio-demografic, situaþia curentã reflectãprocesul distribuirii globale a bunurilorsociale în folosul generaþiilor mai tineredin contul generaþiei în vârstã.

În Moldova se adânceºte diferenþiereabunãstãrii materiale dintre persoanele dinlocalitãþile rurale ºi cele din mediul urban.În 1998 unei persoane îi reveneau înmedie 117,8 lei venit total. Dacã înlocalitãþile urbane venitul mediu individ-ual depãºea media pe republicã de 1,23ori, în localitãþile rurale acest indicatorconstituia doar 87,1%. În acelaºi timp,discrepanþa în venituri dintre orãºeni ºisãteni s-a aprofundat substanþial: în 1994ea reprezenta 23%, pe când în 1998 acesthandicap s-a mãrit pânã la 34,2%.Inse-curitatea veniturilor populaþiei din ruraleste condiþionatã ºi de structura ineficientãa venitului lor global.

Caracteristic pentru bugetele famili-ilor rurale sunt veniturile în naturã carepractic predominã pretutindeni. În struc-tura veniturilor totale ponderea lor estede 64,1%. Circa 90,9% din venitul agri-

Caseta 3.1.1

Una din metodelecele mai frecvent uti-lizate în analiza strat-ificãrii sociale o con-stituie curba Lorenz.Ea aratã gradul deegalitate/inegalitate adistribuirii veniturilor.Cu cât convexitateacurbei este mai micã,cu atât distribuireaveniturilor este mai uniformã. ªi invers, cu cât curba este mai convexã,cu atât inegalitatea este mai accentuatã. Distribuirea absolut uniformãar fi o linie dreaptã de 45 grade. Aria dintre linia dreaptã ºi curbaLorenz în figura de alãturi reprezintã gradul de inegalitate în distribui-rea veniturilor. În cazul Moldovei, curba Lorenz atestã o distribuireneuniformã a veniturilor populaþiei. Astfel, prima decilã (cea mai sãracã)deþine mai puþin de 1% din venitul total disponibil, de vreme ce ladecila a zecea (cea mai bogatã) revin 48,7% din venituri.

Sursã: calculele CISR în baza datelor sondajului BGC

Curba Lorenz pe a. 1998

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100

%

Populatia

Ve

nit

Distribuire absolut uniforma

Curba Lorenz

37


culturii este în naturã, aceasta referindu-se în primul rând la consumul produselorproprii. În zonele rurale predominã ven-iturile non-salariale care împreunã cucâºtigurile mici ºi întârziate limiteazãsubstanþial capacitatea de cumpãrare apopulaþiei.

Partea principalã a veniturilor gos-podãriilor rurale (64,1%) este în formãnaturalã ºi o constituie produsele agri-cole obþinute de pe parcelele individualede teren, sau primite ca formã a retribuiriimuncii. În consecinþã, majoritateaproduselor agricole din gospodãriile cas-nice constituie semifabricate ºi pentruprelucrarea lor sunt necesare cheltuielisuplimentare. În afarã de aceasta, sorti-mentul sãrãcãcios al produselor gospodãri-ilor casnice nu le permite acestora sã-ºiasigure o structurã bine echilibratã ºi var-iatã a consumului. Toate acestea, în ul-timã instanþã, submineazã securitatea in-dividualã, afectând dezvoltarea umanã.

Nivelul bunãstãrii individuale depindeîn mod direct de statutul socio-econom-ic al persoanei. Într-o situaþie mai bunãse aflã antreprenorii ºi lucrãtorii neagri-coli, al cãror venit disponibil este maimare ca cel mediu pe republicã respectivcu 56,1 ºi 22,9% .

Cei mai vulnerabili din punct de ve-dere al securitãþii economice sunt angajaþiidin agriculturã. Adesea aceºtia sunt munci-tori necalificaþi (sau de o calificare joasã),ale cãror salarii sunt mult mai mici decâtîn alte sectoare ale economiei. Factorulprincipal care înrãutãþeºte situaþia lormaterialã o constituie arieratele mari lasalarii, ce cresc substanþial. Pe parcursulanului 1998 datoriile salariale faþã de lu-crãtorii din sectorul agrar au crescut de1,2 ori, reprezentând 1/3 din stocul totalal datoriilor salariale pe republicã. Cara-cterul paleativ al mãsurilor reformatorii,precum ºi tergiversarea transformãrilorcardinale în sectorul agrar al economiei,au intensificat vulnerabilitatea fermierilor.Ei constituie astãzi una din pãturile celemai sensibile ale societãþii la mediul eco-nomic turbulent, având venitul mediu pepersoanã cu 18% mai mic ca cel înregis-trat, în medie, pe republicã.

Caseta 3.1.2.

Reabilitarea infrastructurii sociale

Un rol semnifica-

tiv în întãrirea secu-

ritãþii umane revine

microproiectelor

pentru infrastructu-

ra socialã. Sub acest

aspect, meritã aten-

þie experienþa Fon-

dului de Investiþii

Sociale (FIS). Creat în a. 1997, Fondul are menirea de a ajuta la

reabilitarea sferei sociale în localitãþile rurale. Au fost selectate 519

sate care sunt calificate drept zone rurale defavorizate. Pentru aces-

tea sunt iniþiate în mod prioritar 214 proiecte investiþionale de dez-

voltare durabilã a capacitãþilor sferei sociale. Subiectul preocupãrilor

îl constituie: (i) reþeaua de drumuri; (ii) ºcolile; (iii) spitalele; (iv)

casele de culturã; (v) magazinele; (vi) sistemul de aprovizionare cu

apã; (vii) gazificarea. Pânã în prezent au fost implementate 17 proi-

ecte în 6 raioane din Moldova. Alte 25 proiecte sunt în faza de con-

tractare ºi aprobare. Pe viitor se prevede implementarea încã a 400

microproiecte având costul total de 15 mln. dol SUA.

Partajarea cheltuielilor are loc în baza co-finanþãrii: Guvernul re-

publicii, comunitãþile rurale, credite de la Banca Mondialã, granturi

de la guvernele strãine, organizaþiile non-guvernamentale. Astfel, 85%

din mijloacele FIS sunt acordate de cãtre donatorii internaþionali.

Comunitãþile rurale contribuie cu 15% din costul proiectului. Din ele

1/5 sunt alocaþii în bani, iar restul - materiale de construcþie, tehnica

ºi utilajul necesar.

Sursã: datele BM-Moldova

Fondul de Inves titii S oc ia le

65%16%

9%10%

Cr ed ite de la BM Comunitatile loca le Guv ernu l R.M. Gran tur i

Formarea veniturilor gospodãriilorcasnice este în strânsã corelaþie cu genul

de activitate al membrilor familiilor. Ast-fel, 76,5% din venitul total disponibil alfermierilor provine din ocupaþiile agrarede antreprenoriat; în cazul lucrãtorilornon-agrarieni, 61,6% din venit provinedin activitãþi salariale; 65,6% din toateveniturile antreprenorilor se formeazã încadrul activitãþilor independente, 39,6%din care - în domeniile comerþ-interme-diere, iar 26,0% - în activitãþi non-agri-cole. Pentru angajaþii sectorului agrar ºipensionari, genul activitãþi nu corespundecu sursa principalã de venit; pentru eiveniturile provin preponderent dinactivitãþi agricole auxiliare.

38


Lotul de pãmânt pe care-l posedã gos-podãria exercitã un rol impunãtor în for-marea bazei de venituri, iar pentru multefamilii reprezintã chiar unica sursã de asupravieþui. În medie, circa 76,3% dingospodãriile casnice dispun de loturi depãmânt. În acelaºi timp, practic toategospodãriile din zonele rurale dispun deparcele de pãmânt, pe când cele dinzonele urbane doar 42,2%. Din terenurilede pãmânt pe care le posedã gospodãriilecasnice, principalul îl constituie parcele-le auxiliare de pe lângã casã: în zonelerurale ele alcãtuiesc 91,3%, iar în celeurbane - 53,7% din total. Din numãrultotal al gospodãriilor orãºeneºti care dis-pun de loturi de pãmânt, circa 40,1% suntparcele din asociaþii pomicole. În zonelerurale, 8,4% din terenurile agricole suntîn posesia gospodãriilor þãrãneºti.

În ansamblu, asigurarea cu locuinþe apopulaþiei este suficientã. O gospodãriedispune în medie de 62,7 m.p. desuprafaþã totalã, din care suprafaþa utilãconstituie 44,1 m.p. pe care sunt ampla-

sate în medie 2,8 camere. Locuitorii dinzonele rurale dispun de locuinþe maispaþioase, decât cei din localitãþile urbane,suprafaþa acestora fiind de 1,5 ori maimare. În schimb, dotarea locuinþelor ru-rale cu facilitãþi comunale este insufi-cientã.

De remarcat cã, de obicei, familiilecu copii au condiþii de trai mai dificiledecât celelalte gospodãrii. Spre exemplu,familia compusã dintr-o persoanã dispuneîn medie de 46 m.p. suprafaþã totalã loc-ativã, iar cuplul fãrã copii deþine 62,5 m.p.În acelaºi timp, o familie cu trei ºi maimulþi copii dispune în medie de 68,4 m.p.( familia monoparentalã de 52,7 m.p.).Un fapt pozitiv este cã mai bine de 91,6%din familii trãiesc în case sau aparta-mente separate, spre deosebire de trecu-tul nu prea îndepãrtat. Circa 84,2% dinfamilii au transformat locuinþele în pro-prietate privatã. Cea mai mare parte agospodãriilor casnice de la sate (97,9 lasutã) posedã locuinþe private sub formãde case separate (96,7 la sutã). Doar 62,3la sutã din populaþia cuprinsã de sondajdin gospodãriile casnice urbane este înproprietatea locuinþelor, majoritatea(63,1%) având apartamente separate.

Insecuritatea economicã a populaþieirepublicii îºi gãseºte reflectare în com-portamentul cumpãrãtorului, precum ºiîn dinamica ºi structura cheltuielilor deconsum. Motivul principal care reducecheltuielile gospodãriilor îl constituie nive-lul scãzut al veniturilor ce revine fiecãreipersoane. În structura cheltuielilor deconsum predominã cheltuielile alimen-tare, care reprezintã 65,7%.

Ponderea înaltã a cheltuielilor alimen-tare în bugetele gospodãriilor casnice con-firmã extinderea sãrãciei în Moldova. Spredeosebire de alte state ºi chiar de situaþiaînregistratã la începutul anului 1990, cândponderea cheltuielilor alimentare consti-tuia 34-35%, Moldova se aflã în prezentîn zona insecuritãþii alimentare. Calitateaºi compoziþia nutritivã a alimentaþiei s-adeteriorat considerabil. Din lipsã de bani,majoritatea populaþiei se confruntã cudificultãþi în procurarea produselor ali-mentare de bazã. Valoarea caloricã a

Tabelul 3.1.1

Asigurarea cu locuinþe

Urban Rural Total

Tipul de proprietate a locuinþei

De stat 18,9% 0,5% 7,8%

Departamentalã 11,8% 0,1% 4,8%

Cooperatistã 4,5% 0,1% 1,8%

Particularã 62,3% 97,9% 83,7%

Închiriatã de particulari 2,4% 1,3% 1,7%

Altele 0,1% 0,1% 0,1%

Total 100,0% 100,0% 100,0%

Tipul locuinþei

Apartament separat 63,1% 0,6% 25,5%

Apartament comunal 0,0% 0,0% 0,0%

Cãmin 12,2% 4,9%

Casã separatã 20,1% 96,7% 66,1%

O parte de casã 4,4% 2,6% 3,3%

Altele 0,1% 0,1% 0,1%

Total 100,0% 100,0% 100,0%

Numãrul mediu de camere 2,2 3,1 2,8

Suprafaþa medie a locuinþei (m2) 47,8 71,5 62,7

Sursã: datele sondajului BGC, 1998

39


alimentaþiei a scãzut în ultimii trei ani de1,3 ori, atingând în 1998 1980,3 caloriipentru o persoanã. Aceasta este sub pragulde 2,500 calorii, stabilit de cãtreOrganizaþia Mondialã a Alimentaþiei(OMA). Subnutriþia afecteazã straturilesãrace ale societãþii. S-a estimat cã 20%din cea mai sãracã chintilã a populaþieiprimeºte zilnic doar 1775 calorii, sau 85%din media pe republicã. Alte 10% de lanivelul de jos al societãþii au alimentaþiasub nivelul critic de 1500 calorii, carac-terizat de OMA ca o formã a foametei.

Particularitatea consumului individ-ual în Moldova constã în reducereaesenþialã a cheltuielilor pentru alimentaþiaîn afara cãminului familial. Aceasta estemotivat de creºterea substanþialã apreþurilor la bucatele preparate ºi serviteîn unitãþi de alimentaþie publicã. Dinaceastã cauzã marea majoritate apopulaþiei preferã sã procure produsealimentare de pe piaþã pentru preparareaalimentelor acasã. Acest fenomen areavantaje ºi dezavantaje. Avantajul este cãalimentaþia la domiciliu este relativ maiieftinã ca cea din cantine ºi aceasta serãsfrânge pozitiv asupra bugetelor casnice.Dezavantajul este de ordin social, întrucâttot mai puþin timp rãmâne pentru copii,familie ºi autodezvoltare.

Spre deosebire de statele occidentale,în structura cheltuielilor individuale nealimentare din Moldova predominã mãr-furile de primã necesitate (îmbrãcãmintea,încãlþãmintea, lenjeria, articole de igienãpersonalã), în vreme ce mãrfurile de lungãduratã ocupã un loc modest.

În acelaºi timp, pare a fi suficientãdotarea gospodãriilor casnice cu mãrfuride lungã duratã procurate în trecut, cumar fi televizoare (86 la 100 familii); frigi-dere (73 la 100 familii); maºini de spãlat(52 la 100 familii).Totodatã, gradul deasigurare a gospodãriilor rurale cu teh-nicã de uz casnic este inferior celui dinfamiliile din zonele urbane. La 100 fa-milii de la sate revin cu 15 televizoaremai puþin (15,5%) ca la oraº; frigidere cu25 (28,4%); maºini de spãlat cu 23(35,7%).

Astfel, asupra securitãþii economicea populaþiei în Republica Moldova pla-neazã un pericol considerabil. Aceastãsituaþie se agraveazã datoritã faptului cãposibilitãþile statului de reglementare aacestor procese nu au fost valorificate pedeplin. Întãrirea securitãþii economicenecesitã includerea politicii veniturilor încadrul general al dezvoltãrii socio-eco-nomice a Republicii Moldova.

Pentru consolidarea securitãþii eco-nomice a diferitor grupuri sociale alepopulaþiei este necesarã luarea urmãtoare-lor mãsuri:

l Perfectarea sistemului de remuner-are a muncii, ridicarea conþinutuluireal al salariului ºi ajustarea lui la rit-murile inflaþiei;

l Ajustarea salariilor din sectorulpublic la salariile sectorului privat prinintermediul sistemului acordurilor tar-ifare colective (ramurale);

l Majorarea veniturilor angajaþilordin sectorul agrar prin crearea con-diþiilor necesare desfãºurãrii unoractivitãþi eficiente ºi reducerii trep-tate a discrepanþelor la preþurile din-tre produsele agricole ºi tehnica ag-ricolã, îngrãºãminte minerale, carbu-ranþi etc.;

l Elaborarea unui set de programeprivind protejarea veniturilor categori-ilor socialmente vulnerabile alepopulaþiei, cum ar fi bãtrânii solitari,invalizii, familiile numeroase, întãrindacordarea ajutoarelor sociale nomi-nale;

l Complementarea Programului na-þional de eradicare a sãrãciei cuactivitãþi sectorale de voluntariat ºi car-itate de localizare ºi reducere a zonelorde sãrãcie;

Restructurarea sistemului de impozi-tare în scopul redistribuirii poverii fiscalepurtatã de cãtre pãturile sãrace alesocietãþii prin mãrirea bazei de impozi-tare, incluzând în circuitul fiscal �econo-mia tenebrã�.

40


3.2. Schimbãri în distribuireaveniturilor ºi lãrgireadisparitãþii lor: �noiibogaþi� ºi �noii sãraci�

Stratificarea socialã este un fenomenindispensabil al vieþii cotidiene. Ea semanifestã atât în statele industrial dez-voltate, cât ºi în cele care fac primii paºipe fãgaºul economiei de piaþã. Diferen-þierea socialã a populaþiei este condiþionatãîn mare mãsurã de natura fiinþei umane.Oamenii au un comportament diferit înceea ce priveºte aportul lor la creareabunãstãrii individuale, cât ºi consumul debunuri ºi servicii. Unii sunt tentaþi spre unconsum exagerat, alþii, dimpotrivã , sãeconomiseascã mai mult. În plus, deose-birile în ceea ce priveºte capacitãþile fiz-ico-mentale de a munci pe care le posedãoamenii ºi locul lor diferit în ierarhia so-cialã-cauzeazã de asemenea discrepanþe înbunãstarea oamenilor.

Stratificarea socialã devine mai pro-nunþatã într-o lume incertã cum estetranziþia la economia de piaþã. Efecteleproceselor transformatorii au exercitat unimpact negativ asupra standardelor detrai, aprofundând inegalitatea veniturilorºi a cheltuielilor. În contextul recesiuniieconomice, erodarea veniturilor reale alepopulaþiei are consecinþe distribuþionalenegative pe termen lung, facilitând ex-tinderea sãrãciei. Republica Moldova, lafel ca ºi alte state în tranziþie din Europa,atestã unul din cele mai înalte ritmuri decreºtere a stratificãrii sociale a populaþieidupã nivelul bunãstãrii. În medie, pe peri-oada 1995-1998 coeficientul Gini acrescut cu 15,4 puncte procentuale, at-ingând la începutul anului 1999 cota de44,1. Natura evenimentelor socio-eco-nomice aratã cã nu existã premise care arsemnala schimbarea acestei tendinþe.

Adâncirea inegalitãþii ºi a stratificãriisociale este cauzatã preponderent de ur-mãtoarele evenimente:

l Liberalizarea structurii salariilor caurmare a anulãrii barierelor birocrati-ce în politica de remunerare ºi spori-rea ponderii surselor netradiþionale devenit (operaþiuni valutare, arendarea

�Sãrãcia e un izvorde rele fizice ºimorale, dar e totatât de adevãrat cãrelele morale suntla rândul lor cauzeale decadenþeieconomice.�

Mihai Eminescu

activelor, dobânda de la hârtiile devaloare etc.). Efectul cumulativ al aces-tor fenomene rezultã în creºterea dis-persiei veniturilor chiar dacã profiluleducaþional-profesional al lucrãtorilornu s-a schimbat. Ca urmare, gradulde volatilitate al câºtigurilor devine maiînalt datoritã riscurilor pe care ºi leasumã persoana în momentul anga-jãrii în activitãþi sau eºecurilor frecventeale business-ului.

l Dezvoltarea sectorului privat ºi ex-tinderea gradului de flexibilitate pepiaþa muncii au mãrit gama opþiunilordintre sectorul public (relativ inefi-cient) cu salarii mici dar determinate(fixate) ºi sectorul privat cu salarii maimari, dar ºi cu un grad de risc maisporit. Evidenþele empirice aratã cãoamenii sunt pentru sectorul privat.Astfel se manifestã o redistribuire aforþei de muncã din sectorul publiccãtre cel privat. În 1998 la întreprin-derile ºi organizaþiile publice erauangajaþi 26% din numãrul total al ce-lor ocupaþi în economia naþionalã,faþã de 55% în anul 1992.

l Privatizarea ºi reformele structuraleau impulsionat activitãþile de antre-prenoriat care implicã o diferenþieremai mare în remunerare. Producândmodificãri esenþiale în forma de pro-prietate ºi opþiunile de angajare, pri-vatizarea conduce în ultima instanþãla inegalitãþi în distribuirea venituluiglobal. Aºa cum activele publice suntprocurate la licitaþii preponderent decãtre pãturile înstãrite ale societãþii,acestea din urmã sunt într-o poziþienet avantajoasã faþã de pãturile sãraceîn ceea ce priveºte consolidareabunãstãrii personale. Sursele de venitdevin mai variate ºi mai puþin depend-ente faþã de restricþiile ºi bariereleguvernamentale. În acelaºi timp, con-centrarea activelor în mâinile unuigrup restrâns de populaþie adânceºteºi mai mult gradul de inegalitate alveniturilor, întrucât discrepanþele din-tre salariile din sectorul de stat ºi ven-iturile private devin tot mai semnifi-cative.

41


l Crearea de noi pieþe de servicii încare sectorul privat poate substituiparþial sectorul public în prestareaunor servicii de bazã, cum ar fiînvãþãmântul, ocrotirea sãnãtãþii,telecomunicaþiile etc. Explicit, acestetransformãri ar putea sã nu afectezepãturile sãrace dacã ele n-ar conducela o reducere a numãrului de angajaþiîn instituþiile publice. Însã de road-ele sectorului privat al serviciilor vorbeneficia preponderent pãturile bo-gate ale societãþii, întrucât numai eleîºi pot permite pentru moment sãachite suprataxe pentru ºcoli elitare,servicii medicale alese, telefon celu-lar, etc. Astfel noile pieþe private deservicii creeazã posibilitatea pentruactorii bogaþi ai societãþii de a aveaacces la furnizarea luxoasã a servici-ilor de bazã, sporind în acest modbeneficiul ipotetic al cheltuielilor alo-cate pentru procurarea acestor serv-icii. Drept urmare, distanþa dintrebunãstarea pãturilor bogate ºi celesãrace se adânceºte considerabil.

Astfel, accentuarea stratificãrii socialea populaþiei derivã din reformele eco-nomice ºi constituie un proces obiectival etapei de adaptare a economiei repub-licii la noile condiþii de piaþã. Însã gradulde diferenþiere a populaþiei dupã venituria depãºit limitele critice ºi a cãpãtat uncaracter negativ ºi distructiv. La aceasta acontribuit într-o mãsurã oarecare ºi tra-tarea inechitabilã a factorilor de producþie�capitalul ºi forþa de muncã-conformcãreia munca vie este subordonatã cap-italului. Expresia materialã a acesteipoziþii constã în aceea cã aportul forþeide muncã în rezultatele finale se subap-reciazã, în vreme ce rolul factorilor ma-teriali (capitalul ºi tehnologiile) se supraes-timeazã.

Destrãmarea sistemului vechi de asig-urare a unui nivel decent de viaþã caregaranta totuºi marii majoritãþi a populaþieistandarde de trai modeste, a condus la oruinare totalã a calitãþii vieþii. Sãrãcia acãpãtat caracter de masã. Situaþia seagraveazã prin faptul cã pe fundalul pau-perizãrii masive a populaþiei, s-a creat

un segment de populaþie care dispune devenituri fabuloase provenite preponder-ent din acþiuni dubioase.

Rezultatele cercetãrilor bugetelor gos-podãriilor casnice atestã o diferenþieresemnificativã a populaþiei dupã venituri.Drept confirmare poate servi faptul cã20% din populaþia cea mai puþin asigu-ratã (prima cuantilã) dispune de numai3,4% din veniturile bãneºti globale, devreme ce 20% din populaþia cea mai în-stãritã (cuantila a cincia) acumuleazã50,3% din avuþia socialã. Coeficientul dediferenþiere a decilelor (raportul dintre10% cel mai bogat segment al societãþii ºi10% cel mai sãrac) este de peste 35 deori. Valoarea coeficientului Gini, carecaracterizeazã gradul stratificãrii sociale,constituie 44,1. În acelaºi timp, studiileinternaþionale confirmã cã dacã valoareacoeficientului Gini oscileazã în limita 29-31, atunci þara respectivã dispune de ungrad mediu de inegalitate a distribuiriiveniturilor populaþiei. Dacã însã coefi-cientul Gini depãºeºte valoarea de 35,atunci situaþia se caracterizeazã printr-ungrad înalt de inegalitate în distribuire.

În acest fel, conform criteriilor mondi-ale, situaþia din domeniul relaþiilor de dis-tribuire a veniturilor globale poate fi cali-ficatã ca fiind deosebit de gravã. În modefectiv, distribuirea veniturilor are un cara-cter ºi mai neuniform, deoarece din anal-iza bugetelor gospodãriilor casnice au fostomise veniturile parveniþilor, iar venitur-ile nelegale, semilegale ºi neformale carese formeazã în cadrul economiei tenebrenu sunt luate la evidenþã nicãieri.

32%

21%19%

16%

12%A ntr eprenor i d in s f eras erv ic iilo r

Spe c ia lis ti s ec toru lf inanc iar -banc ar

Niv e lu l s u per ior a lf unc tionar ilor public i

A ngajatii ins titu tilo r deas igurar i

Manager i in trepr ind er i

Fig.3.2.1.

Profilul �noilor bogaþi� în 1998, %

Sursã: datele sondajului BGC,1998

42


Distribuirea membrilor gospodãriilorcasnice pe chintile conform venituluimediu pe persoanã dã posibilitatea de aevidenþia factorii ce influenþeazã acestfenomen. Dispersia populaþiei dupã nive-lul bunãstãrii se manifestã în urmãtoareletendinþe:

l Asupra caracterului ºi gradului dediferenþiere a veniturilor disponibileglobale influenþeazã în primul rândfluctuaþiile în nivelul veniturilor bãneºti.Impactul surselor de venit în naturãeste mai puþin semnificativ asupra di-mensiunilor distribuirii bunãstãrii. Ast-fel, 20% din populaþia cea mai sãracãdispune de 8,2% venituri în naturã,iar 20% din cei mai bogaþi �respectivde 30,7%. Distribuirea veniturilor înnaturã este mai uniformã decât dis-tribuirea veniturilor globale. În acelaºitimp, se observã o diferenþiere maipronunþatã dupã veniturile bãneºti: maipuþin de 1% din veniturile globaleajung la pãturile cele mai sãrace alepopulaþiei, în vreme ce aproape 62%sunt însuºite de cãtre segmentele celemai bogate ale societãþii;

l Heterogenitatea distribuirii populaþieirurale ºi urbane dupã chintile. Dacãîn prima chintilã (cea mai sãracã) in-trã fiecare al treilea membru al gos-podãriei casnice, din rândurile gos-podãriilor rurale fiecare al cincilea in-divid aparþine acestei categorii. O im-agine absolut diferitã este datã de cara-cterul distribuirii populaþiei pe chin-

Tabelul 3.2.1

Repartizarea gospodãriilor casnice pe chintile în funcþiemãrimea familiei, %

Compoziþia familiilor Total Inclusiv pe chintile

1 2 3 4 5

Cu 1 copil 100,0 17,8 19,1 20,0 20,6 22,5

Cu 2 copii 100,0 24,0 21,1 22,2 18,2 14,5

Cu 3 copii 100,0 28,3 27,5 20,3 14,0 9,9

Cu 4 ºi mai 100,0 36,2 32,8 14,4 13,7 2,9mulþi copii

Fãrã copii 100,0 12,9 15,2 19,1 24,0 28,8

Sursã: calculele CISR în baza datelor sondajului BGC pe 1998

tilele cele mai bogate. Aici intrã 27,5% locuitori din zonele urbane ºi nu-mai 10,9% din cele rurale;

l Se manifestã o strânsã corelaþie în-tre nivelul bunãstãrii gospodãriei ºinumãrul de copii. Cu cât numãrul decopii în familie este mai mare, cu atâtnivelul de bunãstare este mai mic. ªiinvers, cu cât familia este mai puþinnumeroasã (ºi nu are copii), cu atâtnivelul bunãstãrii este mai înalt ºi prob-abilitatea de a evita sãrãcia este maimare. Din numãrul total de gospodãriicare au 4 ºi mai mulþi copii, pondereacelor sãraci constituie 36,2%; gos-podãriile cu 3 copii-28,3%; cu 2 copii-24,0% ºi cu un copil-17,8%. În acelaºitimp, din numãrul total de gospodãriicu un singur copil din straturile bo-gate ale societãþii fac parte doar22,5%,; cu 2 copii-14,5%; cu 3 copii-9,9%; cu 4 ºi mai mulþi copii-2,9%(tabelul 3.2.1);

l Caracterul diferenþierii veniturilordepinde direct de locul ºi apartenenþapersoanei date la anumite straturi so-ciale. Din numãrul total de fermieriincluºi în cercetarea bugetelor gos-podãriilor casnice doar fiecare al ºap-telea este atribuit chintalelor cele maibogate, în vreme ce fiecare al cin-cilea a nimerit în categoriile cele maisãrace ale societãþii. O diferenþieremai profundã este caracteristicã gos-podãriilor angajaþilor din sectorulagrar. Din numãrul lor total, 24,0%sunt gospodãrii sãrace ºi doar 10,8%pot fi calificate ca familii înstãrite.

Fig. 3.2.2

Profilul �noilor sãraci� în 1998, %

Sursã: sondaje sociologice ºi datele BGC,anul 1998

28%

24%20%

17%

11%

Familii numeroase

A ngajatii d in agr ic ult.

Fermier ii

Munc itor i neca lif ic .

Sec torul bugetar

43


O tendinþã diametral opusã este cara-cteristicã pentru lucrãtorii sectorului non-agrar ºi antreprenoriat. În prima chintilã(cea mai sãracã) sunt cuprinºi 17,5% per-soane din sectorul non-agrar ºi 10,9%persoane de antreprenori. În acelaºi timp,în chintila de sus (a cincia) au nimerit29,3% non-agrarieni ºi 41,0% antre-prenori (tabelul 3.2.2).

Asimetria observatã în dispersiabunãstãrii gospodãriilor de fermieri ºi lu-crãtorilor din sectorul agrar, pe de o parte,ºi a gospodãriilor de antreprenori ºi lu-crãtori non-agrari, pe de altã parte, esteconfirmatã de veniturile medii bãneºtipe persoanã. Astfel, venitul mediu dis-ponibil ce revine la un angajat din sec-torul agrar constituie 77,5% din mediape eºantionul tuturor gospodãriilor cas-nice; 85,9% pentru gospodãriile de fer-mieri; 120,7% pentru lucrãtorii sectoru-lui non-agrar ºi 164,5% pentru antre-prenori.

(v) Particularitãþile diferenþierii popu-laþiei pe diferite categorii socio-eco-nomice au determinat ºi specificul repar-tizãrii membrilor gospodãriilor dupã surse-le de venituri. Din cea mai sãracã grupãsocialã face parte doar fiecare a treisp-rezecea persoanã ale cãrei venituri seformeazã din sfera muncii angajate (sal-ariate) ºi fiecare a ºasea persoanã, ce-ºideþine câºtigul din activitãþile de antre-prenoriat. Pe de altã parte, mai bine de otreime din lucrãtorii angajaþi în activitãþilesalariale ºi aproape 40% din numãrul per-soanelor care au venit din activitãþi deantreprenoriat, fac parte din categoriilecele mai bogate ale societãþii. Corelareadintre caracterul dispersiei bunãstãrii pegrupuri socio-economice de populaþie ºidistribuirea lor pe chintile se manifestã ºila alte surse de venituri individuale (tabelul3.2.3).

(vi) Locul de muncã este un factorimportant în determinarea gradului dediferenþiere materialã a populaþiei. Dinnumãrul total de gospodãrii ocupate înagriculturã, silviculturã ºi apiculturã, doar13,3% sunt incluse în chintalele cele maiînstãrite (iv ºi v). În acelaºi timp, în stra-turile bogate ale societãþii intrã 32,8%

Tabelul 3.2.2

Repartizarea gospodãriilor casnice pe chintile în funcþiede apartenenþa lor la diferite pãturi socio-economice, %

Categorii Total Inclusiv pe chintilesocial-economice

1 2 3 4 5

Fermieri 100,0 19,7 25,0 23,6 17,9 13,8

Angajaþi în 100,0 24,0 27,3 20,5 17,4 10,8sectorul agrar

Lucrãtori din 100,0 17,5 15,3 17,4 20,5 29,3sectorul non-agrar

Antreprenori 100,0 10,9 9,1 22,8 16,2 41,0

Pensionari 100,0 18,4 18,9 22,8 23,0 16,9

Alte categorii 100,0 38,3 18,9 15,5 16,8 10,5

Sursã: calculele CISR în baza datelor sondajelor BGC pe 1998

lucrãtori din transport ºi telecomunicaþii,37,9% din industriile de prelucrare, elec-troenergeticã ºi gospodãria comunalã,49,1% lucrãtorii din sfera comercialã. Osituaþie similarã se manifestã ºi în raportcu profesiile membrilor gospodãriilor cas-nice: cu cât este mai înalt gradul de cal-ificare al lucrãtorilor, cu atât mai multepersoane aparþin chintalelor de sus (celemai bogate). Astfel în chintalele IV ºi Vintrã 54,7% conducãtori ºi funcþionarisuperiori, 45,5% specialiºti de înaltã cal-ificare ºi 36,6% muncitori calificaþi dinindustrii.

Tabelul 3.2.3

Repartizarea gospodãriilor casnice pe chintile în funcþie desursele de venit, %

Sursele de venit Total Inclusiv pe chintile

1 2 3 4 5

Venituri din munca 100,0 7,7 14,3 19,6 24,3 34,1salariatã

Venit din activitãþi 100,0 23,7 25,2 21,5 18,2 11,4individuale agrare

Antreprenoriat 100,0 15,4 7,3 19,3 20,5 37,5

Plãþi sociale 100,0 15,0 16,1 22,4 26,4 20,1

Alte venituri 100,0 38,3 18,9 15,5 16,8 10,5

Sursã: calculele CISR în baza datelor sondajelor BGC pe 1998

44


Combaterea sãrãciei

Strategia naþionalã de atenuare a sãrãciei

Strategia naþionalã de eradicare a sãrãciei constã din 2 elemente: (i)

promovarea oportunitãþilor economice pentru folosirea productivã

a unicului bun pe care-l posedã din abundenþã sãracii forþa lor de

muncã; (ii) prestarea serviciilor sociale de bazã prin intermediul

sistemului de protecþie socialã.

Sursã: PNUD, Strategia naþionalã de atenuare a sãrãciei în RepublicaMoldova pe anii 1998-2000

Bunãstarea familiilor se aflã în strân-sã dependenþã de nivelul educaþional almembrilor ei. Din numãrul total de gos-podãrii, membrii cãrora posedã studiisuperioare ºi superioare neterminate, doar12,2% sunt calificaþi ca fiind foarte sãra-ci, în vreme ce 40,7% dispune de veni-turi foarte mari ºi fac parte din chintalelebogate. Totodatã, ponderea persoanelorcu studii medii incomplete care aparþinchintilei I ( cea mai sãracã) este destul deimportantã - 18,6% , pe când ponderealor în chintila V (cea mai bogatã), estenesemnificativã - doar 15,2%.

Astfel, în Republica Moldova se man-ifestã o adâncire masivã a stratificãrii so-ciale care capãtã proporþii ameninþãtoare.Drept urmare, la un pol al societãþii ungrup relativ mic de persoane deþin grosulbogãþiei sociale, iar la polul opus, mareamajoritate a populaþiei trãieºte în sãrãcieºi nu dispune de mijloace pentru a-ºi asig-ura un nivel decent de trai. Posibilitãþileacestei categorii de a contribui la dez-voltarea umanã sunt extrem de limitate,ceea ce o face sensibilã ºi vulnerabilã latransformãrile ce se produc astãzi în so-cietate. Fenomenul sãrãciei devine tot maipronunþat ºi se manifestã prin urmãtoareleparticularitãþi:

l proporþiile rãspândirii sãrãciei înRepublica Moldova s-au dovedit a fimai mari ca în þãrile din Europa Cen-tralã ºi de Est sau CSI;

l din grupurile afectate de sãrãcie facparte nu numai categoriile social-vul-nerabile (pensionarii, familiile numer-oase, invalizii, ºomerii), dar ºi o bunãparte din lucrãtorii sferei de producþie,inclusiv muncitori calificaþi;

l populaþia afectatã de sãrãcie, careîºi pãstreazã standarde minime în cepriveºte nivelul educaþional, para-metrii sãnãtãþii, aprovizionarea cubunuri de bazã (locuinþe, mãrfuri delungã duratã), ceea ce amortizeazãsubstanþial consecinþele distribuþionaleºi inegalitatea bunãstãrii;

l categoriile afectate de sãrãcie secaracterizeazã printr-o mobilitateredusã a forþei de muncã, din caremotiv marea majoritate a colectivitãþiinu are posibilitatea de a ieºi în afaralocalitãþii pentru a practica angajareadublã;

l rãspândirea sãrãciei în masã esteînsoþitã de formarea mecanismuluiautoreproducerii formei ei cronice,unul din elementele cãreia constã îndiminuarea consumului social ºi in-dividual.

Politici pasive

protecþia socialã

a sãracilor

Politici active

promovarea oportunitãþilor

economice pentru sãraci

l lucrãri publice pentru

persoanele cu calificare

joasã

l acces lãrgit al sãracilor

la pãmânt, infrastucturã

ºi resursele productive;

l programe speciale

de acordare a creditelor

pentru sãraci;

l impozitare moderatã

a activitãþii desfãºurate

de cãtre sãraci

l compensaþii nominative

în bani;

l ajutoare sociale

ocazionale;

l transferuri în naturã;

l subvenþionarea serviciilor

comunale;

l facilitãþi la transportul

public;

l îngrijire la domiciliu;

l asistenþã socialã

instituþionalizatã;

Caseta 3.2.1.

45


3.3. Accesul diferenþiatla bunurile ºi serviciile sociale

Printre factorii ce influenþeazã acce-sul populaþiei la bunurile materiale ºi as-upra volumului, structurii ºi calitãþii con-sumului personal se evidenþiazã douã gru-puri principale, egale ca valoare. Din fac-torii primului grup fac parte, în primulrând: extinderea drepturilor proprietãþiiprivate, inclusiv dreptul la imobil; apariþiaunei game variate de mãrfuri ºi servicii,tradiþionale pentru þãrile dezvoltate darnoi pentru consumatorul din Moldova;creºterea culturii generale de consum. Înetapa actualã, aceste schimbãri favorabilesunt în conflict cu formarea cererii solv-abile corespunzãtoare (grupul 2 de fac-tori), ceea ce a condus la intensificareadiferenþelor dintre indivizi privind acce-sul la bunurile sociale.

Efectul limitãrii volumului disponibilde venituri asupra posibilitãþii de consuma diferitelor bunuri sociale se reflectã îndiferenþierea cuantumului cheltuielilor deconsum în secþiunea grupurilor cu venit.Accesibilitatea diverselor bunuri socialevariazã între I�a (cea mai sãracã) ºi aX�a (cea mai bogatã) decilã a grupu-rilor cu venit ale populaþiei de mai multde 6 ori. În acelaºi timp, sursele ce asig-urã populaþiei posibilitãþi atât de variatede consum, se deosebesc esenþial.

Pentru a�ºi realiza cerinþele solva-bile, toate pãturile populaþiei sunt nevoite,în afarã de veniturile curente, sã atragãeconomii ºi mijloace din vânzareaproprietãþii ºi obiectelor de consum fo-losite. Venitul bãnesc curent acoperã dela 16,3 % din toate cheltuielile de con-sum ale populaþiei în primul grup decilpânã la 98,9 % � în grupul al IX�lea.Numai veniturile curente ale populaþieidin grupul decilei X-cea permit formar-ea cererii solvabile fãrã antrenarea mi-jloacelor acumulate anterior.

Un loc determinant în structurabunurilor sociale de consum ale tuturorgrupurilor cu venit îl ocupã produsele al-imentare. Acestora le revine de la 65,5 %din toate cheltuielile populaþiei primuluigrup decil, pânã la 50,6 % � în decila a

�În þara condusãbine se ruºineazãde sãrãcie.În þara condusãprost se ruºineazãde bogãþie�.

Confucius

X�a. Dar greutatea specificã mare a chel-tuielilor alimentare nu le asigurã famili-ilor cu venit mic un nivel corespunzãtorde consum.

Destul de serioasã este ºi problemarãmânerii în urmã a consumului produselordin carne ºi lapte a populaþiei din primulgrup decil. În raport cu nivelul consumu-lui populaþiei din grupul zece decil, întâr-zierea este de : 9,3 la carnea de vitã, 6,0 lasemipreparatele din carne, 5,8 la carneade pasãre, 8,5 la carnea de porc, 4,5 lasmântânã, 4,9 la brânzã, 5,0 la unt. Odiferenþã mai micã s�a constatat în con-sumul produselor de pâine ºi al cartofilor.Cu toate acestea, populaþia tuturor gru-purilor decile se orienteazã spre producþiadin gospodãriile individuale, din contulcãreia este asiguratã consumarea a 65,5 %cartofi, 77,4 % lapte, 65,6% ouã, 59,3%legume, 59,7% fructe ºi boabe, 61,8 %brânzã. Existenþa lotului de pãmânt a de-venit un factor destul de important al ac-cesului grupurilor de populaþie cu venitmic la produsele alimentare.

Iregularitatea (ºi chiar tendinþele) di-namicii capacitãþii de cumpãrare a popu-laþiei a unor produse alimentare aparte acontribuit la excluderea lor forþatã dinconsum (în primul rând în familiile cunivel scãzut de trai). Înlocuirea acestorproduse cu cele mai puþin valoroase dinpunct de vedere caloric, a dus la deterio-rarea structurii raþiei alimentare.

Ca urmare, asigurarea valorii caloricea alimentaþiei a început, într�o mãsurãmult mai mare ca înainte, sã se obþinã pecontul produselor din pâine ºi cartofi.Intensificarea dezechilibrului raþiilor ali-mentare dupã conþinutul de proteine,grãsimi, hidraþi de carbon, vitamine ºimicroelemente poate avea urmãri nega-tive de lungã duratã asupra sãnãtãþii ºiactivitãþii vitale a populaþiei.

Schimbãrile ce au avut loc în volu-mul ºi structura ofertei produselor alimen-tare ºi înlãturarea radicalã a deficitului ºiposibilitãþilor de sezon pe piaþa de con-sum au mãrit, indiscutabil, capacitãþile desatisfacere cu produse alimentare apopulaþiei din Moldova. Aceste schim-bãri au fost însoþite, însã, de reducerea

46


accesului la produse pentru majoritateapopulaþiei ºi schimbarea proporþiilor deconsum. Este evident cã restabilirea struc-turii de consum a produselor alimentareºi revenirea la proporþiile ºtiinþific funda-mentate, va cere o perioadã de timp multmai îndelungatã decât distrugerea ei.

Experienþa mondialã demonstreazãcã odatã cu creºterea nivelului de trai alpopulaþiei în structura cheltuielilor de con-sum pentru mãrfurile ne alimentare areloc o reducere constantã a cotei cheltu-ielilor pentru obiectele de uz curent ºicreºterea greutãþii specifice a cheltuielilorpentru obiectele de folosinþã îndelungatã.În Moldova aceastã tendinþã nu se con-firmã. Cheltuielile de consum pentrumãrfurile ne alimentare ale populaþieigrupului zece decil au depãºit de 10,0 oricheltuielile populaþiei pentru aceleaºiscopuri din primul decil.

Cota de cheltuieli pentru obiectele deuz curent strict necesare � îmbrãcãminteºi încãlþãminte � este în primul grup decilde la 49,3 % din totalul cheltuielilor pen-tru mãrfurile ne alimentare 71,6 % în alII�lea; pânã la 80,4 % � în al IX�leaºi respectiv 77,6 % în decila a X�a.

O astfel de structurã dezechilibratã acheltuielilor s�a format ca rezultat alnivelului redus de satisfacere cu acesteobiecte a necesitãþilor individuale a lo-

cuitorilor Moldovei . Tendinþa menþionatãeste caracteristicã ºi pentru obiectele delungã duratã. Preþul este un factor ce ajucat aici un rol esenþial în delimitareaaccesului populaþiei la principalele obiectede uz casnic de lungã duratã. El a împ-iedicat înlocuirea televizoarelor, frigidere-lor, maºinilor de spãlat sau a altor apa-rate moral sau fizic învechite, care se fo-losesc deja în gospodãrie. Aceasta se parecã a �conservat� situaþia în sfera asigurãriipopulaþiei cu aparataj complex de uz cas-nic care s�a format la hotarele anilor 80- 90. Dependenþa asigurãrii familiilor cuobiecte de uz îndelungat de venitul me-diu total nu este evidentã. Prezenþa lor îngospodãriile cu venit mic nu se deosebeºtecu mult de nivelul familiilor înstãrite.Asigurarea a o sutã de familii cu televi-zoare constituie 87 de unitãþi în grupulunu decil ºi 92 � în al X�lea, cu frigi-dere, corespunzãtor � 70 ºi 83, maºinide spãlat � 51 ºi 63.

În localitãþile urbane, corelaþia din-tre asigurarea familiilor cu aparataj com-plex de uz casnic ºi venitul mediu total almembrilor este ºi mai micã. Dupãnumãrul unor aparate, nivelul gospodãri-ilor cu venit mic a depãºit nivelul famili-ilor cu venit mare. Astfel, la o sutã degospodãrii urbane din prima decilã li sereferã 97 televizoare în comparaþie cu 91din a X�a, frigidere � corespunzãtor �87 ºi 84. Una din cauzele acestui fenom-en constã în specificul componenþei fa-miliilor slab asigurate, a unei cote maride pensionari ºi a aºa numitor �noilorsãraci�, care ºi�au cumpãrat majoritateaobiectelor de preþ, de folosinþã îndelun-gatã în anii precedenþi. Drept confirmarea acestui fapt servesc datele despre dura-ta exploatãrii de cãtre familii, a obiecte-lor de menire social�culturalã, ce nedemonstreazã cã familiile slab asiguratedispun de un numãr considerabil de teh-nicã uzualã, moral ºi fizic învechitã (tabe-lul 3.3.1).

Deosebirile în asigurarea gospodãri-ilor cu obiecte de folosinþã îndelungatãnu se limiteazã doar la indicii numerici.Modelele tradiþionale, relativ noi, precumºi cele perfecþionate ale mãrfurilor de

Tabelul 3.3.1

Durata exploatãrii obiectelor de uz casnic

Obiecte de uz casnic Decila conform Termen de funcþionare, %venitului total

disponibilPânã la 6-10 Mai mult

5 ani ani de 10 ani

Televizor color 1 23,1 45,4 31,5

10 31,6 44,6 23,8

Televizor alb-negru 1 8,9 21,2 69,9

10 13,4 22,2 64,4

Frigider, congelator 1 5,2 22,0 72,8

10 10,3 24,5 65,2

Maºinã de spãlat 1 11,1 23,4 65,5

10 17,9 34,4 47,7

Sursã: calculele CISR în baza datelor BGC, 1998

47


folosinþã îndelungatã au apãrut pe piaþaMoldovei numai în anii 90, însã doar fa-miliile cu venit înalt îºi pot permiteprocurarea lor.

Crearea unui sistem cu drepturi egalede acordare a serviciilor sociale, adicãaccesibile în egalã mãsurã pentru toatãpopulaþia, este o condiþie absolut nece-sarã a dezvoltãrii umane în pragul secolu-lui XXI. Pânã la începutul anilor 90,gradul de accesibilitate al populaþieiMoldovei la bunurile sociale de bazã eramult mai înalt decât în alte þãri ce se gã-seau în aceleaºi etape economice de dez-voltare. Azi însã, datoritã crizei sistemu-lui prin care trece þara, reducereaaccesibilitãþii influenþeazã nefavorabilasupra situaþiei din societate.

În ultimii ani s�au intensificat deo-sebirile în ceea ce priveºte accesul populaþieila serviciile sociale prioritare, inclusiv celemedicale ºi educative. Aceste discrepanþeprovoacã la nivel social reacþii conflict-uale între diverse grupuri ale colectivitãþii.Introducerea plãþii pentru servicii, ante-rior gratuite sau privilegiate, s�a resimþit,în primul rând, în familiile slab asigu-rate, partea majoritarã a cãrora nu�ºipoate permite cheltuieli suplimentare pen-tru aceste servicii. Mai puþin de 1/3 dinpopulaþia republicii este asiguratã cuîncãlzire centralizatã ºi servicii de canal-izare. Cu apã caldã ºi baie sunt asiguraþiºi mai puþini - doar fiecare a patra per-soanã. În localitãþile rurale situaþia este ºimai criticã, unde practic lipsesc acestecomoditãþi. (tabelul 3.3.2)

Cheltuielile de menþinere a sãnãtãþiiunui membru al gospodãriilor casnice dinprimul grup decil reprezintã 3,75 lei, încel de-al II�lea 1,61 lei, a IX-a decilã7,05 lei, a X-a 11,75 lei. O astfel de rãmâ-nere în urmã a familiilor puþin asigurateîn cheltuielile pentru menþinerea sãnãtãþiia determinat agravarea stãrii sãnãtãþiimembrilor ei. Dintre toþi membrii gos-podãriilor casnice, ce ºi�au apreciat sta-rea sãnãtãþii ca �gravã� ºi �foarte gravã�,42 % sunt reprezentanþii grupurilor I ºiII decile ºi numai 35% � a IX�a ºi aX�a decilã (tab.3.3.3).

Tabelul 3.3.2

Dotarea populaþiei cu facilitãþi comunale

Canalizarea Urban Rural Total

Da 76,1% 2,7% 32,0%Nu 23,9% 97,3% 68,0%

Total 100,0% 100,0% 100,0%

Apa caldãDa 66,3% 0,3% 26,6%Nu 33,7% 99,7% 73,4%

Total 100,0% 100,0% 100,0%

ÎncãlzireCentralã 75,4% 3,0% 31,9%Localã 24,6% 97,0% 68,1%Nu 0,0% 0,0%

Total 100,0% 100,0% 100,0%

Baie sau duºDa 69,6% 0,6% 28,1%Nu 30,4% 99,4% 71,9%

Total 100,0% 100,0% 100,0%

Sursã: datele sondajului BGC, 1998

Unul din elementele cheie, ce asig-urã stabilitatea dezvoltãrii umane esteaccesul tuturor la învãþãmântul de bazãgratuit ºi garantat. În Moldova, acest scopa fost atins în perioada sovieticã ºi unnumãr considerabil de copii îºi continu-au studiile la nivelurile superioare. Darîn prezent a apãrut un pericol real depierdere a acestor rezultate pozitive.

Printre factorii ce au intensificat dife-renþierea în sfera învãþãmântului ºi ce con-tribuie la sporirea deosebirilor în ceea cepriveºte ºansele egale iniþiale ale tineretu-lui, un rol din ce în ce mai mare a începutsã�l joace nivelul de trai ºi starea socialã agospodãriilor casnice din componenþa cãro-ra fac parte elevii. Pentru copiii din pãtur-ile înstãrite, mai ales din localitãþile urbane,s�a extins posibilitatea alegerii instituþiilorde învãþãmânt. Procesul de învãþãmânt areloc în condiþii mai avantajoase. Completa-rea claselor în care studiazã copiii din oraºdin primul grup decil reprezintã 27,7persoane în raport cu 25,9 din a X�a decilã.Aceste familii au posibilitatea sã-ºi educecopiii în instituþiile medii speciale ºi supe-rioare pe bazã de contract. Cheltuielile pen-

48


tru studiile unui membru al gospodãriilorcasnice din grupul X decil depãºeºte de 11,3ori cheltuielile pentru aceleaºi scopuri într�o familie din prima decilã. Astfel, aceastãtendinþã intrã în contradicþie cu principiulechitãþii sociale ºi prezintã un obstacol înposibilitatea obþinerii de cãtre copiii dinfamiliile sãrace a studiilor superioare.

În condiþiile diferenþierii veniturilorpopulaþiei este foarte important sã se asig-ure accesul la serviciile sociale vitale, înprimul rând ocrotirea sãnãtãþii ºi învãþã-mântul, sã se asigure un standard socialminim tuturor locuitorilor Moldovei. Acestlucru va asigura calitatea forþei de muncã,posibilitãþi egale iniþiale pentru tineret,nivelul decent al populaþiei ºi protecþialui socialã în situaþiile dificile (pierdereasãnãtãþii, a serviciului etc.), va atenua sta-rea de tensiune în societate. De aceea,principiul de bazã ce asigurã posibilitateadezvoltãrii umane în Moldova, trebuie sãfie acordarea gratuitã a serviciilor de cãtreinstituþiile principale ale sferei sociale, celpuþin la nivelul standardelor ºtiinþificeconsolidate prin lege ºi social garantate.La aceasta va contribui reforma din ram-urile sferei sociale, ce se înfãptuieºte înprezent în Moldova.

Tabelul 3.3.3

Aprecierea de cãtre membrii gospodãriilor casnicea stãrii sãnãtãþii lor, %

Total Decile conform venituluidisponibil pe persoanã

Cum apreciaþi starea sãnãtãþii 1 2 � 9 10

(i) gravã 100,0 10,5 9,7 � 10,4 8,3

(ii) foarte gravã 100,0 12,9 9,0 � 9,0 7,4

Sursã: calculele CISR în baza sondajului BGC, 1998.

49


4.1. Descentralizarea, premisãa creºterii responsabilitãþiipersonale

Costul social al reformelor în perioa-da de tranziþie s-a dovedit a fi exagerat demare ºi posibilitãþile lui de creºtere pe sea-ma populaþiei sunt, probabil, limitate.Concomitent, în condiþiile crizei eco-nomice s-au redus considerabil resurselestatului necesare asigurãrii nevoilor sociale.

În aceste condiþii, iniþiativa privatã,autoangajarea individualã ºi antrepreno-riatul privat se manifestã pentru populaþiaþãrilor în tranziþie ca un factor nou alsecuritãþii economice, ca instrument de�autoprotecþie� al oamenilor în perioadedificile.

În noile condiþii statutul omului, casubiect al activitãþii economice, se mod-ificã principial. În trecut, în economiaadministrativ-distributivã, statul tutelaîntr-o oarecare mãsurã populaþia, asig-urând-o cu locuri de muncã ºi spaþiu loc-ativ gratuit, fixând preþurile, etc. Proce-sul de tranziþie la societatea democraticãºi economia de piaþã se deruleazã încomun cu extinderea opþiunilor, liberal-izãrii cererii ºi ofertei, formarea pieþeimuncii.

Economia de piaþã ºi dezvoltarea sec-torului privat creeazã precondiþii pentruformarea unei noi societãþi civile. Odatãcu apariþia sectorului privat ºi dezvoltar-ea business-ului mic ºi mijlociu, în þarãapare stratul social de mijloc � baza so-cialã nouã necesarã pentru stabilizarea ºipromovarea de mai departe a reformelor.

Descentralizarea ºi emanciparea oa-menilor au diferite aspecte: juridice, so-ciale, economice, politice. De aceea, înþãrile în tranziþie, inclusiv Moldova, areloc formarea bazei legislative, promovar-ea reformei de proprietate, crearea deîntreprinderi sub diferite forme organi-zatorice.

CAPITOLUL 4.

RESPONSABILITATEA INDIVIDUALAªI EXTINDEREA OPÞIUNILOR UMANE

�Activitãþile

economice, prin care

oamenii îºi manifestã

iniþiativa ºi

creativitatea ºi care

întãresc bunãstarea

comunitãþii, formeazã

baza fundamentalã

a progresului social.�

Programul de acþiunial Summitului

Mondial pentrudezvoltarea socialã.

Copenhaga, 1995

�Necesitatea

este forþa motrice

a invenþiilor�

Proverb latin.

Destul de important este aspectul so-cial-psihologic: libertatea personalã, dem-nitatea umanã, sentimentul de proprie-tar-stãpân. Simbolic, J. M. Keynes înlucrarea sa principalã �Teoria generalã aocupãrii forþei de muncã, ratei dobânziiºi banilor� a definit �psihologia socialãdrept mecanism de bazã al pieþei�.

De la începutul anilor �90, în Repub-lica Moldova relaþiile în domeniulactivitãþii de muncã s-au schimbat radi-cal. În fostele întreprinderi de stat mii deoameni (circa 150 mii în 1998) ºi-au pier-dut locurile de muncã sau ºi-au schimbatgenul de activitate, a apãrut sectorul pri-vat, a avut loc afluxul populaþiei din me-diul urban în cel rural, creºte emigraþiaforþei de muncã în alte state.

Un fenomen nou este autoangajarea.Pe parcursul a 5-7 ani în Moldova a apãruto categorie socialã nouã, ce-ºi creeazãindependent sfera de muncã ºi noi locuride muncã. Acestea sunt întreprinderilemici de producere ºi prestare a servici-

Tabelul 4.1.1.

Structura veniturilor populaþiei dupã mediul de trai, %

1997 1998

Total Urban Rural Total Urban Rural

Venit disponibil 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0Venit din activitatea 36,4 57,8 19,8 34,7 56,9 16,8salarizatã

Venit din activitatea 39,8 12,6 60,8 42,6 12,2 67,3nesalarizatã

l din activitatea agricolã 35,3 5,6 58,2 39,1 6,5 65,4

l din activitatea neagricolã1,5 2,6 0,6 1,0 1,6 0,5

l din comerþ 2,5 3,8 1,5 2,0 3,3 1,0

Venit din proprietate 0,4 0,6 0,3 0,4 0,9 0,2

Beneficii de la sistemul 10,4 11,1 9,9 10,1 11,2 8,8de protecþie socialã

l inclusiv pensii 10,0 10,6 9,5 9,6 10,7 8,8

l indemnizaþii de ºomaj 0,0 0,0 0,0 0,1 0,1 0,0

Alte indemnizaþii curente 0,4 0,8 0,1 0,4 0,6 0,3

Alte transferuri curente 12,6 17,1 9,1 11,8 18,2 6,6

Sursã: Sondajul BGC, 1998

50


ilor, angajarea individualã în sfera socialã(medicinã, învãþãmânt), însã cel mairãspândit este comerþul privat.

Datele sondajului sociologic ºi anali-za bugetelor gospodãriilor casnice (vezitabelul 4.1.1) aratã cã în þarã mai mult de40% (iar în localitãþile rurale peste 60%)din volumul veniturilor provin din autoan-gajare, activitãþi individuale, etc. În ma-joritatea cazurilor aceasta este economianeformalã, subteranã. În Moldova, în1998 ponderea salariului oficial si aindemnizaþiilor de stat (pensii, burse, etc.)au constituit cca. 40% din totalul veni-turilor populaþiei. Restul sunt venituri dinafaceri private sau alte activitãþi.

Autoangajarea constituie principalaexplicaþie pentru nivelul scãzut al ºoma-jului înregistrat. În anul 1998 numãrultotal al ºomerilor (definit conform criter-iilor Organizaþiei Mondiale a Muncii -ILO) a fost de circa 167 mii persoane.Dar numãrul ºomerilor înregistraþi oficiala constituit 28 de mii la 1.01.98 ºi 32 miipersoane la 1.01.99, sau 2% din populaþiaeconomic activã.

Viaþa socialã în Moldova în momen-tul actual capãtã un caracter tot mai di-versificat. Creºte continuu numãrul per-

soanelor care au acces la diferite formede activitate, inclusiv în sectorul econom-ic, ceea ce sporeºte considerabil gamaopþiunilor libere ale oamenilor.

Sistemul de piaþã activizeazã în econ-omie douã tipuri de forþe motrice: (i)cointeresarea personalã a subiectuluiactivitãþii faþã de rezultatele muncii ºi (ii)tendinþa lui de a avea un statut social maiînalt pe scala veniturilor, în condiþiile încare diferenþierea populaþiei dupã veni-turi creºte considerabil.

În þarã au apãrut �noii bogaþi� ºi �noiisãraci�. În timp ce categoria socialã acelor bogaþi este mai mult sau mai puþinomogenã, printre cei sãraci sunt �slabi�ºi �puternici�.

Sunt considerate �slabe� persoaneleinapte de muncã sau puþin asigurate (in-valizii, persoanele bolnave, bãtrânii, per-soanele dezechilibrate fizic ºi psiholog-ic). Depãºirea sau eradicarea sãrãciei pen-tru aceastã pãturã a populaþiei necesitãpreponderent ajutor direct de la stat, plãþisuplimentare în bani sau bunuri materi-ale.

Sãrãcia celor �puternici� a apãrut încondiþiile dificile ale crizei, când per-soanele apte de muncã, inclusiv cele, deregulã, capabile sã-ºi asigure un nivel devenituri adecvat pentru standarde decentede trai, au nimerit în situaþia în care nu-ºi mai pot asigura existenþa. Pauperizareaa atins corpul ingineresc al întreprinder-ilor, lucrãtorii instituþiilor de proiectareºi cercetare, din învãþãmânt, ocrotireasãnãtãþii ºi culturii.

Oamenii de artã ºi intelectualitateaconstituie cel mai puternic segment alsocietãþii moldovene. În þãrile dezvoltateaceºtia formeazã nucleul clasei mijlocii.În situaþia de tranziþie a Moldovei aceststrat social tinde spre autoangajare ºiadaptare la noile condiþii.

Totuºi, ºi pentru aceastã parte apopulaþiei se solicitã atenþia din parteastatului. Condiþiile economiei tranzitoriimãresc gradul de risc al omului, care estelegat atât de greutãþile luãrii deciziilorraþionale în virtutea condiþiilor nestand-

Tabelul 4.1.2

Schimbãri în repartizarea populaþiei ocupate pe formede proprietate

Indicatori 1995 1998

mii pers. în % faþã mii pers. în % fa-de total þã de total

Populaþie ocupatã

în economie-total 1673 100 1625 100

din care:proprietate publicã 567 33,6 424 26

proprietate privatã 997 60 1069 66

proprietate mixtã fãrã 102 6 114 7participare strãinã

proprietate mixtã cu 7 0,4 18 1investiþii strãine

Sursã: Republica Moldova în cifre, DASS, Chiºinãu, 1999, p.47.

51


ard ale multor sarcini, precum ºi în legã-turã cu faptul cã productivitatea econom-icã a societãþii în perioada de tranziþie s-a redus substanþial, iar procesele haoticedistructive decurg destul de activ.Persistenþa instabilitãþii politice ºi a ten-sionãrii interetnice accentueazã sentimen-tul de incertitudine.

Pericolul constã în faptul cã pentruaceastã parte mai calificatã a societãþiipoate sã prevaleze intenþia de a rezolvaproblemele pe termen scurt (�complexulsupravieþuirii�), pe când pentru lucrãtoriistructurilor de stat la nivel central ºi local- �complexul provizoriilor� (�comporta-ment de termen scurt�), ceea ce, evident,nu este convenabil pentru asigurarea dez-voltãrii umane durabile în þarã.

În acest context, descentralizarea,care este un instrument important al de-mocratizãrii societãþii ºi economiei, nutrebuie nici într-un caz sã contravinãfuncþiilor de reglementare ale statului lanivel naþional.

Dirijarea pieþei de muncã într-o econ-omie instabilã este una din funcþiile pri-mordiale ale statului în þãrile aflate întranziþie. Sunt necesare programe de rec-alificare a ºomerilor, instruire a tineretu-lui, orientare profesionalã ºi organizare alucrãrilor publice. Astfel de programepermit de a pãstra capitalul uman.

Concomitent, este necesar suportullegislativ ºi organizaþional pentru dezvolta-rea infrastructurii business-ului mic ºi mi-jlociu, a instituþiilor de acordare a servici-ilor financiare, creditare, informaþionale,de consultanþã ºi altor structuri formatedin specialiºti de diverse profiluri. Toateaceste acþiuni întreprinse de cãtre stat vorstimula iniþiativa privatã, vor extinde piaþade muncã ºi vor reduce consecinþele neg-ative ale perioadei de tranziþie.

Caseta 4.1.1.

Progresul social nu va fi realizat doar prin interacþiunealiberã a forþelor de piaþã. Politici publice sunt necesarepentru a corecta eºecurile pieþei, complementa mecan-

ismele de piaþã, menþine stabilitatea socialã ºi pentru acrea un mediu naþional ºi internaþional favorabil pentrupromovarea creºterii economice durabile .

Sursã: Programul de acþiuni al Summitului Mondial pentru dezvoltarea socialã. Copenhaga, 1995

4.2. Iniþiativa privatãºi antreprenoriatul:forme, dinamicãºi consecinþe sociale

În þãrile în tranziþie antreprenoriatulconstituie o forþã motrice nouã atât pen-tru economia naþionalã, cât ºi pentrupopulaþie. Antreprenoriatul în cadrul mic-ului business creeazã cota majorã a noilorlocuri de muncã, venituri ale populaþiei,bugetelor de stat ºi a celor locale.

Activitatea de antreprenoriat este oactivitate independentã, desfãºuratã cupropriul risc ºi orientatã spre obþinereaprofitului în urma creãrii bunurilor, real-izãrii mãrfurilor, executãrii lucrãrilor sauprestãrii serviciilor. În conformitate culegislaþia Moldovei, activitatea de antre-prenoriat poate fi desfãºuratã sub diferiteforme: întreprindere individualã, în bazapatentei de întreprinzãtor, întreprindericolective, societãþi cu rãspundere limitatã,societãþi pe acþiuni, întreprinderi mixte.

Antreprenoriatul ca fenomen nou aldezvoltãrii social-economice a þãrii ex-istã în Moldova de circa 10 ani. Stator-nicirea lui s-a manifestat prin crearea unuimare numãr de întreprinderi mici, atâtdin iniþiativã proprie, cât ºi prin reorgan-izarea întreprinderilor mari. Micii antre-prenori constituie cea mai reprezentativãpãturã a proprietarilor privaþi, constitu-ind baza clasei mijlocii, precum ºi bazastabilitãþii sociale ºi politice a þãrii.

La 1 ianuarie 1999 au fost înregistraþi193,9 mii de agenþi economici, inclusiv145,4 mii � întreprinderi cu dreptul depersoanã fizicã (75%); din acestea �90mii � gospodãrii þãrãneºti (46,5%) ºi 55mii întreprinderi individuale (28,4%).

Potenþialul antreprenoriatului dinMoldova este reflectat în datele privind

�Cine nu aplicãnoi remedii,trebuie sã aºteptenoi probleme�

Francis Bacon

52


înregistrarea întreprinderilor. În anul 1998numãrul total al întreprinderilor înregis-trate a crescut cu 20,4 mii, sau cu 12%.Aceastã creºtere a fost asiguratã din con-tul întreprinderilor individuale mici ºimicro, inclusiv gospodãrii de fermieri.Sectorul întreprinderilor mici care prez-intã informaþia la Departamentul de sta-tisticã ºi analizã economicã acoperã 83%din toate întreprinderile. El asigurã circa30% din cifra de afaceri pe þarã ºi anga-jeazã 12% din forþa de muncã.

Micul business (MB), consumândfoarte puþine mijloace din sursele cen-tralizate, este sectorul de supravieþuire, acelor care ºi-au pierdut locul de muncã,militarii în rezervã, familiile tinere ºi înetate. Este sectorul de autoafirmare ºipractic unicul sector de însãnãtoºire agrupurilor sociale (marginale, care setransformã). Antreprenorii mici ºi mijlociisunt tot mai puþin dependenþi de stat ºiprin extinderea sferei lor de activitate re-duc ºomajul.

Tabelul 4.2.1.

Agenþii economici înregistraþi în Republica Moldova dupãformele organizatorico-juridice, 1998

Forma organizatorico Situaþia Situaþia % 1998

-juridicã la 1.01.1998, la1.01.1999 faþã de

unitãþi unitãþi 1997

Total 173020 193882 112,7Din care:

I. Întreprinderi cu dreptulde persoanã fizicã 128511 145435 113din acestea:întreprinderi individuale 48878 55081 113

gospodãrii þãrãneºti 79443 90148 113

II. Întreprinderi cu dreptulde persoanã juridicã: 34997 38167 109

din acestea:societãþi pe acþiuni 6510 6569 101

S.R.L. 22943 25790 112

Întreprinderi de stat 1615 1590 98

Întreprinderi municipale 112 145 129

III. Întreprinderi ºi organizaþii 9512 10280 108necomerciale

Sursã: datele DSAS

Este unanim acceptatã idea cã dez-voltarea unui sector privat puternic ºi di-namic al întreprinderilor mici ºi microreprezintã o prioritate în cadrul procesu-lui de reformare a economiei Moldovei,prioritate ce derivã din flexibilitatea ºiadaptabilitatea acestui segment de între-prinderi la un mediu economic ºi socialcare se modificã rapid.

În perioada de tranziþie, cea mai im-portantã funcþie a micului business esteasigurarea supravieþuirii pãturilor vulner-abile ale populaþiei în condiþiile crizeieconomice prin auto-angajare ºi asig-urarea mijloacelor suplimentare deexistenþã.

O creºtere rapidã a numãrului de în-treprinderi mici a avut loc odatã cu în-ceputul privatizãrii în masã în 1993 ºi seexplicã prin dezvoltarea vertiginoasã aactivitãþii de comercializare ºi mediere.Liberalizarea comerþului extern încã încondiþiile fostei URSS ºi legalizareacomerþului privat în interiorul þãrii, au creatcondiþii favorabile pentru dezvoltareaactivitãþii comerciale. În ultimii ani s-amarcat începutul unei etape calitativ noiîn dinamica ºi structura antreprenoriatu-lui, însoþitã de reducerea numãrului deîntreprinderi. Motivele principale alestopãrii creºterii excesive a numãrului deîntreprinderi mici sunt - reducerea acti-vitãþilor profitabile, ruinarea lor în proce-sul competitiv, lipsa cunoºtinþelor ce þinde management, marketing, contabilitate.

Antreprenorii se confruntã cu diverseprobleme la iniþierea activitãþii de antre-prenoriat, precum ºi în procesul desfãºu-rãrii activitãþilor. Aceste probleme în ceamai mare parte au un caracter structural,tehnic, de administrare ºi finanþare. Susþi-nerea financiarã ºi creditarã a antrepreno-rilor se face la nivel extrem de scãzut. Prin-cipalele cauze ale lipsei de acces la surselede finanþare sunt: rata dobânzii înaltã, re-fuzul bãncilor de a acorda împrumuturi petermen lung, garanþii insuficiente,imperfecþiunea mecanismului de ipotecare,insuficienþã de personal calificat, calitateainferioarã a planurilor de business, lipsa uneianalize a conjuncturii de piaþã, eficienþascãzutã a proiectelor, etc.

53


O problemã de cea mai mare impor-tanþã în sfera stimulãrii activitãþii antre-prenorilor constã în consolidarea ºi inten-sificarea competitivitãþii sistemului bancarca sursã principalã de finanþare. Dezvolta-rea unor instrumente de finanþare, cumeste sistemul de garanþii creditare sau liniide creditare, are nevoie de un sector ban-car bine dezvoltat.

Existã necesitatea stringentã a con-centrãrii eforturilor asupra finanþãrii an-treprenoriatului la nivel local. Insuficienþafinanþãrii se simte acut mai ales înlocalitãþile rurale, deoarece majoritateafilialelor bancare asigurã fluxurile de nu-merar la nivel local ºi nu sunt delegate sãacorde împrumuturi. Pentru a uºura ac-cesul la credite sunt necesare programede finanþare localã, spre exemplu pringarantarea împrumuturilor. Acestea, deasemenea, pot ajuta bãncile locale sã-ºischimbe atitudinea faþã de antreprenoriºi sã-ºi adapteze potenþialul pe mãsuranecesitãþilor. Politica în acest domeniutrebuie sã fie coerentã cu factorii locali ºicondiþiile activitãþii antreprenoriale.

Dificultãþile legate de accesul la surse-le externe de finanþare impun majoritãþiiantreprenorilor sã-ºi desfãºoare activitateaîn sectoarele cu consum scãzut de capi-tal, preponderent în sfera comerþului ºi aserviciilor. De regulã, activitatea de an-treprenoriat se desfãºoarã mai ales în serv-icii ºi sfera comerþului, ºi cu mult maipuþin în cea de producþie sau legatã deimplementarea tehnologiilor progresiste.

În Moldova s-a încercat acordarea desusþinere financiarã întreprinzãtorilor dinzona ruralã (fermierilor) prin organizar-ea autofinanþãrii acestora. A fost adop-tatã Legea cu privire la asociaþiile deeconomii ºi împrumut ale cetãþenilor nr.1505-XIII din 18.02.1998, conform cãreiase creeazã ºi funcþioneazã asociaþii princare membrii acestora îºi acordã reciprocasistenþã financiarã. Banca Mondialã con-tribuie la constituirea ºi consolidarea aces-tor asociaþii prin deschiderea liniei decreditare speciale prin intermediul Cor-poraþiei de finanþare ruralã.

În 1998 funcþionau 54 asociaþii deeconomie ºi împrumut ale cetãþenilor,

destinate sã asigure accesul întreprinzã-torilor începãtori, în special al fermierilorla resursele financiare. Un ajutor esenþialla crearea resurselor creditare ale acestorasociaþii îl acordã în prezent BancaMondialã, care a alocat în acest scop 5mil. dolari SUA. În creditarea asociaþiilordate s-au implicat de asemenea bãncilecomerciale �Moldova-Agroindbank� ºi�Fincombank�. În anul 1998 Asociaþiilede economii ºi împrumut ale cetãþenilorau acordat credite preferenþiale la 3200fermieri, în valoare totalã de 5449,5 miilei. Se presupune cã deja în primajumãtate a anului 1999 numãrul acestorasociaþii va atinge cifra de 150 ºi vor creºteºi sumele de creditare.

Tabelul 4.2.2.

Numãrul întreprinderilor din sfera micului business

Anii Întreprinderi în sfera Altemicului business întreprinderi

Total InclusivMici Micro-

întreprinderi

1994 8534 7549 985 60541995 14834 12729 2105 22561996 16205 14254 1951 31241997 15621 13595 2026 2050

Sursã: datele DSAS

Tabelul 4.2.3.

Finanþarea fermierilor prin intermediul asociaþiilorde economii ºi împrumut (1998)

Denumirea Numãrul Au fost acordateorganizaþiei asociaþiilor credite În % fatãfinanciar de economie Mii lei Mii $ SUA de total-creditare ºi împrumut

Total 54 5449,81 1159,53 100,0

Inclusiv:Corporaþia pentrufinanþarea satului 29 2764,46 588,18 50,7

Moldova-Agroindbank 7 1820,90 387,43 33,4

Fincombank 18 864,45 183,93 15,9

Sursã: MER

54


Corporaþia de finanþare ruralã acordãasociaþiilor credite din contul mijloace-lor Bãncii Mondiale, care a deschis o liniede creditare în sumã de 3,7 milioane DST(drepturi special de tragere), iar bãncilecomerciale �Moldova-Agroindbank� ºi�Fincombank� efectueazã finanþareaasociaþiilor din contul mijloacelor proprii.

Asociaþiile de economii ºi împrumut,la rândul lor, acordã credite membriloracestora. În anul 1998 au beneficiat dejade creditele asociaþiilor circa 3200 fer-mieri. Creditele asociaþiilor de economieºi împrumut chiar ºi în prezent, când seutilizeazã cu preponderenþã mijloaceleatrase, sunt mult mai convenabile decâtîn bãncile comerciale.

Un eveniment semnificativ pentru dez-voltarea antreprenoriatului l-a constituitadoptarea Legii cu privire la patenta deîntreprinzãtor nr. 93-XIV din 15.07.1998.Legea nominalizatã permite desfãºurareaactivitãþii antreprenoriale de cãtre antre-prenorii particulari fãrã ca aceºtia sã fieînregistraþi de cãtre stat, beneficiind ºi deun sistem fiscal simplificat.

Cãtre începutul anului 1999 au fost elib-erate 1288 patente, în stadiu de examinare

Tabelul 4.2.4.

Eliberarea patentelor de antreprenor (conform situaþiei de la 1.01.99)

Genurile de activitate Patente Mijloace bãneºti Cereri prezentateeliberate, încasate la buget mii lei pentru examinare

Au fost eliberate patente, total 1288 256,4 1376

Inclusiv pentru genurile de activitate:Comerþul cu amãnuntul ºi alimentaþia publicã 1250 233,5 1335

Servicii 20 17,3 23

Alte genuri 18 6,6 18

Sursã: MER

Tabelul 4.2.5.

Activitatea agenþilor micului business ºi a celorlalte întreprinderi calculat la 1 lucrãtor

Anii Cheltuielile pentru Volumul global produs, Beneficiu net de bilanþremunerarea muncii, lei mii lei (+), pierderi (-), lei

Subiecþii MB Celorlalþi Subiecþii MB Celorlalþi subiecþii MB celorlalþi

1995 1393 1309 27,8 10,1 x x

1996 1948 1451 42,9 11,9 +1040 +31

1997 2422 1323 61,0 11,4 +1125 -95

Sursã: MER

fiind 1376 cereri pentru obþinerea patente-lor. Circa 98% din patentele obþinute ºi so-licitate revin activitãþilor ce þin de comerþulcu amãnuntul ºi alimentaþia publicã.

Cu toate cã în prezent au apãrutcondiþii nefavorabile pentru dezvoltareaantreprenoriatului, micul business îºi ex-tinde treptat sfera de activitate ºi demon-streazã o eficienþã economicã avansatã înraport cu întreprinderile mari. În sferamicului business creºte numãrul lucrãto-rilor angajaþi, cu salarii relativ mai mari,creºte volumul mãrfurilor realizate, al lu-crãrilor executate ºi serviciilor prestate.Ansamblul întreprinderilor din sfera mic-ului business funcþioneazã rentabil, întimp ce celelalte întreprinderi sunt cara-cterizate printr-o productivitate mai scã-zutã a muncii.

Cu regret, datele analizate sunt cal-culate conform comunicatelor statisticeanuale privind evoluþia întreprinderilormici în Republica Moldova, ce vizeazãdoar întreprinderile cu statut de persoanãjuridicã ºi care þin evidenþa contabilã,întocmesc ºi prezintã organelor statisticebilanþuri contabile. Organele statistice nuurmãresc deocamdatã, nu colecteazã ºi

55


nu prezintã date referitoare la activitateatuturor întreprinderilor (circa 170 mii deagenþi economici) cu drept de persoanãfizicã (întreprinderi individuale, gos-podãrii þãrãneºti, întovãrãºiri), precum ºial deþinãtorilor de patente. Þinând contde activitatea antreprenorialã necuprinsãîn statisticã, ponderea micului businessîn economia naþionalã este, de fapt, multmai mare decât aratã datele din analizade mai sus.

Totodatã, analiza informaþiei de caredispunem permite de a concluziona cã înþarã se profileazã, totuºi, o tendinþã pozi-tivã în evoluþia micului business.

În ultimii ani au avut loc modificãriesenþiale în caracterul ofertelor de serviciipentru desfãºurarea afacerilor. Antrepreno-rilor în funcþie ºi celor potenþiali, conducãto-rilor de mici întreprinderi li se oferã un spec-tru larg de servicii în scopul stimulãrii creãrii,extinderii sau perfecþionãrii activitãþii.

Este însã de menþionat cã antrepreno-rii sunt lipsiþi adesea de accesul la surseleimportante de informaþie ºi resursele deproducþie (în primul rând sursele definanþare ºi tehnologii). Aceasta se explicãprin dimensiunile mici ale structurilor an-treprenoriale, izolarea lor relativã ºiexperienþa limitatã a activitãþii de producþie.Sistemul de servicii acordate antrepreno-rilor nu este dezvoltat la nivelul cuvenit.Cercetarea efectuatã privind starea antre-prenoriatului în Republica Moldova con-firmã faptul cã este necesar sã fie susþinutãprestarea diverselor servicii pentru instrui-rea antreprenorilor. În ansamblu, 78% dinantreprenorii chestionaþi au afirmat cã estenecesarã instruirea antreprenorilor. Peste50% din ei au subliniat cã au nevoie deidei noi ºi cunoºtinþe privind accesul la noiletehnologii ºi aplicãrii acestora în practicã.46% din antreprenori ºi-au exprimat dorinþade a studia marketingul. Existã un maredeficit de antreprenori calificaþi ºi manageride afaceri, cât ºi de instituþii care ar puteasã le asigure acestora accesul la sursele deinformare.

La începutul secolului XXI necesitateaunui salt în dezvoltarea activitãþii antre-prenoriale este inevitabilã. El va avea nunumai astfel de efecte micro, cum sunt ex-tinderea, inovarea ºi sporirea productivitãþiiºi a consumului bunurilor materiale ºi alserviciilor, creºterea bunãstãrii populaþiei,dar ºi majorarea ofertei de locuri de muncã,

Caseta 4.2.1

Principalele probleme cu care se confruntã antreprenorii:

l nivelul ridicat al fiscalitãþii;

l acces dificil pe piaþa externã: statul nu stimuleazã exportulîn general, ºi al micilor antreprenori în special;

l diminuarea pieþei interne pentru produsele autohtone,ca urmare a concurenþei puternice a producãtorilor externiºi a protecþiei ineficiente a pieþei interne;

l chiriile ridicate, accesul dificil la spatii pentru desfãºurareaactivitãþii, precum ºi la echipamentele neutilizate existente;

l creºterea continuã a preþurilor;

l dificultãþi majore în gestionarea resurselor proprii ca urmarea schimbãrii frecvente a reglementãrilor privind impozitele,taxele, creditele, valuta ºi a modului lor de aplicarea normelor legislative;

l lipsa fondurilor de garantare pentru micii antreprenori,ceea ce face dificilã obþinerea de credite de la bãncilecomerciale;

l transparenþa insuficientã în ceea ce priveºte folosireamijloacelor financiare acordate de cãtre stat prin intermediulFondului pentru susþinere a antreprenoriatului ºi dezvoltareamicului business;

l birocraþia excesivã ºi costisitoare, corupþia asociatã acesteia;

l lipsa de experienþã managerialã ºi de culturã economicãspecificã economiei de piaþã.

Sursã: CISR

Caseta 4.2.2

Ce impozite trebuie sã plãteascã sectorul micului business?

Conform datelor sondajului sociologic efectuat în CSPP, con-ducãtorii întreprinderilor mici au fost întrebaþi care sunt neajun-surile principale în sistemul de impozitare a micului business. Celemai frecvente rãspunsuri au fost urmãtoarele:

l Instabilitateasistemului fiscal - 73%din respondenþi;

l Impozite înalte - 70%;sistemul de impozite preacomplicat - 50%;

l Accesul limitat la actelelegislative � 36%.

Este semnificativ faptul cã instabilitatea legislaþiei este tratatãdrept un factor chiar mai important decât impozitele înalte.

La întrebarea �Ce povarã fiscalã maximã ar trebui pentru ca în-treprinderea sã legalizeze totalmente activitatea sa ºi sã achite com-plet impozitele?�, 79% din respondenþi au optat pentru o povarãfiscalã mai micã de 30%.

Sursã: studiul CSPP

56


Caseta 4.2.3

Cu scopul de a oferi suport micului business, în Republica Moldovaau fost create o serie de astfel de centre, cum sunt Centrul de Busi-ness al Moldovei, Centrul de instruire a Antreprenorilor, Centrul deSuport al Business-ului Mic ºi Mediu ProBizNet, Centrul Moldo-American Pentru Iniþiativã Privatã cu o reþea largã de filiale peteritoriul Republicii Moldova. Aceste centre oferã servicii deconsultanþã, instruire ºi informare cu scopul de a satisface cerereapieþei în perioada de tranziþie.

Serviciile de consultanþã includ: elaborarea business-planurilor,analiza tehnicã ºi economicã a proiectelor de investiþii ºi restructur-are a întreprinderilor, elaborarea documentelor pentru obþinrea cred-itelor, investigarea pieþei.

Serviciile de instruire prevãd organizarea seminarelor pentru man-ageri, antreprenori, utilizarea computerului, crearea bazei de date abusiness-ului mic, formarea bibliotecilor video.

Asistenþa informaþionalã - cãutarea adreselor, companiilor, inves-titorilor potenþiali, serviciul prin Internet (marketing, promovare,poºta electronicã), know-how, informaþie referitoare la baza legis-lativã în Moldova ºi partenerii de comerþ, activitãþi de intermedia-tor, tranzacþii comerciale.

Alte servicii cuprind elaborarea contractelor, acordurilor, docu-mentelor juridice, suportul legislativ al proiectelor de investiþii.

Sursã: compilaþiile CISR

crearea culturii antreprenoriale, etc. Dez-voltarea antreprenoriatului va avea ºi unmacro-efect esenþial, cum ar fi creºtereapotenþialului intelectual ºi tehnico-ºtiinþifical capacitãþilor ºi necesitãþilor maselor largiale populaþiei.

Þinând cont de însemnãtatea sectoru-lui privat al business-ului mic pentru re-dresarea economicã a Moldovei, sunt nec-esare o serie de mãsuri de stimulare ainiþiativei private ºi consolidare a sectoru-lui privat ca factor al securitãþii economicea populaþiei ºi dezvoltãrii umane. Se cereschimbarea atitudinii instituþiilor statale faþãde sectorul privat, care nu trebuie tratat doarca un obiect al impozitãrii. Este necesar dea introduce vacanþe impozitare la stadiulformãrii întreprinderii ºi acumulãrii iniþialede capital. Este necesarã de asemenea întãr-irea bazei normative ºi legislative a sectoruluiprivat, a relaþiilor lui cu organele locale.Este necesarã pregãtirea cadrelor în aceastãsferã, a managerilor calificaþi, organizareaactivitãþilor consultative pentru organizar-ea întreprinderii private, informarea largãa populaþiei referitor la experienþa interna-þionalã în acest domeniu.

4.3. Femeile în noile condiþiisociale, prima experienþãîn antreprenoriatDe la începutul anilor �90 ponderea

femeilor în numãrul persoanelor încadrateîn câmpul muncii este puþin mai maredecât cea a bãrbaþilor ºi este mai înaltãcomparativ cu þãrile dezvoltate. Încondiþiile economiei de tranziþie, femeileau suferit din plin toate laturile negativeale crizei. Femeile ocupã o pondere ma-jorã atât în numãrul celor ocupaþi -52%,cât ºi în numãrul ºomerilor înregistraþioficial -68%. Pare a fi paradoxal, însãdemocratizarea societãþii a determinat oreducere a participãrii femeilor în sferaputerii de stat, inclusiv în Parlament �de la 35% în 1995, la 9% în 1998.

Cât priveºte activitatea antrepreno-rialã, pânã nu demult întâietateaaparþinea bãrbaþilor. În ultimul deceniufemeile apar tot mai frecvent în calitatede oameni de afaceri, personalitãþi dis-tincte, cu spirit de iniþiativã, energice.Deºi ponderea femeilor în rândurile oa-menilor de afaceri ºi printre conducãtoriide întreprinderi este destul de joasã �5%, ea este în continuã creºtere. Circa2% din femei-manageri conduc întreprin-deri mari, 10% - întreprinderi medii, 40%- întreprinderi mici, ºi restul � 48% -întreprinderi micro.

Cauzele creºterii cotei femeilor în busi-ness sunt multiple. Cea mai importantãeste cea de ordin material, deºi cu aspectpsihologic: femeilor le place sã aibã ven-itul propriu ºi sã fie independente. A douacauzã are un aspect etico-moral: femeilemuncesc, fiindcã în acest fel se simt utilesocietãþii. În al treilea rând, existã mo-tive �compensatorii�: datoritã muncii,femeile nu se simt singure; la serviciu eleuitã de problemele casnice ºi personale,de nevoi.

Creºterea ponderii femeilor în activ-itatea antreprenorialã reprezintã o alter-nativã specificã a activitãþii casnice ºi aºomajului, fiind în acelaºi timp ºi o utili-zare eficientã a forþelor de muncã.

În Moldova, categoria femeilor-man-ageri este formatã în special de fostul sis-tem de conducere. În acelaºi timp, însã,apare o pleiadã nouã de femei care prac-

�Societateaindustrialã a fostopera bãrbaþilor,în timp ce nouasocietateinformaþionalãºi umanitarã va fiîn mare mãsurãºi opera femeilor�

J. Waibitt, P.

Aburdene

57


ticã activitate de antreprenoriat ºi se man-ifestã destul de reuºit în afacerile proprii,activând în condiþiile destul de grele alecrizei economice, prin care trece astãziRepublica Moldova. Ele sunt personalitãþidistincte, active din punct de vedere in-telectual ºi fizic, care iau decizii de sinestãtãtor.

În condiþiile actuale în business fe-meia are o serie de avantaje pe care, dacãle realizeazã, poate deveni un bun antre-prenor. Femeia-lider este mai sociabilã,mai delicatã în relaþiile cu colegi, preferãsã nu riºte.

În pofida diferenþei dintre sferele deactivitate antreprenorialã ale bãrbaþilor ºifemeilor, în procesul desfãºurãrii afacer-ilor ambele genuri se confruntã cu aceleaºidificultãþi: insuficienþa mijloacelor finan-ciare, impozitele mari ºi numeroase,dificultãþi în obþinerea creditelor, prob-lema securitãþii ºi protecþiei personale ºia bunurilor, etc.

Trebuie însã menþionat faptul cã ºipunctul de pornire a activitãþii antre-prenoriale pentru femei este mai deza-vantajat. Bãrbaþii au câºtigat mai mult depe urma privatizãrii pe bonuri datoritãvechimii în muncã. Femeile au mai puþineeconomii. Numãrul de femei care au con-turi de depuneri în bãnci este de 2 orimai mic decât al bãrbaþilor. În rândulantreprenorilor care au obþinut credite,femeile alcãtuiesc doar 20%. Pânã înprezent ponderea femeilor în numãrultotal al antreprenorilor este sub 10%.

Având acelaºi nivel de instruire ca ºibãrbaþii, femeile acceptã 3/4 din locurilede muncã necalificatã ºi sunt remuneraterespectiv la un nivel de 70-80% din sala-riul bãrbaþilor. Aspectele negative ale an-gajãrii în câmpul muncii sunt: poziþia in-egalã a bãrbaþilor ºi femeilor din punctde vedere profesional ºi al calificãrii �evaluarea medie a femeilor este cu 1,5-2categorii mai scãzutã decât a bãrbaþilor,ponderea femeilor în cadrul lucrãtorilorde categoriile 1-2 este 60-70%, iar decategoriile 5-6 � de 10-15%. Circa 3/4din lucrãtorii ce nu au categorii profe-sioniste sunt femei. În agriculturã pro-centul femeilor cu categorii este de 3 ori

Caseta 4.3.1

Conform datelor conferinþei �Business-ul mic � calea spre pro-gres� (Aprilie, 1999) organizate de Parlamentul Republicii Moldo-va, în medie, din 5 firme conduse de bãrbaþi supravieþuieºte una, pecând din aceleaºi 5 firme conduse de femei supravieþuiesc deja 3.Este interesant faptul cã mai �supravieþuitoare� comparativ cu res-tul companiilor sunt acelea, în care a doua persoanã de conducereeste femeie. Acest fenomen a fost explicat prin intuiþia înnãscutã afemeilor, cunoaºterea pieþei interne, aversiunea faþã de risc, aplica-rea unor metode de management flexibil, uman, un nivel mai înaltde studii (38% din femei în vârstã de 20-40 ani au studii superioareºi medii speciale, contra 30% din bãrbaþi de aceiaºi vârstã. În mediepe þarã, femeile cheltuie de circa patru ori mai mult timp pentruperfecþionarea profesionalã).

Sursã: DSAS

mai mic ca al bãrbaþilor. Ca rezultat, sal-ariul femeilor alcãtuieºte în medie 70-80%din salariul bãrbaþilor.

Fig. 4.3.1

ªomeri dupã nivelul de studii (% din total)

Sursã: datele DSAS al Republicii Moldova

Fig. 4.3.2

Structura ºomerilor conform duratei ºomajului (%)


58


Tabelul 4.3.1.

Veniturile lunare la femei ºi bãrbaþi în funcþie de nivelulde educaþie (lei)

Tip de studii Femei Bãrbaþi

Superioare 327,43 374,59

Superioare neterminate 276,23 287,9

Medii speciale 221,62 291,64

Medii 171,67 232,89

Sursã: Sondajul BGC, 1998

În noile condiþii social-economice,femeile se confruntã cu o serie de prob-leme care reprezintã un obstacol în calealor spre succes, printre care putemmenþiona: �dubla ocupare�, îndeplinireade cãtre femei a obligaþiunilor de mater-nitate ºi educaþie a copiilor, pe când busi-ness-ul presupune ziua de muncã nenor-matã, capacitate mare de risc, etc.Dificultãþile profesionale cedeazã în faþasupraîncãrcãrii femeilor � la serviciu ºiacasã. De aici rezultã oboseala ºi tensi-unea nervoasã permanentã, teama de anu reuºi sã le facã pe toate, de a se descur-ca în toate. Bineînþeles, toate aceste îm-prejurãri accesorii îngreuneazã încadrar-ea în mãsurã deplinã a femeilor în activ-itatea profesionalã.

Pentru a înþelege situaþia femeilor încondiþiile economiei în tranziþie este im-portant de a înþelege cã în multe cazurifemeia este susþinãtor de familie, capulfamiliei (Vezi caseta 4.3.3). Este impor-tant de a recunoaºte necesitatea femeilorde a îmbina diverse roluri sociale, de aîndeplini nu numai rolul de participant laprocesul de muncã ºi viaþã socialã, ci ºi pecel al �gospodinei casnice�, al mamei.

Femeile aleg diverse variante de îm-binare a acestor roluri, deºi majoritateale considerã la fel de importante. Alege-rea concretã a cãii de viaþã depinde detrãsãturile personale, preferinþe, gusturi,împrejurãri, însã posibilitatea unei ase-menea alegeri depinde într-o mare mãsurãde susþinerea economicã ºi moralã pe careo vor acorda statul ºi societatea.

Pentru rezolvarea unora din prob-lemele menþionate mai sus, în februarie1998 a fost fondatã Miºcarea obºteascãrepublicanã �Femeile în Business� �organizaþie non-guvernamentalã. Printrescopurile principale ale Miºcãrii sunt re-alizarea ºi apãrarea drepturilor civile, eco-nomice, sociale ºi a libertãþilor legitimeale femeilor ºi dezvoltarea activismuluifeminin în desfãºurarea activitãþii de an-treprenoriat.

Platforma de acþiuni adoptatã la Bei-jing încã din 1995 prevede mãsuri concretede redresare a situaþiei privind genurile îndezvoltare ºi în acest sens este absolut nec-

Caseta 4.3.2

Activitatea neremuneratã

Sondajul sociolog-ic al bugetului de timpefectuat de cãtre De-partamentul AnalizeStatistice ºi Socio-logice aratã cã povaramuncii neremunerateîn gospodãria casnicãdiferã esenþial la femeiºi bãrbaþi. Dacã zilnicfemeile cheltuie cu 12minute mai puþin pentru munca remuneratã, atunci pentru muncaneremuneratã de pe lângã casã femeile cheltuie de 1,64 ori mai multtimp decât bãrbaþii în zona urbanã (4 ore 26 minute) ºi 1,44 ori în zonaruralã (5 ore 55 minute). Membrii gospodãriilor casnice rurale au maipuþin timp liber în comparaþie cu cei din gospodãriile urbane. Bãrbaþiiau la dispoziþie în medie 170 minute pe zi, femeile � 111 minute.Femeile din gospodãriile rurale au la dispoziþia lor cu 28% mai puþintimp liber decât cele din gospodãriile urbane ºi cu 34,8% mai puþindecât bãrbaþii din gospodãriile rurale.


Caseta 4.3.3

Cine este susþinãtorul familiei?

Ce le determinã pefemei sã se aranjeze încâmpul muncii? În fond,în mod tradiþional, dreptsusþinãtor al familiei esterecunoscut bãrbatul. Ca-uzele sunt diverse: bãr-baþii contribuie mai multla veniturile familiei, peei se mizeazã mai multîn cazul situaþiei de stres,inclusiv a diminuãrii ve-niturilor. În sfârºit, ex-istã unele prejudicii naþionale, o teamã de a recunoaºte soþia drept cap defamilie. Situaþia este diferitã pentru familiile incomplete. Povara greutãþilor deordin social, alimentar, financiar, educativ, cade pe singurul pãrinte. Datelesondajului sociologic al bugetelor casnice efectuat în 1998 de cãtre Departa-mentul Analize Statistice ºi Sociologice aratã cã la un bãrbat solitar care îºicreºte singur copiii revin circa 15 femei în aceiaºi situaþie.

Sursã: datele sondajului BGC

Susþinãtorul familiei dupã gen

Bãrbaþi (%) Femei (%)

Persoane celibatare 21.3 78.7Familie fãrã copii 89.6 10.4Familie cu copii pânã la 18 ani 88.1 11.9Un pãrinte cu copii pânã la 18ani 6.4 93.6

Alþi membri cu copii pânã la 18 ani 66.5 33.5

Alte familii fãrã copii 56.9 43.1

Povara muncii neremunerateîn gospodãria casnicã (ore pe zi)

59


esarã adoptarea unor mãsuri concrete lanivel naþional, ce ar schimba radical situaþiaºi ar asigura respectarea drepturilor femeilornu doar în teorie, ci ºi în practicã.

Guvernul Republicii Moldova a adop-tat în ianuarie 1998 Planul de acþiuni pri-mordiale privind îmbunãtãþirea situaþieifemeii ºi creºterea rolului ei în societate.Acest plan prevede o serie de mãsuri con-crete pentru redresarea situaþiei existente.Însã fãrã alocarea resurselor necesare pen-tru realizarea acestui program, mãsurileadoptate rãmân doar bunã intenþie.

Strategia dezvoltãrii social-economicea þãrii nu poate fi conceputã fãrã creareaunui sistem viabil de protecþie socialã afemeilor. Pentru elaborarea lui este nevoiede a:

l ameliora statistica vizândactivitatea de muncã remuneratãºi neremuneratã; situaþia stãriisãnãtãþii ºi învãþãmântului dupãsex ºi vârstã; gradulde participare a femeilorîn organele de conducerede toate nivelele;

l modifica organizarea muncii,luând în consideraþie diversefuncþii exercitate de cãtre femei,realizarea programelorde învãþãmânt ºi instruire,asigurarea participãrii femeilorîn reformarea sistemului social;

l stabili direcþii de cercetarecomplexã a genului (sociologi,economiºti, juriºti, specialiºtiîn demografie, doctoriîn medicinã).

Problemele dezvoltãrii umane carac-teristice perioadei de tranziþie pot fisoluþionate într-un mod mai constructivcu participarea femeilor ca parteneri ac-tivi, asigurând echitatea socialã a per-soanelor de ambele sexe. Aici trebuie sãfie luat în consideraþie faptul cã dacã ac-tivitatea de producþie a femeilor este re-glementatã de legile pieþei (cererea, of-erta, concurenþa), atunci activitatea lorcasnicã (în domeniul maternitãþii ºieducaþiei copiilor) este o funcþie a fami-liei ºi societãþii, care îºi asumã menþinereaºi perfecþionarea sistemului de stat alprotecþiei maternitãþii ºi copilãriei.

4.4. Impactul economieisubterane

Securitatea umanã este o noþiune am-plã care include în sine ºi securitatea eco-nomicã, publicã, politicã, ecologicã a in-divizilor ºi societãþii în ansamblu. Fenom-enele caracteristice atât þãrilor în tranziþie,cât ºi celor dezvoltate la sfârºitul mileniuluial - doilea - informatizarea economiei,apariþia pe scarã largã a economiei subter-ane ºi corupþiei submineazã securitateaumanã, frâneazã dezvoltarea umanã.

Drept semnale ale prezenþei acestorfenomene în Republica Moldova ºi aconsecinþelor lor sociale pot servi mai multeconstatãri:

l Scãderea puterii de cumpãrare asalariului mediu ºi creºterea de multipleori a volumului cumpãrãrilor de obiectede lux, autovehiculelor, lãrgirea consid-erabilã a construcþiilor în sectorul indi-vidual;

l Scãderea PIB real în ritm mai rap-id decât consumul de energie electricã.Creºterea cotei pierderilor de energieelectricã de la 10% din consumul totalîn 1990 pânã la peste 30% în 1997 ºifaptul cã scumpirea rapidã a resurselorenergetice nu a dus la diminuareaintensitãþii energetice a PIB (invers,numai pe parcursul ultimilor trei aniacest indicator a crescut cu 21%) poateservi drept semnal al lãrgirii fenomenu-lui delapidãrii, ºi producþiei nedeclarate;

l Diminuarea cotei salariului în ven-itul total al gospodãriile casnice de la71,6% în 1992 la 34,7% în 1998;

l Devieri esenþiale ale informaþieireferitoare la operaþiunile de export�import cu partenerii principali. Efectu-area unui control de confruntare ainformaþiei moldovene ºi ucrainenereferitoare la exportul Moldovei înUcraina a arãtat cã în statistica ucraine-anã este indicatã o cifrã practic dublã,ceea ce nu poate fi explicat doar princota Transnistriei în export. Aceeaºisituaþie se constatã ºi în cazul comparãriidatelor referitoare la operaþiunile deexport�import cu Rusia;

�Nimic nu e maipericulos pentruconºtiinþa unuipopor, decâtpriveliºteacorupþiei, anulitãþiirecompensate,decât ridicareaîn sus ademeritului.�

Mihai Eminescu

60


Fig. 4.4.2

Evoluþia PIB oficial ºi tenebru


l Rata dobânzii pentru credite ofer-ite (30-40%) depãºeºte în mod semnifi-cativ profitabilitatea medie în economiaoficialã (mai puþin de 10%); aceastaparþial poate însemna cã veniturile efec-tive în unele ramuri ale economiei suntmai mari;

l Creºterea ºomajului ºi diminuareaprobabilitãþii de a obþine un loc de muncãîn economia oficialã fãrã careva protestesemnificative din partea populaþiei (prob-abilitatea de a gãsi loc de muncã pentruun ºomer oficial înregistrat s-a diminuatde la 0,7 în 1992 pânã 0,18 în 1998);

l Cota evident diminuatã a comerþuluiorganizat în cel total. În realitate, comerþulpe piaþa organizatã constituie doar 5-10%din total. Aceasta se poate observa cal-culând vânzãrile de mãrfuri pe cap de lo-cuitor. Este greu de conceput faptul cã,dupã statistica oficialã, într-un an se vindeîn medie pe cap de locuitor 2,5 kg decarne, 600 g de peºte, 200g de unt;

l Diminuarea disciplinei fiscale, am-plificarea fenomenului evaziunii fiscaleºi diminuarea încasãrilor la buget. În baza

rapoartelor privind rezultatele financiareale tuturor întreprinderilor care prezintãaceste rapoarte la Departamentul Anal-izei Statistice ºi Sociologice a fost calcu-latã povara fiscalã efectivã în sectorul realal economiei pentru perioada 1992-1997.Calculele au arãtat cã în acest interval detimp povara fiscalã oficialã a crescut dela 34,5% în 1992 pânã la 44,9% în 1997(în industrie 50%, agriculturã 40%,construcþii 38%). Evaziunea fiscalã înRepublica Moldova a crescut de la 4%din venitul bugetului consolidat în 1994pânã la 32% în anul 1998.

Rezultatele numeroaselor studii com-parative ale indicatorilor economiei sub-terane ºi ale performanþei economice astatelor (Heritage Foundation, Transpar-ency International, Freedom House Rank-ings) demonstreazã dependenþa cantitativãdintre creºterea gradului de corupþie dinþarã, a volumului de tranzacþii subterane,ºi nivelul bunãstãrii.

Gradul înalt al corupþiei în þãrile detranziþie implicã dezvoltarea pieþei negre.

Indicele pieþei negre în Moldova, pre-cum ºi în Bulgaria, Lituania, Ucraina ºiRusia, atinge valoarea 4, maximul fiind 5.Calculele aratã de asemenea o strânsã legã-turã inversã între gradul de corupþie ºi nive-lul PIB pe locuitor. Persistã o corelaþieevidentã între indicele corupþiei ºi indi-cele performanþei reformelor în þãrile detranziþie, având drept componente de bazãprogresul în sistemul politic, gradul deindependenþã a mas-media, viabilitateasistemului legal, gradul de administrarepublicã, dezvoltarea sectorului privat. Semanifestã un proces dublu: pe de o parte,corupþia frâneazã dezvoltarea economicã,pe de altã parte, veniturile mici stimulea-zã dezvoltarea continuã a corupþiei.

Evaluarea proporþiilor economiei sub-terane în Republica Moldova a fost efec-tuatã în Centrul de Investigaþii Strategiceºi Reforme dupã ºase metode: metoda tran-zacþiilor, coeficientul numerarului, metodaanalizei sistemului de mijloace circulante,consumului energiei electrice, metoda struc-turalã ºi cea italianã (de analizã a pieþeiforþei de muncã).

Fig. 4.4.1

Relaþia dintre indicele corupþieiºi indicele pieþei negre

Sursã: Transparency International,1997

61


Fig. 4.4.3

Dependenþa dintre nivelul PIB pe cap de locuitor(PPP) ºi indicele coruperii

Sursã: Transparency International,1997

Aplicarea metodelor date a arãtat cãvolumul economiei subterane în raportcu cea formalã variazã dupã metode înlimitele de 55-60%.

Aceastã creºtere rapidã a sectoruluisubteran se explicã prin douã tendinþe:creºterea volumului tranzacþiilor subter-ane ºi recesiunea în economia formalã(PIB real în anul 1998 reprezintã doar33% din nivelul anului 1990). Unele stu-dii ale fenomenului dat presupun cã dez-voltarea economiei subterane are un cara-cter anticiclic ºi se dezvoltã odatã cu decã-derea economiei oficiale asemenea unuistabilizator automatic.

Economia subteranã, precum ºi corup-þia, poate avea un impact puternic asupradezvoltãrii umane prin deteriorarea secu-ritãþii sociale, economice, politice ºi eco-logice a societãþii.

Impactul social

Economia subteranã creeazã locuri demuncã, diminuând rata ºomajului. Deca-lajul esenþial dintre datele oficiale referi-toare la rata ºomajului (circa 2% con-form Departamentului Analize Statisticeºi Sociologice, ºi 9,4%, reieºind din cri-teriile Biroului Internaþional al Muncii)ºi faptul cã peste o treime din populaþiaaptã de muncã se considerã oficial inac-tivã, fãrã a menþiona nici un fel de surseclare de existenþã, sugereazã idea cã ocotã considerabilã a populaþiei este an-trenatã în activitãþi economice neformale.Calculele Centrului de Investigaþii Stra-tegice ºi Reforme aratã cã circa 47% dinforþa de muncã este implicatã în activitãþieconomice de acest gen.

Economia subteranã aduce veniturisuplimentare pentru participanþi ºi mem-bri ai familiilor lor, iar uneori serveºtedrept unica sursã de existenþã a acestora.Existenþa unui sector paralel economieioficiale înseamnã, de fapt, circa 60% devenituri suplimentare. Aceste venituri suntînsã redistribuite între populaþie într-un modneuniform ºi discrepanþa dintre cei bogaþiºi sãraci este efectiv mai mare decât ceacalculatã oficial. Astfel, consumul decarne în familiile cu acelaºi nivel de ven-

ituri declarat oficial este în medie cu 60%mai mare la cei ce lucreazã în sectorulprivat al agriculturii, în comparaþie cu ceidin sectorul public.

Protecþionismul ascuns creeazã inechi-tate socialã, afecteazã pãturile vulnera-bile ale societãþii. Neavând influenþã po-liticã, pãturile vulnerabile se supun adeseaunei presiuni sociale mai puternice. Astfel,reieºind din datele Sondajului BugetelorCasnice, efectuat de cãtre DepartamentulAnalize Statistice ºi Sociologice cu asistenþatehnicã ºi financiarã a Bãncii Mondiale,în 1997-1998, suma indemnizaþiilor socialepe membru de familiile cu nivel maxim devenituri (cuantila V dupã veniturile disponi-bile) este de aproape 8,4 ori în 1997 ºi 12,4ori în 1998 mai mare decât în familiile cuun nivel minim de venituri (cuantila I). Secreeazã un sistem social inechitabil, în carede cele mai multe beneficii sociale se bu-curã pãturile cu venituri superioare.

Fig. 4.4.4

Veniturile disponibile dupã cuantile de cheltuieli(lei pe persoanã)


62


Populaþia antrenatã în sectorul econ-omiei subterane nu poate beneficia deasistenþã ºi protecþie socialã din partea stat-ului: nu se respectã cerinþele (condiþiile)de muncã, durata zilei de lucru, regulilede salarizare minimalã a muncii. Se faceabuz de lucrul efectuat de minori ºi fe-mei, nu funcþioneazã sistemul buletinelorcu privire la incapacitatea temporarã demuncã, se neglijeazã sistemul concedi-ilor profesionale, sistemul pensionar, etc.Un caz special prezintã antrenarea ile-galã a cetãþenilor Moldovei în lucru peteritoriul altor þãri. Între RepublicaMoldova ºi alte þãri nu funcþioneazãînþelegerile în privinþa exportului forþeide muncã. Prin urmare, existã multiplecazuri când dupã terminarea lucrãrilor ceiangajaþi neformal peste hotare suntremuneraþi la un nivel mult mai jos decâtcel prevãzut iniþial, nu sunt remuneraþide loc, sunt expulzaþi din þarã sau devinsclavi ai unor organizaþii criminale locale.

Prezenþa unui sector subteran masivduce la crearea unei poveri fiscale excedente.Sursa veniturilor bugetului de stat este ac-tivitatea în economia oficialã. Dar de omare parte a cheltuielilor din buget sebucurã ºi persoanele care nu plãtesc im-pozite (beneficiazã de înlesniri la platapentru resurse energetice, servicii publice,etc.). De aceea, dacã povara fiscalã mediepe economie este de circa 30%, atuncipovara fiscalã efectivã a unor agenþi econ-omici care activeazã în cadrul economieioficiale este evident mai mare (40-60%).

Economia subteranã ºi corupþia ero-deazã dezvoltarea umanã a naþiunii:creºterea evaziunii fiscale duce la dimin-uarea plãþilor în buget, aceasta la rândulsãu cauzeazã eºecul politicii sociale, depensii, în domeniul educaþiei, sãnãtãþii,mediului înconjurãtor. Un sistem legisla-tiv slab erodeazã principiile morale alesocietãþii. Conform sondajului de opinieîn cadrul proiectului �Strategia de dez-voltare�, circa 52% din respondenþi con-siderã cã în þarã este imposibil de adesfãºura activitatea de antreprenoriat fãrãa încãlca legislaþia. Se creeazã o situaþiecând încãlcarea legislaþiei devine o normãde comportament.

Un alt efect al economiei subteraneeste afectarea consumatorilor prin reduce-rea calitãþii bunurilor ºi serviciilor. Datelecontroalelor calitãþii producþiei în reþeauade comerþ efectuate de cãtre CentrulNaþional Standardizare, Metrologie ºiCertificare aratã cã încãlcãrile variazã dela circa 40% din total la produsele alimen-tare pânã la 70% la produse pentru copii.În produsele importate contravenþiile al-cãtuiesc 79%.

În multe cazuri economia paralelãfuncþioneazã în directã legãturã cu crim-inalitatea, ceea ce afecteazã securitateapersonalã a populaþiei.

Impactul economic

Impactul economic al economiei sub-terane ºi corupþiei se manifestã în moduridiverse. Mai întâi de toate are loc creºtereacosturilor tranzacþiilor, mai ales pentrudesfãºurarea activitãþilor economice înmicul business ºi diminuarea competiti-vitãþii produselor ºi serviciilor. Conformunor estimãri, volumul plãþilor suplimen-tare pentru licenþe, �acoperiº� sau platãneformalã structurilor de stat sau crimi-nale pentru securitatea business-ului, pen-tru urgentarea îndeplinirii procedurilorformale efectuate de cãtre funcþionarii destat atinge 40% din profit.

Instabilitatea economicã provocatã decreºterea sectorului subteran, racket-ul,corupþia, birocraþia la întocmirea docu-mentelor de business ºi incapacitatea stat-ului de a asigura securitatea producãto-rilor, descurajeazã investitorii ºi ideile ino-vatorii.

Fenomenul corupþiei, acþiunile înfolosul unor persoane aparte, ocolireaprocedurilor de concurs ºi tender cauzeazãcreºterea costului ºi diminuarea calitãþiiproiectelor publice.

Alunecarea continuã a economiei însectorul subteran. Corupþia ºi economiasubteranã sunt fenomene auto-genera-toare. Astfel, dacã angajaþii organelor decontrol a Republicii Moldova nu au primitsalariile în decurs de 4-5 luni, pentru eimita devine o sursã stabilã ºi unicã devenit. Se desfãºoarã o spiralã vicioasã:

63


corupere → declin economic →insuficienþã de surse în buget → datoriiîn salarizarea funcþionarilor de stat →creºterea coruperii.

Inechitate, competiþie neloialã prin uti-lizarea instituþiilor de stat diminueazãeficienþa economicã. Datele rapoartelorCurþii de Conturi - organului suprem decontrol al utilizãrii resurselor financiare,conþin numeroase cazuri de deturnate afondurilor de la destinaþie normalã.Marcând un deficit semnificativ al buget-ului de stat, dupã primirea Legii Bugetu-lui de Stat, se acordã privilegii impozitareunor companii patronate, ceea ce cauzeazãpierderi esenþiale în bugetul de stat. Suntdetectate cazuri de privatizare ilegalã apatrimoniului public, ocolind procedurade tender, cazuri de reducere sinteticã avalorii estimate a întreprinderilor în cazulprivatizãrii lor de cãtre colectivul între-prinderii, precum ºi reducerii valorii în-treprinderilor prin diferite modalitãþii (fal-sificarea anului de construire a întreprin-derii, dosirea intenþionatã a unor obiectecare aparþin întreprinderii din lista obiect-elor expuse estimãrii, mãrirea neîntemei-atã a sumei amortizãrii), excluderea dinlista persoanelor participante la privatiza-rea întreprinderii de cãtre colectiv a foºtilorlucrãtori ºi pensionari, etc.

Instabilitatea macroeconomicã, vulner-abilitatea þãrii la crize financiare. Astfel,volumul anual al narco-businessului înMoldova se estimeazã la 200-250 milio-ane dolari, aceastã cifrã depãºind de 3,5-4 ori volumul investiþiilor strãine directeîn Moldova în decursul unui an, precumºi volumul rezervelor de valutã ale BãnciiNaþionale. Traficul de droguri este o ra-murã concentratã în mâinile a câtorvapersoane. De aceea, orice aflux ori refluxde capital cauzat doar de acest sector arputea, în principiu, zdruncina stabilitateasistemului financiar.

Impactul asupra securitãþii politicea statului

Fenomenul corupþiei contribuie laformarea unui clan economic ºi politic, careimpune societãþii voinþa sa, neþinând cont

Caseta 4.4.1

Pe teritoriul Moldovei existã patru cãi de trafic de droguri. Numaitraficul lunar de heroinã se estimeazã la 150-200 kg (pentruinformaþie: preþul cu ridicata a unui kg de heroinã este 1500 $ înPakistan, 10 mii $ în Turcia, 40 mii $ în Anglia, preþul cu amãnun-tul atingând 120 mii $ pentru un kilogram). În decursul ultimilorcinci ani, numãrul estimat al persoanelor care consumã droguri acrescut de la 3 mii pânã la 60 mii. În 1998, numãrul lor a crescut încomparaþie cu 1997 de 5 ori. �Eficienþa� funcþionãrii unei astfel deramuri este evident destul de �înaltã�. Posibilitãþile de a corupefuncþionarii de stat sunt extrem de mari. De aceea, dosarele penalece þin de traficul de droguri nu ajung în instanþã (numãrul lor totals-a diminuat de la 15 în 1996, la 10 în 1997 ºi, respectiv, 9 dosare în1998).

Sursã: Conferinþa practicã �Criminalitatea organizatã ºi economia ten-ebrã în Republica Moldova�, Chiºinãu 1999.

de necesitãþile societãþii, contribuind lacreºterea enormã a datoriilor de stat.Moldova, având datorii imense pentruresurse energetice, importã gaz la un preþmult mai ridicat decât cel mondial, nep-rimind nici o platã pentru tranzitul degaz (pentru informaþie: plãþile pentru tran-zitul de gaz pe teritoriul þãrilor înveci-nate depãºesc PIB-ul Moldovei), mai multdecât atât: se tãrãgãneazã instalarea con-toarelor de gaz la întrare ºi ieºire de peteritoriul þãrii. Procedura de stabilire apreþurilor ºi mecanismul de funcþionarea sectorului este intransparent ºi complectînchis pentru public.

Creºterea evaziunii fiscale ºi diminu-area plãþilor la buget determinã eºeculpoliticii de susþinere a antreprenoriatuluiºi micului business, politicii sociale, po-liticii în domeniul educaþiei, sãnãtãþii,mediului înconjurãtor, remunerãriimuncii lucrãtorilor sistemului bugetar.Aceasta, la rândul sãu cauzeazã pauperi-zarea populaþiei, ºi creºterea neîncrederiiîn reformele promovate.

Inaptitudinea statului de a remunerala un nivel decent funcþionarii sãi duce laparalizarea instituþiilor statului, afectareadrepturilor ºi garanþiilor constituþionale alecetãþenilor, discreditarea sistemului statal,lipsa respectului faþã de stat din parteapopulaþiei;

Scopurile combaterii corupþiei pot fi dif-erite: obþinerea unei eficienþe de duratã

64


scurtã pe piaþa privatã, a unei eficienþedinamice de lungã duratã, creºterea eco-nomicã, echitatea socialã.

Direcþiile strategice durabile de com-batere a corupþiei ºi reducerii fenomenu-lui economiei subterane în RepublicaMoldova trebuie sã includã perfecþionareacadrului legislativ, privatizarea, asigurar-ea transparenþei, reforma instituþionalã,profilaxia ºi ameliorarea sistemului deimpunere a legii, reducerea puterii demonopol în toate sferele, transparentiza-rea activitãþii factorilor de decizie.

Implementarea unei politici în aceastãdirecþie cere reforma juridicã, reformainstituþionalã, ameliorarea sistemului dereglementãri a procedurilor de controalefinanciare, reducerea toleranþei publice:

Reforma juridicã ar include urmãtoarelemãsuri: apelarea la ajutorul instituþiilorinternaþionale de combatere a corupþiei sia crimelor economice; aplicarea unui sis-tem de monitorizare externã; apelarea laproiecte finanþate din asistenþa tehnicã dinexterior pentru efectuarea expertizei ju-ridice a legilor ºi amendamentelor pro-puse pentru adoptare; perfecþionarea sis-temului legislativ prin eliminarea contra-dicþiilor ºi ambiguitãþilor, etc.; perfecþiona-rea mãsurilor de prevenire a crimelor;definirea clarã a sistemului de penalizãriîn cazul de încãlcare a legislaþiei.

Caseta 4.4.2

Conform sondaju-lui de opinie efectuatîn cadrul proiectului�Strategia de dez-voltare� (CISR), eco-nomia subteranã prez-intã un pericol seriospentru statalitate, co-lectarea veniturilor labuget, securitãþii eco-nomice ºi prestigiul statului. În opinia celor investigaþi cota economieisubterane ar putea fi diminuatã pe cãi juridice (reducerea impozitelor,sporirea accesului la credite), economice (lãrgirea posibilitãþilor de aarenda încãperi, echipament tehnic, luarea în chirie a surselor de trans-port, etc.), ºi prin metode administrative (ameliorarea activitãþii poliþieieconomice, gãrzii financiare, organelor juridice).


Ameliorarea sistemului de reglementãria procedurilor de controale financiare pre-supune: simplificarea reglementãrilor destat ºi a inspecþiilor; sistematizarea ºi unifi-carea activitãþii agenþiilor de control; pub-licarea informaþiei clare referitoare laagenþiile de control, drepturile ºiobligaþiile agenþiilor de control; stabili-rea unei unitãþi care înregistreazã ºi re-glementeazã numãrul controalelor efec-tuate la aceeaºi întreprindere; reformasistemului fiscal ºi contabil pentru sim-plificarea ºi asigurarea transparenþei lui;perfecþionarea pregãtirii personalului decontrol financiar; publicarea informaþieifiscale, transparenþa preparãrii ºi ex-ecutãrii bugetului de stat; introducereaunui sistem de tendere obligatorii la sem-narea contractelor de achiziþie a bunurilorºi serviciilor publice.

Reforma instituþionalã prevede: re-ducerea numãrului instituþiilor statale ºireducerea personalului acestora; substi-tuirea procedurii vizitelor personale însoluþionarea problemelor cu utilizareapoºtei, inclusiv a celei electronice; de-politizarea Guvernului, introducerea ob-ligatorie a sistemului de promovare pro-fesionalã pe bazã de merite ºi concurs;introducerea unui sistem bine definit destandarde etice pentru funcþionarii de stat;crearea instituþiilor independente cu au-torizarea investigaþiilor privind acuzaþiileîn corupþie.

Reducerea toleranþei publice cere coor-donarea eforturilor organizaþiilor deeducaþie, religioase ºi mas-media în cam-pania anti-corupþie; asigurarea transparenþeifinanþãrii partidelor politice; antrenareajurnaliºtilor în promovarea unui mod echili-brat de raportare ºi introducerea coduluide conduitã a jurnaliºtilor; crearea unuiorgan de depunere a plângerilor în legã-turã cu comportamentul inadecvat al lu-crãtorilor poliþiei ºi al organelor de control.

Realizarea acestor mãsuri va contribuila incorporarea economiei subterane în ceaformalã, combaterea fenomenului corup-þiei, înlãturarea barierelor dezvoltãrii uma-ne în Moldova, ºi va contribui la consoli-darea securitãþii economice, politice, pub-lice, personale, ºi ecologice a societãþii.

65


5.1. Protecþia socialãa populaþiei inaptede muncã. Securitateaumanã a populaþieivârstnice

Sistemele de protecþie socialã exercitãun rol important în asigurarea securitãþiieconomice umane. Fiind corelate în moddirect cu nivelul de bunãstare al oame-nilor, aranjamentele sociale au menirea dea diminua erodarea veniturilor de impac-tul negativ al diferitor situaþii imprevizi-bile. Într-un mediu economic turbulentcum este cel al Moldovei, schemele desecuritate socialã sunt chemate sã atenu-eze costurile sociale ale reformei eco-nomice ºi sã evite deteriorarea standardelorde trai ale categoriilor socialmente vulner-abile ale populaþiei. Definite într-un as-pect mai larg, sistemele de securitate so-cialã sunt acele instrumente care au ca scopreducerea gradului de dependenþã al per-soanei faþã de mediul extern. Ele includprograme de asigurãri sociale ºi schemede asistenþã socialã.

Tranziþia economicã ce are loc înRepublica Moldova, fiind privitã ca ocotiturã radicalã din punct de vedere alcomportamentului social, cultural ºi eco-nomic al indivizilor, a afectat în mod se-rios standardele de trai ale populaþiei,subminând substanþial gradul de securi-tate a marii majoritãþi a populaþiei. Ast-fel, dezechilibrele economice, însoþite deun declin economic de mare amploare,au provocat pauperizarea în masã apopulaþiei, degradarea sistemului deocrotire a sãnãtãþii, distrugerea sistemu-lui de învãþãmânt, etc.

Efectele dureroase ale proceselor trans-formatorii s-au fãcut resimþite în întreagasocietate. Însã ele sunt destul de semnifi-cative pentru populaþia inaptã de muncã,adicã cei a cãror bunãstare depinde inte-

�Nãpasta este unmoment potrivitpentru virtuþi�

Seneca

CAPITOLUL 5.

PROBLEMELE MENÞINERIISECURITÃÞII UMANE

gral de beneficiile sociale primite de la stat,de la organizaþiile obºteºti (non-guverna-mentale), ori de la organizaþiile sau per-soanele private. Protecþia socialã de careei beneficiau a degradat odatã cu declinuleconomic din cauza penuriei acute aresurselor bugetare, iar mecanismul de at-ragere a resurselor financiare alternativepentru protecþie socialã nu este încã for-mat. În condiþiile în care statul nu maieste în stare sã acorde o asistenþã socialãadecvatã persoanelor în cauzã, iar sectorulterþiar se aflã într-o stare embrionarã,situaþia acestora devine cu fiecare zi cetrece tot mai precarã. În aceste condiþiieste nevoie de un efort managerial imensdin partea statului, precum ºi din parteaaltor instituþii nestatale în reformarea sis-temului de protecþie socialã, astfel încâtacesta sã corespundã filozofiei noii societãþiîn formare ºi principiilor de funcþionare anoului sistem economic.

Printre cele mai vulnerabile categoriide populaþie, a cãror dezvoltare umanãdepinde integral de fluctuaþiile mediuluisocio-economic, se aflã persoanele vârst-nice, invalizii ºi copiii. Fiecare din ei con-stituind un grup social distinct, necesitãmãsuri specifice de protecþie socialã. Ast-fel, reforma sistemului va presupune unset de mãsuri pentru fiecare grup în parte,luând în consideraþie particularitãþilefiecãruia.

Securitatea umanã a populaþiei înetate. Anul 1999 a fost declarat de ONUanul oamenilor în etate. În Moldova ac-tualitatea problemei oamenilor în etateeste determinatã pe de o parte de faptulcã oamenii cu vârstã de peste 60 ani rep-rezintã 16,6% din populaþia þãrii, iar pede altã parte de situaþia grea în care seaflã oamenii în etate în perioada detranziþie.

Bãtrânii deþin ponderea cea mai mareîn categoria defavorizatã a societãþii. Cutoate acestea situaþia lor materialã ge-

66


Fig. 5.1.1.

Ponderea populaþiei în vîrsta de peste 55 ani (%)

Sursã: Sãnãtatea publicã în Moldova 1998, CSP

nereazã adesea controverse în raport cualte grupuri defavorizate. Ponderea lor însocietate continuã sã creascã, atingândîn 1998 aproape o cincime din întreagapopulaþie. Heterogenitatea acestui grupsocial impune aplicarea unei game diversede instrumente menite sã întãreascã se-curitatea socialã a vârstnicilor, cele maiimportante fiind:

l Pensiile;

l Indemnizaþiile ºi compensaþiile;

l Asistenþa socialã instituþionalizatã(case pentru bãtrâni, aziluri,sanatorii);

l Asistenþa socialã la domiciliu;

l Înlesniri în consumul unor0bunuri publice ºi servicii comunale;

l Ajutoare materiale ocazionale.

Elementul central al protecþiei socialea bãtrânilor îl constituie asigurarea cu pen-sii. Actualmente, sistemul de pensii din

17

17.2

17.4

17.6

17.8

18

18.2

18.4

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997

Fig. 5.1.2.

Contingentul pensionarilor în 1998, %

Sursã: datele MMPSF

Moldova acoperã circa 758 mii de cetãþenisau aproximativ o cincime din populaþiarepublicii. Dintre aceºtia 560,4 mii bene-ficiazã de pensii pentru limitã de vârstã(inclusiv 150,9 mii persoane - pensii priv-ilegiate), 109,2 mii - de pensii de invalid-itate, 40,6 mii - de pensii în cazul pierd-erii întreþinãtorului (sau pensie de urmaº),39,3 mii - de pensii sociale ºi 8,5 mii - depensii militare. De menþionat faptul cã înultima vreme în Moldova s-a manifestattendinþa acordãrii pensiei în anumitecondiþii privilegiate, care sunt mai lejerefaþã de criteriul general de eligibilitate.

Astfel, fiecare a cincia pensie faceparte din categoria celor facilitare. Caurmare, structura pensiei s-a denaturatsubstanþial: doar 1/3 constituie pensia debazã care este corelatã direct cucontribuþia plãtitã, în vreme ce 2/3 suntreprezentate de diferite suplimente ºi ada-osuri, îndreptate în mod implicit la com-plementarea veniturilor bãtrânilor. Acestfenomen derivã din viabilitatea joasã asistemului public de pensionare.

Cu toate acestea, valoarea realã apensiei s-a redus semnificativ în ultimiiani. În raport cu coºul minim de consumpensia medie lunarã constituie doar 17%(unul din cel mai mici indicatori din þãrileîn tranziþie). Aceasta a fost cauzat în partede inflaþie, în parte de tendinþa descrescã-toare a coeficientului de substituire a sal-ariului de pensie. Comparativ cu 1992,în 1998 raportul dintre pensia medie ºisalariul mediu s-a micºorat de la 60,3%la 33,9% (OIM considerã cã acest coefi-cient de substituire ar trebui sã se situezeîn jurul a 75% pentru a asigura o redis-tribuire echitabilã a venitului social). Ev-ident, o astfel de pensie nu poate nici pedeparte sã asigure persoanelor vârstniceun nivel decent de trai.

Deºi cheltuielile totale de pension-are s-au majorat pe parcursul ultimilortrei ani de 1,2 ori reprezentând în 1998circa 10% din PIB, sistemul public depensionare curent nu mai este în stare sãasigure beneficiarilor sãi un grad decentºi stabil de securitate umanã. Motivelecare au condiþionat aceastã situaþie sunturmãtoarele:

67


Fig. 5.1.3.

Arieratele la pensii în a. 1998, mln. lei

Sursã: datele MMPSF

l Suportul financiar fragil ºi instabilal sistemului public de pensionare;

l Angajamentele exagerate ale statu-lui în raport cu posibilitãþile sale fi-nanciare;

l Legãtura slabã dintre contribuþiiºi beneficii;

l Gradul mic al transparenþei în in-stituþiile de resort la stabilirea mãri-mii pensiei;

l Transformarea arieratelor la pensiiîntr-un fenomen cu caracter cronic;

l Cadrul legislativ imperfect.

Fenomenul sãrãciei devine tot maifrecvent printre vârstnici. Deºi cercetãrileefectuate anterior constatã cã pensionar-ii nu constituie categoria socialã cea maiafectatã de flagelul sãrãciei, datoritã fap-tului cã o mare parte din ei sunt plasaþiîn câmpul muncii sau sunt întreþinuþi decãtre copiii lor, o parte importantã a pen-sionarilor, de regulã persoanele singuraticesau de vârstã înaintatã, duc un mod deviaþã extrem de sãrac. Astfel, rezultatelecercetãrilor veniturilor ºi cheltuielilor gos-podãriilor casnice realizate de DASS cuconcursul Bãncii Mondiale atestã cã maibine de 76,7% din pensionari se aflã dupãcheltuielile de consum sub minimul de-cent de viaþã (233,3 lei), iar 16.2% se aflãsub pragul sãrãciei, determinat la 70 lei.Pe lângã acestea, structura cheltuielilorde consum a celor 16% din pensionariiaflaþi sub pragul sãrãciei aratã cã peste72,6% revin consumului alimentar. Esteun nivel exagerat de ridicat pentru aceastãgrupã de populaþie care, pe lângã oalimentaþie de o calitate superioarã, neces-itã o asistenþã medicalã adecvatã ºicondiþii de trai mai decente.

Bãtrânii, constituie categoria cea maivulnerabilã sub aspectul sãnãtãþii care, încondiþiile insuficienþei medicinale actu-ale, necesitã cheltuieli suplimentare cedepãºesc cu mult posibilitãþile financiareindividuale ºi familiale. Totodatã, cerce-tarea aratã cã 43,8% din pensionari cara-cterizeazã condiþiile lor de trai ca fiindrele, iar 21,5% ca foarte rele. Toate ace-stea conduc inevitabil la creºterea nive-lului morbiditãþii ºi mortalitãþii printre

vârstnici, ceea ce se rãsfrânge asupra re-ducerii speranþei de viaþã a populaþiei -unul din indicatorii de bazã ce determinãgradul dezvoltãrii umane durabile dinsocietate. În consecinþã, este afectatãputernic ºi securitatea social-economicãa acestui grup social.

Problema arieratelor la pensii are unimpact semnificativ asupra securitãþii so-ciale a bãtrânior. Întârzierile cronice laachitarea pensiilor/indemnizaþiilor con-duc în mod direct la erodarea bunãstãriipensionarilor, sporind gradul lor de vul-nerabilitate.

Blocajul financiar al agenþilor econ-omici ºi sistemul imperfect de impunerefiscalã sunt motivele principale ce au gen-erat apariþia arieratelor la pensii. Deºieliminarea arieratelor constituie un obiec-tiv prioritar pe agenda guvernului, sting-erea lor în perspectiva apropiatã pare a fiun lucru greu realizabil. Achitarea datori-ilor istorice (acumulate în trecut) estedepãºitã de acumularea datoriilor curente.Din acest motiv, stocul total al arierate-lor la pensii creºte. Astfel, la finele anului1998 datoriile totale la pensii au atins cifrade 300 mln. lei, sau 3,4% din PIB. Înmedie, restanþele la pensii constituie 5�5,5 luni, iar în unele localitãþi rurale întâr-zierile la achitarea pensiilor ajung pânãla 8-9 luni.

Problema securitãþii sociale a vârstn-icilor devine ºi mai alarmantã în contex-tul evoluþiei nefavorabile a situaþiei de-mografice. Scãderea dramaticã a sporu-lui natural al populaþiei, însoþitã de

68


creºterea ºomajului real ºi al migraþieiforþei de muncã, va spori considerabilpovara sistemelor de protecþie socialãpurtatã de economie. Comparabil cu de-butul reformei economice (anul 1991),coeficientul sarcinii demografice a crescutde 1,46 ori. Astãzi la un pensionar revinconvenþional 1,3 angajaþi în economianaþionalã, pe când acum patru ani acestraport era de 1:2. Inevitabila îmbãtrâniredemograficã - problemã discutatã frecventîn cercurile de specialitate ºi forurile de-cizionale - ridicã în faþa societãþii multi-ple ºi complexe probleme legate de spor-irea vertiginoasã a beneficiarilor ºi înconsecinþã a necesitãþilor financiare pen-tru pensii ºi asigurarea protecþiei sociale

a populaþiei vârstnice. Nici stabilizareamacroeconomicã, nici creºterea econom-icã, nici îmbunãtãþirea situaþiei pe piaþamuncii nu vor fi în stare sã depãºeascãefectele îmbãtrânirii demografice, fapt cepoate conduce în cazul ignorãrii acesteiprobleme nu la o îmbunãtãþire, ci la oînrãutãþire de duratã a securitãþii social-economice a populaþiei vârstnice.

Pentru ieºirea din aceastã situaþie decrizã sunt necesare mãsuri cardinale,netradiþionale, de reformare a sistemuluiexistent de protecþie socialã a populaþieivârstnice ºi, în consecinþã, a sistemuluide pensionare. Una din soluþii poate fiimplementarea pe scarã largã a principi-ilor de asigurare socialã. Economia depiaþã, prin esenþa sa, presupune respon-sabilitatea personalã a fiecãrui individ faþãde situaþia în care se aflã, de bunãstareasa, inclusiv de securitatea sa social-eco-nomicã. Protecþia contra diferitelor ris-curi sociale ce pot surveni - ºomajul, in-capacitatea de muncã din cauza bolii,sãrãcia etc. - individul o poate realiza prinintermediul asigurãrilor sociale. Sistemulde pensionare în concepþia economiei depiaþã reprezintã un sistem de asigurarecontra bãtrâneþii. Deoarece bãtrâneþeaimplicã inevitabil o serie de riscuri, pen-tru orice persoanã asigurarea socialã con-tra bãtrâneþii este obligatorie.

În octombrie 1998 Parlamentul Re-publicii Moldova a aprobat o nouã legeprivind asigurarea de stat cu pensii. Aceastãlege prevede trecerea de la vechiul sistemde pensionare, bazat pe principiulsolidaritãþii generaþiilor, care pe lângãineficienþa sa în condiþiile actuale purtaun caracter demotivant prin taxele exageratde mari, la un nou sistem bazat pe princi-piul contribuþiei personale, la viitoarea sapensie. Noile condiþii de pensionare pre-supun într-o mãsurã oarecare libertateafiecãrui individ de a-ºi alege de sine stãtã-tor mãrimea pensiei, având posibilitateade a participa prin contribuþiile sale atâtla fondurile de pensionare de stat prin in-termediul asigurãrii obligatorii, cât ºi lafondurile de pensionare private prin in-termediul asigurãrii benevole, mãrindu-ºiastfel substanþial pensia. Mãrimea pensiei

Caseta 5.1.1.

Comparaþia dintre sistemul nou de pensionare ºi cel vechi

Sursã: Strategia reformei sistemului de asigurare cu pensii dinRepublica Moldova, MER, 1998.

Sistemul vechi

l Integral public

l Acoperire uniform-universalã

l Grad scãzutde transparenþãla stabilirea pensiei

l Condiþii neclareºi controversatede pensionare

l Lipsa motivãriide a face contribuþii

l Numai funcþiade redistribuireintergeneraþionalã

l Multiple tipuride pensii privilegiate

l Cenzul vârstei relativjos faþã de standardelemondiale

l Vechimea în muncãpractic nu influenþeazãpensia

l Miza integralãpe finanþareadin sursele publice

l Contribuþiile suntfolosite pentruachitarea pensiei

Sistemul nou

l Mixt: public-privat

l Beneficii diferenþiate

l Legãturã strânsã întrepensii ºi contribuþii

l Criteriul de eligibilitateclar definit ºi cuantificat

l Stimulente puternicede a face contribuþii

l Redistribuirea parþialãcu accent pe acumulare

l Sunt anulate toate tipurilede pensii privilegiate

l Cenzul vârstei este ajustatla standardele mondiale

l În consideraþie se ia toatãvechimea în muncã

l Accentul pe contribuþiaindividualã ºi ceaa patronilor

l Posibilitatea de a investiacumulãrile fãcute

69


va depinde atât de nivelul contribuþiilorindividului, cât ºi de perioada de alocarea taxelor în fondurile de pensionare, astfelasigurându-i noului sistem o echitate so-cialã adecvatã ºi contribuind la creºtereafactorului motivator. Astfel, noul sistem depensionare va corespunde principiilor defuncþionare a economiei de piaþã prineficienþa ºi prin echitatea sa.

Funcþionarea noului sistem poatecontribui în mod real la îmbunãtãþireasituaþiei populaþiei vârstnice. Însã, pen-tru ca acest sistem sã funcþioneze, estenevoie de o anumitã perioadã de timpastfel încât fondurile de pensionare sãacumuleze o anumitã cantitate de resursepentru onorarea pensiilor beneficiarilor.Prin urmare, persoanele vârstnice de astãzinu pot beneficia de serviciile noului sis-tem de pensionare deoarece pe conturilelor personale nu s-a acumulat nici un ban.Reieºind din acestea, noua lege de pen-sionare prevede o perioadã de tranziþieîn care sã funcþioneze ambele sisteme,atât pentru actualii cât ºi pentru viitoriipensionari, cu o creºtere treptatã a pon-derii noului sistem.

Una din componentele de bazã anoului sistem este majorarea vârstei depensionare: pentru bãrbaþi pânã la 65 deani ºi pentru femei pânã 60 de ani. Aceastãmãsurã este necesarã pentru atenuareaefectelor îmbãtrânirii populaþiei ºi pen-tru micºorarea presiunii demografice as-upra populaþiei active ºi, prin urmare,pentru micºorarea taxelor de asigurareobligatorie la fondurile de pensionare.Pentru evitarea unor tensiuni în societatelegate de echitatea socialã, conform legiimajorarea vârstei de pensionare va avealoc treptat, pe parcursul a 10 ani, câte 6luni în fiecare an.

Implementarea noului sistem de pen-sionare nu rezolvã problemele bunãstãriiactualilor pensionari. În scopul îmbunãtãþiriicondiþiilor populaþiei vârstnice de astãzi,guvernul, cu concursul PNUD, a elaboratun program complex �Asigurarea bãtrâ-neþii� care pe lângã implementarea nouluisistem de pensionare, prevede o serie demãsuri menite sã contribuie la combatereasãrãciei printre vârstnici ºi sã asigure o

bãtrâneþe demnã. Printre cele mai impor-tante mãsuri ale programului pot fi enu-merate:

l lichidarea tuturor restanþelor faþã depensionari ºi asigurarea unui mecanismcare sã nu permitã în viitor întârzieri deplatã a pensiilor;

l perfecþionarea principiului de adresã(nominativ) în prestarea serviciilor deasistenþã socialã ºi de ajutor social, ast-fel încât resursele limitate sã fie îndrep-tate celor mai vulnerabile pãrþi alepopulaþiei vârstnice;

l studierea complexã a problemelorcu care se confruntã populaþia vârstnicã,în scopul gãsirii unor soluþii mai eficientede realizare a lor, precum ºi al lãrgiriisortimentului de servicii de asistenþã so-cialã prestate populaþiei vârstnice;

l mobilizarea tuturor forþelor politiceºi economice din societate care prin in-termediul organizaþiilor obºteºti pot con-tribui real la îmbunãtãþirea securitãþii so-cial-economice a populaþiei vârstnice.

Protecþia socialã a invalizilor. Familiileîn componenþa cãrora o persoanã sau maimulte sunt invalide, au o probabilitate maimare sã intre în categoria sãracilor. In-valizii reprezintã un grup social care, spredeosebire de alte grupuri social-vulnera-bile, sunt total dependenþi de instituþiilede asistenþã socialã ale statului. Oriceînrãutãþire în situaþia social-economicã astatului se rãsfrânge în mod direct asuprasecuritãþii social-economice a invalizilor.

În Republica Moldova se numãrãaproximativ 152, 4 mii de persoane inval-ide. Comparativ cu anul 1996, numãrullor a crescut de 1,18 ori, mai ales în cazulinvalizilor de muncã ºi a copiilor invalizi.Ponderea cea mai mare în numãrul totalde invalizi (76,8%) revine persoanelor careºi-au pierdut capacitatea de muncã în urmadiferitor accidente în procesul deproducþie. Un semnal alarmant pentrusecuritatea umanã ºi dezvoltarea normalãa individului o constituie tendinþa stabi-lizãrii la un nivel înalt a invaliditãþii dincopilãrie-circa 18% din numãrul total deinvalizi. Acest indice este mai înalt decâtîn majoritatea statelor în tranziþie.

70


Fig. 5.1.4.

Contingentul invalizilor în a. 1998, persoane

Sursã: datele MMPSF al Republicii Moldova

Deºi în structura populaþiei invaliziireprezintã un grup relativ puþin numeros(cum sunt pensionarii), specificul lor pre-supune atât un regim alimentar deosebit,cât ºi o asistenþã medicalã ºi socialã maiatentã, ceea ce impune necesitatea unorcheltuieli de consum mai mari decât pen-tru alte categorii ale populaþiei.

În condiþiile crizei economice pro-funde, instituþiile de protecþie socialã aleRepublicii Moldova nu sunt în stare sãacorde invalizilor o asistenþã socialã adec-vatã.

Dificultãþile financiare ale statului aucondus la amplificarea fenomenuluisãrãciei printre invalizi ºi familiile lor.Astfel, analiza veniturilor ºi cheltuielilorgospodãriilor casnice a arãtat cã 19,9%din totalul familiilor în cadrul cãrora suntinvalizi se aflã sub pragul sãrãciei dupãcheltuielile de consum, iar 74,1% din in-valizi se aflã sub minimul de subzistenþã.Gradul de invaliditate are o influenþãesenþialã asupra riscului sãrãciei. Astfel,din invalizii de grupa I 30,6% se aflã subpragul sãrãciei, pe când în cadrul inval-izilor de grupa III, sub pragul sãrãciei seaflã 7,4%. Aceasta se explicã prin faptulcã o mare parte din invalizi de grupa IIIsunt plasaþi în câmpul muncii ºi au veni-turi suplimentare în afarã de transferurilesociale acordate de stat.

Sistemul actual de protecþie socialã dinRepublica Moldova presupune acordareaunui ºir de servicii invalizilor cum ar fi:

l pensiile de invaliditate;

l indemnizaþiile suplimentaredin Fondul de susþinere socialã;

l anumite facilitãþi ºi subvenþiila procurarea medicamentelor,la cãlãtoriile în transportulpublic, la plata serviciilorcomunale etc.;

l gratuitatea biletelor de tratamentla sanatorii ºi staþiunibalneoclimaterice;

l asigurarea cu proteze ºi altemijloace de deplasare;

l serviciile de asistenþã socialãla domiciliu;

l întreþinerea invalizilorîn case internat, etc.

Însã deficitul acut de resurse finan-ciare nu permite prestarea realã ºi sistem-aticã a acestor servicii. De acestea bene-ficiazã doar o micã parte din invalizi ºide regulã nu aceia care într-adevãr neces-itã o asistenþã socialã realã. În condiþiiledate, în scopul îmbunãtãþirii situaþiei so-cial-economice a invalizilor sunt nece-sare o serie de mãsuri în reformarea sis-temului de protecþie socialã, astfel încâtsistemul sã corespundã noilor condiþiieconomice ºi sã rãspundã exigenþelor deeficienþã ºi echitate. Pentru aceasta suntnecesare:

(i) perfecþionarea mecanismului deadresã în acordarea ajutoarelor ºi asubvenþiilor invalizilor, astfel încât deele sã beneficieze în primul rând celemai vulnerabile categorii ale invalizilor;

(ii) atragerea în sistemul de protecþiesocialã de noi surse de finanþare prinintermediul organizaþiilor non-guverna-mentale;

(iii) descentralizarea sistemului deprotecþie socialã a invalizilor, acordândo autonomie relativã secþiilor de asistenþãsocialã locale, astfel încât deciziile luateprivind acordarea serviciilor sã fie luatepe loc, în funcþie de posibilitãþile finan-ciare locale.

Protecþia socialã a copiilor. Copiii rep-rezintã grupul social cel mai vulnerabil laefectele negative ale tranziþiei. Ei suntafectaþi, mai ales, în planul necesitãþilor

71


Caseta 5.1.2.

Asistenta sociala in Moldova nu pare a aveaun scop final bine-definit


lor fundamentale de dezvoltare. Starea deinsuficienþã acutã sub aspectul condiþiilormateriale ºi moral-spirituale produce, maiales asupra copiilor, efecte nocive, afectândputernic dezvoltarea lor fizicã, psihicã ºisocialã. E greu de imaginat cã se poateredresa economia cu generaþii de copiisubdezvoltaþi din punct de vedere fizic,intelectual ºi traumatizaþi social-psiholog-ic în perioadele lor de maximã fragilitate.Redresarea ºi stabilizarea economicã înperspectivã este cu putinþã, în condiþiilesocietãþii noastre, numai prin valorificar-ea optimã a resurselor umane ca factorprincipal de producþie. De aceea, astãzieste foarte important sã se acorde atenþiacuvenitã proceselor formative ºi de con-solidare a unui capital solid de resurseumane, atât de necesar relansãrii eco-nomice de mâine.

Este cunoscut faptul cã familia rep-rezintã mediul cel mai important pentrucreºterea ºi dezvoltarea copilului. Familiaeste, prin tradiþie, preocupatã de asigura-rea bunãstãrii copilului, oferindu-i atâtcondiþiile materiale cât ºi pe cele psiho-afective ºi sociale necesare dezvoltãrii ºipregãtirii sale pentru viaþa maturã. Famil-ia îºi îndeplineºte funcþia de creºtere ºi ed-ucare a copiilor în funcþie de competenþaeducaþionalã ºi responsabilitatea pãrinþilor,dar mai ales de posibilitãþile ºi resurselemateriale disponibile. Un potenþialeducaþional redus prezintã, mai ales, fa-miliile dezorganizate (în care se consumãabuziv alcool, cu pãrinþi delicvenþi etc.),dar ºi cele cu mulþi copii, cu nivel scãzutde venituri, cu condiþii precare de locuitetc.

Impactul pe care l-a produs declinuleconomic din þarã asupra familiilor cucopii este dezastruos. Astfel, datele bugete-lor gospodãriilor casnice aratã cã înprezent printre grupurile sociale cele maiafectate de riscul sãrãciei sunt familiilecu mulþi copii, iar numãrul copiilor înfamilie este factorul decisiv care contribuiela creºterea gradului de sãrãcie. Dacã dinfamiliile cu un copil doar 17,8% se aflãsub pragul de sãrãcie, din familiile cu 4 ºimai mulþi copii sub pragul de sãrãcie seaflã 36,4%.

În acelaºi context, studiul �Situaþiacopiilor în familiile defavorizate�(UNICEF-ASEM, sept. 1997) a arãtat cãfamiliile defavorizate sunt cele cu mulþicopii. Prin urmare, grupul copiilor aflaþiîn dificultate atinge la scarã naþionalã di-mensiuni îngrijorãtoare.

Prevalarea impunãtoare a defavorizãriiîn rândul familiilor cu nivel scãzut de in-struire al pãrinþilor indicã incapacitateaacestora de adaptare la actualele condiþiisocio-economice. O bunã parte dinpopulaþia adultã a republicii a pãºit înnoul context socio-economic practicneavând �calificarea� minimã necesarã.

Cercetarea a constatat cã marginali-zarea socialã a copiilor în familie îºi areoriginea de cele mai multe ori în: (i)potenþialul economic redus al familiei; (ii)inabilitatea pãrinþilor de a asigura condiþiilemateriale ºi educaþionale minime necesareîntreþinerii ºi dezvoltãrii copilului; (iii)incompetenþa gestionarã ºi educaþionalã apãrinþilor; (iv) iresponsabilitatea pãrinþilorfaþã de nevoile existenþiale ale copilului;(v) climatul psiho-moral nefavorabil dinfamilie, însoþit de un grad înalt de violenþã;(vi) instabilitatea psiho-emoþionalã apãrinþilor ºi, de aici, reactivitatea nechib-zuitã ºi, uneori, exagerat de durã la com-portamentele nedorite ale copiilor; (vii)neglijarea fizicã, emoþionalã ºi educaþionalãa copiilor de cãtre adulþi.

72


Implicarea destul de frecventã (în 36%din familiile defavorizate ºi 16,5% în cele-lalte) a copiilor în diverse activitãþi decâºtig, perturbã desfãºurarea procesului deinstruire, generând lacune în dezvoltareapsiho-intelectualã a minorului;

Cele mai mari ºi frecvente dificultãþiîntâmpinate de familii în procesul deîntreþinere, creºtere ºi educare a copiilorsunt legate de necesitatea de asigurare cuproduse alimentare, îmbrãcãminte, precumºi procurare a manualelor ºi rechizitelorºcolare (în mediul rural). În funcþie deintensitatea ºi natura dificultãþilor cu carese confruntã pãrinþii în creºterea ºi educa-rea copiilor, trebuie stabilite prioritãþile,direcþia ºi conþinutul programelor deasistenþã ºi protecþie socialã a copilului ºifamiliei.

Condiþiile nefavorabile afecteazã nunumai sãnãtatea copiilor, ci, mai ales,dezvoltarea lor psiho-intelectualã. Reuºitaeducaþionalã foarte redusã ºi comporta-mentele negative ale copiilor, semnalatemai frecvent în rândul familiilor defavori-zate, constituie argumentele principale înfavoarea acestei concluzii. Este evident,în acest context cã educaþia copiilor esteputernic influenþatã de gradul de bunãs-tare (defavorizare) al familiei.

Caseta 5.1.3.

Copiii ºi tranziþia

Deºi reformele se fac pentru binele omului ºi mai ales al

generaþiilor viitoare, efectele lor adverse sunt resimþite din pãcate

cel mai tare de copii. Fiecare a treia familie cu copii minori este

afectatã de sãrãcie. Din acest motiv, aproape 40% din copiii minori

(pânã la 14 ani) sunt nevoiþi sã practice diverse activitãþi de câºtig în

detrimentul ºcolarizãrii. Circa 70% din familii au declarat cã nu au

bani pentru a achita taxele de ºcolarizare ºi rechizitele ºcolare. Ca

urmare, fiecare al 10-lea copil abandoneazã ºcoala pentru diferite

perioade de timp. Subnutriþia este frecvent întâlnitã la copii: circa

1/5 din ei nu-ºi iau micul dejun, iar 1/10 nu au ce mânca la cinã.

Situaþia devine ºi mai deplorabilã din cauza calitãþii proaste a

alimentaþiei. În plus, mai bine de jumãtate din numãrul total al

copiilor suferã din cauza imunitãþii scãzute. Aceastã problemã este

deosebit de acutã în localitãþile rurale, unde asistenþa medicalã este

nesemnificativã.

Sursã: studiile UNICEF-Moldova ºi MS al Republicii Moldova

Analiza comparativã a problemelorabordate de ºcoalã ºi ºcolarizare în fa-miliile defavorizate ºi în cele mai înstãritene relevã urmãtoarele aspecte: copilul areatitudine negativã faþã de învãþãturã în13,3% din familiile defavorizate ºi în 4,8%din cele mai înstãrite; în ºcoalã suntdesconsideraþi copiii din familiile sãrace:32,9% din familiile defavorizate, respec-tiv 10,7% din celelalte; tratarea incorectãa copiilor de cãtre profesori: 4,6% dinfamiliile defavorizate ºi respectiv 2,9% dincelelalte categorii de familii; lipsesc man-ualele ºi literatura necesarã: 38,5% dinfamiliile defavorizate respectiv 24,1% dincelelalte; nu pot procura rechizitele nec-esare: 68,9% din familiile defavorizaterespectiv 29,0% din celelalte; profesoriirecurg la pedepse fizice: 11,8% din fa-miliile defavorizate respectiv 6,5% dincelelalte; în familie nu are cine sau cândsã se ocupe suplimentar cu copilul: 24,0%din familiile defavorizate respectiv 11,5%din celelalte.

Faptul cã circa o treime (32,5%) dinfamiliile cu minori în întreþinere se aflãîn stare de necesitate acutã ne indicãadevãratele dimensiuni ale sãrãciei înRepublica Moldova ºi evidenþiazã situaþiadisperatã a familiilor defavorizate.

Îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã ºiatenuarea influenþelor nocive asupra dez-voltãrii armonioase a copiilor din famili-ile defavorizate, deºi depinde în primulrând de soluþionarea globalã a crizei eco-nomice, presupune adoptarea unui pro-gram special de protecþie socialã a copil-ului ºi familiei pentru aceastã perioadãdificilã traversatã de societatea noastrã.Programul respectiv trebuie sã fie axat pestoparea sau reducerea la minimum a pro-ceselor cu caracter degenerativ pentrusocietate, ceea ce presupune, însã, o bunãcunoaºtere a fenomenelor, proceselor,realitãþilor manifeste sau latente ce cara-cterizeazã viaþa socialã ºi a riscurilor in-erente. Din acest motiv, se impune cafactorii de decizie sã conlucreze eficientcu centrele de cercetare pentru a asiguracoerenþa programelor de acþiune curealitãþile de pe teren.

73


O altã prerogativã este legatã de spe-cificitatea domeniului copilului ºi fami-liei, care presupune crearea unui sistemde asistenþã socialã bazat pe profesional-ism. De aici derivã necesitatea pregãtiriiunui personal înalt calificat cu speciali-zare în domeniul asistenþei sociale.

Insuficienþa acutã de mijloace ºiresurse impun ca o primã condiþie (sug-estie) pentru asigurarea reuºitei - admin-istrarea eficientã a mijloacelor ºi resurselordisponibile. Acest obiectiv presupune pede o parte sensibilizarea ºi implicarea tu-turor forþelor disponibile ºi cointeresateîn problema copilului, iar pe de altã parte,îmbinarea eforturilor variate ca formã,conþinut ºi intensitate, într-un singur efortbine focalizat.

Pe lângã aceste prerogative, pot ficonsiderate importante urmãtoarele ele-mente:

l elaborarea unei metodologiide identificare a familiilor aflateîn dificultate ºi determinareagradului ºi naturii defavorizãrii;

l modalitatea de susþinere ºiajutoarele sociale se stabilescîn funcþie de specificul familieiºi natura dificultãþilor ºi riscurilorpe care le suportã copiii;

l crearea unor structuri localede asistenþã socialãinstituþionalizate juridicºi administrativ, care sã-ºidesfãºoare activitatea în cadrulprimãriilor locale;

l elaborarea unui sistemde monitorizare atât a situaþieigrupurilor defavorizate, cât ºi aactivitãþilor concrete localesau globale desfãºurate pentrusoluþionarea cazurilor,problemelor, etc.;

l asigurarea unui controlmai riguros al activitãþiiinstituþiilor de protecþie socialã.

5.2. Protecþia socialãa populaþiei apte de muncã

În procesul de tranziþie la relaþiile depiaþã au apãrut probleme legate de soartalucrãtorilor din întreprinderile supuse re-organizãrii ºi lichidãrii în cadrul proceselorde restructurare. O tendinþã importantã apoliticii sociale a statului în aceste condiþiieste asigurarea socialã a persoanelor ce aurãmas fãrã lucru independent de voinþa lor.Rezolvarea acestei probleme depinde demai mulþi factori, între care e sporireaproducþiei ºi eficienþei ei, lichidarea sauatenuarea disproporþiilor ce apar pe piaþade muncã ºi obþinerea în þarã a unui gradde utilizare completã a forþelor de producþie.

Pe termen lung, politica statului pepiaþa muncii are ca prioritate mãsurile deutilizare a forþei de muncã. Însã rata în-altã a ºomajului latent (concedii forþateºi folosirea incompletã a timpului demuncã), precum ºi numãrul mare decetãþeni ce au pierdut speranþa de anga-jare prin intermediul Serviciului de Statpentru utilizarea forþei de muncã, con-duc la reducerea posibilitãþilor definanþare a programelor orientate spredezvoltarea pieþei muncii ºi sporirea con-siderabilã a cheltuielilor pentru protecþiasocialã a populaþiei apte de muncã.

În calitate de subiecte componente aleprotecþiei sociale se manifestã populaþiaactivã, a cãrei drepturi la muncã ºi veni-turi sunt lezate prin lipsa, micºorarea sauschimbarea structurii locurilor de muncã.Având în vedere multitudinea cauzelor ºifactorilor ºomajului ºi constituind unul dinindicii integraþi ai securitãþii economice,protecþia socialã a cetãþenilor apþi demuncã cuprinde patru seturi de acþiuni:

l plata indemnizaþiilor pentru

ºomaj ºi ajutor social;

l alocaþii ºomerilor cãrora

le-a expirat termenul de primire

a indemnizaþiilor pentru ºomaj

sau pãrinþilor ºomeri cu mulþi copii;

l contribuþii pentru pregãtirea

ºi perfecþionarea calificãrii

profesionale a cetãþenilor ºomeri,

dezvoltarea lucrãrilor publice,

�Ajutând pe alþii,te ajuþi pe tine�

Proverb

74


creditarea ºomerilor în vedereademarãrii afacerilor private,acordarea creditelorºi subvenþiilor pentru patroniîn scopul creãrii ºi pãstrãriilocurilor de muncã;

l alocarea ajutorului materiallucrãtorilor unor întreprinderisupuse restructurãrii, falimentuluisau reducerii locurilor de muncã,în scopul susþinerii lor temporareîn caz de trimitere forþatãîn concediu sau a reduceriiregimului de lucru fãrã o platãcorespunzãtoare.

Mãsurile de protecþie socialã a popu-laþiei apte de muncã se finanþeazã dinBugetul asigurãrilor sociale ºi, respectiv,din Fondul de ºomaj.

Tabelul 5.2.1

Dinamica mijloacelor cheltuite de cãtre Fondul de ºomaj

Anii Mijloacele Fondului de ºomaj (%)raportate la:

Produsul Fondul de Cotele În medie MãrimeaIntern remunerare sociale pentru un lunarã a

Brut a muncii lucrãtor, lei indemnizaþiilorpentru ºomaj,(1 pers.), lei

1992 0,03 0,06 0,17 23 -

1993 0,04 0,11 0,32 374 -

1994 0,09 0,22 0,42 2529 29,6

1995 0,15 0,42 1,32 6160 47,9

1996 0,14 0,44 1,33 8610 72,9

1997 0,13 10636 81,0

1998 0,14 12122 79,5


În cheltuielile Fondului de ºomaj pre-dominã cheltuielile pentru indemnizaþiiºi plãti suplimentare. În prima etapã deformare a pieþei de muncã (1993-1994)aceste cheltuieli au constituit cca. 47%din total, atingând în 1996 cota maximãde 56% , iar la începutul lui 1997 ele s-auredus la 54,4%. Locul doi în structuracheltuielilor îl ocupã instruirea profesion-alã, perfecþionarea ºi reprofilarea ºomer-ilor, ale cãror pondere creºte în fiecarean, în 1998 ajungând la 23,4%.

În procesul de utilizare a forþei demuncã în Republica Moldova se observão tendinþã de creºtere a cheltuielilor cudestinaþie specialã ale Fondului de ºomaj.

În anul 1997 cheltuielile pentruprotecþia socialã au crescut cu 14,9% înraport cu 1996, din care 11,5% au fostpentru indemnizaþii ºi plãþi sociale, 30,6%- pentru pregãtirea ºi perfecþionareaºomerilor ºi 9,0% pentru întreþinereaoficiilor forþei de muncã.

Sporirea cheltuielilor pentru asigura-rea socialã a ºomerilor este determinatãde mãrirea indemnizaþiilor, condiþionatãde creºterea salariului mediu în repub-licã, ºi este însoþitã de reducerea greutãþiispecifice a celor ce primesc indemnizaþiidin numãrul total de ºomeri înregistraþi(tabelul 5.2.2).

Deºi a avut loc o creºtere neînsem-natã a volumului de platã a indemnizaþiilorpentru absolvenþii diverselor instituþii,mãrimile stabilite nu asigurã cerinþele fizio-logice minime ale cetãþenilor republicii.Mult mai întemeiatã ar fi fost plataindemnizaþiilor pentru ºomaj în funcþie deminimul de existenþã al cetãþenilor fãrã locde muncã, al femeilor ce ºi-au întreruptactivitatea pentru întreþinerea copiilor, ºia invalizilor din grupa a III-a.

Odatã cu trecerea la economia depiaþã, s-au agravat problemele protecþieisociale a persoanelor cu capacitate redusãde muncã (a cetãþenilor cu anumitedeficienþe fizice ºi mintale), precum ºi aletineretului. Sarcinile principale însoluþionarea acestor probleme revinadministraþiei publice locale. În unele þãri(Polonia) sunt adoptate legi speciale refer-itoare la antrenarea în câmpul muncii a

Tabelul 5.2.2

Ponderea ºomerilor care primesc indemnizaþii în numãrul totalde ºomeri oficial înregistraþi, %

Anii Total Femei Bãrbaþi

1995 28,4 36,5 19,6

1996 26,5 36,2 15,9

1997 23,8 31,3 14,7

1998 20,0 28,1 11,4


75


oamenilor cu capacitate redusã de muncã.Susþinerea activitãþii persoanelor cu ca-pacitate redusã de muncã include mãsuride nivelare a ºanselor social-profesionaleîn toate ramurile vieþii social-economice.Printre mãsurile ce ar contribui la menþi-nerea persoanelor cu capacitate redusãde muncã în cadrul întreprinderilor, ar firaþionalã acordarea privilegiilor la impoz-itare patronilor ce oferã locuri de muncã,cât ºi acordarea de credite preferenþialepentru crearea ºi menþinerea locurilor demuncã aferente acestei categorii.

Realizarea în practicã a mãsurilor deînregistrare a ºomerilor, calcularea ºi plataindemnizaþiilor, influenþeazã nefavorabilasupra legalizãrii pieþei de muncã ºi asupraposibilitãþilor economice de supravieþuirea populaþiei apte de muncã. Deseori, dindiferite motive, în scopul reducerii volu-mului de platã pentru ºomaj, se suspendãeliberarea lor. În anul 1997 au fost sistateplãþile la mai mult de 3,7 mii de ºomeri,dintre care numai 20,2 % au fost întemei-ate. Astfel de mãsuri nu pot fi izolate derealitãþile social-economice concrete, decaracterul ºomajului.

În condiþiile unui ºomaj de conjunc-turã ºi structural, astfel de mãsuri de �ac-celerare� a cãutãrii unui loc de muncãnu sunt destul de întemeiate. În major-itatea þãrilor lumii, limitarea termenelorde platã a indemnizaþiilor este legatã devechimea în muncã sau de perioada deºomaj, iar volumul ºi termenii de platã aindemnizaþiilor pentru ºomaj sunt maimari ca în Republica Moldova. Osusþinere considerabilã ar putea acordasistemele de ajutoare sociale, de care s-arputea folosi ºomerii în caz de expirare adreptului la indemnizaþii ºi lipsei loculuide muncã, dar în republicã încã nu a fostcreatã aceastã instituþie de ajutorare so-cialã. Cheltuielile pentru plata compen-saþiei lunare nominale ºi suplimentelorla indemnizaþiile de ºomaj pentru întreþi-nerea copiilor pânã la 14 ani au consti-tuit în anul 1997 7,2 % din cheltuieliletotale pentru acest scop. Din contul buge-telor locale ajutor material în sumã de2,2 mii lei au primit numai 46 de ºomeri.

Unul din factorii importanþi aiprotecþiei sociale a populaþiei apte demuncã îl constituie crearea condiþiiloreconomice, psihologice ºi de instruireprofesionalã în scopul sporirii graduluide utilizare a forþei de muncã a ºomerilorºi, parþial, a cetãþenilor angajaþi. O rãspân-dire mult mai largã în procesele depregãtire a ºomerilor le au programelemixte de învãþãmânt ale MinisteruluiMuncii, Protecþiei Sociale ºi a Familieiºi a Ministerului Educaþiei ºi ªtiinþei.Ponderea cheltuielilor destinate pregãtiriiprofesionale a ºomerilor a constituit înanul 1997 23,4%. Pe parcursul anului1997 numãrul ºomerilor instruiþi era de6749 de persoane sau 4,1 % din numãrultotal de ºomeri înregistraþi. Dintre ei,numai 9,6 % au fost instruiþi la întreprin-deri ºi organizaþii. În comparaþie cu aniiprecedenþi, se observã o tendinþã decreºtere a cotei celor ce au participat lapregãtirea profesionalã în cadrul unorîntreprinderi (tabelul 5.2.3).

Instruirea ºomerilor s-a organizatpentru 60 de profesii, predominante fi-ind cele de contabil � 27,7%, croitor� 18,1%, operator � 15,4% ºi de friz-er � 10,8%. Termenul mediu de studii aunui ºomer a fost de 5,5 luni, cheltuielilede instruire constituind 415 lei de per-soanã.

În calitate de factori ai protecþiei so-ciale se manifestã ºi lucrãrile publice.Rãspândirea formelor temporare de uti-lizare a forþei de muncã, subvenþionatede oficiile forþei de muncã , în combinaþiecu perfecþionarea calificãrii profesionalenu numai cã influenþeazã activ asupra

Tabelul 5.2.3

Dinamica structurii de instruire a ºomerilor, %

1994 1995 1996 1997 1998

Ponderea ºomerilor 8,1 11,4 11,7 13,6 11,5înregistraþi ce au primitinstruire

Femei: 5,2 7,3 7,6 9,4 15,1

Au primit instruire 7,0 9,0 7,3 9,6 11,0la întreprinderi


76


situaþiei actuale pe piaþa muncii, dar cree-azã ºi premise pentru ameliorarea utilizãriiforþei de muncã în perspectivã, con-tribuind astfel la schimbãrile structuraleprogresiste. În acest scop, este necesar sãse revadã noþiunea de lucrãri publice caactivitãþi ce nu necesitã calificare ºi carepresupun muncã fizicã grea. Experienþaaltor þãri demonstreazã cã lucrãrile pub-lice pot fi folosite în toate ramurile econ-omiei, inclusiv în sferele muncii intelec-tuale, sociale ºi ecologice. În pofida ob-stacolelor financiare ºi organizatorice îndezvoltarea acestui proces, lucrãrile pub-lice înregistreazã o evoluþie pozitivã (tabe-lul 5.2.4).

Una din formele reprofilãrii structuriipopulaþiei angajate în câmpul muncii, încondiþiile restructurãrii economice a în-treprinderilor, poate fi acordarea unuiajutor economic, organizatoric ºi juridiccelor concediaþi pentru organizarea busi-ness-ului privat sub forma micilor între-prinderi. Se prevede crearea unui numãrconsiderabil de locuri de muncã supli-mentare ºi dezvoltarea formelor ºi genu-

Tabelul 5.2.4

Dezvoltarea lucrãrilor publice

Anii 1998 înraport cu

1994 1995 1996 1997 1998 1994

Numãrul unitãþilor economice

unde au fost create locuri de muncã 98 189 165 241 278 de 2,8 oriNumãrul ºomerilor antrenaþi în lucrãrile

publice remunerate din care: 510 595 737 971 1360 de 2,7 oril 1 lunã 33,1 41,2 25,2 26,7 32,8 -0,3 p.p*l 1-3 luni 21,8 30,4 30,3 45,3 41,6 16,8 p.pl peste 3 luni 45,1 28,4 44.,5 28,0 25,6 -19,5 p.pCheltuieli pentru organizarea lucrãrilor

publice, lei pe persoanã 31 78 177 165 227 de 7,3 oriStructura surselor de finanþare ale lucrãrilor

publice (%) :

- bugetul local 2,6 14,9 1,0 12,9 7,9 5,3%- mijloacele proprii ale întreprinderii 36,0 80,9 98,8 86,4 90,3 54,3 p.p- fondul de ºomaj 56,4 3,6 0,2 0,7 0,8 55,6 p.p- alte surse 5,0 0,6 - - 1,0 4,0 p.p

* p .p. � puncte procentuale

Sursã: datele MMPS al Republicii Moldova

rilor netradiþionale de utilizare a forþeide muncã. În scopul antrenãrii în câm-pul muncii a pãturilor slab asigurate, înanul 1999 se preconizeazã: crearea a 5800de locuri de muncã, în anul 2000 - 6500;determinarea condiþiilor ºi ordinii de elib-erare a creditelor ºomerilor ce vor sã seocupe cu activitatea de antreprenoriat ºia unitãþilor economice � pentru crearealocurilor de muncã. Dar acþiunilemenþionate, importante din punct de ve-dere social, nu au primit susþinerea or-ganizatoricã ºi financiarã necesarã.

Garanþiile sociale acordate lucrãtorilorde cãtre întreprinderi, în caz de concedi-ere, concedii forþate sau reducerea timpu-lui de muncã, reprezintã un aspect im-portant al protecþiei sociale a populaþieiapte de muncã. Reducerile în masã ºi re-structurarea sectorului de stat a devenit unfenomen obiºnuit în perioada reformelorradicale din economie. Mãsurile prevãzutepoartã un caracter temporar ºi nu core-spund situaþiei economice generale.

Asigurarea socialã în Moldova are oimportanþã deosebitã în procesul de reori-

77


entare a lucrãtorilor concediaþi, ce locui-esc în localitãþile rurale. Mulþi au primit oparcelã de pãmânt, utilaj ºi alte mijloace deproducþie. Unii din ei au format gospodãriiþãrãneºti, alþii au transmis mijloacele deproducþie în arendã, iar alþii n-au folositmijloacele de producþie pentru obþinereaproducþiei ºi, deci a veniturilor. Reieºinddin acestea, ar fi iraþional ca aceastã cate-gorie de lucrãtori sã nu fie lipsitã de suportsocial, pânã când nu-ºi vor organizaproducþia de mãrfuri sau nu vor primi unvenit (din arendã) nu mai mic decât nive-lul minim necesar de existenþã pentru fie-care membru al familiei.

Practica de a nu concedia lucrãtorii deprisos ºi reducerea zilei (sãptãmânii, lunii)de muncã sau acordarea concediilor delungã duratã la iniþiativa administraþiei fãrãpãstrarea salariului conduce la:

a) concedierea formalã a lucrãtorilor�din proprie iniþiativã� (fãrã plata indem-nizaþiilor de concediere ºi a înregistrãriiimediate la oficiile forþei de muncã caºomeri ºi primirea indemnizaþiilor). Da-toritã deficitului locurilor de muncã, în1998 au depus cereri de concediere dinproprie iniþiativã 74,1% din numãrul ce-lor concediaþi, dintre care 80% în agri-culturã ºi silviculturã, 81% în comerþ ºireparaþii, 85,2% în învãþãmânt ºi 88,8%în sãnãtatea ºi asistenþã sociala;

b) menþinerea în statele întreprinderiia lucrãtorilor ce nu lucreazã o perioadãîndelungatã ºi pãstrarea drepturilor lor labunurile materiale ºi creºterea stagiuluipentru primirea pensiilor;

c) diminuarea spiritului activ al lucrã-torilor în cãutarea noului loc de muncã,în deosebi al celui ce necesitã perfecþionaresau recalificare;

d) utilizarea incompletã a forþei demuncã în condiþiile unei plãþi reduse pen-tru munca prestatã (în Moldova aceastaduce la menþinerea nivelului scãzut detrai);

e) aplicarea diviziunii muncii, utili-zarea incompletã a forþei de muncã (potfi folosite de unele întreprinderi în scopulreducerii cheltuielilor).

Caseta 5.2.1

În cãutarea unui loc de muncã

Odatã cu aprofun-darea proceselor re-formatorii devine totmai dificil de a gãsiun loc de muncã.Ajustãrile structuraleºi restructurarea în-treprinderilor econo-mice este însoþitã de reduceri considerabile ale numãrului de angajaþi.Sectoarele noi ale economiei, bazate pe iniþiativa privatã, sunt încãfragile ºi nu dispun de capacitãþi suficiente pentru a absorbi forþa demuncã disponibilizatã. Doar fiecare a zecea persoanã concediatãdin sectorul public a putut gãsi un loc de muncã în sectorul privat.În general, pe piaþa muncii se amplificã tendinþa reducerii cereriiagregate: în ultimii patru ani ea s-a contractat de 1,25 ori. Astãzirata de ocupare a populaþiei economic active constituie 44,3%, încomparaþie cu 80% cât era în a.1990 la începutul reformei eco-nomice.

Ca urmare, oportunitãþile de a fi angajat sunt nesemnificative.La un loc vacant de muncã revin zece ºomeri oficial înregistraþi. ªimai dificilã este situaþia pentru lãcãtuºi, ºoferi, ingineri mecanici,bibliotecari ºi agronomi unde, în medie, aceastã proporþie este de1:12. Efectul cumulativ al dezechilibrului pe piaþa muncii constã înamplificarea insecuritãþii locului de muncã. Creºte perioada de timpîn cãutarea unei ocupaþii remunerate. În medie, o persoanã chel-tuie 7 luni în cãutarea locului de muncã. Ceva mai mult,7,5 luni,constituie durata perioadei de cãutare pentru persoanele dinlocalitãþile urbane. Deºi cei de la sate cheltuiesc în medie mai puþintimp în cãutarea unui loc de muncã (6,7 luni), fluctuaþiile sezonieresunt destul de mari, amplificând gradul de incertitudine. În decursulunui an, durata de plasare în câmpul muncii oscileazã de la 8-9 luniiarna pânã la 4-5 luni vara. Drept urmare, se mãreºte durata perio-adei de ºomaj, care are implicaþii negative economice ºi financiareatât pentru stat, cât ºi pentru individ. Astãzi fiecare a cincia per-soanã luatã în evidenþa oficiilor forþei de muncã se aflã în ºomaj demai bine de 6 luni. Aceasta duce în mod inevitabil la extindereaºomajului de lungã duratã, fenomen care este considerat de cãtreOIM ca fiind cea mai durã formã a ºomajului. Comparativ cu anul1995 acest fenomen a crescut în proporþie de 1,25 ori cuprinzând înprezent 14,4% din numãrul total de ºomeri.

Sursã: datele MMPSF al Republicii Moldova ºi sondajului BGCpe a.1998

În perspectivã, o astfel de tratare vaduce la concentrarea muncii în puþinelelocuri de muncã mai bine plãtite ºi de oproductivitate înaltã, lãsând tot mai mulþilucrãtori fãrã lucru ºi surse de venit.

Aplicarea diferitelor forme ale timpu-lui redus de lucru, ce a înregistrat o anu-mitã evoluþie în multe þãri ale lumii, pre-

Pana la 3 luni

Pana la 6 luni

Pana la 12 luni

Peste 12 luni

78


supune, ca idee, ameliorarea condiþiilorde muncã a femeilor cu mulþi copii, a tin-eretului studios, a persoanelor în etate, ainvalizilor ºi a altor cetãþeni care au nevoiede timp sau de un orar liber de lucru. Labaza acestei forme de organizare a lucru-lui stã propria iniþiativã ºi asigurarea ma-terialã. Din 41 mii de persoane care auavut, în 1998, ziua de muncã redusã -85,7% au folosit aceastã formã de organi-zare a muncii la iniþiativa administraþiei,deseori cu pierderea unei pãrþi considera-bile a salariului. În cele 11 judeþe ale re-publicii acest indice a constituit mai multde 90%. Este de remarcat faptul cã în anul1998 în raport cu 1997 numãrul lucrãto-rilor angajaþi parþial a crescut cu 18%, din-tre care cu 33,6% la iniþiativa administra-þiei.

O altã metodã, ce a înregistrat orãspândire destul de largã în republicanoastrã, este acordarea concediilor ad-ministrative diferitelor categorii de lucrã-tori fãrã pãstrarea plãþii compensaþiilor.

Acordarea concediilor poate fi apreci-atã, teoretic, ca un anumit privilegiu din

partea întreprinderii ºi mai ales a statuluicare ar permite menþinerea vechimii înmuncã, adaptarea la noua economie de piaþãºi pãstrarea echilibrului psihologic. Pe par-cursul anului 1998, în concedii administra-tive s-au aflat 146,4 mii salariaþi, fiecãruiadin ei revenindu-le câte 87,4 zile-muncã,cu urmãtoarea diferenþiere a teritoriilor: dela 14 zile-muncã în raionul Camenca , pânãla 270 zile-muncã în raionul Dubãsari. Ast-fel, timp de patru luni circa 150 de mii deoameni n-au lucrat ºi nu au primit salariu,nu au fost înregistraþi ca ºomeri ºi nu auprimit indemnizaþii de ºomaj.

Pe ramuri de activitate, cea mai crit-icã situaþie s-a înregistrat în construcþii,unde 55% din numãrul celor angajaþi s-au aflat în concedii mai mult de 127 zilemuncã ºi în ramura industriei prelucrã-toare, unde indicatorii similari reprezintã51,5% ºi respectiv 108 zile-muncã.

Odatã cu aprofundarea crizei deproducþie, accelerarea procesului de pri-vatizare ºi acþionare, aceastã soluþie, cepresupune o rezolvare ulterioarã demo-craticã a relaþiilor patron-angajaþi, semanifestã în prezent prin diminuarea rap-ortului economic ºi spiritual dintre lucrã-tor ºi patron. Concediile administrativede lungã duratã neplãtite, fãrã a lua înconsiderare pãstrarea legãturii formale cuîntreprinderea, ce asigurã creºterea stag-iului de muncã (carnetul de muncã segãseºte la întreprindere), precum ºi unelebunuri sociale ºi speranþa efemerã în în-toarcerea la locul vechi de muncã, îi ob-ligã pe lucrãtori sã se adapteze la noilecondiþii ºi sã se angajeze în localitatea dedomiciliu sau peste hotarele þãrii înactivitãþi care deseori nu corespund pro-fesiei ºi calificãrii lor. Ca rezultat al aces-tui mod de organizare a muncii, are locun proces de reducere a procentului delucrãtori calificaþi. O parte din lucrãtori,ce nu au posibilitate sã se angajeze la alteîntreprinderi, îºi pierd îndemânarea pro-fesionalã ºi duc o viaþã în mizerie. Altãparte îºi gãsesc de lucru prin cumul sause ocupã cu business-ul mic, îndepãrtân-du-se tot mai mult de la activitatea pro-fesionalã de bazã ºi pãstrând cu între-prinderea numai o legãtura juridicã, for-

Caseta 5.2.2

Profilul ºomajului

Chiar dacã rataºomajului oficial esteredusã (în jur de 2%din forþa de muncã),ritmul creºterii luieste rapid: în anul1998 numãrul per-soanelor înregistrateca ºomeri la oficiileforþei de muncã s-amãrit de aproape 1,3 ori. Cine sunt acei care au un grad sporit derisc de a intra în ºomaj? Datele disponibile furnizeazã urmãtorulprofil: (i) femeile (59%), mai ales mamele dupã concedii de mater-nitate ; (ii) tineretul pânã la 30 ani (45%), în special tinerii fãrãspecialitate ºi demobilizaþii din armatã; (iii) muncitorii necalificaþi(57%) preponderent din industriile mecanice; (iv) angajaþii la lu-crãri sezoniere (47%), în special în sectorul agrar. Motivele princi-pale de concediere a lucrãtorilor: (i) blocajul financiar al unitãþiloreconomice (34%); (ii) restructurarea întreprinderilor (25%); (iii)fuziunea/comasarea întreprinderilor (17%); (iv) falimentare (15%).Dintre tipurile de ocupaþii care sunt cele mai vulnerabile la ºomajsunt lãcãtuºii, ºoferii, constructori, bibliotecarii, inginerii, agronomii.

Sursa: datele MMPSF al Republicii Moldova

79


malã. Pentru a sista trecerea bruscã aºomajului latent în cel oficial ºi a activizaprocesul de utilizare a forþei de muncã,este raþional sã fie legalizate formele ei(sãptãmâna (ziua) redusã de lucru etc.),indicând timpul normativ ºi restanþele devenit (salariu) care sunt compensate. ÎnFranþa de exemplu, Programul de com-pensare a veniturilor în caz de ºomajparþial ºi la un grad de utilizare a forþelorde muncã mai mic de 40 de ore pe sãp-tãmânã prevede o compensare în mãrimede 50% din salariul orar.

Deºi cu o notã de incertitudine, pareînsã a fi atractivã idea subvenþionãrii forþeide muncã la întreprinderile prospere, cuscopul pãstrãrii potenþialului de lucru ºi,în primul rând, a lucrãtorilor calificaþi.Pentru realizarea ei este necesarã o po-liticã structuralã raþionalã atât la nivelnaþional cât ºi teritorial pentru susþinereaselectivã a întreprinderilor competitive ºiatractive pentru investiþii. Aceasta ar per-mite reþinerea ºomajului latent, care nupoate fi dirijat ºi folosirea mult mai efi-cientã a perioadei de tranziþie pentruadaptarea la noile condiþii a potenþialuluide muncã. Însã accentul trebuie pus pecrearea angajãrii productive.

În scopul asigurãrii stãrii materiale ºipsihologice a lucrãtorilor concediaþi seacordã unele înlesniri ºi indemnizaþii. Încomponenþa lor intrã compensaþia subforma salariului mediu, accesul la serv-iciile sociale ale întreprinderilor, þinândcont de aportul lucrãtorului în dezvoltar-ea producþiei, precum ºi ajutorul materi-al pentru lucrãtorii concediaþi. Existãposibilitatea obþinerii indemnizaþiilorbãneºti cu destinaþie specialã ºi a burselor,în cazul micºorãrii nivelului de veniturideterminatã de studii ºi perfecþionare, aînlesnirilor pentru plata locuinþelor de-partamentale ºi a altor indemnizaþii pen-tru membrii familiilor în incapacitate demuncã.

Însã unele întreprinderi ce se aflã într-o situaþie financiarã grea încalcã Legeafalimentului. Fãrã a declara întreprinde-rea falitã, administraþia impune unei pãrþia lucrãtorilor sã încheie contracte anualede muncã. În aceastã perioadã lucrãtorii

Caseta 5.2.3

ªomajul real faþã de ºomajul oficial

Sursa: constatãrile CISR

ªomajul real

l Include toate persoaneleapte de muncã care suntîn cãutare de lucru

l Este raportatla populaþia angajatã

l Acoperã toate tipurilede ºomaj: deschis, latentºi fricþional.

l Apreciazã dimensiunearealã a rezervei forþeide muncã în toatesectoarele economiei

l Rata este de 9,4%

ªomajul oficial înregistrat

l Include doar lucrãtoriicare nu sunt concediaþidin proprie iniþiativã

l Este raportat la populaþiaeconomic activã

l Acoperã numai unsegment-cel deschis ºi careeste oficial înregistrat

l Dã o apreciere parþialãa rezervei forþei de muncã,în special în sectorul public

l Rata este de 2,0 %

nu primesc salariu. Dupã un an, ei sunteliberaþi fãrã a primi indemnizaþii de con-cediere.

Sunt necesare rectificãri si completãriîn Codul Muncii Republicii Mol-dovaconform urmãtoarelor puncte: transfertemporar la alt loc de muncã, în cazulnecesitãþii de producþie; rezilierea con-tractului de muncã la iniþiativa adminis-traþiei; motivele ºi modalitatea concedieriilucrãtorilor; înlesniri ºi compensaþii pen-tru lucrãtorii eliberaþi în caz de înlocuirea proprietarului; evidenþa drepturilor lu-crãtorilor concediaþi în rezultatul reduceriistatelor în caz de lichidare, privatizare sauacþionare; termenii de achitare în caz deconcediere. În prezent legislaþia în vig-oare prevede garanþii sociale pentrucetãþenii care au rãmas fãrã lucru ºi s-auadresat la oficiile de ºomaj. Cetãþenii,patronii ºi oficiile de ºomaj ar fi fostavantajaþi dacã în aceastã lege s-ar fi in-trodus rectificãri ºi completãri care sã re-glementeze colaborarea din perioadaprecedentã eliberãrii lucrãtorilor ca ur-mare a procedurilor de reorganizare, as-anare, faliment ºi a administrãrii din ex-terior. Situaþia concretã de pe piaþa demuncã impune introducerea corectãrilorîn mecanismul protecþiei sociale a lucrã-torilor concediaþi. De aceea este nece-

80


sarã adoptarea legii �Despre protecþialucrãtorilor în cazul insolvabilitãþii patron-ilor�, care sã stipuleze garanþii de platã arestanþelor esenþiale, conform acorduluide muncã, indiferent de proprietatea deb-itorilor insolvabili ºi mersul procesului delichidare.

Nivelul înalt al ºomajului cere, real-mente, mãrirea volumului mijloacelor fi-nanciare, cu scopul realizãrii programel-or de stat de utilizare a forþei de muncãºi, în parte, a asigurãrii sociale a ºomer-ilor, ceea ce, la rândul sãu, duce la limi-tarea considerabilã a posibilitãþilor definanþare a programelor de dezvoltare apieþei muncii.

Rezumat. Creºterea permanentã anumãrului cetãþenilor Republicii Moldovaneangajaþi în muncã duce la reducereaposibilitãþilor statului în finanþarea pro-gramelor de dezvoltare a pieþei muncii ºiasigurãrii sociale a populaþiei apte demuncã. Aceasta se referã atât la creareanoilor locuri de muncã, cât ºi la protecþiasocialã a ºomerilor înregistraþi, utilizãriiparþiale a forþei de muncã, precum ºi lalucrãtorii concediaþi datoritã restructurãriiºi insolvabilitãþii întreprinderilor.

Ca urmare a reducerii populaþiei an-gajate în câmpul muncii, anual creºte volu-mul mijloacelor financiare ale Fonduluide ºomaj pentru personalul scriptic.

Dar, raportat la produsul intern brut,în ultimii trei ani (1996-1998) volumulmijloacelor Fondului de ºomaj constituienumai 0,13-0,14%, adicã mult mai puþindecât în majoritatea þãrilor cu o econ-omie de piaþã. Neluând în consideraþiemicºorarea artificialã a numãrului celorce primesc indemnizaþii de ºomaj, mãri-mea medie lunarã a indemnizaþiilor cal-culate a constituit în 1998 numai 79,5 leipentru o persoanã, ceea ce nu asigurãºomerilor un minim fiziologic deexistenþã. Tendinþe importante de creºterea nivelului de adaptare a cetãþenilorºomeri la relaþiile de piaþã în sfera munciiºi situaþiei lor materiale se înregistreazãîn pregãtirea ºi perfecþionarea populaþieiapte de muncã ºi dezvoltarea lucrãrilorpublice. Circa 12% din ºomerii înregistraþiau primit instruire profesionalã, conform

directivelor oficiilor de ºomaj. Însã cotacelor angajaþi în câmpul muncii dincomponenþa celor ce au fost instruiþi esteneînsemnatã ºi constituie în anul 1998doar 31,5%. Mult mai gravã este situaþiaîn domeniul lucrãrilor publice. Pe par-cursul anului 1998, la lucrãri publice auparticipat numai 1360 de ºomeri sau 2,2%din toþi ºomerii înregistraþi. Este de re-marcat cã mai mult de 90% din mijloacelepredestinate finanþãrii lucrãrilor publicesunt realizate de cãtre întreprinderi. Cotabugetelor locale constituie mai puþin de10% , iar a mijloacelor Fondului de ºomajmai puþin de 1%.

Nu se înfãptuieºte alocarea mijloace-lor pentru crearea locurilor de muncã cuscopul antrenãrii pãturilor slab asigurateale populaþiei în câmpul muncii, prevã-zute de Programul de stat al utilizãrii forþeide muncã, ceea ce duce la agravareasituaþiei pe piaþa muncii ºi afectarea cat-egoriilor social vulnerabile ale populaþiei.Reieºind din acestea, ar fi oportun sã seþinã cont de urmãtoarele:

1. La elaborarea Programelor de stat

pentru utilizarea forþei de muncã a

populaþiei, mãsurile prevãzute de ele vor

fi consolidate prin indicarea surselor de

finanþare.

2. La formarea bugetului republican al

Fondului de ºomaj se va þine cont de

situaþia actualã a ºomajului în Moldo-

va, conjunctura de pe piaþa muncii ºi

pronosticul evoluþiei situaþiei social-eco-

nomice în ansamblu.

3. În scopul mãririi eficienþei folosirii

mijloacelor financiare ale Fondului de

ºomaj, conform cerinþelor patronilor,

instruirea ºi perfecþionarea ºomerilor la

întreprinderi se va realiza pe un termen

mai lung � pânã la 9 luni.

4. Este necesarã elaborarea programel-

or naþionale ºi regionale de creare a lo-

curilor de muncã pentru pãturile social-

vulnerabile ale populaþiei.

81


5.3. Securitatea sãnãtãþii publice

Sãnãtatea constituie unul din elemen-tele cheie ale securitãþii umane. De stareaei depinde în mod direct nivelul bunãstãriiindividuale ºi gradul de dezvoltare umanãa þãrii. Exercitând o influenþã directã asu-pra capacitãþilor de muncã, sãnãtatea am-plificã sau limiteazã opþiunile oamenilorde a valorifica oportunitãþile sociale. Per-soanele cu o stare a sãnãtãþii bunã suntmai puþin expuse factorilor de risc. Dim-potrivã, cei cu sãnãtatea precarã suntafectaþi mai dureros de mediul economicturbulent. Maladiile limiteazã autonomiaoamenilor, reduc participarea lor în câm-pul muncii ºi mãresc dependenþa de serv-iciile medicale. Astfel starea sãnãtãþiicondiþioneazã gradul de vulnerabilitate aloamenilor. De aceea sãnãtatea proastã areun impact negativ direct asupra mobilitãþiiforþei de muncã, productivitãþii ºi cheltu-ielilor publice. Efectul cumulativ al sãnãtãþiipublice îºi gãseºte reflectare în indicele dez-voltãrii umane ºi are consecinþe atât eco-nomice cât ºi sociale. Din acest punct devedere, sãnãtatea publicã este tratatã subun aspect mai larg ca fiind o bunãstarecompletã fizicã, mentalã ºi socialã care nuse referã doar la absenþa bolii sauinfirmitãþii.

Sãnãtatea publicã este condiþionatã decalitatea ºi eficacitatea serviciilor pe carele presteazã instituþiile medicale. În acestcontext trebuie menþionat cã sistemulcurent al ocrotirii sãnãtãþii în Moldova secaracterizeazã printr-un mix de pãrþi slabeºi puternice, generate de originea acestuisector ºi de particularitãþile perioadei detranziþie. Avantajele principale conþin înfond trãsãturi semnificative moºtenite dela modelul precedent de ocrotire a sãnãtãþiiºi constau în urmãtoarele:

l acces universal gratuit la toateserviciile medicale;

l dreptul întregii populaþiila îngrijirea sãnãtãþii;

l dotare bunã a sectorului medicalprimar cu tehnicã ºi personalde calificare înaltã;

l reþea bine structuratã ºi integratãde spitale, clinici ºi ambulatorii;

�Extremis malis,extrema remedia /Maladiile serioasenecesitã remediiextreme�

Din latina veche

l reþea flexibilã de facilitãþi igieniceºi medicale de prevenirea maladiilor în masã;

l finanþare prioritarã integralãde la bugetul public.

În acelaºi timp, acest sistem s-adovedit a fi ineficient în promovarea cal-itativã a serviciilor medicale. Motivul prin-cipal constã în filozofia veche a sectoruluimedical: cetãþenii erau trataþi mai degra-bã ca recipienþi pasivi ai serviciilor med-icale prestate de cãtre stat decâtparticipanþi activi ai procesului deîmbunãtãþire a stilului lor propriu de trai.Din aceste considerente s-a mizat în ex-clusivitate pe monopolul statului în ocroti-rea sãnãtãþii. Drept urmare, managemen-tul intrasectorial s-a dovedit a fi inefi-cient, cauzând dezechilibre ºi lipsã decoordonare. Gradul de receptivitate lanevoile locale (mai ales cele rurale) eranesemnificativ, prioritate acordându-seinstituþiilor medicale din zonele urbane.În utilizarea resurselor financiare se neg-lija principiul eficacitãþii economice.

Situaþia în sectorul medical s-a agra-vat considerabil pe durata perioadei detranziþie. Înrãutãþirea s-a manifestat prac-tic la toþi parametrii sistemului de ocrotirea sãnãtãþii care pot fi clasificaþi în urmã-toarele seturi:

l deteriorarea standardelor de traiale populaþiei;

l creºterea gradului de incidenþãa factorilor de risc ce submineazãsecuritatea sãnãtãþii publice;

l extinderea bolilor de nutriþie,infecþioase, sociale ºi degenerative;

l constrângeri financiare dure;

l remunerarea insuficientã apersonalului medical, ce serveºtedrept anti-stimulent pentruexecutarea calitativã a sarcinilorprofesionale.

Exponentul calitãþii sãnãtãþii-speranþade viaþã-continuã sã se deteriorezesubstanþial. Comparativ cu 1992, duratavieþii s-a micºorat de 1,4 ori, reprezentândîn 1998 70,7 ani pentru femei, 63,2 anipentru bãrbaþi ºi 67 ani-cea medie. Lafemei aceastã reducere s-a dovedit a fimai semnificativã - de circa 1,6 ori. Ast-

82


Fig. 5.3.1

Speranþa de viaþã la naºtere, ani

Sursã: studiile CªP al MS

fel durata speranþei de viaþã în Moldovaeste una din cele mai scurte în Europa.

Una din cele mai îngrijorãtoare man-ifestãri în dezvoltarea demograficã nefa-vorabilã din republicã este creºtereamortalitãþii populaþiei. În 1998 au dece-dat 47,7 mii persoane, rata mortalitãþiifiind de 11,1 la 1000 locuitori. Numãruldecedaþilor a depãºit numãrul celornãscuþi cu 0,9 mii. Structura mortalitãþiipe cauze de deces în anul trecut relevã cãcele mai multe decese (52,7%) au la bazãbolile aparatului circulator, urmate detumorile maligne (11,9%); accidentele,otrãvirile ºi traumatismele (9,0%); bolileaparatului digestiv (8,9%); bolile aparat-ului respirator (6,0%). De remarcat fap-tul cã în acelaºi timp incidenþa cazurilorfatale printre bãrbaþi este mai frecventãca la femei. Din aceastã cauzã ºi nivelulmortalitãþii diferã pe sexe, el fiind cu14,8% mai mare la bãrbaþi. Destul dealarmant se manifestã tendinþa creºteriiratei mortalitãþii la populaþia economicactivã. Comparabil cu 1993, nivelul ei acrescut de 1,1 ori, constituind în prezent41,6% din structura mortalitãþii generale.

O situaþie precarã se constatã ºi în sec-torul ocrotirii sãnãtãþii copiilor. Con-strângerile financiare dure, amplificate decreºterea explozibilã a preþurilor la serv-iciile medicale, au condus la o deterioraresubstanþialã a stãrii sãnãtãþii lor. Subnutriþiaa devenit un fenomen obiºnuit care afec-teazã marea majoritate a populaþiei, înde-osebi persoanele tinere. Astfel valoareaenergeticã zilnicã a alimentaþiei copiiloracoperã numai 62% din minimul necesar,iar la proteine ºi mai puþin, 40%. Ca ur-

55.0

60.0

65.0

70.0

75.0

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998

ambele genuribarbatifemei

mare rata mortalitãþii infantile este de 17,8la 1000 nãscuþi vii, adicã de 3 ori mai mareca media europeanã.

Alarmantã rãmâne situaþia maladiilorinfecþioase (epidemiile recente de difterie,holerã, rujeolã, parotiditã). Din 1990 pânãîn 1998 incidenþa sifilisului a crescut de10,6 ori atingând indicele de 165,9 cazu-ri/100.000 persoane. Suntem în etapa dedebut al unei veridice epidemii de SIDA:numai în anul 1998 au fost înregistrate408 persoane infectate de virusul HIV(pentru comparaþie: 19 infectaþi în cei 9ani precedenþi (1986-95 ºi 47 în 1996).Cu fiecare an creºte numãrul cazurilornoi de tuberculozã. Imunizarea eficientãa populaþiei devine deosebit de anevoio-asã din cauza insuficienþei de vaccinuriºi de utilaj respectiv.

Incidenþa maladiilor gastro-intestinaleeste cea mai înaltã în Europa. Un marepericol prezintã creºterea numãrului deboli cardiovasculare, ictus, reumatism, adiabetului zaharat ºi a altor maladii cron-ice, îndeosebi la cei tineri.

Drept parametru al crizei sociale sepoate considera creºterea numãrului depersoane suferinde de alcoolism ºi narco-manie, precum ºi a numãrului fumãtorilor(îndeosebi printre femei ºi adolescenþi).Conform unei analize oficiale, mai multde 8% din populaþia þãrii are probleme desãnãtate datorate excesului de alcool. În-cepând cu 1990 numãrul narcomanilorluaþi la evidenþã creºte în medie cu 30%anual. Foarte severe rãmân problemeletraumatismului ºi deceselor violente.

Persistã o multitudine de problemelegate de mediul ambiant. Meritã o deo-sebitã atenþie problemele asigurãrii cu apãpotabilã (îndeosebi în localitãþile rurale),de prelucrare a tutunului, a deºeurilortoxice, iar în ultimii ani ºi poluarea aeru-lui în oraºe.

Structurile sistemului sãnãtãþii suferão crizã profundã în ceea ce priveºteinsuficienþa de resurse financiare ºi folosi-rea iraþionalã a mijloacelor existente, lipsamedicamentelor necesare ºi a utilajului.Din acest motiv s-a creat o discrepanþãsemnificativã între cererea excesivã pen-tru serviciile medicale ºi oferta extrem de

83


Fig. 5.3.2.

Coeficientul general al fertilitãþii

Sursã: studiile CªP al MS

redusã. Nedispunând de mijloace finan-ciare pentru a acoperi costul tratamentu-lui, marea majoritate a populaþiei aban-doneazã serviciile costisitoare ale institu-þiilor medicale specializate ºi se auto-tratea-zã în condiþii casnice. Ca urmare circa60% din numãrul total de decedaþi ºi 30%din decesele copiilor sunt înregistrate acasã.Personalul medical încadrat primeºte sal-arii foarte mici, fapt ce provoacã diminu-area aspectului moral, generalizarea proce-sului de mituire ºi o atitudine negativã apopulaþiei faþã de acesta.

Cauzele stãrii precare a sãnãtãþii înMoldova sunt determinate de prevalenþafactorilor de risc subiacenþi în stilul deviaþã ºi în mediul înconjurãtor, precum ºide absenþa unei profilaxii eficiente ºi denivelul scãzut al serviciilor medicale.Situaþia nu este corectatã de programeleelaborate deja ºi de setul de mãsuri alGuvernului ºi al Ministerului Sãnãtãþii dincauza finanþãrii insuficiente.

Efectul implicit al stãrii precare dinsectorul asistenþei medicale s-a rãsfrânt ºiasupra parametrilor demografici dinMoldova. Pe lângã mortalitatea ºi mor-biditatea înaltã, s-a accentuat tendinþascãderii dramatice a natalitãþii.

Comparativ cu 1989 coeficientulnatalitãþii s-a micºorat de 1,62 ori atingândîn 1998 cota de 10,9 la 1000 locuitori.Au fost înregistraþi 46,8 mii nou-nãscuþisau cu 35 mii mai puþin ca în 1989. Unadin cauzele acestei situaþii o constituieînrãutãþirea structurii de vârstã a femeilor.Este ºtiut cã femeilor tinere le revine treipãtrimi din numãrul total de naºteri, darnumãrul lor la începutul anului 1997 eracu aproximativ 80 mii mai mic faþã deînceputul anului 1986, când numãrul nounãscuþilor a fost cel mai mare. Scãdereanumãrului nou-nãscuþilor este cauzatã ºide micºorarea numãrului cãsãtoriilorîncheiate: în 1998 au fost cu 15 mii (saude 1,6 ori) mai puþine decât în 1990.Continuã creºterea ponderii copiilornãscuþi în afara cãsãtoriei; în 1998 17,5%faþã de 10,4% în 1989.

Drept urmare, sporul natural alpopulaþiei a înregistrat cea mai micã val-oare din perioada postbelicã: 0,2 promile.

Situaþia aceasta va persista ºi pe viitor fi-indcã nu existã premise ce ar genera oschimbare a acestei evoluþii. Motivul prin-cipal rezidã în coeficientul general alfertilitãþii, care a scãzut pânã la 1,67 ºinu asigurã nici reproducerea simplã apopulaþiei (2,14-2,15). Toate acestea vorimpulsiona pe viitor fenomenul depopulãriiîn republicã, ceea va exercita un impactnegativ pe termen lung asupra geno-fon-dului uman. Începând cu 1992 populaþiarepublicii se aflã într-o continuã descreº-tere. La sfârºitul anului 1998 populaþiarepublicii era de 4293 mii persoane. Înultimul an rata anualã a creºterii populaþieis-a diminuat, alcãtuind - 0,3% ºi proba-bil va rãmâne aceeaºi pe viitor.

Pe lângã natalitate ºi mortalitate unrol semnificativ în formarea structuriipopulaþiei îl are migraþia. Începând cuanul 1990 proporþiile emigraþiei sunt cumult mai mari ca cele ale imigraþiei. Ast-fel soldul migraþiei a devenit negativ, con-tinuând sã se aprofundeze pe parcurs: -2934 persoane în 1996, -3879 persoaneîn 1997 ºi -4351 persoane în 1998.

Fig.5.3.3

Sursã: studiile CSP al MS

84


Analiza celor 21 de obiective prevã-zute în �Strategia globalã de asigurare asãnãtãþii pentru toþi pânã în anul 2000�,elaboratã de Biroul regional OMS, ne dãposibilitatea sã afirmãm cu certitudine cãnici unul din ele nu poate fi atins de þaranoastrã în termenii indicaþi. Mai multdecât atât, în urmãtorii câþiva ani sepãstreazã premisele de înrãutãþire în con-tinuare a sãnãtãþii publice.

Este evident cã declinul continuu alsãnãtãþii publice necesitã restructurareasectorului de asistenþã medicalã. Sãnãtateapoporului este cel mai important factorpentru dezvoltarea umanã durabilã.Trebuie recunoscut cã fãrã a lua mãsuriurgente ºi eficiente, direcþionate spresãnãtate, reformele, care au loc nu voratinge rezultatele scontate. În þarã per-sistã în prezent o concepþie greºitã,moºtenitã din timpul perioadei sovietice,conform cãreia sistemul ocrotirii sãnãtãþii(Ministerul Sãnãtãþii, instituþiile medico-profilactice, personalul medical) poartãresponsabilitatea totalã pentru problemelesãnãtãþii oamenilor. Însã aceste problemeau devenit în prezent atât de grave ºiinfluenþate de diverºi factori, în specialde cei social-economici încât numai cueforturile Sistemului sãnãtãþii ameliorar-ea este imposibilã. Din studiile fãcute s-aapreciat cã starea sãnãtãþii populaþiei este

determinatã de eforturile medicini ºiintervenþiile directe ale acestui serviciunumai în 10% din cazuri, stilul de viaþãcontribuie cu 40%, factorii biologici ºiereditari cu 30% ºi mediul înconjurãtorcu 20%.

Politica naþionalã în domeniul Sã-nãtãþii (PNS) este un complex deprioritãþi, strategii ºi acþiuni practice, co-ordonat ºi aprobat la nivel naþional,subnaþional ºi local, având ca principalobiectiv pãstrarea ºi fortificarea sãnãtãþiicetãþenilor ºi naþiunii în întregime. Piv-otul transformãrilor constã în redefinirearolului statului în ocrotirea sãnãtãþii ºi ac-tivizarea auto�responsabilitãþii pentrustarea sãnãtãþii individuale. Aceasta pre-supune (i) alocarea eficientã a resurselorîn baza utilizãrii mai decise a mecanis-melor pieþei, (ii) o diversitate mai mare aopþiunilor pentru serviciile medicale ºi (iii)întãrirea capacitãþii instituþionale a sis-temului de asistenþã medicalã princreºterea gradului de descentralizare aresponsabilitãþilor ºi atribuþiilor manage-riale.

Strategia Moldovei în domeniulocrotirii sãnãtãþii a fost elaboratã de Min-isterul Sãnãtãþii în 1997 ºi a fost adoptatãca document al Guvernului sub denumi-rea �Concepþia ºi strategiile de dezvoltarea sistemului sãnãtãþii din Republica Moldo-va în condiþiile economice noi pentru anii1997-2003�. Obiectivul principal constãîn asigurarea accesului liber pentru toatãpopulaþia la serviciile de asistenþã medi-calã. Realizarea acestui scop se bazeazãpe respectarea urmãtoarelor principii:

l Prioritatea problemelor sãnãtãþii. Estenecesar a se recunoaºte cã sãnãtatea estenu numai unul din drepturile de bazã aleomului, ci ºi o resursã a statului, o condiþienecesarã pentru progresul societãþii.

l Echitatea ºi solidaritatea. În condi-þiile crizei actuale, când este evidentãstratificarea crescândã a societãþii în pri-mul rând în aprovizionarea materialã ºicu resurse, este necesar a se depune toateeforturile pentru asigurarea accesibilitãþiituturor cetãþenilor la fortificarea sãnãtãþiiºi asistenþa medico-profilacticã. Solidar-itatea (între bogaþi ºi sãraci, sãnãtoºi ºi

Caseta 5.3.1.

Pilonii reformei asistenþei medicale în Moldova:

ç Restructurarea reþelei de acordare a serviciilor medicalecu o capacitate prea mare pentru a obþine resurse de la nivelulasistenþei medicale de ordinul trei ºi de a le aloca pentruasistenþa medicalã primarã.

ç Consolidarea reþelei de prim ajutor prin acordarea resurselorla finanþarea constituirii unei reþele eficiente de medicigeneraliºti.

ç Legalizarea plãþilor nelegale, evitarea plãþilor pentru serviciilemedicale arbitrare sau excesive, în special apãsãtoare pentrupãtura sãracã.

ç Determinarea unui nou set de servicii medicale caresã corespundã resurselor bugetare, cu alocarea majoritãþiiresurselor primului ajutor medical.

ç Centralizarea finanþãrii asistenþei medicale pentruîmbunãtãþirea distribuirii resurselor între sectoare.

Sursã: Moldova: evaluarea sãrãciei, studiu al BM-Moldova, 1999.

85


bolnavi, tineri ºi vârstnici) joacã un rolprimordial în acest sens.

l Structuri eficiente pentru prelucrar-ea, implementarea ºi monitorizarea PNS.Recunoscând prioritatea ºi necesitateaunei astfel de activitãþi, este necesarãcrearea unor organe eficiente pentru re-alizarea ei. Se impune susþinerea adec-vatã din partea organelor de conducere,inclusiv asigurarea cu resurse financiare.

l Relaþii intersectoriale, programecomune, responsabilitate ºi evidenþã. Pen-tru atingerea rezultatelor dorite este nec-esarã planificarea integralã, realizareamãsurilor ºi activitãþilor, precum ºi eval-uarea criticã generalã a realizãrilorobþinute de organele de conducere atâtde nivelul central, cât ºi a celor de nivelsubnaþional/local implicate. În baza uneiastfel de colaboratori s-ar putea obþinecu mai mult succes resurse externe (do-nate) ºi folosirea lor raþionalã pentru sec-torul social ºi ocrotirea sãnãtãþii.

l Consultaþii ºi participarea maselorlargi ale societãþii. Politica Naþionalã deSãnãtate nu este un program al unui de-partament sau chiar al unui guvern. Suc-cesul utilizãrii acestuia presupune par-ticiparea activã a organizaþiilor non-gu-vernamentale, uniunilor profesionale,asociaþiilor de interese, informaþii ºi par-ticiparea tuturor cetãþenilor, precum ºiresponsabilitatea fiecãrui membru alsocietãþii. Este necesarã stabilirea unuidialog sigur, precum ºi a consultaþiilor.În aceste relaþii, participarea mass�me-dia este deosebit de importantã.

Utilizarea ºi realizarea PNS este unproces îndelungat ºi dificil. El includecâteva etape, cum ar fi: atingerea con-sensului ºi determinarea prioritãþilor,definirea sarcinilor ºi acþiunilor pentrurealizarea lor, consultarea largã apopulaþiei, oferirea unei puteri legislativePNS (în majoritatea þãrilor documentelede acest gen sunt adoptate de Parlamentsub formã de Lege). Însã importanþa ºigravitatea problemelor sãnãtãþii impunenecesitatea vitalã a unei astfel de activitãþi.Principalele obiective pot fi grupate întrei mari categorii:

l Îmbunãtãþirea stãrii sãnãtãþii prinameliorarea standardelor de trai ale oa-menilor, promovarea unui stil sãnãtosde viaþã, protecþia mediului ambiant ºiîntãrirea eficienþei serviciilor curative ºide prevenire a maladiilor;

l Ridicarea eficacitãþii serviciilor deasistenþã medicalã prin aplicarea maisusþinutã a pârghiilor de piaþã ºi diversi-ficarea surselor de finanþare a instituþiilormedicale;

l Întãrirea capacitãþii instituþionale asectorului sãnãtãþii publice prin descen-tralizarea reþelei de asistenþã medicalã,perfectarea cadrului legislativ ºi restruc-turarea managementului sãnãtãþii.

Reformarea sectorului de asistenþãmedicalã diferã de restructurarea altordomenii ale economiei deoarece servici-ile medicale nu pot fi sistate atunci cândsistemul economic este în profund dec-lin. Din acest punct de vedere, reformelesectorului medical implicã simultanoportunitãþi ºi riscuri. Oportunitãþile ma-jore constau în: (i) tendinþa liberalizãriiactivitãþii economice ºi restrângerea sem-nificativã a rolului statului; (ii) extinde-rea accesului liber ºi al opþiunilor oame-nilor la o gamã mai diversificatã de serv-icii ºi produse; (iii) descentralizarea man-agementului medical ºi aplicarea pe scarãmai largã a alocaþiilor rentabile. Factoriide risc ce pot submina într-o mãsurã oare-care reuºita reformelor se referã în primulrând la mediul economic ºi politic nesta-bil, precum ºi la suportul nesemnificativdin partea comunitãþii pentru a aplicareformele radicale în sectorul sãnãtãþii.

Trasarea unei strategii viabile pentruiniþierea, desfãºurarea ºi administrareaunui proces de renovare a sectoruluisãnãtãþii într-un mediu turbulent (cazulMoldovei) s-a dovedit a fi o provocaredescurajantã pentru cei care fac politicasãnãtãþii în Moldova, precum ºi un proc-es dificil din punct de vedere tehnic ºipolitic. Aceasta a fost clar demonstrat deacþiunile întreprinse pentru soluþionareaa 3 probleme:(i) minimul garantat ºi gra-tuit de asistenþã medicalã, (ii) implemen-tarea asigurãrilor obligatorii de asistenþã

86


medicalã ºi (iii) reformarea teritorial ad-ministrativã. Aceste probleme sunt foartedificile, cer o atitudine intersectorialã ºiau tangenþã directã cu sistemul de im-pozitare la Fondul Social ºi la buget.

Pentru realizarea reformei ocrotiriisãnãtãþii în condiþiile indicate se þine contde urmãtoarele principii de bazã ale re-formãrii:

l Sistemul centralizat de planificare,gestiune ºi comandã se înlocuieºte prinintroducerea diferitor forme de descen-tralizare (deconcentrare, devoluþie, del-egare a funcþiilor, etc.) în procesul deluare a deciziilor, alocare a resurselor,dezvoltarea serviciilor, coordonare, con-trol ºi evaluare.

l La nivel naþional vor fi menþinutepoliticile ºi strategiile globale de sãnãtate,plasând la nivel judeþean acþiunile deplanificare ºi dezvoltare a sistemului desãnãtate. Ministerul Sãnãtãþii va susþineprocesul de reformare a ocrotirii sãnãtãþiiprin reþeaua sa, cu orizontalizarea trep-tatã a structurilor ierarhice ºi diminuar-

ea rolului relaþiilor formale administra-tive în favoarea relaþiilor funcþionale decolaborare, conlucrare, asociere, coor-donare sau integrare. Misiunile lui prin-cipale vor include: identificarea ºi ierar-hizarea problemelor majore de sãnãtateîn þarã; pregãtirea programelor de statpe termen lung ºi mediu de dezvoltaresanitarã; dirijarea proceselor de planifi-care în domeniul resurselor umane pen-tru ocrotirea sãnãtãþii; pregãtirea anu-alã a rapoartelor privind starea desãnãtate a populaþiei ºi serviciilor med-icale la nivel central ºi regional.

l La nivel judeþean se propune Direcþia

Sãnãtãþii publice instituitã ca structurã dedirijare a ocrotirii sãnãtãþii la acest nivelºi subordonatã autoritãþilor publice.Aceastã unitate va fi autorizatã sã: stim-uleze ºi controleze aplicarea cadrului leg-islativ în domeniul ocrotirii sãnãtãþii; sãmonitorizeze ºi evalueze starea sãnãtãþiiºi a factorilor care o condiþioneazã; sãsupravegheze situaþia sanitar-epidemio-logicã; sã aplice ºi sã adaptateze pro-gramele naþionale de sãnãtate; sã evalu-eze serviciile medicale; sã dirijeze în limitaRegulamentului de activitate, structurilesistemului ocrotirii sãnãtãþii judeþean.

Pentru susþinerea continuitãþii proce-sului de dirijare ºi realizãrii accesibilitãþiipopulaþiei la serviciile medicale în condiþiilereformei teritorial administrative se prop-une formarea în fiecare judeþ a câte 3-4sectoare sanitare (dupã numãrul de raio-ane care au intrat în judeþ). Aºadar, rezultãcã într-un judeþ se pot determina 3-5 sec-toare de servicii medicale cu îngrijire com-plexã care pot funcþiona ºi în continuare înmod integrat deservind o populaþie de 60-100 mii locuitori.

În conformitate cu concepþia de refor-mare a ocrotirii sãnãtãþii se constituiedouã sectoare finanþate independent: sec-torul ambulator cu servicii medicale pri-mare ºi sectorul spitalicesc cu serviciiconsultative specializate. Sectorul primar

include majoritatea componentelor dinfostul sector ambulator-policlinic, cu

Caseta 5.3.2.

Arhitectura ocrotirii sãnãtãþii la nivel local

Strategia de reformare a ocrotirii sãnãtãþii în Moldova prevede apro-fundarea gradului de descentralizare a managementului sãnãtãþii pub-lice. Rolul primordial în luarea deciziilor financiare, dezvoltareainstituþiilor medicale ºi modalitatea prestãrii serviciilor de asistenþãmedicalã va fi plasat la nivel judeþean. La scarã naþionalã vor fimenþinute doar politicile ºi strategiile globale de dezvoltare a sãnãtãþiipublice. Greul lucrului de planificare, organizare ºi implementare vafi dus de serviciile respective locale. Noua arhitecturã a ocrotirii sãnãtãþiila nivel judeþean constã din 3 elemente: (i) spitale judeþene cu îngr-ijire complexã, care corespund numãrului de raioane incluse în judeþ;

(ii) spitale ºi ambulatorii decircumscripþie ºi (iii) ambu-latorii rurale de medicinãpreventivã. În cazul judeþuluiBãlþi sunt 4 centre judeþenecomplexe; 15 spitale de cir-cumscripþie ºi 31 ambulatoriirurale. Aceastã reþea este maiflexibilã ºi faciliteazã acce-sul populaþiei la serviciileinstituþiilor medicale.

Sursã: studiile CSP al MS

Judeþul Bãlþi

87


excepþia serviciilor specializate. Sectorulsecundar include toate spitalele care auaparþinut raioanelor.

Unitãþile sanitare de la nivel local vorfi finanþate din 3 surse: din buget (local ºirepublican) pentru realizarea minimumu-lui de servicii garantat de Stat, din asig-urãri obligatorii pentru acoperirea pachet-ului de bazã de servicii medicale ºi dincontul serviciilor cu platã.

Astfel, întãrirea sãnãtãþii publice de-vine obiectivul prioritar al securitãþii uma-ne. Starea sãnãtãþii depinde nu numai denivelul bunãstãrii individuale, dar ºi deperformanþele economiei în ansamblu. Deaceea restructurarea sectorului medical vafi inclusã în contextul reformelor eco-nomice pentru a sincroniza activitãþile siefectele lor. Totodatã, se va modifica sub-stanþial rolul actorilor pe piaþa sectoruluiserviciilor medicale - guvernul ºi pacienþii.Autoritãþile guvernamentale îºi vor asu-ma responsabilitatea pentru promovareaunui acces liber al tuturor cetãþenilor laserviciile medicale, asigurând echitatea ºicalitatea serviciilor prestate. La rândul lor,persoanele individuale vor deveni parti-cipanþi activi în asigurarea stãrii sãnãtãþii.Ocrotirea sãnãtãþii va fi tratatã ca un buneconomic care va solicita în mod inevi-tabil alocarea eficientã a resurselor finan-ciare ºi un comportament raþional faþãde consumul serviciilor medicale.

Întãrirea securitãþii sãnãtãþii publiceconstituie un proces complex ºi de lungãduratã. Reuºita lui depinde în primul rândde mediul economic din þarã, dar nu înultimã instanþã ºi de suportul politic ºisocial al colectivitãþii. De aceea promo-varea transformãrilor în sectorul asistenþeimedicale va avea urmãtoarea succesiune:

l Activitãþi pe termen scurt,

care vor fi concentrate spre

asigurarea prestãrii serviciilor

medicale de bazã, evitând

colapsul total al sectorului medical.

l Activitãþi pe termen mediu,

care vor fi orientate preponderent

cãtre aprofundarea restructurãrii

sectorului serviciilor medicale.

5.4. Accesul la educaþie

Opþiunea unei educaþii corespunzã-toare face parte din dimensiunile funda-mentale ale dezvoltãrii umane. Accesul laeducaþie este o componentã definitorie asecuritãþii sociale ºi economice. De aceeasocietatea trebuie sã garanteze ºanse egaleîn accesul la educaþie ºi sã favorizeze dez-voltarea permanentã a capacitãþii umane.

Importanþa cunoaºterii ºi educaþieicontinue în progresul social ºi în modspecial în formarea capitalului uman, esteargumentatã ºtiinþific ºi recunoscutã unan-im. În plan global, cererea socialã pentruînvãþãmânt nu înceteazã sã creascã, deaceea educaþia devine un domeniu cen-tral în ierarhia prioritãþilor politicii so-ciale în toate þãrile.

Politica statului nostru în domeniuleducaþiei este consfinþitã drept prioritatenaþionalã prin lege, având ca obiectivefundamentale: asigurarea egalitãþii ºanselorla învãþãturã pentru toate categoriile depopulaþie, formarea cetãþeanului prin pris-ma respectãrii drepturilor ºi libertãþilorfundamentale ale omului, diferenþiereacalificãrilor adaptate la piaþa actualã ºi deperspectivã a muncii, contribuirea la de-schiderea personalã a elevului.

Indicii statistici de alfabetizare ºi in-struire a populaþiei în Republica Moldovase considerã satisfãcãtori. Potrivit ultimu-lui recensãmânt al populaþiei (1989) nive-lul de alfabetizare a populaþiei adulte estede 96,4%. Nivelul de instruire a populaþieiºi cota de înscriere a elevilor în instituþiilede învãþãmânt corespunzãtoare vârstei suntapropiate celor din þãrile vecine. Rezervade învãþãmânt mediu ºi superior se estime-azã la 70% din populaþia adultã. Aprox-imativ 4/5 din populaþia în vârstã de 25-40 ani au studii medii ºi superioare.

Problema esenþialã a educaþiei rezidãîn conþinutul ºi calitatea procesului deînvãþãmânt în societatea noastrã. Realitateademonstreazã cã pregãtirea, capacitãþilepopulaþiei de a rãspunde adecvat la noileprovocãri, dictate de tranziþia la alte mod-ele de organizare ºi comportamente sociale,sunt reduse.

�Doar cei educaþisunt liberi�

Epictetus

88


Fig. 5.4.2.

Populaþia dupã niveluri de instruire

Sursã: calcule efectuate în baza datelor DSAS

Fig. 5.4.1.

Sistemul învãþãmântului din Republica Moldova

Vârsta/Clasa

**** - intrare în bazã de concurs;

Note explicative:

l studiile post-universitare dureazã 1-2 ani

l studiile la doctorat dureazã 3-4 ani;

l studiile la post-doctorat dureazã pânã la 2 ani;

l ºcoala de meserii are ieºire numai spre piaþa muncii;

l examenele de promovare se susþin dupã fiecare nivel de studiicu excepþia grãdiniþei ºi a pregãtirii obligatorii cãtre ºcoalã;

l învãþãmântul de la 3 pânã la 18 ani este însoþit de învãþãmântulspecial ºi complementar

25_24_23_ 22_21_20_19_

18_17_XII16_XI

15_X14_IX13_VIII12_VII11_VI10_V

9_IV 8_III 7_II 6_I

5_ 4_ 3_

-nivelurile ISCED; -bacalaureatul; -ieºire în piaþa muncii;

Post-doctorat

Universitate4-6 ani

Post-universitar

Liceu3 ani

ªMCG,2 ani

Doctorat

Colegiu2-3 ani

Universitãþi

Licee

ªcoalade meserii

ªcoalaprofesionalãpolivalentã

Tr. III1 an

Tr. II2 ani

Tr. I2 ani

Colegiupedagogic

Gimnaziul5 ani

ªcoala primarã4 ani

Pregãtirea obligatorie cãtre ºcoalã, 1 an

ªcoala primarã4 ani

Grãdiniþã

5 ani

OBLIGATORIU

7

6

3

2

1

0

i

5

3

3

5

332

5

**** ****

**** ****

****

****

****

În sistemul de învãþãmânt de toatenivelele din Republica Moldova învaþã789,4 mii elevi ºi studenþi (1998-1999),ceea ce reprezintã 73,4% din populaþiade vârsta ºcolarã ºi a cincia parte dinpopulaþia þãrii. Structura instituþionalã a

învãþãmântului este în proces de refor-mare, diversificare ºi ajustare la stand-ardele occidentale (caseta 5.4.1). Faþã deanii precedenþi rata brutã de încadrare înînvãþãmânt a înregistrat o uºoarã creºtere,deºi numãrul total de elevi ºi studenþi ascãzut cu 120 mii.

Învãþãmântul de bazã obligatoriu estede 9 ani ºi include: 1 an pregãtire pentruºcoalã, 4 clase învãþãmânt primar ºi 5 claseînvãþãmânt gimnazial. Rata de cuprind-ere în reþeaua învãþãmântului de bazã,obligatoriu, în anul ºcolar 1998-1999 estede 92%, iar în cea a învãþãmântului pos-tobligatoriu - 45,5% din populaþia învârstã de 16-22 ani. La 1 septembrie 1998s-au înregistrat 4,7 mii copii în vârstã de7-16 ani neºcolarizaþi (în 1997 respectiv4,5 mii) din care 80% sunt din localitãþilerurale. Realmente, obligativitatea ºcolar-izãrii elevilor în prezent scapã de subcontrol.

Învãþãmântul de bazã ºi cel superioreste organizat în limba românã ºi în lim-bile minoritãþilor naþionale. Limbile mod-erne se predau începând cu clasa II-a. Înînvãþãmântul gimnazial limbile modernese învaþã în toate clasele, la licee fiindobligatorie predarea a douã limbi mod-erne. Limba rusã se studiazã obligatoriuîn toate ºcolile începând cu clasa a V-a.

Sistemul educaþional preºcolar încadrea-zã actualmente circa 40% din contingentultotal de copii de vârsta respectivã. Ultimulan din structura educaþiei preºcolare includepregãtirea obligatorie pentru ºcoalã.

În perioada de tranziþie educaþia preº-colarã este afectatã într-o mãsurã mult maimare decât celelalte trepte de învãþãmânt.Continuã sã se reducã numãrul instituþiilorpreºcolare, precum ºi numãrul educato-rilor ºi al copiilor (figura 5.4.1.). Între 1992-1998 s-au lichidat 29% din grãdiniþe,numãrul copiilor instituþionalizaþi a scã-zut cu 41%, iar numãrul cadrelor didac-tice s-a redus cu circa 43%.

Procesul de lichidare a grãdiniþelor aafectat mai ales localitãþile rurale (undelocuiesc 64% din numãrul copiilor de vârstãpreºcolarã), mãrind decalajul dintre sat ºioraº cât priveºte accesul copiilor la oeducaþie corespunzãtoare. Persistã prob-

89


Fig. 5.4.5.

Numãrul elevilor care învaþã în schimbul doi

Sursã: datele DSAS

Fig. 5.4.4

Învãþãmântul de zi (primar, gimnazial, liceal)

Sursã: datele DSAS

Fig. 5.4.3.

Învãþãmântul preºcolar

Sursã: datele DSAS

lemele ce þin de alimentarea copiilor, deasigurarea cu materiale didactice, dereparaþii curente ºi capitale ale clãdirilor.

În grupele pregãtitoare pentru ºcoalãsunt încadraþi doar 64% din efectivul copi-ilor de vârsta respectivã. Ceilalþi copii nupot beneficia de învãþãmântul preºcolarobligatoriu, prevãzut de lege, obligativi-tatea în acest caz rãmânând doar declar-ativã.

În condiþiile crizei economice, asig-urarea funcþionãrii normale a educaþieipreºcolare devine aproape imposibilã.Specificul regimului de organizare ºifuncþionare a sistemului educaþieipreºcolare impune majorarea contribuþieipãrinþilor în acoperirea cheltuielilor pen-tru întreþinerea grãdiniþelor, iar pauperi-zarea populaþiei limiteazã accesul egal alcopiilor la o educaþie corespunzãtoare.

Învãþãmântul primar încadreazã 320,5mii elevi, ceea ce constituie 96% din con-tingentul respectiv. La un cadru didacticîn învãþãmântul primar revin în medie 22elevi. Între 1992-1998 numãrul elevilor ºicel al învãþãtorilor s-a mãrit doar cu 1%.

Învãþãmântul secundar include:

l învãþãmântul secundar general(învãþãmântul gimnazial,învãþãmântul liceal, învãþãmântulmediu de culturã generalã);

l învãþãmântul secundar profesional.

În anul ºcolar 1998-1999 în þarãfuncþionau 1549 ºcoli de zi, din care:

l 107 ºcoli primare separate,

l 631 gimnazii,

l 625 ºcoli medii de culturã generalã,

l 143 licee,

l 43 ºcoli pentru copii cu deficienþeîn dezvoltare.

Învãþãmântul secundar include 420,2mii elevi din care 92% revin învãþãmântuluigeneral obligatoriu.

Gradul de cuprindere a populaþiei ºco-lare de vârsta respectivã în învãþãmântulgeneral obligatoriu este de 89,4% mani-festându-se o tendinþã de scãdere din cauzaabandonului ºcolar.

La un cadru didactic în învãþãmântulsecundar revin 17 elevi.

Învãþãmântul liceal cuprinde 106,6 miielevi (1998/99) sau circa 19% dinabsolvenþii gimnaziilor. Majoritatea li-ceelor (70%) funcþioneazã în municipiiºi oraºe. Din motive economice accesulla învãþãmântul liceal pentru absolvenþiiºcolilor generale din mediul rural este maimic decât în mediul urban. Fenomenulacesta reprezintã o evidentã formã de in-echitate socialã.

90


Funcþionarea paralelã a douã reþele -liceele (clasele X-XII) ºi ºcolile medii deculturã generalã (clasele X-XI) creeazãun impact negativ asupra întregului sis-tem de învãþãmânt. Sunt întreprinsemãsuri concrete pentru modernizarea sis-temului de învãþãmânt, acordând priori-tate liceelor. Astfel, în 1998 au fost de-schise 66 licee ºi 200 de clase liceale. Faþãde anul 1997, ponderea liceenilor în to-talul elevilor s-a dublat, constituind 16%.

Învãþãmântul secundar profesional serealizeazã în ºcoli de meserii ºi ºcoli pro-fesionale polivalente. În cele 52 ºcoli po-livalente în anul ºcolar 1998-1999 îºi facstudiile 26,3 mii persoane, sau 18% dintotalul celor înmatriculaþi în învãþãmântulprofesional.

Organizarea adecvatã a studiilor pro-fesionale secundare rãmâne o problemãºi pentru anii urmãtori. Actualele ºcoliprofesionale polivalente, instituite în bazafostelor ºcoli tehnico-profesionale, pot-rivit unei concepþii elaborate între 1993-1995, sunt structurate pe 3 trepte ºi trebuiesã asigure concomitent pregãtirea profe-sionalã ºi cea licealã generalã. Practicaaratã cã majoritatea elevilor nu pot asim-ila paralel ambele programe. De aceea selucreazã la revizuirea concepþiei ºi adapta-rea învãþãmântului secundar profesionalla cerinþele actuale ºi de perspectivã alepieþei muncii, þinând cont de capacitãþileºi aspiraþiile personale ale elevilor.

Învãþãmântul superior (public ºi par-ticular) încadreazã 102,4 mii studenþi

(1998-1999) înscriºi la cele 38 instituþiiuniversitare ºi 56 colegii. La 100.000 lo-cuitori revin 2806 studenþi din care 2332înscriºi în învãþãmântul public. La un cadrudidactic din sistemul universitar revin 14studenþi. Încadrarea în învãþãmântul su-perior în 1998 constituie 42,2% dinpopulaþia în vârstã de 19-22 ani ºi 26,4%din promoþia respectivã a învãþãmântuluisecundar. (Pentru comparaþie: acest indi-cator în 1998 era de 69% în USA, 51% înJaponia; în Franþa el s-a ridicat între 1988-1992 de la 36% la 50%). Nivelul de accesîn învãþãmântul superior din RepublicaMoldova a crescut faþã de anii precedenþimai ales în instituþiile particulare. În 1998numãrul studenþilor era cu 23% mai maredecât în 1992.

Problemele finanþãrii educaþiei

În diverse þãri, în funcþie de specificullor istoric, economic ºi social, existã dif-erite mecanisme de finanþare a educaþiei.Toate þãrile garanteazã un anumit nivelobligatoriu de învãþãmânt, dincolo de caremai existã o mare diversitate de surse,mecanisme ºi forme de finanþare. Politi-cile educaþionale se construiesc în funcþiede obiectivele strategiilor de dezvoltare, denecesitatea garantãrii accesului egal laeducaþie, de instituirea unei competiþiisãnãtoase în promovarea valorilor, forma-rea interesului ºi responsabilitãþii person-ale pentru permanenta auto-perfecþionare.Republica Moldova, ca þarã aflatã întranziþie, se confruntã cu foarte maridificultãþi în finanþarea adecvatã a învãþã-mântului, þinând cont ºi de imperativuloptimizãrii investiþiilor care se fac dintr-un buget tot mai redus.

Alocaþiile publice sunt mult sub nive-lul necesitãþilor, iar gradul de pauperiza-re a populaþiei nu permite instituirea ofi-cialã a unor mecanisme de participare fi-nanciarã a pãrinþilor pentru compensar-ea deficitului, deºi încercãri se fac. Înconsecinþã: ºcolile se deterioreazã, localurinoi nu se construiesc, reparaþia ºiîntreþinerea curentã (condiþiile sanitare,încãlzirea, iluminarea etc.) ºi dotarea ºco-lilor, cu mici excepþii, nu corespund un-eori nici celor mai elementare exigenþede confort. Este suficient sã menþionãm

Fig. 5.4.6.

Alocaþiile din bugetul consolidat

Sursã: calcule efectuate în baza datelor DSAS

91


cã alocaþiile bugetare acoperã doar 40%din cheltuielile curente ale învãþãmân-tului. Cota investiþiilor capitale în sumatotalã a cheltuielilor publice din ultimiicinci ani (1994-1999) nu a depãºit 4%.

Suma cheltuielilor publice destinateînvãþãmântului în 1998 a fost mai micãdecât în 1996 ºi în 1997, cu respectiv,17% ºi 27%, constituind 7,5% din PIB ºi21,7% din buget, ceea ce este mai multdecât în alte þãri. Dar calculatã pentru 1elev/student, aceastã sumã constituie doar752 lei pe an (circa 70 US$ sau 300 US$dupã PPC) ceea ce este foarte departe denecesitãþile reale.

Baza materialã a ºcolilor continuã sãse deterioreze. În 1998/99 jumãtate dinºcoli necesitau reparaþii capitale (în 1997/98 � a treia parte); 7% din ºcoli erauavariate.

Lipsa alocaþiilor a condus la lichida-rea aºezãmintelor extraºcolare � caselorde creaþie tehnicã, a instituþiilor tinerilortehnicieni, naturaliºti, turiºti ºi altele. Înultimii 6 ani s-au închis o treime dinnumãrul bibliotecilor pentru copii.

O alternativã compensatorie a defici-tului financiar pentru sistemul educaþionaleste instituirea sectorului particular, prevã-zut de lege. Pentru asigurarea dezvoltãriiºi funcþionãrii acestui sector au fost elab-orate o serie de acte normative ºi de re-glementare privind criteriile ºi mecanis-mul de autorizare a instituþiilor deînvãþãmânt.

Actualmente funcþioneazã 163 instituþiide învãþãmânt particular, care includ in-tegral structura sistemului de învãþãmântdin republicã:

l Instituþii de învãþãmânt superioruniversitar � 27, inclusiv pe lângãuniversitãþile de stat � 10;

l Colegii � 9;

l Licee � 11;

l Gimnazii � 2;

l ªcoli medii generale � 2;

l ªcoli primare � 3;

l ªcoli de meserii � 5;

l Cursuri de instruire pentru adulþiºi elevi � 101.

Una din problemele principale esteasigurarea ºcolilor cu manuale. În prezent,asistenþa didacticã de la buget este sufi-cientã numai la clasele I-II. În claseleIII-IX asigurarea de la buget este la nivelde 30-40%. Fondurile de manuale dinbibliotecile ºcolare au depãºit demult ter-menul de valabilitate. Lipsa finanþelor aimpus iniþierea comercializãrii manualelorprin magazine specializate, controlate deMEª. Este în curs de implementare sis-temul de arendã a manualelor.

În 1997-1998, instituþiile de învãþãmântpreuniversitar, precum ºi unele colegii ºiuniversitãþi, au fost dotate cu computerede ultima generaþie (885 de clase � circa10000 locuri de studii), fapt ce creeazãcondiþii propice pentru implementareanoilor tehnologii informaþionale ºi didac-tice în procesul de instruire. Din pãcateîn prezent aceastã tehnicã este folositã doarla 25-35% din timpul posibil.

Din lipsa de spaþii fiecare a zecea per-soanã învaþã în schimbul doi. Din lipsa demijloace, rãmâne nesoluþionatã problemaperfecþionãrii ºi reciclãrii cadrelor didac-tice, în special din mediul rural, care dince în ce mai mult, din cauza salariilor miciºi neachitãrii lor, sunt nevoiþi sã-ºi gãseascãalte surse de subzistenþã (lucrãri agricole,servicii, comerþ, muncii necalificate pestegraniþã etc.). Dincolo de problema sala-rizãrii decente este necesar un nou mecan-ism de instruire continuã a cadrelor di-dactice.

Din cauza salariilor mici (media �200 de lei) ºi întârzierilor crescânde laplãþi, în învãþãmântul secundar în prezent(03.1999) nu sunt ocupate 2200 posturide cadre didactice, dintre care 40% lalimbile strãine. 4800 cadre au 1,5 sarcinididactice ºi mai mult, iar o bunã partedin posturi sunt ocupate de pensionari.În ºcoli are loc �îmbãtrânirea cadrelor�� fenomen negativ pentru calitateaeducaþiei. Tinerii specialiºti, absolvenþi aiuniversitãþilor, nu se prezintã la posturiconform repartizãrii. În 1998, din 2,7 miide tineri specialiºti cu profil pedagogicau fost repartizaþi în ºcoli 2 mii, din cares-au prezentat la post doar 31%.

92


Sistemul ºcolar privat (ºcoli primare,medii generale, gimnazii, licee) cuprindedoar 0,4% din populaþia ºcolarã, taxa an-ualã pentru studii fiind între 1-4 mii leianual.

Privatizarea a cuprins în special învã-þãmântul superior (nivelul III) care in-clude actualmente 17% din numãrul stu-denþilor ºi continuã sã se extindã.

În învãþãmântul mediu profesional ºicel superior de stat se extinde din an înan cota studenþilor care achitã taxe pen-tru învãþãmânt printr-un sistem contrac-tual. În anul ºcolar 1998/99 îºi fac studi-ile în condiþii contractuale: 4% din eleviiînvãþãmântului profesional (taxa anualã0,25 � 2,3 mii lei), 33% din studenþiicolegiilor (taxa anualã 0,9 � 2,5 mii lei)ºi peste 50% din studenþii universitãþilor(taxa anualã � 1,3 � 4 mii lei).

Burse bugetare primesc: 65% dinnumãrul elevilor ºcolilor profesionale destat (media � 41,5 lei); 41% din numãrulstudenþilor colegiilor de stat, secþia de zi(media � 44 lei); 43% din numãrulstudenþilor universitari (media 56 lei).

Din cele spuse, este absolut evidentcã în actualele condiþii de pauperizare apopulaþiei, reducerea drasticã a finanþãriide stat ºi privatizarea învãþãmântului,însoþite de creºterea taxelor de studii, afec-teazã substanþial egalitatea accesului laeducaþie ºi ºansele unei dezvoltãri dura-bile în genere.

Dupã gradul sãu de importanþã, ga-rantarea realã a accesului egal la educaþieechivaleazã cu alegerea corectã a direcþieicimentãrii securitãþii sociale ºi dezvoltãriiumane durabile. În acest context, esteoportunã instituþionalizarea unor noimecanisme de finanþare a sistemuluieducaþional prin care s-ar asigura:

l diversificarea surselor de finanþare;

l separarea cheltuielilor pentruinstruire de cele de protecþiesocialã a studenþilor;

l diferenþierea contribuþieibeneficiarilor în funcþie de venituri;

l formarea unui fond de creditarepe termen mediu ºi lung pentru

obþinerea studiilor universitareºi altele.

Reforma sistemului educativ

Etapele de reformare pe care le-a par-curs sistemul de învãþãmânt al RepubliciiMoldova au fost dictate de necesitateaadaptãrii acestuia la cerinþele imediate alesocietãþii: eliminarea doctrinelor politice,a centralismului excesiv, a pregãtirii para-militare. Continuã sã fie perfecþionate cur-riculum-ul, tehnologiile didactice, manu-alele ºcolare; au fost create noi structuriinstituþionale; este în continuã perfecþio-nare formarea profesionalã ºi managemen-tul educaþional.

Aprofundarea reformelor sociale ºieconomice din republicã, sincronizate cutendinþele europene, impune promovar-ea în sistemul învãþãmântului a unei re-forme coerente, cu caracter global, cuschimbarea paradigmei ºi logicii organ-izãrii acestuia:

Poziþiile cheie ale reformei din sis-temul de învãþãmânt sunt:

l rolul statului în învãþãmânt;

l relaþiile învãþãmântului cu piaþamuncii;

l organizarea sistemului de finanþare;

l controlul eficienþei sistemuluide învãþãmânt în ansamblu.

Statul renunþã treptat la monopolulasupra organizãrii, finanþãrii ºi evaluãriieducaþiei, însã, în acelaºi timp, determinãzonele prioritare de educaþie, stabileºte,în contextul reformei teritorial-adminis-trative, responsabilitãþi ºi competenþe con-crete pentru fiecare nivel de managementeducaþional, pe verticalã ºi orizontalã.

Un imperativ al timpului este pro-movarea învãþãmântului non-public, crea-rea condiþiilor propice pentru colaborar-ea tripartitã la definirea standardelorocupaþionale, participarea sectorului pri-vat la finanþarea ºi dirijarea învãþãmântuluiprofesional, atragerea surselor noi definanþare a învãþãmântului.

Concepþia dezvoltãrii învãþãmântului înRepublica Moldova, Legea Învãþãmântului,precum ºi alte documente normative ºiprograme de reformare ale MEª caredefinesc politica în domeniul educaþiei,fixeazã o serie de prioritãþi ale reformei

93


învãþãmântului orientate spre obiectivelestrategice ale dezvoltãrii umane durabile:

l asigurarea calitãþii standardeloreducaþionale în învãþãmântulobligatoriu;

l actualizarea ºi modernizareaconþinutului educaþiei: planuri,programe, manuale, materiale,accesorii pentru toate profilurileºi disciplinele de învãþãmânt;

l reforma sistemului de evaluareºi examinare;

l restructurarea sistemuluide formare ºi perfecþionarea cadrelor didactice;

l eliminarea monopoluluila elaborarea ºi editarea manualelorºcolare, crearea unei noi pieþea acestora;

l restructurarea învãþãmântuluisecundar tehnic profesional,eliminarea treptatã a specializãrilorînguste, introducerea abilitãþilor/deprinderilor cheie, asigurarea unuipivot comun de pregãtire generalã,pe baza principiului �familieocupaþionalã�;

l formarea ºi funcþionareamecanismului de evaluareºi acreditare a instituþiilorde învãþãmânt public ºi privat;

l dezvoltarea ºi diversificarea surselorde finanþare a învãþãmântului;

l reforma învãþãmântului superior,cu asigurarea calitãþii standardelorde formare iniþialã, a cercetãrii,a statutului corpului didacticºi personalului auxiliar, a raportur-ilor de autonomie (învãþãmântpublic ºi privat), a mecanismelorde administrare ºi management,a evaluãrii ºi acreditãriiinstituþionale, etc.

l descentralizarea progresivãa mecanismelor manageriale,de administrare, finanþareºi gestionare a instituþiilorde învãþãmânt prin delegareacompetenþelor cãtre organeleteritoriale.

Pentru a realiza obiectivele educaþieiîn contextul managementului ºi finanþãrii,þinând cont ºi de adaptarea învãþãmântuluigeneral ºi profesional la standardele in-

ternaþionale, la strategia ºi necesitãþileeconomiei naþionale ºi locale, statul ur-meazã sã facã o redistribuire adecvatã acompetenþelor ºi responsabilitãþilor autori-tãþilor publice de toate nivelele (naþional,judeþean, local).

În elaborarea strategiilor de dezvoltareºi reformare a sistemelor de educaþie,Republica Moldova a beneficiat decontribuþia ºi suportul financiar al BãnciiMondiale, Fundaþiei Europene pentruPregãtirea Profesionalã, UNICEF ºiFundaþiei Soros.

Cele mai importante proiecte în der-ulare sunt urmãtoarele:

Proiectul PETI (Program de EducaþieTimpurie Individualizatã), realizat conformProgramului de Cooperare UNICEF �Republica Moldova. Este destinatînvãþãmântului preºcolar ºi se aflã lajumãtatea termenului de implementare;

Proiectul �Reforma învãþãmântuluigeneral în Moldova�, cofinanþat de Ban-ca Mondialã ºi destinat primei etape dereformare a învãþãmântului general ob-ligatoriu (clasele I-X). Obiectivul cheieal acestui proiect este îmbunãtãþireaînvãþãmântului, adaptarea lui la cerinþelenoului mediu social, politic ºi economicprin modernizarea curriculum-lui ºcolar,elaborarea noilor manuale, materiale di-dactice, perfecþionarea cadrelor, elabo-rarea ºi implementarea noilor tehnologiididactice ºi crearea unui sistem modernde evaluare a rezultatelor ºcolare;

Proiectul �Asistenþa pentru reforma sis-temului de instruire ºi pregãtire profesion-alã�, sprijinit de TACIS pentru dezvolta-rea unui sistem modern de educaþie gen-eralã ºi profesionalã, adecvat condiþiilorde tranziþie la economia de piaþã. Asis-tenþa tehnicã este asiguratã de TACIS,iar obiectivul general este promovareaacþiunilor ºi capacitãþilor instituþionalepentru reforma instruirii ºi pregãtirii pro-fesionale. Proiectul va contribui la for-marea unei baze de capital uman ºi astfella dinamizarea pieþei muncii. Obiectivelespecifice ale proiectului sunt: elaborareaºi implementarea parþialã a unui programstrategic pentru instruirea profesionalã ºipolitica de instruire; implicarea activã a

94


celor mai importanþi factori de decizieinstituþionali, economici ºi sociali înprocesul de evaluare a necesitãþilorfuncþionale, locurilor de muncã ºi instru-irii; revizuirea ºi eficientizarea procesu-lui de elaborare a planurilor de învãþãmântºi a programelor de studiu.

Proiectele TEMPUS, lansate în Re-publica Moldova în 1994 sunt destinatereformei învãþãmântului superior. De acesteproiecte au beneficiat atât instituþiile destat, cât ºi cele particulare: Universitateade Stat din Moldova, Universitatea de Stat�Alecu Russo� � Bãlþi, UniversitateaTehnicã a Moldovei, Universitatea Ped-agogicã �Ion Creangã�, UniversitateaLiberã Internaþionalã din Moldova, Uni-versitatea de Studii Umanistice. În 1998erau în derulare ºase proiecte.

În 1999 se mai lanseazã alte 7-10microproiecte. Domeniile prioritare:managementul universitar, studii euro-pene, drept european ºi internaþional,diplomaþia, economia aplicatã (agricul-tura, industria de prelucrare a produseloragricole, turismul, etc.).

O serie de proiecte susþinute de di-verse organizaþii internaþionale trateazãprobleme umane specifice educaþiei cumar fi: protecþia socialã a copilului, educaþiacopiilor dotaþi, educaþia copiilor cu odezvoltare specificã (handicapaþi sau cudeficienþe mintale) ºi altele. Acestea sereferã la un contingent de 3-4% dinnumãrul copiilor de vârsta respectivã. Alteprograme sunt consacrate unor aspecteparticulare sau locale de managementeducaþional.

Toate proiectele sunt utile ºi con-tribuie la democratizarea autenticã a sis-temului educativ care trebuie sã se trans-forme întru�un mediu de dezvoltare per-sonalã a copiilor, tinerilor ºi adulþilor.

Concluzii

În contextul situaþiei create ºi tendin-þelor de dezvoltare a economiei naþionale,sincronizãrii cu direcþiile de dezvoltare astandardelor europene, sistemul învãþã-mântului din Moldova este nevoit sãdepunã tot mai multe eforturi pentru aface faþã sarcinilor puse în faþa lui. Prior-

itatea naþionalã a învãþãmântului, cons-fin-þitã prin lege, urmeazã a fi implemen-tatã la toate nivelele de competenþã în sen-sul responsabilitãþii societãþii pentrusoluþionarea problemelor învãþãmântului,dar ºi a responsabilitãþii învãþãmântuluipentru starea actualã din societate înansamblu ºi economie, în particular. Acestdeziderat poate ºi realizat doar prin crea-rea unor mecanisme eficiente de consti-tuire a unui învãþãmânt participativ, undefiecare este responsabil pentru domeniulsãu.

În mod special necesitã o soluþionareurgenþã urmãtoarele probleme: diversifi-carea surselor de finanþare; separarea chel-tuielilor pentru instruire de cele deprotecþie socialã a studenþilor; diferenþiereacontribuþiei beneficiarilor în funcþie devenituri; formarea unui fond de creditarepe termen mediu ºi lung pentru obþinereastudiilor universitare ºi altele.

5.5. Mediul cultural

Mediul cultural reprezintã un ansam-blu de condiþii ºi factori culturali, ce con-stituie o ambianþã spiritualã, în care sedesfãºoarã activitatea comunitãþii umane.Interpretarea modernã, în sens larg, anoþiunii de culturã ca �formulã integralãa vieþii oamenilor� cuprinde toate aspect-ele dezvoltãrii umane. Cultura politicã ºicivicã, cultura de consum ºi de moravuri,cultura ecologicã - acestea ºi alte cate-gorii caracterizeazã diverse aspecte aleansamblului cultural al unei comunitãþi.

În mod tradiþional, mediul culturalîn Republica Moldova s-a constituit încontextul a mai multor factori:

l heterogenitatea etnicã a societãþii;l impactul dominaþiilor strãine

(turcã, elenã, slavã), pe parcursula câtorva secole;

l gradul avansat de ideologizarea societãþii în secolul XX;

l procentul înalt al populaþiei rurale,fapt ce a determinat o anumitãmentalitate a oamenilor.

Schimbãrile care au avut loc în peri-oada trecerii de la economia planificatãla economia de piaþã au produs modi-

95


�Spiritul pune înmiºcare materia�

Vergiliu

ficãri de structurã ale societãþii: pe de oparte s-a redus accesul la serviciile cultu-rale, iar pe de altã parte s-au produsmodificãri pe piaþa de consum a valorilorculturale în funcþie de poziþia socialã adiferitelor grupuri ale populaþiei.

Pentru aprecierea mediului culturaldin Republica Moldova trei aspectetrebuie luate în considerare:

1) nivelul de instruire, care determinãnecesitãþile culturale;

2) condiþiile economice, care deter-minã accesibilitatea bunurilor culturale;

3) timpul liber.

Cadrul legislativ al culturii în Repub-lica Moldova se aflã în curs de constitu-ire. În 1997 Ministerul Culturii a elabo-rat proiectul Legii Culturii, care stabileºteprincipiile de bazã ale politicii culturalea statului. Examinat ºi aprobat de Gu-vern în 1998, proiectul a fost remis pen-tru dezbateri în Parlament. Odatã cuadoptarea acestei legi fundamentale, ac-tivitatea legislativã în sfera culturii ar puteafi dinamizatã, Legea Culturii servind dreptsuport pentru elaborarea unui set de actenormative în domeniu.

În anii 1997-1998 au mai fost elabo-rate, cu concursul Ministerului Culturii,proiectele legilor �Cu privire la meºteºu-gurile artistice populare�, �Cu privire laactivitatea editorialã�, aflate în stadiu deexaminare. Stabilind obiectivele prioritareîn domeniu, Programul de Stat �Dezvolta-rea ºi ocrotirea culturii în anii 1997-1998�a punctat cadrul acþiunilor menite sã con-tribuie la salvgardarea moºtenirii culturale,schiþând totodatã ºi direcþiile ei de per-spectivã.

Pentru a analiza situaþia economicã aculturii, trebuie sã fie luate în calcul ur-mãtoarele elemente: indicatorii definanþare; investiþiile în culturã; gradul deaccesibilitate la bunurile culturale; stareabazei materiale a culturii; indicatorii defuncþionare ai instituþiilor de culturã.

În condiþiile de crizã economicã,alocaþiile de la bugetul de stat destinateculturii se reduc an de an. În 1998, pen-tru sistemul Ministerului Culturii au fostalocate 20,3 mln. lei, ceea ce reprezintã

77 la sutã din suma prevãzutã (26,4 mln.lei) ºi 35-38 la sutã din suma necesarã(58,2 mln. lei). Sfera culturii se confruntãastfel cu o permanentã penurie de resursefinanciare.

Dificultãþile bugetului determinã in-stituþiile de culturã sã apeleze la surse fi-nanciare de alternativã (prestarea serv-iciilor cu platã, organizarea cursurilor princontract în instituþiile de învãþãmânt ar-tistic, închirierea spaþiilor disponibile). În1998 s-a fãcut remarcat un anumit pro-gres privind diversificarea surselor definanþare a instituþiilor de culturã ºi trece-rea acestora de la finanþarea exclusiv bug-etarã la cea mixtã. Suma de 1,5 mln. leiacumulatã din surse extrabugetare (cu157,5 mii lei mai mult decât în anul 1997)a fost completatã, prin contribuþia spon-sorilor locali, cu 3,8 mln. lei.

Reducerea rolului statului în subven-þionarea culturii condiþioneazã creºtereacontribuþiei sponsorilor ºi a diferitelorfundaþii publice ºi private, inclusiv interna-þionale. Este important ca instituþiile pri-

Caseta 5.5.1

Globalizarea ºi cultura

Cultura, comunitatea ºi securitatea umanã sunt interconexe �însã prea deseori subminate de invaziile globalizãrii. ComitetulMondial pentru Culturã ºi Dezvoltare a recunoscut principiul largde protecþie a diversitãþii culturale în timpul încurajãrii schimburilorculturale. Echilibrarea acestor douã aspecte este o sarcinã compli-catã ºi contradictorie � însã þãrilor care doresc sã-ºi protejezemoºtenirea lor culturalã trebuie sã li se permitã aceasta...

Globalizarea deschide vieþile oamenilor cãtre culturã ºi întreagasa creativitate � ºi cãtre circuitul de idei ºi cunoºtinþe. Însã nouaculturã, impusã de pieþele globale ce se extind, ne alarmeazã. Dupãcum s-a exprimat atât de elocvent Mahatma Gandhi mai devremeîn acest secol: �Eu nu vreau casa mea sã aibã pereþi în toate direcþiileºi ferestrele sã fie închise. Eu aº vrea ca culturile de pe toate tãrâ-murile sã pluteascã pe lângã casa mea cât mai liber posibil. Însã eurefuz sã fiu dat jos de pe picioare de oricare din ele.� Azi circuitulculturilor este neechilibrat, puternic îndreptat spre o singurã direcþie,de la cei bogaþi spre cei sãraci.

Asemenea manifestãri ale culturii strãine pot sã punã la risc di-versitatea culturalã ºi sa-i facã pe oameni sã se teamã sã nu-ºi piardãidentitatea sa culturalã. Ceea ce este necesar pentru a susþine cul-turile indigene ºi naþionale � este de a le lãsa sã înfloreascã de rândcu culturile din strãinãtate.

Sursa: Raportul pentru Dezvoltarea Umanã 1999, pp. 4-5, 103

96


vate, acumulând fondul de capital necesarsã-ºi asume o parte de responsabilitate pen-tru sfera social-culturalã.(Deocamdatã,iniþiativa privatã în culturã se manifestã îndomeniul editãrii de carte ºi al show-busi-ness-ului.)

În Republica Moldova, promovareaacþiunilor culturale prin intermediulinstituþiei de sponsorizare se aflã în fazãincipientã. S-au constituit primele fundaþiipublice care au decis sã sprijine, în modprioritar, tinerele talente prin acordareaburselor, granturilor pentru studii pestehotare, participarea la festivaluri, concur-suri, expoziþii ºi organizarea concertelorºi spectacolelor.

Deocamdatã însã, situaþia financiar-economicã precarã din þarã nu permiterealizarea unui pronostic optimist câtpriveºte permanentizarea unui suport fi-nanciar rezultat din sponsorizãri ºi acþiunide mecenat.

Reducerea masivã a alocaþiilor de labuget pentru culturã determinã reduce-rea numãrului instituþiilor de culturã ºi alucrãtorilor din cadrul acestora ºi scãde-rea nivelului general de culturã a societãþii.

Insuficienþa resurselor bugetare blo-cheazã funcþionarea instituþiilor culturalede stat. În virtutea circumstanþelor, ac-tivitatea acestora este reorientatã adeseaîn direcþia obþinerii unui profit comer-

cial, ceea ce afecteazã potenþialul cultur-al al þãrii. Iminenþa descalificãrii însoþeºtereducerile de personal din sfera culturii,mai ales a specialiºtilor din domeniul pro-fesiilor de creaþie a cãror instruire esteextrem de costisitoare. Reducerea acce-sului la bunurile culturale ºi degradareaobiectivelor culturale au ca efect scãde-rea rolului culturii în viaþa societãþii. Sal-ariul lunar extrem de mic în sfera culturii209 lei, faþã de 250,4 lei media pe þarã(38 $ pânã în august 1998 si 20,5 $ lasfârºitul anului) nu acoperã nici minimulnecesar pentru existenþã. Populaþia esteconstrânsã sã caute surse suplimentare decâºtig, marea majoritate a potenþialilorconsumatori de bunuri culturale fiind pusãîn imposibilitatea de a dispune de timpliber, una din premisele acþiunii de con-sum al actului de culturã.

La începutul anilor �90, RepublicaMoldova dispunea de o infrastructurãculturalã dezvoltatã, care includea:

l sistemul instituþiilor de învãþãmântartistic, general ºi special;

l sistemul de instruire a unui spectrularg de specialiºti din domeniulculturii;

l reþeaua instituþiilor de spectacol;

l reþeaua de muzee, complexemuzeale ºi sãli de expoziþii;

l un sistem dezvoltat de biblioteci;

l sistemul de editare a cãrþii ºi dedifuzare a producþiei poligrafice;

l reþeaua de instituþii culturaledin teritoriu (case ºi cãmineculturale);

l sistemul instituþiilor sindicalede culturã;

l industria cinematograficãºi sistemul de difuzare a filmului.

Sistemul învãþãmântului artistic înRepublica Moldova a fost întotdeaunaaccesibil pentru pãturile largi ale societãþii,oferind mai multe tipuri ºi forme de stu-diu artistic (atât general - ºcoli de arte de7 ani, studiouri, centre ale creaþiei copi-ilor, cercuri extraºcolare, ºcoli artistice de5 ani pentru adulþi cât ºi special (licee-internat, colegii, instituþii superioare deînvãþãmânt artistic). În situaþia în carevolumul alocaþiilor de la bugetul de stat

Tabelul 5.5.1

1990 1998

ªcoli de muzicã, arte plastice,arte: total unitãþi 138 118

Din care în Chiºinãu 7 10

Elevi, total 31,519 19,905

Din care în Chiºinãu 4,133 4,186

Cadre didactice ale ºcolilor de

Muzicã ºi ºcolilor de arte plastice:total persoane 2,713 2,131

Din care în Chiºinãu 406 502

Licee-internat de arte plastice,de muzicã, total unitãþi 3 3

Elevi, total 692 900

Cadre didactice, total persoane 230 290

Sursã: datele Ministerului Culturii al Republicii Moldova

97


destinate învãþãmântului artistic este înpermanentã scãdere, statistica reflectãreducerea spaþiului ocupat de acest seg-ment al culturii, ce suferã o degradareevidentã.

Datele demonstreazã reducerea nu-mãrului general de elevi din ºcolile dearte plastice din þarã: în 1998, cu 63,2 lasutã în raport cu anul 1990. Doar înChiºinãu se înregistreazã o situaþie maibunã. În 1998, 3% din 650,7 mii elevifrecventau ºcolile de arte, în timp ce în1990 - 4,3 la sutã din 732,4 mii elevi. Însingurul din þarã liceu-internat de core-grafie, studiazã 170 de elevi.

Reþeaua de instituþii culturale din ter-itoriu aflate în subordinea MinisteruluiCulturii era formatã în 1998 din 1229unitãþi. În mod tradiþional, centrele deculturã de la sate (biblioteci, complexeteatral-concertistice, formaþii artistice deamatori, cercuri extraºcolare de creaþie,asociaþii ale meºteºugarilor artistici pop-ulari) au fost un punct de atracþie pentrupopulaþie, contribuind la formarea me-diului cultural în societatea ruralã ºimenþinerea unui anumit nivel de culturã.Funcþionarea acestor instituþii a fost însãafectatã de consecinþele crizei economice.În 1998, doar 44 % din patrimoniul imo-bil al instituþiilor de culturã se afla într-osituaþie satisfãcãtoare. Aflate în imposi-bilitatea de a achiziþiona instrumentemuzicale ºi costume, de a reînnoi utilajulaudio-vizual învechit, instituþiile de cul-turã parcurg o perioadã dificilã care afec-teazã calitatea prestaþiilor culturale înmediul rural. În 1998 a continuat exodulspecialiºtilor din sfera culturii: 233 spe-cialiºti au pãrãsit locurile de muncã.

Noile forme de finanþare a culturii înteritoriu sunt încã insuficient dezvoltate.În timp ce ponderea populaþiei rurale estede 54 %, suma veniturilor rezultate dinprestarea serviciilor culturale cu platã ºiînchirierea spaþiilor disponibile a rep-rezentat, în 1998 doar 864,0 mii lei sau,în medie 686,7 lei pentru fiecare instituþie.Sponsorii locali au preferat sã susþinãparticiparea formaþiilor artistice de ama-tori la diverse festivaluri internaþionale (61de participãri) ºi mai puþin sã investeascã

în acþiuni menite sã sprijine dezvoltareabazei materiale a culturii. Deºi existã anu-mite tendinþe pozitive în viaþa culturalãde la sate, s-a redus numãrul formaþiilormuzicale, coregrafice, de teatru popularale artiºtilor amatori. Din 4508 colectiveartistice înregistrate în 1997, 1a sfârºitulanului 1998 au rãmas 4048 (89,8 %). Înscopul revitalizãrii centrelor de culturã ºimenþinerii activitãþilor culturale în teri-toriu, Programul de Stat �Dezvoltarea ºiocrotirea culturii ºi artei în RepublicaMoldova� prevede descentralizareaatribuþiilor ºi delimitarea lor între centruºi autoritãþile publice locale. Au fost puseîn aplicare programe culturale locale, înconformitate cu particularitãþile etno-cul-turale ºi social-economice din zonã.

Reþeaua bibliotecilor publice cuprinde1528 unitãþi (exceptând bibliotecile ºco-lare ºi ºtiinþifice ale universitarilor,instituþiilor de profil, departamentale ºisindicale), cu un fond general de cartede 20,5 mil. exemplare. În pofida unorcondiþii nefavorabile (starea deplorabilaa clãdirilor, deconectãrile de la sistemultermoenergetic ºi telefonic, lipsa mijloace-lor pentru completarea fondurilor de carteºi presa scrisã, restanþele la salariu), în1998 s-au îmbunãtãþit pentru prima dataindicii de funcþionare a acestor instituþii.

Numãrul bibliotecilor continuã sãscadã (în 1998 cu 7 unitãþi), ca ºi cel alspecialiºtilor în domeniu (pe parcursulanului, statele de funcþiuni ale bibliotecilors-au redus cu 55 de unitãþi, iar 25 % din2707 locuri de muncã sunt ocupate într-un regim incomplet), cu toate acestea, în1998 a crescut numãrul utilizatorilor decarte cu 11,1 mii, precum ºi indicii delecturã ºi de circulaþie a fondului de carte(cu 429,5 mii exemplare). Acest fapt at-estã nu numai un anume reviriment al in-teresului pentru carte, dar ºi restructurar-ea activitãþii bibliotecilor, care au reuºitastfel sã devinã un punct de atracþie pen-tru cititori. Obiectivul prioritar de perspec-tivã al bibliotecilor îl constituie informati-zarea acestora. Programul privind dezvolta-rea bibliotecilor în anii 1998-2000 adoptatde Guvern, Programul cu privire la con-servarea ºi restaurarea patrimoniului im-

98


primat �Memoria Moldovei�, HotãrâreaGuvernului cu privire la depozitul legal -sunt orientate în direcþia soluþionãrii prob-lemelor bibliotecilor ºi ameliorãrii funcþio-nãrii lor la nivel naþional.

Reþeaua instituþiilor de spectacol careinclude 13 teatre profesioniste (inclusiv 3municipale) ºi 6 instituþii de concert (in-clusiv Filarmonica Naþionalã, Sala cuOrgã ºi Circul de Stat) a fost pãstratã in-tactã. Alocaþiile de la bugetul de stat pen-tru instituþiile de spectacol constituie 40,3% din cheltuieli ºi sunt utilizate pentruachitarea serviciilor comunale ºi a sala-riilor. Noile montãri de spectacole aleteatrelor sunt realizate din sponsorizãri ºisurse proprii. De regulã, toate instituþiilede spectacol sunt non-profit. Majorareapreþurilor biletelor este, deocamdatã, im-posibilã în condiþiile solvabilitãþii scãzutea populaþiei, iar reducerea cheltuielilorpentru serviciile comunale prin reutilar-ea tehnicã a clãdirilor solicitã mijloacesuplimentare. Posibilitatea de a desfãºurao activitate comercialã profitabilã este deasemenea redusã, datoritã unui sistem fis-cal defavorabil. De aceea, în condiþiileîn care au datorii permanente, teatrelemizeazã pe sponsori, menþinându-ºi ast-fel activitatea ºi realizând reprezentaþiisolicitate de publicul spectator.

În anii 1997-1998 a fost realizat unprogram de scurtã duratã menit sã spri-jine ºi sã promoveze dramaturgianaþionalã: organizarea unui Atelier dedramaturgie ºi a Concursului naþional dedramaturgie, montarea ºi editarea pieselorcâºtigãtoare ºi, în final, desfãºurarea Fes-tivalului naþional de teatru. Din pãcate,teatrele reprezintã, în Republica Moldo-va, exclusiv o parte a vieþii culturale ur-bane. Deplasãrile în teritoriu sunt practicsuspendate, deoarece atât colectivele ar-tistice cât ºi autoritãþile locale nu dispunde mijloacele necesare pentru a satisface

Tabelul 5.5.2

1997 1998

Numãrul premierelor 33 27

Numãrul spectacolelor 1548 1442

Sursã: datele Ministerului Culturii al Republicii Moldova

necesitãþile culturale ale populaþiei dinlocalitãþile rurale.

Moldova a fost întotdeauna cunoscutãprin bogatele sale tradiþii muzicale, atâtcele ce þin de muzica popularã, cât ºi demuzica profesionistã. Teatrul Naþional deOperã ºi Balet, formaþiile muzicale, in-clusiv douã orchestre simfonice ºi una decamerã, douã capele corale, numeroaseformaþii artistice de muzicã popularã(�Lãutarii�, �Fluieraº�, Ansamblul dedansuri populare �Joc�), cu un remarca-bil palmares internaþional, se confruntãcu probleme financiare, remediate pemoment din contul turneelor în alte þãri.

Muzeele ºi monumentele de arhitecturãºi istorie de pe teritoriul Republicii Moldova,reprezentând memoria culturalã a comu-nitãþii, reflectã o mare parte a istoriei ºicivilizaþiei , începând cu epoca neoliticã.Însã în domeniul ocrotirii patrimoniuluicultural imobil, din lipsã de alocaþii de labuget, lucrãrile de restaurare a monumen-telor sunt stopate încã din anul 1994. Suntsuspendate programele de stat �Oraºulmedieval Orhei� (deviz estimativ 15 mln.lei), Complexul monastic �Cãpriana� (20mln. lei). În stare gravã se aflã monumentede istorie ºi arhitecturã cum ar fi MuzeulNaþional de Arte Plastice (deviz estimativ15 mln. lei) ºi Biserica Adormirea MaiciiDomnului din Cãuºeni (2 mln. lei). Încondiþiile în care muzeele nu dispun demijloace pentru achiziþia de exponate noi,se constatã scoaterea din þarã a unor obiecteunicate de arheologie ºi artã.

Manifestãrile culturale (festivaluri,expoziþii) la nivel naþional ºi internaþionalau devenit o parte componentã importantãa mediului artistic al þãrii, animat în 1998de multiple evenimente culturale. Muz-eele din þarã au vernisat 315 expoziþii ded-icate diferitelor aspecte ale istoriei ºi cul-turii Moldovei ºi altor þãri. În pofidacondiþiilor social-economice precare, aufost reluate manifestãri culturale precumFestivalul internaþional de muzicã �Mãrþi-ºor�, (ediþia a XXXIII-a), Festivalulinternaþional al vedetelor de operã ºi balet�Vã invitã Maria Bieºu�, (ediþia a IX-a),Festivalul internaþional �Zilele muziciinoi� (ediþia a VIII-a) - manifestãri care

99


probeazã un nivel performant al arteimuzicale profesioniste din RepublicaMoldova. S-au desfãºurat, de asemenea,festivalurile folclorice tradiþionale �La vatrahotelor�, �La stânã�, �Sãrbãtoare peBotna�, �Alunelul�, �Nufãrul alb�,�Meºterul Manole�, �Rapsozii�, �Horamare� etc., care demonstreazã eficienþaimplicãrii organismelor de culturã din ter-itoriu în pãstrarea ºi renaºterea formelortradiþionale de culturã artisticã. Expoziþiile-concurs �Salonul de primãvarã� ºi �Sa-lonul de toamnã�, cu participarea artiºtilorplastici din Republica Moldova si Româ-nia, au devenit ºi ele un element obiºnuital peisajului artistic al þãrii.

Dezvoltarea industriei culturii în Re-publica Moldova a întârziat considerabilîn raport cu alte þãri est-europene. La felºi industria muzicalã, ce nu se poate alinia,deocamdatã, la procesul dinamic al pieþeieuropene a serviciilor culturale.

Editarea cãrþii a devenit, cu predilecþie,un domeniu al acþiunii private. În 1998,doar 4 % din titlurile de cãrþi (44 din 1096)au apãrut la editurile de stat. Privatizareasistemului de difuzare a cãrþii a condus lareprofilarea majoritãþii librãriilor, în spe-cial cele din localitãþile rurale. Difuzareaeste însã într-o situaþie destul de criticã,funcþionând adesea sub forma elementarãde comerþ stradal.

Stagnarea industriei cinematografice ºide difuzare a filmului, aflatã în proces dedegradare încã de la începutul anilor �90,se datoreazã atât lipsei de alocaþii dinpartea statului, cât ºi lipsei de investiþiidin partea oamenilor de afaceri. Aceºtianu sunt dispuºi sã-ºi plaseze mijloaceleîntr-un domeniu care, la fel ca ºi întrea-ga industrie a culturii, nu a devenit o partecomponentã a economiei de piaþã. Prime-le victime ale privatizãrii au fost cine-matografele, reprofilate în instituþii cu oaltã destinaþie decât cea de proiectare afilmelor. Ceea ce împiedicã ieºirea dinimpas a acestei sfere sunt atât consecinþelecrizei economice generale, cât ºi lipsa unuicadru legislativ stimulativ ºi a unei polit-ici fiscale favorabile.

Meºteºugurile artistice populare rep-rezintã o parte a valorilor etnoculturale

fundamentale ale poporului Moldovei,pãstrându-i ºi afirmându-i identitatea luinaþionalã. De aceea, într-o perioadã decrizã a culturii datoratã transformãrilorsocial-economice, revitalizarea ºi dez-voltarea acestora capãtã o importanþãdeosebitã. Deºi apreciatã, producþiameºterilor populari - împletitul în fibrevegetale, broderia, þesutul artistic, artacroºetei, ceramica - nu dispune de o piaþãde desfacere în þarã din cauza capacitãþiiscãzute de cumpãrare a populaþiei, cul-tura vieþii materiale, atât urbanã cât ºiruralã, se menþine deocamdatã, la un niveldecent. Acest domeniu al culturii, cenecesitã nu atât injectãri bugetare câtacþiuni de protejare ºi susþinere din parteastatului, ar putea sã devinã o parte im-portantã a micului business.

Concluzii. Sfera culturii, resimþind acutimpactul perioadei de tranziþie, este de-pendentã deocamdatã de finanþarea de labuget. Anterior, subvenþiile de stat i-aupermis sã se menþinã atât structural cât ºicalitativ, pierderile fiind înscrise în contulignorãrii bazei materiale a culturii. Con-strânse de procesul reformelor sistemuluifinanciar-economic din þarã, instituþiile deculturã au fost puse, în ultimã instanþã, încondiþii ce le-au obligat sã-ºi restructu-reze activitatea, pãstrându-ºi totodatãfuncþiona-litatea. Oarecum întârziate, re-formele din sfera culturii, desfãºurate încondiþii economice precare ºi aplicateforþat sub presiunea scãderii vertiginoasea alocaþiilor de la bugetul de stat, au de-terminat reorientarea instituþiilor de cul-turã spre surse financiare extrabugetare.În paralel, a fost supusã reformelor ºi bazalegislativã a culturii.

Obiectivul prioritar pentru perspectivaimediatã este crearea unor condiþii optimepentru menþinerea mediului cultural, asig-urându-se astfel nu numai dezvoltarea cul-turii, dar ºi dezvoltarea social-economicã asocietãþii în general. Pentru realizarea aces-tui obiectiv, Republica Moldova dispunede potenþialul necesar: nivelul tradiþionalînalt al culturii, pãstrat în linii mari la co-tele necesare, la fel ca ºi condiþia, suficientde înaltã, a gradului de educaþie a societãþii.

100


5.6. Securitatea alimentarã

Problema securitãþii alimentare apopulaþiei reflectã totalitatea problemelorsociale ºi economice, starea de lucruri însectorul agrar ºi pe piaþa produselor ali-mentare, cât ºi unele aspecte ce þin depolitica economicã externã. De aceea,soluþionarea ori, cel puþin, descongestion-area acestei probleme influenþeazã sferavieþii economice, politice ºi sociale a stat-ului. În definitiv, acesta este domeniul undese intersecteazã multiplele direcþii ale re-formei economice, securitãþii economiceºi dezvoltãrii umane.

Summit-ul internaþional în problemealimentare de la Roma (1996) a definitcriteriile de bazã ºi direcþiile prioritare înremedierea problemelor alimentare la niv-el internaþional, regional ºi naþional. Pot-rivit acestei concepþii, securitatea alimen-tarã globalã este asiguratã de: echilibruldintre producere ºi consumul alimentarpe plan mondial, echilibrul dintre cerereºi ofertã, stabilit în procesul funcþionãriipieþelor naþionale, regionale ºi mondiale.

Securitatea alimentarã naþionalã sesprijinã, de regulã, pe concepþia auto-aprovizionãrii cu produse alimentare debazã ca parte componentã a securitãþiieconomice a þãrii. Bineînþeles, aceasta sereferã doar la þãrile ce dispun de unpotenþial agrar pe mãsurã ºi sunt capabilesã menþinã un sistem de aprovizionare încondiþii economice adecvate. Securitateaalimentarã naþionalã presupune prezenþaa câtorva pãrþi componente, respectiv:

l stabilirea gradului de autoasigurarea þãrii cu produse alimentare de primãnecesitate ºi a limitei critice de import;

l susþinerea agriculturii naþionale, înbaza unui set de acþiuni economice ºide protecþie ce þin de politica econom-icã externã (aceste acþiuni se pot pro-duce cu regularitate sau spontan, în ca-zul destabilizãrii comerþului exterior.Susþinerea agriculturii naþionale estedeterminatã de necesitatea asigurãriisecuritãþii ºi independenþei alimentareca elemente ale suveranitãþii statului, câtºi de necesitatea menþinerii balanþei deplãþi ºi de comerþ exterior ºi pãstrãrii

�Vorbele nupotolesc foamea.�

Proverb

locurilor de muncã în sistemul business-ului agrar);

l crearea ºi întreþinerea fondului ali-mentar tranzitortiu ºi de rezervã ºi, înprimul rând, a celui de cereale. (Acesterezerve sunt folosite atât în cazul pãtrun-derii mãrfurilor strãine în interiorul þãrii,pentru reglementarea preþurilor ºi aten-uarea efectului datorat oscilãrilor dineconomie, cât ºi în scopul stabilizãriicomerþului exterior.

Securitatea alimentarã la nivel de grupsocial, familie ºi persoanã. Prioritar estedreptul de acces al grupurilor sociale, alfamiliei ºi persoanei la produsele alimen-tare. Dat fiind faptul cã securitatea ali-mentarã þine de însãºi existenþa omului,de lichidarea ºi prevenirea foametei ºisubnutriþiei, aceastã noþiune se transferãdin sfera politico-economicã în sfera cese sprijinã pe criterii sociale ºi etico-mo-rale.

De la începutul anilor �90, s-a produso reducere substanþialã a potenþialului agraral þãrilor Europei Centrale ºi de Est, in-clusiv al potenþialului agrar al RepubliciiMoldova, unde nivelul producþiei alimen-tare a scãzut cu peste 40 la sutã. Propriu-zis, aceastã regiune devine un factor desta-bilizator al situaþiei alimentare de pe mapa-mond ºi o piaþã importantã a produselorde import, ce aminteºte, într-o anumitãmãsurã, modelul de dezvoltare al þãrilorlumii a treia.

În general, în majoritatea þãrilor dinaceastã zonã, aprovizionarea cu produsealimentare s-a înrãutãþit. Scãderea nive-lului de viaþã a populaþiei a determinatcreºterea cotei de cheltuieli din bugetulfamiliei pentru provizii, în timp ce mediaconsumului de calorii de persoanã s-aredus. Astfel, chiar ºi în cazul mobilizãriibugetelor de familie pentru procurareaproduselor alimentare, nivelul de consumal acestora se aflã în scãdere (a se vedeatabelele nr. 5.6.1 ºi 5.6.2).

În condiþiile de crizã economicã ºirestructurare a sectorului agrar din Re-publica Moldova, a scãzut atât produce-rea, cât ºi livrarea produselor alimentarepe piaþa internã.

101


În acelaºi timp, considerã FAO, prob-lema alimentarã în þãrile aflate în tranziþieeconomicã se acutizeazã în permanenþãºi din cauza cã populaþia nu beneficiazãde asistenþa socialã necesarã, întregul sis-tem social fiind degenerat. FAO apreciazão asemenea situaþie ca relativ provizorie:dupã ce producþia ºi consumul vor atingelimitele inferioare, se considerã cã va urmaascensiunea lor recuperatorie. Conformacestui pronostic, zona Europei Centraleºi de Est urmeazã sã atingã nivelul nece-sar de aprovizionare alimentarã cãtre anul2010.

Reducerea producþiei agricole pe capde locuitor a limitat considerabil posibi-

Tabelul 5.6.1.

Media producþiei pe cap de locuitor în Republica Moldova a principalelor produse agricole, kg

1990 1994 1995 1996 1997 1998

Cereale ºi leguminoase-boabe 581 438 663 506 870 684

Sfeclã de zahãr (industrialã) 544 390 532 502 479 398

Floarea-soarelui 58 37 56 77 48 55

Cartofi 68 117 106 95 107 102

Legume 270 127 135 89 97 137

Fructe 206 169 147 145 259 101

Struguri 215 175 236 213 82 94

Carne (în greu-tate de abataj) 84 36 33 32 31 28

Lapte 346 226 211 189 169 167

Ouã (bucãþi) 259 116 132 146 140 148

Sursã: DSAS (1990-toatã republica, 1994-1998-fãrã Transnistria)

litãþile de aprovizionare a populaþiei cuproduse alimentare, conturându-se ten-dinþa de agravare a problemei alimenta-re, devenitã în anii 1997-1998 deosebitde acutã.

S-a modificat structura ºi calitateaalimentaþiei. În primul rând, s-a micºoratfolosirea produselor de provenienþã ani-malierã (carne, lapte, ouã), fapt ce a afec-tat calitatea nutriþiei.

FAO a elaborat câteva criterii pentrudeterminarea nivelului minim al con-sumului de produse alimentare. În cazulîn care consumul pe cap de locuitor esteinferior acestui nivel, þara sau grupul so-cial respectiv sunt considerate ca fiind

Tabelul 5.6.2

Media consumului alimentar pe cap de locuitor în Republica Moldova

Produse alimentare 1990 1994 1995 1996 1997 1998

Carne ºi produse din carne (kg) 58 30 23 25 25 23Lapte ºi produse lactate (kg) 303 163 165 161 154 148Ouã (bucãþi) 203 100 107 116 121 114Peºte ºi produse din peºte (kg) 12,0 1,4 2 3,5 3 2,2Zahãr (kg) 48,9 22,3 21 22,5 18 15,6Ulei vegetal (l) 14,1 8,0 8 8,2 6,5 6,2Cartofi (kg) 69 84 68 71 69 64Legume ºi cucurbitacee(kg) 112 78 86 65 70 74Fructe ºi struguri (kg) 79 68 60 59 80 54

Produse de panificaþie 171 139 135 127 127 129(pâine, paste fãinoase, fãinã, crupe) (kg)

Sursã: DSAS (1998-calculat)

102


dezavantajate din punctul de vedere alaprovizionãrii alimentare. Potrivit FAO,poate fi consideratã neprielnicã situaþiaîn care este depãºitã limita de jos, egalãcu nivelul de alimentare ce asigurã doarmetabolismul de bazã al organismuluiuman. În þãrile cu o climã caldã, nivelullimitã e de 2100 calorii. Media de con-sum alimentar în 24 de ore stabilitã deFAO e de 2500 calorii. Este un nivel lim-itã ce corespunde normelor de consumal albuminelor, vitaminelor ºi sãrurilorminerale ºi stabileºte nivelul corespunzã-tor de consum atât sub aspectul volumu-lui, cât ºi al structurii de alimentaþie.

Bineînþeles, de nivelul veniturilor, ex-trem de diferit, depinde ºi gradul de satis-facere cu produse alimentare a diferitelorgrupuri sociale. Pânã în 1990, în Moldova,raportul veniturilor aflate la limita de sus ºilimita de jos ale grupurilor, care alcãtuiesc10 la sutã din populaþie era de 4:1; înprezent, acest raport reprezintã 37:1. Proce-sul de tranziþie la economia de piaþã a com-portat apariþia unor discrepanþe flagranteale veniturilor populaþiei. S-a produs, deasemenea, o scãdere generalã a mediei ven-itului ºi, în consecinþã, reducerea consumu-lui de alimente la majoritatea populaþiei.

Conform datelor CISR bazate pesondajul BGC, în 1998 mai puþin de 10 lasutã din populaþie (respectiv, categoriilede cetãþeni cele mai asigurate) avea posi-bilitatea sã menþinã un nivel de consumsimilar cu cel din anul 1990. Totodatã,cca. 10 la sutã din populaþie consuma maipuþin de 1500 calorii, ceea ce reprezintã,dupã FAO, limita de subnutriþie maximã.Media de consum pe cap de locuitor aconstituit, în Republica Moldova, 1980calorii, în timp ce pragul stabilit de FAO ede 2500 calorii.

Deºi reprezintã un indiciu important,valoarea energeticã a produselor consu-mate nu oferã informaþii despre calitateapropriu-zisã a nutriþiei. În conformitatecu recomandãrile FAO, raportul de con-sum al proteinelor, grãsimilor ºi glucidelortrebuie sã constituie 1:1:4. În RepublicaMoldova, corelaþia e de 1:1,2:5,2.

Deosebit de stringentã e problemaalimentarã în familiile sãrace. Potrivit re-zultatelor sondajelor în domeniu, ponde-rea cheltuielilor pentru alimentaþie aleprimei zecimi, alcãtuitã din familiile celemai sãrace, a constituit 88,6 la sutã dincheltuielile în ansamblu, în timp ce a ze-cea zecime, ce reprezintã partea cea maiavutã din populaþie, a cheltuit pentrualimentaþie 46,0 la sutã, media constitu-ind 64,4 la sutã din cheltuieli. Sortimen-tul produselor alimentare consumate defamiliile sãrace este vizibil disproporþionat,pâinea ºi legumele acoperind cea maimare parte a raþiei zilnice de consum.Contrastele sunt flagrante, rata consumu-lui (în expresie naturalã) pe cap de locu-itor variind în funcþie de veniturile de caredispune ultimã ºi prima zecime dinpopulaþia supusã sondajului. Respectiv,consumul de carne e de 6,6 ori mai marela ultima zecime în raport cu prima zec-ime; de peºte - de 5,3 ori; de fructe - de4,4 ori; de zahãr - de 3,9 ori; de lapte ºiproduse lactate - de 3,4 ori; de legume -de 2,7 ori; de cartofi - de 2,1 ori; de pâineºi de produse de panificaþie - de 2 ori.

Agravarea problemei alimentare paresã reprezinte una din consecinþele celemai grave ale crizei social-economice dinþarã, comportând reducerea veniturilor pecap de locuitor la nivelul þãrilor lumii atreia. Deficitul alimentar a afectat, în ul-timã instanþã, starea sãnãtãþii populaþiei:a crescut morbiditatea ºi mortalitatea,capãtã o mare rãspândire maladiile �so-ciale� ( în special, tuberculoza) - fenom-ene ce pun în pericol potenþialul uman alþãrii.

Reducerea veniturilor ºi agravareaproblemei alimentare se produc în condi-þiile unui sistem ineficient de protecþiesocialã. Iniþiativa individualã de autosal-vare, de asigurare a securitãþii alimentarereprezintã o nouã realitate a perioadei detranziþie, în care lotul auxiliar de pãmântdevine, pentru multe familii, un factor alprotecþiei lor sociale.

Media suprafeþei loturilor de pãmântfolosite în mod particular pentru obþinerea

103


produselor agricole constituie 4612 m.p.în localitãþile urbane. Procurarea produ-selor alimentare solicitã cea mai mare partedin cheltuieli, respectiv, 64,4 la sutã dinbugetul familiei (în oraºe - 56,4 la sutã, însate - 71,1 la sutã). Acest indice demon-streazã pauperizarea populaþiei care uti-lizeazã cea mai mare parte a veniturilorsale pentru satisfacerea necesitãþilor ime-diate. Rezervele ºi producþia de fabricaþieproprie constituie cea mai mare parte dinvolumul de consum alimentar de la sate ºio parte considerabilã - în oraºe. (Tabelulnr. 5.6.1 prezintã datele referitoare la con-sumul alimentelor produse în condiþii cas-nice ºi al rezervelor.)

Practic, în cazul tuturor categoriilorde produse alimentare, alimentele produseîn condiþii casnice ºi rezervele constituiepartea de consum principalã pentru lo-cuitorii de la sate ºi o parte considerabilãîn volumul de consum alimentar al locu-itorilor de la oraºe. Producþia în condiþiicasnice compenseazã, astfel, capacitateade cumpãrare scãzutã a populaþiei.

De menþionat cã populaþia Repub-licii Moldova nu are întotdeauna acces laprodusele alimentare de bazã. Problemaconstã în diminuarea substanþialã a ca-

Fig. 5.6.1.

Consumul alimentelor produseîn condiþii casnice ºi al rezervelor

Sursã: datele sondajului BGC

pacitãþii de cumpãrare a populaþiei, ceeace se confirmã ºi prin scãderea volumu-lui de produse alimentare procurate însistemul de comerþ cu amãnuntul.

De menþionat cã populaþia RepubliciiMoldova nu are întotdeauna acces laprodusele alimentare de bazã. Problemaconstã în diminuarea substanþialã acapacitãþii de cumpãrare a populaþiei, ceeace se confirmã ºi prin scãderea volumuluide produse alimentare procurate în sis-temul de comerþ cu amãnuntul.

Produse depanificaþie

Fructe

Legume

CartofiUlei vegetal

Zahãr

Peºte

Lapte

Carne

Oraº Sat

Tabelul 5.6.3

Media pe cap de locuitor a cantitãþii de produse alimentare procurate anual în sistemul comerþului cuamãnuntul, kg.

1995 1996 1997 1998 1998 în % faþã

de 1997

Carne ºi produse din carne 1,7 2,9 2,6 2,4 92,3

Peºte ºi produse din peºte 0,47 0,84 0,62 0,57 91,9

Unt 0,33 0,34 0,2 0,19 95

Ulei vegetal 0,63 0,93 0,81 0,79 97,5

Lapte ºi produse lactate 6,2 5,3 4 3,6 90

Ouã, bucãþi 10,3 44,4 41,1 40,4 98,2

Zahãr 1,9 3,7 6 5,4 90

Pâine ºi produse de panificaþie 42,1 39,7 36,5 36,7 100,5

Crupe ºi leguminoase 2,4 2,5 1,9 1,7 89,5

Cartofi 2,2 2,8 2 1,9 95

Legume 3,4 3,4 3,5 3,4 97,1

Fructe ºi struguri 1,9 5,7 7,7 6,7 87

Sursã: datele DSAS

104


Caseta 5.6.1

Asigurarea cu apã potabilã

Aprovizionarea populaþiei cu apã potabilã constituie un elementimportant al securitãþii economice. Fãcând parte din categorianecesitãþilor vitale ale omului, accesul la apã potabilã exercitã unimpact crucial asupra dezvoltãrii umane. Resursele de apã potabilãîn Moldova sunt foarte limitate ºi alcãtuiesc aproximativ 3,8 kmcub. Gradul lor de regenerare este de 11% anual, ceea ce e insufi-cient pentru a menþine ciclul resurselor acvatice la un nivel durabil.Þinând cont de faptul cã Moldova este atacatã frecvent de secete,debitul resurselor acvatice se reduce substanþial, ceea ce se rãsfrângenegativ asupra con-sumului de apã înansamblu. Gradul deasigurare cu apã po-tabilã este neuniformdupã teritoriu: valoa-rea medie a debituluidescreºte semnificativdinspre Nord spre Sud, alcãtuind în prezent proporþia de 1:3.

Consumul mediu zilnic individual de apã potabilã pe republicãeste de 163 litri , ceea ce e mai puþin ca în majoritatea statelor dinEuropa Centralã si de Sud (255 litri/persoanã) ºi cu mult în urmastatelor occidentale (300 litri /persoanã). De remarcat faptul cã înmulte localitãþi din sudul Moldovei acest indicator nu depãºeºte 20litri pe persoanã.

Specificul aprovizionãrii populaþiei cu apã potabilã în Moldovaconstã în aceea cã sursa principalã o constituie fântânile de pe lângãgospodãrii. În mediu pe republicã de aceastã sursã de apã se foloseºteaproape 2/3 din populaþie. Deºi în localitãþile urbane pondereafântânilor în aprovizionarea cu apã este mai micã (14,4%), totuºiele deþin locul secund în asigurarea populaþiei cu apã potabilã. Demenþionat cã 35% din populaþie are acces la apa potabilã doar nu-mai din fântâni.

Fenomenul fântânilor în Moldova face ca apa sã fie mai uºorexpusã pericolului poluãrii. Doar 30% din resursele acvatice core-spund standardelor naþionale. Din acest motiv circa 42% din populaþieconsiderã cã proasta calitate a apei potabile afecteazã în mod directstarea sãnãtãþii ºi cauzeazã apariþia diferitor maladii.

Prin urmare, în domeniul asigurãrii populaþiei cu apã potabilãurmeazã a fi soluþionatã o problemã tri-dimensionalã: (i) folosirearaþionalã a resurselor de apã; (ii) gestionarea eficientã a regenerãriiºi pãstrãrii ei; (iii) majorarea calitãþii apei potabile.

Sursã: datele sondajului BGC pe a. 1998

Securitatea alimentarã include, înafarã de ridicarea productivitãþii sectoru-lui agrar ºi a capacitãþii de cumpãrare apopulaþiei, ºi protecþia consumatoruluiautohton vis-a-vis de invazia produselorfalsificate, de proastã calitate, ori cu ter-men de valabilitate expirat, puse în vân-zare din surse de import. Calitatea mul-tor produse de import cedeazã calitãþii

celor de origine localã, fapt ce presupuneaplicarea unui control eficient care sãblocheze accesul produselor necalitativepe piaþa de consum a Republicii Moldo-va. Unele þãri, însã, s-au pronunþat înfavoarea aplicãrii unor mãsuri de protecþiea agriculturii naþionale.

Luându-se în consideraþie poziþia-cheie a complexului agro-industrial îneconomia naþionalã a þãrii ºi, de aseme-nea, rolul decisiv pe care îl are agricultu-ra în asigurarea securitãþii alimentare apopulaþiei, este oportun ºi raþional caasemenea acþiuni sã fie prevãzute ºi pen-tru Republica Moldova.

5.7. Securitatea ecologicã

Dezechilibrele ecologice în Republi-ca Moldova sunt legate pe de o parte desupraexploatarea resurselor naturale re-generabile, pe de altã parte de degradar-ea globalã a calitãþii mediului ambiant.Reducerea capacitãþilor de regenerare aresurselor ºi poluarea mediului afecteazãvital securitatea existenþei umane.

Resursele naturale

Resursele naturale reprezintã o com-ponentã esenþialã a patrimoniuluinaþional. Regimul lor de exploatare de-terminã în mare mãsurã starea mediului:volumul ºi gradul de epuizare (depreciere,deteriorare) a resurselor, precum ºi a fac-torilor de calitate ai mediului înconjurã-tor. În contextul securitãþii economice,Republica Moldova dispune în proporþiisuficiente de resurse pedo-climatice carereprezintã un potenþial regenerabil devaloare pentru dezvoltarea durabilã a uneiagriculturi de mare randament. Câtpriveºte resursele naturale neregenerabile,cum ar fi materialele de construcþie saumateriile prime pentru fabricarea acesto-ra, acestea, cu mici excepþii, sunt deimportanþã localã. Absenþa resurselor en-ergetice, caracteristica ºi pentru alte þãridin Sud-estul Europei, este un factor lim-itativ în diversificarea activitãþilor eco-nomice ºi de consum, care impune opoliticã economicã adecvatã.

Resursele de apã ale RepubliciiMoldova se constituie din apele interio-

105


�Când bei apã,gândeºte-tela izvor.�

Proverb

are, râurile de la hotar - Nistru ºi Prut -ºi rezervele de ape subterane. Stocul me-diu multianual al râurilor RepubliciiMoldova este estimat la 13,2 miliardemetri cubi, cu o distribuþie neuniformãîn timp ºi spaþiu. Aceasta constituie resursamedie teoreticã a apelor de suprafaþã.Nistrul acoperã 77-80% din aceste resurse.Rezerva de ape subterane este estimatã lacca. 2,8 miliarde metri cubi. Rezultã cãpotenþialul teoretic de apã este de circa16 miliarde metri cubi, ceea ce înseamnã3700 metri cubi / locuitor pe an.

Potenþialul disponibil este de aprox-imativ 1100 m3 /locuitor pe an, ceea cesitueazã Republica Moldova printre þãrilecu resurse de apã relativ sãrace, dupãRomânia (1800 m3 /locuitor pe an), dupãaºa þãri ca Franþa, Italia (3000-5000 m3 /locuitor pe an), Austria, Elveþia (5000-10000 m3 /locuitor pe an), Finlanda,Norvegia (peste 20000 m3/locuitor pe an).Potenþialul utilizabil în regim natural asig-urat pentru anii secetoºi se reduce la 10,5-7,5 miliarde m3.

Managementul apelor în RepublicaMoldova este încã defectuos ºi dezechili-brat, din care cauzã nu face faþã noilorprobleme de alocare a resurselor, efici-entizare a serviciilor ºi protecþie a ecosis-temelor acvatice. Au loc pierderi foartemari în reþelele de distribuþie în aºezãrileurbane ºi în sistemele de irigaþie.

Apa a fost consideratã o resursã ne-limitatã ºi fãrã valoare economicã. S-aufãcut eforturi mari pentru gãsirea ºi utili-

Tabelul 5.7.1.

Resursele de apã de suprafaþã din Republica Moldova.

Bazinul hidrografic Debitul anual km3

al râurilor Total Inclusiv scurgeri pe râuri interioare

Stoc mediu Ani secetoºi Stoc mediu Ani secetoºi

75% 95% 75% 95%Nistru 10,2 8,08 5,7 0,63 0,38 0,17

Prut 2,9 2,38 1,83 0,28 0,16 0,08Cahul 0,11 0,05 0,01 0,11 0,05 0,01

Total în Moldova 13,21 10,51 7,54 1,02 0,59 0,26

Sursa: datele Ministerului Mediului ºi IES al Republicii Moldova

zarea surselor, dar nu ºi pentru asigurarearegenerãrii cantitative ºi calitative a apelor.Însã menþinerea capacitãþii de regeneraredurabilã a rezervelor de apã necesitã o altãabordare a managementului respectiv. Ast-fel, Tratatul de bazã al UE prevede gos-podãrirea integralã a resurselor de apã (desuprafaþã ºi subterane) pe bazine hidro-grafice. În Republica Moldova aceste prin-cipii încã nu sunt puse în aplicare. Legis-laþia în domeniu nu este armonizatã cunormele internaþionale. Raporturile jurid-ice cu þãrile vecine nu sunt definitivate.Mecanismele economice sunt rudimenta-re ºi ineficiente pentru remodelarea moti-vaþionalã a comportamentului consuma-torilor.

Resursele funciare ºi de sol sunt tot atâtde importante ca ºi resursele de apã.Suprafaþa fondului funciar al RepubliciiMoldova, la sfârºitul anului 1998, era de33,8 mii km2 având urmãtoarea structurãpe categorii de folosinþã: teren agricol -75,5%, pãduri ºi alte plantaþii forestiere -12,5%, alte categorii de terenuri - 12 %.In structura terenurilor agricole ºi a fon-dului funciar suprafeþele arabile ocupã re-spectiv 75,5% ºi 53,5%. Plantaþiile perene- preponderent vii ºi livezi care se supunregulat lucrãrilor mecanizate ºi tratamen-telor chimice - constituie 14,5% din ter-enurile agricole. Astfel suprafeþele supuselucrãrilor intensive ocupã aproape 2/3 dinsuprafaþã totalã a þãrii ºi 85,3% dinsuprafaþã terenurilor agricole. Pãºunilor ºifâneþelor le revin 14,7% din terenurile ag-ricole.

106


Pe parcursul tranziþiei la economiade piaþã, în urma reformelor s-a schim-bat substanþial repartiþia fondului funciarpe deþinãtori de terenuri, dupã cum ur-meazã:

Se ºtie cã micºorarea suprafeþelor ag-ricole, în special ale celor arabile reprez-intã un pericol global. În acelaºi timp,extinderea exageratã a terenurilor arabileîn defavoarea altor categorii de biocenoze(de exemplu pãduri), cumulatã cu teh-nologii intensive provoacã eroziuneasolurilor. Dupã unele estimãri asigurareahranei �minime� pentru o persoanã peglob necesitã în medie 0,6 ha pãmânt ara-bil. În condiþiile Uniunii Europene, seapreciazã cã pentru asigurarea securitãþiialimentare sunt necesare minimum 0,15ha teren arabil pe locuitor. În RepublicaMoldova fiecãrui locuitor îi revin 0,41 hade terenuri arabile.

Capacitatea reproductivã a fertilitãþiiºi calitatea ecologicã a solurilor sunt gravafectate de exploatãrile agricole mari ba-zate pe tehnologii intensive cu folosireaexcesivã a fertilizatorilor chimici, a pes-ticidelor ºi erbicidelor.

Criza economicã ºi energeticã, modulde realizare a reformelor în agriculturã cuapariþia multor proprietari lipsiþi de echipa-mentele necesare ºi cunoºtinþele de speci-

Tabelul 5.7.2

Fondul funciar pe deþinãtori (la sfârºitul anului), mii ha

Deþinãtori: Anii1991 1995 1997 1998

Total terenuri 3376,0 3385,3 3384,4 3384,4

Cu destinaþie agricolã 2537,7 2032,6 1994,4 1980,9

Localitãþile 400,8 441,7 441,7 449,0

Fondul de rezervã* 466,6 462,5 487,0 498,4

Întreprinderi industriale 77,6 58,4 58,3 58,4ºi alte ramuri

Fondul silvic ºi ocrotirea 325,0 344,1 350,6 350,4naturii

Fondul apelor 26,0 46,0 47,0 47,3

* Terenuri destinate dezvoltãrii sociale a localitãþilor ºi de folosinþãgeneralã (pãºuni obºteºti etc.)

Sursã: DSAS al Republicii Moldova

alitate, pãstrarea schemelor tehnologicevechi cu reducerea drasticã a cantitãþilorde îngrãºãminte (organice ºi minerale),dezorganizarea sistemelor de irigaþie, aucondus nu numai la o scãdere dramaticã aproducþiei, dar ºi la intensificarea proce-sului de depreciere a solurilor.

Recuperarea potenþialului regeneratival solurilor, dupã cum aratã experienþeleunor þãri avansate, este posibilã. O nouãabordare a agriculturii, focalizatã pe dez-voltarea tehnologiilor adecvate mediuluinatural, poate asigura un randament du-rabil ºi chiar micºora costurile de producþie.

Pãdurile þãrii nu pot fi privite caresurse forestiere de importanþã econom-icã directã, ca surse de materie primã lem-noasã. Dimensiunile, calitatea ºi geogra-fia pãdurilor nu corespund nici exigenþelorde infrastructurã ecologicã. Ele reprez-intã o rãmãºiþã a codrilor din secolele tre-cute. Actualele suprafeþe fie sunt afectatesubstanþial de vechi defriºãri selective, fiesunt în întregime de provenienþã antro-pogenã recentã. Circa o treime din toatãsuprafaþa pãdurilor este plantatã în ultimii40-50 ani, de regulã, preponderent cuspecii aduse din ecosistemele altor þãri ºicontinente (salcâm, mesteacãn alb, pini,brazi etc.), fapt care face aceste pãdurimai puþin eficiente ecologic, mai puþinpotrivite ca habitat pentru speciile vii, maivulnerabile ºi neviabile. Costurileîntreþinerii ºi regenerãrii unor asemeneapãduri calculate pe termen lung, sunt deregulã mai mari. În funcþie de specia ar-boricolã dominantã, pãdurile au urmã-toarea structurã: stejãriºuri - 47,6%, sal-câmete - 31,8%, frãsinete ºi cãprinete -9,1% , teiºuri ºi plopiºuri - 3,1%, fãgete -0,2%, alte formaþii - 8,2%.

Potrivit Cadastrului funciar, suprafaþafondului forestier cuprinde 394,7 mii ha,inclusiv pãduri - 325,4 mii ha, gradul deîmpãdurire a þãrii fiind de 9,6% (indicecalitativ pentru comparaþie cu alte þãri).Pãdurile cuprind circa 800 trupuri depãduri, cu suprafeþe ce variazã între 5 ºi1500 ha, dispersate neumform pe terito-riul þãrii. Conform legii, pãdurile sunt înproprietatea statului. Aproape 89% dinsuprafaþa fondului forestier se aflã în ges-

107


tiunea Asociaþiei de Stat pentru silvicul-turã �Moldsilva�. Restul pãdurilor suntîn administraþia organelor publice locale,precum ºi a agenþilor economici din ag-riculturã, transport, industrie etc. Acestepãduri sunt dispersate în sectoare mici,specia de bazã fiind salcâmul.

Biodiversitatea ºi ariile protejate. Fi-ind situatã în zona marginalã a trei re-giuni floristice (est-europeanã forestierã,est-europeanã de stepã, mediteraneanã desilvostepã) ºi a celei faunistice de tranziþiedintre stepa continentalã asiaticã ºi sil-vostepa europeanã, Republica Moldovase deosebeºte printr-o diversitate biolog-icã foarte vulnerabilã. Se estimeazã cãecosistemele naturale ocupã nu mai multde 20% din teritoriu, sunt foarte fragmen-tate ºi degradate. Potenþialul vital al eco-sistemelor forestiere este slab, cuprinzând172 specii de vertebrate terestre ºi 859specii floristice, din care 40% sunt in-troduse din alte regiuni. Din ecosisteme-le de stepã s-au pãstrat doar mici frag-mente în care se pãstreazã 55 specii flo-ristice ºi 109 specii de animale vertebrate.Ecosistemele naturale de luncã ocupã1,5% din teritoriu, dar dispun de o diver-sitate relativ bogatã. Cartea Roºie a Re-publicii Moldova include 241 specii fau-nistice ºi floristice. Specialiºtii considerãcã numãrul speciilor rare ºi periclitate,care trebuie incluse în Cartea Roºie, seridicã la 600.

Suprafaþa ariilor protejate constituie1,7% din teritoriul þãrii fiind una din celemai mici din þãrile europene (Ucraina 3%,Franþa 7%, Germania 13%, Austria 25%,etc.). Reþeaua naþionalã cuprinde 12 cat-egorii de arii protejate: 5 rezervaþiiºtiinþifice (19,4 mi ha), 130 monumenteale naturii, 63 rezervaþii naturale, 41rezervaþii peisajistice, multe monumentegeologice, paleontologice, hidrologice ºialtele.

Calitatea globalã a mediuluiîn Republica Moldova

O dezvoltare umanã viabilã este deneconceput fãrã un mediu ambientalsãnãtos. Calitatea mediului în RepublicaMoldova, ca ºi în alte þãri, este afectatã

de impactul negativ al activitãþilor eco-nomice, de exploatarea neadecvatã aresurselor naturale, de infrastructurile teh-nico - edilitare depãºite ºi de poluareatransfrontalierã.

Calitatea aerului. Pe ansamblul teri-toriului Republicii Moldova cantitatea depoluanþi emiºi în atmosferã în 1998 s-aevaluat la 274 mii tone. Raportatã lanumãrul locuitorilor acest nivel este maimic decât în þãrile vecine ºi constituie înprezent 64 kg / locuitor / an. Scãdereabruscã a producþiei industriale în perioa-da de tranziþie ºi, concomitent, creºtereanumãrului de autovehicule a schimbatstructurã provenienþei emisiilor poluantefaþã de anii 80. În 1998 contribuþia surselormobile de poluare a depãºit cota mediepe glob (60%) atingând 83% (226,4 miitone). Aportul transportului în poluareaoraºelor atinge 92% pentru Chiºinãu, 95%- Bãlþi, 96% - Cahul etc.

Surselor fixe le revine 17 % (47,6 miitone) din totalul emisiilor. Din aceastãcantitate, 79 % aruncã în aer centraleletermoelectrice ºi instalaþiile de cazane.Ponderea cea mai mare în emisiile sumarede poluanþi o au: hidrocarburile (15 %)din transportul rutier, oxidul ºi bioxidulde azot (14%), bioxidul de sulf fin trans-portul rutier ºi centralele termoelectrice,monoxidul de carbon (8%) din transpor-tul rutier ºi într-o micã proporþie din com-bustia întreprinderilor industriale.

Poluarea transfrontalierã afecteazãbazinul aerian al Republicii Moldova înprincipal cu oxizi de sulf ºi oxizi de azot.Gradul de poluare adus cu precipitaþiiledinspre vest, nord - vest (România, Po-lonia, Cehia, Slovacia, Germania) ºi din-spre est, nord-est, sud-est (Ucraina) estemai mare decât poluarea internã la oxiziide sulf de 4 ori ºi la oxizii de azot - de1,5 ori.

Calitatea apei. Potrivit analizelor delaborator (1998) calitatea apei din râurileNistru ºi Prut este calificatã ca poluatãmoderat, deci potabilizabilã, iar cea arâurilor interne - poluatã ºi degradatã. Înultimul deceniu se observã o scãdere acursurilor râurilor cu sectoare ce conþinapã degradatã ºi o creºtere a ponderii

108


sectoarelor cu apã potabilizabilã. Aceastãdinamicã reflectã diminuarea emisiilor,condiþionatã de restrângerea activitãþilordin industrie ºi agriculturã, dar ºi datoritãunor acþiuni mai ample de protecþie acalitãþii apelor în comparaþie cu perioadaanterioarã. Calitatea apelor subterane con-tinuã sã rãmânã nesatisfãcãtoare, în unelecazuri din cauza poluãrii, în altele datoritãcondiþiilor geologice. În unele zone apelesubterane se caracterizeazã prin concen-traþii ridicate de fluor. În alte teritorii acesteape au concentraþii ridicate de hidrogensulfurat, metan sau sunt totalmente min-eralizate. În ultimii ani se observã o creºtereexplozivã în apele freatice a compuºilorde azot ºi de amoniac, îndeosebi în zoneleTeleneºti, Floreºti, Orhei, Ungheni, Com-rat. În majoritatea fântânilor se atestã oconcentraþie supranormativã de nitraþi ºisulfaþi.

Problema calitãþii apei consumate depopulaþie se discutã demult, dar dincolode constatãri generale nu se realizeazãnimic substanþial, deºi unele programe ºiproiecte au fost. Pânã în prezent nu sepoate concretiza informaþia privind cotapopulaþiei care are acces la apã potabilãcuratã. Lipseºte evidenþa, monitorizareasurselor mici de apã ºi informarea core-spunzãtoare a populaþiei.

Calitatea solurilor. Dupã calitãþilenaturale, solurile Republicii Moldova facparte din categoria celor mai valoroasedin zona temperatã. Solul suportãconsecinþele impactului diferitelor pro-cese ºi fenomene dãunãtoare naturale ºiantropogene.

Deprecierea potenþialului regenera-tiv natural al solului, ca ºi în alte þãri,este rezultatul supraexploatãrilor, a irigãriinecorespunzãtoare, a tehnologiilor agri-cole intensive aplicate în ultimii 50 deani. Azi eroziunea ºi degradarea solurilorîn Republica Moldova constituie oameninþare directã la securitatea econom-icã ºi socialã a þãrii.

Suprafaþa totalã a terenurilor erodatecreºte cu o ratã anualã de 1,5% (10 miiha) ºi actualmente constituie 32,2% dinterenurile agricole. Mii de hectare suntdistruse de alunecãri ºi ravene.

Deprecierea (uzura) solurilor, epui-zarea productivitãþii lor biologice, se man-ifestã sub mai multe forme, cunoscute ºiîn alte þãri: accelerarea eroziunii prin apãºi coliene, deficitul de fosfor ºi azot, acid-itatea excesivã, compactarea profilului,poluarea cu pesticide, sãruri, metale greleºi altele (vezi ºi RNDU, 1997, p. 62-64).Deºi procedeele de menþinere a fertilitãþiinaturale a solurilor se cunosc, în þarã ex-istã o inerþie ºi numeroase bariere denaturã politicã, economicã, instituþionalãºi socialã care conduc la neglijarea pro-movãrii unor acþiuni energice adecvateîn domeniu.

Calitatea pãdurilor este afectatã deurmãrile unor politici de gestiune necore-spunzãtoare din perioadele anterioarecând se recoltau cantitãþi de masã lem-noasã care depãºeau capacitatea de ex-ploatare a pãdurilor limitatã prin amena-jãrile silvice. Pãdurile sunt adesea atacatede boli ºi dãunãtori. Calitatea pãduriloreste serios prejudiciatã de tãierile iliciteºi pãºunatul vitelor. În majoritatea lor,pãdurile Republicii Moldova nu provindin seminþe, ci din lãstari (de generaþiile3-5-8 ale rotaþiilor de tãieri), de aceeastructura ºi funcþiile lor sunt degradate.Arboreturile îmbãtrânesc fiziologic re-pede, iar capacitatea lor de rezistenþã lafactorii negativi de mediu este redusã.Ecosistemul silvic este deteriorat ºi fragil.

Problemele deºeurilor. Deºi nu dis-pune de mari industrii, Republica Moldo-va se confruntã, ca ºi alte þãri, cu toateproblemele acumulãrii deºeurilor. Depoz-itarea, pãstrarea ºi valorificarea deºeurilorrãmân probleme de discuþii, analize ºiintenþii sau chiar proiecte fãrã soluþii prac-tice adecvate. Republica nu dispune denici un poligon corespunzãtor pentru în-groparea deºeurilor toxice. O parte dinaceste deºeuri se depoziteazã în afaraperimetrelor admise ºi special amenajate.O altã parte se evacueazã fãrã autorizaþiaorganelor de resort la gunoiºtile pentrudeºeuri menajere. Conform evidenþei In-spectoratului Ecologic de Stat (IES) înþarã s-au acumulat circa 13 mii tone dedeºeuri toxice ceea ce înseamnã 3,3 kg /locuitor. Doar jumãtate (49%) din aces-tea sunt îngropate.

109


Inconsecvenþa în privatizarea agricul-turii a fãcut sã scape de sub control ges-tiunea depozitelor de chimicale din fos-tele gospodãrii colective. Depozitele aurãmas fãrã stãpân (nu au fost privatizate),unele s-au ruinat, altele au fost demo-late, cele existente necesitã reparaþii cap-itale ºi amenajãri corespunzãtoare, im-posibile din lipsa de mijloace. O hotãrârespecialã a Guvernului din 1997 referitoarela colectarea ºi depozitarea pesticidelorinutilizabile ºi interzise nu se poate real-iza practic fãrã sprijinul financiar al or-ganismelor internaþionale.

O situaþie la fel de dificilã se întrevedeºi în domeniul deºeurilor menajere.Capacitãþile majoritãþii poligoanelor pen-tru deºeuri sunt epuizate, iar exploatarealor atinge sau depãºeºte limita admisibilã.Alte gunoiºti nu se pot construi nu numaidin lipsã de mijloace financiare, dar ºi dinlipsã de terenuri. În þarã funcþioneazã 1348rampe de deºeuri menajere, cu o suprafaþãde 1144,3 ha sau 31 m2 / locuitor, undesunt depozitate 29,4 mil. mc gunoaie, sau6,8 m3 / locuitor. Aici nu întrã gunoiulcare se depoziteazã în locuri neautorizate- râpi, gropi, foste cariere, pe malul râurilorºi iazurilor etc. Deoarece primãriile nudispun de transport ºi combustibil pentruevacuarea deºeurilor, în multe sate apargunoiºti spontane neautorizate. Colectar-ea separatã a metalului uzat, sticlei, cau-ciucului, maculaturii etc. cu ulterioara lorreciclare se aflã în stadiu de elaborare.

Managementul mediului natural

Odatã cu tranziþia la economia de piaþãîn procesul de restructurare ºi de refor-mare a societãþii din Republica Moldova,se contureazã inevitabil principii noi înabordarea strategiilor de dezvoltare a þãrii.Conservarea resurselor ºi protecþia medi-ului devin obiective iminente în reaºezareaeconomicã, socialã ºi moralã a comunitãþiiumane. În cadrul noilor concepþii se în-scrie ºi modificarea instrumentelor demanagement al mediului natural: rapor-turile de proprietate asupra resurselor ºirolul statului; regimul juridic (legislaþia);instrumentele economice, tehnico-norma-tive, educaþionale, etc.

Cele mai semnificative realizãri seobservã în domeniul formãrii cadrului leg-islativ, necesar pentru conservarea ºiprotecþia mediului. În totalitate legile in-trate în vigoare urmãresc concretizareaacþiunilor de protecþie a mediului ºi deconservare a condiþiilor favorabile sãnãtãþiioamenilor, a mãsurilor preventive de evi-tare a poluãrii ºi epuizare a resurselor, deconservare a biodiversitãþii, precum ºiracordarea la prevederile convenþiilor ºiprogramelor internaþionale în domeniu. Onouã generaþie de acte legislative speci-fice sunt în curs de elaborare, vizând cupreponderenþã sectoare concrete de ex-ploatare a resurselor: agriculturã, indus-trie, transporturi, aºezãri umane, etc. In-stituirea instrumentelor economice men-ite sã influenþeze interesul ºi comporta-mentul ambiental al agenþilor economici(conservarea resurselor, protecþia mediu-lui, recuperarea deºeurilor, introducereatehnologiilor adecvate) în RepublicaMoldova se reduce deocamdatã la percepe-rea taxelor pentru utilizarea (consumul)resurselor ºi protecþia mediului natural.

Plãþile pentru poluare ºi penalitãþilepentru diferite încãlcãri se încaseazã lafondul ecologic, iar taxele pentru utiliza-rea resurselor se percep la buget. Deºivaloarea acestor taxe nu este fundamen-tatã dupã criterii economice ºi nu-ºi faceefectul financiar, economic sau ecologic,aplicarea lor reprezintã o experienþã, unreper pentru perfecþionarea acestormecanisme. Administrarea în domeniulprotecþiei mediului intrã actualmente încompetenþa Ministerului Mediului. Rolulministerului ca autoritate centralã în po-litica guvernului a crescut faþã de aniiprecedenþi.

Atenþia ºi sprijinul de care se bucurãîn ultimii ani problematica mediului înRepublica Moldova din partea organis-melor internaþionale, reuºesc în maremãsurã sã sensibilizeze conºtiinþa ºiacþiunile factorilor politici.

Problema esenþialã care paralizeazãfuncþionalitatea instituþionalã a protecþieimediului natural este lipsa reacþiilor adec-

110


vate la micronivel: administraþia publicãlocalã, agenþii economici, societatea civ-ilã, cetãþenii, oamenii obiºnuiþi. Legislaþiaca atare, oricât de bunã ar fi, nu poatesubstitui tradiþiile, modelele de compor-tament ale oamenilor. Modificarea lorcere nu numai o profundã conºtientizarea problemei dar ºi o altã percepþie a val-orilor, o altã moralã. Un program naþionalde educaþie ecologicã este mai mult decâtoportun. Evident, acesta nu poate fi izolatde obiectivele ºi acþiunile ce urmãrescameliorarea bunãstãrii oamenilor: secu-ritatea economicã, alimentarã ºi fizicã aomului.

Un rol important l-ar putea avea întoate acestea ONG-urile de profil eco-logic. Deºi numãrul acestor organizaþii acrescut, ele încã nu au reuºit sã devinãsuficient de influente în formarea opinieipublice corespunzãtoare.

5.8. Creºterea insecuritãþiipersonale

Gradul în care drepturile omului ºisecuritatea personalã sunt respectate ºiprotejate reprezintã unul din criteriile fun-damentale pentru aprecierea gradului dedemocratizare a fiecãrui stat. Însã nici unul

�Când te paºtenevoia, nu ºtii deunde vine.�

Proverb

dintre aspectele securitãþii omului nu estemai important decât cel al protecþiei luicontra agresiunii fizice. În condiþii de crizãpoliticã, economicã ºi socialã, viaþa indi-vidului poate fi ameninþatã din mai multedirecþii: din partea statului ºi funcþionarilorde stat (violenþã fizicã, agresiune moralã,torturi în sistemul penitenciar, stare derãzboi); din partea altor grupuri sociale(conflicte etnice); din partea unor persoaneparticulare sau grupuri criminale ºi violenþade stradã; ameninþãri în familie, la adresafemeilor ºi copiilor; auto-ameninþãri (si-nucideri, narcomania, etc.).

Transformãrile care au loc în societateau provocat o scãdere simþitoare a graduluide protecþie personalã a cetãþenilor. Perio-ada de tranziþie a condus la apariþia ºoma-jului ºi contrastelor sociale. Racket-ul, con-flictele violente între grupãrile criminale,coruperea organelor de drept ºi consumulde droguri au devenit fenomene obiºnuitepentru Moldova.

Problemele principale legate de se-curitatea personalã în orice regiune dinRepublica Moldova þin de criminalitate,accidente de muncã sau rutiere, violenþãîn familie, droguri.

Însã principala ameninþare la securi-tatea personalã a populaþiei este stareacriminogenã. Printre principalele cauzeale agravãrii situaþiei criminogene în Re-publica Moldova pe parcursul ultimuluideceniu sunt: formarea unui stat nou, cuun sistem legislativ imperfect, adesea con-tradictoriu; activitatea ineficientã a or-ganelor de control; dezmembrarea teri-torialã a þãrii; conflictul armat din 1992din Transnistria în urma cãruia în mâinilepopulaþiei au nimerit cantitãþi considera-bile de arme de foc ºi muniþii; formareaunor grupuri noi de populaþie îmbogãþitepeste noapte care impun interesele nu-mai pe cãi ilegale; arieratele la plata sal-ariilor lucrãtorilor organelor de drept,înzestrarea tehnicã insuficientã a lor.

Conform datelor statistice, în 1998pe teritoriul controlat de puterea centralã(cu excepþia Transnistriei) au fost comise8 210 crime grave, dintre care circa 377prin utilizarea armelor de foc, grenadelorºi substanþelor explozive. În acelaºi timp,

Caseta 5.8.1

Tratatele internaþionale de bazã privind drepturile omului,ratificate de Republica Moldova

l Pactul Internaþional cu privire la drepturile economice, socialeºi culturale.

l Pactul Internaþional cu privire la drepturile civile ºi politice.

l Convenþia Internaþionalã pentru drepturile copilului.

l Convenþia pentru drepturile politice ale femeii.

l Convenþia Internaþionalã pentru eliminarea tuturor formelorde discriminare rasialã.

l Convenþia asupra imprescriptibilitãþii crimelor de rãzboiºi a crimelor contra umanitãþii.

l Convenþia pentru prevenirea ºi reprimarea crimei de genocid.

l Convenþia asupra abolirii muncii forþate.

l Convenþia asupra eliminãrii tuturor formelor de discriminarefaþã de femei.

l Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului.

l Convenþia-cadru pentru protecþia minoritãþilor naþionale.

Sursã: Centrul pentru drepturile omului din Moldova, 1999

111


nivelul criminalitãþii în Chiºinãu este dela 2 pânã la 3 ori mai înalt decât în altezone ale Moldovei, reprezentând 178,1crime la 10 mii locuitori în raport cumedia pe þarã de 95,7. În 1998, în urmacrimelor premeditate au decedat 789 per-soane (în 1997 - 824 persoane), din care53% au decedat în urma omorurilor ºi atentativelor de omor. A crescut cu 14,4%numãrul persoanelor fãrã ocupaþie careau comis crime, fapt care confirmã im-pactul problemelor sociale asupra nive-lului de criminalitate.

Statistica mortalitãþii populaþiei dincauza omuciderilor ºi sinuciderilor estestranie. Astfel, în 1998 numãrul sinucider-ilor pe teritoriul Republicii Moldova în-trecea de 1,38 ori numãrul asasinãrilor(15,7 cazuri de sinucideri la 100 mii lo-cuitori ºi 11,3 omucideri la 100 mii locu-itori), ceea ce deja trezea dubii. În peri-oada tranziþiei însã, când situaþia econom-icã a populaþiei evident s-a agravat, cândpeste 300 mii de persoane ºi-au pierdutlocul de muncã ºi circa 80% din populaþiese aflã sub nivelul sãrãciei, numãrul sinu-ciderilor întrece numãrul omuciderilordoar cu 10-20%. Aceasta poate servi drepto cale de �îmbunãtãþire� a statisticii de-scoperirii crimelor, pe de o parte. Pe dealtã parte, poate vorbi despre violenþa însistemul penitenciar.

S-a rãspândit considerabil fenomen-ul corupþiei. Conform datelor conferinþeirepublicane �Criminalitatea organizatã ºieconomia tenebrã în Republica Moldo-va� organizatã de Ministerul AfacerilorInterne al Republicii Moldova, Academiade Poliþie, Asociaþia Independentã deCriminologie ºi Fundaþia Soros (Febru-arie, 1999), corupþia a atins cele mai mariproporþii din istoria Republicii Moldova.Peste 79 la sutã din antreprenori ºi 85 lasutã din ceilalþi respondenþi au declaratcã fãrã a oferi mitã funcþionarilor de statnu se poate rezolva nici o problemã.

În opinia publicã peste 92 la sutã dinrespondenþi manifestã motive de teamã,mai ales referitor la cruzimea criminal-ilor ºi convingerea cã nu vor fi descoperiþi.Ritmul de creºtere a multor genuri deinfracþiuni îngrijoreazã populaþia. Peste

Caseta 5.8.2

Datele oficiale ale Ministerului Afacerilor Interne referitoare lacombaterea criminalitãþii în Republica Moldova sunt destul de op-timiste. Astfel, în 1998 s-a obþinut o reducere a criminalitãþii cu9,3%, inclusiv cu 20,6% a crimelor cu caracter grav pe linia poliþieicriminale (tâlhãriile cu 25,9%, excrocheriile cu 48,1%, leziuni cor-porale grave cu 20%, furturi ale proprietãþii de stat cu 20,9%, alemijloacelor de transport cu 20,4%, din apartamente cu 8,5%). Acestetendinþe pozitive se menþin ºi la începutul anului 1999. Mobilizarearezervelor în prevenirea ºi depistarea crimelor a contribuit ºi la spor-irea eficacitãþii activitãþii poliþieneºti. Procentul de descoperire acrimelor a crescut de la 59,9% la 64%, în special a crimelor cucaracter grav (omorurile pânã la 82,4 la sutã, leziunile corporalegrave la 82,9%, violurile la 91,7%, tâlhãriile la 56,2%, jafurile la47,5%, furturile averii de stat la 54,6%, ale mijloacelor de transportla 27,8%). Numai în anul precedent au fost neutralizate 146 degrupãri criminale, dintre care 67 stabile, au fost reþinuþi 411 crimi-nali.

Însã conform unor relatãri în presa liberã, situaþia realã în com-baterea crimei în Republica Moldova pare a fi mai dificilã. Existãnumeroase cazuri de clasare neîntemeiatã a dosarelor penale ºi do-sire a informaþiei. O altã cauzã a diminuãrii numãrului crimelorînregistrate este faptul cã cetãþenii apeleazã tot mai rar la ajutorulorganelor de drept pentru a-ºi apãra interesele. Populaþia pãtimitãapeleazã la autoritãþile criminale pentru a-ºi asigura protecþia.

Sursã: MAI al Republicii Moldova

85 la sutã din respondenþi considerã ase-menea democraþie falsã.

Un pericol real pentru securitateapersonalã în Moldova îl constituiecreºterea continuã a criminalitãþii legatede rãspândirea ºi consumul drogurilor.Oficial, în anul 1998 s-au înregistrat 870de crime de acest gen. Deosebit de gravãeste situaþia printre minori. ªcolile ºi alteinstituþii de învãþãmânt devin þinta dis-tribuitorilor de droguri. Rãspândirea nar-comaniei a provocat o explozie a caz-urilor de îmbolnãvire de SIDA. Încondiþiile neputinþei ºi ignoranþei struc-turilor de stat, Fundaþia Soros Moldovaa finanþat un proiect care prevede asig-urarea gratuitã a narcomanilor cu seringide unicã folosinþã în scopul diminuãriipericolului de contaminare cu SIDA.

În condiþiile crizei social-economices-a deteriorat situaþia securitãþii person-ale a copiilor ºi femeilor. În Moldova totmai mulþi copii sunt privaþi de dreptul dea frecventa ºcoala din cauza sãrãciei.Toate acestea, îmbinate cu subnutriþia,se rãsfrâng negativ asupra sãnãtãþii întregii

112


generaþii. Copiii au început sã fieexploataþi de grupãrile criminale în cali-tate de cerºetori, s-a rãspândit prostituþiaprintre minori. Conform datelor Minis-terului Afacerilor Interne, 12 la sutã dininfracþiuni au fost comise de elevi, 54 lasutã de minori neºcolarizaþi ºi 6 la sutãde elevii ºcolilor tehnice-profesionale.Una din cauzele creºterii criminalitãþiieste consumul bãuturilor alcoolice, vâr-sta criticã a copiilor ºi supraexcitarea sis-temului nervos. Fiecare al ºaptelea mi-nor a sãvârºit infracþiuni în stare de ebri-etate, 594 minori au luat parte lainfracþiuni în grup.

În 1998 au fost înregistrate 229 cazu-ri de viol. Datoritã ºomajului, femeile sunt

nevoite sã se implice în activitãþi impro-prii ºi riscante pentru a asigura existenþafamiliilor lor. Practicând comerþul înstradã, femeile devin uºor þinta jafurilor.În unele cazuri, ele sunt amãgite cu prom-isiuni de angajare peste hotare, unde suntimpuse sã practice prostituþia.

În pofida situaþiei proaste a dru-murilor ºi practic triplãrii parcului deautoturisme, preponderent din cota im-portului masiv al autoturismelor vechi,probabilitatea de a fi implicat într-unaccident rutier nu s-a schimbat. În 1998au fost înregistrate circa trei mii accidenterutiere în care peste 3600 persoane aufost traumatizate iar 492 au decedat.

O problemã aparte o constituiesituaþia în raioanele de Est ale RepubliciiMoldova. În urma conflictului armat dinprimãvara-vara anului 1992, statulmoldovenesc a pierdut controlul asupraacestui teritoriu. În Transnistria s-a ins-taurat un regim care persecutã oriceopoziþie politicã prin mijloace ce nu aunimic comun cu mecanismele statului dedrept. Deosebit de dificilã este situaþiapentru acei locuitori care au cetãþeniaRepublicii Moldova. Concedierile dinmotive politice ºi intimidãrile au devenitobiºnuinþã în zona controlatã de regimulseparatist. Securitatea personalã este afec-tatã ºi de faptul cã pe malul stâng al Nis-trului s-au pãstrat formaþiunile paramili-tare de kazaci ºi foarte mult armament arãmas în mâinile populaþiei. Ultimii aniau cunoscut o criminalizare bruscã a aces-tei regiuni.

Administraþia de la Tiraspol nu oferãnici un fel de informaþie privind gradulreal de criminalitate sau numãrul de ata-curi asupra persoanei, etc. Însã þinândcont de situaþia de ansamblu, se poateafirma cã în Transnistria se încalcãfrecvent drepturile fundamentale ale om-ului, iar situaþia securitãþii personale estemult mai gravã decât pe restul teritoriu-lui Republicii Moldova. Parlamentul Re-publicii Moldova, având în vedere situaþiadin Transnistria, precum ºi prevederilepunctului 11 e) al Avizului 188 (1995) alAdunãrii Parlamentare a Consiliului Eu-

Caseta 5.8.3

Violãrile drepturilor omului

Regimul separatist de la Tiraspol acordã atenþie prioritarã creãrii

structurilor de forþã, inclusiv a forþelor armate. În situaþia când

regimul separatist a impus cu forþa �obligaþiunea militarã gener-

alã�, aceasta deseori devine un pericol real pentru securitatea per-

sonalã a celor ce nu acceptã regimul. Existã numeroase cazuri când

pentru refuzul de a fi înrolat în armata regimului autoproclamat

persoanele au fost supuse torturilor fizice, devenind invalizi pentru

toatã viaþa.

Regimul de la Tiraspol practicã ºi rãpirea ilegalã a cetãþenilor.

La 14 decembrie 1998 cetãþeanul Republicii Moldova Vitalie Corobco

a fost rãpit la Chiºinãu ºi transportat la Tiraspol de colaboratorii

�ministerului securitãþii� transnistrian. Ulterior, Vitalie Corobco a

fost transportat la Moscova.

Un caz aparte este cel al deþinutului politic Deputatului în Par-

lamentul Republicii Moldova Ilie Ilaºcu, care timp de 7 ani este

supus unui abuz psihologic, torturilor fizice ºi este condamnat de

cãtre sistemul autoproclamat la moarte. Numeroasele apeluri la

organizaþiile internaþionale întreprinse de cãtre autoritãþile Repub-

licii Moldova pânã în momentul de faþã nu s-au soldat cu succes

deoarece autoritãþile Transnistrene nu recunosc organizaþiile

internaþionale. La momentul actual dosarul lui Ilie Ilaºcu se exam-

ineazã în mod excepþional de cãtre Curtea Europeanã pentru Drep-

turile Omului.

Sursã: compilare din mass-media

113


ropei, a considerat necesar de a formulala momentul ratificãrii Convenþiei Euro-pene a Drepturilor Omului o Declaraþieprin care Republica Moldova ºi-a delim-itat de orice responsabilitate pentru actelecomise pe teritoriul autoproclamatei re-publici nistrene.

Societatea a depãºit faza de tension-are a relaþiilor interetnice de la începutulanilor �90. Cu toate cã deocamdatã nu sepoate de vorbit despre o armonizare sta-bilã a relaþiilor interetnice, confruntãrileinteretnice nu reprezintã deocamdatã unpericol.

Se poate de constatat cã securitateapersonalã în Republica Moldova nu esteasiguratã într-un mod suficient. Condiþiilepentru sporirea gradului de securitatepersonalã pentru cetãþenii Moldovei potapãrea numai dupã depãºirea fazei celeimai acute a crizei social-economice. To-todatã, sistemul de asigurare eficientã asecuritãþii personale a cetãþeanului poatefuncþiona numai într-un stat de drept.

Printre cãile ameliorãrii securitãþii per-sonale a populaþiei ºi de combatere acriminalitãþii în Republica Moldova se potmenþiona:

l Reducerea ºomajului � sursaprincipalã a creºterii criminalitãþii;

l Stabilizarea familiei, ridicarearolului ei în educaþia copiilor;

l Lupta contra alcoolismuluiºi narcomaniei care alimenteazãcriminalitatea;

l Reducerea economiei tenebre,lupta cu corupþia;

l Ridicarea autoritãþii ºiresponsabilitãþii organelor de dreptîn lupta cu criminalitatea;lichidarea arieratelor la platasalariilor în aceastã sferã;

l Sporirea eficienþei activitãþiioperative de investigaþii pentrudepistarea grupãrilor criminaleºi a infractorilor, elaborarea unuimecanism de control eficient ºi destimulare a activitãþii organelorde control;

l Perfecþionarea sistemuluide pregãtire a colaboratorilorde poliþie;

l Lãrgirea cooperãrii pe liniaInterpol;

l Crearea unei reþele informaþionaleIntranet în sistemul organelorde drept ºi fiscale;

l Perfecþionarea legislaþiei în vigoare,adoptarea imediatã a Coduluide procedurã penalã, a Coduluicontravenþional ºi a Legii cu privirela spãlarea banilor. Elaborareaºi adoptarea Legii cu privirela declararea veniturilor, Coduluide conduitã a funcþionaruluipublic, sechestrarea veniturilorilicite, combaterea traficuluide droguri, de armamentºi de explozive.

Combaterea crimei organizate devineuna din sarcinile primordiale ale statului,de soluþionarea cãreia în mare parte de-pinde asigurarea securitãþii umane în þarã.

114


CAPITOLUL 6.

PE CALEA DEZVOLTÃRII UMANEDURABILE

ªtefan cel Mare:�Moldova n-a fosta strãmoºilor mei,n-a fost a mea ºinu e voastrã, ci aurmaºilor voºtriº-a urmaºilorurmaºilor voºtriîn veacul vecilor.�

Din BarbuDelavrancea, drama

�Apus de soare�

Pentru Moldova a trecut primul de-ceniu al perioadei de tranziþie. S-auschimbat multe, dar drumul cãtre auten-tica democratizare ºi propãºire a societãþiirãmâne pavat doar cu bune intenþii.Tranziþia conceputã ºi acceptatã în teor-ie, dar nerealizatã consecvent în practicã,nu a adus încã prosperitate ºi stabilitate,discreditând astfel idea fundamentalã ademocratizãrii. Deziluzia este totalã ºiunanimã.

Bilanþul general al dezvoltãrii umaneîn Republica Moldova dupã un deceniual tranziþiei este descurajant. Þara se zbateîn capcana unei crize: calitatea ºi nivelulvieþii populaþiei s-au înrãutãþit, sãrãcia aatins cote alarmante; economia se aflã înstagnare; datoriile statului depãºesc lim-itele solvabilitãþii devenind o povarã in-suportabilã pentru generaþiile de azi ºi celeurmãtoare; se manifestã instabilitatea,incertitudinea, corupþia, desconsiderar-ea legislaþiei, a instituþiilor statului.

Procesul de remodelare a sistemelorsocial-economice se izbeºte de dificultãþimari, comune aproape pentru majoritateaþãrilor în tranziþie. Problema esenþialã aacestor þãri este incapacitatea asigurãriicondiþiilor favorabile dezvoltãrii umane înritmurile necesare creºterii productivitãþii,extinderii accesului echitabil la opþiuni,democratizãrii reale a societãþii.

În Raportul de Dezvoltare Umanã(PNUD, 1998) pentru Europa ºi CSI semenþioneazã cã �naþiunile noi� demarândreformele, au procedat la diminuarea rolu-lui direct al statului în soluþionarea prob-lemelor sociale, fãrã a institui nimic înschimb. Se apreciazã cã, probabil, aceas-ta a fost eroarea fundamentalã a mileni-ului. În raport se menþioneazã cã þãrileîn tranziþie ar trebui sã meargã pe caleareformelor treptat, fãrã a se avânta sãpãtrundã imediat pe piaþa mondialã.

Dupã cum aratã practica þãrilor dinEuropa Centralã ºi de Est ºi þãrile CSI în

tranziþie, prezumþia cã popoarele ºi gu-vernele din aceastã regiune vor puteaasimila uºor ºi pune în aplicare noile val-ori democratice, inclusiv mecanismeleeconomiei de piaþã, nu s-a confirmat. Oexcepþie relativã în þãrile care au reuºit sãimplementeze cu succes reformele � aºaca Slovenia sau Polonia. Pe de altã parte,în þãrile în tranziþie miºcarea spre o nouãconfiguraþie socialã ºi economicã are locpe fundalul unui progres accelerat alþãrilor avansate, care nu poate fi ignorat.

Astãzi guvernele oricãrei þãri din lumeitereazã necesitatea reformelor, schimbãrilorîn domeniile de bazã ale vieþii. Pe mãsurãce sunt atinse unele obiective, se impunenecesitatea unor noi reforme din ce în cemai radicale. Competiþia dicteazã ritmuriaccelerate în promovarea schimbãrilor.

În aceste condiþii încetinirea re-formelor este riscantã. În centrul preo-cupãrilor teoretice ºi politice, în toateþãrile, se situeazã perfecþionarea mecan-ismelor creºterii bunãstãrii populaþiei(sãnãtatea, educaþia, condiþiile de trai).La începutul anilor 90 multe din þãrileex-comuniste, inclusiv Republica Moldo-va declaraserã despre dezideratul de aurma modele economice din Suedia,Germania, Japonia, sau Asia de Sud-est,care între timp s-au demodat. Pentru ceiîntârziaþi în cursa progresului, studiulacestor modele ar fi util pentru a evitaerorile ºi falsele soluþii.

Se ºtie cã modele absolut perfecte ºigeneral valabile nu existã. Reproducerealor mecanicã în alte þãri, de fapt, nu poateavea loc din cauza diferenþelor legate deaspectele sociale, piaþa muncii sau sis-temul de educaþie a populaþiei. În acelaºitimp experienþa altor þãri este bineînþelesutilã, ea poate ºi trebuie folositã, cucondiþia de maximã ajustare a elemente-lor modelului ales la specificul ºi condiþiilenaþionale ceea ce în þara noastrã nu s-afãcut în suficientã mãsurã.

115


Dificultãþile complicate cu care seconfruntã Republica Moldova vizeazã, înesenþã, ºansele dezvoltãrii umane normaleîn genere - în prezent, în viitorul apropi-at, în perspectivã de lungã duratã. Prin-tre problemele care submineazã efortur-ile de afirmare a democraþiei, evoluþiaeconomiei de piaþã ºi bunãstareapopulaþiei trebuie remarcate cele care þinde funcþionalitatea instituþiilor statului ºicapacitãþile de reacþie a comunitãþiiumane la noile provocãri.

Republica Moldova este situatã într-o zonã geopoliticã instabilã, uneori asoci-atã cu imaginea unei regiuni problematice,încãrcatã de tensiuni latente. Unul din fac-torii destabilizatorii este autoproclamata�republicã nistreanã�. Reglementarea dif-erendului transnistrean realmente esteblocatã de interesele strategice ale Rusieicare nu intenþioneazã sã renunþe la acestteritoriu. Aici continuã sã fie dislocatãarmata 14 rusã, deºi existã angajamentulRusei faþã de Consiliul Europei de a oevacua.

Lipsa integritãþii þãrii afecteazã nunumai autoritatea statului ca instituþie, eaaduce prejudicii mari sociale, economiceºi morale favorizând ºantajul, toate forme-le de economie subteranã (contrabanda,traficul de droguri, tranzacþiile ilicite),crima organizatã, corupþia ºi altele. Uniiagenþi din Transnistria încearcã sã me-dieze acþiuni separatiste ºi în alte zoneale þãrii. Exemplele nocive sunt conta-gioase.

Criza funcþionalã a economiei depiaþã: scãderea producþiei, blocarea pro-ceselor de eficientizare a activitãþilor eco-nomice, blocajul financiar, lipsa con-curentei ºi dinamismului real al pieþii.

Continuarea crizei poate fi catastro-falã. Colapsul economic este efectul maimultor cauze: managementul politic ina-decvat al tranziþiei; principiile, modeleleºi mecanismele de privatizare alese la fazainiþialã de tranziþie la economia de piaþã,inspirate din idea justiþiei sociale, desprecare s-a vorbit ºi în RNDU din aniitrecuþi; instituþionalizarea haoticã amecanismelor economiei de piaþã, pro-movarea ºovãielnicã, inconsecventã a re-

formelor; tãrãgãnarea aplicãrii principi-ilor economiei de piaþã în managemen-tul economic al statului - amânarea pri-vatizãrilor contra numerar, evitarea fali-mentãrii întreprinderilor neprofitabile;restructurarea necorespunzãtoare a între-prinderilor etc.

Criza moralã a societãþii � corolarulcrizei economice � poate discredita tot sis-temul procesului de democratizare ºi re-forme. Un ºir de experþi considerã cã ceeace face dificilã tranziþia este criza moralãºi balastul mental. Criza se manifestã întoate segmentele sociale, începând cu fa-milia ºi terminând cu clasa politicã. Ele-mentele crizei sunt tipice pentru o soci-etate în suferinþã: economia subteranã,corupþia, criminalitatea, traficul deinfluenþã, delicvenþa juvenilã, prostituþia,bolile sãrãciei (tuberculoza, anemia etc.),scãderea interesului cãtre educaþie, dep-ravarea, alcoolismul, patologiile psihiceetc.

Existã ºi cauze specifice care afecte-azã climatul moral în societatea moldov-eneascã: lipsa unui cod etic de responsa-bilitate a instituþiilor statului faþã de pro-priile reguli, a transparenþei, corectitudi-nii deciziilor ºi acþiunilor; încãlcarealegislaþiei ºi normelor stabilite, chiar înraporturile dintre ramurile puterii; per-petuarea vechilor tehnologii de adminis-trare ºi a criteriilor subiectiviste în pro-movarea funcþionarilor de stat ºi nu nu-mai; sãrãcia, care ruineazã conºtiinþademnitãþii umane ºi aserveºte spiritele;blocajul de comunicare ºi informare core-spunzãtoare etc.

Lipsa unei strategii coerente pentru în-treaga perioadã de tranziþie, care ar þinecont de profunzimea realizãrii reformel-or cu estimarea costurilor sociale inevita-bile ºi a surselor de acoperire a acestora.În scurta istorie a tranziþiei n-au fost elab-orate asemenea strategii, deºi o logicã el-ementarã le presupunea.

Cel mai amplu document de planifi-care în acest domeniu a fost �Programulde tranziþie la economia de piaþã� (1990),elaborat în baza concepþiilor propuse deexperþii locali, a experienþei Pieþeicomune, precum ºi a programelor guv-

116


ernamentale de tranziþie la economia depiaþã din Polonia, România ºi Þãrile Bal-tice. În acest program sunt descrise toatereformele care au fost realizate total sauparþial la acea perioadã, cât ºi intenþiilece se dorea a fi atinse atunci: privatizareaproprietãþii de stat, reformele structurale,atragerea capitalului ºi tehnologiilorstrãine, organizarea medicinii de asigurareºi multe altele. Semnificative sunt spe-ranþele cã �în perioada complicatã detranziþie� va fi posibilã �protecþia socialãa populaþiei prin intermediul împãrþiriiproprietãþii de stat�. Se considera cãdeþinãtorii acþiunilor vor forma acea pã-turã largã a agenþilor economici liberi care�vor contribui la reducerea, într-o anu-mitã mãsurã, a puterii �economiei fan-tomã� ceea ce numim noi azi economiesubteranã. Se considera cã prin aseme-nea împroprietãrire vor fi �create pentrutoþi cetãþenii condiþii de start egale�. Pro-gramul prevedea o protecþie socialã gen-eroasã pentru categoriile de cetãþenidisponibilizaþi de la întreprinderi în urmareformelor, fãrã a se arãta sursele de aco-perire a acestor cheltuieli.

Ulterior fiecare din cele ºapte guverneau activat în baza programelor aprobatede Parlament care nu întotdeauna asig-urau continuitatea necesarã pentru ating-erea obiectivelor pe termen lung. Un fac-tor dominant a devenit aspiraþia de acâºtiga încrederea organismelor financiareinternaþionale, pentru obþinerea de noiîmprumuturi.

Cu asistenþa instituþiilor internaþionalea fost începutã elaborarea programelor petermen mediu de restructurare a sferei so-ciale ºi lupta cu sãrãcia (Banca Mondialã,PNUD), restructurarea industriei (UNI-DO), agriculturii (USAID, TACIS), in-frastructurii - energetica, telecomunicaþiile,transportul ºi drumurile, în domeniulprotecþiei mediului înconjurãtor. Pentru aacoperi golul în domeniul strategiilor so-cial-economice Guvernul ºi PNUD aucreat proiectul �Strategia de dezvoltare�(analize macroeconomice ºi sectoriale,prognozarea) realizat de Centrul deInvestigaþii Strategice ºi Reforme (CISR).

În cele din urmã, în baza elaborãrilorsus-menþionate, un nou program pe ter-

men mediu a fost elaborat de Guvern subdenumirea �Orientãri strategice de dez-voltare social-economicã a RepubliciiMoldova pânã în anul 2005� (noiembrie1998). Documentul a fost elaborat deMinisterul Economiei ºi Reformelor cuutilizarea datelor parvenite de la toateministerele ºi departamentele, BNM,CISR, Centrul de Studiere a Problemel-or Pieþei, Agenþiei pentru Restructurarea Întreprinderilor ºi Asistenþã, Agenþieipentru Restructurarea Agriculturii ºiAcademiei de Studii Economice aMoldovei. �Orientãrile strategice� s-audovedit a fi utile din punct de vedere prac-tic � pentru asigurarea continuitãþii înactivitatea guvernelor ce se succedau ºipentru coordonarea lucrului departamen-telor, inclusiv în domeniul utilizãriiasistenþei tehnice.

Între timp, mai rãmâne actualã neces-itatea în elaborarea unei Strategii a Dez-voltãrii Umane pentru Moldova, care arpune oamenii în mijlocul tuturor aspectelorprocesului de dezvoltare. O asemenea strat-egie este bazatã pe necesitãþile oamenilor,este realizatã de oameni ºi este orientatãspre îmbunãtãþirea vieþii oamenilor.

O þarã este, în primul rând, o comu-nitate umanã aflatã în dezvoltare. Deaceea aceastã strategie nu trebuie sã fieaccesibilã doar pentru generaþia actualã,ci de asemenea pentru generaþiile viitoare.

O asemenea abordare globalã seintenþioneazã a fi realizatã în cadrul nou-lui proiect PNUD �Moldova-21 Strate-gia de Dezvoltare Durabilã a RepubliciiMoldova�, bazatã pe principiile Agendei-21 a ONU (Rio de Janeiro, 1992). Acesteprincipii accentueazã atenþia asupra ur-mãtoarelor probleme actuale pentru Re-publica Moldova:

l fiecare cetãþean are dreptul la un traisãnãtos, la acces liber la o activitate pro-ductivã, la o convieþuire armonioasã cunatura. Drepturile ºi libertãþile omuluireprezintã unul din criteriile fundamen-tale de estimare a gradului de democra-tizare a societãþii;

l procesul de dezvoltare a societãþiitrebuie sã fie un sistem integral, care ar

117


agrega optimal echitatea socialã, creºtereaeconomicã ºi securitatea ecologicã. Stand-ardele de viaþã în paralel cu productivi-tatea economicã în mod obligatoriutrebuie sã se bazeze pe utilizarea raþionalãa resurselor naturale ºi un mediu încon-jurãtor sãnãtos;

l transparenþa activitãþilor economiceale statului, înlãturarea barierelor la in-trarea pe piaþã ºi luarea de mãsuri în ve-derea promovãrii competitivitãþii, reeval-uarea prioritãþilor bugetului de stat înfavoarea sectoarelor care sunt importantepe termen lung (ocrotirea sãnãtãþii,educaþia, ºtiinþa, cultura);

l elaborarea ºi utilizarea mecanismelorde construire a unei societãþi civile de-schise ºi democratice, asigurarea securitãþiiºi dezvoltãrii libere a personalitãþii, inclu-siv a femeilor ºi tineretului;

l strategia trebuie sã aibã o focalizareregionalã, localã chiar, care s-ar axa peproblemele ºi necesitãþile la nivel local.

Succesul Strategiei de DezvoltareUmanã va depinde probabil de stabilitateapoliticã ºi statornicirea instituþiilor demo-cratice în þarã. Conflictele politice dimin-ueazã substanþial capitalul uman care arputea fi utilizat mai eficient pentru asig-urarea condiþiilor dezvoltãrii umane.

Implementarea Strategiei de Dez-voltare Umanã implicã crearea unorcondiþii externe - crearea unui cadru efi-cient pentru cooperarea Moldovei custructurile europene ºi regionale, pentrurelaþiile bune cu organismele financiareinternaþionale, ºi în interiorul þãrii � obazã pentru un parteneriat între guvern,sindicate, organizaþiile publice ºi partidelepolitice, în baza unei susþineri din parteapopulaþiei ºi apropierii lor de intereselenaþionale pe termen lung.

Scopul final al Strategiei de Dez-voltare Umanã constã în consolidareacapacitãþii Moldovei de a-ºi crea o caleproprie spre secolul XXI, care ar permitesoluþionarea problemelor sociale, asigura-rea unei performanþe economice de suc-ces în condiþiile unui mediu înconjurãtorsãnãtos.

CONCLUZII

Zece ani au trecut de când þãrile dinEuropa centralã ºi de est, inclusiv Re-publica Moldova, au început tranziþia spredemocraþie, economia de piaþã ºi o soci-etate civilã.

Republica Moldova ca stat nou dinEuropa se aflã la faza iniþialã de consoli-dare naþionalã. Anii �90 vor intra în isto-ria statului ca deceniul tranziþiei, cândau apãrut premisele pentru o libertate realã� spiritualã ºi economicã, însã pentrupopulaþie aceasta a fost o perioadã de lip-suri, de încercãri de supravieþuire.

Tranziþia a adus dezamãgiri. Spre de-osebire de asemenea þãri ca Polonia sauSlovenia, slãbiciunea statului ºi nivelulscãzut al consensului politic în societatenu au permis în Moldova de a implica înmãsura necesarã rolul de reglementare alstatului în procesul de promovare a re-formelor. În particular, mecanismelestatale, ce trec printr-o crizã adâncã, s-au dovedit a fi incapabile de a lansa re-formele structurale la timp, de a colectaeficient taxele ºi a asigura susþinerea bug-etarã a pãturilor sãrace ale populaþiei.

Deoarece crizele de obicei aprofun-deazã inegalitatea, Guvernul trebuia sãreorganizeze sistemul de asistenþã socialãºi sã întreprindã mãsuri pentru protecþiapãturilor cele mai sãrace ale populaþieide ºocurile economice. Pânã acum aceastanu s-a realizat.

A produs decepþii ºi reforma proprie-tãþii pe baza privatizãrii rapide în masãcontra bonurilor patrimoniale care a fostorientatã spre acordarea tuturor a �posi-bilitãþilor egale de start�. În realitate eadoar a repartizat activele de calitate joasãunui numãr mare de proprietari sãraci ºi acanalizat activele valoroase spre cei �ageriºi cu relaþii�. Varianta populistã de pri-vatizare ºi ritmurile lente ale reformelor încomplexul agroindustrial (care este un sec-

118


tor cheie pentru economia naþionalã!) nuau permis formarea unor proprietari puter-nici, unei dirijãri eficiente a întreprinder-ilor, ceea ce la rândul sãu a avut o influenþãextrem de nefastã asupra dinamicii sec-torului real, posibilitãþilor sale de export ºiangajarea populaþiei în câmpul muncii.

ªi pe plan macroeconomic nu au avutprea mare succes eforturile de reducere ainflaþiei ºi a deficitului bugetului de stat.Nerespectarea legilor, deciziilor judecãtori-ilor ºi slãbiciunea aparatului de stat au în-curajat economia tenebrã care s-a extinsconsiderabil ºi a dus la un cerc vicios alcorupþiei, activitãþilor latente de antre-prenoriat, a redus veniturile la bugetul destat, în timp ce discrepanþa veniturilorpopulaþiei s-a majorat dramatic.

Corupþia nu numai afecteazã severviaþa de zi de zi a oamenilor, ci de ase-menea stranguleazã iniþiativa economicãprivatã a populaþiei, dezvoltarea antre-prenoriatului ca forþã motrice a economieide piaþã ºi mijloc de �autosalvare� a oa-menilor în timpurile grele.

Eficienþa socialã redusã a reformel-or, diferenþierea bruscã a veniturilor, nea-junsurile în repartizarea rezultatelorevoluþiei economice (�noii bogaþi� con-tra �noilor sãraci�) s-au manifestat înextinderea zonei sãrãciei, în insuficienþaacutã la stat a resurselor pentru susþinereasferei sociale, în particular a ocrotirii pri-mare a sãnãtãþii ºi a învãþãmântului debazã.

În rezultat s-au înrãutãþit substanþialtoþi indicatorii condiþiilor de viaþã. În 1998Indicele Dezvoltãrii Umane pentru Re-publica Moldova, conform evaluãrilorDepartamentului Analize Statistice ºiSociologie, a alcãtuit 0,697 (în 1993 afost 0,718). Actualmente componenteleprincipale ale IDU pentru þarã sunt dupãcum urmeazã: produsul intern brut pe capde locuitor la paritatea puterii decumpãrare � 2042 dolari SUA, speranþade viaþã la naºtere � 67 ani, gradul dealfabetizare a populaþiei adulte � 94,6%.

Aceasta înseamnã cã Republica Moldo-va, în pofida înrãutãþirii IDU în ultimiiani, totuºi rãmâne deocamdatã în grupulþãrilor cu �nivel mediu al dezvoltãriiumane�. Printre cele 174 state incluse înclasamentul ONU (Raportul DezvoltãriiUmane 1999) Moldova se aflã pe locul104. Vecinii sunt Albania, Tunisia, In-donezia, Salvador ºi alte þãri în curs dedezvoltare.

Învãþãmintele anului 1998. Raportulpe anul 1998 este focalizat pe aspectelecheie ale dezvoltãrii umane prin prismasecuritãþii umane, deoarece anume înacest an a apãrut contrastul dintre de-clararea axãrii dezvoltãrii societãþii sprenecesitãþile oamenilor ºi realitãþileinsecuritãþii umane. Particularitatea prin-cipalã a anului 1998 conform evenimen-telor, indicatorilor ºi tendinþelor în bazacãrora este elaborat acest Raport, constãîn aceea cã în acest an în Moldova a luatsfârºit �prima rundã a reformelor� (de lacriza din 1991/1992 pânã la criza din1998). În rezultat, de rând cu anumiteschimbãri pozitive (libertatea omului, lib-eralizarea activitãþii întreprinderilor, pri-vatizarea pãmântului în zonele rurale ºi aapartamentelor la oraºe etc.), au apãrutpericole reale pentru securitatea umanãîn prezent ºi pentru calitatea vieþii umaneîn viitor.

Anume în 1998 totalitatea cauzelorinterne (depresia îndelungatã în producere,creºterea ºomajului ºi a sãrãciei, dezastrulîn sfera socialã, violenþa economiei tene-bre ºi a corupþiei) plus criza financiarãregionalã cu epicentrul în Rusia-princi-palul partener economic al Moldovei, aupus þara în faþa default-ului. Statistica ofi-cialã a înregistrat o reducere a PIB cu 8,6%ºi descreºterea producþiei industriale ºiagricole cu 11%. Conform sondajuluibugetelor gospodãriilor casnice 46% dinpopulaþie erau sãraci. S-a aprofundatdiferenþierea socialã: diferenþa dintre celemai bogate 20% ºi cele mai sãrace 20%ale populaþiei este de 12,6 ori (în 1993-de7 ori). La 10% �noii bogaþi� reveneau 47%din consum total al populaþiei, iar la 10%cei mai sãraci - respectiv 6%. Au apãrut

119


probleme în asistenþa medicalã ºi învãþã-mânt, s-a înrãutãþit alimentarea populaþiei.

Frânarea reformelor în perioada 1996-1998 a arãtat clar cã chiar dacã existã unsucces aparent al stabilitãþii la nivel macro,lipsa mãsurilor reale de restructurare a econ-omiei va duce la împrumuturi excesive pepiaþa internã ºi cele externe ºi la majorareadatoriei statului. Deservirea datoriei externemari (1,3 miliarde dolari SUA sau 80% dinPIB) deviazã resursele de la soluþionareaproblemelor sociale ºi în aceste condiþiisarcina de bazã nu este atât dezvoltareaumanã, cât mai exact menþinerea potenþia-lului uman. Datoria internã a statului laînceputul anului 1999 a alcãtuit 1,57 mil-iarde lei (aproape 200 milioane dolari), iarcheltuielile pentru deservirea datoriei pub-lice sunt de circa 25% din cheltuielile buget-ului de stat, în timp ce nivelul admisibileste de cel mult 7%.

Deziluzionate sunt rezultatele socialeale reformelor incoerente ºi incon-secvente. Remarcãm cã toþi aceºti aniaspectele sociale ale reformelor perma-nent se aflau pe planul doi. În corespun-dere cu metodologia aleasã a reformelor,o atenþie prioritarã a fost acordatã stabi-lizãrii macroeconomice ºi privatizãrii.Eforturile în sfera socialã purtau un cara-cter fragmentar. Chiar ºi dupã un deceniude tranziþie lipseºte o strategie unicã dereformare a sferei sociale.

În final asupra acestui fapt au atrasatenþia nu numai Guvernul, cât ºiorganizaþiile internaþionale ce acordãMoldovei asistenþã financiarã ºi tehnicã.Aici este caracteristicã recunoaºterea cã:�Prea des noi ne-am concentrat excesivde mult asupra economiei, fãrã oînþelegere suficientã a aspectelor sociale,politice, de mediu ºi culturale alesocietãþii� (J. Wolfensonn. A Proposal fora Comprehensive Development Frame-work. Banca Mondialã, ianuarie 1999).

Lecþiile anului 1998 au eliberat þara deiluzii. Atât pentru Guvern cât ºi pentrupopulaþie a devenit clar cã calea spre econo-mia de piaþã social-orientatã cu rezultate

pozitive atât pentru populaþie, cât ºi pentrustat nu va fi scurtã. A apãrut necesitateaunei noi politici care ar corespunde într-omai mare mãsurã necesitãþilor securitãþiiumane în prezent ºi dezvoltãrii umane du-rabile în viitorul apropiat.

De la tactica de supravieþuire sprestrategia de dezvoltare. Urmãtorii 2-3 anipot fi decisivi pentru Republica Moldovaºi populaþia ei. Limitele unei serii de in-dicatori ai securitãþii umane au fost dejadepãºite ºi orice deteriorare de mai de-parte a potenþialului uman este extremde periculoasã pentru viitorul þãrii.

Întrebarea este: ce corecþii trebuie sãfie fãcute în politica economicã, cum deameliorat situaþia socialã dificilã înMoldova ºi ce acþiuni au întreprins Par-lamentul ºi Guvernul în aceastã ordinede idei, sau ce planificã aceste instituþiisã facã?

Anul 1998 a fost primul an al activitãþiinoului Parlament ºi noului Guvern, careºi-a declarat urmãtoarele prioritãþi:

l majorarea responsabilitãþii statuluipentru rezultatele sociale ale reformel-or, restructurarea sferei sociale, focali-zarea asistenþei sociale;

l restructurarea bugetului, ameliora-rea sistemului fiscal ºi colectarea veni-turilor la buget, la fel ca ºi a contribuþiilorcãtre Fondul Social;

l reabilitarea reformelor structurale însectorul real al economiei naþionale, fi-nalizarea reformei agrare ºi a celei fun-ciare, stimularea antreprenoriatului;

l reforma fundamentalã a adminis-traþiei locale, cu orientarea spre utiliza-rea mai eficientã a resurselor regionale- umane, naturale ºi de producþie;

l consolidarea instituþiilor puterii destat, garantarea dezvoltãrii democraticea societãþii, guvernarea legii, respectar-ea drepturilor ºi libertãþilor cetãþenilor;

l ascensiunea spre Europa, formareasocietãþii moldovene în corespundere custandardele ºi normele europene, cu osecuritate umanã la nivel european.

120


Acum este deja evident cã în Repub-lica Moldova instituþiile de stat nu suntsuficient de puternice pentru a menþineforþele tranziþiei. Aºteptãrile populaþiei vis-a-vis de rolul statului nu sunt încã reali-zate în fapt. Statul a fost iniþiatorul re-formelor ºi prin urmare el trebuie sã-ºiasume responsabilitatea pentru rezultatelelor. Soluþia trebuie sã fie gãsitã într-unsistem legal puternic ºi instituþii publicetransparente care lucreazã împreunã cusectorul privat ºi societatea civilã pentrua realiza o dezvoltare durabilã.

O asemenea abordare trebuie sã fiebazatã pe o responsabilitate mai mare acetãþenilor pentru starea realã a relaþiilorpublice ºi a instituþiilor democratice, dez-voltare a administraþiei publice locale,reþeaua de ONG-uri, implicând populaþiaîn soluþionarea problemelor din societate.

Poziþia activã a populaþiei este extremde importantã, pe de o parte în lupta cucorupþia, iar pe de altã parte � pentrudepãºirea sãrãciei. Deºi pare straniu, însãîntr-o þarã în tranziþie aceste douã belelesunt legate între ele � mijloacele finan-ciare ce se spalã prin canalele corupþieinu ajung în mare parte la pãturile celemai sãrace ale populaþiei.

Luând în considerare acest fapt, pen-tru Moldova lupta contra corupþiei estenecesarã, atât prin metode juridice, cât ºiadministrative, prin unirea eforturilor Gu-vernului, factorilor de business, comunitãþiiinternaþionale ºi a grupurilor din cadrulsocietãþii civile.

Politicile de combatere a sãrãcieitrebuie sã fie parte a unei noi strategii atranziþiei având ca bazã conceptul dedezvoltare umanã. În acest caz o atenþiedeosebitã trebuie sã fie acordatã asistenþeisociale direcþionate a statului vizând ma-jorarea capacitãþii populaþiei de a-ºisoluþiona problemele sale. În acest scopeste necesar de a acorda un suport legal,fiscal ºi politic pentru business-ul mic ºimijlociu, inclusiv cel rural, contribuindla recalificarea forþei de muncã, extinde-rea mobilitãþii forþei de muncã.

În afarã de aceasta, este importantde a stabili condiþii ce ar facilita canali-zarea mijloacelor financiare spre ramurilelegate de dezvoltarea umanã. Sunt nece-sare eforturi pentru a majora capitaluluman (educaþia, evitarea bolilor, liber-tatea alegerii), care are o influenþã pozi-tivã în viitorul ºi poate înlocui unele formede resurse irecuperabile.

Dezvoltarea umanã nu poate avansape un fundament erodat al securitãþiiumane � sociale, economice, politice ºipersonale. Resursele statului sunt limitateºi de aceea ele trebuie sã fie concentrateasupra soluþionãrii urmãtoarelor sarcini:(i) eradicarea sãrãciei, (ii) lãrgirea plas-ãrii în câmpul muncii, ºi (iii) protejareagrupelor socialmente vulnerabile (copii,handicapaþi ºi oamenii în etate solitari).

Eradicarea sãrãciei trebuie sã devinãpreocuparea majorã a factorilor de deci-zie. Politicile în acest domeniu ar puteacombina douã elemente: mãsuri active ºipasive aºa cum este preconizat în Pro-gramul Naþional de eradicare a sãrãciei.În primul caz accentul va fi pus pe pro-movarea oportunitãþilor economice pen-tru cei sãraci, care presupune:

l crearea locurilor de muncã publice;

l facilitarea accesului persoanelor

sãrace la folosirea productivã

a activelor;

l diversificarea infrastructurii

de servicii în zonele rurale;

l extinderea posibilitãþilor folosirii

mai depline a forþei de muncã

pe care o posedã sãracii.

Cât priveºte mãsurile pasive de eradi-care a sãrãciei ele vor fi realizate în con-text cu programele de asistenþã socialã ºivor prevedea printre altele:

l alocaþii nominative în bani

sub forma de indemnizaþii lunare

copiilor, invalizilor, familiilor

numeroase în funcþie de venitul

mediu pe membru al familiei;

121


l ajutoare sociale ocazionale

(în bani sau naturã) persoanelor

aflate sub minimul de subzistenþã;

l servicii de asistenþã socialã

la domiciliu grupurilor de populaþie

social dezavantajaþi.

În domeniul ºomajului activitãþile pre-conizate vor avea ca scop întãrirea securitãþiilocurilor de muncã ºi a salariilor prin inter-mediul pachetului de mãsuri stipulat înProgramul Naþional de ocupare a forþei demuncã pentru aa.1999-2000 cum ar fi:

l încurajarea creºterii economice

ºi a creãrii locurilor noi de muncã;

l sporirea mobilitãþii profesionale

a forþei de muncã ºi creºterea

eficienþei instituþiilor pieþei muncii;

l eliminarea barierelor din calea

antreprenoriatului ºi a micului

business;

l eficientizarea mãsurilor

protecþioniste socio-economice

a persoanelor neangajate în muncã;

l simplificarea procedurii de creare

ºi înregistrare a activitãþii

de antreprenoriat;

l (re)calificarea lucrãtorilor

disponibilizaþi.

Referitor la mãsurile de protecþie so-cialã a categoriilor vulnerabile eforturilevor fi îndreptate la eficientizarea reþeleide securitate socialã, în primul rând celal pensionãrii, asigurãrilor medicale ºiasistenþei sociale. Scopul principal este

de a asigura pentru fiecare persoanãformele de bazã ale securitãþii ºi bunãstãriiumane. Pentru aceasta sistemul nou vaoferi opþiunea alegerii, de vreme ce ben-eficiile vor fi axate primordial la categoriilesocialmente defavorizate.

Un suport considerabil de peste ho-tare este acordat dezvoltãrii umane înMoldova. Totuºi, practica existentã deutilizare a lui nu este sutã la sutã eficientã.În primul rând, este necesar de aîmbunãtãþi coordonarea ºi controlul, ºiîn al doilea rând, o atenþie particularãtrebuie sã fie acordatã proiectelor orien-tate spre atingerea unor scopuri concreteale dezvoltãrii umane atât la nivelnaþional, cât ºi regional (municipalitãþi ºicomune).

Moldova este un stat european ºiprocesul strategiei de integrare a þãrii afost lansat. Sunt de importanþã iniþiativelepoliticii externe, armonizarea legislaþiei ºia practicii administrative cu UE, consoli-darea instituþiilor democratice. Aceastacreeazã în societate impulsuri de consenscivic ºi transformarea Republicii Moldovaîntr-un stat civilizat, stabil politic, neutralºi deschis pentru cooperarea internaþionalã.

În prezent Moldova se aflã în faþaunei noi etape de transformãri sociale ºieconomice. Costurile umane ale proce-sului de tranziþie au fost enorme pe par-cursul deceniului ce a trecut, ºi a sosittimpul pentru politici sociale alternative,orientate în mare mãsurã spre ameliorar-ea standardelor de viaþã ale populaþiei ºidezvoltarea umanã durabilã.

122


A. Notã tehnicã privindmãsurarea statisticãa dezvoltãrii umaneîn Moldova

Dezvoltarea umanã ºi elementele saleparticulare pot fi descrise utilizându-se di-verse instrumente statistice, care indicã nive-lul actual al dezvoltãrii ºi cursul schimbãrilorsociale ºi economice. Aceºtia pot fi micro-indicatori (starea sãnãtãþii, învãþãmântul,activitatea economicã, situaþia demograficãa familiilor, starea materialã a membrilorde familie ºi standardele vieþii) sau macro-indicatori (PIB pe locuitor ºi subvenþiilede stat pentru serviciile de ocrotire asãnãtãþii, învãþãmânt, culturã, bunãstareasocialã, protecþia mediului înconjurãtor,etc.).

Pentru comparaþii la nivel internaþionala fost construit Indicele Dezvoltãrii Umane(IDU) care descrie nivelul dezvoltãriiumane într-o þarã anumitã în comparaþiecu alte þãri. El este folosit în primul rândca un criteriu de clasificare a statelor, fi-ind prea general pentru a descrie nivelulabsolut al dezvoltãrii umane într-o þarã.El nu poate fi folosit drept bazã unicã pen-tru propunerea unor acþiuni specifice câtpriveºte politica socialã, de învãþãmânt, de-mograficã sau ocrotirea sãnãtãþii.

1. Calculul IndiceluiDezvoltãrii Umane (IDU)

Indicele dezvoltãrii umane cuprindetrei elemente de bazã: longevitatea, nive-lul de educaþie ºi standardul de viaþã.Longevitatea este mãsuratã prin speranþade viaþã la naºtere. Nivelul de educaþieeste calculat ca medie aritmeticã ponder-atã între gradul de alfabetizare alpopulaþiei (cu o pondere de douã treimi)ºi gradul de cuprindere în învãþãmântulde toate nivelurile (o treime). Ca mãsurãa standardului de viaþã se utilizeazã produ-

ANEXE:

INDICELE DEZVOLTÃRII UMANEªI COMPONENTELE ACESTUIA

sul intern brut (PIB) pe cap de locuitor,calculat la paritatea puterii de cumpãrare(PPC) în dolari SUA.

Speranþa de viaþã la naºtere în Moldo-va anului 1998 era de 70,7 ani pentru fe-mei, 63,2 ani pentru bãrbaþi ºi 67,0 ani� cea medie.

Rata brutã de cuprindere în învãþã-mântreprezintã numãrul de elevi înscriºi într-unnivel educativ, indiferent dacã aparþin saunu grupei de vârstã corespunzãtoare nivelu-lui, ca procent din total populaþie din grupade vârstã respectivã. De menþionat cã înactualul RNDU a fost recalculatã rata decuprindere în instituþiile de învãþãmânt detoate nivelurile (I,II ºi III) pentru aniiprecedenþi conform recomandãrilorUNESCO (Statistical Yearbook,�97), luân-du-se în consideraþie ºi legislaþia în vigoare.Astfel, pentru nivelul I de învãþãmânt core-spunde grupa de vârstã 7-10 ani (ConformLegii Învãþãmântului ºcolarizarea în Repub-lica Moldova devine obligatorie la atingereavârstei de 7 ani); pentru nivelul II deînvãþãmânt, 11-17 ani ºi pentru nivelul III -18-22 ani (pentru nivelul III a fost utilizatãdurata-standard, recomandatã de UNESCO,egalã cu 5 ani). În ansamblu, pentru toatetrei niveluri corespunde grupa de vârstã7-22 ani. În rapoartele anterioare rata brutãde cuprindere a fost calculatã pentru grupade vârstã 7-24 ani. Pentru 1998 rata de cu-prindere în învãþãmânt a fost de 73,4%, fi-ind superioarã nivelului anului 1997 (pentrubãrbaþi rata a constituit 72,1%, iar pentrufemei 74,8%).

Gradul de alfabetizare a populaþieiadulte � ponderea persoanelor de 15 aniºi peste care au frecventat sau au absolvito ºcoalã sau care ºtiu sã scrie ºi sã citeascãfãrã a avea ºcoalã absolvitã în totalulpopulaþiei de 15 ani ºi peste. Gradul dealfabetizare în Moldova este dea lungulanilor de 96,4% ºi este puþin mai ridicatpentru bãrbaþi decât pentru femei � re-spectiv 98,6% ºi 94,5%.

123


PIB pe cap de locuitor calculat laparitatea puterii de cumpãrare cu utiliza-rea cursului oficial de schimb pentru con-vertirea monedei naþionale în dolari SUAnu poate mãsura puterea de cumpãrareinternã relativã a monedelor. De aceea,Proiectul de Comparaþii Internaþionale alNaþiunilor Unite a propus calcularea PIBreal pe o scarã comparabilã la nivelinternaþional, folosind ca factor de con-versie paritatea puterii de cumpãrare.Moldova a participat la lucrãrile decomparaþii multilaterale pentru anii 1993ºi 1996 din cadrul Programului de Com-parare Europeanã (proiect implementatîn comun de cãtre DASS, Eurostat,Comisia Naþionalã pentru Statisticã aRomâniei ºi Oficiul Central pentru Sta-tisticã din Austria). În baza rezultateloracestor lucrãri s-au efectuat calculele PIBpe cap de locuitor la PPC pe perioadaanilor 1993-1998. Menþionãm cã pentru1993-1995 PPC s-a recalculat conformmodificãrilor parvenite în metodologia din1996.

Componentele IDU în cazul Moldovei,pentru anul 1998, sunt urmãtoarele:

Speranþa de viaþã 67,0 ani

Gradul de alfabetizare 96,4

Gradul de cuprindere 73,4

în învãþãmânt

PIB pe locuitor la paritatea puteriide cumpãrare 2042 $ SUA

Fiecare componentã este comparatãcu valori minime ºi maxime fixe, stabilitede PNUD, acestea fiind: 25, respectiv 85ani pentru speranþa de viaþã; 0 ºi 100%pentru gradul de alfabetizare; 0 ºi 100%pentru gradul de cuprindere în învãþãmânt;100 ºi 40000 USD pentru PIB pe locuitor.Pentru primele trei componente, diferenþadintre valoarea efectivã ºi cea minimã rap-ortatã la diferenþa dintre valoarea maximãºi cea minimã se constituie într-un indi-ce, astfel:

Indicele speranþei de viaþã:

(67,0-25) / (85-25) = 0,700

Indicele gradului de alfabetizare:

(96,4-0,0) / (100,0-0,0) = 0,964

Indicele gradului de cuprindere înînvãþãmânt:

(73,4-0,0) / (100,0-0,0) = 0,734

Indicele nivelului de educaþie, cal-culat din cei doi indici anteriori, este:

(2 x 0,964 + 0,734) / 3 = 0,887

Indicele PIB pe locuitor este calculatconform unei noi metode stabilite dePNUD în anul curent - diferenþa dintrelogaritmul valorii efective ºi logaritmulvalorii minime este raportat la diferenþadintre logaritmul valorii maxime ºi loga-ritmul valorii minime, astfel:

Indicele PIB pe cap de locuitor:

(log 2042 - log 100) / (log 40000 -log 100) = 0,503

Tabelul A.1.

Indicele Dezvoltãrii Umane (IDU)

1993 1994 1995 1996 1997 1998

Produsul intern brut (PIB) pe locuitor în:

- lei, preþuri curente 505 1313 1798 2167 2441 2411

- dolari la paritatea puterii de cumpãrare 2935 2975 2105 2128 2207 2042

Gradul de alfabetizare al populaþiei adulte (%) 96,4 96,4 96,4 96,4 96,4 96,4

Rata brutã de cuprindere în toate nivelurile de învãþãmânt (%)71,7 70,2 71,1 71,8 72,9 73,4

Speranþa de viaþã la naºtere (ani) 67,5 66,1 65,8 66,7 66,6 67,0Indicele

- produsului intern brut 0,564 0,566 0,508 0,510 0,517 0,503

- educaþiei 0,881 0,877 0,880 0,882 0,886 0,887

- speranþei de viaþã 0,708 0,685 0,680 0,695 0,693 0,700

Indicele dezvoltãrii umane (IDU) 0,718 0,709 0,689 0,696 0,699 0,697

124


Indicele dezvoltãrii umane, calculatca medie a celor trei elemente de bazã,cãrora li se acordã ponderi egale, este:

(0,700 + 0,887 + 0,503) / 3 = 0,697

În Rapoartele Naþionale ale Dez-voltãrii Umane pentru anii 1995-1998indicele PIB pe locuitor s-a calculat con-form unei alte metode: nivelul PIB pelocuitor, care depãºea media mondialã(calculatã în fiecare an în raportul mondi-al) era ajustatã pe baza unei scãri de-screscãtoare, valoarea maximã ajustatãfiind pentru fiecare an calculatã separatde PNUD.

Recalculând IDU pentru anul 1996folosind pentru toþi indicatorii valorileaferente anului 1996, ºi aplicând nouametodologie de calcul obþinem o valoarea IDU de 0,696 ºi nu de 0,629 cum a fostcuprins în ultimul Raport Naþional.

Pe baza aceloraºi principii, s-a recal-culat ºi IDU pentru Moldova în anii 1993,1994, 1995, 1996, respectiv 1997.

2. Indicele Dezvoltãrii Umaneîn Moldova în comparaþiecu alte þãri.

Pentru comparaþii internaþionale,statele se grupeazã în felul urmãtor:

state cu dezvoltare umanã ridicatã:IDU > 0,800;

state cu dezvoltare umanã moderatã:0,501 < IDU < 0,799

state cu dezvoltare umanã scãzutã:IDU < 0,500.

Raportul mondial al dezvoltãrii uma-ne pentru 1999 al PNUD conþine celemai recente date pentru comparaþiiinternaþionale (UNDP, World HumanDevelopment Report, 1999). Datele dinacest raport se referã la anul 1997 ºi înmajoritatea cazurilor ele sunt inferioarecelor oficiale, prezentate de guvernul dinMoldova. Subestimarea þine de doi fac-tori majori: rata brutã de cuprindere înînvãþãmânt ºi PIB pe locuitor. Autoriicalculelor prezentate în rapoartele dez-voltãrii umane sunt experþi ai PNUD, iardatele folosite sunt luate de la ONU,Bãncii Mondiale ºi de la alte organizaþiiinternaþionale.

Dupã indicele dezvoltãrii umane,poziþia internaþionalã a Moldovei în listacelor 174 de þãri a fost urmãtoarea: 75 în1994, 81 în 1995, 98 în 1996, 110 în 1997,113 în 1998 ºi 104 în 1999.

Distanþa dintre Moldova ºi primele20 de þãri este mare: peste 0,3 puncte dinvaloarea IDU. Trebuie menþionat cãgrupa celor 20 de þãri include toate þãrileEuropei de Vest (cu excepþia Portugalieiºi Spaniei), þãrile scandinave ºi alte cinciþãri neeuropene: Canada, Statele Unite,Japonia, Noua Zeelandã ºi Australia. Peprimele patru poziþii se plaseazã Canada,Norvegia, Statele Unite ºi Japonia. Indi-cele Dezvoltãrii Umane al Canadei arevaloarea de 0,932 ºi depãºeºte valoarearespectivã pentru Moldova de 1,4 ori.Astfel Canada, pentru a lichida toate nea-junsurile în domeniul dezvoltãrii umaneare de depãºit 6,8 procente, pe cândMoldova 31,7 (Raportul Mondial al Dez-voltãrii Umane, 1999, pag. 134).

Din punct de vedere al dezvoltãriiumane, Moldova este comparabilã cuKîrgîzstan (97), Azerbaidjan (103), Tad-jikistan (108). Ca ºi toate statele CSI,Moldova face parte din categoria statelorcu dezvoltare umanã moderatã (cu unIDU între 0,501 ºi 0,799).

Tabelul A.2.

Poziþia statelor CSI dupã valoarea IDU ºi PIB pe locuitor (PPC)

Poziþia þãrii conform:IDU PIB pe

locuitor la PPC

Armenia 99 123Azerbaidjan 110 138Belarusi 68 79Gruzia 108 141Kazahstan 93 104Kîrgîzstan 109 127Moldova 113 136Rusia 72 77Tadjikistan 118 161Turkmenistan 103 120Ucraina 102 118Uzbekistan 104 117Informativ:România 74 78

125


Este interesant de comparat poziþiastatelor CSI dupã valoarea IDU ºi PIBpe locuitor (PPC).

PIB pe locuitor în Moldova este multmai mic în comparaþie cu alte state CSI.Totodatã, conform IDU Moldova ocupãpenultimul loc printre statele comunitãþii,iar în funcþie de PIB pe locuitor deþinelocul 9.

Învãþãmântul

Schimbãrile care au loc în Moldova înperioada transformãrilor au afectat ºi capi-talul educaþional. Procesul privatizãrii s-arãsfrânt ºi asupra sistemului de instruire, înspecial asupra învãþãmântului superior (nive-lul III). În anul precedent 32 de colegii ºiuniversitãþi private au activat în cadrul unuinumãr total de 94 de instituþii de învãþãmântsuperior. Fiecare al 6-lea student universitarîºi face studiile într-o instituþie privatã. Înacelaºi timp învãþãmântul ºcolar (primar,gimnazial, mediu general ºi liceal) ºiînvãþãmântul mediu profesional au rãmaspractic neatinse de tendinþele cãtreînvãþãmântul privat. (Instituþiile private aureprezentat, respectiv, 1,2% ºi 6,9% ºcoli ºicâte 0,4% elevi).

La începutul anului ºcolar 1998-1999,789,4 mii elevi ºi studenþi, reprezentând73,4% din populaþia de vârstã ºcolarã (7-22 ani) erau cuprinºi într-o activitate depregãtire generalã profesionalã. Astfel,fiecare a 5-a persoanã a þãrii este cuprin-sã într-o formã organizatã de instruire.Faþã de anii precedenþi rata brutã de cu-prindere în învãþãmânt a înregistrat ouºoarã creºtere, cu toate cã numãrul totalal elevilor ºi studenþilor s-a micºorat cupeste 120 mii.

În reþeaua învãþãmântului de bazã(obligatoriu) - primar ºi gimnazial, ratade cuprindere în anul 1998-1999 era de92%: 96% în învãþãmântul primar (clase-le 1-4) - 96% ºi 89,4% în învãþãmântulmediu incomplet (clasele 5-9).

Rata de cuprindere în învãþãmântul ne-obligatoriu alcãtuieºte mai puþin de jumãtate� 45,5% � din populaþia în vârstã de 16-22ani, din care 33,4% în învãþãmântul superi-or universitar (18-22 ani).

Pe parcursul anului precedent, în re-publicã funcþionau 1549 de ºcoli, gimna-zii, licee cu un numãr de 650,7 mii elevi.Ponderea elevilor ce învaþã în gimnaziiîn numãrul total al elevilor, comparativcu anul precedent, nu s-a modificat ºiconstituie 21 la sutã, în timp ce pondereaelevilor ce învaþã în licee a crescut maimult de douã ori, reprezentând 16%. Pelângã colegii funcþioneazã clase de liceuiar în colegiile pedagogice îºi fac studiilecopii în clase primare.

Din numãrul total de instituþii deînvãþãmânt 18 sunt private (3 ºcoli pri-mare, 2 ºcoli medii de învãþãmânt gener-al, 2 gimnazii ºi 11 licee). În ele îºi facstudiile 2,7 mii persoane sau 0,4% dinnumãrul total de elevi (în 1997 - 0,3%).Plata pentru un an de studiu în ºcolileparticulare variazã, în medie, de la o miepânã la 4 mii lei.

Se manifestã în continuare o serie detendinþe negative în învãþãmântul ºcolar.La începutul anului de studiu 1998/99fiecare a doua ºcoalã avea nevoie dereparaþie capitalã (în anul 1997/98 fie-care a treia), iar 110 ºcoli (7%) se aflauîn stare avariatã.

Doar jumãtate din ºcolile medii, gim-nazii, ºi licee dispun de cabinete de in-formaticã ºi tehnicã de calcul. Numãrullocurilor de muncã înzestrate cu tehnicãde calcul constituie 10,5 mii; astfel, la unloc revin în medie 60 elevi. Mai mult deo pãtrime din ºcoli nu sunt înzestrate cusãli sportive iar bazine de înot au numai14 ºcoli (0,9%). De hranã caldã benefi-ciazã doar o treime din numãrul total deelevi.

Problemele financiare au condus lalichidarea instituþiilor extraºcolare în re-publicã (casele de creaþie tehnicã, staþiiletinerilor tehnicieni, turiºti, naturaliºti ºialtele). În ultimii 6 ani s-a micºoratnumãrul bibliotecilor pentru copii cu otreime (de la 304 pânã la 206).

La începutul anului 1999, sistemul destudii medii profesionale cuprindea 87instituþii de învãþãmânt în care îºi fãceaustudiile 32,5 mii persoane, din care 4%pe bazã de contract. Mãrimea plãþii pen-tru instruire prin contract variazã de la

126


250 la 2300 lei pe an, reprezentând înmedie 1148 lei pentru un elev.

Reformarea sistemului de studii me-

dii profesionale a determinat crearea

instituþiilor polivalente ce asigurã pregãtire

profesionalã într-un sector larg de califi-

care, ºi o pregãtire generalã de liceu. În

prezent existã 52 de instituþii de acest tip,

în care îºi fac studiile 26,3 mii persoane

(81% din numãrul total).

Burse bugetare primesc 65% din

numãrul total de elevi ai ºcolilor profe-

sionale de stat. Mãrimea medie a bursei

de studiu este de 41, 5 lei.

La începutul anului de studii 1998/

99 în republicã funcþionau 56 colegii care

cuprindeau 29,7 mii studenþi sau 81 la 10

mii locuitori. Fiecare al treilea student

învaþã prin sistem contractual, faþã de fie-

care al patrulea în anul precedent. În 37

de colegii de stat, studiazã prin contract

5,0 mii de studenþi, 19% din numãrul

total.

Burse bugetare primesc 41% din

numãrul total de studenþi ai colegiilor de

stat (secþia de zi), media acestei burse de

44 lei.

La începutul anului de studii 1998/99

în republicã funcþionau 38 instituþii de

învãþãmânt superior cu 72,7 mii studenþi,

ceea ce reprezintã 199 studenþi la 10 mii

locuitori (în România � 157). Faþã de

anul precedent numãrul instituþiilor s-a

mãrit cu 10 unitãþi (8 private, una strãinã

ºi una finanþatã de întreprinderi mixte) iar

numãrul studenþilor cu 11 la sutã.

Fiecare al doilea student învaþã prin

contract. În 13 instituþii superioare de

învãþãmânt de stat studiazã pe bazã de

contract 20,3 mii persoane (34%). Plata

pentru un an de studiu pe bazã de con-

tract variazã în medie de la 1,3 la 4,0 mii

lei; în instituþiile private plata variazã de

la 1,9 la 4,8 mii lei.

Din numãrul total de studenþi ai

instituþiilor superioare de stat, 43%

primesc burse bugetare, media bursei fi-

ind de 56 lei.

Prin intermediul Ministerului Educaþieiºi ªtiinþei 10,7 mii cetãþeni ai republicii îºifac studiile peste hotare, din care majori-tatea în instituþiile de învãþãmânt superiordin România (88%).

Perioada de tranziþie a determinatschimbãri ºi în alegerea cãilor de instru-ire alese de cãtre tineri. Acestea variazãîn funcþie de nivelul de instruire. Astfel,din numãrul total de tineri înmatriculaþiîn ºcolile profesional tehnice au studiigimnaziale (80%), 19% au fost absolvenþiai ºcolilor medii ºi 1% ai liceelor. Încolegii, 80% sunt absolvenþii ai liceelor ºiºcolilor medii generale ºi 20% absolvenþiai gimnaziilor. În instituþiile de învãþãmântuniversitar 74% sunt absolvenþi ai liceelorºi ºcolilor medii generale, iar fiecare alcincilea este absolvent al colegiului ºi doar2% sunt absolvenþi ai instituþiilor tehni-co-profesionale.

Cea mai mare cerere o au instituþiilede învãþãmânt care pregãtesc specialitãþiîn ºtiinþele juridice ºi economice � (19%),medicina (14%), psihopedagogia (10%).Specialitãþile ce au prezentat cel mai mareinteres în rândurile candidaþilor laînvãþãmântul universitar au fost dreptul(24%), economia (22%), filologia (10%)ºi psihopedagogia (7%).

Rãmâne de actualizat problema plas-ãrii în câmpul muncii a tinerilorspecialiºti, deseori ei completând rândurileºomerilor. Din numãrul total de ºomeriînregistraþi la oficiile forþei de muncã înanul precedent 7,9% erau absolvenþi aigimnaziilor, ºcolilor medii generale ºi li-ceelor, 3,2% ºi respectiv 3%, absolvenþiai ºcolilor profesional tehnice ºi aiinstituþiilor de învãþãmânt superior. Rataºomajului printre persoanele tinere (15-24 ani) a fost în anul 1998 de 18,3%,fiind mult superioarã faþã de alte grupede vârstã ºi de douã ori mai mare faþã demedia pe republicã (9,4%).

Produsul Intern Brut

Produsul intern brut în 1998 a fost(conform estimãrilor), în condiþii compa-

127


Tabelul A.3.

Componentele PIB

mil. lei, modificãri faþãpreþuri curente de anul

precedent, %*1997 1998 1997 1998

Valoarea adãugatã brutã totalã 7665 7435 1,5 -10,3

Agricultura, economia vânatuluiºi silvicultura 2312 2148 12,0 -4,2

Industria 1803 1970 -10,8 -10,6 Construcþiile 422 382 -15,9 -17,0 Altele 3128 2935 -0,3 -13,6Impozite nete pe produs ºi import 1252 1369 1,9 1,2Produsul intern brut 8917 8804 1,6 -8,6

*Ratele anuale sunt calculate pe baza datelor în preþuri comparabile(preþurile anului p recedent).

rabile, cu 8,6% inferior faþã de 1997 (1997faþã de 1996: + 1,6%). Valoarea adãugatãbrutã totalã s-a situat cu 10,3% sub nivelulanului precedent, cu 4,2% în agriculturã,10,6% în industrie, 17% în construcþii.

Analiza contribuþiei activitãþilor econ-omiei naþionale la crearea PIB evidenþiazãtendinþa de creºtere a participãrii impoz-itelor nete pe produs ºi import (cu 1,6puncte procentuale faþã de 1997) în de-favoarea serviciilor, care au înregistrat odiminuare de la 39,8% în 1997 la 37,6%în 1998. Contribuþia bunurilor la total esterelativ constantã (în a.1997 � 46,2%, îna.1998 � 46,8%).

Cât priveºte structura consumului fi-nal total în cei doi ani analizaþi se remarcão creºtere cu 5%. Cea mai mare pondereîn PIB o are consumul final al gospodãri-ilor, care a crescut cu 16,5%, pe cândproporþia consumului final al administraþieipublice ºi private s-a redus de la 29,8% în1997 la 18,3% în 1998.

Formarea brutã de capital fix, ºi-amajorat contribuþia cu 2%.

Ca urmare a derulãrii procesului deprivatizare a economiei ºi funcþionãrii însectorul privat a unor unitãþi semnifica-tive din punct de vedere al potenþialuluilor productiv, ponderea în produsul in-tern brut a acestui sector a atins în 199856%, pe când proprietatea publicã rep-rezintã 30%, din care cea de stat 20%.

Cât priveºte produsul intern brut pelocuitor, acesta a fost de 2411 lei preþuricurente (în 1997 � 2441), reprezentând91,4% faþã de anul precedent.

Tabelul A.4.

Structura PIB pe categorii de resurse ºi utilizãri, %

1997 1998

Producþia de bunuri � total 46,2 46,8

Din care:

Agricultura, economia vânatului ºi silvicultura 26,0 24,4

Industria 20,2 22,4

Producþia de servicii 39,8 37,6

Impozitele nete pe produs ºi import 14,0 15,6Produsul intern brut 100 100Consumul final total 97,3 102,3

Consumul final al gospodãriilor 67,5 84,0

Consumul final al administraþiei publice ºi

Private 29,8 18,3

Formarea brutã de capital fix 19,9 21,9

Variaþia stocurilor 3,9 4,0Exportul net -21,1 -28,2

128


B. TABELE. Indicatori selectivi ai dezvoltãrii umane

B.1. Principalii indicatori demografici

1990 1995 1996 1997 1998

Total populaþie (mii pers.) 4366,3 4334,4 4320,0 4304,7 4293,0

Bãrbaþi (mii pers.) 2082,0 2071,0 2064,5 2057,5 2052,0

% faþã de numãrul total 47,7 47,8 47,8 47,8 47,8

Populaþia urbanã (mii pers.) 2073,6 2004,1 1995,3 1987,3 1976,0

% din numãrul total 47,5 46,2 46,2 46,2 46,0

Structura pe vârste a populaþiei:

Vârsta predecesoare încadrãrii în muncã (în %) 29,7 28,6 28,2 27,6 27,4

Vârsta aptã încadrãrii în muncã (în %) 54,9 55,6 56,0 56,4 56,5

Vârsta de pensionare (55 � femei,

60 �bãrbaþi), (în %) 15,4 15,8 15,8 16,0 16,1

Raport de dependenþã persoane

neapte de muncã (din considerente de

vârstã) la 100 pers. apte de muncã 82,0 79,8 78,4 77,2 77,0

Creºterea anualã (mii pers.) 4,7 -13,5 -14,4 -15,3 -11,7

Rata creºterii anuale (în %) 0,1 -0,3 -0,3 -0,4 -0,3

Creºterea naturalã (mii pers.) 34,7 3,4 2,1 0,2 -0,9

Nãscuþi � vii (mii pers.) 77,1 56,4 51,8 51,3 46,8

Rata totalã a fertilitãþii 2,39 1,76 1,60 1,67 �

Cãsãtorii (mii pers.) 40,8 32,8 26,1 26,3 25,7

Divorþuri (mii pers.) 13,1 14,6 13,4 13,4 13,0

Decese (mii pers.) 42,4 53,0 49,7 51,1 47,7

Numãrul total al decedaþilor dupã cauze (în %):

Maladii circulatorii (ale aparatului sangvin) 43,1 46,6 50,2 52,1 52,7

Tumori maligne 13,5 10,7 11,5 11,0 11,9

Accidente, rãniri, otrãviri 10,5 9,4 9,4 9,0 9,0

Natalitatea infantilã (mii pers.) 1,5 1,2 1,1 1,0 0,8

Speranþa de viaþã la naºtere (în ani) 68,5 65,8 66,7 66,6 67,0

Bãrbaþi 65,0 61,8 62,9 62,9 63,2

Femei 71,8 69,7 70,4 70,3 70,7

La 1000 persoane

Creºterea naturalã 8,0 0,8 0,5 0,0 -0,2

Natalitatea 17,7 13,0 12,0 11,9 10,9

Mortalitatea 9,7 12,2 11,5 11,9 11,1

Nupþialitatea 9,4 7,5 6,0 6,1 6,0

Divorþialitatea 3,0 3,4 3,1 3,1 3,0

Mortalitatea infantilã (la 1000 nãscuþi � vii) 19,0 21,2 20,2 19,9 17,8

TR

AN

ZIÞ

IA ºi S

EC

UR

ITATE

A U

MAN

Ã

129

B.3. Dezvoltarea umanã � date generale

B.2. Indicele dezvoltãrii umane

Speranþa de

viaþã la naºtere

(ani) 1998

Gradul dealfabetizare al

populaþiei adulte(%), 1989

Rata brutã de

cuprindere întoate nivelurilede învãþãmânt

(%), 1998

Produsulintern brut pe

locuitor($ PPC),

1998

Indicelesperanþei de

viaþã

1998

Indiceleeducaþiei

1998

Indiceleprodusuluiintern brut

1998

Indiceledezvoltãrii

umane 1998

67,0 96,4 73,4 2042 0,700 0,887 0,503 0,697

Populaþia cu acces laSperanþade viaþã la

naºtere(ani), 1998

Deserviremedicalã(%) 1998

apãpotabilãcuratã(%)1998

Depen-dinþe

sanitare*(%)1998

Consumul zilnicde calorii

pelocuitor

1998

Gradul dealfabetizareal populaþieiadulte (%)

1989

Rata brutãde

cuprindereîn toate

nivelurilede învãþã-mânt (%),

1998

Publicaþii(exemplar

e la opersoanã),

1998

Televi-zoare

(la 100perso-ane)1998

Produsulintern brutpe locuitor

( PPC)1997

Venitulnaþional

brut(VNB)

pe locuitor( $ SUA)

1997

67,0 100 … … 1980,3 96,4 73,4 136 15 2207 545

*acces la canalizare

Raportul N

aþional al Dezvoltãrii U

mane

130

Speranþa deviaþã la naºtere

(ani)

Indicelemortalitãþii

infantile(la o mie denãscuþi vii)

1959 1998 1960 1998

Gradul dealfabetizareal populaþieiadulte (%)

1989

Rata netã decuprindere în

toate nivelurilede învãþãmânt(în % faþã depopulaþia de

7-22 ani) 1998

Numãrulde analfabeþi

maturi(în vârstã de

15 ani ºi peste,mil.) 1989

Numãrulde femei

analfabete (învârstã de 15ani ºi peste,mil.) 1989

Numãrul de copiicare nufrecventeazãºcoala primarã(mii)

1998

Numãrul decopii decedaþiîn vârstã depânã la 5 ani(mii) 1998

68,1 67,0 48,2 17,8 96,4 71 0,1 0,09 11,0 1,1

Cota-parte afemeilor gravide învârstã de 15-49 aniafectate de anemie

(%)1998

Cota-parte anou-nãscuþilorcu greutate sub

normã la naºtere(%) 1998

Indicelemortalitãþii

materne(la 100000nãscuþi vii)

1998

Indicele mortalitãþiiinfantile (la 1000nãscuþi-vii) 1998

Indicele mortalitãþiicopiilor în vârstã de

pânã la 5 ani(la 1000 nãscuþi vii)

1998

Cota parte amamelor care alãpteazã cupieptul copii în vârstã depânã la 6 luni (%)

1998

48 5 36,3 17,8 23,5 66

B.5. Supravieþuirea ºi dezvoltarea copiilor

B.4. Indicatori ai dezvoltãrii umane

Cota parte a copiilor depânã la 1 an imunizaþi

contra

Cazuri de îmbolnãviri la(100000 persoane)

Numãrul de locuitori carerevin

Cheltuieli de stat pentru ocrotirea sãnãtãþii ºiasistenþa socialã

Tuberculozei (%)1998

Rujeolei (%)1998

SIDA1998

Malarie1998

La 1 medic1998

La o sorãmedicalã

1998% din PNG 1997 % din PIB 1997

99,3 92,7 0,09 0,09 246 105 10,8 11,1

B.6. Ocrotirea sãnãtãþii

TR

AN

ZIÞ

IA ºi S

EC

UR

ITATE

A U

MAN

Ã

131

Indiceleproducþiei

alimentare pe capde locuitor(1985=100)

1998

Producþiaagricolã

(în % din PIB)1997

Cota partea consumuluide alimente

(% din consumulpersonal total)

1998

Consumul zilnicde calorii

pe locuitor1998

Importul deproduse

alimentare(% din totalimporturi)

1998

Importulde cereale(mii tonemetrice)

1998

Ajutor alimentarde cereale(mii tonemetrice)

1998

56 26 69,72 1980,3 2,0 13,5 0,7

Raportul dintre eleviºi învãþãtori Cheltuieli de stat pentru

În ºcoalaprimarã,

1998

În ºcoalasecundarã,

1998

Numãrulde elevi

în ºcolilesecundaretehnice, %din totalelevi înºcolile

secundare,1998

Numãrulde studenþi

în instituþii deînvãþãmânt deprofil natural ºitehnic de nivelulIII (% din totalul

de studenþiîn instituþiilede învãþãmântde nivelul III),

1998

Numãrulde studenþipeste hotare

(% dintotalul celor

din þarã),1998

Învãþã-mânt (%din PIB)

1997

Învãþãmânt (% dintotalul

cheltuielilor de stat)

1997

Învãþãmântulprimar ºi

secundar (%din cheltuielile

pentruînvãþãmântul

de toatenivelurile),

1997

Învãþãmântulsuperior(%din

cheltuielilepentru

învãþãmântulde toate

nivelurile),1997

22 17 47 6 9 10 24,7 57,9 13,5

B.8. Disparitãþi în educaþie

B.7. Securitatea alimentarã

Raportul N


mane

132

Ponderea forþei de muncã angajatã în:Forþa de muncã*(în % faþã de

populaþia totalã)

Ponderea femeilorîn numãrul popula-

þiei angajate(în vârstã de 15

ºi mai mulþi ani; %)

Agriculturãºi silviculturã

industrie Prestãri servicii

Ritmul anual de creºterea salariului unui angajat

( %)

1997 1997 1965 1997 1965 1997 1965 1997 1970-1980 1993-199845 53 57,1 41,5 12,8 11,6 30,1 46,9 103 152

Reprezentarea veniturilor 1998 Cheltuieli de stat pentru:Produsulinternbrut pelocuitor($ PPC)

1997

GDPpe locuitor($ SUA)

1997

Cota de 40 % acelor mai puþin

asigurategospodãriicasnice (%)

Raportul dintre venitula 20% dintre

gospodãriile cele maibine asigurate ºi 20%din gospodãriile celemai puþin asigurate

Cheltuieli cuindemnizaþiile ºiînlesnirile pentruasigurarea socialã(% din PIB) 1997*

Învãþãmânt(% din PIB) 1997

Ocrotirea sãnãtãþii(% din PIB) 1997

2207 528 13,6 12,6 12,4 10 6

B.10. Bunãstarea, sãrãcia ºi investiþiile în sfera socialã

B.9. Angajarea forþei de muncã

*populaþia ocupatã

*din contul fondurilor bugetare ºi extrabugetare

TR

AN

ZIÞ

IA ºi S

EC

UR

ITATE

A U

MAN

Ã

133

Volumul total al datorieiexterne

mil. $ SUA1997*

%din PIB1997

Coeficientul deserviriidatoriei (deservireadatoriei în % faþã

de volumul exportuluide mãrfuri ºi servicii)

1997

Raportul dintre volumulexportului ºi volumulimportului de mãrfuri(exportul în % faþã de

import)1998

Condiþiile de comerþ(1997= 100)

1998

Sold din conturile curentefãrã transferuri oficiale

(mil. $ SUA)1998

1226,04 63,6 17,2 61,7 111,1 391,6

Cel mai mare oraº

Cota-parte a populaþieiurbane (în % faþã

de populaþia totalã)

Ritmul anual de creºterea populaþiei urbane

Ritmul de creºtere (%)

1960 1998 2000 1960-1998 1998-2000oraºul

Cota parte a populaþieidin întreaga populaþiei

urbanã (%)1998 1970-1975 1990-1998

23 46 46 2,85 -0,50 Chiºinãu 34 4,6 -0,20

B.11. Disparitãþi în afluxul de resurse

*Sursa: balanþa de plãþi

B.12. Urbanizarea

Raportul N


mane

134

Numãrul populaþiei(mil. oameni)

Ritmul anual de creºterea populaþiei

(%)

1960 1998 2000 1960-1998 1998-2000

Populaþia ruralã(% din total)

1998

Coeficientulgeneral

al natalitãþii

1998

Coeficientulgeneral almortalitãþii

1998

Coeficientul general

alfertilitãþii

1997

Ratapredominantãde folosire a

contraceptivelor,prin orice

metodã (%)1998

3,0 4,3 4,3 0,85 -0,45 54 10,9 11,1 1,67 27*

Extragerea anualã de apã dulce,1995

Volumulproducþiei

lemnelorpentru foc ºi a

mangalului(mii m³ pe an)

Ariatotalã(AT)a þãrii

(miikm²)1998

Pãduriºi

terenuriîmpãdu-

rite (%din AT)

1998

Terenuriarabile(% dinAT)1998

Terenuriirigate(% dinterenuriarabile)1998

Terenuridespã-

durite(mii haanual)1998

Reîmpã-duriri

(mii ha)1998

1992 1998

Resurseleinterne

renovabilede apã pe

locuitor (miim³ pe an)

1995

În % faþãde resurselede apã (m³)

Pe locuitor

33,8 12,5 53,5 16,9 15 3 194 265 1,7 27* 463*

B.10. Bunãstarea, sãrãcia ºi investiþiile în sfera socialã

B.13. Profilul demografic

* inclusiv femeile luate la evidenþã care folosesc contracepþiile prin metode intrauterine ºi bucale; în % din numãrul femeilor în vârstã de 15-49 ani

* estimare

TR

AN

ZIÞ

IA ºi S

EC

UR

ITATE

A U

MAN

Ã

135

Cota parte în PIB* Consumul

PIB(în mlrd.$ SUA)

Agricultura (%)

Industria(%)

Servi-ciile(%)

Cota partea valoriiadãugate

private (%din PIB)

Cota partea valoriiadãugatede stat(% dinPIB)

Investi-þii

globaleinterne(% dinPIB)

Economii bruteinterne(% dinPIB)

Impozitenete pe

produs ºiimport(% dinPIB)

Chel-tuieli

adminis-traþie

publicã(% dinPIB)

Cotaparte a

exportului (% din

PIB)

Cotaparte a

importului (% din

PIB)

1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 19971,9 26,0 20,2 39,8 56,2 20,3 13,5 10,4 14,0 6,3 53,2 74,4

PIB (mlrd.$ SUA)

Rata anualãde creºterea PIB (%)

Rata medie lunarãa inflaþiei (%)

Consumul comercial deenergie (kg de þiþei

echivalent pe locuitor)

Importul de energiecomercialã (în %faþã de exportul

de mãrfuri

Cota partea surplusului/deficitului

de buget (în % faþãde PIB)

1997 1993-1997 1991 1998 1998 1998 1993 19971,9 -10,15 7,9 1,41 203 50,6 7,5(-) 7,5(-)

B.16. Tendinþe în funcþionarea economiei

B.15. Conturi naþionale

*cota-parte a valorii adãugate în PIB

136


Abrevieri

ASEM - Academia de Studii Economice din Moldova

AªM - Academia de ªtiinþe a Moldovei

BERD - Banca Europeanã de Reconstrucþie ºi Dezvoltare

BGC - Bugetul gospodãriilor casnice

BM - Banca Mondialã

BNM - Banca Naþionalã a Moldovei

CASE - Centrul de Cercetãri Sociale ºi Economice, Varºovia

CISR - Centrul de Investigaþii Strategice ºi Reforme

CSP - Centrul ªtiinþifico-Practic pentru Sãnãtatea Publicã

ºi Management Sanitar

CSPP - Centrul de Studiere a Problemelor Pieþei

DSAS - Departamentul Analize Statistice ºi Sociologie

al Republicii Moldova

FI - Fundaþia �Încrederea�

MER - Ministerul Economiei ºi Reformelor al Republicii Moldova

MEª - Ministerul Educaþiei ºi ªtiinþei al Republicii Moldova

MMPSF - Ministerul Muncii, Protecþiei Sociale ºi Familiei

al Republicii Moldova

ILO-CEET - Oficiul Internaþional al Muncii � Echipa Europei Centrale

ºi de Est (International Labour Office � Central and Eastern

European Team)

PNUD - Programul Naþiunilor Unite pentru Dezvoltare

USAM - Universitatea de Stat a Artelor din Moldova

USLM - Universitatea Slavonã din Moldova

ULIM - Universitatea Liberã Internaþionalã din Moldova

137


Bibliografie

1. Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului a ONU, 10 decembrie 1948.

2. Raportul de Dezvoltare Umanã pentru þãrile Europei Centrale ºi de Estºi CSI, 1999.

3. Raportul de Dezvoltare Umanã, 1994.

4. Andre de Peretti, �Educaþia în schimbare�, Iaºi, 1996.

5. Bãtrâncea I., Bãtrâncea M., �Analiza riscului de þarã�, Tribuna economicã.Bucureºti, nr.12, 1999.

6. Cantemir A., �Dihotomia programelor sociale în tranziþie: Cazul Moldovei�,Conferinþa �Reformele economice în Moldova ºi România: progresele, tendinþeleºi problemele�, Chiºinãu, 1998.

7. Cantemir A., �Financial impact on social security nets: case of Moldova�,Conferinþa �Reformele economice în Republica Moldova: tendinþe ºi dificultãþi�,Ambasada SUA ºi IREX, Chiºinãu, 1999.

8. Caraºciuc L., �Economia tenebrã ºi politica statului cu privire la aceasta�,Institutul de Informare Economicã, Chiºinãu, 1998.

9. Caraºciuc L., �Shadow economy as an offset on inefficient formal economy�,Ediþia Academiei de ªtiinþe �Economie ºi Sociologie�, Nr. 10, Chiºinãu, 1998.

10. Caraºciuc L., �Corruption as a driving force of shadow economy�,Revista Economicã, Ediþie specialã, Chiºinãu, 1999.

11. �Republica Moldova: problemele cheie ºi prioritãþile strategice pentrudezvoltarea economiei naþionale�, CISR, Studiu, Chiºinãu, 1997.

12. �Republica Moldova: Strategia de Dezvoltare�, CISR, Studiu, Chiºinãu, 1998.

13. �Moldova în tranziþie, Privire Economicã�, Nr.1-3, CISR, Chiºinãu, 1998-1999.

14. �Concepþia învãþãmântului în Republica Moldova�, Chiºinãu, 1994.

15. �Criminalitatea organizatã ºi economia tenebrã în Republica Moldova�,Conferinþa practicã, 26 februarie 1999, Editura ARC, Chiºinãu, 1999.

16. Dimitrenko S., �Autoangajarea în câmpul muncii: aspectul social�,Express/Informaþii, ICªITE, 1998.

17. Galaju I., Toma A., �Securitatea economicã a statului în condiþiile actuale�,Reformele economice în Republica Moldova: realizãri, tendinþe, probleme�, 1998.

18. Globalization and Development. A Critical Appraisal of the UN HumanDevelopment Report, 1997.

19. Gudîm A., �Securitatea economicã ºi politica externã�, Simpozionul ªtiinþificInternaþional �Politica externã a Republicii Moldova: aspecte ale securitãþiiºi colaborãrii regionale�, Chiºinãu, 1997.

20. Gudîm A., �Seven years - the first round of reform in Moldova�, South EastEurope Review, Baden-Baden, 1999.

21. Guslikova N., �Piaþa muncii: formarea, managementul în mediul instabil,Privire informaþionalã, Chiºinãu, 1998.

22. �Orientãri strategice de dezvoltare social-economicã a Moldovei pânã în anul 2005�,Guvernul Republicii Moldova, Chiºinãu, 1998.

23. Guþu I., �Republica Moldova: Economia în Tranziþie�, Litera, Chiºinãu, 1998.

24. Imbrogno Salvatore, �Democratizarea, privatizarea ºi transformarea în noile stateindependente: cazul Moldova�, Revista Economicã, Centrul Internaþionalde Cercetãri a Reformelor Economice, Nr.1, Chiºinãu, 1999.

25. Keune Maarten, Orlova Nina �The Deepening Social Crisis and Povertyin Moldova: An Analysis of Income, Consumption, and Nutritionin the 1990s �,South East Europe Review, Baden-Baden, 1999.

138


26. �Legea învãþãmântului�, Chiºinãu, 1995.

27. �L�euseignement secondaire du Europe: problems et perspectives�,Counseil de l�Europe, 1997.

28. Ministerul Mediului, Inspectoratul Ecologic de Stat �Raport privind calitateafactorilor de mediu din Republica Moldova ºi activitatea Inspectoratului Ecologicde Stat în a. 1998�, Chiºinãu, 1999.

29. �Moldova: Evaluarea sãrãciei�, Studiu al Bãncii Mondiale, 1999.

30. �Programul Naþional de dezvoltare a învãþãmântului în Republica Moldova1995-2005�,Chiºinãu, 1998.

31. �Moldovan Economic Trends�, Ediþie trimestrialã, TACIS, Chiºinãu,Februarie 1999.

32. Rojco A., �Veniturile bãneºti ale populaþiei ºi problemele perfecþionãrii politiciide stat de reglementare a acestor venituri în Moldova�, Chiºinãu, 1999.- (Inform de sintezã), ICªITE al RM.

33. Rojco A., �Perfectarea dirijãrii de stat a proceselor de diferenþiere socialãa populaþiei din Republica Moldova�-Chiºinãu,1997.- (Inform de sintezã),ICªITE al RM.

34. Rojco A., Gavriliþa Valerii, Stremenovckaia Zoia, �Minimul de existenþã:metodologia determinãrii lui ºi calcularea mãrimii pentru diverse grupuriale populaþiei Moldovei.�, ICªITE, Chiºinãu, 1998.

35. �Sãnãtatea publicã în Moldova 1998�, CSP, Chiºinãu, 1999

36. �Situaþia social-economicã a Republicii Moldova în 1998�, DASS, Chiºinãu, 1999.

37. �Statistical Yearbook 1998�, UNESCO.

38. Stratulat O., Rojco A., �Asigurarea socialã în Republica Moldova: situaþiala momentul actual ºi principalele cãi de reformare�, Chiºinãu, 1998.

39. Teleuþã A. �Conservarea diversitãþii biologice (manuscris)�, Chiºinãu, 1999.

40. Zabulica V., �Alimentaþia populaþiei este o problemã de primã importanþã�,Ediþia Academiei de ªtiinþe �Economie ºi Sociologie�, Nr. 2, Chiºinãu, 1998.

41. �Femeile ºi bãrbaþii Moldovei�, Anuar statistic succint. Departamentul AnalizeStatistice si Sociologie al Republicii Moldova, Chiºinãu, 1999.

42. �Evoluþia economiei Moldovei: oportunitãþi pentru integrarea Europeanã�,Simpozionul Internaþional, 1999, Proiectul TACIS �Susþinerea învãþãmântuluieconomic în Moldova� ºi Asociaþia Economiºtilor din Moldova, Chiºinãu, 1999.

43. �Anuarul statistic al Republicii Moldova. 1997�, Departamentul Analize Statisticeºi Sociologie, Chiºinãu, 1999.

44. �Republica Moldova în cifre, 1998�, Departamentul Analize Statistice ºi Sociologie,Chiºinãu, 1999.

Date post:	24-Jun-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	5 times
Download:	0 times

Raportul Naþional - UNDP › content › dam › moldova › docs › ...Dorin Vaculovschi - ASEM...

Documents